"A rămas, Mara, săraca, văduvă cu doi copii, sărăcuţii de ei, dar era tânără şi voinică şi harnică şi Dumnezeu a mai rămas să aibă şi noroc... Marţi dimineaţa Mara-şi scoate şatra şi coşurile pline în piaţa de pe ţărmurele drept al Murăşului, unde se adună la târg de săptămână murăşenii până de pe la Sovârşin şi Soboteliu şi podgorenii până de pe la Cuvin. Joi dimineaţa ea trece Murăşul şi întinde şatra pe ţărmurele stâng, unde se adună bănăţeniii până de pe la Făget, Căpălnaş şi Sân- Miclăuş. Vineri noaptea, după cântatul cocoşilor, ea pleacă la Arad, ca ziua s-o prindă cu şatra întinsă în piaţa cea mare , unde lumea se adună din şapte ţinuturi. Dar lucrul cel mare e că Mara nu-ţi iese niciodată cu gol în cale; vinde ce poate şi cumpără ce găseşte; duce de la Radna ceea ce nu găseşti la Lipova ori la Arad şi aduce de la Arad ceea ce nu găseşti la Radna ori la Lipova. Lucrul de căpetenie e pentru dânsa ca să nu mai aducă ce a dus şi vinde mai bucuros cu câştig puţin decât ca să-i "clocească" marfa. Numai în zilele de Sfânta Marie se întoarce Mara cu coşurile deşerte la casa ei. Sus, pe coasta unui deal de la dreapta Murăşului, e mănăstirea minoriţilor, vestita Maria Radna. Din turnurile bisericii mari şi frumoase se vede pe Murăş la deal ruinele acoperite cu muşchi ale cetăţii de la Şoimoş; în faţa bisericii se întinde Radna cea frumoasă şi peste Murăş e Lipova cu turnul sclipicios şi plin de zorzoane al bisericii româneşti, iar pe Murăş la vale se întinde şesul cel nesfârşit al Ţării Ungureşti. Mara însă le trece toate cu vederea: pentru dânsa nu e decât un loc larg în faţa mănăstirii, unde se adună lumea cea multă, grozav de multă lume. Căci e acolo în biserica aceea o icoană făcătoare de minuni, o Maică Precistă care lăcrimează şi de a căreia vedere cei bolnavi se fac sănătoşi, cei săraci se sâmt bogaţi şi cei nenorociţi se sâmt fericiţi." (Ioan Slavici, "Mara")
1. Identifică două teme literare ăn text. 5p.
2. Precizează rolul stilistic al adjectivului în fragmentul următor: "în faţa bisericii se întinde Radna cea frumoasă şi peste Murăş e Lipova cu turnul sclipicios şi plin de zorzoane al bisericii româneşti, iar pe Murăş la vale se întinde şesul cel nesfârşit al Ţării Ungureşti." 5p. 3. Explică semnificaţia termenilor: "săraca", "sărăcuţii" în contextul dat. 10p. 4. Transcrie din text trei repere temporale şi trei repere spaţiale. 5p. 5. Precizează semnificaţia verbului "a cloci" din structura: "vinde mai bucuros cu câştig puţin decât ca să-i "clocească" marfa". 5p. 6. Ilustrează prin evidenţierea a două trăsături, prezenţa descrierii în textul citat. 10p. 7. Comentează simbolistica icoanei din finalul fragmentului.10p. 8. Prezintă trăsăturile personajului Mara, aşa cum reies din textul dat. 10p. 9. Realizează un text argumentativ despre importanţa educaţiei în familie. Vei respecta structura textului de tip argumentativ: ipoteză, cuprins şi încheiere. 20p. Se acordă 10 puncte pentru ortografie şi punctuaţie şi 10p. din oficiu. Timp 100 de minute!
Barem
1. "piaţa", "biserica", 5p.
2. "sclipicios" - arată faptul că strălucea din cauza soarelui, fiind vară, 5p. 3. Naratorul îşi exprimă mila faţă de aceste personaje, devenind epitete. 10p. 4. timp: "dimineaţa", "marţi", spaţiu: "în piaţa", " pe ţărmurele", 5p. 5. Marfa nu era lăsată mult timp expusă pentru că era vândută ieftin, adică negociind, verbul însemnând "să-i expire". 5p. 6. Se utiliyeayă multe substantive: "Radna, Lipova, Arad, Sfanta Maria, Maica Precista", dar şi adjective: "coşurile deşerte", "câştig puţin", "mănăstirea minoriţilor". 10p. 7. Ioan Slavici este un scriitor care reflectă calităţile sătenilor din Transilvania: erau harnici, dar şi credincioşi. Icoama Maicii Domnului simbolizează răsplata acestor oameni care sufereau. 10p. 8. Mara era "tânără şi voinică şi harnică şi Dumnezeu a mai lăsat să aibă şi noroc." 10p. 9. 5p. După părerea mea, familia are un rol extrem de important în conturarea personalităţii, deoarece fiecare dintre noi alegem un model de urmat din cadrul familiei noastre. 5p. În primul rând, familia este una din cele mai vechi forme de comunitate umană, ce asigură menţinerea continuităţii biologice şi culturale a societăţii, satisfacerea nevoilor personale, asigurând sentimentul siguranţei, iar rolul acesteia nu se mai poate rezuma doar la asigurarea condiţiilor de viaţă pentru copil şi la supravegherea acestuia, ci trebuie văzută ca primul factor în educaţia şi instrucţia copilului.De exemplu, Mara îşi educă fata pe care o duce şi la mănăstire pentru a fi educată. 5p. În al doilea rând, familia este prima şcoală a copilului, iar contribuţia pe care o are poate favoriza sau îngreuna activitatea şcolii. Astfel, familia îi dă copilului primele informaţii despre lumea înconjurătoare, primele norme şi reguli de conduită, dar şi mediul propice necesar satisfacerii trebuinţelor şi dorinţelor sale. De exemplu, Nică ascultă de sfaturile părinţilor, fiind motivat de aceştia, cât şi de bunici. 5p. În concluzie, putem admite că familia are un rol important în conturarea personalităţii, având în vedere faptul că educaţia oferită de familie reprezintă factorul principal în dezvoltarea copilului.
