Democrația în România Formatted: Centered

Democraţia în România

Formatted: Right

Alexandra Marinescu

Grupa 304, An II

Prof. Asist. Univ. Drd. Laurenţiu Gheorghe

 Abstract: Eseul cuprinde mai multe teme despre democraţie, din care cea predominantă este Formatted: Justified
democraţia în România. Am încercat să prezint mai întâi democraţia antică şi evoluţia ei până la Formatted: Font: 11 pt, Italic
democraţia modernă pentru a nu face o introducere directă în democraţia din România.

Primele două capitole sunt succinte, am încercat să rezum lucrurile esenţiale de ştiut înaintea
prezentării capitolului despre România.

Am tratat despre democraţia în România şi am ajuns, în final, la concluzia că actuala formă

de guvernare din ţara noastră nu este democraţia, ci o vagă impresie a ei.

Cuvinte cheie_ democraţie, România, drepturi, cetăţeni, regim politic.

În acest eseu îmi propun să prezint, pe scurt, diferenţele dintre democraţia antică şi
cea modernă, paşii urmaţi de democraţie de-a lungul timpului şi, nu în ultimul rând, ideea de
democraţie în România şi posibilitatea aplicării democraţiei directe în ţara noastră.

În vederea realizării acestui lucru voi urma anumiţi paşi care, sper eu, mă vor conduce
la o concluzie coerentă.

Voi începe printr-o definiţie a democraţiei, urmând-o, de-a lungul timpului, până în
ziua de azi şi raportând-o la situaţia politică actuală a României.

1. Definiţia democraţiei: trecut şi prezent Formatted: List Paragraph, Justified, Outline numbered +
Level: 1 + Numbering Style: 1, 2, 3, … + Start at: 1 +
Alignment: Left + Aligned at: 0.49" + Indent at: 0.74"
Formatted: Justified

Primul lucru pe care ar trebui să îl fac, înainte să continui acest eseu, este să dau o Formatted: Justified, Indent: First line: 0.49"

definiţie clară a democraţiei.

Drept urmare, va trebui să împart acest capitol în două subcapitole.

1.1 Democraţia în trecut Formatted: Font: (Default) Times New Roman, 13 pt

Termenul de democraţie a suferit mari schimbări de-a lungul timpului. El provine de
la grecescul demokratîa conceput cu peste 2000 de ani în urmă, având rădăcinile în termenii
demos-poporul şi kratos-puterea.
Formatted: List Paragraph, Justified, Outline numbered +
Level: 2 + Numbering Style: 1, 2, 3, … + Start at: 1 +
Alignment: Left + Aligned at: 0.49" + Indent at: 0.74"
Formatted: Justified, Indent: First line: 0.49"

Trebuie specificat faptul că în Grecia Antică democraţia era una directă, drept urmare
poporul se afla într-o continuă relaţie simbiotică cu polis-ul.

Această formă de democraţie era cea mai apropiată de sensul literar al cuvântului din
cauza persoanelor care participau continuu la exercitarea puterii.
 1.2 Democraţia în prezent
Democraţia practicată în ziua de azi este una indirectă, având un sistem de limitare al
puterii.
Această democraţie modernă se bazează pe drepturile omului, existarea mai multor
partide politice şi limitarea şi separarea puterii. Spre deosebire de democraţia antică care nu
punea accent decât pe bunăstarea cetăţii, neglijând drepturile şi nevoile cetăţenilor.
Formatted: Font: (Default) Times New Roman, 13 pt
Formatted: List Paragraph, Justified, Outline numbered +
Level: 2 + Numbering Style: 1, 2, 3, … + Start at: 1 +
Alignment: Left + Aligned at: 0.49" + Indent at: 0.74"
Formatted: Justified, Indent: Left: 0", First line: 0.49"
Formatted: Font: (Default) Times New Roman, 12 pt
Formatted: Justified, Indent: First line: 0.49"

2. De la democraţia antică la cea modernă
Pentru a putea face o conexiune şi, în acelaşi timp, o paralelă între democraţia antică
şi cea modernă, sunt nevoită să prezint pe scurt evoluţia democraţiei.
Formatted: List Paragraph, Justified, Outline numbered +
Level: 1 + Numbering Style: 1, 2, 3, … + Start at: 1 +
Alignment: Left + Aligned at: 0.49" + Indent at: 0.74"
Formatted: Font: 12 pt
Formatted: Justified, Indent: First line: 0.49"

Cum am spus şi mai devreme, democraţia a apărut prima oară în Grecia Antică, fiind
o democraţie directă. Acest lucru presupunea ca poporul şi cetatea să funcţioneze într-o
relaţie de interdependenţă, lucru dovedit instabil.

Aristotel numeşte democraţia „guvernarea săracilor”, pe când Tucidide a numit-o

„guvernarea (în favoarea) celor mulţi”1. Aceste denumiri ale democraţiei au pornit de la
faptul că, cu cât era mai perfectă democraţia, cu atât erau mai săraci cetăţenii.

Un alt aspect important fiind faptul că democraţia directă era o politică de sumă zero,
pe când cea indirectă este una cu rezultat pozitiv.

De-a lungul timpului democraţia s-a schimbat şi, o dată cu extinderea demografică şi
geografică, s-au schimbat şi „regulile” ei.

Acest lucru s-a întâmplat din cauza importanţei mărite aspura drepturilor omului şi a
libertăţilor lui fundamentale, cât şi din cauza limitării puterii şi a formării mai multor partide
politice.

Prin urmare, s-a ajuns de la un sistem în care poporul conducea la unul în care poporul
este condus, de la indiferenţa faţă de drepturile omului la respectarea lor. Abraham Lincoln a
spus despre democraţie că înseamnă „conducerea poporului, alegerea poporului şi pentru
popor”.

Este de menţionat aici faptul că în ziua de azi se vorbeşte despre o democraţie liberală.
Democraţie liberală înseamnă suprapunerea valorilor democraţiei, caracterizate de dreptul
constituţional, şi cea a libertăţii. Liberalismul este motivul pentru care putem vorbi, în ziua de
azi, despre o democraţie liberală- acest concept a apărut în urma creşterii libertăţii individului
şi separarea lui de „tirania” statală, în acelaşi timp cu faptul că, în ziua de azi, nu mai
considerăm munca ca pe un lucru imperativ condiţiei umane.

Acestea fiind spuse, voi continua cu evoluţia democraţiei în România.

1
Sartori, Giovanni Teoria democraţiei reinterpretată ed. Polirom, 1999, Iaşi, Cap. X, pp. 258 Formatted: Font: (Default) Times New Roman
 3. Democraţia în România
Am vorbit mai devreme despre ce înseamnă democraţia. Se ridică următoarele
întrebări: „ Cum a apărut democraţia în România?”, „Este forma actuală de guvernare,
democraţia?”, „Este posibilă democraţia antică în România?”.
Formatted: List Paragraph, Justified, Outline numbered +
Level: 1 + Numbering Style: 1, 2, 3, … + Start at: 1 +
Alignment: Left + Aligned at: 0.49" + Indent at: 0.74"
Formatted: Justified, Indent: Left: 0.49"

3.1 Originile democraţiei în România
Pornind de la prima întrebare formulare anterior, voi încerca să prezint pe scurt cum a
luat naştere această formă de guvernământ în ţara noastră.
Formatted: Font: (Default) Times New Roman, 13 pt
Formatted: List Paragraph, Justified, Outline numbered +
Level: 2 + Numbering Style: 1, 2, 3, … + Start at: 1 +
Alignment: Left + Aligned at: 0.49" + Indent at: 0.74"
Formatted: Justified, Indent: First line: 0.49"

Trebuie precizat faptul că exista o formă teoretică de democraţie înaintea regimului

comunist, spun unii, însă „adevărata” democraţie s-a format după Revoluţie.

După o lungă perioadă de dictatură comunistă în care poporul României a fost supus
la numeroase acte de constrângere, a urmat Revoluţia din 1989 care a pus capăt acestei
tiranii.

După Revoluţie au urmat alegerile în urma cărora, în afara desemnării lui Iliescu în
postul de preşedinte, poporul român a luat o gură de aer curat, participând la primele alegeri
libere.

Deşi fericiţi, românii au realizat mai apoi numeroasele obstacole care le stăteau în cale
în drumul lor către o nouă lume.

Sunt trei evenimente importante care s-au produs dupa Revoluţie. Acestea sunt
mineriadele care au început din cauza faptului că Frontul Salvării Naţionale au dorit să devină
partid politic, lucru care nu le-a plăcut minerilor de pe Valea Jiului. România dovedeşte aici
că, deşi scăpată de sub comunism, era încă supusă regulilor lui.

În 1991 a fost adoptată o nouă constituţie, în încercarea de a o salva de amprenta

comunismului, urmată de câţiva ani grei din punct de vedere economic.

Cu paşi înceţi, dar siguri, România a pornit pe o scară ascendentă, înflorind economic,
integrându-se în NATO şi apoi în UE (nu spun că au fost lucruri benefice).

În acest subcapitol am încercat să nu intru prea mult în substraturile democraţiei din

România post-comunistă deoarece, deşi o falsă democraţie, a funcţionat pentru un număr de
ani.

Voi trece, aşadar, la următorul subcapitol.

 3.2. Este actuala formă de guvernământ din România, democraţie?

Am spus şi mai sus că, în cazul democraţiilor de azi, este vorba de democraţie
liberală, o formă a democraţiei indirecte.

Dacă regimul politic din România ar fi unul democratic, să nu mai spunem şi liberal,
noi, oamenii, am alege pe cei care să ne conducă cum vrem noi.

Ce înseamnă să ne conducă cum vrem noi? Să fie aleşi pentru a ne reprezenta

drepturile, pentru a ne ajuta să îndreptăm ţara către un trai mai bun. Să alegem liber, să fim
liberi politic şi să nu ni se încalce drepturile fundamentale şi constituţionale.

De ce am spus mai devreme că regimul actual nu ar fi democratic? Păi, foarte simplu.

Pentru a ne putea numi un stat democratic ar trebui să avem, în primul rând, un nivel cultural
foarte mare pentru a ne putea implica politic la nivel decizional. Contrar acestui lucru, nivelul
cultural este foarte mic iar implicarea noastră este ocazională.

Ne implicăm politic la nivel decizional doar la alegeri şi şi atunci în număr redus. De

ce? Din cauza comodităţii oamenilor. Poate că majoritatea s-a obişnuit prea mult cu regimul
comunist în care deciziile erau luate de altcineva. Adevărul este altul: nu suntem în stare să
ne alegem elita politică adecvată care să ne reprezinte pe noi ca si popor.

Poporul nu are simţul civic foarte bine dezvoltat. Acceptăm uşor toate lucrurile care
ne sunt impuse fără să ripostăm. Sau, dacă o facem, este fără însemnătate din cauza situaţiei
în care mulţi se complac, renunţând să lupte pentru drepturile lor şi adoptă dictonul: „dacă fac
ei ceva, schimb ceva?”.

Pe de altă parte, există o problemă şi cu cei care ne conduc, guvernanţii. În loc să fie
pregătiţi, ne dau dovadă pe zi ce trece cât de nepregătiţi sunt de fapt din punct de vedere
politic. Aceştia fac abuz de putere producând o descentralizare (principiu după care se
ghidează democraţia).

Date fiind toate lucrurile petrecute în România, şi cele care se petrec în prezent, o
bună parte a românilor sunt scârbiţi de situaţia politică actuală, numind-o „de doi bani” şi
refuzând să se implice în schimbarea ei.

O întrebare importantă se ridică: „Trăim, oare, într-o societate democratică?”.

Răspunsul meu este ferm şi simplu: nu. Situaţia politică actuală din România nu este
nicidecum democraţie. Oamenilor le e prea frică să se ridice şi să spună ce au de zis, lăsându-
i pe cei care nu au habar de nevoile lor să le conducă viaţa.

Să nu mai vorbesc despre toate imoralităţile care se fac în ţara noastră de către guvern
şi preşedinte. Împrumuturi colosale fără acoperire, garantarea lor cu părţi de ţară. Aceasta nu
este democraţie, este, sau cel puţin va fi foarte curând, sclavie pură.

În spiritul de a face ceva, următorul citat mi se pare mai mult decât reprezentativ:
 Asta e pentru cei nebuni, inadaptaţi, rebeli, scandalagii, cuierele rotunde în găuri pătrate...
cei care văd lucrurile altfel – nu se ghidează duppa reguli. Îi puteţi cita, dezaproba, îi puteţi glorifica
sau defăima, dar singurul lucru pe care nu îl puteţi face e să-i ignoraţi deoarece ei schimbă lucrurile.
Ei împing rasa umană înainte şi, în timp ce unii îi văd ca pe nişte nebuni, noi vedem genii, pentru că
cei care sunt nebuni îndeajuns să creadă că pot schimba ceva, sunt cei care o fac. (Steve Jobs).

3.3. România şi democraţia directă

În acest subcapitol tratez întrebarea cu privire la posibilitatea aplicării democraţiei

antice în societatea din României. Cu privire la acest lucru sunt atâtea minusuri încât nu ştiu
de unde să încep.

Dat fiind ce am discutat în subcapitolul anterior, în Romînia nu există nici măcar

democraţie, darămite să presupunem practicarea unei democraţii directe.

Dar să presupunem prin absurd că România este o ţară democratică. Acum să aplicăm
democraţia directă la statul român democratic ideal.

În primul rând ar trebui să găsim mijloacele prin care am putea face acest lucru
posibil. Dat fiind faptul că suntem o ţară întinsă şi numeroasă, acest lucru poate fi destul de
greu.

În Grecia Antică o parte din oamenii polis-ului, cei înstăriţi şi intelectuali se adunau să Formatted: Font: (Default) Times New Roman
discute despre soarta poporului. De aici avem prima neconcordanţă în definiţia democraţiei directe
deoarece aceasta presupune ca toţi cetăţenii să ia deciziile împreună. Dar să acceptăm definiţia
anterioară ca fiind cea valabilă deoarece fiind un număr restrâns de persoane într-o cetate, câţiva
oameni puteau lua decizii privind alţi câţiva zeci.

Alt aspect important al democraţiei directe este acela că cetăţenii sunt devotaţi total
interesului politic. Acum luând afirmaţia şi suprapunând-o peste România ideală constatăm faptul că,
chiar dacă am trăi într-un regim democratic fără defecte, acest lucru ar fi imposibil din cauza gradului
crescut de dezinteres al oamenilor.

Dar, revenind la realitate, democraţia directă nu este posibilă din simplul fapt că suntem o ţară
mult prea mare pentru a putea aplica un astfel de regim. Chiar dacă am inventa mijloacele prin care
am putea participa cu toţii, sau măcar o parte importantă a noastră, la luarea deciziilor importante, tot
ar rămâne un lucru imposibil de realizat.

Trebuie menţionat faptul că, deşi democraţia directă este imposbili de realizat în ziua de azi, o
formă mai rudimentară a ei există. Această formă este referendumul. Dar şi acest este destul de
controversat.
 4. Concluzii Formatted: List Paragraph, Justified, Outline numbered +
Level: 1 + Numbering Style: 1, 2, 3, … + Start at: 1 +
Alignment: Left + Aligned at: 0.49" + Indent at: 0.74"
Formatted: List Paragraph, Justified, Indent: Left: 0.74"

În acest eseu am văzut cum a apărut democraţia şi cum a evoluat ea. Formatted: Font: (Default) Times New Roman, 12 pt
Formatted: Justified, Indent: First line: 0.49"
Esenţa eseului constă în regimul politic din România care, aşa cum am văzut, nu este
unul democratic.

Am ajuns de asemenea la concluzia că o democraţie directă nu poate fi transpusă în

totalitate în ziua de azi, decât în cazuri excepţionale cum ar fi Elveţia dar şi aici doar parţial,
din cauza mărimii geografice şi demografice plus alte aspecte discutate anterior.

Formatted: Indent: First line: 0.49"

Bibliografie:
1. Sartori, Giovanni Teoria democraţiei reinterpretată ed. Formatted: List Paragraph, Numbered + Level: 1 +
Numbering Style: 1, 2, 3, … + Start at: 1 + Alignment: Left +
Polirom, anul 1999, Iaşi. Aligned at: 0.49" + Indent at: 0.74"
Formatted: Font: (Default) Times New Roman, 16 pt

. Formatted: Font: (Default) Times New Roman, 14 pt

Formatted: Right