Sunteți pe pagina 1din 18
DOCUMENT PROGRAMATIC PRIVIND ANIVERSAREA CENTENARULUI MARII UNIRI 1

DOCUMENT PROGRAMATIC PRIVIND ANIVERSAREA CENTENARULUI MARII UNIRI

INTRODUCERE În acest an unic pentru România, îi omagiem pe cei care, acum 100 ani,

INTRODUCERE

În acest an unic pentru România, îi omagiem pe cei care, acum 100 ani, au reuș it s ă realizeze un vis aparent imposibil : unirea tuturor românilor.

Este un motiv de s ă rb ă toare, dar este ș i un prilej de gândire pentru fiecare român de azi. Miracolul Marii Uniri nu s - a f ă cut în condiț ii uș oare . La 1918, România era vl ă guită de r ă zboi ș i epidemie, par ț ial ocupată de armate str ă ine ș i departe de alia ții s ă i. Toate nemul țumirile ș i dezbină rile noastre de a stă zi par neînsemnate fa ță de ceea ce au avut de înfruntat înainta ș ii noș tri. Și, totuș i, au reuș it acolo unde toți cei dinaintea lor dă duser ă gre ș de nenumă rate ori.

Au reușit pentru c ă au ac ționat împreună .

Vom omagia anul acesta mari figuri na ționale : gânditori, oameni politici, militari sau simpli cet ăț eni. La vremea lor, nu erau mari eroi, ci doar oameni ca noi, cu defecte ș i calit ăț i. Unii ambițiosi sau ner ă bdatori, al ții pesimiș ti sau descuraja ți. La momentul 1918, fiecare îns ă a reuș it s ă pună totul deoparte – s ă se pună pe sine deoparte! – în slujba unui țel mai presus de ei: un stat unitar , democratic ș i o cas ă mare pentru o mare familie . România Mare urma s ă devină statul tuturor fiilor s ă i, indiferent de etnie, religie sau opțiuni ideologice . O unitate în diversitate.

INTRODUCERE

INTRODUCERE A omagia realiz ă rile înainta ș ilor este frumos, îns ă nu suficient. Pentru

A omagia realiz ările înainta ș ilor este frumos, îns ă nu suficient. Pentru c ă moș tenirea pe care ne - au l ă sat- o nu este doar un cadou, ci ș i o datorie . Aceea de a hr ă ni ș i cre ș te, zi de zi, prin faptele modeste ale fiec ă ruia, avuția comună . A omagia cum se cuvine înainta ș ii înseamnă înainte de orice a omagia spiritul lor.

La 1918, oamenii politici cei mai diferiți - adversari înver ș una ți pe via ță - au ș tiut s ă - ș i dea mâna ș i s ă lucreze împreună . Îi separau educa ția, caracterul ș i ideologiile, dar aveau în comun un lucru:

toți doreau o Românie unită și democratic ă, un acas ă în care fiecare s ă se poat ă dezvolta liber .

A fi uni ți nu înseamnă a fi toți la fel, ci a defini ș i pă stra un sanctuar sufletesc comun. O zonă care nu sufer ă negociere sau conflict : România. Asemenea unui arbore, fiecare ramur ă cre ș te altfel, dar fiecare contribuie la soliditatea trunchiului comun. Indiferent de tot ce ne desparte, suntem români.

Români în primul rând, nu doar în ultimă instanță .

România mare a cuprins între hotarele sale multe minorități na ționale sau religioase . De la bun început, toți trebuiau s ă se poat ă dezvolta în siguranță ș i egalitate, sub un singur steag. Diferențele acestea nu sunt o surs ă de vulnerabilitate, ci sunt ceea ce ne îmbogățe ș te .

INTRODUCERE

INTRODUCERE A ş adar, trebuie s ă înv ăță m din exemplul marilor înainta ş i

Aş adar, trebuie s ă învăță m din exemplul marilor înainta ş i de la 1918 ș i să nu lă să m ca ceea ce ne desparte să ne dezbine . Dac ă reuș im s ă ne privim fa ță în fa ță ș i s ă gă sim, dincolo de opțiunile fiec ă ruia, cele câteva lucruri sacre care cad în custodia noastr ă comună , atunci vom putea s ă ne privim în ochi ș i bunicii pe care - i omagiem, dar ș i nepoții care a ș teaptă de la noi o Românie stabil ă ș i demnă pentru cel puț in înc ă 100 de ani.

Vom avea de s ă rb ă torit în acest an câteva date de aur . În sunetul festivităților, cel mai semnificativ semnal sonor pe care îl putem da ar fi un minut de tă cere . Nu doar ca s ă ne reculegem pentru sacrificiul total al românilor de acum 100 de ani, ci ș i un moment de tă cere, în care fiecare s ă ne întreb ă m cu ce putem contribui – nu cu vorbe mari ci cu fapte modeste, în fiecare zi - pentru ca România mea s ă devină România noastră .

CONCEPT Aniversarea Centenarului trebuie s ă se realizeze printr - o abordare ş i viziune

CONCEPT

Aniversarea Centenarului trebuie s ă se realizeze printr - o abordare ş i viziune integrată ş i unitar ă pe coordonatele unității, coeziunii ş i consensului na țional, în spiritul pre ț uirii trecutului, valorilor ş i tradițiilor na ționale, pe plan intern ş i interna țional, precum ş i al cre ă rii unor baze solide, fundamentate pentru stimularea ş i conturarea direc țiilor de dezvoltare strategic ă viitoare a României.

Argumente :

Abordarea complexă , multidimensional ă ş i polivalent ă într - un concept integrat, care s ă favorizeze urmă toarele :

coerență ş i reprezentativitate real ă ş i de importanță na țional ă ;

simbolistic ă ş i semnificativitate consistent ă , emblematic ă , pozitivă ş i de conț inut; (nemistificat/denaturat/ilar/derizoriu etc)

redarea speranței ş i a încrederii popula ț iei în statul român;

rena ş terea ş i revigorarea mândriei na ționale pe bazele unui patriotism autentic, profund ş i consistent, de tip european, echilibrat, civic, pozitiv, neconflictual ş i nediscriminatoriu;

CONCEPT

Argumente :

CONCEPT Argumente : • implicarea, impunerea ş i, mai ales, responsabilizarea în jurul acestui unic eveniment

implicarea, impunerea ş i, mai ales, responsabilizarea în jurul acestui unic eveniment din istoria neamului românesc (în spiritul ş i pe modelul politicienilor de acum 100 de ani);

crearea în rândul majorității popula ț iei ş i pe ansamblul întregii societăți române ş ti a unei stă ri de emula ție pozitivă , de reunire ş i solidaritate, în jurul marilor obiective ş i proiecte de țar ă ;

promovarea externă corect ă ş i complexă a României ca țar ă , cu mari valori ş i potenț ial în varii/multiple domenii, cu istorie, voca ție ş i destin european ş i universal (mondial );

cre ş terea semnificativă a potenț ialului creator ş i inovator al proiectelor ş i ac țiunilor propuse de diverse entități;

evitarea relativit ăț ii, confuziei ş i subiectivismului obiectivelor propuse ş i a impactului mediocru, modest ş i irelevant a unora dintre ac țiuni, la nivelul comunit ăț ilor, indiferent de domeniul tematic ales sau de tipul ac țiunilor dorite ;

CONCEPT

Argumente :

CONCEPT Argumente : • reducerea /limitarea paralelismelor ş i a suprapunerilor tematice ş i/sau cronologice

reducerea /limitarea paralelismelor ş i a suprapunerilor tematice ş i/sau cronologice de desf ăş urare a calendarului evenimentelor dedicate anivers ă rii Centenarului;

delimitarea ac țiunilor dedicate Centenarului, mai ales la nivelul autorităților centrale ș i locale , de ac țiunile care fac parte din activitatea curent ă , conform atribuțiilor ş i menirilor legale ale instituțiilor respective ;

PRINCIPII Apreciem c ă viziunea integrat ă a conceptului strategic de marcare a anivers ă

PRINCIPII

Apreciem c ă viziunea integrată a conceptului strategic de marcare a anivers ă rii Centenarului trebuie s ă fie fundamentată pe urmă toarele principii directoare :

1. PRINCIPIUL IDENTITĂŢII NAŢ IONALE, EVOCĂRII ŞI OMAGIERII ÎNAINTAŞILOR

Etalarea şi promovarea elementelor materiale şi spirituale care au creat în urma unui proces îndelungat identitatea naț ional ă, ca cea mai înalt ă formă de expresie a con ştiin ț ei originii comune şi sentimentului apartenen ț ei la o singura naț iune. Este un principiu care trebuie să se reg ăsească în orice acț iune dedicat ă aniversării Centenarului, în multiple dimensiuni şi aspecte;

România de ast ăzi şi de mâine se datorează tuturor înaintaşilor no ştri, fie ei mari anonimi care s-au jertfit eroic pentru pământul țării şi pentru libertățile noastre de azi, fie personalit ăț i care au creat prin gând și prin fapt ă valorile materiale şi spirituale cu care și ast ăzi ne mândrim. Trebuie să le aducem, aşa cum se cuvine, omagiul şi respectul nostru .

PRINCIPII

PRINCIPII 2. PRINCIPIUL UNIT ĂȚ II, COEZIUNII Ș I SOLIDARIT ĂȚ II NA Ț IONALE •

2. PRINCIPIUL UNITĂȚII, COEZIUNII ȘI SOLIDARITĂȚII NAȚIONALE

O na țiune liber ă ş i independentă este puternic ă , respectat ă ș i poate progresa durabil în multiple dimensiuni doar dac ă majoritatea popula ț iei este coagulat ă ş i unită în jurul marilor deziderate ale interesului ş i binelui public general, conjugat cu interesul fiec ă rui cet ăț ean în parte .

Comunitatea de idei ș i sentimente, modul unitar de ac țiune, spiritul de înțelegere ş i solidaritate, coeziunea ş i conş tiinț a na țional ă genereaz ă acea emula ție ş i energie pozitivă care pot crea o Românie competitivă , performant ă ş i, în ultimă instanță , nu numai o Românie mai mare, ci una mai bună .

PRINCIPII

PRINCIPII 3. PRINCIPIUL VALORILOR EMBLEMATICE ALE NA Ţ IUNII ROMÂNE • România de ț ine un

3. PRINCIPIUL VALORILOR EMBLEMATICE ALE NAŢ IUNII ROMÂNE

România deț ine un inepuizabil şi inestimabil tezaur de valori materiale şi spirituale, de inteligen ță şi creativitate, cu care a contribuit nemijlocit şi substan ț ial la edificarea civilizaț iei universale contemporane.

Avem personalit ăț i de mare anvergură, în toate domeniile, avem valori patrimoniale impresionante, unice şi de nepreț uit ;

Este dureros că acestea sunt prea pu ț in cunoscute şi respectate, atât pe plan intern (cu precădere în rândul tinerilor), cât şi internaț ional;

Datoria noastră moral ă şi de con ştiin ță este să le promovăm, să le facem cunoscute şi recunoscute, mai ales în acest an aniversar, în care România trebuie să se valideze plenar ca o ț ară cu adevărat valoroasă, în primul rând prin oamenii ei.

PRINCIPII

4. PRINCIPIUL PATRIOTISMULUI CIVIC

PRINCIPII 4. PRINCIPIUL PATRIOTISMULUI CIVIC • Leg ă tura emo ț ional ă , iubirea, ata

Leg ătura emo ț ional ă, iubirea, ataşamentul şi devotamentul față de ț ară, de pământul strămo şesc, dar și de neam, de limba şi tradiț iile naț iunii române, implică şi presupune, într-o leg ătură indisolubil ă şi indestructibil ă, o atitudine civică la nivelul fiecărui cet ăț ean, manifestat ă în principal prin respectarea Constitu ț iei şi legilor țării, a drepturilor şi obligaț iilor conferite prin statutul de cet ăț ean al Statului Român, a limbii oficiale şi a însemnelor naț ionale, în primul rând a stemei, drapelului şi imnului naț ional .

Patriotismul civic presupune respect față de popoarele altor țări şi exclude xenofobia, marginalizarea minorit ăț ilor şi ostilitatea față de alte etnii sau state;

Numai o populaț ie educat ă şi mobilizat ă în spiritul patriotismului civic de tip european poate fi susț in ătoarea şi forț a motrice determinant ă în prefigurarea şi realizarea marilor obiective, proiecte şi idealuri de ț ară;

În aceast ă dimensiune de con ştiin ță naț ional ă, elitele României actuale (la fel ca ilu ştrii lor predecesori) au un rol esen ț ial, multiplu, în edificarea destinului României viitoare.

PRINCIPII

PRINCIPII 5. PRINCIPIUL TOLERAN Ț EI Ș I DIVERSIT ĂȚ II CULTURALE • Este un dat

5. PRINCIPIUL TOLERANȚ EI ȘI DIVERSIT ĂȚ II CULTURALE

Este un dat incontestabil și istoric determinat, că naț iunea şi statul român s-au n ăscut într-un spaț iu aflat la confluen ț a mai multor culturi şi civilizaț ii.

Diversitatea cultural ă (etnică, naț ional ă, religioasă etc. ) a naț iunii române i-a conferit acesteia de-a lungul secolelor valoare, consisten ță şi chiar farmec.

Armonia, toleran ț a, convieț uirea paşnică, ospitalitatea şi buna în ț elegere a tuturor într-o singură fiin ță, s-au împletit încet, dar organic, într-o unitate de cuget şi simț ire. A şa s-a creat şi a căpătat forma actual ă naț iunea român ă.

S ă continu ăm şi să dezvolt ăm acest drum normal, uman şi civilizat, profund românesc și autentic european totodat ă.

PRINCIPII

PRINCIPII 6. PRINCIPIUL AFIRM Ă RII Ş I CONCORDIEI INTERNA Ț IONALE • Pe plan interna

6. PRINCIPIUL AFIRMĂRII ŞI CONCORDIEI INTERNAȚIONALE

Pe plan internaț ional, România merit ă mult mai mult .

O recunoaștere sporit ă depinde în primul rând de noi, de modul în care ne prezent ăm, comport ăm și în ț elegem să respect ăm conven ț iile internaț ionale şi celelalte popoare şi țări.

Demnitatea, respectul față de noi şi de al ț ii, reciprocitatea avantajoasă, concordia şi cooperarea internaț ional ă, onest ă şi constructivă trebuie să fie dezideratele noastre majore.

România trebuie să aib ă relaț ii diplomatice foarte bune cu toate țările lumii, în primul rând cu țările membre U. E. şi N. A . T. O şi cu partenerul vital strategic SUA şi, în mod particular, cu to ț i vecinii no ştri.

Numai aşa România poate ocupa locul cuvenit, de factor activ şi important în politica european ă şi mondial ă şi nu cel de simplu spectator.

PRINCIPII

7. PRINCIPIUL IDEALULUI NAȚ IONAL

PRINCIPII 7. PRINCIPIUL IDEALULUI NA Ț IONAL • Chintesen ț a a tot ceea ce s-a

Chintesen ț a a tot ceea ce s-a f ăcut şi se va face în aceast ă ț ară, a ceea ce simț im şi gândim împreun ă, este că România trebuie să devin ă o ț ară puternică, dezvoltat ă, civilizat ă şi prosperă.

TEME

TEME • Apreciem c ă implementarea, materializarea ş i ilustrarea conceptului integrat ş i a principiilor

Apreciem c ă implementarea, materializarea ş i ilustrarea conceptului integrat ş i a principiilor care îl fundamenteaz ă , se poate realiza într - un tablou tematic complex ş i variat, care s ă cuprind ă mai multe dimensiuni ş i aspecte .

Suger ă m urmă toarele teme majore, reprezentative ş i semnificative atât pentru anul aniversar al Centenarului, cât ş i pentru trecutul, prezentul ş i viitorul na țiunii române, ca de pild ă :

-România tradițiilor- -România patrimoniului cultural- -România valorilor- -România creativă- -România multiculturală- -România unității- -România elitelor- -România tinerei generații- -România emblematică-

-România renăscută, spiritual și material- -România educației prin cultură- -România inteligentă şi inovatoare- -România progresului şi dezvoltării durabile- -România infrastructurii culturale extinse şi diversificate- -România turismului cultural- -România demnă şi respectată- -România memorabilă- -România universală- -România internațională-

TIPURI DE AC Ț IUNI Ac ț iunile vor avea caracter dominant cultural ş i

TIPURI DE ACȚIUNI

Acțiunile vor avea caracter dominant cultural şi patrimonial, ele vor fi realizate pe întreg teritoriul țării - la nivelul instituțiilor centrale şi locale, a regiunilor şi comunităților - dar şi pe plan internațional. Acțiunile se vor subscrie temelor, conceptului şi principiilor strategice amintite, astfel:

Expoziții, târguri;

Festivaluri, gale, manifestări cultural-artistice de anvergură;

Conferințe, congrese, simpozioane interne şi internaționale;

Editarea de cărți, albume, hărți, emisiuni filatelice şi altele asemenea;

Ceremonii civile și militare/comemorări;

Emisiuni radio/TV şi producții de filme;

Restaurare, reabilitare, reamenajarea unor obiective de patrimoniu;

Investiții în infrastructura culturală;

Monumente de for public;

Turnee interne şi internaționale de promovare a anului Centenar.

CONCLUZII 1. În vederea stabilirii calendarului de activit ăț i ş i a evalu ă

CONCLUZII

1. În vederea stabilirii calendarului de activități ş i a evaluă rii listei de proiecte ce vor fi finanțate prin bugetul Ministerului Culturii ş i Identității Na ționale, dedicat anivers ă rii anului Centenar, vom ține seama în primul rând de criteriul relevanț ei na ționale ş i interna ționale a programelor desf ăş urate ş i finanțate .

2. Optimizarea ş i eficientizarea economic ă a resurselor financiare ş i umane dedicate anivers ă rii Centenarului se poate realiza prin dezvoltarea consistent ă ş i multidimensional ă a colabor ă rilor interinstituționale, atât la nivel local cât ş i central .

3. Aplicarea conceptului strategic ş i a principiilor care - l fundamenteaz ă , încadrarea proiectelor propuse în tematica ş i tipul de ac țiuni, permite o selec ție final ă riguroas ă , bazată pe criterii obiective ş i relevante . Acest fapt creeaz ă cadrul optim de definitivare a listei finale ce urmeaz ă a fi aprobată de c ă tre comitetul interministerial în urmă toarea întrunire .

Calendarul evenimentelor, la nivel central ş i local, va fi publicat în condiț ii de maximă transparență .

CONCLUZII

CONCLUZII 4. Celebrarea Centenarului Marii Uniri reprezint ă o excelent ă conjunctur ă istoric ă pentru

4. Celebrarea Centenarului Marii Uniri reprezint ă o excelentă conjunctur ă istoric ă pentru a iniția în mod oficial dezbaterile publice pentru elaborarea ş i adoptarea unui document programatic na țional, în legă tur ă cu dezvoltarea infrastructurii culturale în urmă torii zece ani, fiind cunoscut faptul c ă proiectele de investiție necesită voință politic ă convergent ă , sus ținere public ă , bugete multianuale ş i o viziune pe termen lung.

5. Emula ț ia creat ă de aniversarea anului centenar, în toate mediile - îndeosebi al elitelor, al mediului academic în particular - creeaz ă cele mai bune premise pentru elaborarea strategiei na ționale pentru cultur ă pe termen lung.