Sunteți pe pagina 1din 77

UNIVERSITATEA TEHNICĂ CLUJ-NAPOCA FACULTATEA DE INSTALAŢII

PROIECT DE DIPLOMĂ MODERNIZAREA INSTALAŢIEI DE AUTOMATIZARE A CAZANULUI DE ABUR SATURAT CR16

Student: Dociu Alina

Pag. 1 din 77

MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI CERCETĂRII UNIVERSITATEA TEHNICĂ DIN CLUJ-NAPOCA FACULTATEA DE INSTALAŢII

PROIECT DE LICENŢĂ

CONDUCĂTORUL PROIECTULUI DE LICENŢĂ: ANTONIU DOMŞA

Student: ALINA DOCIU

UNIVERSITATEA TEHNICĂ CLUJ-NAPOCA FACULTATEA DE INSTALAŢII

PROIECT DE DIPLOMĂ MODERNIZAREA INSTALAŢIEI DE AUTOMATIZARE A CAZANULUI DE ABUR SATURAT CR16

Student: Dociu Alina

Pag. 2 din 77

CUPRINS

A.

PARTEA SCRISĂ

1.

TEMA LUCRĂRII DE LICENŢĂ

5

2.

MEMORIU TEHNIC

6

2.1

Noţiuni generale despre cazanele de abur

6

2.1.1 Structura şi funcţionarea cazanului de abur

6

2.1.2 Procesul de vaporizare

8

2.1.3 Circulaţia apei

9

2.1.4 Clasificarea cazanelor de abur

10

 

2.1.4.1 Clasificarea după natura circulaţiei

10

2.1.4.2 Clasificarea după principiul constructiv al sistemului fierbător

10

2.2 Prezentare generală a instalaţiei generatoare de abur CR16

11

2.2.1 Cazanul Vulcan CR16

11

2.2.2 Arzător SGB-400-GM

15

2.2.3 Automat de ardere LFL 1.322

19

2.2.4 Pompe alimentare cu apă a cazanului CR16

21

2.2.5 Instalaţia electrică şi de automatizare a cazanului CR16

21

2.3 Implementarea unui sistem SCADA pentru monitorizarea şi controlul

procesului generator de abur a cazanului CR16

27

2.3.1 Sisteme SCADA industriale

27

2.3.2 Aplicaţia SCADA WinCC

29

2.3.3 Specificaţii funcţionale

32

3.

CAIET DE SARCINI

34

3.1

Generalităţi 34

3.2

Caiet de sarcini pentru execuţia lucrărilor 34

3.2.1

Execuţia lucrărilor

35

3.2.1.1 Materiale şi echipamente

35

3.2.1.2 Efectuarea montajului de instalaţii de conducte

36

3.2.1.3 Specificaţii detaliate de instalaţii electrice

36

3.2.1.4 Aparate locale

39

3.2.2 Standarde, normative şi prescripţii de referinţă privind executarea lucrărilor

39

3.2.3 Măsuri de protecţia muncii şi PSI

40

3.2.3.1 Măsuri pentru protecţia muncii

40

3.2.3.2 Măsuri pentru prevenirea şi stingerea incendiilor

42

3.2.3.3 Dotări cu materiale PSI

43

UNIVERSITATEA TEHNICĂ CLUJ-NAPOCA FACULTATEA DE INSTALAŢII

PROIECT DE DIPLOMĂ MODERNIZAREA INSTALAŢIEI DE AUTOMATIZARE A CAZANULUI DE ABUR SATURAT CR16

Student: Dociu Alina

Pag. 3 din 77

3.3 Caiet de sarcini pentru furnizorii de materiale

45

3.3.1 Condiţii tehnice

45

3.3.2 Verificări şi metode de verificare

46

3.3.3 Marcare, ambalare, transport şi depozitare

46

3.4 Caiet de sarcini pentru teste, probe, verificări şi puneri în funcţiune

47

3.4.1 Procedura de pornire a instalaţiei

47

3.4.2 Oprirea instalaţiei

49

3.4.3 Exploatarea instalaţiei

49

3.4.4 Întreţinerea instalaţiei

49

3.4.5 Verificarea instalaţiei de automatizare

50

3.4.6 Examinarea constructivă a instalaţiei

52

3.4.7 Încercarea etanşeităţii conductelor de combustibil şi aer

52

3.4.8 Încercările de etanşare ale traseului de combustibil

52

3.4.9 Verificarea circuitului de aer

52

3.4.10 Încercări de funcţionare la cald

53

3.4.11 Probe de

anduranţă

55

3.5 Caiet de sarcini pentru urmărirea comportării în timp a instalaţiilor

55

3.5.1 Întreţinerea zilnică a instalaţiei

55

3.5.2 Controlul

săptămânal

56

3.5.3 Controlul

lunar

56

3.5.4 Revizie generală

56

3.5.5 Piesele de schimb de uz curent în termen de garanţie

57

3.6 Breviar de calcul

57

3.6.1 Calculul circuitului de alimentare cu energie electrică a ventilatorului (V)

61

3.6.2 Calculul circuitului de alimentare cu energie electrică a pompei de apă nr. 1 (P1)

62

3.6.3 Calculul circuitului de alimentare cu energie electrică a pompei de apă nr. 2 (P1)

63

3.6.4 Calculul circuitelor de alimentare sau comandă pentru echipamentele de automatizare

63

3.6.5 Puterea totală instalată pe tabloul electric şi de automatizare TA

64

3.6.6 Verificarea la pierderea de tensiune

65

3.7

Instrucţiuni de utilizare sistem SCADA

65

4.

LISTELE CANTITATILOR DE LUCRARI

74

5.

PROGRAM DE CONTROL PRIVIND CONTROLUL CALITATII

LUCRARILOR

75

UNIVERSITATEA TEHNICĂ CLUJ-NAPOCA FACULTATEA DE INSTALAŢII

PROIECT DE DIPLOMĂ MODERNIZAREA INSTALAŢIEI DE AUTOMATIZARE A CAZANULUI DE ABUR SATURAT CR16

Student: Dociu Alina

Pag. 4 din 77

6.

PROGRAM DE CONTROL AL LUCRARILOR IN FAZE DETERMINANTE

 

76

7.

BIBLIOGRAFIE

77

B.

PARTEA DESENATĂ

1. Plan de încadrare în zonă

2. Plan de situaţie

3. Planşa STA – Schema tehnologică de automatizare

4. Planşa SIA – Schema instalaţiei de automatizare

5. Planşa TA – Tablou electric şi de automatizare TA

6. Planşa SAA – Schema de funcţionare a automatului de ardere

7. Planşa DFAA – Diagrama de funcţionare a automatului de ardere

8. Jurnal de cabluri

UNIVERSITATEA TEHNICĂ CLUJ-NAPOCA FACULTATEA DE INSTALAŢII

PROIECT DE DIPLOMĂ MODERNIZAREA INSTALAŢIEI DE AUTOMATIZARE A CAZANULUI DE ABUR SATURAT CR16

Student: Dociu Alina

Pag. 5 din 77

1. TEMA LUCRĂRII DE LICENŢĂ

1. Enunţul temei :

CAZANULUI DE ABUR SATURAT 16 t/h, 15 bari CU ARZĂTOR PE GAZ METAN

MODERNIZAREA INSTALAŢIEI DE AUTOMATIZARE A

2. Date iniţiale : CAZAN CR16 DOTAT CU ARZĂTOR GB GANZ TIP SGB-400-GM

3. Conţinutul proiectului :

3.1. Partea scrisă

3.1.1 Tema proiectului de diplomă

3.1.2 Memoriu tehnic

3.1.3 Caiet de sarcini

3.1.4 Listele cantităţilor de lucrări

3.1.5 Graficul general de realizare a investiţiei publice

3.1.6 Program de control privind controlul calităţii lucrărilor

3.1.7 Program de control al lucrărilor în faze determinante

3.1.8 Bibliografie

3.2 Partea desenată

3.2.1 Plan de încadrare în zonă

3.2.2 Plan de situaţie

3.2.3 Planşe specifice categoriilor de lucrări proiectate

4. Locul de elaborare şi perioada : Cluj-Napoca, 20.02.2009 ÷ 18.02.2009

ş i perioada : Cluj-Napoca, 20.02.2009 ÷ 18.02.2009 5. Data elabor ă rii temei lucr ă

5. Data elaborării temei lucrării de licenţă : 10.02.2009

Absolvent Dociu Alina Maria

Conducător proiect Prof. Dr. Ing. Antoniu Domşa

UNIVERSITATEA TEHNICĂ CLUJ-NAPOCA FACULTATEA DE INSTALAŢII

PROIECT DE DIPLOMĂ MODERNIZAREA INSTALAŢIEI DE AUTOMATIZARE A CAZANULUI DE ABUR SATURAT CR16

Student: Dociu Alina

Pag. 6 din 77

2. MEMORIU TEHNIC

2.1 Noţiuni generale despre cazanele de abur

2.1.1 Structura şi funcţionarea cazanului de abur

Cazanele de abur sunt instalaţii folosite pentru producerea de abur, căldura necesară fiind furnizată fie de un combustibil prin ardere, fie de gazele de ardere provenite dintr-o altă instalaţie. Împreună cu instalaţiile auxiliare necesare funcţionării lui, cazanul de abur formează o instalaţie de cazan. Suprafaţa de schimb de caldură a cazanului este alcatuită din secţiuni delimitate conform cu evoluţia schimbului de caldură. Agentul termic preia caldura lichidului în preîncălzitorul de apă sau economizor, caldura de vaporizare în vaporizator şi căldura de supraîncălzire în supraîncălzitor. Cazanul de abur mai cuprinde un supraincalzitor intermediar, in cazul incadrarii intr-un ciclu cu supraincalzire intermediara si un preincalzitor de aer. Arderea combustibilului se produce într-o incintă numită focar. Suprafeţele de încălzit ale cazanului sunt plasate în focar şi în drumurile de gaze de ardere. În figura 2.1 este reprezentată schema unei instalaţii de cazan cu părţile componente, cu indicarea sensului fluxurilor de masă. În schema din figura 2.1 este reprezentat un cazan cu circulaţie naturală. Apa de alimentare pompată de o pompă de alimentare intra în cazan prin economizorul 8, în care îi creşte temperatura până, sau aproape până la temperatura de vaporizare. De aici intră în tamburul 3, care îndeplineşte mai multe funcţii principale: distribuirea apei în ţevile vaporizatorului, separarea aburului de apă şi delimitarea vaporizatorului de supraîncălzitor, adică menţinerea unui punct fix de terminare a vaporizarii în interiorul suprafeţei de încălzire a cazanului. Din tambur apa coboară prin ţevile de coborâre în colectoarele inferioare ale ţevilor vaporizatoare 5. În ţevile vaporizatoare se produce în urma preluării căldurii de la gazele de ardere, vaporizarea unei părţi din apa şi se formează o emulsie apă-abur. Aceasta emulsie se ridică în ţevi spre tambur, unde se separă aburul de apă. Aburul saturat separat intră în supraîncălzitorul 6, în care se supraîncălzeşte până la temperatura finală, cu care iese din cazan. Apa separată se amestecă cu apa de alimentare, care înlocuieşte apa vaporizată şi intră din nou în ţevile de coborâre. Caldura preluată de agentul de lucru este produsă prin arderea combustibilului. Aceasta se produce în focar, iar prin arzătoarele 15, se introduce combustibilul şi aerul necesar arderii. Gazele de ardere parcurg focarul şi apoi trec în al doilea drum al gazelor de ardere, conform indicaţiilor date în figură prin săgeţi. Combustibilul, în cazul descris, este carbunele pulverizat. Din buncărul 11, prin alimentatoarele 12, acesta ajunge în

UNIVERSITATEA TEHNICĂ CLUJ-NAPOCA FACULTATEA DE INSTALAŢII

PROIECT DE DIPLOMĂ MODERNIZAREA INSTALAŢIEI DE AUTOMATIZARE A CAZANULUI DE ABUR SATURAT CR16

Student: Dociu Alina

Pag. 7 din 77

morile 14, în care este măcinat şi apoi insuflat în focar. Aerul de ardere este insuflat de ventilatoarele 16. Gazele de ardere parcurg drumurile de gaze ale cazanului, datorită depresiunii create de ventilatoarele de gaze 17. Ele antrenează cenuşa zburătoare, care este reţinută în separatorul de cenuşă 10.

care este re ţ inut ă în separatorul de cenu şă 10. Figura 2.1. Schema unei

Figura 2.1. Schema unei instalaţii de cazan 1 – focar; 2 – drum de gaze; 3 – tambur; 4 – ţevi de coborâre;

5

– vaporizator; 6 – supraîncălzitor; 7 – supraîncălzitor intermediar; 8 – economizor;

9

– preîncălzitor de aer; 10 – electrofiltru; 11 – buncăr de cărbune; 12 – alimentator;

13 – canal de recirculare; 14 – moara de cărbune; 15 – arzător; 16 – ventilator de aer; 17 – ventilator de gaze de ardere; 18 – conducta de apă de alimentare; 19 – conducta de abur saturat; 20 – conducta de abur supraîncălzit primar; 21 – conducta de abur supraîncălzit intermediar; 22 – cărbune brut; 23 – amestec praf de cărbune – gaze de transport; 24 – gaze de ardere recirculate; 25 – gaze de ardere din focar; 26 – zgură; 27 – cenuşă; 28 – aer; 29 – colector.

În timpul funcţionării se menţine egalitatea între fluxul de masă de apă, care intră în cazan şi fluxul de masă de abur, care iese din cazan. Simultan se menţine egalitatea între fluxul de caldură introdus în cazan cu combustibilul şi fluxul de căldură preluat de agentul termic. Orice abatere de la echilibrul dintre fluxurile de masă şi căldură, care intră în cazan şi cele care ies, duce la modificarea parametrilor de funcţionare.

UNIVERSITATEA TEHNICĂ CLUJ-NAPOCA FACULTATEA DE INSTALAŢII

PROIECT DE DIPLOMĂ MODERNIZAREA INSTALAŢIEI DE AUTOMATIZARE A CAZANULUI DE ABUR SATURAT CR16

Student: Dociu Alina

Pag. 8 din 77

2.1.2 Procesul de vaporizare

Vaporizarea apei în cazan este strâns legată de fluxul de căldură, care trece prin peretele ţevilor vaporizatoare. Acesta este determinat de diferenţa de temperatură între peretele ţevii şi apa care circulă în interiorul ei, precum şi de rezistenţa faţă de schimbul termic global prin perete. Acesta poate fi caracterizat grafic ca în figura 2.2, pentru un tub încălzit prin care curge agentul termic. Fiecare punct al graficului reprezintă un anumit regim de funcţionare al tubului.

reprezint ă un anumit regim de func ţ ionare al tubului. Figura 2.2. Regimul de func

Figura 2.2. Regimul de funcţionare pentru un tub încălzit prin care curge agentul termic

În abscisă este trecută diferenţa de temperatură t p -t f între perete şi agentul termic, iar în ordonată este trecut fluxul termic q, amândouă în scări logaritmice. Fiecărei diferenţe de temperatură îi corespunde un flux termic. La diferenţe de temperatură, cărora le corespund fluxurile termice, de pe portiunea A-B a curbei reprezentative, aportul de caldură este prea mic pentru a se realiza vaporizarea apei. Fluxurile termice reprezentate prin punctele de pe porţiunea B-S produc un fenomen de fierbere locală. Pe pereţii tubului se formează bule de vapori, care sunt antrenate de fluxul principal de lichid în care se condensează. Vaporizarea se face pe centre de vaporizare, care sunt asperităţile suprafeţei interioare a ţevilor, deoarece vârfurile acestor asperităţi sunt zone de flux termic maxim. Fluxurile termice corespunzătoare porţiunii S-C sunt suficient de mari pentru a produce bule de vapori respectiv vaporizarea în întreaga masă a apei.

UNIVERSITATEA TEHNICĂ CLUJ-NAPOCA FACULTATEA DE INSTALAŢII

PROIECT DE DIPLOMĂ MODERNIZAREA INSTALAŢIEI DE AUTOMATIZARE A CAZANULUI DE ABUR SATURAT CR16

Student: Dociu Alina

Pag. 9 din 77

2.1.3 Circulaţia apei

Debitul de apa G, care circulă prin elementele suprafeţei de vaporizare se compune din debitul introdus în cazan şi un debit de apa recirculat. Raportul între debitul de apă G şi debitul de abur D produs se numeşte multiplu de circulaţie n:

n =

G

D

În figura 3 este prezentată schema simplificată a circulaţiei apei într-un cazan de abur cu circulaţie naturală. Circuitul se compune dintr-un tambur superior 1 şi un tambur sau colector inferior 3 legate între ele prin ţevile de urcare 4 şi ţevile de coborâre 2. Pentru generalizare se presupune ca atât prin ţevile de urcare cât şi prin cele de coborâre trece un flux termic. Ţevile de urcare primesc un flux q u iar cele de coborâre un flux q c , q u >q c. În construcţiile moderne q c =0. În ţevile de urcare densitatea amestecului apă- vapori de apă ρu este mai mică decât densitatea apei din ţevile de coborâre, ρc. Datorită acestei diferenţe de densitate se creează o circulaţie caracterizată prin marimea D p =H·(ρ c - ρ u )·g numită presiune de circulatie a conturului, H fiind înălţimea conturului, iar g fiind acceleraţia gravităţii.

imea conturului, iar g fiind accelera ţ ia gravit ăţ ii. Figura 2.3. Schema circula ţ

Figura 2.3. Schema circulaţiei naturale

Aplicând ecuaţia continuităţii se obţine relaţia:

S

u

v ρ = S v ρ

u

u

c

c

c

UNIVERSITATEA TEHNICĂ CLUJ-NAPOCA FACULTATEA DE INSTALAŢII

PROIECT DE DIPLOMĂ MODERNIZAREA INSTALAŢIEI DE AUTOMATIZARE A CAZANULUI DE ABUR SATURAT CR16

Student: Dociu Alina

Pag. 10 din 77

În care:

S

este sectiunea de trecere, m²;

v

– viteza fluidului, în m/s;

ρ – densitatea fluidului, în kg/m³;

u

– indice afectat ramurii urcătoare;

c

– indice afectat ramurii coborâtoare.

Pe baza acestei relaţii poate fi dezvoltat calculul vitezelor în ţevile urcătoare şi în ţevile coborâtoare. Viteza bulelor de abur este mai mare decât viteza apei. Diferenţa între cele două viteze se numeşte viteză relativă. Calculul circulaţiei se efectuează ţinând seama că amestecul din ţevi este neomogen (format din apă şi din abur), fiecare fluid având o viteză proprie şi o secţiune proprie de trecere. Diferenţa totală de presiune Δp într-o ţeavă din conturul de circulaţie este compusă din diferenţa de presiune statică Δp st şi căderea de presiune Δp p care ia naştere din circulaţie:

Δp p ±Δp

st

p

2.1.4

Clasificarea cazanelor de abur

2.1.4.1

Clasificarea după natura circulaţiei

Cazanele de abur sunt clasificate după mai multe criterii. Natura circulaţiei agentului termic în cazan este un criteriu principal. Circulaţia poate fi naturală sau forţată şi de aceea se disting şi două categorii principale de cazane:

cazane cu circulaţie naturală şi cazane cu circulaţie forţată. La rândul lor cazanele cu circulaţie forţată se grupează în cazane cu circulaţie forţată multiplă şi cazane cu circulaţie forţată unică sau străbatere forţată.

2.1.4.2 Clasificarea după principiul constructiv al sistemului fierbător

Din punctul de vedere al construcţiei sistemului fierbător se deosebesc: cazane cu volum mare de apă şi cazane cu ţevi vaporizatoare, cu volum mic de apă, numite uzual cazane acvatubulare.

Cazane cu volum mare de apă Sistemul fierbător al cazanelor cu volum mare de apă cuprinde, în principal, un rezervor cilindric de presiune (uneori două sau mai multe rezervoare comunicante, formând o baterie), închis la capete cu capace, în general bombate, care conţine apa de

UNIVERSITATEA TEHNICĂ CLUJ-NAPOCA FACULTATEA DE INSTALAŢII

PROIECT DE DIPLOMĂ MODERNIZAREA INSTALAŢIEI DE AUTOMATIZARE A CAZANULUI DE ABUR SATURAT CR16

Student: Dociu Alina

Pag. 11 din 77

vaporizat şi abur saturat, separate prin suprafaţa libera a apei. În rezervorul de presiune, masa de apă este străbătută de tuburi de flacără sau ţevi de fum prin care trec gazele de ardere; el este echipat, de obicei, cu o conductă sau un dom colector, separator de abur, racordat fie la conducta de debitare, fie la supraîncălzitorul cazanului. Sistemul fierbător este caracterizat prin valoarea mare a raportului dintre volumul de apă şi mărimea suprafeţei de încălzire. Dezavantajele acestor cazane constau în: suprafaţa de încălzire limitată, presiunea nominală mică şi debitul specific mic.

Cazane cu volum mic de apă La cazanele acvatubulare, sistemul fierbător cuprinde, în principal, fascicule sau ecrane de ţevi fierbătoare (a căror suprafaţă exterioară, scăldată de gazele fierbinţi, constituie suprafaţa de încălzire), montate împreună cu elementele de legătură dintre acestea. Se obţin asfel unul sau mai multe circuite paralele, prin care apa circulă dirijat, trecând treptat în stare de vapori. Sistemul fierbător al cazanelor acvatubulare se caracterizează prin valoarea mică a raportului dintre volumul spaţiului de apă şi suprafaţa de încălzire. Avantajele cazanelor acvatubulare sunt următoarele: circulaţie dirijată a apei şi a amestecului apă-abur prin sistemul fierbător, posibilitatea de a obţine debite oricât de mari (funcţionează cazane de 3650 t/h); debit specific mare; posibilitatea obţinerii aburulului de foarte mare presiune (la nivelul actual al tehnicii, până la circa 350 bar) şi cu temperatură înaltă de supraîncălzire (până la 650°C); micşorarea pericolului de explozie, prin reducerea volumului de apă şi a diametrului elementelor cilindrice ale cazanului; greutate şi gabarit mic pe unitatea de debit; timp de pornire relativ scurt.

2.2 Prezentare generală a instalaţiei generatoare de abur CR16

2.2.1 Cazanul Vulcan CR16

Prezenta documentaţie reprezintă proiectul tehnic pentru modernizarea instalaţiei de automatizare a cazanului de abur CR16, producţie Vulcan Bucureşti, din cadrul S.C. Terapia - Ranbaxy S.A. Cluj-Napoca. Proiectul se referă în principal la schimbarea aparaturii de automatizare existente, de tip FEA Bucureşti, cu aparatură modernă cu semnale numerice şi analogice, pentru repunerea în funcţiune a cazanului generator de abur la parametrii iniţiali. Tema de proiectare este „Modernizarea instalaţiei de automatizare a cazanului de abur saturat CR16 , 10 t/h, 15 bar cu arzător pe gaz metan”, având ca amplasament locaţia din cadrul centralei termice de la S.C. Terapia - Ranbaxy S.A. Cluj-Napoca. Puterea termică a cazanului este de 8 MW.

UNIVERSITATEA TEHNICĂ CLUJ-NAPOCA FACULTATEA DE INSTALAŢII

PROIECT DE DIPLOMĂ MODERNIZAREA INSTALAŢIEI DE AUTOMATIZARE A CAZANULUI DE ABUR SATURAT CR16

Student: Dociu Alina

Pag. 12 din 77

Lucrările proiectate în cadrul prezentei documentaţii sunt reprezentate de lucrările de modernizare, automatizare şi realizare a unui sistem SCADA (Supervizory Control And Data Acquisition), necesare pentru implementarea sistemului de funcţionare în regim automat sau manual a generatorului de abur CR16. Necesarul de abur tehnologic va fi asigurat de un cazan CR16 modernizat, care a funcţionat în perioada 1985 – 1998 în cadrul S.C. Terapia - Ranbaxy S.A Cluj-Napoca şi a suferit pe parcursul anilor reparaţii capitale (RK) şi reparaţii curente (RC), instalaţiile de automatizare existente având un pronunţat grad de uzură fizică şi morală. După

această perioadă instituţia s-a privatizat şi generatorul de abur a fost trecut în conservare. Instalaţia compusă din cazanul CR16 va produce abur tehnologic, care va fi utilizat în schimbătoare de căldură pentru încălzirea şi prepararea apei calde menajere. Din punct de vedere constructiv (suprafeţe termice, rezistenţă mecanică) cazanul a fost expertizat conform condiţiilor ISCIR, urmând a fi modernizată instalaţia de automatizare. Sursele de apă, energie electrică şi gaz metan sunt asigurate, obiectivul fiind instalat în incinta centralei termice, având toate utilităţile şi serviciile asigurate odată cu montarea iniţială a cazanului, în anul 1985. Instalaţia generatoare de abur este concepută pentru funcţionarea în condiţii normale de mediu:

-

- presiunea:

- umiditatea relativă:

temperatura:

+5 …+35 ˚C;

860…1060 mbar;

max 80%.

Cazanele de abur CR16 s-au construit de intreprinderea Vulcan Bucureşti, având parametrii de funcţionare prezentaţi în cele de mai jos:

15 bar; 10 t/h; 11 t/h; 4 t/h; 350 ˚ C;

- temperatura apei de alimentare: 105 ˚ C;

- presiune nominală:

- debit nominal:

- debit de vârf:

- debit minim:

- temperatura aburului:

- temperatura gazelor la coş:

- randamentul:

- consum gaze:

- presiunea în focar:

- suprafaţa de vaporizare:

- combustibil:

~170/200 ˚ C; 90 %; 845 Nm 3 /h; 800 N/m 2 ; 150 m 2 ; gaz metan;

- sarcinii

reglarea

automată

în regim discontinuu sau manuală în regim

continuu;

- reglarea nivelului apei în cazan în regim discontinuu.

Generatorul de abur CR16 este un cazan de abur cu ţevi de apă cu înclinare mare pentru combustibili fluizi. Cazanul Vulcan CR16 este prezentat în figura 2.4 şi în figura 2.5, ca secţiune orizontală prin cazan. Cazanul se poate executa numai pentru păcură, numai pentru gaze sau pentru ambii combustibili, cu sau fără preîncălzire la 350 ˚ C. Cazanul se montează în spaţii închise.

UNIVERSITATEA TEHNICĂ CLUJ-NAPOCA FACULTATEA DE INSTALAŢII

PROIECT DE DIPLOMĂ MODERNIZAREA INSTALAŢIEI DE AUTOMATIZARE A CAZANULUI DE ABUR SATURAT CR16

Student: Dociu Alina

Pag. 13 din 77

Cazanul este prevăzut cu un singur arzător şi un ventilator de aer, care asigură aerul necesar arderii, deplasarea în cazan şi evacuarea gazelor de ardere la coş. Cazanul este prevăzut cu reglaj automat al debitului de abur şi a alimentării cu apă, precum şi cu protecţia automată care comandă stingerea arzătorului.

ţ ia automat ă care comand ă stingerea arz ă torului. Figura 2.4. Generatorul de abur

Figura 2.4. Generatorul de abur CR16:

1

– ventilator; 2 – preîncălzitor de aer; 3 – conducta de aer cald; 4 – toba de aer; 5 – arzător;

6

– dispozitiv de aprindere; 7 – canal pentru gazele de ardere; 8 – canal de legătură cu coşul de fum.

ardere; 8 – canal de leg ă tur ă cu co ş ul de fum. Figura

Figura 2.5. Secţiune orizontală prin generatorul de abur CR16:

1 – conductă de gaze combustibile; 2 – conductă de păcură; 3 – arzător; 4 – camera de aer; 5 – izolaţie; 6 – perete membrană; 7 – vizor; 8 – ţevi fierbătoare; 9 – supraîncălzitor; 10 – clapetă de explozie; 11 şi 12 – fascicul convectiv; 13 – camera de gaze; 14 – ecran despărţitor.

UNIVERSITATEA TEHNICĂ CLUJ-NAPOCA FACULTATEA DE INSTALAŢII

PROIECT DE DIPLOMĂ MODERNIZAREA INSTALAŢIEI DE AUTOMATIZARE A CAZANULUI DE ABUR SATURAT CR16

Student: Dociu Alina

Pag. 14 din 77

Ţevile de radiaţie ale cazanului CR16 sunt unite între ele cu platbande metalice, formând pereţi membrană şi asigurând etanşeitatea focarului (cazan cu pereţi membrană). Înaintea preîncălzitorului de aer cu gaze arse sunt instalate patru baterii de preîncălzire a aerului cu abur, care preîncălzeşte aerul, înainte de intra în preîncălzitor până la 80 ˚C, pentru micşorarea acţiunii corozive a sulfatului din păcură, în cazul în care cazanul funcţionează cu păcură. Alimentarea cu apă a cazanului se face prin două conducte de alimentare Dn 50 mm, cu intrări directe în cazan. Pe unul din circuite, reglarea debitului de apă se realizează cu un regulator de debit, iar pe cel de-al doilea circuit, reglarea se face manual. Înainte ca aburul să iasă din cazan prin robinetul principal de abur, acesta trece printr-un separator de apă din abur. Suprafaţa de încălzire este formată din ţevile de radiaţie, ţevile de convecţie şi suprafaţa tamburilor dintre ţevile de convecţie. Principiul de funcţionare a cazanului CR16 este prezentat în figura 2.6.

R5

R11

R9

R10

R13 R3 BATERII DE ÎNCALZIRE R2 TAMBUR SUPERIOR R15 R1 R1 R7 ARZATOR RACITOR R8
R13
R3
BATERII DE ÎNCALZIRE
R2
TAMBUR SUPERIOR
R15
R1
R1
R7
ARZATOR
RACITOR
R8 R6
R12
R15
TAMBUR INFERIOR
R4
R4

R14

Figura 2.6. Schema de funcţionare cazan abur CR16

UNIVERSITATEA TEHNICĂ CLUJ-NAPOCA FACULTATEA DE INSTALAŢII

PROIECT DE DIPLOMĂ MODERNIZAREA INSTALAŢIEI DE AUTOMATIZARE A CAZANULUI DE ABUR SATURAT CR16

Student: Dociu Alina

Pag. 15 din 77

Cazanul CR16 se alimentează cu apă prin intermediul a două circuite (unul în funcţiune şi unul în rezervă), având racordul în punctele R1. În tamburul superior se prepară aburul saturat, care părăseşte cazanul de abur în punctul R2. Tamburul superior este prevăzut cu un aerisitor pe circuitul R3 iar golirea rapidă acestuia se face prin punctul R5. Purjarea continuă a tamburului superior se realizează prin circuitul R6. Tamburul superior este prevăzut cu sticle indicatoare de nivel, a căror golire se poate face prin punctul R7, şi cu nivostate, care au şi ele golitoare prin punctul R8. Purjarea tamburului inferior se face prin circuitele R4. Atât tamburul superior, cât şi tamburul inferior sunt prevăzute cu guri de vizitare accesibile operatorului. În cazul în care combustibilul utilizat pentru cazanul CR16 este păcura, alimentarea acestuia cu păcură se face prin circuitul R9. Circuitul de retur pentru păcură este R10. Dacă cazanul este alimentat prin gaze naturale, intrarea acestora în arzător se face prin circuitul R11. Cazanul are instalat un răcitor pentru posibilitatea prelevării de probe a apei din cazan. Intrarea şi ieşirea apei din cazan pentru răcitorul de probe se face prin circuitul

R12.

Cazanul CR16 este prevăzut cu baterii de încălzire, în care intră aburul prin circuitul R13. Ieşirea condensatului din bateriile de încălzire se face prin punctul R14. Instalaţia de ardere destinată cazanului CR16 cuprinde întregul echipament pentru prepararea combustibilului şi aerului de combustie, reglarea sarcinii făcându-se automat în sistem „continuu – puţin – nimic” în funcţie de parametrul de sarcină (presiunea aburului) al cazanului.

2.2.2 Arzător SGB-400-GM

Arzătorul cazanului CR16 va fi înlocuit, utilizându-se în acest scop arzătorul SGB-400-GM. Acest tip de arzător prezintă următoarele avantaje:

- randament termotehnic ridicat;

- siguranţă în funcţionare;

- gamă largă de reglare;

- întreţinere uşoară;

- ecologic.

Arzătoarele de gaz tip SGB sunt instalaţii de ardere monobloc complet automatizate, funcţionând cu gaz metan sau propan-butan, cu reglaj în trei puncte cu schimbare rapidă sau lentă a flăcării sau cu reglaj continuu, cu suflare superioară a amestecului de ardere. Prin intermediul arzătorului SGB-400-GM se asigură instalaţii de ardere pe gaz economice, cu randament ridicat. Funcţionarea şi modul de reglare a acestuia poate fi în două trepte cu schimbarea lentă a flăcării sau cu reglaj continuu (modulant), funcţie de necesarul instantaneu de căldură.

UNIVERSITATEA TEHNICĂ CLUJ-NAPOCA FACULTATEA DE INSTALAŢII

PROIECT DE DIPLOMĂ MODERNIZAREA INSTALAŢIEI DE AUTOMATIZARE A CAZANULUI DE ABUR SATURAT CR16

Student: Dociu Alina

Pag. 16 din 77

ABUR SATURAT CR16 Student: Dociu Alina Pag. 16 din 77 Figura 2.7. Arz ă tor SGB-400-GM

Figura 2.7. Arzător SGB-400-GM pentru generatorul de abur CR16

Arzătorul SGB-400-GM este prevăzut cu un automat de ardere de tip LFL1.322 şi un detector de etanşeitate de tip LDU11. Avantajele utilizării acestui tip de automat de ardere se concretizează prin calitatea deosebită, reducerea numărului de relee intermediare, posibilitatea ventilării cu clapetă de aer complet deschisă, controlul automat al stării contactului presostatului de aer şi indicarea principalelor secvenţe ale ciclului automat. Arzătorul poate fi montat pe utilizatori de căldură industriali, agricoli sau casnici:

- cazane;

- generatoare de aer cald;

- uscătoare agricole sau industriale;

- alte instalaţii tehnologice.

Constructiv, arzătorul poate fi cu reglaj în două trepte cu schimbare lentă şi reglaj continuu cu sistem proporţional pneumatic (figura 2.8) sau cu reglaj în două trepte cu

schimbare lentă şi reglaj continuu cu sistem proporţional mecanic (figura 2.9).

continuu cu sistem propor ţ ional mecanic (figura 2.9). Figura 2.8. Arz ă tor SGB-400-GM pentru

Figura 2.8. Arzător SGB-400-GM pentru generatorul de abur CR16 cu sistem proporţional pneumatic

UNIVERSITATEA TEHNICĂ CLUJ-NAPOCA FACULTATEA DE INSTALAŢII

PROIECT DE DIPLOMĂ MODERNIZAREA INSTALAŢIEI DE AUTOMATIZARE A CAZANULUI DE ABUR SATURAT CR16

Student: Dociu Alina

Pag. 17 din 77

ABUR SATURAT CR16 Student: Dociu Alina Pag. 17 din 77 Figura 2.9. Arz ă tor SGB-400-GM

Figura 2.9. Arzător SGB-400-GM pentru generatorul de abur CR16 cu sistem proporţional mecanic

În figurile 2.8 şi 2.9, notaţiile corespund cu:

1.

Presostat de minim gaz;

2.

Presostat de maxim gaz;

3.

Ventil de siguranţă gaz;

4.1.

Ventil proporţional principal de gaz;

4.2.

Ventil principal de gaz;

5.

Presostatul detectorului de etanşeitate;

6.

Detector automat de etanşeitate;

7.

Ştuţ de măsură;

8.

Cutie de comandă cu automat de ardere;

9.

Transformator de aprindere;

10.

Presostat de aer;

11.

Ventilator;

12.

Clapetă de aer;

13.1. Servomotor clapetă de aer;

13.2. Servomotor reglare proporţie gaz-aer;

14. Clapetă fluture de gaz;

15. Robinet manual de închidere rapidă;

16.1. Filtru de gaz;

16.2. Regulator de presiune gaz cu filtru încorporat;

17. Cuplaj antivibraţii;

18. Manometru.

Principalele date tehnice pentru arzătorul SGB-400-GM sunt:

- putere:

- combustibil:

- raport de reglare:

- tip automat de ardere:

- tip detector de etanşeitate:

1400-4500 kW; gaze natural sau GPL;

1:3;

LFL 1.322 sau LFL 1.622; LDU 11;

UNIVERSITATEA TEHNICĂ CLUJ-NAPOCA FACULTATEA DE INSTALAŢII

PROIECT DE DIPLOMĂ MODERNIZAREA INSTALAŢIEI DE AUTOMATIZARE A CAZANULUI DE ABUR SATURAT CR16

Student: Dociu Alina

Pag. 18 din 77

- mod de aprindere:

- supraveghere flacără:

- tensiune de alimentare:

- putere absorbită:

- protecţie:

scânteie electrică de înaltă tensiune; prin ionizare sau sistem UV; 3x400/230 V, 50 Hz + N + PE; 9 kW;

IP40.

Schiţa constructivă şi dimensiunile de conectare în proces a arzătorului SGB-400- GM este prezentată în figura 2.10:

ă torului SGB-400- GM este prezentat ă în figura 2.10: Figura 2.10. Arz ă tor SGB-400-GM.

Figura 2.10. Arzător SGB-400-GM. Schiţă constructivă şi dimensiuni de racordare în proces

Unde:

1. Carcasă arzător;

2. Tub de flacără;

3. Rampă de gaz;

4. Cutie comandă;

5. Presostat de aer;

6. Servomotor clapetă aer;

UNIVERSITATEA TEHNICĂ CLUJ-NAPOCA FACULTATEA DE INSTALAŢII

PROIECT DE DIPLOMĂ MODERNIZAREA INSTALAŢIEI DE AUTOMATIZARE A CAZANULUI DE ABUR SATURAT CR16

Student: Dociu Alina

Pag. 19 din 77

Schema electrică de comandă are prevăzută un întrerupător general (IG), pentru posibilitatea decuplării de la tensiune electrică în cazul apariţiei unor avarii sau pentru perioadele de revizie şi mentenanţă a echipamentului. Ventilatorul arzătorului (V) este acţionat de către un motor cu puterea electrică de 22 kW. Motorul ventilatorului se porneşte direct, prin intermediul contactorului C1, fiind protejat la suprasarcină de către releul termic RT1. Automatul de ardere este notat în schema electrică cu LFL1.322. Un presostat (PSL1.1) detectează prezenţa / absenţa aerului în instalaţie şi transmite informaţia automatului de ardere LFL1. Automatul de ardere iniţiază aprinderea arzătorului prin intermediul unui transformator ridicător de tensiune (J). În situaţia unui blocaj detectat de automatul de ardere (LFL1), acesta energizează bobina unui releu intermediar (BR) care are rolul decuplării schemei de comandă în astfel de situaţii. De asemenea, în situaţia unei avarii detectate de automatul de ardere (LFL1) acesta afişează starea de avarie operatorului prin lampa de semnalizare (H). Arzătorul SGB-400-GM poate fi prevăzut cu detector de etanşeitate (LDU-11), la care se conectează un presostat de sesizare a etanşării (PGV). Arzătorul SGB-400-GM are fişa tehnică cuprinsă în anexa proiectului.

2.2.3 Automat de ardere LFL 1.322

Automatul de ardere LFL 1.322 este destinat arzătoarelor cu aer insuflat care ard

gaze naturale şi la care supravegherea flăcării se realizează în spectru UV sau utilizând electrod de ionizare. În anumite condiţii se poate utiliza şi pentru arzătoare mixte (gaze natural sau combustibil lichid) la care aprinderea se realizează cu aprinzător cu gaz şi supravegherea flăcării se realizează în spectru UV. Caracteristicile tehnice ale arzătorului sunt:

- tensiunea de alimentare: 230 V, -15…+10%;

- frecvenţa tensiunii de alimentare: 50 Hz, -6…+6%;

- puterea consumată: 3.5 VA;

- curent de intrare maxim admis: 5 A;

- curentul maxim la terminalele de control: 4 A în condiţiile nedepăşirii curentului maxim de intrare;

- poziţia de montare: opţional;

- gradul de protecţie: IP40;

- temperatura ambiantă: -20…+60 ˚ C;

- caracteristicile detectorului de flacără în spectru UV:

tensiunea de alimentare şi de test: 24 Vcc; current minim: 70 μA; curent maxim: funcţionare 630 μA, test 1300 μA; lungimea maximă a cablului: 100 m;

- construcţie debroşabilă; soclul are 24 borne de conectare, 2 borne pentru conexiuni auxiliare, 3 borne pentru conexiuni la nulul de lucru şi 3 borne pentru conexiuni la bara de nul; aparatul este prevăzut cu buton de reset (deblocare) şi indicator de blocare, fiind prevăzut şi cu indicator secvenţial;

- suplimentar, aparatul permite realizarea următoarelor funcţii:

UNIVERSITATEA TEHNICĂ CLUJ-NAPOCA FACULTATEA DE INSTALAŢII

PROIECT DE DIPLOMĂ MODERNIZAREA INSTALAŢIEI DE AUTOMATIZARE A CAZANULUI DE ABUR SATURAT CR16

Student: Dociu Alina

Pag. 20 din 77

testarea automată a presostatului de aer; controlul automat al poziţiei clapetei de aer în timpul secvenţelor de aprindere; deblocare (resetare) din exterior.

Diagrama de funcţionare a automatul de ardere LFL 1.322 este prezentată în planşa DFAA anexată, iar schema de funcţionare a acestuia în planşa SAA anexată. În schema de funcţionare este prezentată structura interioară şi modul de

interconectare dintre aparat şi echipamentele exterioare. Principalele componente ale aparatului sunt:

- motorul electric cu mecanism reductor (MS), care printr-un ciclu de rotaţie asigură acţionarea microîntrerupătoarelor notate cu I … XIV, realizând astfel timpii de comutare, conform diagramei de funcţionare. Starea secvenţială este afişată prin indicatorul din frontul aparatului;

- releul de blocare (BR), care în caz de alarmă comută în poziţia “a”, întrerupând astfel alimentarea cu energie electrică a circuitelor automatului. Deblocarea se poate realiza acţionând butonul de deblocare (S), după eliminarea cauzelor blocării;

- releul de funcţionare (AR) care poate fi acţionat numai dacă sunt îndeplinite condiţiile de funcţionare (circuit închis între bornele 4 şi 5);

- blocul de control şi supraveghere flacără (V) care acţionează releul de flacără (FR) şi la care este conectat detectorul de flacără (QRA2);

- siguranţa fuzibilă internă (F);

- indicatorul de blocare (H). Aparatele exterioare cu care este interconectat automatul de ardere sunt:

- siguranţa fuzibilă (FE). Se recomandă ca fuzibilul să nu depăşească 6 A;

- butonul de deblocare extern (SE);

- releul de alarmă (AL) ale cărui contacte pot alimenta o hupă sau lampă de semnalizare;

- aparate care condiţionează aprinderea şi, în timpul funcţionării, declanşarea normală (DN). În serie cu aceste aparate se poate introduce şi comutatorul pornit – oprit arzător (P-O);

- aparate care determină declanşarea prin protecţie urmată de blocare (DP), care de regulă este un presostat de aer;

- transformatorul de aprindere (J);

- circuitul de comandă al bobinei contactorului motorului ventilatorului de aer (KV). Dacă este necesară postventilarea focarului în cazul declanşării normale, acest circuit se conectează la borna 7;

- ventilul aprizător (VA);

- ventilul de blocare (V1) conectat în paralel cu ventilul de aerisire (V3) conectate la borna 18;

- ventilul principal (V2) care de regulă este condiţionat de poziţia clapetei de aer printr-un microîntrerupător auxiliar servomotorului;

- regulatorul de sarcină (RS);

- servomotorul care acţionează clapetele de aer şi combustibil (MS);

- detectorul de flacără (QRA2);

UNIVERSITATEA TEHNICĂ CLUJ-NAPOCA FACULTATEA DE INSTALAŢII

PROIECT DE DIPLOMĂ MODERNIZAREA INSTALAŢIEI DE AUTOMATIZARE A CAZANULUI DE ABUR SATURAT CR16

Student: Dociu Alina

Pag. 21 din 77

Motorul electric cu mecanism reductor (MS) este un servomotor cu braţ rotativ

pentru reglare de tip SEREG MB-31-L. Acesta are principalele caracteristici tehnice:

- cuplu nominal: 30 Nm;

- cursa unghiulară a braţului: 120˚ ;

- jocul unghiular al braţului: maxim 2˚ ;

- frecvenţa de acţionare: maxim 500 acţionări/oră;

- puterea nominală a motorului: 5 W;

- turaţia nominală a motorului: 2750 rot/min;

- tensiunea de alimentare: 230 V, 50 Hz;

- curentul nominal: 135 mA;

- limitator de moment, comun pentru ambele sensuri, reglabil: 10÷35 N.

În diagrama de funcţionare sunt prezentaţi timpii de comutare care realizează programul secvenţial al automatului şi semnificaţia lor.

prezintă succesiv

simbolurile corespunzătoare principalelor stări de durata ciclului de pornire. Dacă totul

decurge normal, mecanismul secvenţial al automatului de ardere se va opri după terminarea ciclului de pornire, indicatorul afişând simbolul “|”. În cazul unei opriri voite sau declanşări normale, motorul electric readuce mecanismul secvenţial în poziţia de start, simbolizată ”.

În

cazul

unei

secvenţe

de

pornire,

indicatorul

secvenţial

2.2.4 Pompe alimentare cu apă a cazanului CR16

Alimentarea cu apă a cazanului CR16 se va face prin intermediul a două electropompe, care vor funcţiona alternativ, în funcţie de numărul de ore de funcţionare. Alimentarea cazanului în varianta standard se face conform sistemului “tot-nimic”, în funcţie de nivelul apei în cazan. Apa de alimentare a cazanului este trimisă sub presiune în cazan de cele două electropompe. Conform debitului de abur de 10 t/h şi o presiune de 15 bar, pompele de apă se vor alege de tipul Grundfos, model CRIE 15-14, pompe ce asigură un debit de 12 m 3 /h şi o presiune de refulare de 16 bar. Se vor monta două pompe (una în funcţiune şi una în rezervă). Pompele de alimentare cu apă a cazanului CR16 au fişa tehnică cuprinsă în anexa proiectului.

2.2.5 Instalaţia electrică şi de automatizare a cazanului CR16

Instalaţia de automatizare controlează procesul de producere a aburului tehnologic, generat de cazanul Vulcan CR16, asigurând supravegherea funcţionării instalaţiei atât prin comenzi locale în regim manual de funcţionare, cât şi funcţionarea în regim automat, fără intervenţia operatorului uman. Pentru alimentarea cu energie electrică şi comenzile de funcţionare a instalaţiei se proiectează un tablou electric şi de automatizare, de unde se poate selecta regimul de funcţionare: automat sau manual. În regim manual de funcţionare, comenzile date de operatorul instalaţiei sunt:

UNIVERSITATEA TEHNICĂ CLUJ-NAPOCA FACULTATEA DE INSTALAŢII

PROIECT DE DIPLOMĂ MODERNIZAREA INSTALAŢIEI DE AUTOMATIZARE A CAZANULUI DE ABUR SATURAT CR16

Student: Dociu Alina

Pag. 22 din 77

- cuplarea, respectiv decuplarea tabloului electric şi de automatizare al cazanului la tensiunea de 3x400 Vca, 50 Hz prin întrerupătorul general IG;

- pornirea şi oprirea arzătorului şi ventilarea manuală a focarului prin intermediul comutatorului S1, care este selectorul regimului de funcţionare:

automat sau manual;

- alegerea modului de reglare a sarcinii (manuală sau automată), prin comutatorul S2;

- creşterea sarcinii prin butonul de comandă B1 şi scăderea sarcinii prin butonul de comandă B2, în regim manual de funcţionare;

- selectarea pompei de apă pentru funcţionare prin comutatorul S3 şi pornirea manuală a pompelor prin butonul de comandă B5;

- resetarea blocării de protecţie a automatului de ardere prin butonul B3;

- anularea semnalului sonor la apariţia unei avarii prin butonul B4;

- confirmarea condiţiilor de protecţie prin butonul de comandă B6.

Tabloul electric şi de automatizare asigură protecţiile procesului tehnologic prin

întreruperea accesului combustibilului în focar, urmată de blocare în următoarele situaţii de alarmă:

- scăderea nivelului apei în cazan sub –45 mm sau creşterea nivelului de apă în

cazan peste +50 mm (protecţii declanşate de traductorul de nivel LSL);

- creşterea presiunii aburului peste 14.5 bar (presostatul PCH 2.1), respectiv 15 bar (presostatul PSH 2.1);

- scăderea presiunii aerului sub limita minimă admisibilă de 785 Pa (presostat PSL 1.1);

- scăderea presiunii gazului metan sub limita minimă admisibilă de 10 mbar (presostat PAL 3.1) sau creşterea presiunii gazului metan peste limita maximă admisibilă de 200 mbar (presostat PAH 3.1);

- oprirea ventilatorului în timpul funcţionării;

- dispariţia flăcării, rateu la aprindere sau prezenţa flăcării în timpul preventilării;

- dispariţia tensiunii electrice.

tehnologic poate urmări funcţionarea sistemului de

Operatorul

producere a aburului, tabloul electric şi de automatizare semnalizând următoarele evenimente sau stări ale procesului:

procesului

- semnalizarea acustică a situaţiilor de alarmă (hupa H);

- semnalizare optică pentru funcţionarea pompelor de apă (lampa de semnalizare H7 pentru funcţionare pompa 1 şi H8 pentru funcţionare pompa

2);

- prezenţa tensiunii electrice (lampa de semnalizare H1);

- condiţii de aprindere îndeplinite (lampa de semnalizare H2);

- flacără pilot şi flacără aprinsă (H3);

- blocarea instalaţiei (lampa de semnalizare H4);

- nivel minim de apă (lampa de semnalizare H6);

Sistemul automat trebuie să asigure un nivel prescris al apei în tambur, în regim

discontinuu,

Prescrierea nivelului de apă în tambur se face de către traductorul de nivel LC. Limitele de funcţionare a pompelor de apă sunt impuse de nivelul maxim de + 20 mm şi de nivelul

selectată pentru funcţionare.

prin

pornirea

şi

oprirea

pompei

de

apă

UNIVERSITATEA TEHNICĂ CLUJ-NAPOCA FACULTATEA DE INSTALAŢII

PROIECT DE DIPLOMĂ MODERNIZAREA INSTALAŢIEI DE AUTOMATIZARE A CAZANULUI DE ABUR SATURAT CR16

Student: Dociu Alina

Pag. 23 din 77

minim de – 20 mm al apei în tambur. Selectarea pompei de apă pentru funcţionare se face prin intemediul comutatorului S3. Pompele de apă pot să funcţioneze şi în regim manual de funcţionare, prin acţionarea butonului de comandă B5. Instalaţia de automatizare are rolul şi reglării sarcinii arzătorului în regim discontinuu, prin acţionarea clapetelor de aer-combustibil a arzătorului SGB-400-GM, prin intermediul servomotorului MS, comandat de presostatul PC 2.1 în funcţie de presiunea aburului în cazanul CR16. Schema tehnologică de automatizare a cazanului CR16 este prezentată în planşa STA anexată. Funcţionarea în regim automat a generatorului de abur CR16 presupune următoarea secvenţă a operaţiilor, reprezentată în diagrama logică din figura 2.11.

UNIVERSITATEA TEHNICĂ CLUJ-NAPOCA FACULTATEA DE INSTALAŢII

PROIECT DE DIPLOMĂ MODERNIZAREA INSTALAŢIEI DE AUTOMATIZARE A CAZANULUI DE ABUR SATURAT CR16

Student: Dociu Alina

Pag. 24 din 77

START Blocare automat NU Clapeta de aer închisă de ardere DA Servomotorul MS deschide clapeta
START
Blocare automat
NU
Clapeta de aer
închisă
de ardere
DA
Servomotorul MS deschide
clapeta de aer în poziţie
maximă
Preventilare focar
36 secunde
Transformatorul de aprindere
J produce scânteia
4 sec
Acţionare ventile
pilot VP1 şi VP2
Detectorul de
flacără a sesizat
flacăra pilot în timp
de 2 sec
NU
DA
După 8 sec se acţionează
Ventilele V1, V2 şi V3
Detectorul de
flacără a sesizat
flacăra principală în timp
de 2 sec
NU
DA
1
2
3
4
5
6

UNIVERSITATEA TEHNICĂ CLUJ-NAPOCA FACULTATEA DE INSTALAŢII

PROIECT DE DIPLOMĂ MODERNIZAREA INSTALAŢIEI DE AUTOMATIZARE A CAZANULUI DE ABUR SATURAT CR16

Student: Dociu Alina

Pag. 25 din 77

1

2

3

4

5

6

CR16 Student: Dociu Alina Pag. 25 din 77 1 2 3 4 5 6 -20 mm
-20 mm ≤ Nivel apă în cazan ≤ 20 mm NU DA DA -35 mm
-20 mm ≤
Nivel apă în cazan
≤ 20 mm
NU
DA
DA
-35 mm ≤
Nivel apă în cazan
≤ 50 mm
NU
-45 mm ≤
Nivel apă în cazan
≤ -35 mm
NU
DA
Declanşare normală
NU
P1 sau P2
în funcţiune
Start pompă selectată
pentru funcţionare
DA
NU
Presiune abur < 14.5 bar
DA
DA
Presiune abur < 15 bar
NU
selectată pentru funcţionare DA NU Presiune abur < 14.5 bar DA DA Presiune abur < 15

1

2

3

4

5

UNIVERSITATEA TEHNICĂ CLUJ-NAPOCA FACULTATEA DE INSTALAŢII PROIECT DE DIPLOMĂ MODERNIZAREA INSTALAŢIEI DE
UNIVERSITATEA TEHNICĂ CLUJ-NAPOCA
FACULTATEA DE INSTALAŢII
PROIECT DE DIPLOMĂ
MODERNIZAREA INSTALAŢIEI DE AUTOMATIZARE
A CAZANULUI DE ABUR SATURAT CR16
Student: Dociu Alina
Pag. 26 din 77
1
2
3
4 5
10 mbar ≤
Presiune gaz metan
≤ 200 mbar
NU
DA
DA
Presiune aer ≤ 785 Pa
NU
NU
Presiune abur în
cazan = 14 bar
Reglare sarcină de către
automatul de ardere
DA
NU
Prezenţă flacără
DA
NU
Există comandă de
oprire a instalaţiei
DA
Închide ventile pilot
VP1 şi VP2
Închide ventile
V1, V2 şi V3

1

UNIVERSITATEA TEHNICĂ CLUJ-NAPOCA FACULTATEA DE INSTALAŢII

PROIECT DE DIPLOMĂ MODERNIZAREA INSTALAŢIEI DE AUTOMATIZARE A CAZANULUI DE ABUR SATURAT CR16

Student: Dociu Alina

Pag. 27 din 77

1

SATURAT CR16 Student: Dociu Alina Pag. 27 din 77 1 Postventilare 12 sec Oprire ventilator Oprire

Postventilare

12 sec

Dociu Alina Pag. 27 din 77 1 Postventilare 12 sec Oprire ventilator Oprire pomp ă de

Oprire ventilator

Pag. 27 din 77 1 Postventilare 12 sec Oprire ventilator Oprire pomp ă de ap ă

Oprire pompă de apă în funcţionare

ventilator Oprire pomp ă de ap ă în func ţ ionare STOP Figura 2.11. Diagrama logic

STOP

Figura 2.11. Diagrama logică de funcţionare a instalaţiei generatoare de abur în regim automat

2.3 Implementarea unui sistem SCADA pentru monitorizarea şi controlul

procesului generator de abur a cazanului CR16

2.3.1 Sisteme SCADA industriale

Pentru conducerea şi monitorizarea proceselor industriale există o mare varietate

de sisteme SCADA, aparţinând marilor firme de echipamente de automatizări industriale:

Siemens, Telemecanique, TexasInstruments, GeFanuc etc. Dintre acestea pot fi amintite:

- SIMATIC WinCC (Siemens);

- Monitor Pro (Telemecanique);

- LabView (TexasInstruments);

- iFix Intellution (GeFanuc);

- RACO Scada System; Citect Scada System, etc.

Toate aceste variante furnizează facilităţi de performanţă diferite dar cu nucleu de

operare asemănător. Sistemele SCADA sunt bazate pe standarde deschise, integratorii de

sisteme având o mare varietate de op