Sunteți pe pagina 1din 17

CUPRINS

CAPITOLUL III – STUDIU DE CAZ PRIVINDANALIZA COST-VOLUM PROFIT IN


CADRUL FIRMEI S.C Meditur SA , Mediaş
3.1. Prezentarea firmei S.C Meditur SA , Mediaş
3.1.1.Istoricul firmei
3.1..2.Viziune şi misiune
3.1.3.Structura organizatorică
3.1..4. Clienti, furnizori, concurenti
3.1.5. Analiza SWOT
3.2. STUDIU DE CAZ PRIVINDANALIZA COST-VOLUM PROFIT IN CADRUL FIRMEI
S.C Meditur SA , Mediaş
CONCLUZII ŞI PROPUNERI
BIBLIOGRAFIE

CAPITOLUL III
STUDIU DE CAZ PRIVINDANALIZA COST-VOLUM PROFIT IN
CADRUL FIRMEI S.C Meditur SA , Mediaş

3.1. Prezentarea firmei S.C Meditur SA , Mediaş


3.1.1.Istoricul firmei
În anul 1953, funcţionând pe lângă Sfatul Popular Orăşenesc a luat fiinţă
Transportul Public de persoane în municipiul Mediaş,. Mediaşul a devansat o serie
de orașe mari, cum ar fi: Tulcea, Bacău, Râmnicu-Vâlcea sau Satu Mare, care nu dețineau un
astfel de serviciu public. Până în anul 1989 societatea se afla în subordinea Consiliului
Popular Municipal, an în care Mediaşul devine primul oraș nereşedinţă de judeţ şi care
introduce transportul public cu troleibuzele.
(http://www.meditur.ro/index.php?option=com_content&view=article&id=109&Itemid=738)

1
Societatea are personalitate juridică şi funcţionează şi în prezent în această formă,
fiind una dintre cele mai bune societăţi de transport din ţară. S.C. Meditur S.A. fiind singurul
operator din municipiul Mediaş, care efectuează transportul public de persoane, doreşte să
obţină performanţă operaţională, financiară şi să ofere călătorilor cele mai bune condiţii
pentru o călătorie sigură, urmând o perioadă de modernizare şi dezvoltare atât a parcului auto
cât şi a infrastructurii.
(http://www.meditur.ro/index.php?
option=com_content&view=article&id=109&Itemid=738)

3.1.2.Viziune şi misiune
Printre principalele obiective a firmei se numără următoarele:
 Dobândirea unei poziții stabile pe piața
 Creșterea gradului de acoperire a pieței și consolidarea poziției pe piața deja cucerită
 Ridicarea țintei de transport pentru segmentul marfurilor.
 Îmbunătățirea imaginilor a brandurilor susmenționate.

3.1.3.Structura organizatorică
S.C. MEDITUR S.A. este singurul operator din municipiul Mediaş, care efectuează
transport public de persoane în baza unui contract de concesiune. Acesta a fost încheiat în
baza Legii nr. 51/2006, a serviciilor comunitare de utilităţi publice şi a Legii nr. 92/2007 a
serviciilor de transport public local, respectiv H.G. nr. 955/2004.S.C. MEDITUR S.A.
Mediaş, este societate comercială pe acţiuni, având ca acţionar unic CONSILIUL LOCAL
Mediaş.

Figura 1 organigrama firmei

Sursa: interna

3.1.4. Clienti, furnizori, concurenti

Clienţii
Clienţii vizaţi de S.C Meditur SA , Mediaş. diferă în funcie de rutele pe care este
prestat serviciul de transport. Pe rutele locale sunt vizaţi în special navetiştii şi elevii iar pe
rutele urbane şi interjudeţene sunt vizate toate persoanele care nu poseda autovehicul
personal. Pe rutele cu destinaţiile Iaşi, Braşov şi Bucureşti firma încearcă să ofere o

2
alternativă mai rapidă decât transportul pe calea ferată cu un raport calitate/preţ cel puţin
echivalent cu cel al transportului feroviar.

Concurenţa
Principala firmă din municipiu care reprezintă concurenta este S.C. Massaro S.R.L. cu
sediul principal în Bacău. Această firmă prestează servicii de transport persoane pe rutele
Medias-Iasi, Medias-Bacau, Medias-Bucuresti şi alte rute ce nu se intersectează cu cela ale
S.C Meditur SĂ , Mediaş.. Tarifele percepute de S.C. Massaro S.R.L. sunt mai ridicate decât
cele ale firmei în cauza iar serviciul de transport este realizat cu microbuze, calitatea
serviciului fiind inferioară iar spaţiul de bagaje fiind semnificativ redus, aproape inexistent.

Concurenţi
Denumire Piaţa Servicii concurente Cantităţi şi Observaţii
calităţi în
concurenţă
SC Massaro Transport Sistem de Transport realizat Preţuri mai mari
SRL persoane rezervare online cu microbuze
Oneşti (confort redus)
SC Gim Transport Închiriere Număr mic de Înfiinţat mai
Transport persoane autoturisme vehicule târziu (piaţa de
Internaţional Oneşti desfacere mai
SRL mică)

3.1.5. Analiza SWOT


PUNCTE TARI (S)
imagine structurată pe următorii parametrii:
seriozitate
tradiţie
încredere
independenţa faţă de influenţele politice
Existenţa unei atitudini latente mai degrabă pozitive faţă de MEDITUR
Pachet modern şi complex de servicii

PUNCTE SLABE (W)


Percepţia negativă a utilizatorilor (persoane fizice şi juridice) asupra funcţionarilor cu
care interacţionează direct
Percepţia negativă despre organizarea defectuasă a activităţii MEDITUR
Slabă modernizare şi tehnologizare
Promovarea insuficientă a serviciilor oferite de MEDITUR

OPORTUNITĂŢI (O)
Creşterea aşteptărilor consumatorilor în materie de calitate a produselor şi serviciilor
Disponibilitatea consumatorilor pentru campanii de informare (atât relaţii publice cât
şi publicitate) despre serviciile MEDITUR
Aşteptările favorabile ale publicului larg legate de MEDITUR (modernizare)
Existenţa unui grad ridicat de încredere atât în MEDITUR ca instituţie cât şi ca
furnizor de servicii

AMENINŢĂRI (T)
3
Alte companii ce oferă servicii de transport

3.2. Studiu de caz privindanaliza cost-volum profit in cadrul firmei


S.C MEDITUR SA , MEDIAŞ

Veniturile şi cheltuielile
Evoluţia veniturilor şi cheltuielilor în perioada 2013-2017
Tabelul 3.1
201
Ani 2014 2015 2016 2017
3

Nr. valori valori valori


valori
crt. recalcula recalcu recalcu
Indicato recalculate
mii lei mii lei te în mii lei mii lei late în mii lei late în
ri în preţuri
preţuri preţuri preţuri
2013
2013 2013 2013

0 1 2 4 5 6 7 8 9 10 11
venituri
din 2.530,5 3.799, 2.938, 3.111,2 2.215,9
1 2.918,90 2.685,28 1.907,80 1.551,06
exploata 0 80 75 0 5
re
cheltuiel
i de 2.368,6 2.991, 2.313, 2.791, 1.988,2
2 2.688,60 2.473,41 1.702,10 1.383,82
exploata 0 30 46 50 5
re
venituri
3 financia 9,90 16,80 15,46 10,50 8,54 58,60 45,32 2,80 1,99
re
cheltuiel
i
4 59,40 96,20 88,50 66,60 54,15 74,00 57,23 129,60 92,31
financia
re
venituri
5 excepţio 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00
nale
cheltuiel
i
6 0,08 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00
excepţio
nale

venituri 2.540,4 3.858, 2.984, 3.114, 2.217,9


7 2.935,70 2.700,74 1.918,30 1.559,59
totale 0 40 07 00 5

cheltuiel 2.428,0 3.065, 2.370, 2.921, 2.080,5


8 2.784,80 2.561,91 1.768,70 1.437,97
i totale 8 30 69 10 6

4
Datele din coloanele 5, 7, 9 şi 11 au fost recalculate pe baza indicelui preţurilor de
consum servicii din anii 2014, 2015, 2016 şi 2017, luând ca referinţă anul 2013, prin
împărţirea valorilor indicatorilor la indicele preţurilor (tabelul 3.8).

Indicii preţurilor de consum servicii în perioada 2013-2017


Tabelul 3.2
Anul Indicele preţurilor de consum servicii
2013 1,000
2014 1,087
2015 1,230
2016 1,293
2017 1,404
Sursa : www.insse.ro (site-ul Institutului Naţional de Statistica)

Analizăm rata de eficienţă a cheltuielilor totale în cei cinci ani de activitate, aplicând
formula de calcul a ratei de eficienţă a cheltuielilor totale, indicator care a avut pentru anul
2013 următoarea valoare :

 n   .2 368,6  59,40  ,0 08 2.428,08


Chi    1000   10 0 
 i1   .2 530,50  ,9 90  2.540,40
1000    
RCT2013 = n  =
  Vi 
=

 
 i1 
955,79 lei

Valoarea obţinută arată că în anul 2013 pentru a obţine 1000 lei venituri totale,
societatea a cheltuit 955,79 lei.
Prin aplicarea formulelor de calcul a ratei de eficienţă a cheltuielilor , pe fiecare grupă
de cheltuiala, obţinem:

5
2.368,60
  10 0
2.530,50
Rcexpl2013 = = 936,02 lei s-au cheltuit în anul 2013 pentru a obţine 1000 lei

 
venituri din exploatare.

59,40
   10 0
 9 ,9 0 
Rcfin2013 = = 6.000 lei s-au cheltuit în anul 2013 pentru a obţine 1000 lei


venituri financiare, această situaţie se explică prin ponderea mare a cheltuielilor pentru
creditele contractate.
Deci, nivelul ridicat al cheltuielilor totale, de 955,79 lei la 1000 lei venituri totale, se
explică prin depăşirea nivelului cheltuielilor financiare, generată de gradul ridicat de
îndatorare al societăţii, de lipsa unei analize a cheltuielilor şi stabilirea unei strategii în acest
domeniu.
Aplicând aceeaşi metodologie am calculat ratele de eficienţă a cheltuielilor, precum şi
structura veniturilor şi cheltuielilor pe grupări în total venituri şi cheltuieli, pentru perioada
2013-2017, rezultate sintetizate în tabelul 3.3.

Structura veniturilor, cheltuielilor şi ratele de eficienţă a cheltuielilor


în perioada 2013-2017
Tabelul 3.3
Nr Anii
crt
Activitatea 2013 2014 2015 2016 2017

Structura veniturilor%

1 Exploatare 99,61 99,43 99,45 98,48 99,91

2 Financiara 0,39 0,57 0,55 1,52 0,09

3 Excepţionala 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00

4 Total 100 100 100 100 100

Structura cheltuielilor%
1 Exploatare 97,55 96,55 96,23 97,59 95,56

2 Financiara 2,44 3,45 3,77 2,41 4,44

6
3 Excepţionala 0,01 0,00 0,00 0,00 0,00

4 Total 100 100 100 100 100

Rata de eficienţă a cheltuielilor lei la 1000 lei venituri

1 Exploatare 936,02 921,10 892,18 787,23 897,24

2 Financiara 6.000 5.726,19 6.342,86 1.262,80 46.285,71

3 Excepţionala 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00

4 Total 955,79 948,60 922,01 794,45 938,05

Figura 2. Evoluţia ratei de eficienţă a cheltuielilor totale în perioada


2013-2017

Figura 3. Evoluţia ratei de eficienţă a cheltuielilor pentru exploatare


în perioada 2013-2017

7
Figura 4. Evoluţia ratei de eficienţă a cheltuielilor financiare în perioada 2013-2017

Analizând datele din tabelul 3.3 putem trage următoarele concluzii:

 rata de eficienţă a cheltuielilor totale a înregistrat cel mai scăzut nivel, de 794.45 lei la
1000 lei venituri totale în anul 2016 (figura 5) , datorită nivelului scăzut al ratei de eficienţă a
cheltuielilor pentru exploatare de 787,23 lei la 1000 lei venituri din exploatare din anul 2016
(figura 6), dar şi datorită reducerii ratei de eficienţă a cheltuielilor financiare (figura 7) cu 79
% faţă de anul 2013;
 rata de eficienţă a cheltuielilor totale (figura 5) a înregistrat cel mai ridicat nivel în
anul 2013 (955,79 lei la 1000 lei venituri totale) situaţie ce se explică prin cel mai ridicat nivel
(figura 6) al ratei de eficienţă a cheltuielilor pentru exploatare (936,02 lei la 1000 lei venituri
din exploatare);
 în schimb, în anul 2017 s-a înregistrat cel mai ridicat nivel (figura 7) al ratei de
eficienţă a cheltuielilor financiare (46.285,71 lei la 1000 lei venituri excepţionale) datorită
cheltuielilor cu dobânzile la creditele contractate.

Pentru a fundamenta concluziile formulate mai sus vom analiza veniturile şi


cheltuielile din perioada 2013-2017, corectate cu indicele preţurilor de consum şi prezentate
în tabelul 3.4.

Evoluţia veniturilor şi cheltuielilor în perioada 2013-2017


actualizate cu indicele preţurilor de consum servicii
Tabelul 3.4
Nr Ani 2013 2014 2015 2016 2017
crt Indicatori mii lei mii lei mii lei mii lei mii lei
0 1 2 3 4 5 6
1 venituri din 2.530,50 2.685,28 1.551,06 2.938,75 2.215,95
exploatare
2 cheltuieli de 2.368,60 2.473,41 1.383,82 2.313,46 1.988,25
exploatare
3 venituri financiare 9,90 15,46 8,54 45,32 1,99

4 cheltuieli financiare 59,40 88,50 54,15 57,23 92,31

8
5 venituri excepţionale 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00

6 cheltuieli 0,08 0,00 0,00 0,00 0,00


excepţionale
7 venituri totale 2.540,40 2.700,74 1.559,59 2.984,07 2.217,95

8 cheltuieli totale 2.428,08 2.561,91 1.437,97 2.370,69 2.080,56

9 Profit brut 112,32 138,82 121,63 613,38 137,39

În urma analizei datelor prezentate în tabelul 3.4, desprindem următoarele concluzii:


 cel mai mare nivel al veniturilor totale corectate cu indicele preţurilor de consum
servicii (2.984,07 mii lei) s-a obţinut în anul 2016 (figura 8) , când s-a înregistrat nivelul
maxim al veniturilor din exploatare, datorită contractării unor lucrări de modernizare a
instalaţiilor sanitare, termice şi electrice la unităţi militare, licee şi grădiniţe iar cel mai mic
nivel al veniturilor totale s-a obţinut în anul 2015 (1.559,59 mii lei).

Figura 4. Evoluţia veniturilor corectate cu indicele preţurilor de consum


în perioada 2013-2017

 cel mai mare nivel al cheltuielilor totale corectate cu indicele preţurilor de consum
servicii (2.561,91 mii lei) s-a obţinut în anul 2014 (figura 9), an în care cheltuielile pentru
exploatare au fost maxime, iar valoarea cea mai mică (1.437,97 mii lei) a cheltuielilor totale
corectate cu indicele preţurilor de consum s-a obţinut în anul 2015, când activitatea celor două
puncte de lucru ale firmei s-a restrâns.

9
Figura 5 Evoluţia cheltuielilor corectate cu indicele preţurilor de consum în perioada 2013-
2017

 cel mai ridicat nivel al profitului brut din perioada 2013-2017, de 613,38 mii lei s-a
obţinut în anul 2016 (figura 10), iar cel mai scăzut nivel s-a obţinut în anul 2013 când profitul
brut a fost de 112,32 mii lei.

Figura 6. Evoluţia profitului brut corectat cu indicele preţurilor de consum


în perioada 2013-2017

Analiza profitului în perioada 2013 – 2017


Tabelul 3.5
* mii lei , valori recalculate în preţuri comparabile la nivelul
anului 2013
Nr crt Ani 2013 2014 2014* 2015 2015* 2016 2016* 2017 2017*
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
Profit din
1 exploatare 161,90 230,30 211,87 205,70 167,24 808,50 625,29 319,70 227,71
Profit
2 financiar -49,50 -79,40 -73,05 -56,10 -45,61 -15,40 -11,91 -126,80 -90,31
Profit
3 excepţional -0,08 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00

În ceea ce priveşte profitul din exploatare în perioada 2013-2017 s-au înregistrat


creşteri (figura 11), valoarea maximă fiind atinsă în anul 2016 ( 625,29 mii lei) iar valoarea
minimă în anul 2013 ( 161,90 mii lei).

10
Figura 7. Evoluţia comparativă a profitului din exploatare calculat în preţuri
curente şi în preţuri 2013 în perioada 2013-2017

În privinţa profitului financiar se observă că în perioada 2013-2017 s-a înregistrat o


pierdere (figura 12) datorită cheltuielilor financiare mai mari decât veniturile financiare,
cheltuieli ce au constat în penalităţi la ratele de credit şi de leasing neplătite la termen.

Figura 8. Evoluţia comparativă a profitului financiar calculat în preţuri


curente şi în preţuri 2013 în perioada 2013-2017

Pe ansamblu, societatea, în perioada analizată nu a înregistrat profit excepţional.

Caracterizarea veniturilor, cheltuielilor şi a profitului:


 pe tipuri de cheltuieli se observă că cea mai mare pondere o au cheltuielile de
exploatare;
 faţă de veniturile totale, veniturile din exploatare s-au menţinut majoritare ca pondere;
 în perioada analizată societatea nu înregistrează cheltuieli şi venituri excepţionale
(excepţie este anul 2013 când se înregistrează cheltuieli excepţionale dar în valoare foarte
mica 0,08 mii lei);
11
 profitul din exploatare este cel care a susţinut activitatea firmei în perioada 2013-2017;
 profitul financiar are valori negative în toată perioada analizată.

 Cifra de afaceri

Pentru a vedea evoluţia cifrei de afaceri în perioada 2013-2017, se calculează


următorii indicatori: cifra de afaceri absolută (Y i , unde i = 2013, 2014, 2015, 2016, 2017),
modificarea absolută sau sporul cifrei de afaceri cu baza fixă (anul 2013) Δi/0, modificarea
absolută sau sporul cifrei de afaceri cu baza mobilă Δi/i-1 , indicele cu bază fixă Ii/0 , indicele
cu baza mobilă: Ii/i-1 , ritmul cu bază fixă Ri/0 şi ritmul cu bază mobilă Ri/i-1 .

Indicatorii care urmăresc evoluţia cifrei de afaceri în perioada 2013-2017, s-au


calculat atât pentru cifra de afaceri necorectată, cât şi pentru cifra de afaceri corectată cu
indicele preţurilor de consum servicii, obţinându-se rezultatele din tabelul 3.6.

Evoluţia indicatorilor calculaţi pe baza Cifrei de Afaceri în perioada 2013-2017

Tabelul 3.6
Anii
Nr Indicatori UM
crt 2013 2014 2015 2016 2017
0 1 2 3 4 5 6 7

1 Cifra de Afaceri absolută lei 2529955 2913684 1887184 3700591 3161500

Sporul cifrei de afaceri cu


2 baza fixă lei 0 383729 -642771 1170636 631545

Sporul cifrei de afaceri cu


3 baza mobilă lei 0 383729 -1026500 1813407 -539091
4 Indicii cu baza fixă % 100 115,17 74,59 146,27 124,96

5 Indicii cu baza mobilă % 100 115,17 64,77 196,09 85,43


6 Ritmul cu bază fixă % 0 15,17 -25,41 46,27 24,96

7 Ritmul cu bază mobilă % 0 15,17 -35,23 96,09 -14,57

Indicele preţurilor de Valori


8 consum absolute 1 1,087 1,23 1,293 1,404
Cifra de afaceri corectată cu
indicele preţurilor de
9 consum lei 2529955 2680482 1534296 2862019 2251781

Sporul real al cifrei de


10 afaceri cu bază fixă lei 0 150527 -995659 332064 -278174

Sporul real al cifrei de


afaceri cu baza
11 mobilă lei 0 150527 -1146186 1327723 -610239

12
Indicii cu baza fixă obţinuţi
după corectarea cifrei de
12 afaceri % 100 105,95 60,65 113,13 89,00
Indicii cu baza mobilă
obţinuţi după corectarea
13 cifrei de afaceri % 100 105,95 57,24 186,54 78,68
Ritmul cu bază fixă după
14 corectarea cifrei de afaceri % 0 5,95 -39,35 13,13 -11,00
Ritmul cu baza mobilă
după corectarea cifrei de
15 afaceri % 0 5,95 -42,76 86,54 -21,32

Analizând rezultatele din tabelul 3.7 se desprind următoarele concluzii pentru indicatorii
calculaţi cu:
A. Cifra de afaceri necorectată cu indicele preţurilor de consum:

 în perioada 2013-2017 nivelul absolut al cifrei de afaceri a înregistrat cea mai mică
valoare (1.887.184 lei) în anul 2015 (figura 13), iar în anul 2016 cea mai mare valoare
(3.700.591 lei);
 în 2017 cifra de afaceri a scăzut cu 14.57 % ( cu 539.091 lei) faţă de cea a anului 2016
;

Figura 9. Evoluţia Cifrei de Afaceri în perioada 2013-2017

 Cifra de afaceri medie în perioada analizată a fost:


n

CA =
 CA
i 1
i
=
 2.529.955  2.913.684  1.887.184  3.700.591  3.161.500
5
n
=
14.192.914
= = 2.838.582,80 lei
5

 Sporul mediu al cifrei de afaceri în perioada 2013-2017 a fost:

13
n

 =

i 1
i / i 1
=
 383.729  1.026.500  1.813.407  539.091
=
4
n 1
631.545
= = 157.886,25 lei
4

 Indicele mediu de creştere al cifrei de afaceri a fost:


I = n 1  I i / i 1 = 4 115,17  64,77  196,09  85,43 = 4
124.962.330,71 =
105,73

 Ritmul mediu al cifrei de afaceri a fost:


R = I −100 = 105,73-100 = 5,73 %

Se constată că din 2013 şi până în anul 2017, cifra de afaceri a societăţii a crescut în
medie cu 5,73 % .

B. Cifra de afaceri corectată cu indicele preţurilor de consum

În urma actualizării cifrei de afaceri se constată evoluţia reală a acestui indicator în


perioada 2013-2017, astfel:
 cel mai ridicat nivel al cifrei de afaceri s-a înregistrat în anul 2016 (2.862.019 lei în
preţuri 2013), iar în anul 2015 s-a realizat cel mai scăzut nivel al cifrei de afaceri (1.534.296
lei în preţuri 2013) ;
 faţă de anul 2013, în anii 2014 şi 2016 cifra de afaceri a crescut cu 6%, respectiv 13%,
după care în anii 2015 şi 2017 a scăzut (figura 14) cu 39%, respectiv 11%;

Figura 10. Evoluţia ritmului cu baza fixă aferentă Cifrei de Afaceri absolute
şi a celei corectată cu indicele preţurilor de consum în perioada 2013-2017

 Cifra de afaceri medie corectată cu indicele preţurilor de consum servicii în perioada


analizată a fost:

14
n

CA =
 CAi 1
i
=
 2.529.955  2.680.482  1.534.296  2.862.019  2.251.781
5
n
= 2.371.706,60 lei

 Sporul mediu al cifrei de afaceri corectată cu indicele preţurilor de consum servicii în


perioada 2013-2017 a fost:
n

 =

i 1
i / i 1
=
(150.527  995.659  332.064  278.174)
=
 791.242
=
4 4
n 1
= - 197.810,50 lei

 Indicele mediu de creştere al cifrei de afaceri corectată cu indicele preţurilor de


consum servicii a fost:
I = n 1  I i / i 1 = 4 105,95  57,24  186,54  78,68 = 4 89.009.612,39 = 97,13

 Ritmul mediu al cifrei de afaceri corectată cu indicele preţurilor de consum servicii a


fost:
R = I −100 = 97,13 - 100 = - 2,87 %

Caracterizarea cifrei de afaceri:


 cifra de afaceri a înregistrat cea mai scăzută valoare în anul 2015;
 în anul 2017 a înregistrat o valoare situată sub media celor cinci ani analizaţi ;
 în urma corectării cifrei de afaceri cu indicele preţurilor de consum servicii se observă
că acest indicator a scăzut în medie cu 2,87 % în perioada 2013 - 2017.

 Reflectarea modificării cifrei de afaceri în situaţia economico-financiară a firmei

15
BIBLIOGRAFIE SELECTIVA

1. Aldersea, Richard, WoT’s Hot and and WoT's Not: Leadership in the Next Millennium,
http://www.tms.com.au.
2. Atkisson, Alan, Making Group Decisions, New York, Institute for sustainable Communities,
1995
3. Balogh, M., Bosovcki, A., Dragoş, D., Hinţea, C., Hosu, I., Facilitator comunitar – ghid de
pregătire, Cluj-Napoca, Fundaţia Civitas, 2003
4. Bantaş, Andrei, Dicţionar englez-român, Bucureşti, Editura Teora, 1996
5. Bennis, Warren, Nanus, Burt, Liderii, Bucureşti, Editura Business Tech International Press,
2000
6. Berkowitz, Bill, Using Principles of Persuasion, în Community Toolbox,
http://ctb.lsi.ukans.edu/tools
7. Berkowitz, Bill, Schultz, Jerry, Involving Key Influentials in the Initiative, apărut în
Community Toolbox, http://ctb.lsi.ukans.edu/tools
8. Boudon, R., Bouricaud, F., Dicţionar de sociologie, Bucureşti, Editura Universitas, 1982
9. Chrislip, David, Larson, Carl E., Collaborative Leadership - How Citizens and Civic Leaders
Can Make a Difference, San Francisco, Jossey Bass Publisher, 1995.
10. Clark, Donald, Leadership Manual, 2001, http://www.nwlink.com/
~donclark/leader/leadtrn.html.
11. Clark, Donald. Big Dog’s Leadership Quotes, apărut în Big Dog’s Leadership Training and
Development Outline,http://www.nwlink.com/ ~donclark/leader/leadtrn.html.
12. DuBrin, A. J., Leadership. Research. Findings. Practice and Skills, Houghton Mifflin, 1995
16
13. Etzioni, Amitai, The Essential Communitarian Reader, New York, Rowman&Littlefield Pub.,
1998
14. Goleman, D., Boyatzis, R., McKee, A., Inteligenţa emoţională în leadership, Bucureşti,
Editura Curtea veche, 2005
15. Hill, Napoleon, Puterea de convingere, Bucureşti, Editura Curtea Veche, 2002
16. Hirschorn, Larry, Managing in the New Team Environment , New York, Addison-Wesley
Publishing Co., 1991
17. International City/County Management Association (ICMA), Involving Citizens in
Community Decision Making: A Guidebook, Washington, 1997
18. Johnson, Roy, Eaton, John, Influencing People , London, Essential Managers Series, 2002
19. Kets de Vries, Manfred, Leadership – Arta şi măiestria de a conduce, Bucureşti, Editura
Codecs, 2003
***, Dicţionarul explicativ al limbii române, editia a II-a, Bucureşti, Editura Univers
Enciclopedic, 1998
***, The New Shorter Oxford Dictionary , Oxford, 1993

17