Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
NURSING
1
Cercetare în nursing
INTRODUCERE
2
intervenţiilor nursing specifice pentru a combate insomnia apărută ca urmare a
stresului.
Cercetarea fundamentală este potrivită pt descoperirea principiilor
generale ale comportamentului uman şi procesele biofiziologice, iar cercetarea
aplicată este destinată să indice cum aceste principii pot fi utilizate pt rezolvarea
problemelor în practica nursing.
Ex. în disciplinele medicale datele obţinute pot fi utilizate pentru:
- a elucida anumite aspecte din etiologia (cauzele şi factorii ce influenţează
apariţia diverselor boli) unei boli.
- Pentru identificarea persoanelor care sunt supuse unui anumit risc de
îmbolnăvire.
- A determina nevoile unui grup populaţional,
- A stimula interesul public într-o anumită problemă de sănătate publică.
- A evalua eficienţa unui program de sănătate în curs de desfăşurare, ş.a.
Nursingul – este esenţial şi unic – cuprinde cunoştinţe şi aptitudini
specifice conceptelor şi proceselor proprii cât şi intervenţii specifice cu efecte
benefice evaluabile.
- implică inteligenţă, spirit de observaţie, sensibilitate,
înţelegere pt cel de alături.
Profesiunea de nursing permite celui care o practică:
- dezvoltare proprie,
- multă satisfacţie (când smulgem disperării sau morţii persoane
necunoscute - constituie ,,cauză” pt noi nursele),
- f. mult consum de energie.
Serviciile de nursing care le acordăm fiinţelor individuale sau grupurilor
(preventive sau curative, de susţinere până în ultima clipă a vieţii) → servicii
închinate vieţii, stării de bine, sănătăţii şi dezvoltării acesteia.
Cercetarea în nursing este o cercetare a aspectelor activităţii profesionale,
care ţine de atribuţiile şi responsabilităţile asistentelor medicale şi are ca scop
îmbunătăţirea practicii, educaţiei şi administrării serviciilor de nursing.
Clamp (1994) descrie cercetarea în nursing ca pe ,,o legătură între
practică, educaţie şi teorie”
Dezvoltarea clinică
9
Importanţa rezultatelor obţinute prin cercetare poate fi cu uşurinţă evidenţiată
în cazul îngrijirii bolnavilor din secţiile spitalelor unde stressul este f. mare.
S-au făcut numeroase studii în care s-au urmărit acţiunile şi părerile
asistentelor referitoare la durerea de stress, cu profilaxia şi tratamentul acesteia.
Aceste studii duc la următoarele concluzii şi anume: deşi asistentele recunosc
simptomele şi factorii care predispun la stress, nu excelează în acordarea asistenţei
cuvenite în aceste cazuri, datorită cunoaşterii insuficiente a fenomenului, a lipsei de
experienţă sau a aderenţei la practica de rutină referitoare la îngrijirea bolnavilor. Prin
încurajarea asistentelor în vederea informării şi folosirii rezultatelor cercetării în acest
domeniu, se are ca scop prevenirea şi reducerea efectivă a durerii de stress.
O altă problemă ar fi aspectele psihologice ale îngrijirii medicale. Cât de mult
depersonalizăm pacienţii şi personalul sanitar? Studii numeroase au demonstrat că
anxietatea pacienţilor internaţi în spital a scăzut, când asistentele au fost mai
prietenoase şi l-i s-au adresat pacienţilor pe nume. Abilitatea de a te adresa unei
persoane pe nume, nu necesită un program de educaţie complex, ci este o regulă de
bază a curtoaziei, care s-a observat că lipseşte în multe situaţii.
La un nivel mai profund de înţelegere interpersonală, asistentele sunt
încurajate să fie mai atente la dorinţele pacientului înainte de a concluziona de ce are
acesta nevoie. Un ex. în acest sens ar fi cel al pacientelor care sunt supuse
mastectomiei radicale şi care nu trec doar printr-o operaţie mutilantă d.p.d.v. fizic, ci
şi prin celelalte implicaţii de natură psihologică ale unei boli grave cum este cancerul.
În acest sens există programe speciale de cercetare adresate asistentelor care lucrează
cu bolnavii care suferă de boli incurabile.
Dacă este să ne gândim că cineva apropiat tocmai a suferit o operaţie
traumatizantă, am vrea să-l ajutăm să se adapteze noii înfăţişări a corpului său fără un
stress în plus. Aceeaşi atitudine ar trebui să o avem şi din postura de asistentă
medicală căreia îi pasă de pacientul său. De aceea familiarizarea cu rezultatele
cercetării ştiinţifice în numeroase cazuri, inclusiv cele citate mai sus, va face posibilă
o asistenţă medicală de sănătate adecvată şi de calitate.
Dezvoltarea personală
Studiile de cercetare privesc în egală măsură atât pacienţii cât şi asistentele
medicale, ambele categorii fiind supuse stresului din sălile operatorii.
,,cunoaşterea este putere” spune o zicală veche. Familiarizarea cu rezultatele
cercetării duce la lărgirea cunoaşterii şi la suportul necesar pentru o îngrijire medicală
mai bună, posibilităţi mai mari în creşterea calităţii vieţii bolnavilor şi evitarea
complicaţiilor ce duc la suferinţă şi pierderi financiare.
Secretul constă în a şti cum să se folosească rezultatele cercertării şi cum să se
aplice în practica medicală, construindu-se astfel o punte între teorie şi practică.
Rolul cercetării pentru toate nursele
Toate nursele au rol în CN.
10
Indiferent ca este vorba despre nursing de spital sau prin sistemul de ingrijire
comunitara, nursele au 3 roluri majore:
1. De practician-implica actiuni de cunoastere directa a nevoilor de ingrijire si
nursing ale pacientului, familiei sau altor persoane implicate; include toate
cadrele de nursing la toate nivelele clinice, nurse practicante avansate si nurse
pentru asistenta comunitara.
2. De lider- implica actiuni de decizie, relationare, influentare si facilitare
exercitate asupra actiunilor altora in vederea indeplinirii scopului propus; poate
fi un rol formal de lider al nursei sau informal asumat doar periodic de catre
nursa
3. De cercetare- implica masuri luate pentru studiul efectelor actuale ale tehnicilor
de ingrijire si imbunatatirea acestora; pot include toate categoriile de nurse nu
doar cele incluse in activitatea didactica si stiintifica si studentii la nursing.
Nursele practiciene pot avea contribuţii semnificative în procesul cercetării,
prin apropierea de pacienţi, ele facilitează sau ajută CN şi pot participa la diferite
proiecte de cercetare, care se derulează în unitatea în care îşi desfăşoară activitatea,
prin colectarea datelor.
Un număr din ce în ce mai mare de cercetători în nursing cu experienţă
lucrează în echipe multidisciplinare şi elaborează programe de cercetare pe o perioadă
mai lungă, cu teme diferite, ca de ex. sănătatea femeii, calitatea vieţii, managementul
durerii, ş. a.
Rezultatele studiilor de cercetare nursing pot fi folosite atât de personalul de
îngrijire cât şi celelalte categorii de furnizori de îngrijiri de sănătate, pt a îmbunătăţii
practica clinică, pt a sprijinii educaţia în nursing şi pt a informa pe cei ce se ocupă de
planificarea serviciilor şi politicilor de sănătate.
Istoric
Primele nurse au studiat in institutiile religioase tehnicile de ingrijire a
pacientului; nu existau tehnici standard, de baza.
Nursingul a evoluat constant în perioada cuprinsă între realizările lui Florence
Nightingale şi achiziţiile câştigate de după cel de-al Doilea Război Mondial.
In 1873 Florence Nightingale a dezvoltat un model de scoala independenta
de nursing unde se punea accentul pe tehnicile critice, atentie la nevoile individuale
ale pacientului si respectarea drepturilor pacientului.
CN a început cu FN, ea fiind considerată prima teoreticiană în nursing. Prima
epocă privind aplicarea principiilor de calitate în sănătate a început în 1863, când FN a
fost preocupată de calitatea îngrijirilor din spitale. Primele evaluări ale îngrijirii
bolnavilor au fost făcute încă din 1890, de când FN îşi folosea notele şi observaţiile
asupra pacienţilor pentru a stabili nivelul îngrijirilor acordate şi pentru ameliorarea
acelor părţi de îngrijiri pe care le considera sub standardele dorite.
11
FN a învăţat limba italiană, latină, greacă, istoria şi matematica, a scris
mnumeroase cărţi şi rapoarte. Studiile ei au furnizat date care au dus la reforme în
spitale.
Numită şi ,,doamna cu lampa” a îngrijit cu afecţiune şi dăruire soldaţii pe
toată durata războiului din Crimeea.
FN a colectat date păstrându-le într-un registru, în urma observaţiilor făcute a
crescut calitatea îngrijirilor în spitalele militare.
FN a calculat rata mortalităţii şi a arătat cum prin aplicarea unor măsuri de
igienă a scăzut rata mortalităţii. Ea a încercat reprezentarea grafică a unor situaţii la un
moment dat din activitatea medicală. Ea a fost inovatoare în colectarea, calcularea,
interpretarea şi prezentarea grafică a statisticilor descriptive.
FN a demonstrat că prin furnizarea statisticilor s-a deschis o cale spre
anumite îmbunătăţiri în practica medicală şi chirurgicală. Ea a devenit membru al
Societăţii Regale de Statistică în 1858 şi membru onorific al Asociaţiei Americane de
Statistică în 1874.
Dr. Elizabeth Carnegie a fost un distins educator şi autor a numeroase
lucrări despre nursing, care pe lângă cercetare în acest domeniu a avut de doborât şi
bariere rasiste fiind promotoarea îngrijirilor de sănătate indiferent de culoarea pielii. A
fost preşedinta Academiei Americane de Nursing, primind numeroase titluri
academice, fiind decan al şcolii de nursing din Florida.
Dupa al doilea razboi Mondial tehnologia din ce in ce mai avansata necesita
metode de ingrijire specializata in spitale si nurse mai experimentate.
Dezvoltarea unitatilor de terapie intensiva si terapie coronara in timpul anilor
1950 a necesitat tehnici de nursing specializat si nurse cu studii mai avansate.
Cresterea interesului cu privire la promovarea starii de sanatate si prevenirea
imbolnavirilor din anii 1960 impreuna cu scaderea numarului de medici din mediul
rural a determinat cresterea rolului nurselor.
Indiferent de rolul profesional sau practic al nursei, aceasta trebuie sa
acorde asistenta de ingrijire avand in vedere si identitatea culturala a pacientului.
Schimbarile demografice din America aduc cu ele o serie de nevoi individuale cu
privire la nursing. Nursele trebuie sa fie deschise si sa cunoasca aspectele necesare
corespunzatoare identitatii culturale a pacientilor
În 1959 în USA a fost înfiinţată prima organizaţie care se ocupă de cercetarea
în nursing.
Un beneficiu a fost realizat prin acceptarea nurselor la Programele Deschise
ale Universităţilor privind cercetarea.
Elevii şi studenţii trebuie să înveţe să formuleze întrebarea de cercetare
ştiinţifică nursingului, să aplice metodele de cercetare pentru aspectele particulare ale
meseriei lor, să ştie să citească un studiu de cercetare şi chiar să realizeze o dizertaţie
în acest sens.
12
Colaborarea Cochrane este o organizaţie non profit înfiinţată în 1993, care
produce şi diseminează analize sistematice ale intervenţiilor îngrijirilor de sănătate.
Reţeaua de Cercetare a ICN (Consiliul Internaţional al Nurselor) a fost
înfiinţată în 1999. Nursele afiliate promovează cercetarea în nursing pentru
îmbunătăţirea calităţii practicii nursing.
Teoriile nursing sunt utilizate să descrie, dezvolte, disemineze şi să utilizeze
cunoştinţele prezente în nursing. Teoriile nursing furnizează o reţea cadru pentru
nurse ca să sistematizeze acţiunile lor nursing: ce să întrebe, ce să observe, ce să
centreze, ce să gândească despre... Ele ajută să descrie, să explice, să prevadă şi să
prescrie.
Teoria descriptivă – identifică scopurile şi observaţiile şi descrie ce elemente
există în acea disciplină.
Teoria explicativă – identifică caracteristicile şi componentele legate una de
alta şi răspunde pentru cum funcţionează disciplina.
Teoriile predictive – prevăd relaţiile dintre componentele unui fenomen şi
prevăd în ce condiţii se va produce acesta.
Teoriile prescriptive se adresează nursingului terapeutic şi consecinţelor
intervenţiilor.
Profesia nursing recunoaşte 4 nivele ale teoriei incluzând: metateoria, marea
teorie, teoria de mijloc şi teoria practică.
Metateoria – cel mai înalt nivel al teoriei, prezintă cele mai globale
perspective ale disciplinei nursing prin identificarea şi evaluarea critică a
fenomenelor în căi unice. O metateorie adevărată în nursing va apărea ca o
superstructură cu multiple aplicaţii practice şi oportunităţi extinse pt cercetători.
Al doilea nivel al teoriei nursing Marea Teorie întăreşte punctul de vedere
global cu abordarea perspectivei practicii nursing şi cu o perspectivă nursing distinctă
a fenomenelor nursing.
Teoria de mijloc se concentrează pe concepte de interes pentru nurse şi
cuprind: durerea, empatia, supărarea, stima de sine, confortul, demnitatea, speranţa şi
calitatea vieţii.
Teoriile practice primul nivel al teoriei nursing, descriu prescripţiile sau
modalităţile pt practică.
1. Cei mai recenti teoreticieni ai nursingului sunt:
a. Levine-Nursingul ajuta adaptarea persoanelor la schimbarile determinate
de stimulii mediului intern si extern.
b. Orem-Nursele asista persoana cand intalneste nevoi in necesarul de
autoingrijire universala, de dezvoltare si de sanatate.
c. Roy-Nursele influenteaza stimulii pentru determinarea adaptarii in patru
moduri –fiziologice, autoconceptionale, rol-functie si de interdependenta relationala.
13
d. Neuman-Nursele influenteaza raspunsul persoanei la factorii de stress in
aria fiziologica, psihologica, socioculturala si de dezvoltare.
e. King-Nursele schimba informatiile cu clientii, acestia fiind sisteme
deschise, pentru a-si indeplini scopurile propuse.
f. Rogers-Nursele promoveaza o interactiune armonioasa intre persoana si
mediul inconjurator pentru maximizarea starii de sanatate; ambele sunt campuri de
energie tetradimensionale.
Promovarea sanatatii
· 1952 Winslow
"Sanatatea publica este stiinta prevenirii bolilor, prelungirii vietii si ameliorarii
sanatatii si vitalitatii mentale si fizice a persoanelor prin intermediul unor actiuni
concertate vizand asanarea mediului, lupta contra bolilor care au o importanta sociala,
invatarea regulilor de igiena personala, organizarea de servicii medicale in scopul
diagnosticarii precoce si tratamentului preventiv al bolilor, ca si prin punerea in
aplicare de masuri sociale specifice care sa asigure fiecarui membru al colectivitatii un
nivel de viata compatibil cu mentinerea sanatatii, obiectivul final fiind de a permite
fiecarui individ sa se bucure de dreptul sau înnăscut la sănătate şi longevitate."
15