Sunteți pe pagina 1din 5

METODA BRAINSTORMING

Brainstormingul este una din cele mai răspândite metode în formarea elevilor în
educaţie, în stimularea creativităţii, în domeniul afacerilor, al publicităţii, etc.
Etimologic, brainstorming provine din engleză, din cuvintele „brain”= creier şi
„storm”= furtună, plus desinenţa „-ing” specifică limbii engleze, ceea ce înseamnă
„furtună în creier”- efervescenţă,o stare de intensă activitate imaginativă, un asalt de idei.
Este „ metoda inteligenţei în asalt.”
Un principiu al brainstormingului este :cantitatea generează calitatea.Conform
acestui principiu, pentru a ajunge la idei viabile şi inedite este necesară o productivitate
creativă cât mai mare. (Osborne, 1959). Prin folosirea acestei metode se provoacă şi se
solicită participarea activă a elevilor, se dezvoltă capacitatea de a trăi anumite situaţii, de
a le analiza, de a lua decizii în ceea ce priveşte alegerea soluţiilor optime şi se exersează
atitudinea creativă şi exprimarea personalităţii.
De asemenea, utilizarea brainstormingului optimizează dezvoltarea relaţiilor
interpersonale – constatăm că persoanele din jur pot fi bune, valoroase, importante.
Identificarea soluţiilor pentru o problemă dată este un alt obiectiv al brainstormingului.

ETAPELE METODEI:
1. Se alege tema şi se anunţă sarcina de lucru.
2. Se solicită exprimarea într-un mod cât mai rapid, în enunţuri scurte şi concrete, fără
cenzură, a tuturor ideilor – chiar trăznite, neobişnuite, absurde, fanteziste, aşa cum vin ele
în minte legate de rezolvarea unei situaţii-problemă conturate.Se pot face asociaţii în
legătură cu afirmaţiile celorlalţi, se pot prelua, completa sau transforma ideile din grup,
dar atenţie, fără referiri critice.Se suspendă orice gen de critică, nimeni nu are voie să
facă observaţii negative.În acest caz funcţionează principiul „cantitatea generează
calitatea”.
3. Totul se înregistreză în scris, pe tablă, flipchart, video, reportofon, etc.
4. Se lasă o pauză de câteva minute pentru „aşezarea” ideilor emise şi recepţionate.
5. Se reiau pe rând ideile emise, iar grupul găseşte criterii de grupare a lor pe categorii-
simboluri, cuvinte-cheie, imagini care reprezintă posibile criterii.
6. Grupul se împarte în subgrupuri, în funcţie de idei listate, pentru dezbatere.Dezbaterea
se poate desfăşura însă şi în grupul mare. În această etapă are loc analiza critică,
evaluarea ,argumentarea şi contraargumentarea ideilor emise anterior.Se selectează ideile
originale sau cele mai aproape de soluţii fezabile pentru problema pusă în discuţie. Se
discută liber, spontan, riscurile şi contradicţiile care apar. .
7. Se afişează ideile rezultate de la fiecare subgrup, în forme cât mai variate şi originale:
cuvinte, propoziţii, imagini, desene, cântece,coleje, joc de rol, pentru a fi cunoscute de
ceilalţi.
Învăţătorul trebuie să fie un autentic catalizator al activităţii, care să încurajeze
exprimarea ideilor, să nu permită intervenţii inhibante şi să stimuleze explozia de idei.
În desfăşurarea lecţiilor în învăţământul primar se realizează de cele mai multe ori
variante prescurtate ale metodei, obiectivul fundamental fiind acela de a-i determina pe
elevi să-şi exprime liber opiniile, să formuleze idei proprii eliberate de prejudecăţi, să
exerseze atitudini deschise şi creative în grup, să fie motivaţi pentru activitate, să înveţe
într-o manieră plăcută şi atractivă, într-o ambianţă plină de prospeţime şi emulaţie.

Avantajele utilizării metodei brainstorming sunt multiple. Dintre acestea:


- obţinerea rapidă şi uşoară a ideilor noi şi a soluţiilor rezolvatoare;
- costurile reduse necesare folosirii metodei;
- aplicabilitate largă, aproape în toate domeniile;
- stimulează participarea activă şi crează posibilitatea contagiunii ideilor;
-dezvoltă creativitatea,spontaneitatea,încrederea în sine prin procesul evaluării amânate;
- dezvoltă abilitatea de a lucra în echipă.

Limitele brainstorming-ului:
- nu suplineşte cercetarea de durată, clasică;
- depinde de calităţile moderatorului de a anima şi dirija discuţia pe făgaşul dorit;
- oferă doar soluţii posibile nu şi realizarea efectivă;
- uneori poate fi prea obositor sau solicitant pentru unii participanţi.
Brainstorming-ul se desfăşoară în cadrul unui grup format din maxim 30 de
persoane, de preferinţă eterogen din punct de vedere al pregătirii şi al înclinaţiilor, sub
coordonarea unui moderator(în cazul nostru-învăţătorul), care îndeplineşte rolul atăt de
animator, cât şi de mediator.Rolul învăţătorului este de a asculta cu atenţie pe elevi fără a
interveni în discuţiile acestora; eventual, el poate intra în joc prin respectarea regulilor
acestuia.Se mai recomandă ca grupul ce utilizează brainstorming-ul să fie compus dintr-
un număr par de elevi. Folosită cu discernământ,această metodă stimulează creativitatea
şi generează lecţii creative. Cu puţin curaj, acestea pot fi proiectate în parteneriat cu
elevii.

UTILIZAREA ACESTEI METODE ÎN ÎNV. PRIMAR


Se poate folosi cu succes la:
Limba română: - părţi de vorbire
- părţi de propoziţie
- semne de punctuaţie
Matematică : - unităţi de măsură
- forme geometrice

Geografie: - M-ţii Carpaţi


- ape curgătoare
- câmpiile
Istorie: - figuri de domnitori români
Ştiinţe: - medii de viaţă

EXEMPLE DE TEME:
Literele s-au certat. De ce oare?
Ce părere ai despre....?
Ce s-ar întâmpla dacă....?
Ce l-aţi sfătui pe Ionel ( din schiţa „ Vizită” de I.L. Caragiale) dacă v-aţi juca cu el? Ce aţi face în
locul lui Ionel?
Ce aţi face în locul lui Ştefan cel Mare?
Ce aţi face în locul feciorului de împărat?
Aţi reacţiona ca şi personajul principal la una din probleme?
Cum credeţi că priveşte problema X, Y, Z ( acestea pot fi personaje, personalităţi, instituţii, părinţi,
etc?
Cuvinte -cheie: cartea, prietenia, norul
Imagini –simbol: plante, peisaje, obiecte, oameni.
PROCESUL METODEI
1. Introduceţi tema;
2. Definiţi sarcina;
3. Precizaţi regulile acestei tehnici;
4. Invitaţi participanţii să ofere sugestii:toate sunt notate;
5. Se întocmeşte lista completă;
6. După terminarea listei se ia fiecare idee pe rând şi se discută;
7. Grupul decide dacă sugestia rămâne sau nu pe listă:participantul care a sugerat ideea
argumentează;
8. Anunţaţi lista finală;
9. Concluzia/rezumarea celor discutate este formulată de către formator.
METODA BRAINSTORMING

Într-o lume în care ți se oferă atât de multe alternative suntem mereu în căutare de ceva
nou. Acel ”ceva” este un concept creativ care primește probabil o formă nouă, iar în
contexte diferite poate să fie o idee, un produs, un scenariu, un amblaj sau orice altceva.

Într-o astfel de goană după nou, lumea are nevoie de foarte multă creativitate. Iar
advertising-ul este unul dintre multele domenii care se confruntă cu o astfel de problemă
și se pare că tot de acolo au venit și soluțiile.

În 1942, Alex Osborn, directorul de advertising al Madison Avenue a revoluționat


conceptul de creativitate prin dezvoltarea metodei numită brainstorming, în cartea sa
numită ”How To Think It Up”.

Ce înseamnă brainstorming?
Foarte pe scurt, brainstorming este o tehnică de generare de idei.

În practică acestă tehnică este conturată sub forma unei sesiuni la care moderatorul sau
liderul prezintă o problemă după care participanții contribuie cu idei de soluționare a
problemei respective. Scopul acestei tehnici este, în primul rând, de a ne scoate din
stereotipurile de gândire pe care le avem, de a depăși granițele familiarității și , în al
doilea rând, de a creea un set de idei dintre care mai târziu vom putea alege.

În general această tehnică are succes atunci când ea este asociată mai degrabă cu o
problemă specifică decât cu un concept general. Brainstorming-ul poate fi utilizat
individual sau în grup, deși în elaborarea acestei teorii Osborn considera grupurile de 12
persoane ca fiind ideale.

Regulile brainstorming-ului

Ca orice altă tehnică, în implementare și brainstorming-ul are un set de regului. Chiar


dacă de-alungul timpului ele au mai fost modificate, cele de bază sunt:

Numărului de idei generate trebuie să fie mare deoarece oferă pobililiatea de a combina
idei și oportunitatea de a alege dintr-o gamă largă. În plus de cele mai multe ori primele
idei formulate nu sunt foarte noi, ele tind sa imite ceva deja cunoscut.

Nu trebuie judecate ideile, comentariile referitoare la acestea se vor face după ce toate au
fost notate. Aducerea de argumente pro sau contra pentru o anumită idee ar putea bloca
generarea de idei noi.

Trebuie să gândești liber, să ai curaj să rostești idei care par imposibile, nepotrivite sau
chiar haioase. De cele mai multe ori din aceste idei îndrăznețe se conturează cele mai
bune decizii.

Construiește pe ideile formulate anterior. Dacă ai auzit o idee care parea interesantă dar
poate nu erai mulțumit de ea în totalitate modific-o, folosește-o în dezvoltarea uneia mai
bune.
În linii mari aceste reguli ar asigura buna desfășurare a unei sesiuni de brainstorming.
Dincolo de aceste reguli există câțiva pași pe care specialiștii recomandă să fie respectați
în desfășurarea acestor sesiuni. Aceștia includ: stabilirea unei persoane responsabilă de
notarea tuturor ideiilor( ideiile notate să fie vizibile de către toți participanții), numirea
unui moderator, limitarea în timp a sesiunii(maxim 30 de minute), creearea unei
atmosfere degajate și în cele din urmă evaluarea ideilor.

Dincolo de toate aceste regului, brainstorming-ul este una dintre cele mai productive
tehnici de generare de idei și de stimulare a gândirii creative.