Sunteți pe pagina 1din 93

MINISTERUL EDUCAŢIEI, CULTURII ȘI CERCETĂRII AL

REPUBLICII MOLDOVA

UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA

FACULTATEA ŞTIINŢE ECONOMICE

DEPARTAMENTUL „CONTABILITATE ŞI INFORMATICĂ ECONOMICĂ”

Țarelea Inga

TEZA DE LICENŢĂ
Tema: Contabilitatea creditelor în băncile comerciale

A efectuat: Țarelea Inga,


gr. Con 1451
Conducător ştiinţific: Lec. Univ.
Lisnic Victoria

Chişinău 2018
Lista abrevierilor
IAS – Standardul Internațional de Contabilitate;
SIC - Standardul Internațional de Contabilitate;
SNC – Standardul Național de Contabilitate;
BC – Banca Comercială;
SA – Societate pe Acțiuni;
BNM – Banca Națională a Moldovei.

1
Cuprins
Introducere___________________________________________________________________3
Capitolul I. Aspecte teoretice privind creditele și gestiunea acestora în băncile comerciale
1.1. Noţiuni generale privind creditele, clasificarea şi caracteristica
acestora____________________________________________________________6
1.2. Organizarea și gestiunea activității de creditare în băncile comerciale___________15
Capitolul II. Organizarea contabilității creditelor în cadrul B.C. “VictoriaBank” S.A.
2.1. Perfectarea, documentarea și contabilitatea operațiunilor aferente acordării
creditelor__________________________________________________________25
2.2. Modul de calcul și contabilitatea dobînzii aferente creditelor
acordate___________________________________________________________48
2.3. Perfectarea, documentarea și contabilitatea operaţiunilor de rambursare a creditelor
bancare____________________________________________________________56
2.4. Contabilitatea formării și utilizării provizioanelor la deprecierea
creditului__________________________________________________________58
Încheiere____________________________________________________________________63
Bibliografie__________________________________________________________________66
Anexe

2
INTRODUCERE
Actualitatea temei. În condiţiile economiei de piaţă din Republica Moldova, afectată
profund astăzi de criza economică mondială, agenţii economici autohtoni au tot mai mare nevoie
de resurse majore pentru asigurarea continuităţii activităţii economice, finanţarea unor proiecte
de dezvoltare şi investiţii etc.
Tema acestei teze “Contabilitatea creditelor în băncile comerciale” este una destul de
actuală deoarece tot mai multe firme sunt nevoite să apeleze la atragerea surselor străine de
capital pentru a putea face faţă activităţii curente dar şi pentru a înfăptui şi unle proiecte pe
termen lung. Dar înainte de a contracta un credit sau un împrumut, orice întreprindere trebuie să
analizeze bine din toate punctele de vedere costurile care vor fi suportate şi beneficiile care
urmează a fi primite în urma utilizării acestor credite. Aceasta pentru că este foarte posibil ca din
cauza unor decizii luate incorect la timpul lor sau din cauza unui management prost a surselor
atrase să se ajungă la un moment cînd dobînzile de plătit să depăşească lichidităţile întreprinderii
şi astfel declararea insolvabilităţii să fie iminentă.
Scopul tezei constă în analiza problemelor de bază ce pot apărea nemijlocit în evidenţa
contabilă a operaţiunilor de creditare la băncile comerciale şi elaborarea unor propuneri de
soluţionare a acestor probleme.
Necesitatea atingerii acestui scop a condiţionat următoarele sarcini:
 Studierea conceptelor principale aferente creditelor bancare şi a împrumuturilor;
 Delimitarea clasificărilor creditelor şi împrumuturilor;
 Studiul modului de contabilizare a ieşirii datoriilor financiare;
 Analiza şi soluţionarea problemelor ce pot apărea la contabilizarea și auditarea
creditelor şi împrumuturilor;
Obiectul de cercetare îl prezintă entitatea BC “Victoriabank” SA, care activează pe
teritoriul Republicii Moldova de mai mult de 17 ani, fiind prima bancă comercială pe piața
financiară.
Fiind totuşi afectată de efectele negative ale crizei economice din ţară, BC “Victoriabank” SA
reuşeşte să-şi menţină locul de lider între concurenţii săi, asigurînd circa 35% din volumul pieţii
autohtone. În ceea ce priveşte modul de ţinere a contabilităţii potrivit politicii de contabilitate,
pot fi menţionate următoarele: BC “Victoriabank” SA ţine contabilitatea în baza sistemului
contabil complet, astfel evidenţa contabilă este realizată de către personalul contabilităţii, cu
ajutorul tehnicii computerizate şi a programelor de contabilitate. Modul de ţinere a contabilităţii
este cel al metodei calculelor.

3
Suportul metodologic al tezei îl constituie actele normative şi legislative, materialele de
la BC “Victoriabank” SA, sursele literare ale autorilor autohtoni şi străini privind tema
analizată.
Performanţele financiare ale BC “Victoriabank” SA sunt prezentate prin următorii indicatori ai
activităţii economico-financiare calculaţi în baza informaţiei din Raportul financiar pentru anul
2017
Tabelul 1.1.
Aprecierea generală a dinamicii şi structurii indicatorilor
activităţii economice a băncii comerciale
Indicatorii Anul Anul Abaterea Ritmul
Nr. economici precedent curent absolută creșterii
(2016) (2017)
A 2 3 4=3-2 5=(3:2)*100
1. Venitul total operațional, 843 326 723 618 -119 708 85,8
mii lei
2. Cheltuieli operaționale, mii (388 129) (423 212) +33 083 109
lei
3. Profitul pînă la impozitare, 218 334 307 038 +88 704 140,63
mii lei
4. Profitul net, mii lei 220 872 281 926 +61 054 127,64
5. Total active 12 612 723 14 491 342 +1 878 619 114,9
6. Total datorii 10 327 545 12 025 060 +1 697 515 116,44
7. Rentabilitatea activelor 1,71 1,97 +0,26 115,2
(ROA) ,%
8. Rentabilitatea capitalului 9,93 11,45 +1,52 115,3
propriu, (ROE) %
Sursa: Raportul financiar al BC “Victoriabank” SA pentru anii 2016- 2017
În baza datelor prezentate și a rezultatelor în urma calculelor, putem menţiona că la BC
“Victoriabank” SA pe parcursul anului de gestiune 2017 s-a înregistrat micșorarea venitului din
activitatea operațională în valoare de 119 708 mii lei, comparativ cu perioada corespunzătoare
anului precedent, deasemenea s-au majorat cheltuielile operaționale cu 33 083 mii lei.
Deasemenea profitul pînă la impozitare a înregistrat o creștere cu 88 704 mii lei, concomitent şi
profitul net s-a majorat cu 61 054 mii lei. Valoarea totală a activelor și a capitalului propriu s-au
majorat față de anul precedent respectiv cu 1 878 619 mii lei și 1 697 515 mii lei. Astfel
rentabilitatea activelor s-a majorat cu 0,26 %, însă rentabilitatea capitalului propriu s-a majorat
cu 1,52 %. Majorarea nivelului rentabilității activelor de la 1,71 % la 1,97 % , denotă că banca
în anul de gestiune a folosit mai eficient activele sale, adică numărul de rotații ale activelor sa
micșorat, acest fapt permite BC “Victoriabank” SA să-și reînoiască și să-și majoreze activele
sale într-o perioadă de timp mai scurtă. Rentabilitatea capitalului propriu calculată în baza
profitului net a crescut de la 9,93 % la 11,45 %. Adică, dacă, în anul precedent 2016, la fiecare
leu de capital propriu BC “Victoriabank” SA obținea cîte 9,93 bani profit net, atunci în anul de
4
gestiune 2017 se stabileşte o situaţie mai favorabilă de profit la fiecare leu din capitalul propriu
cîte 11,45 bani profit net, ceea ce exprimă utilizarea mai eficientă a mijloacelor proprii.
Teza de licență este compusă din introducere, două capitole, încheere şi lista surselor utilizate la
elaborarea tezei.
În introducere se argumentează actualitatea temei, scopul şi sarcinile acesteia, se face o
scurtă caracteristică a principalilor indicatori ai activităţii BC “Victoriabank” SA pe perioada
analizată.
În primul capitol „Aspecte teoretice privind creditele și gestiunea acestora în băncile
comerciale” autorul a analizat bazele metodologice ale contabilităţii creditelor şi
împrumuturilor, precum și unele noţiuni de credite şi împrumuturi, a clasificat creditele bancare
și împrumuturile în dependență de criteriile existente.
În cel de al doilea capitol „Organizarea contabilității creditelor în cadrul B.C.
“VictoriaBank” S.A.” au fost reflectate particularităţile organizării contabilităţii operaţiunilor
privind acordarea şi rambursarea creditelor bancare, abordarea metodologiei aplicative în
activitatea de creditare conform legislației în vigoare. De asemenea a descris căile de
perfecționare a contabilității creditelor bancare și împrumuturilor conform standardelor
internaționale de contabilitate.
Încheerea include concluziile şi recomandările, și a fost scrisă de autor în baza
investigaţiilor materialelor teoretice şi practice şi prezintă concluzii generale privind procedurile
şi metodele de ţinere a evidenţei creditelor şi împrumuturilor primite de entitate în perioada
analizată.

5
Capitolul I. Apecte teoretice privind creditele și gestionarea acestora în
băncile comerciale
1.1. Noţiuni generale privind creditele, clasificarea şi caracteristica acestora

Creditul, ca şi moneda este o categorie economico-financiară creată pentru a servi la


rezolvarea unor probleme economice, sociale sau legate de procesul de schimb.
Printre primele operaţiuni, cu caracter economic înfăptuite de indivizi care au trecut de la
viaţa izolată, individuală, la o formă de viaţă socială a fost schimbul în natură şi ca o consecinţă
imediată a lui a apărut creditul care este tot un schimb, cu singura particularitate că în momentele
schimbului se intercalează factorul timp.
În orice tranzacţie de schimb, în mod obişnuit, fiecare din părţi oferă celeilalte un
echivalent. Atunci cînd una din părţi convine să primească echivalentul la care are dreptul la o
dată viitoare, se spune că este vorba de un schimb pe credit.
Indiferent de modul în care s-a născut şi a evoluat activitatea economică a omenirii,
creditul a apărut înaintea oricărui sistem si instrument de schimb.
Etimologic, creditul îşi are originea în cuvîntul latin “creditum - credere”, care înseamnă a
crede, a se încrede sau a avea încredere. Această origine a noţiunii de credit scoate în evidenţă un
element psihologic absolut necesar existenţa unei operaţiuni de împrumut – încredere.
Creditul, fiind o categorie de natură economico-financiară a format obiectul unor ample
cercetări în literatura de specialitate. Analizînd unele definiţii cu privire la credit, vom constata o
diversitate de opinii, diferenţa dintre ele fiind determinată de punctul de vedere din care este
privit creditul.
Astfel, prof. W. Sombrat, oferă o definiţie sintetică, dar expresivă, cînd spune: “creditul
este puterea de cumpărare, fără a deţine numerar”. Într-o manieră asemănătoare, prof. C. Gide
defineşte creditul ca fiind “schimbul unei bogăţii prezente, contra unei bogăţii viitoare”. Prof. F.
Leitner defineşte creditul ca un “act economic care face să nască în favoarea unui individ un
drept de a dispune în mod permanent de bunurile sau serviciile puse la dispoziţia lui, de un alt
individ, în cadrul termenului pentru care a fost acordat”. La rîndul său prof. V. Slăvescu arată că
“este vorba de o operaţiune de credit sau ne găsim în faţa unui fapt economic, numit credit, ori
de cîte ori este vorba de cedarea unei sume de bani, efectuată într-un moment dat, din partea unui
subiect economic, cu obligaţia pentru acesta din urmă de a restitui mai tîrziu, la un termen fixat,
suma primită, plus o sumă de bani care se chemă interes sau dobîndă”. Adept al definiţiilor
succinte, prof. A. Page defineşte creditul ca fiind “schimbul unei valori monetare prezente contra
unei valori monetare viitoare”.

6
Potrivit unei alte opinii “creditul constă în acte si operaţiuni de concentrare a
disponibilităţilor băneşti din economia naţională şi de repartizare si utilizare a acestor
disponibilităţi pentru satisfacerea trebuinţelor băneşti temporare ale unităţilor economice si ale
cetăţenilor”.
Punctele de vedere după care creditul este considerat drept un scop în activitatea
economică, nu vor reuşi să ofere o imagine clară a acestuia. Noţiunea de credit nu poate fi
concepută ca un instrument de care să se dispună oricum şi oricînd.
Creditul nu este un împrumut în forma sa pură. Obiect al împrumutului îl formează
întotdeauna un bun, care va fi restituit în forma sau în substanţa sa. De pildă, o persoană
împrumută alteia o carte, urmînd ca la restituire să primească acelaşi exemplar sau un altul dar cu
acelaşi titlu. Creditul, însă, este un împrumut în monedă. După cum se ştie, moneda este o marfă,
dar nu orice fel de marfă, o marfă cu calităţi deosebite – aceea de marfă a mărfurilor, cu rol de
echivalent general.
Creditul este un schimb de monedă condiţionat si despărţit de un interval de timp, de
un termen.
Cu alte cuvinte, a acorda cuiva un credit, înseamnă a-i pune la dispoziţie o sumă de bani, cu
condiţia de a o rambursa în viitor, la o anumită dată.
Un element esenţial al creditului îl reprezintă schimbul în timp, adică separarea printr-un
interval de timp a momentului cedării unei sume de bani de cel al rambursării acesteia.
Pentru timpul care va trece între primirea sumei de bani şi rambursarea sa, beneficiarul
operaţiunii va plăti o dobîndă. Prin urmare, schimb separat de timp, folosirea banilor, plata unei
dobînzi – sunt elemente constitutive ale oricărei operaţiuni de credit.
O variantă a creditului în forma sa pură şi simplă este creditul comercial. Într-unul din cele
două momente, al acordării sau rambursării, în loc de o sumă de bani poate să apară o cantitate
de mărfuri, executări de lucrări sau prestări de servicii.
În orice operaţiune de credit, de principiu, intervin două subiecte: cel care acordă creditul,
numit creditor şi cel care primeşte creditul, numit debitor. Alte elemente ale creditului sunt:
scadenţa (momentul sau momentele stabilite pentru rambursarea creditului), ratele parţiale care
se rambursează eşalonat, la anumite termene, conform înţelegerii stipulate în contractul de credit,
termenul de graţie (perioada între momentul angajării creditului si începerea rambursării lor),
garantarea creditului (sau gajul, format din bunuri care se constituie la dispoziţia creditorului sau
al unui terţ, pentru asigurarea îndeplinirii de către debitor a unor obligaţiuni de o valoare, în
general, mai redusă) si dobînda (reprezentată de o sumă de bani plătită de către debitor,
creditorului său, pentru împrumutul acordat pe un termen determinat).

7
Apărut odată cu schimbul în natură şi cunoscînd în evoluţia sa numeroase forme, creditul
îndeplineşte un rol esenţial în economia modernă. De altfel, apreciindu-se rolul deosebit al
monedei şi creditului în dezvoltarea social-economică a omenirii, au fost conturate trei trepte de
evoluţie:
 treapta economiei naturale, în care indivizii produceau bunurile necesare traiului
propriu sau cel mult al familiei. În această etapă se disting două subdiviziuni: economia familială
autarhică, în care toate celelalte celule economice erau închise şi economia de schimb în natură;
 treapta economiei naturale, în care schimburile de bunuri se fac prin intermediul
monedei;
 treapta economiei de credit, în care se pun bunuri în circulaţie contra promisiunii de a
restitui în viitor aceeaşi valoare. Este ultima şi cea mai evoluată treaptă de dezvoltare economică
si financiară a omenirii, unde, în procesul schimbului, rolul esenţial îl au operaţiunile de credit.

CLASIFICAREA CREDITULUI

Creditul, la apariţia sa, era realizat sub forma unui credit natural, în care un individ acorda
altuia un bun sau un serviciu, formă ce se mai practică şi astăzi în comunităţile mai puţin
evoluate.
În societatea modernă formele creditului au evoluat cu mare rapiditate, în strînsă corelaţie
cu gradul şi nivelul societăţii de astăzi.
Cu privire la formele creditului, în literatura de specialitate, au fost exprimate opinii
diferite. Astfel, unii autori susţin existenţa a două forme de exprimare a creditului: creditul
public şi creditul bancar; după o altă opinie formele creditului sunt: credit bancar, credit
cooperatist şi credit public; după o altă opinie, sunt reţinute următoarele forme: credit de
producţie, de consumaţie, privat si public; în fine, într-o altă opinie sunt reţinute ca forme ale
creditului: creditul bancar direct, creditul de stat şi creditul prilejuit de vînzarea, în rate, a unor
mărfuri.
Formele principale sub care se prezintă creditul în economia de piaţă sunt: creditul bancar
si creditul comercial.
Creditul comercial este o formă de împrumut practicată între vînzător şi cumpărător,
atunci cînd vînzarea mărfurilor este făcută pe credit, adică înmînarea acesteia este separată în
timp de plata preţului ei. Creditul comercial contribuie la accelerarea circulaţiei mărfurilor şi prin
aceasta, la dezvoltarea economiei naţionale. Mecanismul creditului comercial se desfăşoară
astfel: un agent economic dispune de stoc de marfă destinat vînzării în timp ce un alt agent are
nevoie de marfă, dar nu dispune pe moment de fonduri băneşti pentru cumpărarea mărfurilor.
Primul agent, pe baza unui contract de vînzare-cumpărare pe credit, pentru a accelera
8
valorificarea producţiei prin desfacere, va livra marfa celui de-al doilea, urmînd ca după un
anumit termen, acesta din urmă să achite contravaloarea mărfurilor la preţul stipulat în contract.
Preţul stipulat în contractul de vînzare-cumpărare pe credit cuprinde, preţul mărfii la care se
adaugă un procent ce reprezintă preţul creditului (dobînda). De regulă, creditul comercial se
acordă pe termen scurt pe baza cambiei. Pe această cale creditul comercial înlesneşte şi
accelerează circulaţia capitalului
În economia de piaţă, creditul comercial constituie baza sistemului de credit. În statele cu
economie planificată a fost desfiinţat.
Creditul bancar este creditul care se acordă agenţilor economici sub formă bănească de
către instituţii specializate în aşa numitul “comerţ cu bani”, numite instituţii bancare. Această
formă de credit este foarte larg răspîndită, avînd ca obiect acea parte disponibilă a capitalului
numit capital de împrumut. Creditul bancar este principala sursă pentru asigurarea fondurilor
băneşti necesare diferitelor sectoare de activitate ale economiei naţionale. Acordarea creditului
bancar formează fundamentul activităţii bancare. În calitatea lor de intermediare băncile
împrumută pentru a da apoi cu împrumut sumele ce se află în căutarea unui plasament.
Modalităţile creditului bancar sunt: credit bancar de scont, credit bancar în cont curent,
credit bancar pe gaj cu efecte publice (creditul lombard), credit bancar pe gaj de efecte
comerciale.
Avînd în vedere că agenţii economici care acordă partenerilor de afaceri credite comerciale
apelează, la rîndul lor, la bănci pentru a-şi reconstitui capitalul, există o strînsă interdependenţă
între creditul comercial şi creditul bancar. Primul nu mai poate fi conceput astăzi fără cel de al
doilea, iar acesta din urmă are posibilitatea să-şi sporească dimensiunile pe seama celui dintîi.
a) După destinaţie, creditul poate fi: credit de producţie şi credit de consumaţie. Creditul
de producţie este destinat activităţilor avînd un scop activ în economie, în timp ce al doilea este
destinat consumului social. Precizăm că aprecierea utilităţii creditului după destinaţia lui poate
duce la judecăţi de valoare care nu sunt întotdeauna conforme cu realitatea. Astfel, este posibil ca
un credit cu destinaţie productivă să se soldeze cu mari pierderi pentru economie, atunci cînd se
realizează investiţii insuficient fundamentale sau cînd sumele de bani sunt folosite pentru
realizarea unor produse care nu sunt cerute de beneficiar. De asemenea, nici creditul de
consumaţie nu este întotdeauna neproductiv, de pildă creditele contractate pentru sănătate,
învăţămînt, cultură etc. Aprecierea creditului trebuie să se facă în funcţie de rezultatele finale ale
utilizării sale şi numai după destinaţia sa iniţială.
b) În funcţie de subiectul de drept care angajează creditul, acesta poate fi: credit public şi
credit privat.

9
Creditul public este contractat de către stat, pentru completarea resurselor sale în cazul
cînd veniturile ordinare nu sunt suficiente. Creditul poate fi productiv, atunci cînd este destinat
înfiinţării de întreprinderi cu capital de stat sau modernizării celor existente şi neproductiv,
destinat unor sarcini de apărare, educaţie, administraţie etc.
Creditul privat este contractat de o persoană particulară sau de o întreprindere privată.
c) După modul de garantare, acesta se prezintă sub forma creditului real, garantat cu
valori materiale certe, si creditul personal, acordat pe baza încrederii, a prestigiului de care se
bucură cel împrumutat. În general, prestigiul persoanei împrumutate se bazează pe capacitatea sa
economică, pe valorile materiale cunoscute de care dispune, astfel că sub acest aspect distincţia
dintre creditul real şi creditul personal are doar caracter formal.
Creditul personal poate fi acoperit atunci cînd persoana împrumutată nu este suficient de
bine cunoscută sau nu prezintă suficiente garanţii morale, prin garanţie personală sau solidară a
altor persoane care, angajîndu-şi răspunderea pentru debitor, diminuează riscul eventualei
insolvabilităţi. ţinînd cont de această situaţie, creditele personale pot fi credite acoperite şi
credite descoperite.
d) În funcţie de perioada de timp pentru care s-a acordat împrumutul, creditele se pot
clasifica în: credite pe termen scurt (de pînă la 1 an), credite pe termen mijlociu (de 1 pînă la 5
ani) şi credite pe termen lung (de peste 5 ani, contractate, de regulă pentru investiţii).
În practică se cunosc şi credite fără termen, cum sunt operaţiunile de credit în cont curent,
practicate atunci cînd raporturile între creditori şi debitor se caracterizează prin continuitate şi
mare frecvenţă.
e) După locul de desfăşurare a operaţiunilor de credit, în ţară sau în străinătate, vom
întîlni: credit intern şi credit extern.
f) În funcţie de posibilitatea pe care o are la dispoziţie creditorul pentru a avea sau nu
dreptul de a solicita debitorului rambursarea anticipată a sumei împrumutate, creditul poate fi:
denunţabil, atunci cînd se cere rambursarea înainte de expirarea termenelor de scadenţă, prin
notificare unui aviz prealabil, şi nedenunţabil, cînd nu se mai stipulează o asemenea clauză în
înţelegerea dintre cele două părţi. În cazul formei creditului denunţabil, creditorul se asigură
pentru cazul în care afacerile debitorului nu sunt profitabile, putînd cere rambursarea sumei de
bani împrumutate, înaintea falimentului celui împrumutat.
g) În fine, în practică mai este cunoscută forma creditului guvernamental, care apare
atunci cînd în calitate de creditor apare guvernul unui stat. Această formă de credit, poate fi la
rîndul său, intern sau extern.
Avînd în vedere importanţa deosebită, în economia de piaţă, a mecanismului creditelor pe
termen lung, mijlociu şi pe termen scurt, ne vom opri mai pe larg asupra acestora.
10
Credite pe termen lung (peste 5 ani), rambursabile la termen, sunt acordate de băncile
comerciale, precum şi de companiile de asigurare sau alte organizaţii financiar specializate în
administrarea fondurilor băneşti. Astfel de împrumuturi se negociază direct între creditori si
debitori (şi, de obicei, sunt nepublicate, spre deosebire de alte tranzacţii de pe piaţa banilor, care
sunt publice), documentul final al tratativelor fiind poliţa. Aceste împrumuturi se clasifică după
trei categorii: natura garanţiei, sensul obligaţiei şi gradul de participare.
h) După natura garanţiei, împrumuturile sunt directe, garantate fie cu unele bunuri
(ipotecă), fie numai pe baza creditului general al organizaţiei interesate (girul). În aceste două
situaţii un rol deosebit îl au bilanţul societăţii precum şi perspectivele pe care le are de a obţine şi
în viitor numerar pe seama activităţilor pe care le desfăşoară, acestea exprimîndu-se, de fapt, prin
previziunile asupra veniturilor ei.
i) După sensul obligaţiei, împrumuturile sunt directe, realizate printr-o varietate de
metode, cum ar fi închirierile pe termen lung, plata prin bonuri sau acorduri privind desfacerea
producţiei. Aceste forme de împrumut ale căror implicaţii depăşesc în parte sfera de cuprindere a
bilanţului, prezintă diferite avantaje, întrucît ele pot fi adaptate la nevoile societăţii interesate în
ceea ce priveşte atît sumele, cît şi eşalonarea împrumuturilor, pot fi negociate în particular şi pot
să nu fie cuprinse în bilanţul contabil. În schimb, costul pe care îl implică atragerea unor
asemenea surse este, de regulă, ceva mai mare decît nivelul mediu al dobînzilor.
j) După gradul de participare, unele împrumutului au caracterul obligaţiilor directe, atît
a creanţelor convertibile, cît şi a creanţelor pe venituri. În primul caz, creditorul poate opta
pentru convertirea creanţei în acţiuni curente la un preţ prestabilit, în timp ce în al doilea caz,
plata dobînzilor pentru astfel de creanţe este obligatorie numai dacă veniturile brute (inclusiv
impozitele) sunt la un astfel de nivel încît le poate acoperi.
Creditele pe termen mijlociu sunt caracterizate atît prin durată (5 ani), cît şi prin tehnicile
de mobilizare a efectelor financiare care permit apelarea la piaţa monetară tradiţională. În acest
cadru, se înscriu biletele la ordin, care sunt de două categorii:
 bilet la ordin comercial, care se referă la un act de comerţ;
 bilet la ordin financiar, prin care băncile acordă credite clienţilor săi, inclusiv
societăţilor comerciale de persoane sau de capital. Aceste efecte de comerţ conţin elemente de
certitudine (obligaţia necondiţionată de plată şi avalul) sunt negociabile şi se pot transmite prin
girare, scontare şi reescontare, deci creează posibilitatea deţinătorului-beneficiar de a-şi procura
resurse financiare înainte de scadenţă. În plus, biletelor la ordin le sunt conferite o serie de
facilităţi în favoarea securităţii drepturilor beneficiarilor, prin dreptul comercial, convenţiile
internaţionale, codurile comerciale şi alte reglementări în materie. În baza acestor reglementări,
biletul la ordin a devenit un înscris - un titlu de credit - prin care o persoană, numită emitent, se
11
obligă să plătească altei persoane, numită beneficiar, sau la ordinul acesteia, o sumă de bani la
scadenţă. Aceste efect de comerţ poartă trei semnături: emitent, bancă şi o instituţie de emisiune
(financiară), care prin intervenţia sa contribuie şi la diminuarea caracterului inflaţionist al acestei
forme de credit.
Creditele pe termen scurt se realizează în diverse forme de mobilizare a creanţelor, cum
ar fi: scontarea efectelor comerciale (l’escompte commercial), creditele de antrenare (les
effets de chaîne) şi creditele de mobilizare a creanţelor comerciale (la crédit mobilsibale de
créances commerciales).
Prima formă de credit (scontarea comercială) reprezintă sistemul cel mai frecvent
practicat în Franţa şi în alte economii de piaţă de tip occidental. Acest sistem permite societăţilor
comerciale să mobilizeze efectele de comerţ (trate, bilete la ordin, warante) pe bază de scontare
înainte de scadenţă. Prin această operaţiune, beneficiarul tratei sau biletului la ordin încasează
suma înscrisă în aceste documente, diminuate cu taxa scontului (dobînda creditului acordat la
bancă pînă la scadenţă) şi comisionul perceput de bancă pentru acoperirea cheltuielilor sale şi
realizarea unui beneficiu.
Calculul taxei reescontului (dobînzii creditului) are în vedere valoarea nominală, valoarea
actuală şi diferenţa, reprezentînd scontarea propriu-zisă, ţinînd seama de taxa scontului în
procente, de faptul că plata se face în zile şi că un an se consideră în relaţiile bancare, la media de
360 zile pentru 100 de unităţi monetare.
Creditele pe termen scurt se obţin şi prin scontarea warantelor, care reprezintă documente
de depozitare a mărfurilor în depozite, antrepozite, docuri sau magazii generale administrate de
stat. În aceste depozite, antrepozite, comercianţii, industriaşii etc. îşi depozitează materiile prime,
mărfurile şi produsele importante fără a plăti taxe vamale pe durata depozitării lor şi atîta timp
cît ele rămîn în incinta antrepozitului. Pe perioada depozitării se plătesc însă anumite taxe, prime
de asigurare, cheltuieli de recondiţionare etc. Recipsa-warant pentru obiectele depozitate este
detaşată dintr-un registru de cotor (talon) şi se divide în două părţi: recipisa şi warantul. Aceste
părţi sunt la ordin, recipisa dînd dreptul de proprietate asupra mărfurilor, iar warantul comercial
(prescurtat warantul) este un act de gaj pe care firma care a depozitat mărfurile poate să-l
transmită prin andosare, de regulă unei bănci sau unei firme care îi acordă un împrumut,
warantul andosat garantînd restituirea împrumutului. Dacă deţinătorul recipisei nu va rambursa
creditul la scadenţă, banca se va prezenta la antrepozit, va vinde mărfurile respective, va efectua
rambursarea împrumutului şi va vărsa diferenţa în contul deţinătorului recipisei.
A doua formă de trate (creditele de antrenare) reprezintă bilete sub formă de trate,
plătibile la date fixe care antrenează un mare număr de efecte de valori scăzute, care nu se pot

12
reescompta, dar sunt cu scadenţe scurte, de maxim trei luni. Pe baza acestor bilete scadente, după
trei luni, băncile acordă credite, interpunîndu-se între deţinătorul biletelor şi clientul său.
A treia formă de credit (creditele de mobilizare a creanţelor comerciale) se derulează
după următoarele criterii: după ce se face facturarea la clienţi, societatea care doreşte credit
grupează facturile cu aceeaşi scadenţă de plată, ţinînd seama de termenul de plată stabilit cu
clienţii şi emite un bilet la ordin de o valoare egală cu valoarea acestor facturi. Acest bilet este
scontat de bancă, dar sistemul este dificil, fiind contestat de clienţi, care pot protesta pe motiv că,
în conformitate cu prevederile din contract, aceştia sunt debitorii furnizorilor şi nu ai băncilor.
Creditele menţionate (pe termen lung, scurt şi mijlociu) sunt acordate – direct sau indirect –
pe piaţa financiară. Dar un mare număr de societăţi comerciale, mici şi mijlocii, “nu pot apela la
piaţa financiară, fie din cauza formei lor (societăţile de persoane sau cele cu răspundere limitată),
fie din cauza mărimii lor: ele nu dispun întotdeauna de un dosar suficient de important pentru a
se adresa unui organism financiar”. Aceste firme acoperă necesităţile lor de finanţare graţie
creditului acordat direct de particulari, respectiv de asociaţii sau de terţe societăţi străine. Astfel
de metode de finanţare îmbracă forme diverse. Din acest punct de vedere, se disting, în practica
franceză trei forme de credit: avansurile asociaţilor, bonurile de casă şi alte categorii de
împrumuturi.
 Avansurile asociaţilor. Capitalurile societăţilor comerciale de persoane sau cu
răspundere limitată este, de regulă, insuficient pentru desfăşurarea unei activităţi deosebite. În
plus, au dezavantajul că titlurile lor de societate (părţi sociale) nu sunt cotate la bursă. În această
situaţie, asociaţii fac apel la avansurile în cont curent, prevăzute în statutul de funcţionare.
Contul curent este un cont de avansuri în cont curent, prevăzute în statutul de funcţionare. Contul
curent este un cont deschis în contabilitatea societăţilor care funcţionează pe sistemul de
compensare, pe bază de aviz pe o perioadă de 3 luni în temeiul unui contract de împrumut sau
convenţie de blocaj fără a depăşi volumul capitalului social. Astfel de convenţie prevede durata
pînă cînd asociaţii se angajează să lase sumele alocate în contul curent şi procentual de dobîndă
de plătit, care este limitată. Aceste reguli funcţionează şi în societăţile pe acţiuni (anonime şi în
comandită), însă cu caracter restrîns fără a depăşi ca volum jumătate din capitalul social şi, în
plus, capitalul social subscris la constituirea societăţii trebuie să fie integral vărsat.
 Bonurile de casă. Aceste bonuri reprezintă hîrtii de valoare, cuprinzînd angajamentul
emitentului de a plăti o anumită sumă în vederea rambursării unui împrumut pe termen scurt
purtător de dobîndă. Hîrtiile de valoare respective sunt la ordin sau la purtător şi sunt asimilate
efectelor de comerţ (cambie, bilet la ordin). În Franţa, astfel de hîrtii de valoare sunt utilizate de
toate societăţile şi organizaţiile financiare, putînd fi emise în mod progresiv, în funcţie de
necesităţile de capital. Ele pot fi emise în mod public, însă numai de societăţile cu răspundere
13
limitată şi pe acţiuni, care au încheiate bilanţurile pe trei exerciţii şi au în întregime capitalul
dedus. De asemenea, forma lor este, conform legislaţiei franceze, foarte clar reglementată,
cuprinzînd numeroase informaţii pentru identificarea situaţiei societăţilor comerciale care le-a
emis.
 Diverse categorii de împrumutaţi. În această categorie se înscriu contractele de
împrumut între particulari şi societăţi. Forma acestor împrumuturi depinde de relaţiile dintre terţi
şi societăţi şi de gradul de încredere existent între părţile contractante. În afara relaţiilor
personale şi garanţiile posibile date de valorile patrimoniale ale societăţii respective, se practică
în mod curent şi ipoteca. Această garanţie oferă cea mai sigură securitate şi în practica franceză
şi are o mare audienţă la public. Contractele de împrumut, pe lîngă suma împrumutată, termenul
de rambursare, nivelul de dobîndă, obiectul ipotecat etc., sunt autentificate de notari, care sunt
direct menţionaţi în calitate de intermediari.
Creditele acordate de bănci ţărilor cu economie de piaţă pentru desfăşurarea activităţii de
producţie sau a celei comerciale pot avea şi un caracter sezonier, cum ar fi:
 creditul pentru stocurile sezoniere;
 creditul impus de fluctuaţii sezoniere ale activităţii firmei (care nu depăşesc 9 luni);
 creditul de trezorerie, care se numeşte în mod curent credit de fond de rulment;
 creditul de schimb, în cazul efectuării unor operaţiuni financiare speciale (emisiuni de
obligaţiuni) care necesită unele finanţări pe termen scurt.
În sistemul economiilor de piaţă dezvoltate, există şi o altă formă de credit, denumită “le
lease back”. Prin acest sistem de lease back, proprietarul unei societăţi comerciale care se află în
urgenţă de nevoie de fonduri băneşti îşi vinde întreprinderea unei societăţi de leasing şi apoi o
închiriază printr-un contract obişnuit. În acest mod, îşi transformă fondurile imobilizate în
fonduri disponibile, iar după realizarea scopului îşi răscumpără întreprinderea la un preţ dinainte
stabilit, în general la un nivel destul de scăzut. Răscumpărarea se poate face şi prin rambursare
progresivă, dînd posibilitatea astfel la reducerea cheltuielilor de lease back.

14
1.2. Organizarea și gestiunea activității de creditare în băncile comerciale
Creditul este unul din motoarele principale ale întregului angrenaj economico-social.
Utilizarea raţională a creditului sporeşte puterea productiva a capitalului şi asigură creşterea
producţiei. Creditul permite disponibilizarea de fonduri lichide pentru investiţii sau activităţi
curente.
Rolul primordial al băncilor comerciale rămîne de-a lungul a mai multor secole strîns legat de
calitatea lor de intermediari în contextul relaţiei economii-investiţii.
Cu toate că, astăzi activitatea băncilor comerciale a devenit foarte complexă, esenţa acestora
constă în principal în mijlocirea creditului şi efectuarea plăţilor între agenţii economici şi/sau
persoanele fizice.
Băncile creditează acele sfere ale economiei care necesită mijloace băneşti, contribuind la
prosperarea economiei naţionale. Băncile comerciale acordă credite sectorului real al economiei
pentru acoperirea cheltuielilor de producţie, precum: combustibilul, energia, taxele etc, ce
asigură finisarea producţiei. De asemenea, ele acordă credite investiţionale necesare relansării
tehnologice, achiziţionării de tehnologii, mecanisme moderne, procurării unor complexe
industriale, mecanisme de fabricaţie moderne etc. În acest mod, băncile comerciale contribuie la
sprijinirea şi dezvoltarea durabilă a economiei naţionale.
Băncile comerciale contribuie în mod substanţial şi la susţinerea nivelului de trai al populaţiei
prin acordarea creditelor de consum, a creditelor pentru educaţie şi învăţămînt, pentru
procurarea, reconstruirea şi repararea imobilelor.
Dar, pe cît de util şi avantajos este creditul, pe atît de primejdios devine el atunci cînd nu este
utilizat în conformitate cu principiile sale şi cu cerinţele echilibrului economico-financiar.
!Un pericol, în acest sens, prezintă aşa-numita supracreditare, care duce la mari dezechilibre
economice, financiare şi monetare, generînd, atunci cînd ia proporţii, inflaţia.
!De asemenea, subcreditarea - utilizarea creditului în scopul finanţării unor activităţi econo
mice insuficient fundamentate poate provoca dezechilibru structural în economia naţională,
disproporţii între ramurile şi sectoarele ei de activitate.
Cunoaşterea mecanismului creditar nu este posibilă fără cercetarea trăsăturilor acestuia în
cadrul sistemului credit.
În general, cînd se fac abordări ale sistemului de credit, de obicei se subînţeleg două
aspecte: totalitatea de instituţii financiar-creditare, care realizează şi organizează relaţiile de
credit; totalitatea relaţiilor, a formelor şi metodelor de creditare.
Veriga principală a structurii instituţionale a sistemului de credit sunt băncile, însă este
evident faptul că sistemul de credit exprimă o noţiune mai largă şi mai complexă decît sistemul
bancar.
15
În viziunea economistului american F. Mishkin sistemul financiar cuprinde diverse tipuri de
instituţii financiare: bănci, companii de asigurare, fonduri mutuale, companii financiare şi bănci
investiţionale; toate acestea fiind riguros reglementate de guvern. Conform acestor viziuni
instituţiile financiare la rîndul lor se clasifică în instituţii depozitare şi instituţii financiare
nondepozitare.
Instituţiile depozitare sunt acei intermediari financiari, care acceptă depozite de la populaţie,
agenţi economici şi de la alte instituţii, şi folosind resursele respective în special sub forma de
credite. Categoria instituţiilor depozitare constă în principal din diverse tipuri de bănci. Unele
ţări clasifică instituţiile depozitare în instituţii bancare şi non-bancare. În acest caz, în grupul
instituţiilor non-bancare sunt incluşi acei intermediari care acceptă depozite şi acordă credite,
dar nu sunt calificate ca bănci, deoarece din unele cauze tehnice sau funcţionale (nu
îndeplinesc funcţia de asigurare a mecanismului de plăţi) respectivele sunt excluse în afara
legislaţiei bancare.
Instituţiile non-depozitare sunt reprezentate de companiile de asigurări, fondurile de pensii,
fondurile mutuale, companiile financiare, fondurile investiţionale etc. Aceste instituţii se
deosebesc de cele depozitare prin faptul că ele nu atrag resurse sub formă de depozite, ci emit
titluri de valoare sau poliţe de asigurare etc. şi nu participă la creditarea directă a economiei.
Analizînd opiniile economiştilor din diverse ţări supuse analizei privind definirea „sistemului
de credit", putem afirma că „sistemul de credit" reprezintă totalitatea relaţiilor de credit, a
formelor, metodelor şi normelor de acordare a creditelor şi de organizare a rambursării
acestora, existente în economia unei ţări fiind realizate de instituţiile financiare de credit prin
intermediul unui ansamblu de norme juridice aprobate de stat, răspunzînd cerinţelor unei
anumite etape de dezvoltare social-economică.
Pentru îndeplinirea rolului şi funcţiilor sistemului de credit în economie, pentru valorificarea
la maxim a avantajelor şi diminuarea la minimum a dezavantajelor relaţiilor de credit putem
menţiona că sistemul de credit, în principal, trebuie să cuprindă:
• cadrul instituţional care presupune un ansamblu de instituţii şi organisme de
credit specializate, cu o (vastă) reţea dispusă în teritoriu, dar şi cu relaţii de corespondenţă cu
instituţiile similare din străinătate. Activitatea cadrului instituţional trebuie să fie reglementată,
controlată şi supravegheată de anumite comisii/organe/institute organizate la nivel de stat în
scopul minimizării riscurilor.
• cadrul normativ-juridic este format din ansamblul tuturor reglementărilor (legi,
hotărîri, regulamente, instrucţiuni, norme etc.) care guvernează activitatea instituţiilor de credit
pe teritoriul unei ţări. Cadrul juridic trebuie să fie suficient de flexibil pentru a lăsa spaţiu de
afirmare liberei iniţiative a instituţiilor de credit, dar totodată şi categoric, astfel încît să crească
16
încrederea agenţilor economici şi să limiteze riscurile operaţiunilor de credit.
Aşadar, factorii principali, care duc la crearea unui sistem bine conturat şi echilibrat, în opinia
noastră sunt: reglementarea instituţiilor de credit, transparenţa, tehnologiile automatizate
informaţionale şi concurenţa.
I. Reglementarea. Dacă organele abilitate ce reglementează activitatea instituţiilor
financiar-creditare vor continua să promoveze elaborarea actelor normative, aliniindu-le la
cele mai bune practici ale Uniunii Europene şi ale comunităţilor bancare internaţionale; în
consecinţă se va promova o transparenţă şi minimizare a riscurilor care duc la falimentul
instituţiilor de credit, avînd drept scop final protecţia depunătorilor.
II. Transparenţa. O problemă în activitatea sistemului de credit al Republicii Moldova
este lipsa transparenţei activităţii instituţiilor în cauză. Lipsa transparenţei a sistemului de
credit ne demonstrează, atît despre subdezvoltarea acestuia, cît şi despre multitudinea fraudelor
efectuate în interiorul lui. În acest scop este necesară intervenţia urgentă a organelor de
supraveghere şi control a instituţiilor bancare, Banca Naţională a Moldovei, şi a instituţiilor de
microfinanaţre, Serviciul Supravegherii de Stat, atît prin reglementarea şi controlul acestora, cît
şi prin luarea unor măsuri ce ţin dezvoltarea transparenţei în cadrul sistemului.
III. Tehnologii automatizate. Pe măsură ce infrastructura în domeniul
informatizării operaţiilor continuă să se dezvolte, apare necesitatea alinierii instituţiilor de credit
autohtone şi mai mult la nivelul tehnologic al altor sisteme internaţionale. Acest fapt ar asigura
un şir de facilităţi ca: gestionarea şi asigurarea rapidă informaţională pe plan intern,
instituţional şi în conlucrare cu alte instituţii şi clienţi. Implementarea tehnologiilor moderne
contribuie la promovarea unor produse ce implică procese mai simpliste, dar totodată mai
sigure, calitative şi rapide. În acelaşi timp ar da posibilitate instituţiilor financiar-creditare să
participe mai activ pe pieţele internaţionale, acordînd oportunităţi Republicii Moldova să
devină mai atractivă în comerţul exterior şi în atragerea investiţiilor bancare străine.
IV. Concurenţa este un factor normal în condiţiile unei economii de piaţă. Concurenţa de pe
piaţa de credit autohtonă se manifestă prin apariţia băncilor străine şi prin intensificarea
dezvoltării instituţiilor nebancare de credit specializate, de exemplu, asociaţiile de economii şi
împrumuturi ale cetăţenilor şi organizaţiile de credit. În aceste condiţii se modifică mediul
concurenţial al băncilor comerciale autohtone şi în rezultatul intensificării concurenţei se
va genera un impuls către diversificarea şi eficientizarea produselor prestate. De asemenea, se
vor intensifica conlucrarea între instituţiile de credit bancare şi nebancare şi consorţiile bancare.
Pentru a înţelege importanţa activităţii de creditare este necesar a se preciza ce reprezintă
creditul. Etimologic, conceptul de credit provine de la latinescul ,,creditum”- ,,credere”, care
înseamnă ,, a crede” sau ,,a avea încredere”.
17
Pentru definirea creditului, ca categorie economică generală, este necesară prezentarea a trei
opinii care s-au conturat, în literatura de specialitate, cu privire la acest concept, respectiv:
 creditul ca încredere;
 creditul ca expresie a relaţiilor de redistribuire;
 creditul ca formă a relaţiilor de schimb.
Creditul ca încredere: este o concepţie care plasează la baza relaţiilor de credit ideea de
încredere, de unde rezultă caracterul subiectiv al acestora. Considerarea creditului ca încredere se
fundamentează pe definiţiile date acestui concept. Termenul credit îşi are originea în cuvintele
latine „creditum”, „de credere” care desemnează încrederea în ceva sau cineva. În practică,
această încredere se concretizează în relaţiile dintre creditor şi debitor, în sensul că cel din urmă
trebuie să prezinte o anumită bonitate, astfel încît să genereze încredere din partea creditorului.
Creditul ca expresie a relaţiilor de schimb, reprezintă „un acord prin care anumite bunuri,
servicii sau o cantitate de monedă sunt cedate în schimbul unei promisiuni de plată viitoare”.
Unei asemenea abordări a creditului, îi sunt aduse contraargumente dintre care cel mai puternic,
acela potrivit căruia creditul nu este o formă a schimbului, nici din punct de vedere al scopului şi
nici al conţinutului material al valorii.
Creditul ca expresie a relaţiilor de redistribuire reprezintă o abordare care porneşte de la
conţinutul economic specific al creditului, respectiv transferul unei părţi din produsul social de la
unii din participanţii la circuitul economic către alţi participanţi la acest circuit. Spre deosebire
de alte forme ale relaţiilor de redistribuire a veniturilor, ca de exemplu impozitele şi taxele, care
au caracter definitiv, creditul este o formă particulară a acestor relaţii, prin caracterul temporar al
transferului din economie.
În esenţă, creditul reprezintă schimbul unei valori monetare actuale contra unei valori
monetare viitoare.
În Republica Moldova definiţia creditului este expusă în Legea instituţiilor financiare nr.
550-XIII/21.07.1995 a Republicii Moldova, art. 3: Creditul - orice angajament de a acorda
bani ca împrumut cu condiţia rambursării lor, plăţii dobînzii şi a altor plaţi aferente.

Elementele creditului şi principiile creditării bancare


Pentru evidenţierea principiilor creditării bancare, a funcţiilor şi caracteristicilor creditului,
este necesară prezentarea elementelor incluse în relaţiile de credit, dintre care enumerăm:
i) participanţii la raportul de credit;
ii) promisiunea de rambursare;
iii) scadenţa;
iv) dobînda (preţul creditului).

18
i) Participanţii la raportul de credit, creditorul şi debitorul sunt denumiţi în literatura de
specialitate cu termenul „subiecte ale raportului de credit”. Creditorul este unul din participanţii
la relaţiile creditare, subiectul care acordă împrumutul. Debitorul, alt participant la relaţiile
creditare, subiectul căruia i se acordă împrumutul.
Analiza participanţilor la raportul de credite evidenţiază marea diversitate a acestora şi
dimensiunile ample ale creditării. Dacă se procedează la gruparea în trei categorii principale a
creditorilor şi debitorilor, se disting: populaţia; statul, agenţii economici.
Agenţii economici deţin o importantă poziţie în rîndul creditorilor, în cazul în care obţin
rezultate financiare pozitive, pentru care caută cele mai eficiente modalităţi de plasare pe piaţa
monetară sau de capital. Disponibilităţile monetare degajate de întreprinderi se constituie în
resurse de creditare a activităţilor unităţilor deficitare, fie în mod direct, fie prin intermediul
băncilor şi al altor instituţii financiare.
Potenţialul de economisire, implicit de creditare al întreprinderilor poate fi evidenţiat prin
analiza disponibilităţilor în depozite la termen şi ale portofoliilor de titluri deţinute ca participaţii
la capitalul social al altor agenţi economici şi ca subscriptori la titlurile emise de stat.
Populaţia participă la procesul de creditare în dublă calitate, de creditor şi debitor,
remarcîndu-se prin rolul important în asigurarea resurselor de creditare. Pentru anii 2014-2015,
de exemplu, potenţialul de economisire al populaţiei, reflectat în volumul depozitelor în lei şi
valută, l-a depăşit pe cel al agenţilor economici. O asemenea tendinţă este specifică şi ţărilor
dezvoltate, unde aportul populaţiei la formarea resurselor de creditare este aproximativ egal cu
cel al întreprinderilor.
Participarea statului în calitate de creditor nu poate fi analizată decît în situaţia înregistrării
de excedente bugetare şi a disponibilizării în economie a unor importante sume, dirijate către
sistemul asigurărilor şi protecţiei sociale ori către alte destinaţii.
În schimb, calitatea de debitor a statului este bine definită în toate economiile contemporane,
ca urmare a înregistrării de deficite bugetare.
ii) Promisiunea de rambursare reprezintă angajamentul debitorului de a rambursa, la
scadenţă, valoarea capitalului împrumutat, plus dobînda, ca preţ al creditului.
Datorită unei conjuncturi nefavorabile, interne sau externe, debitorul se poate afla în
incapacitate de plată, sau poate întîrzia plata sumelor ajunse la scadenţă. Din acest motiv, este
necesar, ca la nivelul creditorului să se adopte măsurile necesare pentru prevenirea şi eliminarea
riscului de nerambursare, printr-o analiză temeinică a solicitantului de credite, din mai multe
puncte de vedere: poziţia pe piaţa internă şi în cadrul ramurii, situaţia financiară, gradul de
îndatorare, forma juridică şi raportul cu ceilalţi participanţi pe piaţă.
Strîns legată, şi decurgînd din promisiunea de rambursare apare garantarea creditului.
19
iii) Garantarea creditelor constituie o caracteristică legată de rambursabilitatea acestora.
În funcţie de natura elementelor care constituie obiectul garanţiei, se poate face distincţie între
garanţia reală şi garanţia personală.
iv) Scadenţa sau termenul de rambursare stabilit în contract este diferit în funcţie de
particularităţile sectorului de activitate şi de nivelul eficienţei activităţii beneficiarilor de credite.
Astfel, există o diversitate a termenelor scadente, de la 24 ore (în cazul pieţei interbancare)
pînă la durate medii şi lungi (20 sau 30 ani) în cazul împrumuturilor obligatare.
Între scadenţă şi modul de rambursare al creditului se poate stabili o corelaţie, astfel: creditele
pe termen scurt sunt rambursabile integral la scadenţă, în timp ce creditele pe termen mijlociu şi
lung implică rambursarea eşalonată.
v) Dobînda reprezintă o caracteristică a creditului şi constituie, după cum se desprinde
din literatura de specialitate, preţul capitalului utilizat, sau „chiria”, pe care o plăteşte debitorul
pentru dreptul care i se acordă, cel de a folosi capitalul împrumutat. În general, nivelul dobînzii
se corelează cu rata profitului obţinută de întreprinzător. Cuantificarea dobînzii se realizează prin
utilizarea ratei dobînzii, care se constituie într-un instrument de influenţare a cererii şi ofertei de
credite.
Un nivel redus al ratei dobînzii antrenează o cerere sporită de credite, ceea ce determină
efecte favorabile asupra producţiei şi economiei, după cum un cost ridicat al creditelor, respectiv
o rată a dobînzii ridicată, generează diminuarea cererii de credite.
Luarea în considerare a ratei inflaţiei, comparativ cu rata dobînzii utilizată în contractul de
credit, conduce la constatarea faptului, că în perioadele cu inflaţie sporită, creditele constituie
pentru debitori o modalitate perfectă de finanţare.
Pentru a putea contura, nemijlocit, rolul şi funcţiile creditului bancar trebuie evidenţiate şi
analizate următoarele particularităţi specifice creditului bancar:
• obiectul creditului bancar este reprezentat de disponibilităţile băneşti sub formă de monedă
fiduciară sau monedă scripturală;
• participanţii (subiecţii) creditului bancar sunt: cel ce acordă creditul, numit creditor
(banca) şi cel care primeşte şi foloseşte creditul, numit debitor (agenţi economici, populaţia,
statul, alte bănci şi instituţii financiare);
• scadenţa - momentul sau momentele stabilite pentru rambursarea creditului. La stabilirea
scadenţei băncile comerciale iau în considerare activitatea debitorului, afacerea propriu-zisă, alte
condiţii. Astfel, vor fi stabilite şi ratele ce vor fi rambursate la scadenţă. Ratele pot fi rambursate
în mod egal, în ordine crescătoare ori descrescătoare, sau în funcţie de caracterul afacerii de
credit. Un element important, în acest context, este stabilirea perioadei de graţie - perioada

20
dintre momentul angajării creditului şi momentul începerii rambursării lui. Aceste condiţii sunt
stipulate în contractul de credit încheiat între debitor şi creditor;
• asigurarea creditului, formată din bunuri ce se constituie la dispoziţia sau solicitarea
creditorului sau a unui terţ pentru a asigura îndeplinirea de către debitor a obligaţiunii de
rambursare a sumei creditului, achit, rii dobînzilor şi a taxelor de credit;
• dobînda este reprezentată de o sumă de bani plătită de către debitor creditorului său pentru
împrumutul acordat pe un termen determinat: şi pentru riscul asumat de acesta în caz de
neonorare a obligaţiunii de credit.
Principiile fundamentale ale activităţii de creditare tradiţională, cît şi de promovare a
produselor creditare noi, în cadrul băncilor sunt:
− Minimizarea riscurilor bancare – de nerambursare a creditului acordat şi de neplată a
dobînzii (pe întregul sistem de administrare a creditelor, inclusiv etapa de examinare a cererilor
solicitanţilor, etapa de acordare şi etapa de monitorizare);
− Folosirea după destinaţie a creditelor – utilizarea în strictă corespundere cu destinaţia lor,
conform contractului de credit şi documentaţiei respective;
− Garantarea creditului sub toate formele corespunzătoare, prevăzute de Legislaţia
Republicii Moldova (legea “Cu privire la gaj”, Codul Civil al RM, Regulamentul B.N.M. “Cu
privire la activitatea de creditare a băncilor care operează în RM”);
− Creditul se acordă contra unei plăţi, determinată de destinaţia, forma de garantare, durata
termenului, gradul de risc şi valoarea resurselor atrase;
− Solvabilitatea beneficiarului de credit (se acordă credite doar solicitanţilor care pot să
asigure rambursarea lor în termenul stabilit şi să achite dobînzile cuvenite, şi ai căror indicatori
de solvabilitate se menţin în limitele normelor în vigoare). Deci, solvabilitatea se calculă în baza
a cîtorva formule elaborîndu-se un Scoring. Apoi se elaborează o concluzie privind acordarea
creditului.
− Exigibilitatea creditării. Este acordarea diverselor tipuri de credite, inclusiv, produse şi
servicii de credit moderne, şi optimizarea modului de abordare a minimizării maxime a riscurilor
de credit şi altor categorii de riscuri financiare.

Funcţiile şi formele creditului bancar


Funcţiile creditului reprezintă modul în care acesta îşi îndeplineşte menirea sa socială şi
decurg din natura economică a creditului.
Conţinutul şi semnificaţia creditului (ca categorie economică) rezultă din funcţiile care sunt
atribuite creditului, şi care în funcţie de opiniile care s-au conturat, pot fi grupate astfel:

21
a) o primă grupă de opinii abordează funcţiile creditului în acelaşi mod ca şi funcţiile
finanţelor, respectiv funcţiile de repartiţie şi control. Potrivit acestei idei, relaţiile de credit fac
parte din relaţiile financiare în sens larg;
b) o a doua grupă de opinii consideră trei funcţii caracteristice ale creditului (cele două
precedente) plus funcţia de emisiune;
c) a treia grupă analizează funcţiile creditului ca: funcţie de mobilizare şi funcţie de
redistribuire;
d) a patra grupă de opinii apreciază creditul prin aceea că este însoţit permanent de dobîndă,
atribuindu-i-se funcţia de purtător de dobîndă.
Dintre toate aceste şi alte opinii exprimate cu privire la funcţiile creditului, reţin atenţia cele
care atribuie creditului următoarele funcţii:
a) Funcţia distributivă. Această funcţie constă în mobilizarea resurselor băneşti, disponibile
la momentul dat în economie, de către bănci şi redistribuirea lor - prin acordarea de credite - spre
anumite ramuri, sectoare, ramuri de activitate care au nevoie de fonduri de finanţare.
Disponibilităţile băneşti se referă la surplusurile de capital de circulaţie, aflate temporar sub
formă înactivă în conturile bancare ale societăţilor comerciale, în rezervele de casă - păstrate în
conturile bancare - ale firmelor, în economiile populaţiei, depuse la băncile comerciale. Oferind
agenţilor asemenea disponibilităţi, creditul sporeşte puterea de acţiune productivă a capitalului,
punînd astfel în mişcare forţele economice latente şi contribuind la creşterea avuţiei reale a
societăţii.
Raporturile dintre întreprinderi şi bănci sunt, de regulă, reciproce. Întreprinderile, avînd
conturi deschise la bănci, formează depozitele care pot fi folosite de acestea, iar băncile acordă
credite întreprinderilor pentru neviole de producţie curente sau cu o recuperare ulterioară pentru
investiţii. Esenţial în aceste raporturi este faptul că unul din parteneri este banca, iar relaţiile
dintre bancă şi partener se desfăşoară pe termenul de valorificare a capitalurilor disponibile şi de
realizare a profiturilor, în principal sub formă de dobînzi.
Operativitatea oferită pentru procurarea de noi capitaluri conferă mai multă flexibilitate
economiei, favorizînd orientarea mai rapidă a investiţiilor spre sectoarele sau activităţile
rentabile, asigurînd o mai mare capacitate de adaptare la cerinţele pieţei interne şi externe şi
contribuind pe această cale la creşterea elasticităţii marginale a capitalului.
b) Funcţia de transformare a economiilor în investiţii. În acest mod se concretizează una din
legile obiective ale economiei de piaţă, şi anume realizarea echilibrului macroeconomic. Orice
individ poate economisi o anume sumă de bani, mai mare sau mai mică, în funcţie de venitul şi
comportamentul său economic. Economisirea care nu este urmată de investire constituie o
tezaurizare şi reprezintă un factor de dezechilibru pentru viaţa economică. în acelaşi timp, nu
22
orice individ poate fi întreprinzător, nu oricine îşi poate asuma riscurile unei investiţii, iar dacă se
şi întîmplă acest lucru, investiţiile nu pot fi valorificate din lipsă de capital.
Creditul bancar este cel care pune la dispoziţia întreprinzătorului capitalul necesar, asigurînd
transformarea economiilor inactive în investiţii. Sub acest aspect, creditul este un important
factor al creşterii economice.
c) Funcţia de emisiune monetară. Urmare a consolidării ideii de credit bazat pe încredere
între participanţii la actul economic a fost creată monedă fiduciară, adică biletele de bancă. Pe
lîngă acestea, determinate de nevoile schimbului, a apărut o multitudine de alte instrumente şi
tehnici de plată. Astfel de instrumente şi tehnici (viramentul, cecul, compensaţia, trata, cambia,
cîrdurile de credit etc.) au condus la diminuarea numerarului din circulaţie şi la creşterea (în mari
proporţii) monedei scripturale. Prin aceasta s-a realizat şi o reducere considerabilă a cheltuielilor
produse de circulaţia monetară, s-au implementat noile tehnici şi instrumente de plată
determinate de acţiunea creditului, asigurîndu-se o creştere a volumului şi a valorii tranzacţiilor
economice.
d) Funcţia de asigurare a stabilităţii preţurilor. Se realizează prin reglarea dimensiunilor
cererii şi ofertei de mărfuri şi servicii, prin creditarea de către bănci a consumului şi prin crearea
stocurilor. Astfel, dacă mărfurile a căror producere are, în mod obiectiv, un caracter sezonier
(ulei, zahăr, produse din fructe etc.) ar fi aduse toate pe piaţă în momentul realizării lor, oferta ar
deveni disproporţional de mare în raport cu cererea şi am asista la o scădere catastrofală a
preţurilor, ce se va produce după un anume timp, ajungînd la o penurie a respectivelor mărfuri.
Apoi se va înregistra o urcare exagerată a preţurilor. Pentru prevenirea unor asemenea situaţii
care pot perturba echilibrul economic (risipă urmată de penurie) se foloseşte un instrument al
creditului, şi anume warantul.
După natura economică şi participanţii la relaţia de creditare, se remarcă:
i) creditul comercial;
ii) creditul bancar;
iii) creditul de consum;
iv) creditul obligatar;
v) creditul de consum.
Indiferent de criteriile de clasificare utilizate, se pot desprinde cîteva caracteristici esenţiale
ale creditului în economia contemporană:
*s-au produs schimbări în destinaţia creditului, în sensul că a sporit ponderea celor
speculative şi cele destinate satisfacerii nevoilor statului;
*se produc modificări frecvente ale nivelului dobînzii, cu scopul de a favoriza sau limita
dimensiunile creditului;
23
*se remarcă sporirea creditului bancar în detrimentul celui comercial.
Şi nemijlocit, creditul bancar este împrumutul bănesc acordat solicitanţilor (agenţi
economici sau persoane fizice) de către instituţiile specializate - denumite instituţii bancare
- sub formă bănească, pentru un timp determinat, ce va fi rambursat în viitor, la o anumita
dată, fiind însoţit de dobîndă.
Participanţii la creditul bancar sunt reprezentaţi la modul general, de un agent nebancar
(producătorul sau agentul economic), pe de o parte, şi bancă, pe de alta.
 Creditul bancar prezintă avantajul unei mai mari flexibilităţi comparativ cu cel comercial
ş.a., întrucît sumele disponibile pot fi orientate către diferite forme de activitate economică.
 Între creditul comercial şi cel bancar există o puternică legătură, în sensul că uneori
creditul comercial se poate transforma în credit bancar, sau acesta poate constitui suport al
acordării unui credit comercial.
Particularităţile creditării bancare, care deosebeşte creditul bancar de celelalte forme ale
creditării sunt:
a) resursele utilizate pentru creditare sunt împrumutate de către Bancă;
b) caracterul public al relaţiilor legate de creditarea bancară, adică la riscul
nerambursării sunt supuşi şi clienţii băncii, care au încredinţat băncii mijloacele lor băneşti;
c) activitatea de creditare reprezintă pentru bancă o activitate de bază, efectuată cu
titlu profesionist, care aduce băncii partea de bază a beneficiului;
d) creditarea bancară, ca regulă, nu este gratuită.

24
Capitolul II. Organizarea contabilității creditelor în cadrul B.C. “VictoriaBank” S.A.
2.1. Perfectarea, documentarea și contabilitatea operațiunilor aferente acordării creditelor
Creditul s-a manifestat sub forma comerţului cu bani convertibili, întilnindu-se la
egipteni, fenicieni, dar şi la greci. După o perioadă îndelungată creditul a apărut pe fondul lipsei
de disponibilităţi băneşti şi a unui risc înalt pe care acesta îl presupunea, deaceea această
activitate era predominantă în afacerea cămătarilor care practicau dobînzi ridicate în activitatea
lor. Deoarece neîncrederea în debitor era mare, s-a ajuns la o dobîndă de pînă la 100% din suma
împrumutată, deaceea uneori creditorul trebuia să aibă încredere în debitor că acesta v-a restitui
suma împrumutată la timp. Această încredere a împrumutătorului a dat denumirea de credit,
termen ce derivă din latinescul credium, credere = a crede. Debitorul era supravegheat de către
creditor asupra rambursării creditului, ceea ce a condus în Roma Antică la pedepsirea debitorului
în caz de neplată, prin întemniţare sau prin pedepse asupra integrităţii sale. Creditele au fost din
ce în ce mai solicitate, mai ales prin prisma faptului că economia a cunoscut o modernizare
culminantă, mai ales atunci cînd s-a trecut de la manufactură la industria mecanizată. Băncile
comerciale s-au multiplicat și ativitatea lor de bază fiind creditarea bancară, astfel acestea au
elaborat o întreagă metodologie de acordare a unui credit sau împrumut bancar.
Performanțele activității de creditare în cadrul B.C. „Victoriabank” S.A.
În anul 2017, B.C. „Victoriabank” S.A. s-a clasat pe poziţia a patra după volumul portofoliului
de credite acordate clienţilor. Cota de piaţă a creditelor acordate a înregistrat nivelul de 11.51%
din totalul creditelor pe sistemul Bancar. Portofoliul de credite și creanțe net la 31.12.2017 a
constituit 3,555.45 milioane lei, fiind cu 1,079.74 milioane lei mai mic față de anul precedent,
înregistrând o descreştere de 23.3%. Ponderea portofoliului de credite din total active a Băncii la
data de 31.12.2017 a constituit 24.53%, cu 12.22 p. p. mai puţin comparativ cu anul 2016.
Pe parcursul anului 2017 au fost acordate credite unui număr mare de clienţi, persoane
fizice şi juridice în sumă totală de 3,913.94 milioane lei, cu 126.41 milioane lei mai mult decât
acordările anului 2016. Credite persoane juridice. Pe parcursul anului 2017 au fost acordate
credite persoanelor juridice în suma totală de 3,079.81 milioane lei. În anul 2017 Banca în
continuare a oferit posibilitatea persoanelor juridice de a beneficia de finanţări din contul liniilor
de credit externe şi anume în cadrul creditului de asistenţă oferit de Guvernul Republicii Polone.
Credite persoane fizice. Portofoliul de credite acordate persoanelor fizice (cu excepția creditelor
acordate prin carduri bancare) s-a majorat cu 4.44 milioane lei, constituind la sfârșitul perioadei
de raportare 477.79 milioane lei sau 12.26% din total portofoliu de credite al Băncii.
Au fost acordate 2,797 credite persoanelor fizice, în sumă totală de 205.96 milioane lei,
în creştere cu 62.55 milioane lei sau 43.6% faţă de anul precedent. Creşterea semnificativă a
acordărilor se datorează diminuării costurilor la produsele creditare în sectorul bancar şi
25
campaniilor promoționale lansate pe parcursul anului 2017: promoția de primăvară, în perioada
01.03 - 31.03.2017 conform produselor ”Credit Magic” şi „Casa Magică”; promoția de vară în
perioada 15.06.2017-15.09.2017 pentru promovarea produselor „Credit Magic”, ”Casa Magică”,
”Victoria Premium” – Credit de Consum”, „Victoria Premium” – Credit Ipotecar”și promoția de
iarnă, în perioada 01.12.2017 - 28.02.2018.
Fig. 1 Evoluția creditelor (mil. lei)

5 632.2
4 635.2

3 555.5

2015 2016 2017


Sursa¨Raportul anual VictoriaBank 2017

În timpul promoțiilor menționate au fost acordate 1,551 credite de consum în sumă totală
de 67.89 milioane lei și 189 credite ipotecare în sumă totală de 60.24 milioane lei. Comparativ cu
finele anului 2016, portofoliul de credite conform produselor de consum ”Credit Magic” și
”Victoria Premium - consum” (fără gaj), a înregistrat o creștere pe parcursul anului 2017, cu
27.47 milioane lei (+59.67%) şi conform produselor ipotecare ”Casa Magică” și ”Victoria
Premium - Ipotecar” (cu gaj) cu 35.18 milioane lei (+41.6%) mai mult compara-tiv cu anul
precedent.
De asemenea, Banca a susţinut persoanele juridice şi fizice ce întâmpină dificultăţi în
rambursarea creditelor şi plata dobânzilor, prin restructurarea şi prorogarea creditelor acestora.
În anul 2017 au fost respectate reglementările prudenţiale ale Băncii cu privire la
diversificarea portofoliului de credite în diviziune pe ramuri, în scopul consolidării şi creşterii
stabilităţii financiare.
În anul 2018, activitatea Băncii rămâne direcționată spre majorarea portofoli-ului de
credite, atragerea clienţilor noi spre creditare şi majorarea cotei de piaţă a Băncii prin oferirea
produselor creditare diversificate la condiţii atrac-tive, lansarea promoțiilor pentru produsele de
consum fără gaj şi pentru produsele ipotecare. Se planifică lansarea instrumentului/algoritmului
Scoring prin care se va determina capacitatea unei persoane de a plăti la timp obligațiile
financiare aferente creditelor persoanelor fizice.

26
Fig.2 Structura creditelor pe ramuri ale economiei

Totodată, se planifica crearea unor noi servicii pentru clienții persoane fizice și perfecționarea
celor existente. Pentru îmbunătăţirea calităţii şi majorării profitabilităţii porto-foliului de credite,
se planifică micșorarea timpului de depunere a actelor, procesarea dosarului de credit și luarea
deciziilor la creditele persoanelor fizice prin implementarea și dezvoltarea conceptului cererii de
credit on-line.
Fig.3 Structura creditelor pe valute

27
Metodologia de creditare cuprinde mai multe etape și reprezintă concretizarea
elementelor esențiale în activitatea de creditare. Prin urmare etapele procesului de creditare sunt
următoarele:
1. Examinarea cererii de creditare şi interviul cu solicitantul.
2. Evaluarea credibilităţii clientului (aspectele financiare şi nefinanciare) şi aprecierea
riscului aferent operaţiunii date.
3. Pregătirea şi încheierea contractului de credit.
4. Acordarea creditului.
5. Controlul privind respectarea condiţiilor contractului şi a rambursării creditului.
6. Lucrul cu creditele problematice.

Cea dintîi este etapa preliminară privind informarea – documentarea reciprocă bancă –
solicitant. În realizarea creditării banca se conduce de legislația Republicii Moldova, de actele
normative emise de Banaca Națională a Moldovei. Creditele oferite trebuie să stimuleze
următoarele activități ale beneficiarilor de credit:
 ridicarea nevlului ethnic și tehnologic al producției;
 sporirea producţiei mărfurilor de larg consum;
 procurarea materiei prime şi materialelor în scopul producerii mărfurilor de larg consum;
 procurarea produselor petroliere, cărbunelui, gazului;
 dezvoltarea gospodăriilor auxiliare;
 achiziţionarea, procurarea şi desfacerea către gospodăriile şi cetăţenii din RM a
meterialelor de construcţie, metalelor, articolelor din metal, lemnului de construcţie şi a
articolelor din el;
 prestarea diferitor servicii populaţiei;
 îmbunătăţirea condiţiilor sociale, de trai şi alte probleme legate de îmbunătăţirea nivelului
de trai al populaţiei.

Creditele pot fi oferite următoarele scopuri:


o crearea unor fonduri fixe noi;
o acumularea rezervelor sezoniere de valori materiale marfare;
o evidenţa cambiilor;
o răscumpărarea patrimoniului de stat;
o alte scopuri.
Procesul de primire a hotărîrilor privind creditarea proiectelor şi afacerilor clienţilor are loc în
cîteva etape de bază, la fiecare etapă se precizează caracteristicile creditului, metodele de
acordare, folosirea şi achitarea creditului precum urmează:
28
 Evaluarea preliminară a cererii pentru primirea creditului şi interviul cu solicitantul.
 Analiza posibilităţii de rambursare a creditului şi a solvabilităţii solicitantului, evaluarea
asigurării creditului.
 Primirea deciziei definitive a creditării de către Comitetul de Credit a Băncii.
 Completarea documentelor care reglementează relaţiile între Bancă şi Debitor.
 Acordara creditului.
 Monitorizarea creditelor.

Solicitantul de credit depunere la bancă cererea conform formei stabilite şi anexează la cerere
setul de documente necesare. Cerera conţine date iniţiale prvind creditul: scopul, suma,termenul,
acoperirea, tipul creditului. Pachetul de documente pentru primirea creditului conţine mai multe
tipuri de documente, care pot fi grupate în trei categorii:

I – acte care confirmă statutul juridic al solicitantului:


 statutul;

 certificatul de inregistrare;
 contractul de fondare;
 licenţe;
 informaţii despre conducerea firmei.
II – acte ce caracterizează starea financiară a solicitantului:
 bilanţul pt 2-3 ani;

 raporul financiar;
 extrase din conturi.
III – acte ce caracterizează credibilitatea solicitantului:
 business-planul;

 cantracte;
 certifcate;
 garanţii.
În caz de necesitate banca poate solicita informaţii suplimentare.
Interviul cu solicitantul se efectuează în scopul aprecierii seriozităţii, credibilităţii, reputaţiei lui.
Deasemenea se stabileşte fundamentarea cererii de credit, nivelul asigurării rambursării
creditului şi corespunderea cererii de credit politicii creditare a băncii. În cadrul interviului
solicitantului se pun un sir de intrebari, care au ca scop clarificarea unor momente mai specifice
ale activităţii lui.
Aceste întrebari pot fi grupate în felul următor:
 date despre client şi compania sa;

29
 despre creditul solicitat;
 cu privire la achitarea creditului;
 cu privire la asigurarea creditului;
 relaţiile clientului cu alte bănci.
În caz de necesitate se poate apela la surse suplimentare de informaţii despre solicitantul
creditului. Aceste surse sunt:
 materialele arhivei băncii comerciale;
 informaţii de la clenţii solicitantului;
 informaţii de la diferite agenţii de cercetare;
 informaţii de la alte bănci, instituţii financiare, instituţii analitice;
 alte informaţii.
Următoarea etapă a metodologiei creditării în Republica Moldova este etapa depunerii
dosarului și analiza documentației prezentate. În analiza dosarului de creditare, banca
trebuie să răspundă următoarelor obiective:
1. Să decidă dacă va finanţa sau nu.
Din informaţiile furnizate băncii de către entitatea economică, analistul de credit trebuie să le
selecţioneze pe acelea care îi permit să aprecieze capacitatea de rambursare, ce volum de datorie
poate suporta şi pe ce perioadă, capacitatea de a absorbi stocuri în perioada derulării
împrumutului. Sunt cercetate eventualele ameninţări care planează asupra societăţii precum
poate fî marja de siguranţă, modalitatea de rambursare în situaţia apariţiei falimentului înainte
de scadenţa împrumutului.

2. Găsirea tipului de finanţare care să răspundă cel mai bine necesităţii debitorului.
Analiza financiară permite identificarea punctelor tari şi a celor slabe legate de ciclul de
exploatare şi poate facilita luarea unei decizii privind tipul de finanţare propus.
Deci sunt examinate următoarele necesități:
 nevoile de finanţare pe termen scurt (nevoile de trezorerie);
 formele de credit cel mai bine adaptate investiţiilor pe termen lung;
 tipurile de garanţii solicitate şi gradul lor de acoperire.

3. Utilizarea informaţiilor obţinute pentru a face o propunere comercială completă şi


personalizată nevoilor societăţii comerciale.
Este recomandabil ca documentele contabile să fie acceptate doar în cazul în care sunt certificate
de un expert contabil sau de o societate cu activitate recunoscută de audit contabil şi financiar.
Observăm că analiza riscului de credit nu se rezumă doar la calculul unor rate şi indicatori, ci
este o evaluare completă a mediului intern şi extern al întreprinderii. Calculele financiare (rate,
30
solduri intermediare de gestiune etc.) nu au nici un sens dacă nu există criterii care să permită
analiza calităţii lor.
Prezentarea dosarului de credit presupune o serie de regătiri, deoarece majoritatea
băncilor comerciale şi a instituţiilor financiare utilizează formate relativ şi pentru aplicaţiile de
credit, formalizarea avînd ca scop fluidizarea activităţii de urmărire pe care o desfăşoară membrii
comitetelor de credit.

a) prezentarea societăţii:

 nume social şi număr la registrul comerţului;


 sector de activitate;
 repartiţia capitalului;
 conducători;
 istoric;
 organigrama grupului dacă este cazul;
 tipul şi suma angajamentelor pe care le are banca asupra companiei, precum şi
angajamentele băncilor concurente.

b) prezentarea sectorului de activitate:

 caracteristicile produselor/serviciilor;
 tipurile de produse/servicii;
 modul de producţie;
 modul de aprovizionare şi principalii furnizori - sunt efectuate comparaţii cu termenele
de plată uzuale acordate de furnizorii dintr-un anumit sector.
 caracteristicile concurenţei;
 grad de concentrare;
 modul în care se manifestă concurenţa: prin preţuri, produse, tehnologie, mărci;
 modul de distribuţie - cum sunt distribuite produsele/serviciile vîndute, structura
clientelei.
 principalii concurenţi: cifră de afaceri, rentabilitate, structura financiară, acţionariat;
 caracteristicile sectorului de activitate; ameninţările şi oportunităţile sectorului, puncte
tari puncte slabe - analiza SWOT;
 poziţionarea întreprinderii pe piaţă;
 competitivitate, nivel tehnologic;
 rentabilitate şi soliditate financiară în raport cu concurenţa.

31
c) analiza situaţiei financiare, care trebuie să includă cel puţin următoarele aspecte:

 riscul afacerii;
 evoluţia cifrei de afaceri şi a marjelor;
 solvabilitate, lichiditate: aprecierea calităţii structurii financiare;
 finanţarea nevoilor de exploatare: care sunt nevoile şi cum se poate implica banca;
 finanţarea imobilizărilor: care sunt nevoile şi cum se poate implica banca;
 analiza modului de gestionare a societăţii - studiu retrospectiv pe ultimele 3- 4 exerciţii
financiare;
 evoluţia rentabilităţii;
 formarea profitului net: analiza provizioanelor şi a elementelor excepţionale;
 determinarea capacităţii de rambursare;
 previziuni pentru anul în curs.

d) recomandarea finală a analistului de credit - acesta trebuie să concluzioneze fiecare dosar


printr-o recomandare bazată pe ponderarea avantajelor şi a dezavantajelor respectivei tranzacţii,
după cum urmează în următorul tabel:

Tabelul 2.1.
Prezentarea avantajelor și dezavantajelor analizei dosarului de credit
Puncte tari Puncte slabe Amenințări Opurtunități
-poziționarea -poziționarea economică; -evoluții tehnologice; -evoluții
economică; -concurența; -evoluții economice; tehnologice;
-concurența; -structura financiară; -concurența; -evoluții
-structura financiară; -calitatea gestiunii; -acționariat. economice;
-calitatea gestiunii; -relații bancare. -concurența;
-relații bancare. -acționariat.

Sursa: Elaborată de autor

Analiza detaliată a proiectului seefectuează în 5-10 zile lucrătoare în cazul primirii unei
hotărîri pozitive, ca rezultat a examinării preventive a cererii de creditare şi în baza setului de
documente prezentate. La această etapă BC “Victoriabank” SA efectuează o evaluare complexă a
posibilităţii de rambursare a creditului, evaluarea stabilităţii financiare, situaţia pe piaţă, istoria
creditară, în scopul determinării nivelului de risc a proiectului creditat. Banca respectiveă
evaluează calitatea şi preţul asigurării propuse, coordonează cu Debitorul – forma şi graficul
acordării şi rambursării creditului, precum şi alte condiţii de creditare. În baza informaţiei
prezentate de client, atît orale cît şi descriptive aflate în setul de documente prezentate de client,
32
ofiţerul creditar va pregăti rezoluţia pentru Comitetul de Credit încadrînd şi alte subdiviziuni ale
Băncii, inclusiv Secţia Juridică, experţi împuterniciţi ai băncii, şi în caz de necesitate alte
subdiviziuni ale băncii.
Condiţiile de creditare propuse vor fi coordonate cu solicitantul înainte de prezentare la
Comitetul de Credit. Raportul şi notele finale ale ofiţerului de credit se vor prezenta Comitetului
sub forma standartizată. La perfectarea întrebărilor legate de creditarea proiectelor complicate
din punct de vedere tehnic şi în cazurile cînd e necesară o perfectare mai detaliată a problemei
apare necesitatea deplasării la obiectele mai îndepărtate, termenul de examinare se prelungeşte.
Decizia definitivă de acordare a creditului eliberarea garanţiei bancare solicitată de client,
modificări în condiţiile contractului de credit sau respingerea cererii, se va hotărî de către
Comitetul de Credit, în baza rezoluţiei efectuate de ofiţerii de credite. Comitetul de Credit
hotărăşte în limitele competenţei sale, deciziile Comitetului de Credit pentru credite şi garanţii ce
constituie pînă la 10% din Consiliu al BC “Victoriabank” SA sunt definitive, însă deciziile
privind creditele şi garanţiile ce constituie mai mult de 10% al Consiliului se prezintă pentru
aprobare la Consiliul de Administraţie al BC “Victoriabank” SA. În cazul primirii deciziei
negative, la cererea clientului Banca va transmite refuzul şi motivul refuzului va fi explicat.
De obicei, banca comercială pentru a analiza credibilitatea debitorului utilizează reitingul
sau scoringul creditar, esenţa căruia constă în faptul de a-i atribui puncte clienţilor în
dependenţă de nivelul credibilităţii lor şi a garanţiilor de rambursare a creditelor.
În baza rezultatelor evaluării credibilităţii clientului, organul competent (Comitetul de
creditare, Comitetul de conducere, Consiliul băncii), în cazul BC “Victoriabank” SA, comitetul
de creditare i-a decizia de a acorda sau nu creditul. În cazul aprobării creditului încep pregătirile
pentru întocmirea şi încheierea contractului de credit. Procedura încheierii contractului de credit
are constă din mai multe etape:

 Formarea conţinutului contractului de credit de către o parte


 Examinarea lui de către cealaltă parte şi introducerea schimbărilor necesare
 Corectarea condiţiilor contractuale în comun de către bancă şi debitor cu scopul găsirii
variantei prielnice ambelor părţi.
 Analiza contractului de credit din punct de vedere juridic
 Semnarea contractului.
O altă etapă în metodologia aplicată privind creditarea bancară este etapa determinării
indicatorilor de apreciere a riscului de creditare și constituirea garanțiilor.

33
Riscul de credit este riscul neincasării valorilor scontate, determinat de incapacitatea debitorului
de a acţiona în termenii şi condiţiile contractului încheiat cu banca. Sub acest aspect riscul de
credit are doua componente:
 Riscul de neîncasare a sumei creditului sau riscul de nerambursare a valorii creditului;
 Riscul de neîncasare a dobînzii, adică riscul de lipsă a venitului din operaţiunea
respectivă.
În unele cazuri riscul de credit poate fi determinat de riscurile debitorului în aceiaşi măsură ca şi
de riscurile băncii sau a agentului, debitorului. În cel din urmă caz se poate determina riscul de
credit ca risc de contrapartidă.
Sub acest aspect în raporturile de credit riscurile probabile sunt:
 Riscul de nerambursare;
 Riscul de imobilizare.
1. Riscul de nerambursare constă în probabilitatea întîrzierii plății sau a incapacității de plată
datorită conjucturii, dificultăților sectoriale sau deficiențelor împrumutatului.
2. Riscul de imobilizare survine dela bancă, sau la deținătorul de depozite, care nu este în
măsură să satisfacă cererile titularilor de depozite, din cauza unei gestiuni nereușite a creditelor
acordate.
Pentru prevederea riscului de nerambursare trebuie să se analizeze temeinic împrumutatul prin
prisma cerinţelor respectării raportului de credit sub diverse aspecte: umane (competenţă,
moralitate), economice (situaţie internaţională, naţională, cadrul profesional), financiare (situaţii
financiare, îndatorarea existentă, capacitatea de rambursare), juridice (forma juridică, legăturile
juridice cu alte întreprinderi). Prevenirea riscului este strict legată de procedurile de garantare a
împrumutului.
Fig.4. Procesul de evaluare a riscului de client.

34
Efectele negative provocate de riscul de imobilizare, care afectează deponentul, pot fi
prevenite prin administrarea incorectă a depozitelor şi creditelor de către bănci.
Evaluarea riscului de credit rămîne a fi principala problemă la etapa preliminară de acordare a
creditului - efectuarea diagnosticului economico-financiar a agentului economic.
Acceptarea riscurilor stă baza activităţii bancare. Băncile comerciale obţin mari rezultate numai
atunci cînd riscurile admise de ele, sînt rezonabile, controlabile şi se află în limitele capacităţilor
şi competenţelor financiare.
Metodele de evaluare sunt diferite atît pentru diverse tipuri de credite, cît şi pe grupe de
clienţi. Însă sunt sisteme de evaluare unice pentru clienţii corporativi şi pentru persoane fizice.
Aceste sisteme sunt diferite datorită tipului de informaţie cu care operează banca în proces de
cuantificare a riscului.
Evaluarea situaţiei financiare a clienţilor corporative cuprinde:
o metoda analizei bilanţiere în baza coeficienţilor de lichiditate, solvabilitate, profitabilitate şi
a celor de rulaj;
o metoda punctajului;
o metode de prevenire a falimentului, cum ar fi metoda Z alui Altman.
Prin urmare, analiza performanţelor economico-financiare presupune că o entitate nu poate
contracta un credit decît dacă prezintă o situaţie performantă economică şi financiară pentru
perioada precedentă, precum şi estimările pentru perioada de angajare a creditului. În analiza
solvabilităţii clientului este nevoie de făcut un studiu a cinci factori de bază:
 caracterul – analiza calităţlor manageriale ale conducătorilor firmei;
 credibilitatea şi solvabilitatea debitorului;
 activitatea economică a firmei solicitante de credit să nu prezinte riscuri majore în
perioada de utilizare a creditului;
 metode ale marketing-lui aplicate de manageri, competetivitatea produselor şi stabilitatea
segmentelor de piaţă cucerite;
 condţiile de muncă, asigurarea cu forţă de muncă calificată, cu materii prime şi materiale,
energie.
Modelul punctajului se bazează pe coeficienţii bonităţii debitorului, însă aceşti
coeficienţi nu sunt analizaţi individual pentru fiecare client, ci îşi au o ponderare în cifra
rezultatului final în conformitate cu importanţa lor. Însumăndu-se coeficienţii ponderaţi se obţine
un indicator sumativ care se compară cu schema de acordare a creditelor, adoptată de bancă şi
transcrisă în politica de creditare. Dacă indicatorul respectiv a depăşit limita minimă stabilită de
bancă, creditul va fi acordat, dacă nu – nu va fi acordat. Pentru creditele aprobate în funcţie de

35
acelaşi indicator sumativ se vor forma şi condiţiile contractului. Pentru un indicator performant,
dobînda va fi mai mică, pentru unul mediu – mai mare.
Termenul de Z-analiză a fost introdus de Altman, Haldeman, Narayanan în anul 1977.
Ei au constatat că urmatorii şapte parametri fac deosebirea dintre firmele profitabile şi cele mai
puţin profitabile:

 Venitul de pe urma acordării creditelor;


 Stabilitatea profitului;
 Deservirea datoriilor;
 Cumularea profitului;
 Lichiditatea;
 Capitalizarea;
 Marimea portofoliului de credite.
Mai există un lucru important în acordarea creditelor sau împrumuturilor bancare atît
persoanelor juridice, cît și persoanelor fizic, acesta este constituirea garanțiilor. Deşi constituirea
garanţiilor în favoarea băncilor nu este obligatorie în uzanţele bancare din ţările dezvoltate, în
sistemul bancar moldovenesc garanţia constituie condiţia de bază în acordarea creditelor, acestea
fiind constituite înainte de acordarea creditelor, îmbrăcînd diferite forme: gaj, ipotecă etc.
În mod practic, garanţiile nu trebuie să fie privite decît ca o siguranţă subsidiară, decizia de a
acorda creditul trebuie să fie luată în funcţie de posibilitatea de rambursare a creditului, care
rezultă din analiza afacerii pe care o bancă o creditează.
În activitatea sa de creditare, de obicei BC “Victoriabank” SA i-a în calcul faptul că
primii despăgubiţi vor fi creditorii privilegiaţi - fiscul, statul, deci garanţia nu va acoperi
niciodată valoarea creditului acordat. Garanţiile ar trebui considerate în condiţiile în care banca
comercială acordă un credit foarte riscant, asumîndu-şi practic responsabilitatea recuperării
creditului prin executarea garanţiei.
Fiind o etapă importantă a creditării după primire de către bancă a deciziei pozitive de
finanţare este perfectarea documentelor care reglementează relaţiile între părţi. Relaţiile între
Bancă şi Debitor se stabilesc prin încheierea unor contracte luînd în consideraţie particularităţile
proiectului creditat:
 Contract de credit;
 Contract de gaj, amanet;
 Contract de fidejusiune;
 Scrisoare de garanţie;
 Contract de Cesiune;

36
 Alte contracte.

Elaborarea şi închierea contractului de credit presupune următoarele subetape:

o structurarea creditului;
o tratativele privind acordarea creditului;
o pregatirea contractului de credit;
o semnarea şi înregistrarea juridică.

Structura contractului de credit:

 partea întroductivă;
 dispoziţii generale;
 obiectul contractului;
 condiţiile de acordare a creditului;
 condiţiile şi ordinea efectuării plăţilor de achitare;
 drepturile şi obligaţiile părţilor;
 asigurarea;
 motive extraordinare;
 adeverinţe şi garanţii;
 condiţii şi restricţii;
 sancţiuni;
 adresele juridice, rechizitele, semnături.
Contractul de Credit (Anexa 3) şi documentele ce îl însoţesc se perfectează de către
Secţia Juridică a băncii comerciale în termen de 1-2 zile lucrătoare de la decizia Comitetului de
Creditare. Contractul de gaj, amanet se perfectează în conformitate cu Legea despre Gaj şi
deasemenea este obligatoriu de înregistrat sau autentificarea la Biroul Notarial şi înregistrarea la
Organul Cadastral Teritorial (în cazul gajării imobilului). Conţinutul contractelor de credit şi
modificările sunt documente confidenţiale şi nu pot fi transmise de client sau bancă la o persoană
terţă, cu excepţia cazurilor prevăzute de lege sau cu acordul debitorului prezentat în formă scrisă.
Acordarea creditului se efectuează după îndeplinirea de către debitor a anumitor condiţii,
menţionate în contractul de credit, prin deschiderea contului de credit şi transferarea mijloacelor
băneşti la contul lui de decontare la momentul prezentării dispoziţiilor de plată în conformitate
cu suma şi scopul creditului. În dependenţă de condiţiile contactului de credit, creditul poate fi
acordat:
 integral;
 conform graficului;
37
 în măsura prezentării de către debitor a dispoziţiilor de plată.
Contractul de credit confirmă perfectarea juridică a acordării creditului şi a tuturor cerinţelor
valabile pe parcursul derulării creditului, inclusiv pe parcursul valabilităţii contractului.
Contractul de credit se întocmeşte în 2 exemplare, a căror destinaţie este următoarea: I exemplar
se păstrează în dosarul agentului economic aflat în bancă, al II-lea exemplar se oferă debitorului.
Ambele exemplare sunt identice şi au o putere juridică egală. Un extras al contractului de credit
(sau copia originalului) care va cuprinde valoarea creditului, termenul de rambursare, ratele
scadente, destinaţia creditului, se transmite la compartimentul operativ al băncii pentru derularea
în bune condiţii a creditului. Creditele se pun la dispoziţie, de regulă, în contul de împrumut,
prin efectuara de plăţi prin virament sau în numerar la cererea clientului, conform
reglementărilor bancare în vogoare. Se va urmări ca plăţile de credite să se facă cu prioritate prin
virament.
Etapa de încheiere a contractului se mai numeşte şi structurizarea creditului. Pe parcursul
structurizării se negociază cu clientul principalele caracteristici ale împrumutului, şi anume: tipul
creditului, suma, termenul, tipul garanţiei, dobînda.
Acordarea creditului bancar trebuie să se efectueze conform condiţiilor contractului încheiat între
debitor şi bancă la termenele şi în sumele indicate în el. Acordarea creditului trebuie să se bazeze
pe un set de reguli bine determinate care definesc în mod clar principiile de creditare. Pe întreaga
perioadă de acordare a creditului şi în orice stadiu banca trebuie să respecte întocmai principiile
de creditare şi să efectueze monitorizarea creditului.
Controlul asupra rambursării creditului şi plăţii dobînzii reprezintă o etapă principală a
procesului de creditare. El constă în analiza periodică a dosarului debitorului în revederea
portofoliului de creditare a băncii, evaluarea stării creditelor şi organizarea auditului bancar.
Arhiva bancară reprezintă baza monitorizării creditelor şi concentrează toată informaţia necesară,
cum ar fi:
 dări de seamă financiare;
 sinteze analitice privind credibilitatea debitorului;
 documente privind garantarea creditului;
 corespondenţa, etc.
Fiecare bancă foloseşte o metodă proprie de a ţine în evidenţă dosarele de creditare, dar de obicei
documentele în aceste dosare sînt grupate astfel:
1. Documente ce se referă la împrumut:
o copia contractului de credit;
o scrisori de garanţie;
o adeverinţa ce conferă dreptul de a semna în numele firmei, etc.
38
2. Documente privind informaţia economică şi financiară:
o bilanţul;
o rapoartele financiare;
o business-planul;
o declaraţii fiscale, etc
3. Dări de seamă privind credibilitatea şi solvabilitatea, informaţie necesară privind garantarea
împrumutului:
o documente ce confirmă dreptul de posesie asupra obiectului gajat;
o documente privind transmiterea dreptului de proprietate asupra depozitelor sau hîrtiilor
de valoare;
o ipoteci, etc.
Începînd cu acordarea creditului BC “Victoriabank” SA neapărat ține strict evidența
privind corespondenţa debitorului cu privire la credit. Aceasta presupune că urmărirea modului
de derulare a creditelor începe odată cu aprobarea şi acordarea lor şi ţine pînă la rambursarea
integrală a lor şi plata dobînzii aferente. Scopul activităţii de monitorizare a creditului este în
general de a menţine pe tot parcursul perioadei de creditare condiţiile contractuale iniţiale pentru
a preveni transformarea lui într-un credit neperformant. Monitorizarea creditului se efectuează de
către ofiţerul secţiei de monitorizare lunar sau de cîte ori apare necesitatea, pentru a şti exact care
este starea acestuia la un moment dat.
Informaţia utilizată de BC “Victoriabank” SA pentru efectuarea unor analize
suplimentare poate fi culeasă din sursele:
 Conturile clientului din bancă;
 Rapoartele financiar-contabile;
 În urma controlului faptic;
 Mass-media.
Analiza trebuie să cuprindă următoarele momente:
a) Verificarea destinaţiei creditului, care să corespundă cu cea stipulată în contract. Se va
atrage atenţie în mod special ca creditul să să nu fie folosit pentru:
o producţia sau comerţul produselor interzise prin lege;
o investiţii, dacă creditul e acordat pentru desfăşurarea activităţii curente, şi invers;
o rambursarea altor credite sau achitarea împrumuturilor.
b) Verificarea existenţei şi calităţii gajului.
După cum se ştie, portofoliul de credite serveşte ca sursă principală a veniturilor băncii,
dar totodată are şi cel mai înalt grad de risc. De structura şi calitatea portofoliului de credite

39
depinde în mare măsură stabilitatea şi profitabilitatea băncii, de aceea în toate băncile se
efectuează controlul calităţii împrumuturilor pentru a descoperi abaterile de la direcţiile politicii
de creditare.
Personalul departamentului de creditare al BC “Victoriabank” SA analizează componenţa
portofoliului, avînd ca scop determinarea locului de concentrare a creditelor, precum şi
depistarea creditelor problematice care necesită o intervenţie imediată din partea băncii.
Programul de control privind verificarea portofoliului de credite depinde de tipul băncii, de
specializarea acesteia şi de metodele utilizate de ea pentru evaluarea credibilităţii. Monitorizarea
creditelor poate consta în controlul repetat al dărilor de seamă financiare a debitorului, precum şi
a altor documente pentru verificarea coincidenţei destinaţiei de utilizare a creditului cu cea
indicată în contract; analiza repetată a lichidităţii şi solvabilităţii, controlul faptic.
În condiţiile economiei de piaţă, plasarea eficientă a capitalului de împrumut se
reglementează prin acţiunea legii valorii. Capitalul bănesc pe principii de credit migrează din
ramurile cu o rată scăzută a profitului în ramurile cu o rată înaltă a profitului, ceea ce asigură
proporţionalitatea necesară în dezvoltarea producţiei sociale. Fără participarea creditului,
procesul constituirii şi lărgirii unei producţii de înaltă rentabilitate din contul propriilor
acumulări ar decurge extrem de lent.
Creditul este unul din factorii de transformare a întreprinderilor individuale în societăţi pe
acţiuni, de creare a unor firme mai mari, de formare a companiilor transnaţionale, precum şi a
firmelor, a întreprinderilor în cadrul micului business, implimentarea altor tipuri ale activităţii de
întreprinzător.
Formele de credit corespund structurii relaţiilor de credit, reflectînd particularităţile
creditorului şi debitorului, precum şi întrebuinţarea valorii împrumutate. Totodată, e necesar să
se aibă în vedere faptul că oricum s-ar schimba relaţiile dintre creditor şi debitor şi caracterul
folosirii valorii împrumutate, noţiunea de credit ca un tot unitar se păstrează.
Creditarea nu este o ştiinţă exactă şi de aceia nu este posibil ca prin utilizarea unei
formule sauutilizarea unei teorii să se garanteze că suma acordată unui client va fi rambursată cu
dobînda aferentă. Există, totuşi, principii generale de creditare, care, dacă sînt aplicate
consecvent, permit reducerea gradului de incerditudine, şi prin urmare, a riscului aplicat în
creditare. Activitatea de creditare a banca are la bază următoarele principii:
 Minimizarea riscului de nerambursare a creditului – întregul sistem de administrare a
creditelor,inclusiv etapa de examinare a cererilor credit, eliberarea şi monitorizarea
creditelor, va contribui laatingerea scopului menţionat;

40
 Utilizarea creditului conform destinaţiei - creditul e necesar să fie utilizat strict după
destinaţie, încorespundere cu contractul de credit şi actele prezentate de împrumutător ce ţin
de măsurile decreditare;
 Asigurarea creditului – creditul va fi asigurat prin formele de asigurare corespunzătoare,
prevăzute înlegislaţia Republicii Moldova;
 Caracterul plătibil al creditului – în corespundere cu destinaţia creditului, asigurarea,
termenul deutilizare, gradul, de risc, costul resurselor antrenate şi alţi factori, va fi determinat
“preţul” creditului – rata dobînzii, care să asigure acoperirea cheltuielilor băncii aferente
creditării şi obţinerea unui profitoptimal;
 Solvabilitatea împrumutătorului - creditele se eliberează de regulă, numai împrumutătorilor
cu indicide solvabilitate în limita stabilită de politica normelor în vigoare, care să asigure
rambursarea latermen a creditelor şi dobînzilor aferente;
 Termenul creditării – creditele se acordă în termeni prevăzuţi în contractul de credit.
Acceptul băncii de a acorda un credit reflectă punctul ei de vedere privind capacitatea
derambursare, prezentă şi viitoare, a clientului. Prin urmare, este esenţial ca banca să obţină cît
mai multe informaţii în legătură cu situaţia financiară a potenţialului client şi să fie sigură că se
poate baza pe toate informaţiile oferite de acesta.
Creditarea persoanelor fizice şi juridice se efectuiază de către toate filialele băncii
comerciale. La eliberarea creditelor se folosesc de înlesniri persoanele fizice, care sînt depunători
ai băncii şi persoanele juridice care beneficiază de operaţii de încasări şi plăţi în filialele băncii.
Creditele nu se eliberează dacă persoanele fizice sau juridice intenţionează să le folosească în
scopuri ce contravin legislaţiei în vigoare a Republicii Moldova.
Creditele în cont curent (overdraft) permit luarea împrumutului prin intermediul unei
proceduri simplificate, în anumite cazuri, fără a merge la bancă. Overdraftul poate fi oferit
întreprinderilor pentru acoperirea necesităţilor curente de mijloace băneşti, precum şi persoanelor
fizice, prin intermediul cardului bancar. Aceasta este posibil atunci cînd salariul este plătit pe un
cont de card deschis la una din bănci, cu care angajatorul persoanei are un proiect salarial. În
acest caz, dacă pe card nu mai sunt bani, deţinătorul poate cheltui o sumă de bani de mărimea
unui sau mai multor salarii. Salariul va fi folosit ca garanţie.
Evidenţa creditelor la bancă, se ţine pe diferite conturi, în dependenţă de tipul creditului.
Creditele acordate agenţilor economici şi persoanelor fizice se înregistrează în conturile
bilanţiere din grupele 1230 – 1510, care fac parte din clasa 1 „Active”.
Structura contului este următoarea: contul constă din cel mult 15 cifre, care se generează de
lucrătorul responsabil pentru acordarea creditului în următoarea ordine:

41
o primele patru cifre constituie numărul contului bilanţier din grupele menţionate;
o cifra nr.5 este cifra cheie generată de calculator şi la formarea structurii contului nu se ia în
consideraţie;
o cifrele 6 şi 7 constituie numărul filialei, în bilanţul căreia se deschide contul respectiv;
o cifrele 8, 9 şi 10 constituie codul valutei în care va fi acordat creditul;
o cifrele 11, 12, 13, 14 şi 15 constituie numărul de ordine al conturilor care se deschid de către
filială.

Prin urmare, în evidența contabilă a BC “Victoriabank” SA pentru acordarea creditelor și


împrumuturilor bancare se include următoarele conturi contabile:
Grupa 1230 Credite acordate agriculturii este destinată pentru evidenţa creditelor
acordate în domeniul agriculturii, pisciculturii şi silviculturii. În grupa aceasta se reflectă şi
creditele acordate pentru creşterea şi păstrarea recoltei, vînzarea sau păstrarea producţiei
agricole, creşterea, îngrăşarea sau vînzarea şeptelului, creditele acordate în scopul achiziţionării
echipamentului de fermă, maşinilor şi inventarului, achiziţionările asociate cu întreţinerea sau
funcţionarea fermei, aşa ca autovehiculele private sau alte mărfuri de consum vîndute cu
amănuntul, etc. În grupa dată se reflectă sumele care ajustează valoarea nominală a creditului la
costul amortizat; reducerile pentru pierderi din deprecierea (pierderea de valoare) creditelor
acordate agriculturii precum şi pentru acoperirea pierderii din deprecierea plăţilor aferente lor
altele decît principalul (dobînzi, comisioane etc.).
1240 Credite acordate industriei alimentare
Grupa este destinată pentru evidenţa creditelor acordate în domeniul industriei
alimentare. În această grupă se reflectă creditele acordate în domeniul semiprelucrării, prelucrării
şi/sau conservării produselor agroalimentare şi alimentare destinate consumului uman, inclusiv
băuturilor, îmbutelierea apei potabile şi apei minerale. În grupa dată se reflectă sumele care
ajustează valoarea nominală a creditului la cost amortizat; reducerile pentru pierderi din
deprecierea (pierderea de valoare) creditelor acordate industriei alimentare, precum şi pentru
acoperirea pierderii din deprecierea plăţilor aferente lor altele decît principalul (dobînzi,
comisioane etc.).
1260 Credite acordate în domeniul construcţiilor
Grupa este destinată pentru evidenţa creditelor acordate în domeniul construcţiilor. În
aceasta grupă se reflectă creditele acordate pentru achiziţionarea şi organizarea teritoriului lucrat
şi nelucrat, inclusiv ameliorarea terenului. În aceasta grupă de conturi se reflectă creditele
eliberate în scopul finanţării de lungă durată a construcţiilor blocurilor locative. În grupa dată se
reflectă sumele care ajustează valoarea nominală a creditului la cost amortizat; reducerile pentru

42
pierderi din deprecierea (pierderea de valoare) creditelor acordate în domeniul construcţiilor,
precum şi pentru acoperirea pierderii din deprecierea plăţilor aferente lor altele decît principalul
(dobînzi, comisioane etc.).
1290 Credite de consum
Grupa este destinată pentru evidenţa creditelor, eliberate persoanelor fizice pentru
cheltuieli gospodăreşti, de familie şi alte cheltuieli personale. În grupa dată se reflectă sumele
care ajustează valoarea nominală a creditului la cost amortizat; reducerile pentru pierderi din
deprecierea (pierderea de valoare) creditelor de consum, precum şi pentru acoperirea pierderii
din deprecierea plăţilor aferente lor altele decît principalul (dobînzi, comisioane etc.).
1310 Credite acordate în domeniul prestării serviciilor.
Grupa este destinată pentru evidenţa creditelor acordate în domeniul prestării serviciilor
(hoteliere, de spălătorie, medicale, de restaurant, consultaţii juridice şi de contabilitate etc.)
1410 Credite acordate industriei productive
Grupa este destinată pentru evidenţa creditelor acordate industriei productive. În grupa
dată se reflectă sumele care ajustează valoarea nominală a creditului la cost amortizat; reducerile
pentru pierderi din deprecierea (pierderea de valoare) creditelor acordate industriei productive,
precum şi pentru acoperirea pierderii din deprecierea plăţilor aferente lor altele decît principalul
(dobînzi, comisioane etc.).
1420 Credite acordate comerţului
Grupa este destinată pentru evidenţa creditelor acordate în domeniul comerţului. În grupa
dată se reflectă sumele care ajustează valoarea nominală a creditului la cost amortizat; reducerile
pentru pierderi din deprecierea (pierderea de valoare) creditelor acordate comerţului, precum şi
pentru acoperirea pierderii din deprecierea plăţilor aferente lor altele decît principalul (dobînzi,
comisioane etc.).
1430 Credite acordate mediului financiar nebancar
Grupa este destinată pentru evidenţa creditelor acordate mediului financiar nebancar. În
grupa dată se reflectă sumele care ajustează valoarea nominală a creditului la cost amortizat;
reducerile pentru pierderi din deprecierea (pierderea de valoare) creditelor acordate mediului
financiar nebancar, precum şi pentru acoperirea pierderii din deprecierea plăţilor aferente lor
altele decît principalul (dobînzi, comisioane etc.).
1440 Credite acordate pentru procurarea/construcţia imobilului
Grupa este destinată pentru evidenţa creditelor, acordate persoanelor fizice pentru
procurarea/construcţia imobilului. În grupa dată se reflectă sumele care ajustează valoarea
nominală a creditului la cost amortizat; reducerile pentru pierderi din deprecierea (pierderea de
valoare) creditelor acordate pentru procurarea/construcţia imobilului, precum şi pentru
43
acoperirea pierderii din deprecierea plăţilor aferente lor altele decît principalul (dobînzi,
comisioane etc.).
1460 Credite acordate persoanelor fizice care practică activitate
Grupa este destinată pentru evidenţa creditelor acordate persoanelor fizice care practică
activitate de întreprinzător sau alt tip de activitate (inclusiv întreprinzătorii individuali,
gospodăriile ţărăneşti, deţinătorii de patentă, notari, avocaţi, executori judiciari, etc.). În grupa
dată se reflectă sumele care ajustează valoarea nominală a creditului la cost amortizat; reducerile
pentru pierderi din deprecierea (pierderea de valoare) creditelor acordate persoanelor fizice care
practică activitate, precum şi pentru acoperirea pierderii din deprecierea plăţilor aferente lor
altele decît principalul (dobînzi, comisioane etc.).
1510 Alte credite acordate persoanelor fizice
Grupa este destinată pentru evidenţa creditelor acordate persoanelor fizice (care nu
practică activitate de întreprinzător sau alt tip de activitate), altele decît creditele reflectate în
grupele 1290 sau 1440. În grupa dată se reflectă, de asemenea, sumele care ajustează valoarea
nominală a creditului la cost amortizat; reducerile pentru pierderi din deprecierea (pierderea de
valoare) creditelor acordate persoanelor fizice, precum şi pentru acoperirea pierderii din
deprecierea plăţilor aferente lor altele decît principalul (dobînzi, comisioane etc.).
Pe lîngă contractul de credit, banca poate întocmi şi un contract de gaj după necesitate.
Obligaţiunea clientului prevăzută în contractul de credit se reflectă la intrare în conturile
memorandum respective:
7101 Obligaţiuni sub formă de acorduri la credite
7102 Obligaţiuni sub formă de acorduri de gaj
7103 Amanetul primit
7121 Garanţii, cauţiuni şi cesiuni primate
La rambursarea deplină a creditului, obligaţiunea debitorului faţă de bancă dispare şi
obligaţiunile acordate care se reflectă la ieşire în suma totală din conturile memorandum
respective - 7101 „Obligaţiuni sub formă de acorduri la credite”, 7102 „Obligaţiuni sub formă de
acorduri de gaj”, 7103 „Amanetul primit”, 7121 „Garanţii, cauţiuni şi cesiuni primite”.
După întocmirea contractului de credit şi de gaj, obligaţiunile debitorului cu anexarea
originalelor contractelor corespunzătoare se înregistrează în următoarele conturi memorandum,
în baza dispoziţiei la adresa contabilităţii, emise de secţia de credite şi semnate de persoaele din
filială:
- înregistrarea datoriei de credit are loc la suma indicată în contractul de credit respectiv şi se
reflectă în contul extrabilanţier respectiv:
Intrare 7101 „Obligaţiuni sub formă de acorduri la credite”
44
- înregistrarea asigurărilor se efectuează prin reflectarea sumelor indicate în contractele
corespunzătoare la intrare în conturile:
Intrare 7102 „Obligaţiuni sub formă de acorduri de gaj”
Intrare 7103 „Amanetul primit”
Intrare 7121 „Garanţii, cauţiuni şi cesiuni primite”.
Apoi filiala trece la acordarea propriu zisă a creditului. Dacă contractul de credit prevede
acordarea creditului peste o perioadă de timp sau pe părţi, obligaţiunea băncii de a elibera
creditul în viitor se reflectă la creditului contului condiţional 6601 „Obligaţiunile de acordare a
creditelor în viitor”, este destinat pentru evidenţa obligaţiunilor băncii de a acorda credite în
viitor. În creditul contului se înregistrează suma obligaţiunii băncii de a acorda credite în viitor.
În debitul contului se înregistrează îndeplinirea obligaţiunilor de acordare a creditului sau
rezilierea contractului de acordare în viitor a creditului.
Credit contul 6601 „Obligaţiunile de acordare a creditelor în viitor” la suma
corespunzătoare prevăzută de contractul de credit.
Pe măsura acordării creditului în viitor, suma transferată debitorului se reflectă în debit:
Debit contul 6601 „Obligaţiunile de acordare a creditelor în viitor” la suma creditului
acordat efectiv.
După examinarea şi acceptarea de către bancă a documentelor prezentate pentru eliberarea
creditului se efectuează următoarele înregistrări contabile:
- acordarea creditului prin transfer la contul curent:
Debit conturile din grupele 1230 – 1510
Credit conturile 2224, 2251
- eliberarea creditului în numerar:
Debit conturile din grupele 1230 – 1510
Credit 1001
Exemplu 1
La data de 11 septembrie 2017 întreprinderea „Sebastian” SRL a solicitat un credit în scopuri de
a-şi completa mijloacele circulante (procurarea gazului lichifiat), în sumă de 73000 lei pe un
termen de 24 de luni cu o dobîndă de 18,37% anual.
După încheierea contractului de credit (anexa 9), persoanei juridice i s-a acordat creditul solicitat
în baza ordinului de plată (anexa 10).
La înscrierea sumei creditului la contul curent al debitorului în baza ordinului de plată din 11
septembrie 2017 (anexa 10):
Debit contul 1322 „Credite pe termen mediu acordate industriei energetice şi a
combustibilului” -73000 lei

45
Credit contul 2251„Conturi curente ale persoanelor juridice” -73000 lei
1. După ce suma creditului a fost trecută pe contul debitorului, banca transferă suma
creditului furnizorului, pentru serviciile prestate, în acest caz BC „Victoriabank”S.A transferă
creditul „Moldintergaz”, care îşi are contul curent la BC „Eximbank”SA, atunci se întocmeşte o
dispoziţie de plată în baza căreia se efectuează următoarea înregistrare contabilă:
Debit contul 2251 „Conturi curente ale persoanelor juridice” -73000 lei
Credit contul 1031 „Contul „Nostro” în BNM” - 73000 lei.
La eliberarea creditului în numerar persoanelor juridice suma creditului se înscrie la contul
curent al debitorului, iar apoi în baza cecului de numerar sau ordinului de eliberare a numerarului
se efectuează eliberarea numerarului din casierie.
Debit contul 2251 „Conturi curente ale persoanelor juridice” -73000 lei
Credit contul 1001 „Numerar în casierie”- 73000 lei
La efectuarea înregistrărilor pe aceste conturi se perfectează ordine de intrare în afara bilanţului.
Exemplu 2
La data de 21 decmbrie 2017 Cazacu Alexandru a solicitat un credit de consum pentru necesităţi
curente, în sumă de 13 000 lei pe un termen de 36 luni cu o dobîndă de 17,62 % anual.
După încheierea contractului de credit (anexa 4), persoanei fizice i s-a acordat creditul solicitat în
numerar în baza ordinului de eliberare a numerarului.
La eliberarea creditului în numerar, în baza ordinului de eliberare a numerarului (anexa 6) din
21 decmbrie 2017, se întocmeşte înregistrarea contabilă:
Debit contul 1292 „Credite de consum pe termen scurt” – 13 000 lei
Credit contul 1001 „Numerar în casierie” - 13 000 lei
Concomitent se întocmesc următoarele înregistrări contabile:
Intrare contul 7101 „Obligaţiuni sub formă de acorduri de credite”- 13 000 lei – la suma
contractului de credit;
Intrare contul 7102 „Obligaţiuni sub formă de acorduri de gaj la credite acordate”- 15 000 lei – la
suma contractului de gaj.
În cazul liniei de credit, creditul se eliberează în tranşe. Suma fiecărei tranşe se eliberează la
contul curent al debitorului şi la prezentarea documentelor de plată necesare se efectuează
operaţiunea de decontare.
Suma liniei de creditare se ia la evidenţă la contul condiţional 6601 „Obligaţiuni de acordare a
creditelor în viitor”. La creditul contului se reflectă suma limită a liniei de creditare, iar la debit –
suma creditului acordat.
Astfel, la deschiderea unei linii de creditare în baza ordinului de intrare în afara bilanţului se
efectuează înregistrarea:

46
Intrare contul 6601 „Obligaţiuni de acordare a creditelor în viitor”
La acordarea creditului:
Ieşire contul 6601 „Obligaţiuni de acordare a creditelor în viitor”.
Băncile comerciale ce deţin autorizaţii de categoria „B” şi „C”au dreptul de a acorda credite în
valută. Drept resurse de creditare în valută pot servi mijloacele depozitate ale clienţilor în valută
şi liniile de credit acordate băncii de către băncile din alte state sau de către instituţiile financiare
de credit internaţionale.
Băncile autorizate pot acorda credite numai în valute liber convertibile. Beneficiari de credite în
valută sunt:
• Persoanele juridice şi fizice care desfăşoară activitate de antreprenoriat în scopul
decontărilor cu nerezidenţi pentru importul de mărfuri şi servicii;
• Băncile autorizate să desfăşoare activităţi financiare;
• Persoanele juridice şi fizice care desfăşoară o activitate de antreprenoriat, precum şi
băncile ce finanţează anumite proiecte. Astfel, de credite se acordă împrumutaţilor din contul
mijloacelor în valută din liniile de credit, obţinute de către banca rezidentă de la instituţia
financiară internaţională sau de la bănci nerezidente.

47
2.2. Modul de calcul și contabilitatea dobînzii aferente creditelor acordate
Evidenţa sumei dobînzii calculate pentru toate categoriilor de credite oferite de bancă se
face la grupa de conturi 1700 „” din clasa 1 „Active”. Grupa este destinată pentru evidenţa
dobînzii calculate ce urmează să fie încasată de către bancă. Dobînda se calculează pentru toate
tipurile de venituri din dobînzi. În aceasta grupă pot fi calculate veniturile (neaferente dobînzilor)
la operaţiunile bancare care se efectuează permanent în perioada de gestiune (acordarea
serviciilor de încasare, deservirea contului etc).
1716 Dobînda calculată la creditele acordate agriculturii
1717 Dobînda calculată la creditele acordate industriei alimentare
1719 Dobînda calculată la creditele acordate în domeniul construcţiilor
1722 Dobînda calculată la creditele de consum
1723 Dobînda calculată la creditele acordate mediului financiar nebancar
1724 Dobînda calculată la creditele acordate organizaţiilor necomerciale
1725 Dobînda calculată la creditele acordate industriei energetice
1727 Dobînda calculată la creditele overnight acordate băncilor
1728 Dobînda calculată la creditele acordate băncilor
1731 Dobînda calculată la creditele acordate guvernului
1732 Dobînda calculată la creditele acordate unităţilor administrativ-teritoriale /
instituţiilor subordonate unităţilor administrativ-teritoriale
1733 Dobînda calculată la creditele acordate Casei Naţionale de Asigurări Sociale /
Companiei Naţionale de Asigurări în Medicină
1734 Dobînda calculată la creditele acordate industriei productive
1735 Dobînda calculată la creditele acordate instituţiilor finanţate de la bugetul de stat
1736 Dobînda calculată la creditele acordate comerţului
1737 Dobînda calculată la creditele acordate pentru procurarea/construcţia imobilului
1741 Dobînda calculată la creditele acordate în domeniul transport, telecomunicaţii şi
dezvoltarea reţelei
1742 Dobîndă calculată la creditele acordate în domeniul prestării serviciilor”
1743 Dobînda calculată la alte credite acordate clienţilor
1744 Dobînda calculată la creditele acordate sediului central al băncii şi filialelor sale
Contul 1716-1743 este destinat pentru evidenţa calculării, încasării, anulării dobînzilor calculate
către primire la creditele acordate. Contul 2761 este destinat pentru evidenţa dobînzilor încasate
anticipat, care nu pot fi raportate la veniturile datei gestionare, dar urmează a fi raportate la
venituri în perioadele următoare de gestiune. La achitarea de către împrumutaţi a datoriilor

48
pentru dobînzile aflate la evidenţă în contul 7204 „Penalităţi calculate la creditele trecute la
scăderi”, în conformitate cu modalităţile prevăzute în contracte sau în mod incontestabil.
În orice economie, dobînda se exprimă în mărimi relative cu ajutorul ratei dobînzii, calculate
după relaţia:
Rd = D * 100 / C , în care:
Rd – rata dobînzii;
D – dobînda plătită (încasată) la un împrumut pe timp de un an;
C – suma împrumutată.
În economia de piaţă nivelul ratei dobînzii se formează pe piaţa capitalurilor, în funcţie de
raportul dintre cererea şi oferta de capital de împrumut.
Determinarea ratei dobînzii depinde de mai mulţi factori:
• Politica şi stabilitatea economică a ţării;
• Rata de bază a BNM;
• Volumul şi costul resurselor creditoare;
• Veniturile de acoperire a dobînzilor bonificate;
• Cererea şi oferta surselor de creditare pe piaţă;
• Riscul nerambursării;
• Politica de creditare internă a băncii.
La creditele pe termen scurt, mediu şi lung banca încasează, de regulă, o dobîndă a cărei nivel se
stabileşte de Consiliul băncii. Nivelul dobînzii poate fi modificat pe parcursul derulării
creditului, în funcţie de evoluţia dobînzii pe piaţa bancară. Nivelul dobînzilor aprobat de
Consiliul băncii se comunică în scris tuturor unităţilor băncii.
Dobînzile obţinute în baza creditelor acordate clienţilor se calculează şi se încasează lunar, cu
prioritate din disponibilităţile existente în conturile beneficiarilor de credite. Dobînzile aferente
creditelor acordate cu perioadă de graţie vor fi eşalonate de asemenea la plata lunară. Dobînzile
şi comisioanele datorate şi neachitate din lipsa de fonduri în contul de disponibilităţi se trec la
restanţe. Dobînzile şi comisioanele restante se vor încasa cu prioritate din orice disponibilităţi şi
încasări ale debitorilor.
În cazul solicitării reînnoirii plafonului de credit după aprobarea cererii de credit, se face un nou
contract de credit (act adiţional), stabilindu-se garanţiile şi posibilităţile de rambursare care se
aprobă potrivit competenţelor şi se încasează un nou comision de risc. Actul adiţional, cu
modificările survenite, se anexează la contractul de credit iniţial.
Pentru creditele nerambursate la scadenţă (credite restante), banca încasează de la clienţi dobînzi
penalizatoare prevăzute de bancă.

49
În situaţia în care societăţile comerciale înregistrează pierderi la credite şi / sau dobînzi restante,
şi solicită suplimentarea creditului, aceasta se va putea face numai în baza unei analize
justificate, care să demonstreze posibilitatea de relansare economică a clientului în vederea
onorării la scadenţă a obligaţiilor faţă de bancă şi în baza unui raport de audit, efectuat de către o
societate specializată. Mecanismul de calcul al dobînzilor aferente creditelor se bazează pe
metoda calculului dobînzii simple şi prin metoda de calcul al dobînzii compuse.
Ratele dobînzii pot fi fixate sau fluctuante. Pentru sporirea dobînzii se deschid conturi personale
pentru fiecare debitor. Calculul dobînzilor se efectuează zilnic şi se reflectă în mod cumulativ.
Achitarea dobînzii are loc conform condiţiilor contractului. În cazul utilizării dobînzii simple,
suma dobînzii se calculă ca produsul dintre soldul contului de împrumut şi rata dobînzii
prevăzută în contract.
În aşa mod formula de calcul a dobînzii aferente unei anumite perioade va avea forma:
D = C* T*Rd ( %) / 360* 100%, unde:
D – suma dobînzii;
C - soldul contului de creditare;
T – perioada de utilizare a creditului, zile;
Rd – rata anuală a dobînzii;
360 – numărul convenţional de zile într-un an calendaristic.
De exemplu se poate calcula costul creditului acordat de BC „Victoriabank”S.A întreprinderii
„Sebastian” SRL cu ajutorul formulei menţionate mai sus:
D = 73 000 lei * 720 zile * 18,37 % / 360 *100%;
D totală = 9 347,47 lei;
D lunară = 9 347,47 / 24 luni;
D lunară = 389,48 lei / lunar.
Suma ce necesită a fi rambursată la scadenţă se poate calcula cu ajutorul următoarei formule:
St = C ( 1 + (Rd * T / 100*360));
St = 73 000* ( 1 + (18,37% * 720 / 100*360));
St = 84 715,30 lei.
Dobînda simplă se utilizează în cadrul acordării creditului pe termen scurt, cînd dobînda se
calculează şi se plăteşte conform contractului lunar, trimestrial, anual sau pentru un număr
anumit de zile fixate în contractul de credit.
Dobînda compusă reprezintă preţul plătit de debitor pentru suma ce reprezintă capitalul dobînda
capitalizată pe o perioadă de timp. Perioada de calcul care reprezintă o parte a întregii perioade
de acordare a creditului nu se plăteşte creditorului, ci se adaugă la suma iniţială totală a
creditului. Această operaţiune se repetă în fiecare perioadă de calcul a dobînzii, suma iniţială
50
completîndu-se de fiecare dată cu suma dobînzii calculate. Daci, drept bază pentru calculul
dobînzii compuse serveşte suma iniţială împreună cu dobînda calculată anterior. Dobînda
compusă este utilizată în cazul acordării creditelor pe un termen mediu sau lung cu condiţia
rambursării creditului şi achitării dobînzii la sfîrşitul perioadei de credit. Suma totală pe care
trebuie să o ramburseze debitorul la scadenţă se calculează în următorul mod:
St = Si ( 1 + (Rd /100))ⁿ ,unde:
St – suma totală spre rambursare;
Si – suma creditului iniţial acordat;
Rd – rata dobînzii pentru o perioadă capitalizată;
n – numărul de capitalizări pe o perioadă dată.
Practica bancară internaţională cunoaşte mai multe metode de calcul al numărului de zile (pe
lună şi pe an) utilizate în calculul dobînzii:
A) metoda germană, conform căreia se iau în calcul 30 de zile pe lună, 360 de zile pe an;
B) metoda engleză, conform căreia se ia în calcul numărul efectiv de zile pe lună şi pe an;
C) metoda franceză, conform căreia se iau în calcul 30 de zile pe lună şi numărul efectiv de
zile pe an.
În practica bancară internaţională şi în cea naţională este larg utilizată perfectarea graficului de
rambursare a creditelor şi a dobînzii aferente , fiind parte componentă a contractului de credit.
Perfectarea graficului de rambursare a creditului şi a dobînzii aferente se efectuează în baza
următoarei informaţii:
• valoarea creditului solicitat,
• rata dobînzii;
• periodicitatea achitării dobînzii ( lunar / trimestrial / anual la scadenţa finală);
• termenul de acordare a creditului şi data finală a contractului de credit;
• modalitatea de rambursare a creditului.
Graficul în funcţie de modalitatea de rambursare a creditului poate fi realizat prin mai multe
modalităţi:
• la data finală a contractului de credit se va rambursa creditul, însoţit de plata dobînzii;
• rambursarea periodică în plăţi egale a sumei creditului (lunar / trimestrial / semestrial /
anual), însoţită de plata dobînzii;
• rambursări periodice egale, inclusiv dobînda calculată plus o parte din suma creditului;
• alte prevederi.
Exemplu 3
Graficul de rambursare a creditului şi de achitare a dobînzii aferent creditului acordat de BC
„Victoriabank”S.A întreprinderii „Sebastian” SRL (anexa 10):

51
- suma creditului - 73000 lei
- data acordării creditului - 11.09.2017
- data finală a creditului - 11.09.2019
- perioada de acordare a creditului - 24 luni
- condiţiile de rambursare a creditului - lunar
- periodicitatea achitării dobînzii - lunar
- rata anuală a dobînzii – 18,37%
1. Calculul plăţii ratelor periodice lunare din suma creditului (RC):
RC = 73 000 / 24 luni ;
RC = 3 041,66 lei.
2. Calculul dobînzii lunare(D):
D = 73 000 lei * 720 zile * 18,37% / 360 *100%;
D totală = 9 347,47 lei;
D lunară = 9 347,47 / 24 luni;
D lunară = 389,48 lei / lunar.
3. Perfectarea graficului de rambursare a creditului şi de achitare a dobînzii aferente (anexa 9).
În conformitate cu cerinţele SNC băncile comerciale reflectă veniturile aferente dobînzilor în
baza principiului specializării exerciţiilor care presupune că veniturile aferente dobînzii la
creditele acordate se constată la momentul calculării dobînzii indiferent de faptul dacă aceasta a
fost achitată sau nu.
Dobînda sporită la creditele acordate se reflectă la debitul conturilor 1700 „Dobînda sporită ce
urmează să fie primită”. Pentru evidenţa dobînzilor sporite la creditele acordate, în dependenţă
de tipul creditului se utilizează următoarele conturi:
1716 „Dobînda sporită la creditele acordate agriculturii/industrie alimentare”
1719 „Dobînda sporită la creditele acordate pentru construcţii şi îmbunătăţirea funciară”
1722 „Dobînda sporită la creditele de consum”
1725 „Dobînda sporită la creditele acordate industriei energetice şi a combustibilului”
1728 „Dobînda sporită la creditele acordate băncilor”
1731 „Dobînda sporită la creditele acordate guvernului”
1734 „Dobînda sporită la creditele acordate industriei/comerţului”
1737 „Dobînda sporită la creditele acordate pentru procurarea imobilului”
1741 „Dobînda sporită la creditele acordate pentru construcţia drumurilor şi transportare”
1743 „Dobînda sporită la creditele acordate clienţilor”
La sporirea dobînzii la creditele acordate în baza notei de contabilitate se întocmeşte
înregistrarea contabilă:
52
Debit contul corespunzător al grupei 1700 „Dobînda sporită, ce urmează să fie primită”
Credit contul corespunzător din grupele „Veniturilor aferente dobînzilor la credite”.
Exemplu 4
Calcularea şi perceperea dobînzii lunare aferentă creditului acordat de către BC
„Victoriabank”S.A. întreprinderii „Sebastian” SRL (persoană juridică):
Calcularea dobînzii lunare care trebuie încasată (anexa 10):
Debit contul 1725 „Dobînda sporită la creditele acordate industriei energetice şi a
combustibilului ” - 748,25 lei
Credit contul 4322 „Venituri din dobînzi la creditele pe termen mediu acordate industriei
energetice şi a combustibilului”- 748,25 lei
Achitarea dobînzii din contul curent al împrumutatului se perfectează prin ordinul de plată al
împrumutatului:
Debit contul 2251 „Conturi curente ale persoanelor juridice” - 748,25 lei
Credit contul 1725 „Dobînda sporită la creditele acordate industriei energetice şi a
combustibilului ”- 748,25 lei
În cazul plăţii preventive a sumelor dobînzilor pentru o perioadă determinată în contractul de
credit, aceste sume se reflectă în contul 2761 „Dobînda necîştigată primită”:
Debit contul 2251 „Conturi curente ale persoanelor juridice” – 1496,5 lei
Credit contul 2761 „Dobînda necîştigată primită” – 1496,5 lei
Sumele dobînzilor la creditele raportate la perioada gestionară în termenele respective de pe
contul 2761 „Dobînda necîştigată primită” se reflectă la veniturile băncii prin următoarea
înregistrare contabilă:
Debit contul 2761 „Dobînda necîştigată primită” - 748,25 lei
Credit contul 4322 „Venituri din dobînzi la creditele pe termen mediu acordate industriei
energetice şi a combustibilului”- 748,25 lei
Exemplu 5
Calcularea şi perceperea dobînzii lunare aferentă creditului acordat de către BC
„Victoriabank”S.A. persoanei fizice Cazacu Alexandru (anexa 5):
1. Calcularea dobînzii lunare:
Debit contul 1722 „Dobîndă sporită la creditele de consum”-3166 lei
Credit contul 4292 „Venituri din dobînzi la creditele de consum pe termen mediu”-3166 lei
2.Achitarea lunară a dobînzii în baza ordinului de încasare a numerarului:
Debit contul 1001 „Numerar în casierie” -3166 lei
Debit contul 1722 „Dobîndă sporită la creditele de consum” -3166 lei
3. Plata preventivă a dobînzii:
Debit contul 1001 „Numerar în casierie”-9498 lei
53
Credit contul 2761 „Dobînda negîştigată primită -9498 lei
1. Reflectarea venitului aferentă dobînzii necîştigate :
Debit contul 2761 „Dobînda negîştigată primită” -3166 lei
Credit contul 4292 „Venituri din dobînzi la creditele de consum pe termen mediu”-3166 lei
Pentru evidenţa comisioanelor aferente serviciilor de creditare se utilizează conturile
„Comisioane la prestarea serviciilor de creditare” din grupele de conturi „Veniturilor aferente
dobînzilor la credite acordate”.
Comisioanele la prestarea serviciilor de creditare pot fi sporite lunar ca şi dobînzile sau
percepute integral la momentul prestării serviciului.
În cazul în care a expirat termenul de rambursare a împrumutului, iar la contul clientului lipsesc
mijloacele necesare, banca transferă creditul neachitat la contul datoriilor expirate, încasînd o
dobîndă sporită, reieşind din condiţiile contractului. Suma dobînzii sporite calculate pentru
împrumuturi cu termen expirat de asemenea se trece la veniturile băncii.
În conformitate cu prevederile Regulamentului „Cu privire la clasificarea creditelor şi formarea
reducerilor pentru pierderi la credite” [7] şi Regulamentul cu privire la creditele expirate [8],
băncile folosind metoda calculării a evidenţei contabile în corespundere cu SNC trebuie să
înceteze calcularea în venit a dobînzii la creditele clasificate dubioase şi compromise, precum şi
la orice alte credite cu termenul expirat de 60 zile şi mai mult. Aceste credite se mai numesc
credite în stare de neacumulare. La creditele cu achitarea la vedere se încetează calcularea
dobînzii începînd cu ziua cînd a fost expirată prima plată a dobînzii sau începînd cu ziua cînd
banca va cere achitarea creditului.
În caz dacă dobînda la creditele trecute în stare de neacumulare, n-a fost primită, dar este deja
inclusă în venit, trebuie să fie efectuate înregistrările contabile de corectare în bilanţul contabil şi
în Raportul de profit şi pierderi în care creditul este considerat în stare de neacumulare.
Exemplu 6
Suma dobînzii sporită, dar neachitată de „Sebastian” SRL se stornează prin contabilizare inversă
calculării ei:
Debit contul 4322 „Venituri din dobînzi la creditele pe termen mediu acordate industriei
energetice şi a combustibilului” – 748,25 lei
Credit contul 1725 „Dobînda sporită la creditele acordate industriei energetice şi a
combustibilului”- 748,25 lei
Exemplu 7
Suma dobînzii sporită, dar neachitată de Cazacu Alexandru se înregistrează astfel:
Debit contul 4292 „Venituri din dobînzi la creditele de consum pe termen mediu”-3166 lei
Credit contul 1722 „Dobîndă sporită la creditele de consum” -3166 lei
54
În acelaşi timp suma dobînzii neachitate este inclusă în fişa contului memorandum 7202
„Dobînda , calculată la credite neachitate de împrumutaţi”:
Intrare 7202 „Dobînda , calculată la credite neachitate de împrumutaţi”- 3314,8 lei
Pentru suma dobînzii inclusă în fişa contului memorandum 7202 „Dobînda , calculată la credite
neachitate de împrumutaţi” se aplică o penalitate pentru fiecare zi expirată, care în evidenţă se
reflectă:
Debit 2251 „Conturi curente ale persoanelor juridice”
Credit 4951 „Amenzi, penalizări şi alte sancţiuni primite” sau
Debit 1001 „Numerar în casierie”
Credit 4951 „Amenzi, penalizări şi alte sancţiuni primite”
În cazul cînd situaţia economico-financiară a debitorului se îmbunătăţeşte şi acesta poate achita
dobînda anulată se restabileşte prin înregistrarea contabilă de calculare a ei. Concomitent suma
dobînzii achitate se ia de la evidenţă de la contul 7202 „Dobînda , calculată la credite neachitate
de împrumutaţi”

55
2.3 Perfectarea, documentarea și contabilitatea operaţiunilor de rambursare a creditelor
bancare
Formula contabilă de rambursare a creditului de către debitor este: debit contul grupelor 2220
sau 2250, credit contul grupelor respective 1230-1510; sau debit contul 1001 - numai pentru
persoane fizice, credit contul grupelor respective 1290, 1440, 1510.
La rambursarea completă a creditului, a dobînzilor aferente şi altor plăţi prevăzute de contractul
de credit, obligaţiunile debitorului sunt considerate îndeplinite. Respectiv se trec la ieşire din
conturile memorandum:
Ieșire contul 7101 „Obligaţiuni sub formă de acorduri la credite” - la suma contractului de
credit;
Ieșire contul 7102 „Obligaţiuni sub formă de acorduri de gaj” şi/sau contul 7103
„Amanetul primit” şi/sau contul 7121 „Garanţii, cauţiuni şi cesiuni primite” - la sumele
corespunzătoare ale gajurilor şi altor garanţii primite conform contractelor.
Calcularea penalităţilor are loc prin formula contabilă:
Intrare contul 7204 „Penalităţile calculate la creditele trecute la scăderi” şi contul 7205
„Penalităţile calculate la dobînzi şi comisioane calculate la credite trecute la scăderi”.
Achitarea de către debitor a penalităţilor are loc prin:
debit contul grupelor 2220 sau 2250 sau 1001 „Numerar în casierie" (numai pentru persoane
fizice), credit 4951 „Amenzi, penalităţi şi alte sancţiuni ".
Concomitent, se efectuează şi următoarele înregistrări contabile:
Ieșire contul 7204 „Penalităţile calculate la creditele trecute la scăderi” şi contul 7205
„Penalităţile calculate la dobînzi şi comisioane calculate la credite trecute la scăderi” - la
suma penalităţilor achitate.
Exemplu 8:
Rambursarea creditului de către „Sebastian” SRL conform odrinului de încasare din 13.11.2017
(anexa 12):
Debit contul 2251 „Conturi curente ale persoanelor juridice” -3607,02 lei
Credit contul 1322 „Credite pe termen mediu acordate industriei energetice şi a
combustibilului” - 8410 lei.
Exemplu 9:
Rambursarea creditului de către Cazacu Alexandru în numerar conform odrinului de încasare din
22.01.2018 (anexa 7):
Debit contul 1001 „Numerar în casierie”-104,62 lei
Debit contul 1292 „Credite de consum pe termen scurt”-104,62 lei

56
La rambursarea deplină a creditului, datoria debitorului faţă de bancă se anulează, dreptul de
gaj încetează în conformitate cu legislaţia în vigoare şi obligaţiunile la credite se trec la scăderi
din conturile memorandum în baza ordinului de ieşire în afara bilanţului.
Exemplu 10:
În momentul în care „SEBASTIAN” SRL se v-a achitat complet cu banca:
Ieşire contul 7101 „Obligaţiuni sub formă de acorduri la credite” - 185000 lei;
Ieşire contul 7102 „Obligaţiuni sub formă de acorduri de gaj la credite acordate” – 260000 lei
Exemplu 11:
Cazacu Alexandru, achitarea completă a creditului:
Ieşire contul 7101 „Obligaţiuni sub formă de acorduri de credite”- 13 000 lei;
Ieşire contul 7102 „Obligaţiuni sub formă de acorduri de gaj la credite acordate”- 15 000 lei.

57
2.4 Contabilitatea formării și utilizării provizioanelor la deprecierea creditului
Conform Regulamentului cu privire la clasificarea activelor şi angajamentelor
condiţionale, banca este obligata să calculeze reducerile pentru pierderi la active şi să clasifice
activele şi angajamentele condiţionale cel puţin trimestrial.
Reduceri pentru pierderi la active creditare (credite) reprezintă rezerve pentru absorbirea
pierderilor estimate ca urmare a evaluării activelor creditare supuse riscului de credit.
La evaluarea activelor banca va ţine cont cel puţin de următoarele:
· situaţia financiara curenta a contrapărţii evaluată din punctul de vedere al capacităţii
de onorare a angajamentelor şi respectarea condiţiilor contractuale;
· capacitatea de plată єi estimările viitoare ale fluxului de numerar;
· istoria de credit privind respectarea obligaюiilor asumate prin contractele de credit;
· respectarea business-planului sau argumentării tehnico-economice;
· situaţia financiară єi capacitatea de plată a garantului sau a asiguratorului etc.
Suma necesara a mijloacelor privind reducerile pentru pierderi la active se calculează în
următoarele mărimi de la suma activelor din fiecare categorie de clasificare: standard - 2%;
supravegheate - 5%; substandard - 30%; dubioase (îndoielnice) - 60%; compromise (pierderi) -
100%.
Standard – activul se consideră standard cazul în care:
· nu are plăţi expirate, sînt respectate toate condițiile ți nu a fost renegociat;
· situaţia financiară a debitorului şi fluxurile numerarului viitoare estimate atestă o înaltă
capacitate de executare a angajamentelor şi executarea obligaţiunilor curente şi viitoare;
· nu este nici un motiv de a considera că banca în prezent sau pe viitor va fi expusă
riscului pierderii.
Supravegheat - activul se consideră supravegheat, în cazul în care capacitatea de plată a
debitorului este una bună, gradul de lichiditate a obiectului gajului (constituit) are caracteristici
stabile, dar persistă, cel puțin, unul din următorii factori:
· există probleme potenţiale legate de situaţia financiară a contrapărţii, în cazul creditului şi
de garantare a acestuia din cauza fluxurilor numerarului neregulate (cu excepţia celor cu caracter
sezonier);
· activul este utilizat în alte scopuri decît cele prevăzute în contract;
· recuperarea plăţilor se face cu întîrziere de la 31 pînă la 90 de zile;
· a avut loc cel puţin o modificare ale termenelor de achitare a plăţilor prestabilite conform
contractului şi nu se respectă îndeplinirea business-planului sau a argumentării tehnico-
economice.

58
Substandard - activul se considera substandard în cazul în care, banca are certitudinea
privind deservirea şi rambursarea activului, dar există riscul pierderilor mai înalt decît cel
obişnuit și persistă, cel puţin, unul din următorii factori:
· situaţia financiara a contrapărţii se înrăutăţeşte iar garanţia (dacă aceasta exista) este
insuficientă sau se înrăutăţeşte;
· fluxurile numerarului ale contrapărţii sînt estimate a fi insuficiente pentru executarea
regulată a obligaţiunilor;
· recuperarea plăţilor se face cu întîrziere de la 91 pînă la 180 de zile.
Dubios (îndoielnic) - activul se consideră dubios (îndoielnic) în cazul în care există un risc
înalt al pierderilor provocat de, cel puţin, unul din următorii factori:
· exista probleme, inclusiv legate de situaţia financiara şi mediul de afaceri al debitorului,
precum şi de deteriorarea surselor de rambursare a datoriilor;
· probabilitatea pierderilor este extrem de mare;
· recuperarea plăţilor se face cu întîrziere de la 181 pînă la 360 de zile;
· activul face obiectul unui litigiu în instanţa de judecată.
Compromis (pierderi) – activul se considera compromis (pierderi), în cazul în care la
momentul clasificării nu pot fi satisfă cute creanţele actuale/viitoare ale băncii aferente acestuia,
nu exista argumente în favoarea faptului că activul poate fi recuperat sau persista, cel puţin, unul
din următorii factori:
· debitorul se află în proces de lichidare (cu excepţia băncilor în proces de lichidare din
Republica Moldova şi a debitorilor a căror datorii sînt garantate cu imobil);
· obiectul gajului lipseşte iar recuperarea plăţilor se face cu întîrziere de 361 de zile şi mai
mult etc.
Sumele rezervate pentru acoperirea pierderilor din deprecierea creditelor şi a părţilor aferente
se contabilizează:
 debit contul din grupa 5860 „Cheltuieli pentru deprecierea creditelor şi
plăţilor aferente lor”,
 credit contra-cont de depreciere din grupele 1230-1510.

Sumele surplusului mijloacelor rezervate pentru acoperirea pierderilor din deprecierea


creditelor şi a plăţilor aferente se contabilizează:
debit contra-cont de depreciere din grupele 1230-1510,
credit contul din grupa 5860 „Cheltuieli pentru deprecierea creditelor şi plăţilor aferente
lor”.

59
Trecerea la scăderi a creditelor şi dobînzilor din contul reducerilor pentru pierderi din
depreciere se contabilizează:
debit contra-cont de depreciere din grupele 1230-1510,
credit credite restante din grupele de conturi 1230-1510, credit
conturile 1716-1757 „Dobînda calculată la credite”.
Concomitent suma creditelor şi dobînzilor trecute la scăderi din contul deprecierii se
înregistrează la intrări în contul memorandum 7201„Credite trecute la scăderi” şi 7202
„Dobînzi şi comisioane calculate la credite trecute la scăderi”.
Exemplu 12:
Creditul acordat de BC „Victoriabank” S.A. întreprinderii „Sebastian” SRL, la momentul
acordării automat se trece în categoria standard pentru care se calculează fondul de risc în
mărime de 2% din suma creditului întocmindu-se următoarea înregistrare:
Debit contul 5501 „Defalcări pentru reduceri pentru pierderi la credite” - 1460 lei
Credit contul 1501 „Contra cont reduceri pentru pierderi la credite” - 1460 lei.
Dacă în timp de 90 de zile nu a fost rambursat creditul, acesta automat se trece la
supravegheat pentru care la fel se calculează fondul de risc în mărime de 5%:
Debit contul 5501 „Defalcări pentru reduceri pentru pierderi la credite”- 3650 lei
Credit contul 1501 „Contra cont reduceri pentru pierderi la credite”- 3650 lei.
Exemplu 13:
Creditul acordat de BC „Victoriabank” S.A persoanei fizice Cazacu Alexandru, la momentul
acordării la fel se trece în categoria standard pentru care se calculează fondul de risc în mărime
de 2% din suma creditului întocmindu-se următoarea înregistrare:
Debit contul 5501 „Defalcări pentru reduceri pentru pierderi la credite” - 260 lei
Credit contul 1501 „Contra cont reduceri pentru pierderi la credite”- 260 lei.
Dacă în timp de 90 de zile nu a fost rambursat creditul, acesta la fel automat se trece la
supravegheat pentru care la fel se calculează fondul de risc în mărime de 5%:
Debit contul 5501 „Defalcări pentru reduceri pentru pierderi la credite” - 650 lei
Credit contul 1501 „Contra cont reduceri pentru pierderi la credite”- 650 lei.
La începutul lunii soldul contului 1501 „Contra cont reduceri pentru pierderi la credite” se
compară cu soldul acestui cont din luna precedentă, şi în caz dacă fondul de risc se măreşte se
întocmeşte aceeaşi formulă contabilă la suma care depăşeşte soldul precedent, iar în caz că
fondul de risc se micşorează, adică creşte ponderea creditelor favorabile, se întocmeşte formula
inversă :
Debit contul 1501 „Contra cont reduceri pentru pierderi la credite”
Credit contul 5501 „Defalcări pentru reduceri pentru pierderi la credite”.

60
Utilizarea fondului de risc se face în baza deciziei luată de organul împuternicit de bancă. La
achitarea creditului din fondul de risc se face următoarea înregistrare:
Dacă creditul după ce a fost trecut la categoria „fără dobîndă” nu este rambursat şi a fost
clasificat ca credit compromis, atunci acest credit se trece la scăderi din contul reducerilor pentru
pierderi la credite .
Exemplu 14:
Să admitem că întreprinderea „Sebastian” SRL, la scadenţă nu a rambursat creditul:
1. Trecerea creditului nerambursat la categoria creditelor fără dobîndă:
Debit contul 1325 „Credite în stare de neacumulare acordate industriei energetice şi a
combustibilului”- 73 000 lei
Credit contul 1322 „Credite pe termen mediu acordate industriei energetice şi a
combustibilului”- 73 000 lei.
2. Achitarea creditului din contul fondului de risc:
Debit contul 1501 „Contra cont reduceri pentru pierderi la credite”- 73 000 lei
Credit contul 1325 „Credite în stare de neacumulare acordate industriei energetice şi a
combustibilului”- 73 000 lei
Intrare contul 7201 „Credite achitate din contul reducerilor la pierderi la credite”- 73 000 lei.
Dacă situaţia financiară a debitorului se îmbunătăţeşte şi el poate achita dobînda şi creditul se
fac următoarele înregistrări:
Debit contul 2251 „Conturi curente ale persoanelor juridice” - 242685 lei
Credit contul 4322 „Venituri din dobînzi la creditele pe termen mediu acordate industriei
energetice şi a combustibilului” -57600 lei
Credit contul 1501 „Contra cont reduceri pentru pierderi la credite” – 73 000 lei
Concomitent se trec la scăderi sumele din conturile memorandum:
Ieşire contul 7201 „Credite achitate din contul reducerilor la pierderi la credite”- 73 000 lei
Ieşire contul 7202 „Dobînda sporită la creditele neachitate de împrumutaţi” -57600 lei
Ieşire contul 7101 „Obligaţiuni sub formă de acorduri la credite”- 73 000 lei
Ieşire contul 7102 „Obligaţiuni sub formă de acorduri de gaj la credite acordate”- 260000 lei.
Exemplu 17:
Să admitem că Cazacu Alexandru nu a rambursat la scadenţă suma creditului de 13 000 lei:
1. Trecerea creditului nerambursat la categoria creditelor fără dobîndă:
Debit contul 1295 „Credite de consum în stare de neacumulare”- 13 000 lei
Credit contul 1292 „Credite de consum pe termen mediu”- 13 000 lei
2. Rambursarea creditului din contul fondului de risc:
Debit 1501 „Contra cont reduceri pentru pierderi la credite” - 13 000 lei
Credit contul 1295 „Credite de consum în stare de neacumulare” - 13 000 lei
61
Intrare contul 7201 „Credite achitate din contul reducerilor la pierderi la credite”- 13 000 lei
Dacă situaţia financiară a debitorului se îmbunătăţeşte şi el poate achita dobînda şi creditul se
fac următoarele înregistrări:
Debit contul 1001 „Numerar în casierie ” - 238000 lei
Credit contul 4292 „Venituri din dobînzi la creditele de consum pe termen mediu”-38000 lei
Credit contul 1501 „Contra cont reduceri pentru pierderi la credite” – 13 000 lei
Ieşire contul 7201 „Credite achitate din contul reducerilor la pierderi la credite”- 13000lei
Ieşire contul 7202 „Dobînda sporită la creditele neachitate de împrumutaţi” - 38000 lei
Ieşire contul 7101 „Obligaţiuni sub formă de acorduri la credite” - 13000lei
Ieşire contul 7102 „Obligaţiuni sub formă de acorduri de gaj la credite acordate” -15 000 lei.
Este necesar de menţionat că sumele rambursate pentru achitarea creditelor trecute la scăderi
din contul reducerilor pentru pierderi la creditele majorează soldul contului reduceri pentru
pierderi la credite.

62
Încheere
În urma studierii amănunţite a situaţiei evidenţei creditelor bancare şi a împrumuturilor la
BC “Victoriabank” SA putem spune că starea generală a contabilităţii, şi în special cea a
contabilităţii datoriilor financiare este una destul de bună. BC “Victoriabank” SA ţine
contabilitatea în baza sistemului contabil complet, astfel evidenţa contabilă este realizată de către
personalul contabilităţii, cu ajutorul tehnicii computerizate şi a programei de contabilitate 1C.
Modul de ţinere a contabilităţii este cel al metodei calculelor.
Acest fapt permite economisirea de timp, de personal, uşurarea muncii lucrătorilor
contabilităţii, precum şi reducerea cheltuielilor suplimentare. Pentru a asigura corectitudinea
datelor, există un contabil care se ocupă exclusiv de înregistrarea operaţiunilor contabile,
ulterior, la întocmirea documentelor centralizatoare, a Cărţii Mari şi a rapoartelor financiare,
acestea sunt verificate de contabilul şef şi de auditorul care auditează BC “Victoriabank” SA.
Conducerea instituției financiare investeşte în programe informatice şi în personal calificat, astfel
menţinînd un nivel înalt al calităţii activităţii contabile.
Contabilul-şef asigură controlul şi reflectarea pe conturile de evidenţă contabilă a
operaţiunilor efectuate, precum şi legătura reciprocă dintre conturile contabilităţii financiare şi de
gestiune, poartă răspundere de respectarea principiilor metodologice de organizare a
contabilităţii. Contabilul-şef semnează împreună cu conducătorul întreprinderii documentaţia ce
serveşte drept baza de primire şi eliberare a bunurilor materiale, a mijloacelor băneşti şi a
decontărilor cu furnizorii şi antreprenorii. Contabilului-şef îi este strict interzis să primească spre
executare documente, operaţiile cărora sînt interzise de lege sau încalcă disciplina financiară sau
de contract.
În rezultatul studiului contabilităţii creditelor bancare şi a împrumuturilor, efectuat de
către autor în teza dată se poate de concluzionat că în general evidenţa este dusă corect, cu mici
excepţii, care vor fi menţionate în cele ce urmează.
Există unele lacune cînd instituția încalcă principiul prudenţei, supraevaluînd conturile de
datorii curente şi subevaluîndu-le pe cele de datorii financiare pe termen lung. De asemenea, în
scopul respectării exigibilităţii pasivelor, creditele şi împrumuturile pe termen mediu (1-5 ani), e
raţional să fie ţinute la evidenţă, cum s-a menţionat anterior la conturile crențelor financiare pe
termen lung. Însă veniturile privind împrumuturile (dobînda) aferente acestor credite, în baza
aceleiaşi exigibilităţi a pasivelor, ar trebui să fie contabilizate în componenţa creanțelor pe
termen scurt. Asta din cauză că dobînda calculată băncii trebuie să fie plătită într-un termen mai
mic de un an.
O altă scăpare observată de autor, este ceea că în Raportul privind fluxul de numerar,
dobînzile privind creditele şi împrumuturile trebuie incluse la activitatea operaţională. La BC
63
“Victoriabank” SA se observă însă că această sumă nu a fost reflectată aici ci a fost inclusă în
cadrul Activităţii Financiare, împreună cu sumele creditelor şi împrumuturilor rambursate.
Un neajuns nu atît al evidenţei contabile a întreprinderii analizate, ci a bazei normative
pe care aceasta se bazează este cel referitor la cele două metode de constatare a veniturilor
privind împrumuturile prevăzute de SNC 23 „Cheltuieli privind împrumuturile”. Aplicînd prima
metodă, nu este clar dacă întreprinderea constată veniturile privind împrumuturile drept venituri
operaţionale, indiferent de tipul de active sau nu? Dacă acceptăm aceasta, atunci textul metodei
standard ar trebui completat cu cuvintele „indiferent dacă activul este calificat sau nu”. Evident
că, în acest caz, instituția financiară, de sinestătător poate să aplice una din metodele enunţate. În
caz contrar, banca trebuie să aplice ambele metode concomitent: pentru active nacalificate –
prima (cea recomandată de SNC 23), pentru active calificate – a doua (alternativ admisibilă).
Încă un neajuns al formulării textului SNC 23 „Cheltuieli privind împrumuturile” este
că, dacă veniturile privind împrumuturile nu corespund celor trei condiţii enumerate în standard
în cadrul metodei alternative, atunci ele se constată drept venituri operaţionale. Este necesar de
completat prevederile acestui standard, astfel încît veniturile privind împrumuturile să se
capitalizeze, dacă în viitor banca, în urma utilizării activului va obţine un avantaj economic cu
excepţia activelor cu destinaţie administrativă sau social-culturală. Chiar dacă în viitor nu se vor
obţine avantaje economice în urma folosirii obiectelor economice cu destinaţie administrativă,
acestea sunt necesare pentru ca totalitatea de mijloace fixe să funcţioneze ca un tot întreg, iar
avantajele economice vor fi obţinute de la acest complex de active. O situaţie analogică avem şi
în cazul activelor cu destinaţie social-culturală.
Conform §15 al SNC 23 „Cheltuieli privind împrumuturile”, dacă valoarea activului
calificat, în momentul punerii în funcţiune, calculată în baza cheltuielilor efective, depăşeşte
valoarea de recuperare sau valoarea net realizabilă, atunci deferenţa este decontată în
conformitate cu cerinţele SNC 13 „Contabilitatea activelor nemateriale” şi SNC 16
„Contabilitatea activelor materiale pe termen lung”. Comentariile la SNC 23 prevăd reflectarea
acestei diferenţe la majorarea cheltuielilor perioadei sau la micşorarea capitalului propriu.
Conţinutul economic al dezavantajului decontării diferenţei (depăşirii) enunţate la
micşorarea capitalului propriu constă în influenţa acesteia asupra situaţiei patrimoniale şi
structurii ei a unităţii economice. Prin urmare, în Bilanţul Contabil aceşti indicatori, în măsura
respectivă, vor fi prezentaţi neobiectiv.
Astfel, în urma studierii neajunsurilor depistate la BC “Victoriabank” SA, autorul a
formulat anumite propuneri şi anume: pentru a evita înregistrarea operaţiunilor la anumite
conturi sau subconturi greşite este necesar de a studia mai aprofundat subconturile fiecărui cont
precum şi literatura de specialitate în care se menţionează operaţiunile tip care pot fi întîlnite la
64
întreprinderi. Iar pentru a completa corect în totalitate Raportul financiar anual, de asemenea, de
a studia, la necesitate, literatura de specialitate.

65
BIBLIOGRAFIE
I. Acte normative:
1.1. Legea contabilităţii nr. 113-XVI din 27.04.2007. În: Monitorul Oficial al Republicii
Moldova nr. 90-93 din 29.06.2007.
1.2. Legea privind activitatea băncilor nr.202/2017 din 06.10.2017 În: Monitorul Oficial al
Republicii Moldova nr. 434-439 din 15.12.2017.
1.3. Legea privind societăţile pe acţiuni nr.1134-XIII din 02.04.1997, cu modificările şi
completările ulterioare.
1.4. Regulament BNM nr. 3/09 “cu privire la creditele mari” din 01/12/95.
1.5. Regulament BNM nr. 1/09 “privind incheierea acordurilor cu persoane afiliate bancilor
comerciale, inclusiv eliberarea creditelor” din 10/11/93.
1.6. Legea RM „Instituţiilor financiare" nr. 550-XIII din 21.07.95.
1.7. Legea RM „Cu privire la Banca Naţională a Moldovei'' nr. 548-ХШ din 21.07.95.
1.8. Regulamentul BNM „Cu privire la creditele expirate"m. 130 din 15.05.98;
1.9. Regulamentul BNM „Cu privire la clasificarea creditelor şi formarea reducerilor pentru
pierderile la credite (fondul de risc) " nr. 164 din 22.06.98.
1.10. SNC 3 „Componenţa consumurilor şi cheltuielilor întreprinderii”, aprobat prin ordinul
Ministerului Finanţelor nr. 174 din 25.12.1997. În: Monitorul Oficial al Republicii
Moldova nr. 88-91 din 30.12.1997.
1.11. SNC 5 „Prezentarea rapoartelor financiare”, aprobat prin ordinul Ministerului Finanţelor
nr. 174 din 25.12.1997. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 88-91 din
30.12.1997.
1.12. SNC 7 „Raportul privind fluxul mijloacelor băneşti”, aprobat prin ordinul Ministerului
Finanţelor nr. 174 din 25.12.1997. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 88-91
din 30.12.1997.
1.13. SNC 23 „Cheltuieli privind împrumuturile”, aprobat prin ordinul Ministerului Finanţelor
nr. 174 din 25.12.1997. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 88-91 din
30.12.1997.
1.14. SNC 24 „Publicarea informaţiei privind părţile legate”, aprobat prin ordinul Ministerului
Finanţelor nr.16 din 29.01.99. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 35-38/70,
15.04.1999
1.15. Planul de conturi al activităţii economico-financiare al întreprinderilor, aprobat prin
ordinul Ministerului Finanţelor al Republicii Moldova nr. 16 din 29.01.1999.
1.16. Regulamentul privind inventarierea nr. 27 din 28.04.2004, aprobat de Ministerul
Finanţelor. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 121-124 din 22.07.2004.
66
2. Manuale, monografii, cărţi, broşuri:
1.1 Bogdan V. Armonizare contabilă internaţională. Bucureşti: Editura Economica, 2004.
1.2 Burtescu C. Contabilitate. Piteşti: Ed. Independenţa Economică, 2002.
1.3 Chirica L. Curs complet de contabilitate şi fiscalitate. Vol II. Bucureşti: Editura
Economica, 2000.
1.4 Colasse Bernard. Contabilitate generală. Ediţia 4. Iaşi: Ed. Moldova, 1993.
1.5 Coman F. Contabilitate generală. Bucureşti: Ed. Lumina Lex, 2002.
1.6 Epuran M. Teoria contabilităţii. Bucureşti: Ed. Economica, 2004.
1.7 Feleaga N. I. Ionaşcu. Contabilitatea financiară.Vol III. Ed. Economica, Bucureşti,
1993.
1.8 Feleaga N. Sisteme contabile comparate. Vol I. Bucureşti: Editura economica, 2000.
1.9 Feleaga N. Sisteme contabile comparate . Vol. II. Bucureşti: Ed. Economica, 1999
1.10 Feleaga N. Sisteme contabile comparate. Vol. III; Bucureşti: Ed. Economica,
2000.
1.11 Feleaga N. Malcin L. Politici şi opţiuni contabile. Bucureşti: Editura Economica,
2002.
1.12 Luha V. Titluri de credit, cambia. Craiova: Lumina Lex, 1998.
1.13 Masson Jacques. Credite bancare pentru întreprinderi. Bucureşti: Editura
economica, 1994.
1.14 Morăraşu I. Analiza economico-financiară. Bucureşti: Ed. Fundaţia Romîniei de
mîine, 2004.
1.15 Murray A. Analiza creditului. Bucureşti: Editura economica, 1998.
1.16 Nederiţa A. Contabilitate financiară. Manual. Ediţia a II-a. ACAP, Chişinău,
2003.
1.17 Nederiţa A. Corespondenţa conturilor contabile, seria Biblioteca contabilului,
anexă la revista Contabilitate şi audit. Combinatul Poligrafic, Chişinău, 2007.
1.18 Nederiţa A. Noul sistem contabil al agenţilor economici din R. Moldova. Vol I.
Chişinău, 1998.
1.19 Niculescu M. Diagnostic global strategic . Bucureşti: Ed. Economica, 1997.
1.20 Pop Valer. Contabilitate financiară. Oradea: Treira, 1998.
1.21 Ristea M. Contabilitatea financiară a întreprinderii. Bucureşti: Editura
Universitară, 2005.
1.22 Spătaru L. Analiza economico- financiară. Bucureşti: Ed. Economica, 2004.
1.23 Vintilă G. Diagnosticul financiar şi evaluarea întreprinderii. Bucureşti: Ed.
Didactică şi Pedagogică, 1998.
67
1.24 Ţiriulnicova N. Analiza rapoartelor financiare. Tipografia Centrală, Chişinău,
2004.
1.25 Zipf R. Piaţa obligaţiunilor. Bucureşti: Lumina Lex, 2000.
1.26 Макарева В. Заимы и кредиты . Мосва, 2007.
1.27 Пошерстник Н. Бухгалтерский учёт в кредитных организациях: правила
ведения. Москва, 2004.

3. Articole din reviste şi culegeri de lucrări ştiinţifice:


3.1.Bucur V. Contabilitatea capitalizării cheltuielilor de împrumut la crearea activelor pe termen
lung. În Analele Academiei de Studii Economice, Vol I, Chişinău. ASEM, 2001. p. 377-383.
3.4. Cristea M. Evidenţa creditelor acordate de bănci. În: revista Finanţe, credit, contabilitate. Nr.
5. Bucureşti, 1999. p. 48-56.
3.5. Giurgiu M., Oportunitatea transformării creditului comercial în credit bancar. În: revista
Finanţe, bănci, asigurări. Nr. 1. Bucureşti, 2002. p.27-28.
3.6. Maembe R., Creditul comercial. În: revista Tribuna economică. Nr. 47. Bucureşti, 2001. p.
16-17.

4.Surse electronice:
4.1.Standarte internaţionale de Raportare Financiară, inclusiv Standardele Internaţionale de
Contabilitate şi Interpretările lor la 1 ianuarie 2007. Chişinău, 2008. http://www.minfin.md
4.2. Standarde Naţionale de Audit. Chişinău, 2008. http://www.minfin.md
4.3. Discuţii, dezbateri privind unele probleme de contabilitate http://www.nalog.md
4.4.Biroului Naţional de Statistică a Republicii Moldova. Chişinău, http://www.statistica.md
4.5. Banca comercială BC “Victoriabank” SA, http://www.victoriabank.md/ro/start/

68
Anexe

69
Anexa 2 Promoție de credit
B.C. „VICTORIABANK” S.A. 1

CONTRACT DE CREDIT nr.1726

22 decembrie 2017 mun. Chişinău

Banca Comercială,,VICTORIABANK" S.A., înregistrată în Registrul de Stat al persoanelor juridice la


Camera Înregistrării de Stat la 14.06.2001, număr de identificare de stat – cod fiscal 1002600001338, Filiala nr.3
Chișinău, denumită în continuare “BANCA”, reprezentată de directorul filialei Sandu Victor care acţionează în baza
Statutului pe de o parte, şi
Cet. Cazacu Alexandru, data naşterii 28.11.1978, IDNP 200101024066, buletin de identitate seria B
01223566, Eliberat de ÎS „CRIS” REGISTRU” la data de 21.05.2013, valabil până la data de 28.11.2023, adresa de
domiciliu: Mun. Chișinău, str. Miron Costin 4/10, ap. 53, tel. 079102542, email: c.alex@gmail.com, denumit/ă în
continuare "DEBITOR”, pe de altă parte, au încheiat prezentul Contract privind următoarele:

1. OBIECTUL CONTRACTULUI
1.1. Banca acordă Debitorului un credit în sumă de 13 000 (treisprezece mii) lei MDL, pentru o perioadă de 36
luni, cu data limită de rambursare 22.12.2020, iar Debitorul se obligă să restituie suma creditului primit, în termenul
indicat şi să plătească dobânda calculată de Banca, precum şi alte sume datorate în legătură cu executarea prezentului
Contract.
2. CONDIŢIILE DE CREDITARE
2.1. Scopul creditului: Credit de consum personal (reparatie în apartament).
2.2. Obligaţia Băncii de acordare a creditului intră în vigoare numai după executarea de către Debitor a tuturor
obligaţiilor sale în conformitate cu prezentul Contract, obligaţii, care, până la acel moment, trebuie să fie executate şi
implementate în modul stabilit de Bancă, pînă la/ sau concomitent cu acordarea creditului.
2.3. Drept garanţie de rambursare a creditului, a dobînzii aferente, a penalităţilor şi prejudiciilor ce rezultă din contract
sînt următoarele:
 Fidejusiune a Dlui (Dnei) Cazacu Aurelia în sumă de 15 000 (cincisprezece mii) MDL.
2.4. Mijloacele de creditare vor fi transferate în contul curent, deschis la BC “VICTORIABANK" S.A. al Debitorului
nr. 1100000004522.
2.5. Executarea obligaţiilor de către Debitor în baza prezentului Contract se efectuează prin introducerea (înscrierea)
mijloacelor băneşti în contul curent al Debitorului, menţionat în p. 2.4 din prezentului cotract. Data îndeplinirii de către
Debitor a obligaţiilor din prezentul Contract este data debitării de către Bancă a mijloacelor băneşti din contul curent al
Debitorului pentru rambursarea datoriei.
2.6. Suma totală a creditului include plata dobânzii, a comisioanelor, pe care Debitorul este obligat să le plătească în
temeiul contractului de credit şi care sunt cunoscute Băncii, plăţile pentru serviciile suplimentare care se referă la
contractul de credit, cu excepţia taxelor notariale, penalităţilor şi comisioanelor de rambursare a creditului înainte de
termen, care la data încheierii contractului constituie suma în mărime de 16 541,33 (șaisprezece mii cinci sute patruzeci
și unu) lei, 33 bani MDL. Rata dobînzii anuale efectivă constituie 17,62 %.

3. OBLIGAŢIILE PĂRŢILOR
3.1 BANCA SE OBLIGĂ:
3.1.1. Să deschidă cont curent Debitorului şi să-i acorde credit în suma indicată la punctul 1.1 a prezentului Contract
după prezentarea de către Debitor a documentelor solicitate de Bancă, în modul stabilit.
3.1.2. Să primească de la Debitor mijloacele băneşti pentru plata creditului şi a dobânzii aferente în conformitate cu
prevederile prezentului Contract.
3.2 DEBITORUL SE OBLIGĂ
3.2.1. Rambursarea creditului în sumă de 459,91 (patru sute cincizeci și nouă) lei, 91 bani lunar, în termen de 36 luni,
conform Anexei nr.1, care constituie partea integrantă a prezentului Contract de credit, în care se indică data plăţilor
lunare programate de anuitate, care include suma datoriei principale, dobînda, comisionul lunar pentru administrarea
creditului şi soldul datoriei pe credit la data de scadenţă, şi după.
3.2.2. Pentru utilizarea creditului, să achite lunar Băncii dobânda din suma restantă a creditului la o rată a dobînzii
flotantă, stabilită la data semnării prezentului Contract, care constitue 17.62 %, reieşind din 365/366 zile pe an,
începând cu data eliberării creditului.
3.2.4. Să plătească Băncii comisionul lunar pentru administrarea creditului în marime de 71,50 (șaptezeci și unu) lei, 50
bani. Comisionul se achită lunar, înpreună cu plăţile lunare programate.
3.2.5. Să plătească comisionul, conform tarifelor Băncii pentru obţinerea şi actualizarea informaţiilor la Biroul Istoriilor
de Credit, în măsura necesităţii, dar nu mai rar de o dată în an.
B.C. „VICTORIABANK” S.A. 2

3.2.6. Să informeze Banca despre schimbarea locului de trai, de muncă sau despre alte circumstanţe care ar putea afecta
îndeplinirea obligaţiilor conform prezentului Contract, în termen de 7 (şapte) zile de la apariţia circumstanţelor
menţionate.
3.2.7. La solicitarea Băncii să ofere garanţii suplimentare sau să înlocuiască garanţia/ile existentă/e.
3.2.8. Să asigure lucrătorilor Băncii accesul la bunul gajat/ipotecat, precum şi să ofere documentele necesare pentru
efectuarea controlului.
3.2.9. La producerea evenimentului asigurat, să trimită Băncii despăgubirea de asigurare pentru rambursarea datoriei la
credit, a dobânzii calculate şi altor plăţi aferente.
3.2.10. Să plătească Băncii comisioanele, prevăzute în Tarifele Băncii, în temeiul prezentului Contract, să suporte toate
cheltuielile privind încheierea Contractului: autentificarea notarială, înregistrarea contractelor şi întocmirea altor
documente prevăzute de prezentul Contract.
3.2.11. Să deschidă un cont curent pentru efectuarea plăţilor la credit.
3.2.12. În cazul exercitării dreptului de renunţare la credit, să notifice despre aceasta Banca, în temeiul informaţiei
furnizate de ea, cu ajutorul mijloacelor care confirmă recepţionarea notificării. Termenul se consideră respectat, dacă
notificarea a fost expediată până la data de expirare a acesteia, cu condiţia prezentării notificării pe suport de hârtie sau
pe un alt suport de lungă durată, de care dispune Creditorul şi care-i este disponibil; şi să plătească Băncii suma de bază
a creditului şi dobânzii aferente ei, din ziua primirii creditului până în ziua rambursării lui, fără careva întârzieri
nejustificate şi nu mai târziu de 30 de zile calendaristice din ziua expedierii în adresa Creditorului a notificării cu privire
la renunţarea la credit.
4. DREPTURILE PĂRŢILOR
4.1 DREPTURILE BĂNCII
4.1.1. Banca este în drept să suspende sau să anuleze dreptul Debitorului la utilizarea creditului, a încasa toate sumele
datorate în temeiul prezentului Contract, care vor constitui obiectul plăţii de Debitor prioritar faţă de alţi creditori şi să
urmărească bunul gajat, informându-l despre aceasta pe Debitor în termen de cincisprezece zile (art. 1242 p.5 Codul
Civil al RM), în cazurile în care:
a) documentele sau informaţiile furnizate Băncii de către Debitor conţin date neveridice;
b) Debitorul nu îşi îndeplineşte unele din obligaţiile, pe care le-a asumat în temeiul prezentului Contract,
inclusiv, cea de a plăti în termen şi integral sumele destinate rambursării Creditului şi dobânzii sau oricărei alte sume
datorate Băncii în temeiul prezentului Contract;
c) formarea la Debitor a datoriei restante;
d) înrăutăţirea situaţiei financiare a Debitorului;
e) refuzul Debitorului de a executa cerinţele Băncii privind acordarea de garanţii suplimentare;
f) Debitorul este concediat de la locul de muncă;
g) Debitorul va încălca şi altele condiţii prezentului Contract;
h) există circumstanţe care confirmă faptul că suma acordată Debitorului nu va fi rambursată în termenul
stabilit.
4.1.2. Banca este în drept, în mod unilateral, să retragă din contul Debitoruluii mijloace băneşti şi să le direcţioneze, în
conformitate cu graficul de rambursare, la rambursarea restanţelor curente, precum şi la rambursarea altor obligaţii faţă
de Bancă.
4.1.3. Banca este în drept În temeiul prezentului Contract, la cesiunea de creanţe către Debitor, informându-l despre
aceasta pe Debitor. În funcţie de volumul obligaţiilor executate, cesiunea poate fi totală sau parţială.
4.1.4. La cererea motivată a Debitorului, să prolongheze, restructureze datoria la credit şi dobîndă, care nu pot fi plătite
în termenii stabiliţi. Mărimea comisionului va fi determinată de către Comitetul de Creditare al Băncii la momentul
prolongării şi/sau restructurării creditului.
4.1.5. În cazul revocării de către Debitor a Contractului de credit, Banca este în drept la despăgubiri pentru plăţile
nerambursabile, pe care le-a achitat autorităţilor publice ale Republicii Moldova.

4.2 DREPTURILE DEBITORULUI


4.2.1. Debitorul are dreptul să restituie Băncii, înainte de termen, creditul acordat, integral şi/sau parţial, conform cererii
prezentate unde se indică suma de rambursare înainte de termen a creditului. 4.2.2. Cu acordul în scris al Băncii,
Debitorul, în temeiul prezentului Contract, are dreptul să cesioneze creanţele către o terţă persoană. Cesiunea poate fi
totală sau parţială, în funcţie de volumul de obligaţii, executarea a căror este transmisă unei persoane terţe. În cazul
cesiunii de creanţă, Debitorul şi persoana terţă sunt responsabile de executarea integrală ale obligaţiilor asumate în
temeiul prezentului Contract, în conformitate cu legislaţia Republicii Moldova.
4.2.3. Debitorul are dreptul să depună în contul său curent o sumă în mărime de câteva plăţi lunare, care, în lipsa altor
insărcinări din partea sa, vor fi lunar decontate de către Bancă din contul curent al Debitorului.
B.C. „VICTORIABANK” S.A. 3

4.2.4. Debitorul are dreptul, în perioada de 14 zile să efectueze revocarea contractului de credit prin expedierea în
adresa Băncii a notificării cu privire la renunţarea la credit.
4.2.5. Termenul de retragere, indicat în pct.4.2.4.din prezentul contract, începe din ziua încheierii contractului de credit
sau de la data cînd debitorul a făcut cunoştinţă cu condiţiile contractului şi cu condiţiile de creditare, precum şi cu
informaţia care i s-a oferit, în cazul în care această zi este ulterioară faţă de ziua semnării contractului de credit.
4.2.6. În cazul în care Banca sau o terţă persoană acordă un serviciu suplimentar, referitor la contractul de credit, în
temeiul acordului încheiat între Bancă şi terţa persoană, Debitorul nu mai are obligaţiuni care să decurgă în urma
acordării acestui serviciu, dacă el şi-a exercitat dreptul de revocare a contractului de credit în corespundere cu prezentul
Contract.
4.2.7. La încetarea contractului de credit, Banca îi oferă Debitorului în mod gratuit, în temeiul unei cereri scrise,
documentul ce confirmă achitarea tuturor obligaţiilor Debitorului, care decurg din contractul corespunzător.

5. CONDIŢII SPECIALE
5.1. În cazul în care intervin schimbări în raport cu condiţiile de piaţă ale resurselor de creditare, ratei inflaţiei, Banca
are dreptul să modifice rata dobânzii de utilizare a creditului, anunţându-l în scris despre aceasta pe Debitor cu cel puţin
zece zile calendaristice pînă la introducerea ratei nouă a dobânzii. Debitorul este în drept să accepte sau să refuze noua
rată a dobânzii. Dacă în termen de zece zile calendaristice (art. 1237 Codul Civil al RM) din momentul notificării,
Debitorul nu a prezentat Băncii, în formă scrisă, dezacordul său în raport cu noua rată a dobânzii, atunci acest fapt va fi
interpretat ca acordul Debitorului cu noua rată a dobânzii. În cazul în care Debitorul nu este de acord cu noua rata a
dobânzii, el este obligat să ramburseze creditul înainte de termen pe parcursul a unei luni, iar Banca are dreptul de a lua
măsurile necesare cu privire la rambursarea înainte de termen a creditului.
5.2. Termenul de percepere a dobânzilor începe la data formării datoriilor pe contul de credit şi încetează la data
rambursării integrale a creditului. Drept temei pentru calcularea dobânzii servesc extrasele din contul de decontare
(curent) al Debitorului.
5.3. În cazul în care Banca va primi de la Debitor o sumă mai mică decât suma stabilită conform graficului la prezentul
Contract (Anexa nr.1), Banca este în drept să direcţioneze suma dată la rambursarea, în primul rând, a penalităţilor, apoi
a dobânzii la credit, iar restul mijloacelor băneşti la rambursarea creditului, în temeiul actelor normative şi a
regulamentelor interne ale Băncii.
5.4. Debitorul este prevenit despre răspunderea penală în cazul dobîndirii creditului prin înşelăciune, însuşirea,
înstrăinarea, substituirea şi tăinuirea bunurilor gajate, sechestrate sau confiscate, precum şi în caz de confecţionarea,
deţinerea, vânzarea sau folosirea documentelor oficiale, a imprimatelor, ştampilelor sau sigiliilor false, conform art.art.
238, 251 şi 361 din Codul Penal al Republicii Moldova. 5.5. Banca nu-şi asumă riscurile care rezultă din circumstanţele
de forţă majoră.
5.6. Pe întreaga perioada de valabilitate a prezentului Contract, în scopul exactităţii şi actualizării informaţiei, care se
conţine în documentele prezentate, Banca este în drept să solicite ÎS “Centrul Resurselor Informaţionale de Stat
„Registru” sau oricărui alt sistem informaţional, informaţia cu privire la datele cu caracter personal.
5.7. Debitorul îşi dă acordul la obţinerea şi actualizarea de către Bancă a informaţiei din cadrul Biroului Istoriilor de
Credit după caz.
5.8. În cazul cînd data stingerii datoriei cade într-o zi de repaus/ziua de sărbătoare nelucrătoare şi/sau ziua, cînd, în
virtutea legislaţiei în vigoare, se transferă ziua nelucrătoare, data scadenţei creditului se consideră prima zi lucrătoare,
care urmează după ziua liberă/nelucrătoare, de sărbătoare.
5.9. Ultima plata la credit va diferi de suma plăţii de anuitate, indicată în Anexa nr.1, în dependenţă de numărul de zile
de utilizare efectivă de credit, inclusiv în zilele de repaus, nelucrătoare, de sărbătoare şi/sau în ziua, cînd, în virtutea
legislaţiei în vigoare se transferă ziua nelucrătoare, iar informaţia privind mărimea lui va fi prezentată Debitorului în
ziua rambursării creditului de către salariatul responsabil în subdiviziunea/filiala Băncii.

6. RESPONSABILITATEA PĂRŢILOR
6.1. În caz de nerambursării în termen a sumelor restante la credit şi a dobînzilor aferente, Debitorul va plăti Băncii
penalităţi în mărime de 0,2 % din suma datoriei restante pentru fiecare zi de întârziere.
6.2. În cazul neexecutării sau executării necorespunzătoare de către Debitor a prevederilor prezentului Contract,
Debitorul va plăti Băncii o penalitate în mărime de 0,1 % din suma indicată la pct.1.1 a prezentului Contract, pentru
fiecare zi de neexecutare sau executare necorespunzătoare a obligaţiilor contractual, cu ecscepţia obligaţiilor indicate în
p.p.3.2.1. şi 3.2.2. răspunderea pentru încalcare căroia este stabilită în p.6.1 din prezentul contract.
6.3. Prezentul Contract intră în vigoare la data semnării lui de către Bancă şi Debitor şi este valabil pînă la data
rambursării integrale a creditului, dobânzii calculate şi a altor obligaţii asumate de către Debitor în temeiul prezentului
Contract.
B.C. „VICTORIABANK” S.A. 4

6.4. Litigiile apărute între Părţi în procesul executării prezentului Contract se soluţionează în modul stabilit de legislaţia
Republicii Moldova, în instanţele competente de judecată din Republica Moldova. În caz de litigiu cu privire la
mărimea datoriei la credit, modul, termenele şi sursele de rambursare scestuia, precum şi alte aspecte, documentele
bancare vor constitui dovadă primordilă a existenţei obligaţiilor Debitorului faţă de Bancă, precum şi mărimea lor.

7. ALTE CLAUZE
7.1. Orice notificare, preaviz sau un mesaj, care trebuie să fie făcut de Bancă sau de către Debitor în baza prezentului
Contract, trebuie să fie în formă scrisă, în caz dacă Părţile nu au convenit altfel. O astfel de notificare, preaviz, sau un
alt mesaj vor fi considerate depuse în acel moment, când ele sunt înmânate personal, livrate prin intermediul poştei, prin
telex sau fax părţii pentru care ele erau destinate, la adresele indicate în prezentul Contract, cu excepţia cazurilor în care
Părţile convin altfel.
7.2. Banca îşi rezervă dreptul de a informa pe Debitor cu privire la viitoarele plăţi, modificarea ratei dobânzii, mărimea
sumei restante şi altele prin intermediul mesajelor electronice, precum mesaje SMS, informaţii MMS, prin mesaje
vocale, poştale şi alt tip de mesaje.
7.3. Prelungirea şi modificarea prevederilor prezentului Contract se efectuează în temeiul acordului adiţional încheiat
între Părţi.

7.4. Toate anexele şi completările (modificările) la prezentul Contract, cu excepţia modificărilor prevăzute în punctul
5.1.din prezentul contract, constituie partea lui integrantă şi sunt valabile dacă sunt redactate în scris şi semnate de către
persoanele împuternicite.
7.5. Litigiile apărute între Părţi, în procesul executării prezentului Contract, vor fi examinate de către instanţele
competente de judecată din Republica Moldova în modul stabilit de în conformitate cu legislaţia Republicii Moldova.
Litigiile privind contractul de credit pot fi soluţionate, de comun acord, şi pe calea medierii în conformitate cu legislaţia
Republicii Moldova, atât până la, cât şi după adresarea în instanţa de judecată.
7.6. Prezentul Contract este întocmit în limba de stat în două exemplare, câte unul pentru fiecare Parte, ambele având
aceeaşi putere juridică.

RECHIZITELE PĂRŢILOR

B.C. “VICTORIABANK“ S.A. DEBITOR


Filiala Nr. 3: Chişinău, str. 31 August 1989, 141
tel: (+373 22) 57 61 92 Cazacu Alexandru,
Cont corespondent 35215845 IDNP 200101024066
C/f 1002600001338 Mun. Chișinău, str. Miron Costin 4/10, ap. 53
Buletin de id. B 01223566
Eliberat de Of. ÎS „CRIS” REGISTRU”
la data de 21.05.2013
tel. 079102542, email: c.alex@gmail.com
B.C. „VICTORIABANK” S.A. 5

Anexa 1

Tabel de rambursare a creditului (conform contractului nr.1726 din 22.12.2017)

Denumirea produsului Credit Magic

Suma de credit 13.000,00 MDL

Termen 36 Luni

Plata lunara 459,91 MDL

Total comisioane la acordare 340,00 MDL

Total comisioane de administrare 2.574,00 MDL

Dobânda totală 627,33 MDL

Total cost credit 16.541,33 MDL

Dobânda anuală efectivă 17.62 %

Dobândă spre
Nr. rate Data Sold credit Credit spre plată plată Comision Plata lunara

1 22/01/2018 13.000,00 MDL 0,00 MDL 33,12 MDL 71,50 MDL 104,62 MDL

2 23/02/2018 13.000,00 MDL 355,29 MDL 33,12 MDL 71,50 MDL 459,91 MDL

3 22/03/2018 12.644,71 MDL 357,23 MDL 31,18 MDL 71,50 MDL 459,91 MDL

4 24/04/2018 12.287,48 MDL 355,08 MDL 33,33 MDL 71,50 MDL 459,91 MDL

5 22/05/2018 11.932,40 MDL 360,95 MDL 27,46 MDL 71,50 MDL 459,91 MDL

6 22/06/2018 11.571,45 MDL 358,93 MDL 29,48 MDL 71,50 MDL 459,91 MDL

7 24/07/2018 11.212,52 MDL 358,92 MDL 29,49 MDL 71,50 MDL 459,91 MDL

8 22/08/2018 10.853,60 MDL 362,54 MDL 25,87 MDL 71,50 MDL 459,91 MDL

9 22/09/2018 10.491,06 MDL 361,68 MDL 26,73 MDL 71,50 MDL 459,91 MDL

10 22/10/2018 10.129,38 MDL 365,10 MDL 23,31 MDL 71,50 MDL 459,91 MDL

11 22/11/2018 9.764,28 MDL 363,53 MDL 24,88 MDL 71,50 MDL 459,91 MDL

12 22/12/2018 9.400,75 MDL 365,23 MDL 23,18 MDL 71,50 MDL 459,91 MDL

13 24/01/2019 9.035,52 MDL 363,90 MDL 24,51 MDL 71,50 MDL 459,91 MDL

14 22/02/2019 8.671,62 MDL 368,45 MDL 19,96 MDL 71,50 MDL 459,91 MDL

15 22/03/2019 8.303,17 MDL 367,25 MDL 21,16 MDL 71,50 MDL 459,91 MDL

16 23/04/2019 7.935,92 MDL 367,54 MDL 20,87 MDL 71,50 MDL 459,91 MDL
B.C. „VICTORIABANK” S.A. 6

Dobândă spre
Nr. rate Data Sold credit Credit spre plată plată Comision Plata lunara

17 22/05/2019 7.568,38 MDL 370,37 MDL 18,04 MDL 71,50 MDL 459,91 MDL

18 22/06/2019 7.198,01 MDL 370,07 MDL 18,34 MDL 71,50 MDL 459,91 MDL

19 23/07/2019 6.827,94 MDL 371,01 MDL 17,40 MDL 71,50 MDL 459,91 MDL

20 22/08/2019 6.456,93 MDL 372,52 MDL 15,89 MDL 71,50 MDL 459,91 MDL

21 24/09/2019 6.084,41 MDL 371,95 MDL 16,46 MDL 71,50 MDL 459,91 MDL

22 23/10/2019 5.712,46 MDL 375,30 MDL 13,11 MDL 71,50 MDL 459,91 MDL

23 22/11/2019 5.337,16 MDL 375,29 MDL 13,12 MDL 71,50 MDL 459,91 MDL

24 22/12/2019 4.961,87 MDL 376,21 MDL 12,20 MDL 71,50 MDL 459,91 MDL

25 22/01/2020 4.585,66 MDL 376,76 MDL 11,65 MDL 71,50 MDL 459,91 MDL

26 22/02/2020 4.208,90 MDL 378,06 MDL 10,35 MDL 71,50 MDL 459,91 MDL

27 24/03/2020 3.830,84 MDL 378,05 MDL 10,36 MDL 71,50 MDL 459,91 MDL

28 22/04/2020 3.452,79 MDL 380,20 MDL 8,21 MDL 71,50 MDL 459,91 MDL

29 22/05/2020 3.072,59 MDL 380,85 MDL 7,56 MDL 71,50 MDL 459,91 MDL

30 23/06/2020 2.691,74 MDL 381,35 MDL 7,06 MDL 71,50 MDL 459,91 MDL

31 22/07/2020 2.310,39 MDL 382,92 MDL 5,49 MDL 71,50 MDL 459,91 MDL

32 22/08/2020 1.927,47 MDL 383,50 MDL 4,91 MDL 71,50 MDL 459,91 MDL

33 22/09/2020 1.543,97 MDL 384,48 MDL 3,93 MDL 71,50 MDL 459,91 MDL

34 22/10/2020 1.159,49 MDL 385,74 MDL 2,67 MDL 71,50 MDL 459,91 MDL

35 22/11/2020 773,75 MDL 386,44 MDL 1,97 MDL 71,50 MDL 459,91 MDL

36 22/12/2020 387,31 MDL 387,31 MDL 0,96 MDL 71,50 MDL 459,77 MDL

Total 13.000,00 MDL 627,33 MDL 2.574,00 MDL 16.201,33 MDL


Anexa 6
Anexa 7
Anexa 8
B.C. „VICTORIABANK” S.A. 1

CONTRACT DE CREDIT nr.1452

11 septembrie 2017 mun. Chişinău

Banca Comercială,,VICTORIABANK" S.A., înregistrată în Registrul de Stat al persoanelor juridice la


Camera Înregistrării de Stat la 14.06.2001, număr de identificare de stat – cod fiscal 1002600001338, Filiala nr.3
Chișinău, denumită în continuare “BANCA”, reprezentată de directorul filialei Sandu Victor care acţionează în baza
Statutului pe de o parte, şi
“Sebastian” SRL înregistrată în Registrul de Stat al persoanelor juridice la Camera Înregistrării de Stat la
03.11.2015, număr de identificare de stat – cod fiscal 1004600017209, str.Stefan cel Mare 73, reprezentată de directorul
Corovețchi Vadim care acţionează în baza Statutului, denumit/ă în continuare "DEBITOR”, pe de altă parte, au încheiat
prezentul Contract privind următoarele:

1. OBIECTUL CONTRACTULUI
1.1. Banca acordă Debitorului un credit în sumă de 73 000 (șaptezeci și trei mii) lei MDL, pentru o perioadă de 24
luni, cu data limită de rambursare 11.09.2019, iar Debitorul se obligă să restituie suma creditului primit, în termenul
indicat şi să plătească dobânda calculată de Bancă, precum şi alte sume datorate în legătură cu executarea prezentului
Contract.
2. CONDIŢIILE DE CREDITARE
2.1. Scopul creditului: completa mijloacele circulante (procurarea gazului lichifiat).
2.2. Obligaţia Băncii de acordare a creditului intră în vigoare numai după executarea de către Debitor a tuturor
obligaţiilor sale în conformitate cu prezentul Contract, obligaţii, care, până la acel moment, trebuie să fie executate şi
implementate în modul stabilit de Bancă, pînă la/ sau concomitent cu acordarea creditului.
2.3. Mijloacele de creditare vor fi transferate în contul curent, deschis la BC “VICTORIABANK" S.A. al Debitorului
nr. 1110000008523.
2.4. Executarea obligaţiilor de către Debitor în baza prezentului Contract se efectuează prin introducerea (înscrierea)
mijloacelor băneşti în contul curent al Debitorului, menţionat în p. 2.4 din prezentului cotract. Data îndeplinirii de către
Debitor a obligaţiilor din prezentul Contract este data debitării de către Bancă a mijloacelor băneşti din contul curent al
Debitorului pentru rambursarea datoriei.
2.5. Suma totală a creditului include plata dobânzii, a comisioanelor, pe care Debitorul este obligat să le plătească în
temeiul contractului de credit şi care sunt cunoscute Băncii, plăţile pentru serviciile suplimentare care se referă la
contractul de credit, cu excepţia taxelor notariale, penalităţilor şi comisioanelor de rambursare a creditului înainte de
termen, care la data încheierii contractului constituie suma în mărime de 86 255,30 (optzeci și șase mii douăsute cinzeci
și cinci) lei, 30 bani MDL. Rata dobînzii anuale efectivă constituie 18,37%.
3. OBLIGAŢIILE PĂRŢILOR
3.1 BANCA SE OBLIGĂ:
3.1.1. Să deschidă cont curent Debitorului şi să-i acorde credit în suma indicată la punctul 1.1 a prezentului Contract
după prezentarea de către Debitor a documentelor solicitate de Bancă, în modul stabilit.
3.1.2. Să primească de la Debitor mijloacele băneşti pentru plata creditului şi a dobânzii aferente în conformitate cu
prevederile prezentului Contract.
3.2 DEBITORUL SE OBLIGĂ
3.2.1. Rambursarea creditului în sumă de 3 613,65 lei lunar, în termen de 24 luni, conform Anexei nr.1, care constituie
partea integrantă a prezentului Contract de credit, în care se indică data plăţilor lunare programate de anuitate, care
include suma datoriei principale, dobînda, comisionul lunar pentru administrarea creditului şi soldul datoriei pe credit la
data de scadenţă, şi după.
3.2.2. Pentru utilizarea creditului, să achite lunar Băncii dobânda din suma restantă a creditului la o rată a dobînzii
flotantă, stabilită la data semnării prezentului Contract, care constitue 18,37%, reieşind din 365/366 zile pe an, începând
cu data eliberării creditului.
3.2.3. Să plătească Băncii comision pentru eliberare în marime de 1 540 (una mie cinci sute patruzeci) lei, în ziua
acordarii a resurselor de creditare de către Bancă (în cazul lipsei mijloacelor băneşti pentru achitarea comisionului,
perceperea lui se efectuează de catre bancă din resursele de creditare).
3.2.4. Să plătească Băncii comisionul pentru administrarea creditului în marime de 2 367,83 lei. Comisionul se achită
lunar, înpreună cu plăţilor lunare programate conform tabelului de rambursare.
3.2.5. Să plătească o taxă unică în valoare de 100, 00 (una sută, 00) lei MDL pentru deservirea contractului de credit (în
cazul lipsei mijloacelor băneşti pentru achitarea taxei, perceperea ei se efectuează de catre bancă din resursele de
creditare).
3.2.6. Să plătească comisionul în valoare de 50,00 (cincizeci, 00) lei MDL pentru examinarea pachetului de documente
privînd obţinerea creditul (în cazul lipsei mijloacelor băneşti pentru achitarea comisionului, perceperea lui se efectuează
de catre bancă din resursele de creditare).
3.2.7. Să plătească comisionul, conform tarifelor Băncii pentru obţinerea şi actualizarea informaţiilor la Biroul Istoriilor
de Credit, în măsura necesităţii, dar nu mai rar de o dată în an.
B.C. „VICTORIABANK” S.A. 2

3.2.8. Să informeze Banca despre schimbarea locului de trai, de muncă sau despre alte circumstanţe care ar putea afecta
îndeplinirea obligaţiilor conform prezentului Contract, în termen de 7 (şapte) zile de la apariţia circumstanţelor
menţionate.
3.2.9. La solicitarea Băncii să ofere garanţii suplimentare sau să înlocuiască garanţia/ile existentă/e.
3.2.10. Să asigure lucrătorilor Băncii accesul la bunul gajat/ipotecat, precum şi să ofere documentele necesare pentru
efectuarea controlului.
3.2.11. La producerea evenimentului asigurat, să trimită Băncii despăgubirea de asigurare pentru rambursarea datoriei la
credit, a dobânzii calculate şi altor plăţi aferente.
3.2.12. Să plătească Băncii comisioanele, prevăzute în Tarifele Băncii, în temeiul prezentului Contract, să suporte toate
cheltuielile privind încheierea Contractului: autentificarea notarială, înregistrarea contractelor şi întocmirea altor
documente prevăzute de prezentul Contract.
3.2.13. Să deschidă un cont curent pentru efectuarea plăţilor la credit.
3.2.14. În cazul exercitării dreptului de renunţare la credit, să notifice despre aceasta Banca, în temeiul informaţiei
furnizate de ea, cu ajutorul mijloacelor care confirmă recepţionarea notificării. Termenul se consideră respectat, dacă
notificarea a fost expediată până la data de expirare a acesteia, cu condiţia prezentării notificării pe suport de hârtie sau
pe un alt suport de lungă durată, de care dispune Creditorul şi care-i este disponibil; şi să plătească Băncii suma de bază
a creditului şi dobânzii aferente ei, din ziua primirii creditului până în ziua rambursării lui, fără careva întârzieri
nejustificate şi nu mai târziu de 30 de zile calendaristice din ziua expedierii în adresa Creditorului a notificării cu privire
la renunţarea la credit.
4. DREPTURILE PĂRŢILOR
5. 4.1 DREPTURILE BĂNCII
4.1.1. Banca este în drept să suspende sau să anuleze dreptul Debitorului la utilizarea creditului, a încasa toate sumele
datorate în temeiul prezentului Contract, care vor constitui obiectul plăţii de Debitor prioritar faţă de alţi creditori şi să
urmărească bunul gajat, informându-l despre aceasta pe Debitor în termen de cincisprezece zile (art. 1242 p.5 Codul
Civil al RM), în cazurile în care:
a) documentele sau informaţiile furnizate Băncii de către Debitor conţin date neveridice;
b) Debitorul nu îşi îndeplineşte unele din obligaţiile, pe care le-a asumat în temeiul prezentului Contract, inclusiv, cea
de a plăti în termen şi integral sumele destinate rambursării Creditului şi dobânzii sau oricărei alte sume datorate Băncii
în temeiul prezentului Contract;
c) formarea la Debitor a datoriei restante;
d) înrăutăţirea situaţiei financiare a Debitorului;
e) refuzul Debitorului de a executa cerinţele Băncii privind acordarea de garanţii suplimentare;
f) Debitorul este concediat de la locul de muncă;
g) Debitorul va încălca şi altele condiţii prezentului Contract;
h) există circumstanţe care confirmă faptul că suma acordată Debitorului nu va fi rambursată în termenul stabilit.
4.1.2. Banca este în drept, în mod unilateral, să retragă din contul Debitoruluii mijloace băneşti şi să le direcţioneze, în
conformitate cu graficul de rambursare, la rambursarea restanţelor curente, precum şi la rambursarea altor obligaţii faţă
de Bancă.
4.1.3. Banca este în drept În temeiul prezentului Contract, la cesiunea de creanţe către Debitor, informându-l despre
aceasta pe Debitor. În funcţie de volumul obligaţiilor executate, cesiunea poate fi totală sau parţială.
4.1.4. La cererea motivată a Debitorului, să prolongheze, restructureze datoria la credit şi dobîndă, care nu pot fi plătite
în termenii stabiliţi. Mărimea comisionului va fi determinată de către Comitetul de Creditare al Băncii la momentul
prolongării şi/sau restructurării creditului.
4.1.5. În cazul revocării de către Debitor a Contractului de credit, Banca este în drept la despăgubiri pentru plăţile
nerambursabile, pe care le-a achitat autorităţilor publice ale Republicii Moldova.

4.2 DREPTURILE DEBITORULUI


4.2.1. Debitorul are dreptul să restituie Băncii, înainte de termen, creditul acordat, integral şi/sau parţial, conform cererii
prezentate unde se indică suma de rambursare înainte de termen a creditului.
4.2.2. Cu acordul în scris al Băncii, Debitorul, în temeiul prezentului Contract, are dreptul să cesioneze creanţele către o
terţă persoană. Cesiunea poate fi totală sau parţială, în funcţie de volumul de obligaţii, executarea a căror este transmisă
unei persoane terţe. În cazul cesiunii de creanţă, Debitorul şi persoana terţă sunt responsabile de executarea integrală ale
obligaţiilor asumate în temeiul prezentului Contract, în conformitate cu legislaţia Republicii Moldova.
4.2.3. Debitorul are dreptul să depună în contul său curent o sumă în mărime de câteva plăţi lunare, care, în lipsa altor
insărcinări din partea sa, vor fi lunar decontate de către Bancă din contul curent al Debitorului.
4.2.4. Debitorul are dreptul, în perioada de 14 zile să efectueze revocarea contractului de credit prin expedierea în
adresa Băncii a notificării cu privire la renunţarea la credit.
4.2.5. Termenul de retragere, indicat în pct.4.2.4.din prezentul contract, începe din ziua încheierii contractului de credit
sau de la data cînd debitorul a făcut cunoştinţă cu condiţiile contractului şi cu condiţiile de creditare, precum şi cu
informaţia care i s-a oferit, în cazul în care această zi este ulterioară faţă de ziua semnării contractului de credit.
4.2.6. În cazul în care Banca sau o terţă persoană acordă un serviciu suplimentar, referitor la contractul de credit, în
temeiul acordului încheiat între Bancă şi terţa persoană, Debitorul nu mai are obligaţiuni care să decurgă în urma
B.C. „VICTORIABANK” S.A. 3

acordării acestui serviciu, dacă el şi-a exercitat dreptul de revocare a contractului de credit în corespundere cu prezentul
Contract.
4.2.7. La încetarea contractului de credit, Banca îi oferă Debitorului în mod gratuit, în temeiul unei cereri scrise,
documentul ce confirmă achitarea tuturor obligaţiilor Debitorului, care decurg din contractul corespunzător.

5. CONDIŢII SPECIALE
5.1. În cazul în care intervin schimbări în raport cu condiţiile de piaţă ale resurselor de creditare, ratei inflaţiei, Banca
are dreptul să modifice rata dobânzii de utilizare a creditului, anunţându-l în scris despre aceasta pe Debitor cu cel puţin
zece zile calendaristice pînă la introducerea ratei nouă a dobânzii. Debitorul este în drept să accepte sau să refuze noua
rată a dobânzii. Dacă în termen de zece zile calendaristice (art. 1237 Codul Civil al RM) din momentul notificării,
Debitorul nu a prezentat Băncii, în formă scrisă, dezacordul său în raport cu noua rată a dobânzii, atunci acest fapt va fi
interpretat ca acordul Debitorului cu noua rată a dobânzii. În cazul în care Debitorul nu este de acord cu noua rata a
dobânzii, el este obligat să ramburseze creditul înainte de termen pe parcursul a unei luni, iar Banca are dreptul de a lua
măsurile necesare cu privire la rambursarea înainte de termen a creditului.
5.2. Termenul de percepere a dobânzilor începe la data formării datoriilor pe contul de credit şi încetează la data
rambursării integrale a creditului. Drept temei pentru calcularea dobânzii servesc extrasele din contul de decontare
(curent) al Debitorului.
5.3. În cazul în care Banca va primi de la Debitor o sumă mai mică decât suma stabilită conform graficului la prezentul
Contract (Anexa nr.1), Banca este în drept să direcţioneze suma dată la rambursarea, în primul rând, a penalităţilor, apoi
a dobânzii la credit, iar restul mijloacelor băneşti la rambursarea creditului, în temeiul actelor normative şi a
regulamentelor interne ale Băncii.
5.4. Debitorul este prevenit despre răspunderea penală în cazul dobîndirii creditului prin înşelăciune, însuşirea,
înstrăinarea, substituirea şi tăinuirea bunurilor gajate, sechestrate sau confiscate, precum şi în caz de confecţionarea,
deţinerea, vânzarea sau folosirea documentelor oficiale, a imprimatelor, ştampilelor sau sigiliilor false, conform art.art.
238, 251 şi 361 din Codul Penal al Republicii Moldova. 5.5. Banca nu-şi asumă riscurile care rezultă din circumstanţele
de forţă majoră.
5.6. Pe întreaga perioada de valabilitate a prezentului Contract, în scopul exactităţii şi actualizării informaţiei, care se
conţine în documentele prezentate, Banca este în drept să solicite ÎS “Centrul Resurselor Informaţionale de Stat
„Registru” sau oricărui alt sistem informaţional, informaţia cu privire la datele cu caracter personal.
5.7. Debitorul îşi dă acordul la obţinerea şi actualizarea de către Bancă a informaţiei din cadrul Biroului Istoriilor de
Credit după caz.
5.8. În cazul cînd data stingerii datoriei cade într-o zi de repaus/ziua de sărbătoare nelucrătoare şi/sau ziua, cînd, în
virtutea legislaţiei în vigoare, se transferă ziua nelucrătoare, data scadenţei creditului se consideră prima zi lucrătoare,
care urmează după ziua liberă/nelucrătoare, de sărbătoare.
5.9. Ultima plata la credit va diferi de suma plăţii de anuitate, indicată în Anexa nr.1, în dependenţă de numărul de zile
de utilizare efectivă de credit, inclusiv în zilele de repaus, nelucrătoare, de sărbătoare şi/sau în ziua, cînd, în virtutea
legislaţiei în vigoare se transferă ziua nelucrătoare, iar informaţia privind mărimea lui va fi prezentată Debitorului în
ziua rambursării creditului de către salariatul responsabil în subdiviziunea/filiala Băncii.
6. RESPONSABILITATEA PĂRŢILOR
6.1. În caz de nerambursării în termen a sumelor restante la credit şi a dobînzilor aferente, Debitorul va plăti Băncii
penalităţi în mărime de 0,2 % din suma datoriei restante pentru fiecare zi de întârziere.
6.2. În cazul neexecutării sau executării necorespunzătoare de către Debitor a prevederilor prezentului Contract,
Debitorul va plăti Băncii o penalitate în mărime de 0,1 % din suma indicată la pct.1.1 a prezentului Contract, pentru
fiecare zi de neexecutare sau executare necorespunzătoare a obligaţiilor contractual, cu ecscepţia obligaţiilor indicate în
p.p.3.2.1. şi 3.2.2. răspunderea pentru încalcare căroia este stabilită în p.6.1 din prezentul contract.
6.3. Prezentul Contract intră în vigoare la data semnării lui de către Bancă şi Debitor şi este valabil pînă la data
rambursării integrale a creditului, dobânzii calculate şi a altor obligaţii asumate de către Debitor în temeiul prezentului
Contract.
6.4. Litigiile apărute între Părţi în procesul executării prezentului Contract se soluţionează în modul stabilit de legislaţia
Republicii Moldova, în instanţele competente de judecată din Republica Moldova. În caz de litigiu cu privire la
mărimea datoriei la credit, modul, termenele şi sursele de rambursare scestuia, precum şi alte aspecte, documentele
bancare vor constitui dovadă primordilă a existenţei obligaţiilor Debitorului faţă de Bancă, precum şi mărimea lor.
7. ALTE CLAUZE
7.1. Orice notificare, preaviz sau un mesaj, care trebuie să fie făcut de Bancă sau de către Debitor în baza prezentului
Contract, trebuie să fie în formă scrisă, în caz dacă Părţile nu au convenit altfel. O astfel de notificare, preaviz, sau un
alt mesaj vor fi considerate depuse în acel moment, când ele sunt înmânate personal, livrate prin intermediul poştei, prin
telex sau fax părţii pentru care ele erau destinate, la adresele indicate în prezentul Contract, cu excepţia cazurilor în care
Părţile convin altfel.
7.2. Banca îşi rezervă dreptul de a informa pe Debitor cu privire la viitoarele plăţi, modificarea ratei dobânzii, mărimea
sumei restante şi altele prin intermediul mesajelor electronice, precum mesaje SMS, informaţii MMS, prin mesaje
vocale, poştale şi alt tip de mesaje.
7.3. Prelungirea şi modificarea prevederilor prezentului Contract se efectuează în temeiul acordului adiţional încheiat
între Părţi.
B.C. „VICTORIABANK” S.A. 4

7.4. Toate anexele şi completările (modificările) la prezentul Contract, cu excepţia modificărilor prevăzute în punctul
5.1.din prezentul contract, constituie partea lui integrantă şi sunt valabile dacă sunt redactate în scris şi semnate de către
persoanele împuternicite.
7.5. Litigiile apărute între Părţi, în procesul executării prezentului Contract, vor fi examinate de către instanţele
competente de judecată din Republica Moldova în modul stabilit de în conformitate cu legislaţia Republicii Moldova.
Litigiile privind contractul de credit pot fi soluţionate, de comun acord, şi pe calea medierii în conformitate cu legislaţia
Republicii Moldova, atât până la, cât şi după adresarea în instanţa de judecată.
7.6. Prezentul Contract este întocmit în limba de stat în două exemplare, câte unul pentru fiecare Parte, ambele având
aceeaşi putere juridică.

RECHIZITELE PĂRŢILOR

B.C. “VICTORIABANK“ S.A. DEBITOR


Filiala Nr. 3: Chişinău, str. 31 August 1989, 141
tel: (+373 22) 57 61 92 “Sebastian” SRL
Cont corespondent 35215845 cod fiscal 1004600017209,
C/f 1002600001338 str.Stefan cel Mare 73,

Director Corovețchi Vadim


B.C. „VICTORIABANK” S.A. 5

Anexa 1

Tabel de rambursare a creditului (conform contractului nr. 1452 din 11.09.2017)

Data expirării 11/09/2019

Denumirea produsului Credit Ordinar

Suma de credit 73.000,00 MDL

Termen 24 Luni

Plata lunara 3.613,65 MDL

Total comisioane la acordare 1.540,00 MDL

Total comisioane de administrare 2.367,83 MDL

Dobânda totală 9.347,47 MDL

Total cost credit 86.255,30 MDL

Dobânda anuală efectivă 18.37 %

Nr. Credit spre Dobândă spre


rate Data Sold credit plată plată Comision Plata lunara

1 12/10/2017 73.000,00 MDL 2.652,35 MDL 778,80 MDL 182,50 MDL 3.613,65 MDL

2 13/11/2017 70.347,65 MDL 2.794,36 MDL 636,79 MDL 175,87 MDL 3.607,02 MDL

3 11/12/2017 67.553,29 MDL 2.754,14 MDL 677,01 MDL 168,88 MDL 3.600,03 MDL

4 11/01/2018 64.799,15 MDL 2.760,79 MDL 670,36 MDL 162,00 MDL 3.593,15 MDL

5 12/02/2018 62.038,36 MDL 2.849,52 MDL 581,63 MDL 155,10 MDL 3.586,25 MDL

6 12/03/2018 59.188,84 MDL 2.837,96 MDL 593,19 MDL 147,97 MDL 3.579,12 MDL

7 11/04/2018 56.350,88 MDL 2.866,41 MDL 564,74 MDL 140,88 MDL 3.572,03 MDL

8 11/05/2018 53.484,47 MDL 2.912,42 MDL 518,73 MDL 133,71 MDL 3.564,86 MDL

9 11/06/2018 50.572,05 MDL 2.891,62 MDL 539,53 MDL 126,43 MDL 3.557,58 MDL

10 11/07/2018 47.680,43 MDL 2.999,54 MDL 431,61 MDL 119,20 MDL 3.550,35 MDL

11 13/08/2018 44.680,89 MDL 3.012,25 MDL 418,90 MDL 111,70 MDL 3.542,85 MDL

12 11/09/2018 41.668,64 MDL 3.027,02 MDL 404,13 MDL 104,17 MDL 3.535,32 MDL

13 11/10/2018 38.641,62 MDL 3.031,39 MDL 399,76 MDL 96,60 MDL 3.527,75 MDL

14 12/11/2018 35.610,23 MDL 3.097,29 MDL 333,86 MDL 89,03 MDL 3.520,18 MDL

15 11/12/2018 32.512,94 MDL 3.105,31 MDL 325,84 MDL 81,28 MDL 3.512,43 MDL
B.C. „VICTORIABANK” S.A. 6

Nr. Credit spre Dobândă spre


rate Data Sold credit plată plată Comision Plata lunara

16 11/01/2019 29.407,63 MDL 3.136,43 MDL 294,72 MDL 73,52 MDL 3.504,67 MDL

17 11/02/2019 26.271,20 MDL 3.176,36 MDL 254,79 MDL 65,68 MDL 3.496,83 MDL

18 11/03/2019 23.094,84 MDL 3.184,76 MDL 246,39 MDL 57,74 MDL 3.488,89 MDL

19 11/04/2019 19.910,08 MDL 3.250,92 MDL 180,23 MDL 49,78 MDL 3.480,93 MDL

20 13/05/2019 16.659,16 MDL 3.264,52 MDL 166,63 MDL 41,65 MDL 3.472,80 MDL

21 11/06/2019 13.394,64 MDL 3.292,96 MDL 138,19 MDL 33,49 MDL 3.464,64 MDL

22 11/07/2019 10.101,68 MDL 3.339,96 MDL 91,19 MDL 25,25 MDL 3.456,40 MDL

23 12/08/2019 6.761,72 MDL 3.363,57 MDL 67,58 MDL 16,90 MDL 3.448,05 MDL

24 11/09/2019 3.398,15 MDL 3.398,15 MDL 32,87 MDL 8,50 MDL 3.439,52 MDL

Total 73.000,00 MDL 9.347,47 MDL 2.367,83 MDL 84.715,30 MDL


Anexa 11
Anexa 12
Anexa 13