ŞCOALA NAŢIONALĂ DE STUDII POLITICE ŞI ADMINISTRATIVE

FACULTATEA DE ŞTIINŢE POLITICE

DEPARTAMENTUL DE SOCIOLOGIE

IMAGINAȚIA SOCIOLOGICĂ

DE CHARLES WRIGHT MILLS

RECENZIE

STUDENT: TOMA IONELA-GEORGIANA

PROFESORI COORDONATORI: ȚOC SEBASTIAN

PASTI VLADIMIR

BUCUREȘTI

2018
 ● INTRODUCERE:
Am ales să prezint cartea ,,Imaginația sociologică’’ de Charles Wright Mills , deoarece
aceasta ne permite să înțelegem larga istorie , în funcție de viața și cariera diferiților indivizi.
Ea are capacitatea de a trece de la cele mai impersonale transformări la aspecte intime. Simte
nevoia de a cunoaște semnificația socială și istoria individului din societatea și perioada în
care el trăiește și actionează.

Charles Wright Mills s-a născut pe 28 august 1916 în Waco , Texax , SUA și a
decedat pe data de 20 martie 1962 în Nyack , New York. Este unul dinte cei mai mari
teoreticieni ai sociologiei alături de Emile Durkheim , Karl Marx și Max Weber. În anul 1951
a publicat cartea ,,White Collar’’, urmată de ,,The Power – Elitte’’ în 1956,iar în 1959 ,,The
Sociological Imagination’’.

‚Imaginația sociologică’ a fost publicată în anul 1975 , în limba română , la editura

Politică făcând parte din colecția de ,,Idei Contemporane’’ ce cuprinde un singur volum a câte
326 de pagini.

Charles Wright Mills afirmă că termenul sociologiei se află la intersecția dintre

biografie și istorie,iar el este primul ce a folosit sintagma de ,,imaginație sociologică’’.
Imaginația sociologică este un concept și tot odată o piesă inspirată de la una dintre cele mai
strălucite voci din criminologia contemporană ce are o atenție larg răspândită.

Imaginația sociologică este o perspectivă largă și profundă a istoriei ,,ne ajută să

înțelegem faptul că fiecărei epoci îi este propriu un anumit stil de gândire’’. În imaginația
sociologică regăsim și indivdul ce poate să-și înțeleagă propria experiență și își poate controla
propriul destin , localizându-se în perioada în care trăiește. Fiecare are o biografie proprie și
face parte dintr-o perioadă istorică. Relația individ-societate și cea individ-istorie este una
mutuală,ea contribuind la formarea societății și la cursul istoriei.

Oamneii își depășesc experiența personală și își înțeleg forțele sociale ce îi

influențează și le organizează viața.
 ● CUPRINS
CAPITOLUL I – PRESPECTIVELE ȘTIINȚELOR SOCIALE

Șiintele sociale se ocupă cu orientarea prioritară a educației spre dezvoltarea

capacității de a percepe și înțelege fenomenele sociale și dinamice lor. Asigură dezvoltarea
personalității , formarea unui comportament social si adecvat lumii .

Oamenii au senzația că viața lor este un șir de capcane , și că nu pot face față
dificultăților ce le apar în cale. Forțele lor se limitează la familie și vecinătate. Pe parcurs ce
devin conștienți de abilitățile și de pericole , părăsind lupa . Evenimentele se pot prezenta ca
succese , dar și eșecuri ale indivizilor. Odată cu apariția industrializării societății , țăranul a
devenit muncitor.

Imaginația sociologică ne permite să înțelegem scena largă a istoriei pe care aceasta le

are asupra vieții si carierei diferiților indivizi.Prima lecție de știință socială constituie ideea că
individul poate să-și înțeleagă experiența proprie și nu-și poate făurii destinul.

În spatele imaginației sociologice se află întotdeauna nevoia de a cunoaște semnificația

socială și istorică a individului în societatea și perioada în care trăiește și acționează.
Imaginația sociologică este forma ce constituie conștiința de sine. Imaginația înseamnă și
capacitatea de a trece de la o perspectivă – la alta și totodată un instrument esențial și o
trăsătură caracteristică a lucrărilor clasice în știinta socială.

Imaginația sociologică este unul dintre necazurile generate de mediu si conflictul

public. Poate atrage după sine o serie de caracteristici clasice precum –necazuri,ele apărând în
caracterul și relațiile cu alți indivizi;conflicte-este o problemă publică.

Când începea un război , individul se gândea cum o să supraviețuiască , cum să moară

ca un erou , aici fiind vorba de valorile fiecăruia . Dacă războiul părea inert în societatea
industrializată , omul obișnuit nu avea putere.

Pentru a înțelege schimbările ce se produc în numeroase medii,trebuie să privim

dincolo de ele. Când oamenii dețin un set de valori nu simt pericolul ,se simt bine,iar când
sunt amenințați , ei trec printr-o criză (necaz personal sau conflict public).

În analiza lui Karl Marx , principalii termeni în care a fost încadrată ,,criza
capitalismului’’ constituie că o parte din oameni au ajuns să-și înțeleagă necazurile personale.
 Imaginația sociologică este numitorul comun al vieții noastre culturale și o trăsătură
distinctivă. În analizele politice aceasta imaginație devine întotdeauna necesară. Nu este o
simplă metodă , este o calitate intelectuală ce dă speranțe procesului de compre-hinsiune a
realității umane intime. Semnificația umană și rolul social sunt obiective ale unei reevaluări
confuze.

Scopul acestei recenzii este de a te face pe tine, cititorule să-ți dorești să citești și să
aflii semnificația științelor sociale pentru a-ți rezolva sarcinile culturale ale epocii în care
trăiești.

● ÎNCHEIERE ȘI CONCLUZII
În concluzie , analiza sociologică clasică se compune dintr-un ansamblu de tradiții. Se
preocupă cu structurile sociale istorice și cu problemele ce privesc în mod direct conflictele
sociale. Este numitorul comun al întregii noatre vieți culturale , iar aceste calități sunt simțite
ca o necesitate. În Statele Unite sociologia este cunoscută ca fiind o reflecție aspura științelor
sociale.

În încheierea acestei recenzii , am onoarea da a va spune că ,,Imaginația sociologică’’

a avut asupra mea un impact pozitiv , ea contribuind la cunoașterea și stimularea dialogului de
idei și a-l cunoștiințelor contemporane. Este o lucrare ce corespunde unor exigențe complexe.