Cultivarea în țara noastră a organismelor modificate genetic este un subiect dezbătut tot mai des.

Se vorbește în special de soia. Susținătorii acestei culturi sunt de la președintele Comisiei de

agricultură până la fermierii membri în LAPAR.

Nini Săpunaru, președintele Comisiei de agricultură, pledează de câte ori are prilejul pentru
cultivarea soia modificată genetic în țara noastră și renunțarea la importuri. România este singura
țară europeană care poate cultiva cu succes soia modificată genetic. Avem cam 3,8 milioane de
hectare ce pot fi cultivate cu soia. Dacă facem rotația culturilor, ar fi 600-700.000 de hectare pe
an cu producții bune, cu peste 200 kg de azotat economisit (prin fixarea lui în sol), deci 5
milioane de lei, înmulțite cu 600.000 de hectare și cu o producție medie de 3-3,5 tone la hectar,
vedem că această cultură poate însemna un important procent din PIB.

Avem voie să consumăm soia modificată genetic, dar nu avem voie să cultivăm, a spus de mai
multe ori și președintele LAPAR, fermierul Laurențiu Baciu. Săptămâna care a trecut, Liga
Producătorilor Agricoli a cerut printr-o scrisoare să fie consultați fermierii în acest controversat
subiect al cultivării organismelor modificate genetic. LAPAR este hotărâtă să nu cedeze pentru
că în joc este business-ul fermierilor şi ei trebuie să decidă din ce fac acest business, a spus
președintele LAPAR.

În fiecare an, 250 de milioane de dolari sunt plătiți de România pentru importul de soia. Este
suma pe care o scoatem din țară când am putea să o aducem noi în țară, prin export de soia.
Țara noastră are condiții propice pentru cultivarea soia. Este o plantă fixatoare de azot, fixează
aproximativ 100 kg de azot pe hectar. Astfel, în anul următor folosești mai puțin cu 100 de kg de
azot și obții aceeași producție. Sunt unii care se tem că vom cultiva prea multă soia. Nu avem
cum. La 1.500 ha cultiv 300 ha cu soia. Nu pot semăna, în fiecare an, pe aceeași solă tot soia
pentru că sunt nevoit să fac rotația culturilor, spune fermierul Cornel Stroescu.

Uniunea Europeană a transferat responsabilitatea cultivării OMG în sarcina statelor membre.

Teoretic, România poate să ia decizia cultivării sau a interzicerii acestor culturi. Fermierii cer cu
insistență să fie consultați înainte de luarea deciziei.

Publicat: 15 martie 2015 - 19:31

Da mai departe:
Comenteaza | |

Cultivarea organismelor modificate genetic a fost unul dintre subiectele abordate de președintele
Comisiei pentru Agricultură, Nini Săpunaru, la întâlnirea cu comisarul european Phil Hogan, a
informat printr-un comunicat Camera Deputaților.

"Orice consumăm, cu excepţia produselor pe a căror etichetă există o specificaţie exactă în

acest sens, conţine soia modificată genetic, inclusiv în preparatele din carne. Este în procesul de
producţie. În România, noi cultivam peste 300.000 de hectare de soia, iar acum această cultură
este inexistentă în fermele autohtone, în schimb importăm anual circa 500.000 de tone de şrot de
soia modificată genetic cu care hrănim păsările şi porcii din fermele româneşti. Această plantă
am putea, şi suntem pregătiţi să ne-o cultivăm singuri", a spus Nini Săpunaru.
Președintele LAPAR, Laurențiu Baciu, a spus, în urmă cu două săptămâni, același lucru. “Avem
voie să consumăm OMG, dar nu avem voie să cultivăm.”
Consiliul Europei a dat pe 2 martie dreptul țărilor membre UE să aleagă dacă interzic sau aprobă
cultivarea organismelor cultivate genetic. Aceeași soluție de compromis a fost adoptată, în
februarie, și de Parlamentul European, care a lăsat povara cultivării pe spinarea țărilor membre.
În prezent, din patru organisme modificate genetic autorizate se mai cultivă doar soiul de porumb
MON810, produs de Monsanto.

Publicat: 15 iulie 2015 - 19:28

Da mai departe:
Comenteaza | |

România poate cultiva anual 600.000 -700.000 de hectare cu soia modificată genetic (MG), care
ar aduce un aport la PIB de 1- 1,5 miliarde de euro, afirmă Nini Săpunaru, preşedintele Comisiei
de Agricultură din Camera Deputaţilor, susţinător declarat al cauzei producătorilor agricoli care
cer ca statul român să decidă în favoarea cultivării soiei MG pe teritoriul ţării noastre. Acesta
este categoric şi în ceea ce priveşte riscul de a fi invadaţi de produse alimentare modificate
genetic după ce UE va încheia Acordul de liber schimb cu SUA.

„Ştiu sigur că toţi agricultorii mari vor să cultive soia modificată genetic. Problema este că noi
mâncăm soia modificată generic, toate animale noastre o mănâncă în furaje, este liberă la
consum, dar nu este liberă la cultivare, iar singurii care pot să o cultive cu succes, suntem noi.
De ce în România? Pentru că diferenţa de producţie este de la 1,5 tone la hectar la o medie de
4,5 tone, chiar şi de 6 tone la hectar. De ce cu succes? Pentru că este vorba de tehnologie, de
sole, de teren. În afară de noi, poate şi Franţa, alte ţări din UE nu au condiţii pentru această
cultură”, spune preşedintele Comisiei de Agricultură din Camera Deputaţilor, într-un interviu
pentru Agerpres.

Soia MG ar putea aduce peste 1,5 mld. euro la PIB

„Uniunea Europeană spune să te autorizezi mai întâi la ea şi pe urmă rămâne la latitudinea

fiecărui stat membru să decidă dacă cultivă sau nu plante transgenice. După cinci ani în care
aştepţi decizia UE, statul poate să îţi spună fără un motiv clar, poate doar din motive politice, că
nu este de acord. Mai nou, vor să interzică şi intrarea furajelor modificate genetic în UE. Din
cauza influenţei ecologiştilor în Europa, noi nu avem o poziţie clară vizavi de ceea ce putem face
cu producţia animală. Trebuie să găsim o soluţie ca să ne cultivăm singuri hrana pentru animale
şi putem să facem şi export. Eu cred că aportul la PIB ar putea fi pe acest segment de 1 - 1,5%
adică 1- 1,5 miliarde de euro pentru că este vorba de spor de producţie şi de 600.000 -700.000
de hectare care se pot cultiva anual în România cu soia modificată genetic. Ca să nu mai vorbim
şi de aportul de azot în sol.

Câştigurile sunt cam la fel în cazul soiei modificate genetic şi a celei cultivate tradiţional, însă
intervine sporul de producţie. Nu vorbesc însă de soia cultivată în mod ecologic, care într-
adevăr este mai scumpă. Dacă mai calculăm că se fac şi uleiurile şi margarinele în România,
aportul la PIB se modifică, este mult mai mare. Ideea că soia modificată generic strică şi
celelalte culturi nu are nici o legătură, este poveste. Nu deranjează în nici un fel agricultura
ecologică. De altfel, nu există la ora actuală studii serioase şi obiective care să susţină că soia
modificată genetic ar afecta sănătatea umană”, a mai spus Nini Săpunaru.

 Acasă
 Campanii
 Agricultură
 Activități
 Comisia Europeană propune autorizarea importurilor de OMG-uri în UE

Email
Share

Comisia Europeană propune autorizarea

importurilor de OMG-uri în UE
Comisia Europeană propune autorizarea importurilor de
OMG-uri în UE, în ciuda opoziției statelor membre
Comunicat de presă - aprilie 22, 2015
Președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker își încalcă astfel promisiunea de a
democratiza deciziile referitoare la OMG-uri în UE

Bruxelles, 22 Aprilie 2015 – Comisia Europeană a publicat astăzi o propunere de a amenda

regulamentul asupra importurilor de organisme modificate genetic în UE. Reforma propusă ar
permite Comisiei să autorizeze importul de noi organisme modificate genetic chiar dacă
majoritatea guvernelor, Parlamentul European și opinia publică sunt împotrivă. Propunerea nu
afectează procedurile de autorizare a cultivării de OMG-uri pe teritoriul UE.

zoom
22 aprilie 2015 Comisia Europeană propune autorizarea importurilor de OMG-uri în UE,
în ciuda opoziției statelor membre
Comentând asupra revizuirii propuse, Franziska Achterberg, director de politici agricole al
Greenpeace UE, declară: „Propunerea Comisiei este o farsă deoarece lasă neatins actualul
sistem nedemocratic. Ar permite Comisiei să continue să ignore opoziția majoritară față de
culturile modificate genetic, în ciuda promisiunii președintelui Juncker de a permite ca
majoritatea țărilor UE să oprească deciziile Comisiei referitoare la OMG-uri”.

Revizuirea este unul dintre obiectivele de pe lista de zece priorități ale lui Juncker în poziția de
președinte al Comisiei Europene. El și-a luat angajamentul de a face UE ”mai democratică”,
printre altele, prin ”revizuirea legilor care obligă Comisia să autorizeze organismele modificate
genetic, chiar dacă majoritatea guvernelor din UE sunt împotriva acestui lucru”[1].

Cu toate acestea, în loc să schimbe procedura de autorizare a importurilor de OMG-uri, Comisia

vrea să permită țărilor UE să interzică importurile de OMG-uri pe teritoriile lor, în baza unor
motive, altele decât preocuparea față de sănătate și mediu, care nu sunt acceptate ca argumente.
În prezent, 17 plante modificate genetic așteaptă aprobarea finală din partea Comisiei
pentru import iar porumbul 1507 de la compania Pioneer așteaptă aprobarea pentru
cultivare.

“Faptul că trăim într-o comunitate democratică, iar majoritatea consumatorilor s-a declarat
suspicioasă față de consumul de organisme modificate genetic, ar trebui să fie mai mult decât
suficient pentru crearea unui cadru procedural democratic în sprijinul deciziilor care se iau cu
privire la OMG,” declară Alexandru Riza, coordonator de campanii Greenpeace România.

„Comisia oferă țărilor UE un fals drept de a putea interzice importurile de OMG-uri, pentru că
o astfel de decizie nu ar putea rezista unei contestări în justiţie. Regulile pieței libere europene
vor avea mereu prioritate asupra deciziilor de interzicere a importurilor de OMG-uri la nivel
național, mai ales în contextul în care guvernelor li se refuză posibilitatea de a justifica astfel de
măsuri naționale pe motive de sănătate și mediu,” adaugă Achterberg.

În ultimele luni s-au acumulat presiuni din partea industriei biotehnologice şi a Statelor Unite,
mai ales în contextul negocierilor referitoare la acordul transatlantic de liber-schimb, pentru a
grăbi numărul de autorizații pentru importul și cultivarea OMG-urilor [1].

De asemenea, în prezent, potrivit legislației UE, carnea, ouăle și produsele lactate derivate de la
animalele hrănite cu OMG-uri nu trebuie să fie etichetate, ceea ce neagă consumatorilor dreptul
de a alege.

Note:

[1]: Greenpeace media briefing “Juncker’s ‘Union of democratic change’ undermined by

corporate pressure on GM crops”.
Informații de context

Sistemul UE de aprobare a noilor culturi OMG

UE poate autoriza importuri de alimente și furaje modificate genetic în UE, cât și

cultivarea de plante modificate genetic pe teritoriul UE. Până acum, aproximativ 50 de
tipuri de OMG au fost aprobate pentru improt, majoritatea din Americi și o singură plantă
modificată genetic poate fi cultivată în UE, porumbul MON810 Monsanto. Acest porumb
este cultivat în principal în Spania, dar și în România. Nouă țări au interzis cultivarea de
porumb MON810. Alte 17 plante MG așteaptă aprobarea finală din partea Comisiei
pentru import iar porumbul 1507 de la compania Pioneer așteaptă aprobarea pentru
cultivare.

Pentru a obține autorizație din partea UE, companiile biotehnologice trebuie să trimită un
dosar de candidatură către Comisie.

Autoritatea Europeană pentru Siguranță Alimentară (EFSA) evaluează apoi riscurile de sănătate
și de mediu, înainte de a recomanda aprobarea sau respingerea respectivului OMG. Înarmata cu o
opinie favorabilă din partea EFSA, Comisia propune autorizarea. Guvernele statelor pot
împiedica aprobarea dacă se atinge o ”dublă majoritate” de cel puțin 55% din voturi, ceea ce
înseamnă cel puțin 15 guverne care să reprezinte cel puțin 65% din populația UE (așa-numita
majoritate calificată) care se opune acestei decizii.

Încălcarea promisiunilor

Potrivit ultimelor informații despre reviziuirea autorizațiilor pentru importul de alimente

și furaje modificate genetic, Comisia ia în calcul un sistem în care țările membre să poată
renunța la importurile de OMG-uri care au fost autorizate la nivel UE. Acest sistem ar fi
similar cu cel referitor la cultivarea de plante modificate genetic. Ar permite Comisiei să
continue autorizarea de OMG-uri chiar dacă majoritatea guvernelor statelor membre,
Parlamentul European și publicul larg se opun autorizării.

Într-o scrisoare trimisă pe 8 aprilie, organizații de mediu și alimentație, fermieri care practică
agricultura organică i-au cerut Președintelui Comisiei să nu își încalce promisiunea de a face mai
democratică reglementarea OMG-urilor în UE. Ei au avertizat și că acest plan de a garanta
guvernelor statelor un drept teoretic de a renunța la importurile de OMG-uri ar putea să nu
reziste în fața reglementărilor pieței comune a UE sau a regulilor de comerț internațional.

E a aprobat patru tipuri de OMG

Posted by: admin@risksoft in EcoLIFESTYLE 25 October 2007



 Uniunea Europeana a autorizat importurile a patru produse agricole modificate genetic
pentru urmatorii zece ani, informeaza Reuters.

Trei dintre produse sunt tipuri de porumb, doua dintre ele fiind hibride, iar al patrulea este sfecla
de zahar. Niciunul dintre organisme nu va fi cultivat in Europa, dar vor fi importate pentru
alimente si furaje.

Decizia a fost luata in urma intrarii in vigoare a procedurii din oficiu, care se aplica in cazul in
care ministrii europeni nu pot ajunge la o decizie in timp de trei luni. In luna septembrie ministrii
nu au ajuns la un consens in vederea rezolvarii problemei organismelor modificate genetic.
“Autorizatiile sunt valabile pentru zece ani si orice aliment produs din aceste organisme va face
subiectul regulilor stricte de etichetare si indexare ale Uniunii Europene”, se precizeaza in
comunicatul Comisiei Europene.

O parte din OMG-urile aprobate sunt produse de compania DuPont. “Aprobarea este
incurajatoare si ne gandim la un progres continuu in procesul de aprobare al Uniunii Europene.
Vom cere Comisiei sa aplice acelasi tratament si pentru cultivarea organismelor, pentru ca
fermierii europeni sa se bucure de aceleasi beneficii ca milioane de fermieri din toata lumea”, a
declarat vicepresedintele companiei.

Cel de-al treilea tip de porumb, un hibrid, si sfecla de zahar au fost dezvoltate de catre compania
Americana Monsanto si de fabrica germana KWS SAAT AG.

Pentru multi ani, tarile Uniunii Europene nu au ajuns la un consens in ceea ce priveste aprobarea
organismelor modificate genetic. Ultima aprobare a unui OMG a avut loc in 1998. Consumatorii
europeni sunt recunoscuti in lume pentru scepticismul referitor la aceste organisme, dar industria
biotehnologica insista ca produsele sunt sigure si nu difera de cele conventionale.

Fact Sheet: Questions and Answers on EU's

policies on GMOs
Brussels, 22 April 2015

What are GMOs?

Food and feed generally originate from plants and animals grown and bred by humans for
several thousands of years. Over time, those plants and animals with the most desirable traits
were chosen for breeding the next generations of food and feed. This was, for example, the case
for plants with an increased resistance to environmental pressures such as diseases, or with an
increased yield.
These desirable traits appeared through naturally occurring variations in the genetic make-up of
those plants and animals. In recent times, it has become possible to modify the genetic make-up
of living cells and organisms using techniques of modern biotechnology called gene technology.
The genetic material is modified artificially to give it a new property (e.g. a plant's resistance to a
disease, insect or drought, a plant's tolerance to an herbicide, improving a food's quality or
nutritional value, increased crop productivity).

Such organisms are called "genetically modified organisms" (GMOs). Food and feed which
contain or consist of such GMOs, or are produced from GMOs, are called "genetically modified
(GM) food or feed".

What is the EU approach on GMOs?

The approach chosen in the EU as regards GMOs is a precautionary approach imposing a pre-
market authorisation for any GMO to be placed on the market and a post-market
environmental monitoring for any authorised GMO. This approach ensures a high level of
protection of human and animal health and the environment.

The GMO legislation lays down specific procedures for assessing and authorising GMOs that are
time-limited and transparent. The risk assessment is performed on the basis of harmonised
criteria which are recognised as being amongst the most stringent in the world.

The European Food Safety Authority (EFSA), in collaboration with Member States' scientific
bodies, is responsible for the risk assessment which needs to demonstrate that, under its intended
conditions of use, the product is safe for human and animal health and the environment.

Once finalised, the risk assessment is the basis upon which the Commission proposes a decision
to Member States accepting or rejecting the authorisation for the placing on the market of a
GMO. Both the Commission and Member States are therefore involved in the authorisation of
these GMOs.

The legislation also imposes a post-market monitoring of the environment for each authorised
GMO allowing the Commission and Member States to take appropriate measures in case a non-
anticipated adverse effect is identified.

Finally, in order to provide consumers with information and freedom of choice, traceability and
labelling obligations are imposed for any authorised GMO.

What is the procedure for authorising the placing on the market of GMOs?
Regulation (EC) No 1829/2003 on genetically modified food and feed lays down a procedure for
issuing decisions granting or rejecting authorisations for the placing on the market of genetically
modified food and feed as well as for cultivation for the production of food and feed.

Applications are submitted first to the competent authority of a Member State. The application
must clearly define the scope of the application, contain studies and data demonstrating the
safety of the product, indicate which parts are confidential and must include a monitoring plan, a
labelling proposal and a detection method.

The application and any supplementary information supplied by the applicant must be made
available to EFSA, which is responsible for the scientific risk assessment covering risk to both
the environment and human and animal health. The risk assessment is performed in close
collaboration with Member States' scientific bodies. The opinion is made available to the public
and a public consultation is open for a period of one month.

Within three months of receiving the opinion of EFSA, the Commission prepares a draft
implementing decision granting or refusing authorisation. The Commission may diverge from
EFSA’s opinion, but it must then justify its position.

The Commission’s draft decision submitted to Member States is voted on under qualified
majority rules. In case the Standing Committee and the Appeal Committee do not manage to
adopt the decision by qualified majority within a given time frame, it is up to the Commission to
adopt the final decision.

How is GM food and feed risk assessed?

A company interested in placing a new GM food and feed on the EU market has to submit a file
demonstrating the safety for human and animal health and the environment of the product in
question.

Studies to be performed in order to demonstrate the safety of the GM food and feed to be placed
on the market have to comply with Regulation (EC) 503/2013 on applications for authorisation
of GM food and feed. This Regulation provides the requirements to be fulfilled when submitting
a GM food and feed application including the studies to be performed and the protocol to be
followed in conducting these studies.

Once received, the file is assessed by the European Food Safety authority (EFSA) in
collaboration with Member States' scientific bodies. EFSA has the possibility to request
additional studies/data from the company if it is not satisfied with the submitted ones. The risk
assessment is finalised by the publication by EFSA of an opinion concluding on the safety of the
GM food and feed. A one month public consultation is then launched in order to give the public
the opportunity to comment on the EFSA opinion before any risk management decision is taken.
Are all EU-authorised GMOs safe for health and the environment?

All EU-authorised GMOs have been proved to be safe before their placing on the EU market.
This has been concluded by the European Food Safety authority (EFSA) in collaboration with
Member States for each individual GMO present on the market.

Annual reports of the environmental monitoring conducted for all authorised GMOs have not
identified any adverse effects to the environment.

Finally, EFSA is monitoring all new scientific publications which could have an impact on the
safety of the authorised GMOs and until now, none of them have changed the conclusions of the
adopted EFSA opinions.

What are the changes that came into force recently on authorising the cultivation of
GMOs?

The newly adopted Directive (EU) 2015/412 gives Member States more flexibility to decide on
the cultivation of genetically modified crops, under certain conditions, at two distinct points in
time:

 during the authorization procedure: a Member State can ask to amend the geographical
scope of the application to ensure that its territory will not be covered by the EU
authorisation;
 after a GMO has been authorized: a Member State may prohibit or restrict the
cultivation of the crop based on grounds related amongst others to environmental or
agricultural policy objectives, or other compelling grounds such as town and country-
planning, land use, socio-economic impacts, co-existence and public policy.

Before the adoption of this Directive, Member States could provisionally prohibit or restrict the
use of a GMO on their territory only if they had new evidence that the organism concerned
constitutes a risk to human health or the environment or in the case of an emergency. No
Member State which had adopted a so-called "safeguard clause" had ever been in a position to
put forward new evidence.

Are any GMOs already cultivated in the EU?

Yes. One GM maize –MON 810– is commercially cultivated in the EU. This product's
genetic modification aims to protect the crop against a harmful pest – the European corn borer. It
was authorised in 1998.

MON 810 is cultivated in 5 Member States with a total coverage (in 2013) of almost 150,000
hectares (including 137,000 hectares in Spain). That's less than 1.5% of the total EU maize
surface. GMOs were cultivated on 175 million hectares worldwide in 2013 (mostly soya, maize,
oilseed rape and cotton). For the record: in 2010, a GM starch potato, known as "Amflora"
potato, was authorised for cultivation and industrial processing in the EU. It is no longer
authorised in the EU.

There are 8 pending applications for GMO cultivation in the EU, including renewal of MON810
authorisation. 4 have had a positive EFSA opinion; 4 are awaiting an EFSA opinion.

What are the GMOs that are authorised in the EU for feed and food uses?

Besides cultivation, the placing on the EU market of GMOs and the use of their derived products
in the food and feed chain is subject to an EU authorisation, conditional upon the demonstration
of an absence of risk for human and animal health and for the environment, following a thorough
assessment by the European Food Safety Authority in collaboration with Member States'
scientific bodies.

As of today, 58 GMOs are authorised in the EU for food and feed uses (covering maize,
cotton, soybean, oilseed rape, sugar beet). 58 application files are pending, out of which 17
have a positive EFSA opinion and 1 has an inconclusive opinion. The list of authorised GM
plants and the precise scope of their authorisation is available in the EU register of GM food and
feed, which can be found here: http://ec.europa.eu/food/dyna/gm_register/index_en.cfm

Is there much GM food and feed on the EU market?

The EU imports substantial quantities of GM feed, but very little GM food.

Data shows that the Union needs more than 36 million tonnes of equivalent soybean per year to
feed its livestock. However, the Union produces only 1.4 million tonnes of soybean annually
(which is de facto non-GM as no GM soya is authorised for cultivation in the EU).

The Union livestock sector is therefore highly dependent on third countries' production for its
vegetable proteins. In 2013, the Union imported 18.5 million tonnes of soymeal and 13.5
million tonnes of soybean, representing more than 60% of the Union plant protein needs.

These imports mainly originate from third countries where the cultivation of GMOs is
widespread - 90% originate from 4 third countries where the percentage of the soybean-
cultivated area planted with GM soybean is around 90%. In 2013, 43.8% originated from Brazil,
where 89% of soybean cultivation was GM – 22.4% originated from Argentina, where 100% of
soybean cultivation was GM – 15.9% originated from the US, where 93% of soybean cultivation
was GM – 7.3% originated from Paraguay, where 95% of soybean cultivation was GM.
As regards food, the number of GM products available for purchase on the Union market
is small. Many food business operators have made the choice of not placing GM food on the
shelves. This may be linked to the labelling obligations of the GMO legal framework, as well as
the availability of non-GM alternatives.

Is GM food and feed labelled?

The EU legislation imposes GM labelling on any GM food and feed containing, consisting of, or
produced from a GMO, except if the presence is below 0.9% of the food/feed, or the ingredient is
adventitious or technically unavoidable.

The EU legislation does not forbid the use of "GM-free" labels signalling that foodstuffs do not
contain GM crops, or were not produced using GMOs, provided that they respect the general
rules on food labelling, in particular that the information provided to consumers is not
misleading. Some Member States have adopted GM-free labelling schemes for their food and
feed products.

What changes is the Commission proposing on GM food/feed?