Sunteți pe pagina 1din 12

UNIVERSITATEA CREȘTINĂ DIMITRIE CANTEMIR

FACULTATEA DE ȘTIINȚE POLITICE


MASTER – STUDII DE SECURITATE SI APĂRARE

RISCURI, AMENINȚĂRI ȘI VULNERABILITĂȚI ASIMETRICE

Prof: Mureșan Doina

Masterand: Lucaci Ancuța Daniela

București 2017
CUPRINS
INTRODUCERE ....................................................................................... 2
CAPITOLUL 1. CATEGORIILE RISCURILOR ASIMETRICE
PRINCIPALE ............................................................................................ 3
1.1.Terorismul......................................................................................... 3
1.2.Migrația............................................................................................. 3
1.3.Amenințări cibernetice ..................................................................... 4
1.4.Corupția: ........................................................................................... 5
CAPITOLUL 2. CATEGORIILE AMENINȚĂRILOR ASIMETRICE . 6
CAPITOLUL 3. AMENINȚĂRI ASIMETRICE ALE SECOLULUI
XXI ............................................................................................................ 7
CAPITOLUL 4. CARACTERISTICILE ALTOR AMENINȚĂRI
ASIMETRICE ........................................................................................... 8
CONCLUZII............................................................................................ 10
BIBLIOGRAFIE ..................................................................................... 11

1
RISCURI, AMENINȚĂRI ȘI VULNERABILITĂȚI ASIMETRICE

INTRODUCERE

Asimetria „constă în refuzarea regulilor luptei impuse de adversar, astfel făcând orice
operaţii imprevizibile”1. Aceasta necesită folosirea forței simultan cu utilizarea forțelor
neprevăzute cu acest efect, arme împotriva cărora mijloacele de apărare nu sunt întotdeauna
adaptate, metode ce se fondează pe efectul surpriză și refuză războiul convențional, având ca
scop explorarea slăbiciunilor adversarului său pentru a-și maximiza efectul de distrugere.

Din cauza potențialului de distrugere a unei forțe mici ce folosește tehnici asimetrice, ele
sunt mai ales apanajul entităților non-statale.

Ameninţările asimetrice au o gamă variată de moduri de acţiune (terorismul mai ales) sau
de probleme de securitate (trafic ilicit). Ele pot exala de la un stat, folosind o strategie indirectă,
sau entităţi non-statale cu obiective şi activităţi diverse. În toate cazurile, se pune în discuție
evitarea contactului direct cu puterea militară naţională sau de coaliţie, alegânduse lovirea pe
neaşteptate a obiectivelor mai puţin apărate.

Ameninţarea asimetrică mai poate fi definită ca „evantaiul larg şi imprevizibil al


operaţiilor militare, paramilitare şi de informaţie, conduse de naţiuni, organisme, indivizi sau de
forţe indigene sau de plasare sub comanda lor, ce vizează în mod specific slăbiciuni şi
vulnerabilităţi într-o guvernare inamică sau într-o forţă armată”2. Acest război este folosit
împotriva țintelor care nu au protecție sau au foarte puțină. O mare parte a națiunilor consideră
acest război convențional.

În acțiunile armate viitoare va fi din ce în ce mai greu să se evite ameninţarea asimetrică


din orice mediu. Asimetria este imprevizibilă prin natura sa, putând fi mai răspândită în acțiunile
armate, în afară de razboi, deoarece în lipsa marilor unități de luptă, pot fi sugerate
vulnerabilitatea și slabiciunea adversarilor, doritori să folosească atacuri asimetrice. Securitatea
logistică trebuie inclusă în formre și doctrină pentru a putea păstra eficacitatea împotriva tuturor
amenințărilor asimetrice.

1
Cf. Thomas POULIN, Les guerres asymétriques: conflits d’hier et d’aujourd’hui, terrorisme et nouvelles menaces»,
http://www.grotius.fr /guerres-asymetriques/, p. 1.

2
Michael L. KOLODZIE, Commentary The Asymmetric Threat,
http://www.almc.army.mil/alog/issues/JulAug01/MS628.htm, p. 1.

2
CAPITOLUL 1. CATEGORIILE RISCURILOR ASIMETRICE PRINCIPALE

Riscurile asimetrice principale sunt : terorismul, migrația, amenințările cibernetice și


corupția.

1.1.Terorismul
Terorismul este înțeles și văzut ca o acțiune deliberată, predestinată unei audiențe cât
mai largi și pentru a scoate în evidență un mesaj sau pentru a atrage atenția asupra sa. Intenția și
scopul acestei misiuni poate avea un impact sinistru asupra populației unei națiuni sau la nivel
global și regional.

Terorismul a fost prezentat ca o tactică și ca o strategie, ca o crimă dar și ca o datorie


sfântă, ca o reacție justificată și ca o greșeală abominabilă, dar totul depinde de felul în care este
privit. O persoană văzută ca terorist de unii, pentru alții poate fi privită ca un luptător pentru
libertate sau ca un erou în opinia altora.

Acest fenomen are o diversitate mare de definiții, toate având în comun o gamă largă de
evenimente, caracteristicile comune ale acesteia având referiri la diverse aspecte precum cele:
politice, psihologice, deliberate, dinamice și violente. politice, violente, psihologice, dinamice si
deliberate.

1.2.Migrația
„Migraţia este un fenomen complex, ce constă în deplasarea unor persoane dintr-o arie
teritorială în alta, urmată de schimbarea domiciliului şi/sau de încadrarea într-o formă de
activitate în zona de sosire „3. În această definiție nu se face referire la granițele naționale însă, în
funcție de tipologia migrației se disting:

-migrația internă

-migrația externă

-migrația internațională

Migrația internațională nu este un fenomen nou, ea fiind aparută odata cu statul. Existența
acesteia constă în rapoarte fixe între un teritoriu și o comunitate. Factorul ce a accentuat acest
fenomen este globalizarea.

3
Rotariu, Traian, Migraţie, în „Dicţionar de sociologie”, coord.: Cătălin Zamfir şi Lazăr Vlăsceanu, Ed. Babel,
Bucureşti, 1998, pp. 351-353.

3
Datorită globalizării și transformării regionale, a crescut gradul de permeabilitate a
granițelor, permițând indivizilor să călătoreasca oriunde pe glob în ciuda condiționărilor
constituite de introducerea vizelor, pașapoartelor și a altor tipuri de instrumente ce au ca scop
regularizarea trecerii granițelor naționale și de domiciliu în țara de destinație.

Desfășurată în condiții de globalizare intensă, migrația internațională este de cele mai


multe ori bine venită din motive umanitare, economice și politice, ridicând însă mai multe
probleme de securitate națională, de identitate, de dezvoltare economică, adaptare culturală și
probleme ale indivizilor și comunităților umane, având impact asupra dimensiunilor securității
(dimensiunea economică, politică, socială, militară, de mediu, psiho-socială).

1.3.Amenințări cibernetice
Terorismul cibernetic reprezintă relația dintre spațiul cibernetic și terorismul clasic. Aici
sunt incluse operațiunile ce pot influența decizii politice, operațiuni de perturbare și penetrare
majoră a sistemelor informatice, operațiuni de furt sau alterare a informațiilor și a datelor stocate
în computere ce au ca scop declarat producerea unor importante pagube în plan social și
economic. Spre exemplu, pătrunderea într-un sistem de control a traficului aerian ce are ca
rezultat coliziunea dintre două aeronave.

Securitatea cibernetică are în ansamblul său măsuri atât reactive cât și proactive prin care
se asigură integritatea, confidențialitatea, autenticitatea, disponibilitatea si non-repudierea
informațiilor în format electronic, a serviciilor și resurselor private sau publice din spațiul
cibernetic.

Măsurile reactive și proactive pot include: concepte, politici, ghiduri și standarde de


securitate, activități de conștientizare și instruire, managementul riscului, managementul
consecințelor, managementul identițătii și implementarea de soluții tehnice pentru protecția
infrastructurilor cibernetice.

Activitățile premeditate ce se desfășoară în spațiul cibernetic de către grupări, organizații,


persoane motivate ideologic, religios sau politic ce pot crea distrugeri materiale, victime și pot
determina teroare sau panică, constituie terorismul cibernetic. Din spionajul cibernetic relevă
acțiuni ce se desfășoară în spațiul cibernetic în scopul obținerii neautorizate a informațiilor
confidențiale în interesul unui anume stat.

Principiile ce stau la baza securității cibernetice sunt următoarele:

- coordonarea

- cooperarea

- eficiența

- prioritizarea

4
- diseminarea

1.4.Corupția:
Este reprezentată prin folosirea puterii publice în mod abuziv cu scopul satisfacerii
intereselor personale sau ale unui grup.

Corupția se poate manifesta prin mai multe forme ce implică practici numeroase cu
scopuri multiple. Se poate realiza prin stimuli pozitivi (ca de exemplu un cadou) asupra unui
funcționar public, ori prin stimuli negativi (spre exemplu santajul) asupra acestuia.

Corupția, ca act antisocial este frecvent întâlnită în societatea de azi fiind deosebit de
gravă pentru că favorizează anumite interese, ale unor particulari, cu precădere în aria
economică, afectând astfel interesele colective prin: deturnarea, folosirea și însușirea resurselor
publice în interes propriu, încheierea unor tranzacții prin încălcarea normelor legale și morale,
ocuparea unor anumite funcții publice cu relații preferențiale.

Există o definiție utilizată pentru a analiza corupția birocratică, de către Klitgaard, care
apare în locul unde șefii au control exclusiv asupra bunurilor de valoare ori asupra deciziilor
importante (MONOPOL) și pot să decidă cum le vor distribui (DISCREȚIE) fără a da socoteală
pentru acțiunile lor (lipsa de RESPONSABILITATE).

CORUPȚIA = MONOPOL + DISCREȚIE – RESPONSABILITATE (1998, Klitgaard)

În corupție este implicată utilizarea în mod abuziv a puterii publice în scopul obținerii
unui câștig necuvenit, pentru altul sau pentru sine cum ar fi:

- Frauda - prejudicierea și înșelăciunea unei entități sau a unei persoane.

- Abuzul de putere în timpul exercitării atribuțiilor de serviciu

- Utilizarea unor fonduri ilicite pentru finanțarea campaniilor electorale și a partidelor politice

- Introducerea unui sistem abuziv de exercitare a puterii în domeniul achizițiilor publice sau
privatizării.

5
CAPITOLUL 2. CATEGORIILE AMENINȚĂRILOR ASIMETRICE

“Ameninţările asimetrice pot fi regrupate în trei mari categorii: operaţii de informaţii,


arme de distrugere în masă şi operaţii netradiţionale.” 4

o În contextul securității actuale, țările de pe tot mapamondul sunt dependente de


sisteme de informații. Computerele se folosesc în aproape toate domenii de
activitate, cum sunt finanțele, energia, comunicațiile.
o Există trei feluri de operații de informații -O.I.- :
- înșelăciune;
- atacuri împotriva infrastructurilor;
- operații psihologice;

o Armele de distrugere în masă - A.D.M. –

Chiar dacă în momentul actual există tratate internaționale, în continuare, numeroase țări
își dezvoltă acest tip de arme de distrugere în masă, ori procură vectorii necesari pentru a duce
acestea către țintele dorite. Riscul unei astfel de amenințări continuă să crească deoarece aceste
arme pot fi produse de către indivizi. Riscurile ce vin din partea A.D.M. pot fi:

- Nucleare

- Bacteriologice

- Chimice

- Radioactive

o Operațiile netradiționale

Folosirea unor tactici neconvenționale și a unor locuri aproximativ inedite pentru a ataca
adversarul constituie operațiile netradiționale.

Operațiile netradiționale pot lua forme cum ar fi:

- Folosirea de tactici și terenuri noi (tactici neortodoxe sau terenuri neconvenționale –


spațiul urban)

4
Patrick HENRICHON, Protéger les forces canadiennes contre les menaces asymétriques,
http://www.journal.forces.gc.ca/vo3/no4/doc/9-14-fra.pdf, pp.9-11.

6
- Nesupunerea civilă (declanșarea unor greve, revolte, manifestații și inițierea de
boicoturi cu scopul de a discredita și de a destabiliza adversarii săi producându-le
daune)
- Folosirea terorii (țintirea intenționată în regiuni îndepărtate de scena principală a
conflictului, a populațiilor civile).

CAPITOLUL 3. AMENINȚĂRI ASIMETRICE ALE SECOLULUI XXI

Reamintim câteva evenimente politice cu impact major ce au avut loc în secolul XXI:

 NATO s-a extins fără precedent;


 S-a declanșat războiul împotriva terorismului;
 S-a constituit Consiliul NATO-Rusia;
 U.E. s-a extins de o manieră apreciabilă;
 Georgia si Ucraina s-au declarat dornice de aderare la Alianța Nord-Atlantică.

Insecuritatea din mediul global se amplifică din cauza proliferării noilor amenințări și
riscuri. Așadar, ordinea globală, în următorii ani, va fi modificată. : „Vulnerabilitățile,
amenințările și riscurile se analizează, îndeobște, în raport cu tendințele economice, politice,
militare, științifice și culturale, în scheme ce includ raporturi/balanțe de putere, interese, scopuri.
De cele mai multe ori, premisele amenințărilor și riscurilor de securitate sunt incluse în
vulnerabilități“5

„În secolul XXI, riscurile asimetrice pot fi cauzate de: atacuri teroriste; dezvoltarea și
proliferarea armelor de distrugere în masă, dublate de pericolul ca acestea să ajungă în posesia
unor regimuri politice nedemocratice, a unor entități ale crimei organizate sau celule teroriste;
existența unor regimuri nedemocratice sau cu o structură instituțională fragilă; fluxuri masive de
refugiați; dezechilibre ecologice sau catastrofe naturale majore (secete, inundații, furtuni,
incendii, cutremure, accidente nucleare etc.); insecuritate economică; perpetuarea stărilor de
conflict, în anumite zone sau regiuni neguvernabile, care se află în afara controlului național, de
către grupări criminale cu interese de natură pecuniară; conflicte etnice regionale sau locale.” 6

Riscurile asimetrice netradiționale pot evolua atât în acțiuni non-armate cât și în acțiuni
armate deliberate, obiectivul lor fiind afectarea securității naționale, provocând consecințe

5
Teodor Frunzeti, Vulnerabilități, amenințări și riscuri în sistemul global, în Lumea 2007, Enciclopedie
politică ți militară, Editura CTEA, București, 2007, p. 38
6
General de brigadă` (r.) Petre Grecu, general de brigadă (r.) Neculae Năbărjoiu și locotenent-colonel
Florin Lăpușneanu, Fizionomia acțiunilor militare în cadrul conflictelor asimetrice, Editura Centrului
Tehnic-Editorial al Armatei, București, 2006, p. 32.

7
indirecte sau directe asupra vieții economico-sociale a unui popor. Printre aceste riscuri
asimetrice se enumeră:

o Acțiuni ce pot atenta la siguranța sistemelor de transport internațional și intern;


o Terorismul politic internațional și transnațional, inclusiv sub formele sale informatice si
biologice;
o Acțiuni colective sau individuale de accesare ilegală a sistemelor informatice;
o Agresiunea economico-financiară;
o Acțiuni destinate afectării imaginii unei țări în plan internațional;
o Provocarea deliberată de catastrofe ecologice.

Securitatea națională în secolul XXI este văzută ca un proces activ cu geometrie


neregulată, ce necesită raportare permanentă la tipurile diferite de amenințări din mediul extern:
crima organizată, proliferarea armelor de distrugere în masă, terorismul, migrația ilegală,
conflictele etnice și religioase, entitățile substatale sau statale cu deficit demografic sau
neconsolidate, insecuritatea frontierelor și nu numai.

Amenințările și riscurile principale adresate secutității euro-atlantice sunt:

 Terorismul (riscul cel mai important);


 Corupția;
 Crima organizată;
 Crizele regimurilor politice;
 Degradarea mediului ambiant;
 Reconfigurarea fizionomiei conflictelor;
 Epuizarea resurselor;
 Explozia sistemelor informatice și accesul grupărilor teroriste la informații;
 Nationalismul xenofob;
 Amenințări de natură cosmică.

CAPITOLUL 4. CARACTERISTICILE ALTOR AMENINȚĂRI ASIMETRICE

Ameninţarea asimetrică deține o multitudine de însușiri. Acestea se pot grupa în două


categorii: caracteristici specifice secolului XXI și caracteristici generale. Prima categorie face
referire la ceea ce este propriu ameninţărilor asimetrice actuale, iar cea de a doua categorie
prezintă trăsăturile comune ale amenintărilor asimetrice din toate perioadele evoluției omenirii.

8
Există o serie de caracteristici generale ale ameninţării asimetrice semnalate de diverşi
autori . Printre acestea aflându-se următoarele:
7

 Confruntare mai mult globală;


 Actorul folosește acțiunile asimetrice, refuzând “lupta în direct”;
 Adversarul nu se bazează în mod unic pe aspectul pur militar al acțiunii sale.

“Deşi există de secole, ameninţările asimetrice din secolul XXI au unele caracteristici
specifice.”8

“Una dintre ele este caracterul său deliberat. Această particularitate este istoric puţin
comună, dacă nu unică. În trecut, cele mai multe conflicte asimetrice rezultau simplu din faptul
că actorii foloseau metode care le erau familiare. În schimb, cele mai multe conflicte asimetrice
actuale sunt rezultatul unei alegeri deliberate din partea adversarului cu tradiţii şi cu mijloace
diferite, care urmăresc să minimizeze riscurile şi să-şi maximizeze şansele de victorie. Astfel,
provocările lansate de grupuri precum Al Qaida sau rebelii ceceni, de a cărui asimetrie profită
SUA şi alte state occidentale ca urmare a superiorităţii lor tehnologice sau superiorităţii
conceptuale sau de antrenament”9

„Asimetria modernă este o reflectare a ceea ce Edward Luttwak numea „logica


paradoxală a strategiei” care vrea ca acţiunile presupuse cele mai eficace să nu fie întotdeauna în
practică şi că ceea ce funcţionează astăzi ar putea să nu funcţioneze mâine, într-o luptă între
inamici hotărâţi.”10

Caracteristicile specifice ale amenințărilor asimetrice ale secolului XXI sunt următoarele:

- Au caracter deliberat
- Conflicte asimetrice modelate și determinate prin combinarea bipolarității și
interdependenței
- Intersectarea mutațiilor socio-economice, politice și nu numai cu era informației
- Interdependența mondială

7
DIDIER Simon, Des avis complémentaires sur le renseignement,
http://www.cdef.terre.defense.gouv.fr/publications/doctrine/doctrine09/version_fr/libre_reflex/art03.pdf, p. 1.
8
Steven METZ, La guerre asymétrique, et l’avenir de l’Occident,
http://www.ifri.org/files/politique_etrangere/PE_1_03_METZ.pdf, p. 33.

9
S. METZ, « Strategic Asymmetry », Military Review, vol. 81, n° 4, juilletaoût 2001, p. 25.
10
29 E.N. LUTTWAK, Strategy: The Logic of War and Peace, Cambridge,
Belknap/Harvard University Press, 1987, pp. 7-17.

9
CONCLUZII

Amenințările asimetrice au un impact considerabil asupra apărării și securității naționale,


fiind vorba de organizarea și conducerea apărării și secutității naționale, de maniera de concepere
dar și de flexibilitatea adaptării în noile amenințări ale secutității. De aici provine nevoia de
evaluare a situației în materie de apărare și securitate națională pentru constatarea repercusiunilor
ce provin din amenințările și riscurile asimetrice.

Având în vedere relația dintre vulnerabilități, factori de risc și amenințări, securitatea pote
fi asigurată atât prin micșorarea și prevenirea nivelului amenințărilor cât și prin diminuarea
vulnerabilităților.

„Secolul XXI va fi primul secol cu adevărat global“11 , făcând referire la problema cea
mai importantă a vremurilor contemporane și anume globalizarea.

11
Teodor Frunzeti, op. cit., p. 39

10
BIBLIOGRAFIE

1. Cf. Thomas POULIN, Les guerres asymétriques: conflits d’hier et d’aujourd’hui, terrorisme
et nouvelles menaces», http://www.grotius.fr /guerres-asymetriques/, p. 1.
2. Michael L. KOLODZIE, Commentary The Asymmetric Threat,
http://www.almc.army.mil/alog/issues/JulAug01/MS628.htm, p. 1.
3. Rotariu, Traian, Migraţie, în „Dicţionar de sociologie”, coord.: Cătălin Zamfir şi Lazăr
Vlăsceanu, Ed. Babel, Bucureşti, 1998, pp. 351-353.
4. Patrick HENRICHON, Protéger les forces canadiennes contre les menaces asymétriques,
http://www.journal.forces.gc.ca/vo3/no4/doc/9-14-fra.pdf, pp.9-11.
5. Teodor Frunzeti, Vulnerabilități, amenințări și riscuri în sistemul global, în Lumea 2007,
Enciclopedie
6. politică ți militară, Editura CTEA, București, 2007, p. 38
7. General de brigadă` (r.) Petre Grecu, general de brigadă (r.) Neculae Năbărjoiu și locotenent-
colonel
8. Florin Lăpușneanu, Fizionomia acțiunilor militare în cadrul conflictelor asimetrice, Editura
Centrului
9. Tehnic-Editorial al Armatei, București, 2006, p. 32.
10. DIDIER Simon, Des avis complémentaires sur le renseignement,
11. http://www.cdef.terre.defense.gouv.fr/publications/doctrine/doctrine09/version_fr/libre_refle
x/art03.pdf, p. 1.
12. Steven METZ, La guerre asymétrique, et l’avenir de l’Occident,
13. http://www.ifri.org/files/politique_etrangere/PE_1_03_METZ.pdf, p. 33.

14. S. METZ, « Strategic Asymmetry », Military Review, vol. 81, n° 4, juilletaoût 2001, p. 25.
15. 29 E.N. LUTTWAK, Strategy: The Logic of War and Peace, Cambridge,
16. Belknap/Harvard University Press, 1987, pp. 7-17.
17. Teodor Frunzeti, op. cit., p. 39

11