Sunteți pe pagina 1din 18

DOCUMENT PROGRAMATIC

PRIVIND ANIVERSAREA
CENTENARULUI MARII UNIRI

1
INTRODUCERE
În acest an unic pentru România, îi omagiem pe cei care, acum 100 ani, au reușit să realizeze un
vis aparent imposibil: unirea tuturor românilor.

Este un motiv de sărbătoare, dar este și un prilej de gândire pentru fiecare român de azi.
Miracolul Marii Uniri nu s-a făcut în condiții ușoare. La 1918, România era vlăguită de război și
epidemie, parțial ocupată de armate străine și departe de aliații săi. Toate nemulțumirile și
dezbinările noastre de astăzi par neînsemnate față de ceea ce au avut de înfruntat înaintașii noștri.
Și, totuși, au reușit acolo unde toți cei dinaintea lor dăduseră greș de nenumărate ori.

Au reușit pentru că au acționat împreună.

Vom omagia anul acesta mari figuri naționale: gânditori, oameni politici, militari sau simpli
cetățeni. La vremea lor, nu erau mari eroi, ci doar oameni ca noi, cu defecte și calități. Unii
ambițiosi sau nerăbdatori, alții pesimiști sau descurajați. La momentul 1918, fiecare însă a reușit să
pună totul deoparte – să se pună pe sine deoparte! – în slujba unui țel mai presus de ei: un stat
unitar, democratic și o casă mare pentru o mare familie. România Mare urma să devină statul
tuturor fiilor săi, indiferent de etnie, religie sau opțiuni ideologice. O unitate în diversitate.

2
INTRODUCERE

A omagia realizările înaintașilor este frumos, însă nu suficient. Pentru că moștenirea pe care ne-au
lăsat-o nu este doar un cadou, ci și o datorie. Aceea de a hrăni și crește, zi de zi, prin faptele
modeste ale fiecăruia, avuția comună. A omagia cum se cuvine înaintașii înseamnă înainte de orice
a omagia spiritul lor.

La 1918, oamenii politici cei mai diferiți - adversari înverșunați pe viață - au știut să-și dea mâna și
să lucreze împreună. Îi separau educația, caracterul și ideologiile, dar aveau în comun un lucru:
toți doreau o Românie unită și democratică, un acasă în care fiecare să se poată dezvolta liber.

A fi uniți nu înseamnă a fi toți la fel, ci a defini și păstra un sanctuar sufletesc comun. O zonă care
nu suferă negociere sau conflict: România. Asemenea unui arbore, fiecare ramură crește altfel, dar
fiecare contribuie la soliditatea trunchiului comun. Indiferent de tot ce ne desparte, suntem
români.

Români în primul rând, nu doar în ultimă instanță.

România mare a cuprins între hotarele sale multe minorități naționale sau religioase. De la bun
început, toți trebuiau să se poată dezvolta în siguranță și egalitate, sub un singur steag. Diferențele
acestea nu sunt o sursă de vulnerabilitate, ci sunt ceea ce ne îmbogățește.

3
INTRODUCERE

Aşadar, trebuie să învățăm din exemplul marilor înaintaşi de la 1918 și să nu lăsăm ca ceea ce ne
desparte să ne dezbine. Dacă reușim să ne privim față în față și să găsim, dincolo de opțiunile
fiecăruia, cele câteva lucruri sacre care cad în custodia noastră comună, atunci vom putea să ne
privim în ochi și bunicii pe care-i omagiem, dar și nepoții care așteaptă de la noi o Românie stabilă
și demnă pentru cel puțin încă 100 de ani.

Vom avea de sărbătorit în acest an câteva date de aur. În sunetul festivităților, cel mai semnificativ
semnal sonor pe care îl putem da ar fi un minut de tăcere. Nu doar ca să ne reculegem pentru
sacrificiul total al românilor de acum 100 de ani, ci și un moment de tăcere, în care fiecare să ne
întrebăm cu ce putem contribui – nu cu vorbe mari ci cu fapte modeste, în fiecare zi - pentru ca
România mea să devină România noastră.

4
CONCEPT
Aniversarea Centenarului trebuie să se realizeze printr-o abordare şi viziune integrată şi unitară pe
coordonatele unității, coeziunii şi consensului național, în spiritul prețuirii trecutului, valorilor şi
tradițiilor naționale, pe plan intern şi internațional, precum şi al creării unor baze solide,
fundamentate pentru stimularea şi conturarea direcțiilor de dezvoltare strategică viitoare a
României.

Argumente:
Abordarea complexă, multidimensională şi polivalentă într-un concept integrat, care să favorizeze
următoarele:

• coerență şi reprezentativitate reală şi de importanță națională;


• simbolistică şi semnificativitate consistentă, emblematică, pozitivă şi de conținut;
(nemistificat/denaturat/ilar/derizoriu etc)
• redarea speranței şi a încrederii populației în statul român;
• renaşterea şi revigorarea mândriei naționale pe bazele unui patriotism autentic, profund şi
consistent, de tip european, echilibrat, civic, pozitiv, neconflictual şi nediscriminatoriu;

5
CONCEPT

Argumente:

• implicarea, impunerea şi, mai ales, responsabilizarea în jurul acestui unic eveniment din istoria
neamului românesc (în spiritul şi pe modelul politicienilor de acum 100 de ani);

• crearea în rândul majorității populației şi pe ansamblul întregii societăți româneşti a unei stări
de emulație pozitivă, de reunire şi solidaritate, în jurul marilor obiective şi proiecte de țară;

• promovarea externă corectă şi complexă a României ca țară, cu mari valori şi potențial în


varii/multiple domenii, cu istorie, vocație şi destin european şi universal (mondial);

• creşterea semnificativă a potențialului creator şi inovator al proiectelor şi acțiunilor propuse de


diverse entități;

• evitarea relativității, confuziei şi subiectivismului obiectivelor propuse şi a impactului mediocru,


modest şi irelevant a unora dintre acțiuni, la nivelul comunităților, indiferent de domeniul
tematic ales sau de tipul acțiunilor dorite;

6
CONCEPT

Argumente:

• reducerea /limitarea paralelismelor şi a suprapunerilor tematice şi/sau cronologice de


desfăşurare a calendarului evenimentelor dedicate aniversării Centenarului;

• delimitarea acțiunilor dedicate Centenarului, mai ales la nivelul autorităților centrale și locale,
de acțiunile care fac parte din activitatea curentă, conform atribuțiilor şi menirilor legale ale
instituțiilor respective;

7
PRINCIPII
Apreciem că viziunea integrată a conceptului strategic de marcare a aniversării Centenarului
trebuie să fie fundamentată pe următoarele principii directoare:

1. PRINCIPIUL IDENTITĂŢII NAŢIONALE, EVOCĂRII ŞI OMAGIERII


ÎNAINTAŞILOR
• Etalarea şi promovarea elementelor materiale şi spirituale care au creat în urma
unui proces îndelungat identitatea națională, ca cea mai înaltă formă de expresie
a conştiinței originii comune şi sentimentului apartenenței la o singura națiune.
Este un principiu care trebuie să se regăsească în orice acțiune dedicată
aniversării Centenarului, în multiple dimensiuni şi aspecte;
• România de astăzi şi de mâine se datorează tuturor înaintaşilor noştri, fie ei
mari anonimi care s-au jertfit eroic pentru pământul țării şi pentru libertățile
noastre de azi, fie personalități care au creat prin gând și prin faptă valorile
materiale şi spirituale cu care și astăzi ne mândrim. Trebuie să le aducem, aşa
cum se cuvine, omagiul şi respectul nostru.
8
PRINCIPII

2. PRINCIPIUL UNITĂȚII, COEZIUNII ȘI SOLIDARITĂȚII NAȚIONALE


• O națiune liberă şi independentă este puternică, respectată și poate progresa durabil în multiple
dimensiuni doar dacă majoritatea populației este coagulată şi unită în jurul marilor deziderate
ale interesului şi binelui public general, conjugat cu interesul fiecărui cetățean în parte.
• Comunitatea de idei și sentimente, modul unitar de acțiune, spiritul de înțelegere şi
solidaritate, coeziunea şi conştiința națională generează acea emulație şi energie pozitivă care
pot crea o Românie competitivă, performantă şi, în ultimă instanță, nu numai o Românie mai
mare, ci una mai bună.

9
PRINCIPII

3. PRINCIPIUL VALORILOR EMBLEMATICE ALE NAŢIUNII ROMÂNE


• România deține un inepuizabil şi inestimabil tezaur de valori materiale şi
spirituale, de inteligență şi creativitate, cu care a contribuit nemijlocit şi
substanțial la edificarea civilizației universale contemporane.
• Avem personalități de mare anvergură, în toate domeniile, avem valori
patrimoniale impresionante, unice şi de neprețuit;
• Este dureros că acestea sunt prea puțin cunoscute şi respectate, atât pe plan
intern (cu precădere în rândul tinerilor), cât şi internațional;
• Datoria noastră morală şi de conştiință este să le promovăm, să le facem
cunoscute şi recunoscute, mai ales în acest an aniversar, în care România trebuie
să se valideze plenar ca o țară cu adevărat valoroasă, în primul rând prin oamenii
ei.

10
PRINCIPII

4. PRINCIPIUL PATRIOTISMULUI CIVIC


• Legătura emoțională, iubirea, ataşamentul şi devotamentul față de țară, de
pământul strămoşesc, dar și de neam, de limba şi tradițiile națiunii române,
implică şi presupune, într-o legătură indisolubilă şi indestructibilă, o atitudine
civică la nivelul fiecărui cetățean, manifestată în principal prin respectarea
Constituției şi legilor țării, a drepturilor şi obligațiilor conferite prin statutul de
cetățean al Statului Român, a limbii oficiale şi a însemnelor naționale, în primul
rând a stemei, drapelului şi imnului național.
• Patriotismul civic presupune respect față de popoarele altor țări şi exclude
xenofobia, marginalizarea minorităților şi ostilitatea față de alte etnii sau state;
• Numai o populație educată şi mobilizată în spiritul patriotismului civic de tip
european poate fi susținătoarea şi forța motrice determinantă în prefigurarea şi
realizarea marilor obiective, proiecte şi idealuri de țară;
• În această dimensiune de conştiință națională, elitele României actuale (la fel ca
iluştrii lor predecesori) au un rol esențial, multiplu, în edificarea destinului
României viitoare.

11
PRINCIPII

5. PRINCIPIUL TOLERANȚEI ȘI DIVERSITĂȚII CULTURALE


• Este un dat incontestabil și istoric determinat, că națiunea şi statul român s-au
născut într-un spațiu aflat la confluența mai multor culturi şi civilizații.
• Diversitatea culturală (etnică, națională, religioasă etc.) a națiunii române i-a
conferit acesteia de-a lungul secolelor valoare, consistență şi chiar farmec.
• Armonia, toleranța, conviețuirea paşnică, ospitalitatea şi buna înțelegere a
tuturor într-o singură ființă, s-au împletit încet, dar organic, într-o unitate de
cuget şi simțire. Aşa s-a creat şi a căpătat forma actuală națiunea română.
• Să continuăm şi să dezvoltăm acest drum normal, uman şi civilizat, profund
românesc și autentic european totodată.

12
PRINCIPII

6. PRINCIPIUL AFIRMĂRII ŞI CONCORDIEI INTERNAȚIONALE


• Pe plan internațional, România merită mult mai mult.
• O recunoaștere sporită depinde în primul rând de noi, de modul în care ne
prezentăm, comportăm și înțelegem să respectăm convențiile internaționale şi
celelalte popoare şi țări.
• Demnitatea, respectul față de noi şi de alții, reciprocitatea avantajoasă,
concordia şi cooperarea internațională, onestă şi constructivă trebuie să fie
dezideratele noastre majore.
• România trebuie să aibă relații diplomatice foarte bune cu toate țările lumii, în
primul rând cu țările membre U.E. şi N.A.T.O şi cu partenerul vital strategic
SUA şi, în mod particular, cu toți vecinii noştri.
• Numai aşa România poate ocupa locul cuvenit, de factor activ şi important în
politica europeană şi mondială şi nu cel de simplu spectator.

13
PRINCIPII

7. PRINCIPIUL IDEALULUI NAȚIONAL


• Chintesența a tot ceea ce s-a făcut şi se va face în această țară, a ceea ce simțim
şi gândim împreună, este că România trebuie să devină o țară puternică,
dezvoltată, civilizată şi prosperă.

14
TEME
• Apreciem că implementarea, materializarea şi ilustrarea conceptului integrat şi a principiilor
care îl fundamentează, se poate realiza într-un tablou tematic complex şi variat, care să
cuprindă mai multe dimensiuni şi aspecte.
• Sugerăm următoarele teme majore, reprezentative şi semnificative atât pentru anul aniversar al
Centenarului, cât şi pentru trecutul, prezentul şi viitorul națiunii române, ca de pildă:
-România renăscută, spiritual și material-
-România tradițiilor- -România educației prin cultură-
-România patrimoniului cultural- -România inteligentă şi inovatoare-
-România valorilor- -România progresului şi dezvoltării durabile-
-România creativă- -România infrastructurii culturale extinse
-România multiculturală- şi diversificate-
-România unității- -România turismului cultural-
-România elitelor- -România demnă şi respectată-
-România tinerei generații- -România memorabilă-
-România emblematică- -România universală-
-România internațională-

15
TIPURI DE ACȚIUNI
Acțiunile vor avea caracter dominant cultural şi patrimonial, ele vor fi realizate pe întreg teritoriul
țării - la nivelul instituțiilor centrale şi locale, a regiunilor şi comunităților - dar şi pe plan
internațional. Acțiunile se vor subscrie temelor, conceptului şi principiilor strategice amintite,
astfel:

• Expoziții, târguri;
• Festivaluri, gale, manifestări cultural-artistice de anvergură;
• Conferințe, congrese, simpozioane interne şi internaționale;
• Editarea de cărți, albume, hărți, emisiuni filatelice şi altele asemenea;
• Ceremonii civile și militare/comemorări;
• Emisiuni radio/TV şi producții de filme;
• Restaurare, reabilitare, reamenajarea unor obiective de patrimoniu;
• Investiții în infrastructura culturală;
• Monumente de for public;
• Turnee interne şi internaționale de promovare a anului Centenar.

16
CONCLUZII
1. În vederea stabilirii calendarului de activități şi a evaluării listei de proiecte ce vor fi finanțate
prin bugetul Ministerului Culturii şi Identității Naționale, dedicat aniversării anului Centenar,
vom ține seama în primul rând de criteriul relevanței naționale şi internaționale a programelor
desfăşurate şi finanțate.
2. Optimizarea şi eficientizarea economică a resurselor financiare şi umane dedicate aniversării
Centenarului se poate realiza prin dezvoltarea consistentă şi multidimensională a colaborărilor
interinstituționale, atât la nivel local cât şi central.
3. Aplicarea conceptului strategic şi a principiilor care-l fundamentează, încadrarea proiectelor
propuse în tematica şi tipul de acțiuni, permite o selecție finală riguroasă, bazată pe criterii
obiective şi relevante. Acest fapt creează cadrul optim de definitivare a listei finale ce urmează
a fi aprobată de către comitetul interministerial în următoarea întrunire.

Calendarul evenimentelor, la nivel central şi local, va fi publicat în condiții de maximă


transparență.

17
CONCLUZII

4. Celebrarea Centenarului Marii Uniri reprezintă o excelentă conjunctură istorică pentru a iniția
în mod oficial dezbaterile publice pentru elaborarea şi adoptarea unui document programatic
național, în legătură cu dezvoltarea infrastructurii culturale în următorii zece ani, fiind
cunoscut faptul că proiectele de investiție necesită voință politică convergentă, susținere
publică, bugete multianuale şi o viziune pe termen lung.
5. Emulația creată de aniversarea anului centenar, în toate mediile - îndeosebi al elitelor, al
mediului academic în particular - creează cele mai bune premise pentru elaborarea strategiei
naționale pentru cultură pe termen lung.

18