Sunteți pe pagina 1din 1

.

Reflexul miotatic (“stretch-reflex", reflexul de întindere) este singura cale


monosinaptică a unui sistem senzitivo-motor de feed-back. Este reflexul fusului
muscular, căci întinderea unui muşchi excită fusul muscular, ceea ce, reflex, va
declanşa contracţia acelui muşchi, a fibrelor extrafusale. Influxul de origine
fusală pleacă de la muşchi prin fibrele Ia ajung direct la motoneuronul alfa din
măduvă, de unde, prin nervul motor al rădăcinii anterioare, se reântoarce la
acelaşi muşchi, pe care-l contractă.

Reflexul miotatic dinamic este declanşat de semnalul dinamic emis de


receptorul primar, când fusul este întins cu intensitate. Semnalul ajunge direct la
motoneuronul alfa, fără să treacă prin neuronii intercalari. De aici este imediat
comandată contracţia reflexă a muşchiului întins, care îl va aduce la lungimea
lui de repaus.
b) Reflexu1 miotatic static este generat de semnalele continue ale receptorului
static secundar transmise din fibra fusală cu lanţ nuclear. El poate determina
contracţia musculară atât timp cât muşchiul este menţinut intr-o excesivă
alungire (pentru câteva ore). Contracţia muşchiului caută să se opună forţei care
întinde muşchiul.
Reflexul miotatic negativ apare când muşchiul este brusc scurtat din
starea de alungire în care fusese adus. Este mai mult un reflex inhibitor, static şi
dinamic, cu efecte exact opuse celui clasic. Deci, reflexul miotatic negativ se
opune scurtării bruşte a muşchiului.
Reflexul de greutate. Dacă fibrele gama s sunt puternic stimulate în aşa
fel încât reflexul static să fie activ, cea mai mică alungire a muşchiului
determină o puternică şi imediată contracţie printr-o acţiune de feed-back
promptă.
Reflexul de tendon.
La nivelul joncţiunii musculotendinoase se află un receptor proprioceptiv
— “organul Golgi” —, de la care pleacă fibre senzitive de tip Ib, mai groase,
mielinizate. Acest receptor detectează orice schimbare în starea de “tensiune” a
muşchiului, după cum receptorul proprioceptiv din fusul muscular depistează
orice schimbare în “lungimea” muşchiului.
Modificarea de tensiune musculară determină o puternică excitaţie în
organul Golgi, care va transmite repede informaţia, pentru ca în următoarea
fracţiune de secundă starea lui de excitaţie să scadă şi să se stabilizeze la un
nivel proporţional cu tensiunea existentă în muşchi.
Servomecanismul de control ( Bucla gamma!??) al tensiunii musculare
prin reflexul de tendon face ca în orice activitate muşchiul să dezvolte numai
acea tensiune necesară execuţiei respectivei activităţi. Reamintim că şi celulele
Renshow dezvoltă un proces de inhibiţie care previne dezvoltarea unei
contracţii, respectiv a unei tensiuni musculare exagerate.