Oana Drosu

Adelina Bordianu Steliana Pușcașu

2015
 Cuprins

1. Laborator 1 - Sarcina punctuală.............................................................................................3

2. Laborator 2 - Două sarcini punctuale.....................................................................................7

3. Laborator 3 – Linia microstrip.............................................................................................11

4. Laborator 4 – Condensatorul plan........................................................................................15

5. Laborator 5 - Condensatorul plan cu straturi orizontale de dielectric..................................18

6. Laborator 6 - Condensatorul plan cu straturi verticale de dielectric...................................22

7. Laborator 7 – Condensatorul cilindric..................................................................................26

8. Laborator 8 – Circuit magnetic simplu.................................................................................30

9. Laborator 9 - Circuit magnetic cu întrefier..........................................................................33

10. Laborator 10 - Circuit magnetic cu 2 bobine.....................................................................36

11. Probleme propuse...............................................................................................................40

2
 LABORATOR 1
SARCINA PUNCTUALĂ

1. Geometrie și date

Pentru a deschide programul Start/Tera Analysis/QuickFieldStudent. Din meniul File

alegem New Problem. Alegem un nume sugestiv pentru problemă și alegem folderul unde dorim să
salvăm problema (va sugerăm să creați un folder cu numele vostru și al partenerului de laborator).
Apăsăm pe butonul next și se deschide o fereastră de unde se pot alege parametrii problemei.
Modificăm următorii parametrii, restul rămânând neschimbați:

Problem Type: Electrostatics

Model Class: Plane-parallel
Coordinate System: Cartesian
Length Units: Centimeters

Se observă că programul creează încă două fișiere: nume.mod (în acest fișier este salvată
geometria problemei) și nume.des (în acest fișier sunt salvate datele problemei).
Apasați butonul Finish. Acum puteți crea geometria problemei. Pentru a realiza acest lucru
prima dată trebuie să introduceți nodurile (Edit/Add Vertices și se introduc coordonatele fiecărui
punct). În desenul de mai jos sunt reprezentate aceste coodonate sunt forma (x,y). Prin unirea a două
puncte se poate obține o linie sau un arc de cerc. Dacă dorim să obținem o linie se selectează butonul
(baghetă), Straight line, se alege primul punct și ținând apăsat se trage o linie unind primul
punct cu al doilea.

Geometria problemei

După ce este realizată toată geometria trebuie definite proprietățile. Astfel se selectează
punctul, linia sau blocul dorit, se apasă click dreapta, se selectează Properties și unde apare Label se

3
introduce numele dorit, de exemplu sarcină. Se observă că tot aici se poate stabili Spacingul (distanța
dintre puncte care ajută la realizarea rețelei de discretizare – mesh) – fig 1.

Fig.1

În partea stângă a ferestrei de lucru apare fiecare denumire aleasă – fig. 2. Pentru a termina
definirea proprietăților se alege fiecare label în parte (dublu click) și se introduc datele dorite – de
exemplu U=0.

Fig. 2.

Vertex:
Sarcina: q  10 6 C

Edges:
Frontiera : U=0

Blocks:
Aer: ɛr = 1

2. Puncte de calcul

P1 (0.5; 0) P2 (0; 0.5) P3 (3; 0)

P4 (0; 3) P5 (9.5; 0) P6 (0; 9.5)
Pentru a rezolva problema – Problem/Solve. Pentru a alege punctele se apasă pe butonul
și se introduc coordonatele punctelor de calcul – fig 3.

4
 Fig.3

3. Tabele cu rezultate

Observaţie:
Mesh 1 are aproximativ 50 de noduri (Spacing manual 2, 4, 6)
Mesh 2 are aproximativ 100 de noduri (Spacing manual 0.75, 1.75, 3)
Mesh 3 are aproximativ 200 de noduri (Spacing manual 0.35, 0.6, 1.5)

3.1. Test de mesh

q  10 6 C
ɛr = 1 Mesh 1 Mesh 2 Mesh 3
[V/m]Intensitatea cp. el. [V]Potenţial el.

V1
V2
V3
V4
V5
V6
E1
E2
E3
E4
E5
E6

3.2. Test de sarcină

Mesh 3 q  10 6 C q  10 3 C q 1C
ɛr = 1
[V]Potenţial el.

V1
V2
V3
V4
V5
V6
E1
E2
E3
E4
E5

5
 Intensitatea cp. el. [V/m]
E6

3.3. Test de permitivitate electrică

Mesh 3
q 1C ɛr = 1 ɛr = 10 ɛr = 100
Intensitatea cp. el. [V/m] [V]Potenţial el.

V1
V2
V3
V4
V5
V6
E1
E2
E3
E4
E5
E6

3.4. Test pentru polaritatea sarcinii

Mesh 3
q  1 C
ɛr = 1
Intensitatea cp. el. [V/m] [V]Potenţial el.

V1
V2
V3
V4
V5
V6
E1
E2
E3
E4
E5
E6

4. Interpretarea rezultatelor

1. În ce regiuni se obțin valori mai mari ale intensității câmpului electric și ale potențialului electric?
2. Cum influențează creșterea numărului de noduri (un mesh mai fin) rezultatele obținute? Care este
explicația?

6
3. Cum influențează creșterea valorii sarcinii electrice valorile intensității câmpului electric și ale
potențialului electric?
4. În ce mod influențează creșterea permitivității electrice valorile intensității câmpului electric și ale
potențialului electric?
5. Dacă modificăm polaritatea sarcinii în ce mod se modifică rezultatele? Analizați și comentați
rezultatele obținute în cele două cazuri.
6. Observați forma liniilor de câmp și a liniilor de potențial, precum și orientarea lor față de frontiera
domeniului. Formulați concluzii.
7. Modificarea distanței de la sarcină la frontieră duce la modificarea rezultatelor. Dacă da, cum
influențează mărirea sau micșorarea acestei distanțe.

LABORATOR 2
DOUĂ SARCINI PUNCTUALE

1. Geometrie și date

Problem Type: Electrostatics

Model Class: Plane-parallel
Coordinate System: Cartesian
Length Units: Centimeters

Vertex:
Sarcina: q1 (-0.5,0) şi q2 (0.5,0)

7
Edges:
Frontiera : U=0

Blocks:
Aer: ɛr = 1

2. Puncte de calcul

P1 (0; 0) P5 (0.55; 0) P9 (9.5; 0)

P2 (-0.45; 0) P6 (-5; 0) P10 (0; 2.5)
P3 (-0.49; 0) P7 (5; 0) P11 (0; -2.5)
P4 (-0.55; 0) P8 (-9.5; 0)

3. Tabele cu rezultate

Observaţie:
Mesh 1 are aproximativ 50 de noduri (Spacing manual 2, 4, 6)
Mesh 2 are aproximativ 100 de noduri (Spacing manual 1, 2, 4)
Mesh 3 are aproximativ 200 de noduri (Spacing manual 0.75, 1.5, 3)

3.1. Test de mesh

q1  10 6 C Mesh 1 Mesh 2 Mesh 3

q 2  10 6 C
ɛr = 1
Potenţial el.

V1
V7
V9
V10
[V]
Intens. cp.

E1
el. [V/m]

E7
E9
E10

3.2. Test de permitivitate electrică

Mesh 3
q1  10 6 C ɛr = 1 ɛr = 10 ɛr = 100

q 2  10 6 C
[V]Potenţial el.

V1
V2
V3
V4
V5
V6
V7
V8
V9
V10
V11
E1

8
 Intensitatea cp. el. [V/m]
E2
E3
E4
E5
E6
E7
E8
E9
E10
E11

3.3. Test de sarcină

Mesh 3
ɛr = 1 q 2  10 6 C q 2  10 3 C q 2  1C
6
q1  10 C
[V]Potenţial el.

V1
V2
V3
V4
V5
V6
V7
V8
V9
V10
V11
Intensitatea cp. el. [V/m]

E1
E2
E3
E4
E5
E6
E7
E8
E9
E10
E11
3.4. Test pentru polaritatea sarcinii
Mesh 3
ɛr = 1 q1 > 0 q1 > 0 q1 < 0 q1 < 0
q1  q 2  1C q2 > 0 q2 < 0 q2 > 0 q2 < 0
[V]Potenţial el.

V1
V2
V3
V4
V5
V6
V7

9
 V8
V9
V10
V11
Intensitatea cp. el. [V/m]

E1
E2
E3
E4
E5
E6
E7
E8
E9
E10
E11
4. Interpretarea rezultatelor

1. În ce regiuni se obțin valori mai mari ale intensității câmpului electric și ale potențialului electric?
2. Cum influențează creșterea numărului de noduri (un mesh mai fin) rezultatele obținute? Care este
explicația?
3. Cum influențează creșterea valorii sarcinii electrice q 2 valorile intensității câmpului electric și ale
potențialului electric?
4. În ce mod influențează creșterea permitivității electrice valorile intensității câmpului electric și ale
potențialului electric?
5. Dacă modificăm polaritatea sarcinilor în ce mod se modifică rezultatele? Analizați și comentați
rezultatele obținute în cele patru cazuri.
6. Observați forma liniilor de câmp și a liniilor de potențial, precum și orientarea lor față de frontiera
domeniului. Formulați concluzii.

10
 LABORATOR 3
LINIA MICROSTRIP

1. Geometrie și date

Problem Type: Electrostatics

Model Class: Plane-parallel
Coordinate System: Cartesian
Length Units: Centimeters

Vertex:
Sarcina: q (iniţial q  10 6 C)

Edges:
Frontiera : U=0

11
Conductor: floating conductor

Blocks:
Aer: ɛ0 = 1
Dielectric: ɛr (iniţial ɛr = 1)

2. Puncte de calcul

P1 (0; -9.5) P4 (0; 0) P7 (0; 4.5)

P2 (0; -4.5) P5 (0; 0.25) P8 (-2; 0.25)
P3 (0; -1) P6 (0; 1) P9 (2; 0.25)

3. Tabele cu rezultate

Observaţie:
Mesh 1 are aproximativ 50 de noduri (Spacing manual 2, 4, 6)
Mesh 2 are aproximativ 100 de noduri (Spacing manual 1, 1.5, 3)
Mesh 3 are aproximativ 200 de noduri (Spacing manual 0.4, 0.8, 1.75)

3.1. Test de mesh

q1  10 6 C Mesh 1 Mesh 2 Mesh 3

ɛ0 = 1
ɛ=1
Potenţial el.

V1
V2
V3
[V]

V4
Intens. cp.

E1
el. [V/m]

E2
E3
E4

3.2. Test de permitivitate electrică

Mesh 3
q1  10 6 C ɛdielectric = 1 ɛdielectric = 10 ɛdielectric = 100
ɛ0 = 1
[V]Potenţial el.

V1
V2
V3
V4
V5
V6
V7
V8
V9
E1
E2
E3
E4

12
 Intensitatea cp. el. [V/m]
E5
E6
E7
E8
E9

3.3. Test de sarcină

Mesh 3
ɛdielectric = 10 q  10 6 C q  10 3 C q  1C
ɛ0 = 1
[V]Potenţial el.

V1
V2
V3
V4
V5
V6
V7
V8
V9
Intensitatea cp. el. [V/m]

E1
E2
E3
E4
E5
E6
E7
E8
E9

3.4. Test pentru polaritatea sarcinii

Mesh 3
ɛdielectric = 10 q  1C q  1 C
ɛ0 = 1
[V]Potenţial el.

V1
V2
V3
V4
V5
V6
V7
V8
V9
E1

13
 Intensitatea cp. el. [V/m]
E2
E3
E4
E5
E6
E7
E8
E9

4. Interpretarea rezultatelor

1. În ce regiuni se obțin valori mai mari ale intensității câmpului electric și ale potențialului electric?
2. Cum influențează creșterea numărului de noduri (un mesh mai fin) rezultatele obținute? Care este
explicația?
3. Cum influențează creșterea valorii sarcinii electrice valorile intensității câmpului electric și ale
potențialului electric?
4. În ce mod influențează creșterea permitivității electrice valorile intensității câmpului electric și ale
potențialului electric?
5. Dacă modificăm polaritatea sarcinii în ce mod se modifică rezultatele? Analizați și comentați
rezultatele obținute în cele două cazuri.
6. Observați forma liniilor de câmp și a liniilor de potențial, precum și orientarea lor față de frontiera
domeniului. Formulați concluzii.

14
 LABORATOR 4
CONDENSATORUL PLAN

1. Geometrie și date

Problem Type: Electrostatics

Model Class: Plane-parallel
Coordinate System: Cartesian
Length Units: Centimeters

Vertex:
Sarcina pozitivă: +q (iniţial q  1 C)

15
Sarcina negativă: -q (iniţial q  1 C)

Edges:
Frontiera : U=0
Armătură: floating conductor

Blocks:
Aer: ɛ0 = 1
Dielectric (izolator): ɛr=1

2. Puncte de calcul

P1 (0; -4.5) P5 (0; 0) P9 (0; 4.5)

P2 (0; -2) P6 (0; 0.45) P10 (-0.5; 0)
P3 (0; -0.55) P7 (0; 0.55) P11 (0.5; 0)
P4 (0; -0.45) P8 (0; 2) P12 (2.5; 0)
3. Tabele cu rezultate

Observaţie:
Mesh 1 are aproximativ 50 de noduri (Spacing manual 1, 2, 4)
Mesh 2 are aproximativ 100 de noduri (Spacing manual 0.5, 1, 2)
Mesh 3 are aproximativ 200 de noduri (Spacing manual 0.45, 0.6, 1.5)

3.1. Test de mesh

q  1C
ɛ0 = 1 Mesh 1 Mesh 2 Mesh 3
ɛr_dielectric = 1
Potenţial el.

V1
V5
V12
[V]
Intens. cp.

E1
el. [V/m]

E5
E12

3.2. Test pentru dielectric

Mesh 3
q  1C ɛr_dielectric = 1 ɛr_dielectric = 10 ɛr_dielectric = 100
ɛ0 = 1
[V]Potenţial el.

V1
V2
V3
V4
V5
V6
V7
V8
V9
V10
V11

16
 V12
Intensitatea cp. el. [V/m]
E1
E2
E3
E4
E5
E6
E7
E8
E9
E10
E11
E12

3.3. Test de sarcină

Mesh 3
ɛdielectric = 10 q   10 6 C q   10 3 C q   1C
ɛ0 = 1
[V]Potenţial el.

V1
V2
V3
V4
V5
V6
V7
V8
V9
V10
V11
V12
Intensitatea cp. el. [V/m]

E1
E2
E3
E4
E5
E6
E7
E8
E9
E10
E11
E12

4. Interpretarea rezultatelor

1. În ce regiuni se obțin valori mai mari ale intensității câmpului electric și ale potențialului electric?
2. Cum influențează creșterea numărului de noduri (un mesh mai fin) rezultatele obținute? Care este
explicația?
3. Cum influențează creșterea valorii sarcinii electrice valorile intensității câmpului electric și ale
potențialului electric?

17
4. În ce mod influențează creșterea permitivității electrice valorile intensității câmpului electric și ale
potențialului electric?
5. Observați forma liniilor de câmp și a liniilor de potențial, precum și orientarea lor față de frontiera
domeniului. Formulați concluzii.

LABORATOR 5
CONDENSATORUL PLAN CU STRATURI ORIZONTALE DE
DIELECTRIC

1. Geometrie şi date

Problem Type: Electrostatics

Model Class: Plane-parallel
Coordinate System: Cartesian
Length Units: Centimeters

Vertex:
Sarcina pozitivă : +q = 1C
Sarcina negativă : -q = - 1C

18
Edges:
Armătura (superioară şi inferioară, reprezentate pe figură cu linie îngroşată) : floating conductor
Frontiera : U=0

Blocks:
Aer: εr = 1 (toată suprafaţa necolorată din interiorul domeniului de calcul)
Dielectric 1 : εr1 = 10 (iniţial ocupă ½ din suprafaţa totală a dielectricului – mov în figură)
Dielectric 2 : εr2 = 10 (iniţial ocupă ½ din suprafaţa totală a dielectricului – verde în figură)

2. Puncte de calcul

P1 (0, 0) P2 (0, 0.23) P3 (0, - 0.23) P4 (0, 0.27) P5 (0, - 0.27)

P6 (0, 0.45) P7 (0, - 0.45) P8 (-2, 0) P9 (2, 0) P10 (0, 4)

3. Tabele cu rezultate
Observaţie:
Mesh 1 are aproximativ 50 de noduri (Spacing manual 1, 2, 4)
Mesh 2 are aproximativ 100 de noduri (Spacing manual 0.5, 1, 2)
Mesh 3 are aproximativ 200 de noduri (Spacing manual 0.4, 0.7, 1.5)

3.1. Test de mesh

q = ± 1C
εr1 = 10 (1/2 din diel.) Mesh 1 Mesh 2 Mesh 3
εr2 = 10 (1/2 din diel.)
[V]Potenţial el.

V1
V2
V3
V4
V5
V6
V7
V8
V9
V10
Intensitatea cp. el. [V/m]

E1
E2
E3
E4
E5
E6
E7
E8
E9
E10

3.2. Test de sarcină

Mesh 3
εr1 = 10 (1/2 din diel.) q = ± 10 -6 C q = ± 10 -3 C q = ± 1C
εr2 = 10 (1/2 din diel.)
V1
V2

19
 [V]Potenţial el.
V3
V4
V5
V6
V7
V8
V9
V10
Intensitatea cp. el. [V/m]

E1
E2
E3
E4
E5
E6
E7
E8
E9
E10

3.3. Test de permitivitate electrică

Mesh 3
q = ± 1C εr2 = 1 εr2 = 10 εr2 = 100
εr1 = 10 (1/2 din diel.)
[V]Potenţial el.

V1
V2
V3
V4
V5
V6
V7
V8
V9
V10
Intensitatea cp. el. [V/m]

E1
E2
E3
E4
E5
E6
E7
E8
E9
E10

3.4. Test variere permitivitate dielectric

Mesh 3 εr1 ocupă 1/4 εr1 ocupă 1/2 εr1 ocupă 3/4 εr1 ocupă 4/4 din
εr1
q = ± 1C din dielectric din dielectric din dielectric dielectric
εr1 = 1 εr2 ocupă 4/4 εr2 ocupă 3/4 εr2 ocupă 1/2 εr2 ocupă 1/4
din dielectric εr2
εr2 = 100 din dielectric din dielectric din dielectric
[V]Potenţial el.

V1
V2
V3
V4
V5
V6
V7
V8

20
 V9
V10
Intensitatea cp. el. [V/m]
E1
E2
E3
E4
E5
E6
E7
E8
E9
E10

4. Interpretarea rezultatelor

1. În ce regiuni se obțin valori mai mari ale intensității câmpului electric și ale potențialului electric?
2. Cum influențează creșterea numărului de noduri (un mesh mai fin) rezultatele obținute? Care este
explicația?
3. Cum influențează creșterea valorii sarcinii electrice valorile intensității câmpului electric și ale
potențialului electric?
4. În ce mod influențează creșterea permitivității electrice valorile intensității câmpului electric și ale
potențialului electric?
5. Dacă modificăm raportul distribuției materialului în dielectric (testul 3.4) cum se modifică valorile
intensității câmpului electric și ale potențialului electric?
6. Observați forma liniilor de câmp și a liniilor de potențial, precum și orientarea lor față de frontiera
domeniului. Formulați concluzii.

21
 LABORATOR 6
CONDENSATORUL PLAN CU STRATURI VERTICALE DE
DIELECTRIC

1. Geometrie şi date

Problem Type: Electrostatics

Model Class: Plane-parallel
Coordinate System: Cartesian
Length Units: Centimeters

22
Vertex:
Sarcina pozitivă : +q = 1C
Sarcina negativă : q = - 1C

Edges:
Armătura (superioară şi inferioară, reprezentate pe figură cu linie îngroşată) : floating conductor
Frontiera : U=0

Blocks:
Aer: εr = 1 (toată suprafaţa necolorată din interiorul domeniului de calcul)
Dielectric 1 : εr1 = 10 (iniţial ocupă ½ din suprafaţa totală a dielectricului – roșu în figură)
Dielectric 2 : εr2 = 10 (iniţial ocupă ½ din suprafaţa totală a dielectricului – mov în figură)

2. Puncte de calcul

P1 (0, 0) P2 (0, 0.23) P3 (0, - 0.23) P4 (0, 0.27) P5 (0, - 0.27)

P6 (0, 0.45) P7 (0, - 0.45) P8 (-2, 0) P9 (2, 0) P10 (0, 4)
3. Tabele cu rezultate

Observaţie:
Mesh 1 are aproximativ 50 de noduri (Spacing manual 1, 2, 4)
Mesh 2 are aproximativ 100 de noduri (Spacing manual 0.5, 1, 2)
Mesh 3 are aproximativ 200 de noduri (Spacing manual 0.4, 0.6, 1.5)

3.1. Test de mesh

q = ± 1C
εr1 = 10 (1/2 din diel.) Mesh 1 Mesh 2 Mesh 3
εr2 = 10 (1/2 din diel.)
[V]Potenţial el.

V1
V2
V3
V4
V5
V6
V7
V8
V9
V10
Intensitatea cp. el. [V/m]

E1
E2
E3
E4
E5
E6
E7
E8
E9
E10

3.2. Test de sarcină

Mesh 3
εr1 = 10 (1/2 din diel.) q = ± 10 -6 C q = ± 10 -3 C q = ± 1C
εr2 = 10 (1/2 din diel.)
V1

23
 [V]Potenţial el.
V2
V3
V4
V5
V6
V7
V8
V9
V10
Intensitatea cp. el. [V/m]

E1
E2
E3
E4
E5
E6
E7
E8
E9
E10

3.3. Test de permitivitate electrică

Mesh 3
q = ± 1C εr2 = 1 εr2 = 10 εr2 = 100
εr1 = 10 (1/2 din diel.)
[V]Potenţial el.

V1
V2
V3
V4
V5
V6
V7
V8
V9
V10
Intensitatea cp. el. [V/m]

E1
E2
E3
E4
E5
E6
E7
E8
E9
E10

3.4. Test variere permitivitate dielectric

Mesh 3 εr1 ocupă 1/4 εr1 ocupă 1/2 εr1 ocupă 3/4 εr1 ocupă 4/4 din
εr1
q = ± 1C din dielectric din dielectric din dielectric dielectric
εr1 = 1 εr2 ocupă 4/4 εr2 ocupă 3/4 εr2 ocupă 1/2 εr2 ocupă 1/4
din dielectric εr2
εr2 = 100 din dielectric din dielectric din dielectric
Potenţial el.

V1
V2
V3
V4
V5

24
 [V]
V6
V7
V8
V9
V10
Intensitatea cp. el. [V/m]

E1
E2
E3
E4
E5
E6
E7
E8
E9
E10

4. Interpretarea rezultatelor

1. În ce regiuni se obțin valori mai mari ale intensității câmpului electric și ale potențialului electric?
2. Cum influențează creșterea numărului de noduri (un mesh mai fin) rezultatele obținute? Care este
explicația?
3. Cum influențează creșterea valorii sarcinii electrice valorile intensității câmpului electric și ale
potențialului electric?
4. În ce mod influențează creșterea permitivității electrice valorile intensității câmpului electric și ale
potențialului electric?
5. Dacă modificăm raportul distribuției materialului în dielectric (testul 3.4) cum se modifică valorile
intensității câmpului electric și ale potențialului electric?
6. Observați forma liniilor de câmp și a liniilor de potențial, precum și orientarea lor față de frontiera
domeniului. Formulați concluzii.

25
 LABORATOR 7
CONDENSATORUL CILINDRIC

1. Geometrie și date
Problem Type: Electrostatics
Model Class: Plane-parallel
Coordinate System: Cartesian
Length Units: Centimeters

26
Vertex:
Sarcina pozitivă: +Q
Sarcina negativă: -Q

Edges:
Frontiera : U=0
Armătură: floating conductor

Blocks:
Aer: ɛ0 = 1
Dielectric (izolator): ɛr1 și ɛr2

2. Puncte de calcul
P1 (0.75; 0) P2 (1.25; 0) P3 (1.75; 0) P4 (3; 0)
P5 (0; 0.75) P6 (0; 1.25) P7 (0; 1.75) P8 (0; 3)
3. Tabele cu rezultate

Observaţie:
Mesh 1 are aproximativ 50 de noduri (Spacing manual 1, 2, 4)
Mesh 2 are aproximativ 100 de noduri (Spacing manual 0.5, 1, 2)
Mesh 3 are aproximativ 200 de noduri (Spacing manual 0.4, 0.65, 1.5)

3.1. Test de mesh

Q  �1C
ɛ0 = 1 Mesh 1 Mesh 2 Mesh 3
ɛr1 = ɛr2 1

27
 [V]Potenţial el.
V1
V3
V6
V8
Intens. cp. el.

E1
[V/m]

E3
E6
E8

3.2. Test pentru dielectric

Mesh 3
Q  �1C ɛr1 = ɛr2 1 ɛr1 = ɛr2= 10 ɛr1 = ɛr2 = 100
ɛ0 = 1
ɛr1 = ɛr2
[V]Potenţial el.

V1
V2
V3
V4
V5
V6
V7
V8
[V/m]Intensitatea cp. el.

E1
E2
E3
E4
E5
E6
E7
E8

3.3. Test de sarcină

Mesh 3
ɛr1 = ɛr2 = 10 Q�  �106 C Q�  �103 C Q�  �1C
ɛ0 = 1
[V]Potenţial el.

V1
V2
V3
V4
V5
V6
V7
V8

28
 [V/m]Intensitatea cp. el.
E1
E2
E3
E4
E5
E6
E7
E8

3.4. Test de permeabilitate

Mesh 3
ɛr1 = 1, ɛ0 = 1 ɛr2 = 1 ɛr2 = 10 ɛr2 = 100
Q�  �1C
[V]Potenţial el.

V1
V2
V3
V4
V5
V6
V7
V8
[V/m]Intensitatea cp. el.

E1
E2
E3
E4
E5
E6
E7
E8

4. Interpretarea rezultatelor

1. În ce regiuni se obțin valori mai mari ale intensității câmpului electric și ale potențialului electric?
2. Cum influențează creșterea numărului de noduri (un mesh mai fin) rezultatele obținute? Care este
explicația?
3. Cum influențează creșterea valorii sarcinii electrice valorile intensității câmpului electric și ale
potențialului electric?
4. În ce mod influențează creșterea permitivităților electrice valorile intensității câmpului electric și
ale potențialului electric?
5. Dacă modificăm doar una din permeabilități ( ɛr2) cum se modifică valorile intensității câmpului
electric și ale potențialului electric?
6. Observați forma liniilor de câmp și a liniilor de potențial, precum și orientarea lor față de frontiera
domeniului. Formulați concluzii.

29
 LABORATOR 8
CIRCUIT MAGNETIC SIMPLU

1. Geometrie și date

Pentru a deschide programul - Start/Tera Analysis/QuickFieldStudent. Din meniul File alegem

New Problem. Alegem un nume sugestiv pentru problemă și alegem folderul unde dorim să salvăm
problema. Apăsăm pe butonul next și se deschide o fereastră de unde se pot alege parametrii
problemei. Modificăm următorii parametrii, restul rămânând neschimbați:

Problem Type: Magnetostatics

Model Class: Plane-parallel

30
Coordinate System: Cartesian
Length Units: Centimeters

După ce este realizată toată geometria trebuie definite proprietățile.

Edges:
Frontiera : A=0

Blocks:
Aer: µr = 1 (porțiunea necolorată)
Fier : µr = 103 (porțiunea verde)

J+ : µr = 1, J = (porțiunea galbenă de sus) , unde Abobină=0.5cm*5cm=2.5*10-4 m2

J- : µr = 1, J = (porțiunea galbenă de jos). Atenție, când se introduc propritățile pentru

bobină (J+, respectiv J-) trebuie precizată și completată valoarea densității de curent J= . De
exemplu pentru un curent i=0.1A și Abobină=0.5cm*5cm=2.5*10 m valoarea densității de curent
-4 2

este J= 400 A/m2 pentru block J+ și J= -400 A/m2 pentru block J-.

31
2. Puncte de calcul

P1 (4.5; 0) P2 (2.75; 0) P3 (0; 0) P4 (-2.75; 0)

P5 (-4.5; 0) P6 (0; 2.75) P7 (0; -2.75)

3. Tabele cu rezultate

Observatie:
Mesh 1 are aproximativ 50 de noduri (Spacing manual 3, 5, 7)
Mesh 2 are aproximativ 100 de noduri (Spacing manual 1.7, 4, 6)
Mesh 3 are aproximativ 200 de noduri (Spacing manual 1.1, 3, 4)

3.1. Test de mesh

µr_aer= 1 , µr_fier= 103

Mesh 1 Mesh 2 Mesh 3
i = 1A
magnetic H Inducția cp. magnetic B [T]

B1
B2
B3
B4
B5
B6

B7
Intensitatea cp.

H1
H2
[A/m]

H3
H4
H5
H6

32
 H7
3.2. Test de permeabilitate

µr_aer= 1
µr_fier= 10 µr_fier= 103 µr_fier= 107
i = 1A
Inducția cp. magnetic B [T]

B1
B2
B3
B4
B5
B6

B7
Intensitatea cp. magnetic

H1
H2
H3
H [A/m]

H4
H5
H6

H7

3.3. Test al variației densității de curent

µr_aer= 1
i = 0.01 A i = 0.1A i = 1A
µr_fier= 103
Inducția cp. magnetic B [T]

B1
B2
B3
B4
B5
B6

B7
Intensitatea cp. magnetic

H1
H2
H3
H [A/m]

H4
H5
H6
H7

4. Interpretarea rezultatelor

1. În ce regiuni se obțin valori mai mari ale intensității câmpului magnetic și ale inducției câmpului
magnetic?
2. Cum influențează creșterea numărului de noduri (un mesh mai fin) rezultatele obținute? Care este
explicația?

33
3. În ce mod influențează creșterea permeabilității magnetice valorile intensității câmpului magnetic și
ale inducției câmpului magnetic?
4. Cum influențează creșterea curentului valorile intensității câmpului magnetic și ale inducției
câmpului magnetic?
5. Observați forma liniilor de câmp, precum și orientarea lor față de frontiera domeniului. Formulați
concluzii.

LABORATOR 9
CIRCUIT MAGNETIC CU ÎNTREFIER

1. Geometrie și date

Problem Type: Magnetostatics

Model Class: Plane-parallel
Coordinate System: Cartesian
Length Units: Centimeters

Edges:
Frontiera : A=0

Blocks:
Aer: µr = 1 (porțiunea necolorată)
Fier : µr = 103 (porțiunea verde)
Întrefier (δ): µr = 1 (porțiunea albastră)

34
J+ : µr = 1, J = (porțiunea galbenă de sus) , unde Abobină=0.5cm*5cm=2.5*10-4 m2

J- : µr = 1, J = (porțiunea galbenă de jos)

2. Puncte de calcul
P1 (0; 2.75) P2 (0; -2.75) P3 (2.75; -0.75) P4 (2.75; -1.25) P5 (2.75; -1.75)
P6 (2.75; -2.25) P7 (-2.75; -0.75) P8 (-2.75; -1.25) P9 (-2.75; -1.75) P10 (-2.75; -2.25)

3. Tabele cu rezultate

Observatie:
Mesh 1 are aproximativ 50 de noduri (Spacing manual 8, 10, 15)
Mesh 2 are aproximativ 100 de noduri (Spacing manual 5, 8, 10)
Mesh 3 are aproximativ 200 de noduri (Spacing manual 1, 6, 8 )

3.1. Test de permeabilitate

µr_aer= 1 , µr_δ = 1
µr_fier= 10 µr_fier= 103 µr_fier= 107
i = 1A
B1
B [T]Inducția cp. magnetic

B2
B3
B4
B5
B6
B7
B8
B9
B10
H1
Intensitatea cp. magnetic H

H2
H3
H4
H5
[A/m]

H6
H7
H8
H9
H10

3.2. Test al variației densității de curent

µr_aer= 1 , µr_δ = 1
i = 0.01A i = 0.1A i = 1A
µr_fier= 103
B1
B2
B3
B4
B5
B6
B7
B8

35
 B9
B [T]Inducția cp. magnetic

B10

H1
Intensitatea cp. magnetic H

H2
H3
H4
[A/m]

H5
H6
H7
H8
H9
H10
3.3. Test pentru întrefier

µr_aer= 1 , µr_δ = 1
δ = δ + 1/4 δ = δ + 2/4 δ = δ + 3/4 δ = δ + 4/4
µr_fier= 103, i = 1A
B1
B [T]Inducția cp. magnetic

B2
B3
B4
B5
B6
B7
B8
B9
B10
H1
Intensitatea cp. magnetic H

H2
H3
H4
H5
[A/m]

H6
H7
H8
H9
H10

4. Interpretarea rezultatelor

1. În ce regiuni se obțin valori mai mari ale intensității câmpului magnetic și ale inducției câmpului
magnetic?
2. Cum influențează creșterea numărului de noduri (un mesh mai fin) rezultatele obținute? Care este
explicația?

36
3. În ce mod influențează creșterea permeabilității magnetice valorile intensității câmpului magnetic și
ale inducției câmpului magnetic?
4. Cum influențează creșterea curentului valorile intensității câmpului magnetic și ale inducției
câmpului magnetic?
5. Observați forma liniilor de câmp, precum și orientarea lor față de frontiera domeniului. Formulați
concluzii.
6. În ce mod influențează creșterea întrefierului valorile intensității câmpului magnetic și ale inducției
câmpului magnetic? Este de preferat un întrefier mic sau mare?

LABORATOR 10
CIRCUIT MAGNETIC CU 2 BOBINE

1. Geometrie și date
Problem Type: Magnetostatics
Model Class: Plane-parallel
Coordinate System: Cartesian
Length Units: Centimeters

37
Edges:
Frontiera : A=0

Blocks:
Aer: µr = 1 (porțiunea necolorată)
Fier : µr = 103 (porțiunea verde)

J1+ : µr = 1, J = (porțiunea galbenă) , unde Abobină=0.5cm*5cm=2.5*10-4 m2

J1- : µr = 1, J = (porțiunea galbenă)

J2+ : µr = 1, J = (porțiunea galbenă) , unde Abobină=0.5cm*5cm=2.5*10-4 m2

J2- : µr = 1, J = (porțiunea galbenă)

2. Puncte de calcul

P1 (0 ;-3.5) P2 (0; 0) P3 (0; 3.5) P4 (-3.5; 0) P5 (3.5; 0)

P6 (-3.5; 3.5) P7 (-3.5; -3.5) P8 (3.5; 3.5) P9 (3.5; -3.5)

3. Tabele cu rezultate

38
Observatie:
Mesh 1 are aproximativ 50 de noduri (Spacing manual 8, 10, 15)
Mesh 2 are aproximativ 100 de noduri (Spacing manual 5, 8, 10)
Mesh 3 are aproximativ 200 de noduri (Spacing manual 1, 5, 8)

3.1. Test de permeabilitate

µr_aer= 1 ,
µr_fier= 10 µr_fier= 103 µr_fier= 107
i1 = i2 = 1A
B1
B [T]Inducția cp. magnetic

B2
B3
B4
B5
B6
B7
B8
B9
Intensitatea cp. magnetic

H1
H2
H3
H [A/m]

H4
H5
H6
H7
H8
H9

3.2. Test al variației densității de curent J1

µr_aer= 1 , µr_fier= 103
i2 = 0.01A i2 = 0.1A i2 = 1A
i1 = 0.01A
B1
B [T]Inducția cp. magnetic

B2
B3
B4
B5
B6
B7
B8
B9
Intensitatea cp. magnetic

H1
H2
H3
H [A/m]

H4
H5
H6
H7
H8
H9

3.3. Test al variației densității de curent J2

µr_aer= 1 , µr_fier= 103
i1 = 0.01A i1 = 0.1A i1 = 1A
i2 = 0.01A
B1

39
 B2
B [T]Inducția cp. magnetic
B3
B4
B5
B6
B7
B8

B9

H1
Intensitatea cp. magnetic

H2
H3
H [A/m]

H4
H5
H6
H7
H8
H9

3.4. Test al variației densității de curent – schimbarea polarității bobinelor

µr_aer= 1 , µr_fier= 103 i1 = 0.01A i1 = -0.01A i1 = 0.01A i1 = -0.01A
|i1 |=|i2| = 0.01A i2 = 0.01A i2 = 0.01A i2 = -0.01A i2 = -0.01A
B1
B [T]Inducția cp. magnetic

B2
B3
B4
B5
B6
B7
B8
B9
Intensitatea cp. magnetic

H1
H2
H3
H [A/m]

H4
H5
H6
H7
H8
H9

4. Interpretarea rezultatelor

1. În ce regiuni se obțin valori mai mari ale intensității câmpului magnetic și ale inducției câmpului
magnetic?
2. În ce mod influențează creșterea permeabilității magnetice valorile intensității câmpului magnetic și
ale inducției câmpului magnetic?
3. Cum influențează creșterea curentului i 1 valorile intensității câmpului magnetic și ale inducției
câmpului magnetic?
4. Cum influențează creșterea curentului i 2 valorile intensității câmpului magnetic și ale inducției
câmpului magnetic?

40
5. Observați forma liniilor de câmp, precum și orientarea lor față de frontiera domeniului. Formulați
concluzii.
6. În ce mod influențează schimbarea polarității bobinei valorile intensității câmpului magnetic și ale
inducției câmpului magnetic?

41