Sunteți pe pagina 1din 37

Brașov

De la Wikipedia, enciclopedia liberă


Jump to navigationJump to search
Deși acest articol conține o listă de referințe bibliografice, sursele sale
rămân neclare deoarece îi lipsesc notele de subsol.
Puteți ajuta introducând citări mai precise ale surselor.

Brașov

— Municipiu —

Brașov

Drapel
Stemă

Poreclă: Orașul coroanei


Brașov

Brașov (România)

Localizarea orașului pe harta României

Brașov

Brașov (Județul Brașov)

Localizarea orașului pe harta județului Brașov

Coordonate: Coordonate:
45°39′N 25°36′E45°39′N 25°36′E

Țară România

Județ Brașov
SIRUTA 40198

Atestare documentară 1234

Reședință Brașov[*]

Componență Brașov[*], Poiana Brașov

Guvernare

- Primar George

Scripcaru (IND, 2016)

Suprafață

- Total 267 km²

Altitudine 600 m.d.m.

Populație (2011)[1]

- Municipiu ▼ 253.200 locuitori

- Densitate 852 loc./km²

- Metropolitană 415.668

- Recensământul anterior, 2002 284,596 locuitori

Fus orar Ora de vară a Europei de Est

Cod poștal 500001–500670[2]

Prefix telefonic 0268


Localități înfrățite

- 14 orașe înfrățite listă

Plăcuțe de înmatriculare BV

Prezență online

site web oficial

GeoNames
facebook

Localizarea în cadrul județului

Modifică date / text


Brașov (în germană Kronstadt, în maghiară Brassó, în latină Corona; de asemenea pe hărțile vechi
trecut Cron∫tadt, Brastovia sau Braßov, în dialectul săsesc Kruhnen, Krűnen, Krînen)
este municipiul de reședință al județului cu același nume, Transilvania, România, format din
localitățile componente Brașov (reședința) și Poiana Brașov. Potrivit recensământului din 2011, are
o populație de 253.200 locuitori,[1] fiind unul dintre cele mai mari orașe din țară (totuși în scădere în
ultimele două decenii din cauza exodului sașilor și a reducerii activității industriale). Patron al
orașului este considerată a fi Fecioara Maria. Statuia acesteia se află pe unul dintre
contraforturile Bisericii Negre, îndreptat spre Casa Sfatului, având stema Brașovului sculptată
dedesubt în relief.
Brașovul este cunoscut și datorită Festivalului Internațional „Cerbul de Aur”, ce se ținea aproape în
fiecare an în centrul orașului. Acesta a avut pe scena sa nume celebre precum Thomas
Anders, Toto Cutugno, Tom Jones, Coolio, Ray Charles, Pink, Kylie Minogue sau Christina Aguilera.
Stațiunea de iarnă Poiana Brașov se află la 12 km distanță de centrul municipiului, dispunând de o
infrastructură dezvoltată pentru practicarea sporturilor de iarnă.
Municipiul Brașov a reprezentat, de secole, unul dintre cele mai importante, puternice și înfloritoare
orașe din zonă. Datorită poziției geografice privilegiate și a infrastructurii sale de astăzi, el permite
dezvoltarea multor activități economice, culturale și sportive.
Brașovul este cel mai important oraș din regiunea de dezvoltare Centru.

Cuprins
[ascunde]

 1Istorie
o 1.1Calamități abătute asupra Brașovului
 2Numele și stema
o 2.1Etimologia toponimelor Brașov și Corona
 2.1.1Ipoteza provenienței slavo-române
 2.1.2Ipoteza provenienței turco-bulgare
 2.1.3Termeni derivați
o 2.2Stema și steagul municipiului
 3Geografie
o 3.1Localizare
o 3.2Hidrografie
o 3.3Flora si Fauna
o 3.4Climă și precipitații
 4Demografie
o 4.1În trecut
 4.1.11850
 4.1.21890
 4.1.31930
o 4.22002
o 4.3Astăzi
 5Cultură și educație
o 5.1Istoric
o 5.2Instituții de cultură
o 5.3Arhitectură
o 5.4Festivalul Internațional „Cerbul de Aur”
o 5.5Junii Brașoveni
o 5.6Alte manifestări culturale
o 5.7Cinema și teatru
o 5.8Educație
 6Economie
o 6.1Turism
 6.1.1Obiective turistice
 6.1.2Hoteluri, pensiuni și restaurante
o 6.2Transport
 6.2.1Transporturi interne
 6.2.2Transporturi externe
 7Politică și administrație
o 7.1Primarii orașului
o 7.2Cartiere
o 7.3Zona Metropolitană
 8Relații externe
 9Personalități
o 9.1Cetățeni de onoare
 10Presă
 11Sport
 12Note
 13Bibliografie
 14Legături externe

Istorie[modificare | modificare sursă]


Articol principal: Istoria Brașovului.
Istoria apartenenței statale
România 1918–
Republica Democrată Ungară 1918
Austro-Ungaria 1867–1918
Imperiul Austriac 1804–1867
Imperiul Habsburgic 1711–1804
Principatul Transilvaniei 1570–1711
Regatul Ungariei Răsăritene 1526–1570
Regatul Ungariei –1526

Brașov - stampă din 1689, dinainte de incendiu

Mărturiile dezgropate indică prezența unor mari culturi neolitice (celebra cultură Noua, Tei,
Schnekenberg) pe teritoriul de azi al Brașovului, apoi au urmat descoperiri din epoca bronzului. Nu
departe de Brașov s-au găsit bare de aur, cu ștampila oficiului din Sirmium și monograma lui Crist,
emise în a doua jumatate a sec-. IV[3]
Mai târziu, descoperirile arheologice au atestat existența unor temple dacice în zona Pietrele lui
Solomon, a unor depozite de alimente în Piața Sfatului, a unor așezări și cetăți pe Dealul Melcilor și
în cartierul Valea Cetății. Majoritatea acestora au fost deteriorate sau distruse de către
autoritățile comuniste, în cadrul programului de sistematizare.
Până spre secolul al XIII-lea al erei noastre, niciun document nu pomenește de Brașov. Totuși, se
remarcă o continuă locuire, mai ales în zona Șchei sau Bartolomeu. Actualul municipiu s-a format
prin unirea mai multor nuclee: Bartholomä, Martinsberg, Cetatea (Corona), Șcheii
Brașovului, Blumăna, Noua, Dârste, Stupini.
Tot aici exista, cu mult înainte de înființarea cetății Brașovului medieval, o veche așezare
românească cu numele "Cutun" sau "Cotun" de formă circulară, limitată de actualele străzi: Pe
Coastă, I. Barac, Valea Morilor și Coastei, ai căror locuitori din vechime erau apărătorii cetății de pe
Tâmpa. Această așezare a continuat să existe și după înființarea cetății Brașov, dar după înălțarea
zidurilor și a bastioanelor (1455) a rămas în afara incintei.[4] O altă explicație cu privire la vechea
așezare românească era că aceasta era locuita și de slavii bulgari (denumirea ei veche
fiind Bolgarszeg). Denumirea de "Cutun" este străină de limba română, fiind de fapt de origine
cumană (Kotony)[necesită citare]
Conform studiului lui Dragoș Moldovanu, numele orașului Brașov vine de la numele râului local
Bârsa (pronunțat și Bărsa), denumire preluată și transformată mai târziu de slavi în Barsov și în final
în Brașov.[5]
1203: Tradiția și cronicile calendarelor brașovene îl consideră ca an „în care s-a început zidirea
Brașovului”. Totuși documentele și izvoarele sigure nu confirmă această dată.
1211: Printr-o diplomă a regelui maghiar Andrei al II-lea al Ungariei, Cavalerii Teutoni sunt așezați
în Țara Bârsei (Numele apare sub formele Borza în diplomă și Burszam în bula papală care a
aprobat-o) Se pare că au întărit Cetatea Brassovia de pe Tâmpa. Cavalerii teutoni construiesc cel
mai vechi edificiu din oraș, Biserica Sfântul Bartolomeu din cartierul Bartolomeu, o biserică
construită în secolul al XIII-lea (cca. 1260), cu modificări substanțiale în secolul al XV-lea. Întreaga
construcție este tributară bisericii mănăstirii cisterciene de la Cârța. Partea originală, rămasă
neatinsă, cuprinde corul și încăperile adiacente acestuia, inclusiv cele două capele pătrate cu care
se închid, spre răsărit, brațele transeptului. Planul bisericii este asemănător cu cel de la Cârța,
numai că acesta dispune de trei travee pătrate. La fațada vestică există două turnuri, din care doar
unul este în întregime executat. Turnul de astăzi este construit în 1842, în locul turnului vechi,
prăbușit la cutremurul din 1822.
1228: Se întemeiază la Brașov o mănăstire de surori ale ordinului călugăresc al premonstratensilor,
aflată lângă Biserica Neagră de mai târziu, având ca patroană pe Sf. Catharina.
1234 - Corona: Cercetătorul Norbert Backmund a editat așa-numitul „Catalogus Ninivensis”, care
conține o listă a tuturor mănăstirilor premonstratense din Ungaria și Transilvania. 1234 corespunde
cu anul în care abatele Fredericus cunoaște „Claustra Sororum «in Hungaria assignata est
paternitas» Dyocesis Cumanie Corona”.
Biserica românească din Brașov

Brașov, așa cum apare într-o gravură din 1750

Brașov - gravură de Ludwig Rohbock (1883)

1241: Invazie tătară, prilej cu care este cucerită cetatea Șprenghi, ale cărei începuturi nu se cunosc
(cel mai probabil pe locul unui vechi castru roman). După retragerea tătarilor se construiește la
poartă un turn hexagonal pentru apărare. Cetatea a fost distrusă două secole mai târziu, de către
invadatorii turci.
1252 - Barassu: În acest an, regele Bela al IV-lea donează „tera Zek”, comitelui Vincențiu, fiul lui
Akadas, proprietate așezată între pământurile românilor de Cârța, cele ale sașilor „de Barasu” și
cele ale secuilor de Sebus. Fr. Killyen, referindu-se la acest document, arată că numele „Barasu”
indică de fapt denumirea unui ținut întreg. După afimația sa, toate cele trei toponime la care face
referință documentul se referă la teritorii care înconjoară pământul donat și nu la vreun oraș. În acest
caz „Brașov” se referă la o zonă, iar „Corona” ar denumi localitatea.
1271 - Brasu: Acest toponim este atestat într-un document latin, aflat în Arhivele Statului
din Budapesta și în fotocopie la Institutul de Istorie Cluj, act prin care Ștefan, regele Ungariei, aproba
contractul dintre „Chyel comes, filius Erwin de Calnuk” și „Teel, filius Ebl de Brasu cognatus
eiusdem”. Într-un alt document emis de regele Ungariei, Venceslav, la 10 decembrie 1301, se
confirmă că Detricus, fiul lui Theel sau Tyl de Prejmer, este în posesiunea localităților Mikofalva și
Nyen (Teliu). Pe baza acestui document, precum și a altora, privind familia comiților din Prejmer, nu
este sigur dacă denumirea de „Barasu” se referă la localitatea Brașov sau la Țara Bârsei.
1288 - Braso: Este consemnat într-un document latin, aflat în Biblioteca Batthyaneum din Alba Iulia,
iar în copie la Institutul de Istorie din Cluj. Se dovedește a fi primul act păstrat care a fost emis în
Brașov, purtând mențiunea expresă: „Datum in Braso”, fiind emis de regele Ladislau al IV-lea.
Urmează menționarea tot mai frecventă a
municipiului: Brașov (1294), Brassov (1295), Brasso (1309), Brassou (1331), Korona (1336) etc.
1323: Se întemeiază mănăstirea dominicană în Braso.
1364: Brașovul primește privilegiul pentru târg anual, urmat de privilegiul de „etapă și depozit”
din 1369.

Brașov în Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-1773

Districtul Brașovului - dangale pentru vite (1826)

1377: Se începe construcția bisericii Sf. Maria (sau Biserica Neagră, cum va fi numită după
incendiu) pe locul unei mai vechi basilici.
1395: Mircea cel Bătrân și Sigismund de Luxemburg semnează un tratat de alianță împotriva
puterii otomane. Doi ani mai târziu, regele Ungariei eliberează un act care dă dreptul Brașovului de
a-și construi fortificații de piatră, urmărind îndeaproape ridicarea acestora.
1399: O bulă a papei Bonifaciu al IX-lea (1389 - 1404) vorbește despre biserica Sf. Nicolae din
Șchei și lasă să se întrevadă existența unui locaș de învățătură în jurul ei.
1421 și 1438: Invazie a turcilor. În urma acestor acțiuni militare, prin tratat, dobândesc cetatea de pe
Tâmpa.
1424: Blănarii brașoveni își alcătuiesc primul statut dintre bresle. În 1798 la Brașov ființau 43 de
bresle, deservite de 1.227 meșteri. Îi putem aminti aici pe fierari, blănari, postăvari, funari, curelari,
cizmari, cuțitari, cojocari (tăbăcari), măcelari, aurari, cositorari, arămari, franzelari, olari, lăcătuși,
țesători, armurieri, arcari, pălărieri, lânari, argintari.
1448 - 1453: Iancu de Hunedoara răscumpără și dă ordin de distrugere a cetății Brassovia de pe
șaua Tâmpei, piatra și materialele de construcție ale acesteia fiind folosite la întărirea cetății
medievale a Brașovului din vale, cu opt bastioane dispuse din 100 în 100 de metri, 4 (sau 5, în
lumina descoperirilor recente) porți fortificate și 32 turnuri de apărare (numite și „de pulbere”).
Cetatea avea două sau chiar trei rânduri de ziduri și era înconjurată de un șanț de apărare plin cu
apă.
Articol principal: Fortificațiile Brașovului.
1477: Este terminată Biserica Neagră. Din cauza lipsei fondurilor, cel de-al doilea turn al bisericii nu
va mai fi construit niciodată.
1486: Brașovul și toată Țara Bârsei intră în Universitatea Săsească, prin confirmarea
privilegiului Andreanum pentru toți sașii din Sibiu, Mediaș, Brașov și Țara Bârsei.
1521: Judele Brașovului, Johann (Hans) Benkner, primește de la Neacșu din Câmpulung, într-
o epistolă scrisă în limba română, vești despre mișcările trupelor turcești de dincolo de Dunăre.
1524: Se construiește în lemn Cetățuia, o puternică fortăreață pe Dealul Cetății. Curând, va fi
cucerită și distrusă din ordinul lui Petru Rareș, acesta punând bazele actualei clădiri din piatră.
Incendiată în 1618, avea să fie refăcută în 1625, adăugându-i-se o fântână de 81 m adâncime
(1627) și patru bastioane la colțuri (1630). A servit ulterior drept garnizoană pentru
armatele habsburgice și închisoare în perioada anilor 1940 - 1950.
1533: Umanistul Johannes Honterus înființează prima tipografie din Brașov, urmată de primul
gimnaziu din localitate, la 1544.
1546: La Brașov se înființează prima moară de hârtie din sud-estul Europei.
1559: Diaconul Coresi tipărește la Brașov prima sa carte în limba română: „Întrebare creștinească”.
1583: Primele cursuri în limba română au avut loc în Brasov la Prima școală românească în acelasi
loc unde a tiparit si Coresi si a poposit si Anton Pann.
1599: La 4 octombrie, Mihai Viteazul intră în Brașov unde își unește oastea cu
trupele secuilor răsculați. În ziua următoare voievodul primește cheia orașului. După
cucerirea Transilvaniei, va ține prima dietă în Casa Sfatului.
1628: Protopopul Vasile din Șcheii Brașovului scrie prima cronică locală cu subiect românesc.

Harta Brașovului din anul 1897


1688: Brașovenii se răscoală împotriva noilor autorități habsburgice. Mișcarea este înăbușită, iar
capii ei executați.
1689 21 aprilie: Un mare incendiu pustiește cetatea. Puține clădiri rămân neatinse. În urma acestei
calamități, autoritățile brașovene decid interzicerea construcției caselor din lemn. Refacerea orașului
a durat mai bine de un secol, timp în care și-a schimbat aspectul arhitectonic al fațadelor.
1731: Dascălul șcheian Petcu Șoanu tipărește primul calendar-almanah românesc.
1757: Dimitrie Eustatievici scrie prima gramatică românească. Este perioada de vârf a activității
dascălilor șcheieni.
1804: Se introduce iluminatul public în interiorul cetății prin instalarea felinarelor cu ulei.

Imagine panoramică din 1906

1835: Se înființează „Casa generală de economii” din Brașov, prima instituție de credit
din Transilvania. Între 1837 și 1867 primul director al acesteia a fost Peter Lange von Burgenkron.
1838: Apare, sub oblăduirea împăratului de la Viena, ziarul „Gazeta de Transilvania”, în redacția
lui George Bariț. Este primul ziar românesc din Marele Principat al Transilvaniei. Tot aici, tipărește și
„Foaie pentru minte, inimă și literatură”.
1848: Revoluția pașoptistă cuprinde și Brașovul. Aici a fost redactat documentul programatic
„Prințipurile noastre pentru reformarea patriei”, de către fruntași de seamă ai culturii și politicii
moldovene (Alexandru Ioan Cuza, Vasile Alecsandri, Alecu Russo, Costache Negri, Gheorghe
Sion, Ion Ionescu de la Brad). Se cerea unirea tuturor românilor într-un singur stat. Românii din
Șchei manifestează pe 11 aprilie pentru câștigarea de drepturi politice.
1850: Este întemeiat gimnaziul român, sub oblăduirea mitropolitului de Sibiu Andrei Șaguna, al cărui
nume este purtat și astăzi.
1854: Între Brașov și Sibiu s-a instalat o linie telegrafică.
1862, 6 decembrie: Împăratul Franz Joseph semnează legea pentru construirea liniei ferate care să
lege Brașovul de Budapesta, via Sibiu.
1873, 30 martie: În Brașov sosește primul tren. Ulterior, în 1879, avea să fie dată în folosință și linia
Brașov-Ploiești.
Harta Brașovului în 1922

Stema orașului în perioada interbelică

1889: Brașovul dispunea de o centrală telefonică la care erau conectați 22 de abonați particulari.
Exista o legătură telefonică cu Zărneștiul.
1891: Se introduce primul tramvai cu aburi la Brașov pe itinerarul Gara Bartolomeu - Piața Sfatului -
Satulung (Săcele). Ulterior, locomotiva va fi înlocuită cu una pe bază de motorină.
1911: La 1 octombrie, Aurel Vlaicu efectuează un zbor cu noul său aparat, decolând din curtea
Gimnaziului „Andrei Șaguna”.
1916: 16 august Armata Română intră în Brașov. Dr. Gheorghe Baiulescu devine
primul primar român al Brașovului. Pe 8 octombrie garnizoana românească din oraș este înfrântă în
așa-numita Tranșee a morții din Bartolomeu. Administrația austro-ungară este repusă în drepturi.
1919: În Brașov este instalată administrația Regatului Român.
1930: Este înființată uzina electrică, cu finanțarea principalelor fabrici brașovene, nevoite până
atunci să utilizeze generatoare proprii.
1936, februarie-august: Nicolae Ceaușescu este arestat în închisoarea aferentă Palatului de Justiție
din Brașov, după care este condamnat la doi ani și șase luni de închisoare, pentru activitate
subversivă și ultraj.
1940: Pe 10 noiembrie cutremurul puternic este resimțit și la Brașov (7,4 grade pe scara Richter).
1943: Până în 1944 Brașovul suferă distrugeri însemnate din cauza
bombardamentelor aviației americane.
1945: În ianuarie, sașii din Brașov sunt deportați în U.R.S.S.
Între 8 septembrie 1950 și 24 decembrie 1960 s-a numit Orașul Stalin[6], după Iosif Vissarionovici
Stalin, și a fost capitala regiunii cu același nume. A fost declarat municipiu la 17 februarie 1968.
1960: Se inaugurează clădirea Teatrului Dramatic.
1968: Are loc prima ediție a Festivalului Internațional „Cerbul de Aur”.
1971: Se înființează „Universitatea din Brașov”, prin unificarea Institutului Politehnic cu Institutul
Pedagogic.
1977: Pe 4 martie se resimte un cutremur puternic (5 grade pe scara Richter). Ulterior au loc
consolidări la Casa Sfatului, Poarta Șchei, Liceul Sportiv și la alte clădiri afectate.
1986: 31 august: Cutremur de pământ (5 grade pe scara Richter).
1987: 15 Noiembrie Brașovenii se revoltă împotriva regimului comunist. Totul a pornit de la
Întreprinderea de Autocamioane, unde lucrătorii erau nemulțumiți de neplata salariilor cuvenite și
înăsprirea condițiilor de trai. Li s-au raliat muncitori de la alte întreprinderi, precum și o mare parte a
populației orașului. Revolta a fost înăbușită de forțele comuniste, iar liderii ei întemnițați și supuși
la torturi și deportări.
1989: 21 - 25 decembrie Revoluția. La Brașov au loc violențe soldate cu numeroase victime (84
morți și 236 răniți). Deține titlul de oraș-martir.
1990: 30 mai: Cutremur de pământ (6,9 grade pe scara Richter).
2004: 27 octombrie: Cutremur de pământ resimțit foarte puternic (6 grade pe scara Richter).
Calamități abătute asupra Brașovului[modificare | modificare sursă]

 Cutremure: 1473, 1590, 1662, 1738, 1802, 1940, 1977, 1986, 1990, 2004, 2013.
 Furtuni: 1457, 1490, 1599, 1667, 1673, 1682, 1913.
 Incendii: 1461, 1519, 1689, 1718
 Inundații:
 Invazii: 1241 (tătari), 1421 (turci), 1438 (turci), 1658 (tătari).
 Ciumă și alte boli mortale: 1495, 1510 - 1511, 1530 - 1531, 1572, 1588, 1602 - 1603, 1646,
1660¹, 1756.
¹ - pentru prima dată se iau măsuri eficiente de stăpânire a focarului

Numele și stema[modificare | modificare sursă]


Etimologia toponimelor Brașov și Corona[modificare | modificare sursă]
Acest articol are nevoie de atenția unui expert în istorie.
Recrutați unul sau, dacă sunteți în măsură, ajutați chiar
dumneavoastră la îmbunătățirea articolului!

Ipoteza provenienței slavo-române[modificare | modificare sursă]


Brașov este un nume româno-slav [7] „Într-o lucrare din 1933, Nicolae Drăganu constata că
numele Brașov era foarte răspândit în spațiul țării noastre: într-o comună Ileni, într-o altă
comună Rodj în județul Timiș în veacul al XV-lea." În județul Neamț se afla o pădure și un
hidronim Brașovana. Lângă Vaslui existau o vale și un sat Brașovenița. Lângă Buzău era Izvorul
Brașovului și Poiana Brașovului. Lângă Ialomița era toponimul 'Brașovița [8][9] Nicolae
Drăganuatribuia toponimului o etimologie slavonă (slava veche) în baza numelui
propriu Brașa (cf. Brasevo - Sârbo-Muntenegreanâ și Braskov, Brastice Ceho-
Bohemia[10]),[11][12]. Sextil Pușcariu “Dar de la Bratoslav mai avem o forma hipocoristică, Brașa,
care e la baza numelui Brașov, precum a presupus N. Drăganu” [13]. I. Pătruț, slavist clujean, îl
apreciază ca un derivat din antroponimul Braso[9]
Profesorul Pavel Binder, într-un studiu din 1964, explică faptul că cele două
numiri, Corona și Brașov, se suprapun în timp: Corona desemna cetatea,
iar Brașov împrejurimile.[14] Aceste afirmații atrag replica lui Alexandru Surdu, care apreciază că
toponimul Brașov este totuna cu al cetății Brașov. Totodată, el socotește ca fantezistă
interpretarea profesorului brașovean F. Philippi, conform căreia cele două
denumiri, Corona și Brașov, se pot explica prin legenda regelui maghiar Solomon, care,
îngropându-și coroana lângă un copac ar fi generat expresia slavă „crono na brad tschop-lita”,
astfel încât din crono derivă Corona, iar din brad - Bra(d)șov.[necesită citare]
Alți cercetători derivă numele de la cetatea Brașovia de pe Tâmpa, ideea fiind propusă
în 1874 de F. Philippi și reluată în 1928 de G. Treiber și E. Jekelius. Astfel, ei localizează
Brașovul inițial în cetatea de pe Tâmpa, de unde s-ar fi transmis mai apoi așezării din
vale. Etimologic, ei considerau numele Barasu ca provenind din slavonul baras, însemnând
„cetate” sau „adevăr”. Totuși, G. Kisch încearcă în 1929 o nouă derivare a celor două
toponime, Corona și Brașov, după lucrarea lui F. Philippi: krun, care ar fi însemnat „ienupăr” sau
„brădișor”, de unde numele de Brașeu > Bră(d)șeor. Dacă se acceptă varianta G. Kisch și F.
Philippi, atunci trebuie menționat că bradul (arhaic *bradzŭ) este un hidronim [ref?] răspândit și
aparține fondului autohton (traco-dac) al limbii române.[15] Brașov poate reprezenta o formă
autohtonă[16] Veridicitatea acestei interpretări etimologice este însă dubitabilă, dat fiind că
originea albaneză [ref. DEX '09] a cuvântului nu implică o provenineță dacică, acest procedeu
etimologic putând fi considerat doar o speculație. Brasus este un antroponim autohton atestat
de inscripțiile din Dacia Romană.[17][18]
Etimologistul Alexandru Ciorănescu consideră numele Brașov în legătură cu bîrsă /bârsă,
variante bîrță /bârță[19]
În general se consideră că, în stadiul în care se află cercetarea etimologiei și a istoriei
Brașovului din partea filologilor și istoricilor, problema etimologiei Brașovului este încă deschisă
oricăror concluzii.
Ipoteza provenienței turco-bulgare[modificare | modificare sursă]
Conform acestei ipoteze Brașov, în ungurește Brassó provine din Bara-su, și semnifică „apă
tulbure”. Fluvium Brassou este atestat într-un document din 1360. Chiar cronicarul
șcheian Radu Tempea afirma că „Brașovul s-a numit pe numele apei ce-i zice
Brașovia”.[14] Pavel Binder plasează râul însă în Țara Bârsei și nu la poalele Tâmpei, probabil
râul Ghimbav. Totuși, se pare că râul despre care se vorbește nu e altul decât actualul pârâu
Graft, care, până a fi canalizat, venea din Șchei învolburat și mare [9]
Este un fapt istoric, că în secolul IX imperiul bulgarilor turci cuprindea și sudul Transilvaniei (vezi
importanța minelor de sare de aici). Cuvântul de origine turcă veche „aszó” s-a păstrat până
astăzi în foarte multe toponime din Ardeal și Ungaria (fostul Regat al Ungariei) unde au trăit
populații de origine turcă (avari, bulgari turci, pecenegi, cumani). Exemple:

 Bondoraszó (Budureasa, Bihor)


 Karaszó (Cărăsău, Bihor)
 Farkasaszó (Fărcașa, Maramureș)
 Feketeaszó (Fântâna Brazilor, Harghita)
 Biharhosszúaszó (Husăsău de Tinca, Bihor)
 Krasznahosszúaszó (Huseni, Sălaj)
 Vaskohaszód (Izbuc, Bihor)
 Laszó (Lăsău, Hunedoara)
 Naszód (Năsăud)
 Aszó (Osoi, Cluj)
 Szarvaszó (Sarasău, Maramureș)
 Aszóirtás (Sohodol, Bihor)
 Sikaszó (Șicasău, Harghita)
 Marosaszó (Ususău, Arad)
 Hosszúaszó (Valea Lungă, Alba)
 Krassó (Karaszó: "apă neagră") (Caraș) (Vezi și „Feketeügy”, adică Râul Negru în jud.
Covasna
 Aszód (localitate în Ungaria; cu sufixul posesiv -d)
 în regiuni locuite de ceangăi: Aszó (Asău, Bacău), pârâul Aszó (Asău, jud. Neamț) etc.
Aceste nume, ca și o mare parte a toponimelor din Ardeal sunt transcrieri fonetice ale fostelor
denumiri maghiare (cu înțeles concret, pe când denumirile românești nu poartă nici un înțeles).
Termeni derivați[modificare | modificare sursă]

 Brașoavă — Balivernă, minciună, scorneală, palavră. Provine de la obiceiul negustorilor


brașoveni de a-și lăuda marfa prin târguri, de cele mai multe ori în mod exagerat.
 Brașovean — (formă învechită) Negustor care vindea mărfuri de Brașov.
 Brașoveancă — Căruță sau trăsură mare cu coviltir. Au fost cunoscute românilor în primul
rând cele fabricate aici.
 Brașovenește — Cu minciuni, cu palavre. „Nu-mi vorbi brașovenește că nu-mi plac
brașoavele!” (V. Alecsandri).
 Brașovenie — Marfă produsă în Brașov, ori prăvălie unde se vindea astfel de marfă.
 Ladă de Brașov — Ladă produsă în acest oraș, bogat ornamentată în culori și foarte solidă.
„...Adevăratul provincial nu merge niciodată la drum decât cu ladă de Brașov” (M.
Kogălniceanu).
Stema și steagul municipiului[modificare | modificare sursă]

Stemele vechi ale Brașovului


Steagul Brașovului din anul 1600

Steagul actual al Brașovului

În 1353 stema Brașovului consta dintr-o coroană cu fleuroane în formă de crin, însoțită de o
floare de crin. Din 1429 a apărut și trunchiul de copac aflat sub coroană. Împreună, aceste
simboluri sunt arme vorbitoare, adică sugerează prin desen numele cetății
(Corona). Stema actuală a municipiul Brașov, aprobată de Consiliul Local în anul 1996, conține
un scut albastru pe care apare un trunchi de copac cu 13 rădăcini argintii — cele 13 comune
ale Țării Bârsei — care ies dintr-o coroană aurie cu trei lobi — simbolul puterii. Scutul este
timbrat de o coroană murală de argint, formată din șapte turnuri — însemnul specific pentru
municipii reședință de județ. Semnificația în ansamblu a stemei este „Înțelepciunea și Puterea
conduc de-a pururi Cetatea”. Stema a fost aprobată de către Comisia Națională de Heraldică,
din cadrul Academiei Române.
Steagul Brașovului, adoptat de Primărie, este realizat din mătase alb-argintie și are pe cele două
fețe stema municipiului. Deasupra stemei sunt inscripționate cuvintele „MUNICIPIUL BRAȘOV”,
iar sub stemă „Deo vindici Patriæ”. Totuși, steagurile existente diferă întrucâtva de prevederile
hotărârii consiliului local. Pe steag se află doar stema municipiului, sub care, cu litere groase
roșii, scrie BRAȘOV. Aceste elemente se întâlnesc doar pe aversul steagului, reversul
rămânând alb.
Mai există și un steag neoficial, propus de Președintele Consiliului Județean, steag care datează
din 1600. Este realizat după o copie a acestuia aflată la Potsdam, în Germania.[necesită citare] A
reprezentat un cadou pentru împăratul Rudolf al II-lea din partea lui Mihai
Viteazul.[necesită citare] Astfel, pe fundal vișiniu (probabil purpuriu inițial) delimitat, sus și jos, de
două benzi galbene, se află, într-un cerc albastru delimitat de o împletitură aurie, stema
Brașovului, sub care scrie „CORONA” cu litere gotice. De deasupra și de dedesubtul cercului
central pornesc panglici galbene către colțuri. În mod curent, acesta este expus astăzi în fața
clădirii în care se află Consiliul Județean (respectiv Palatul Justiției), pe Turnul Alb și la
Belvedere, pe dealul Varte, deasupra Turnului Negru. Locul din urmă beneficiază și de iluminat
festiv pe timp de noapte, în mod similar drapelului național de pe Tâmpa.

Geografie[modificare | modificare sursă]

Topografia Brașovului în curbe de nivel cu elevație de 3m.

Localizare[modificare | modificare sursă]


Municipiul Brașov, reședința județului, se află în centrul țării, la 161 km de București,
în Depresiunea Brașovului. Este situat la o altitudine medie de 625 m, în curbura internă a
Carpaților, fiind delimitat în partea de S și SE de masivul Postăvaru, care pătrunde printr-un
pinten (Tâmpa) în oraș, și masivul Piatra Mare. Este accesibil cu automobilul/autobuzul sau
cu trenul. În apropierea sa se găsesc localitățile Predeal, Bușteni, Sinaia, Făgăraș și Sighișoara.
Municipiul are o suprafață de 267,32 km². Treptat, în procesul de dezvoltare, Brașovul a înglobat
în structura sa satele Noua, Dârste, Honterus (astăzi cartierul Astra) și Stupini. De asemenea,
pe lângă Tâmpa, municipiul s-a extins înconjurând și Dealul Șprenghi, Dealul Morii, Dealul
Melcilor, Dealul Warthe, Straja (Dealul Cetății) și Dealul Pe Romuri, Stejărișul și chiar
vârful Postăvaru. Prin înglobarea în structura sa a vârfului Postăvaru, Brașov a devenit orașul
aflat la cea mai mare altitudine din România.
Hidrografie[modificare | modificare sursă]
Prin municipiul Brașov trec râurile Șcheiu (numit și râul Graft), Valea Tei, Valea Răcădău, Valea
Plopilor cu Valea Scurtă, Valea Florilor, Gorganu, Râul Timiș și Canalul Timiș.
Flora si Fauna[modificare | modificare sursă]
Flora municipiului nu diferă de cea a județului. Animalele sălbatice sunt rare, trăind retrase în
pădurile din împrejurimi. Turiștii care se aventurează în acestea sunt avertizați că pot
întâlni urși, lupi sau vulpi. Muntele Tâmpa este declarat rezervație naturală (203,4 ha) care
protejează câteva specii de plante rare și endemice. Spre exemplu, pe versantul sudic există
mici suprafețe cu vegetație de stepă.
Brașov este singurul oraș din lume[necesită citare] care include în teritoriul său administrativ o
rezervație naturală, muntele Tâmpa, și un vârf muntos, vârful Postăvaru.
Climă și precipitații[modificare | modificare sursă]
În Brașov, vara durează aproximativ 50 de zile, iar iarna durează circa 90 de zile. Clima
municipiului Brașov are un specific temperat-continental, caracterizându-se prin nota de tranziție
între clima temperată de tip oceanic și cea temperată de tip continental: mai umedă și răcoroasă
în zonele de munte, cu precipitații relativ reduse și temperaturi ușor scăzute în depresiune.
Temperatura obișnuită de vară se situează în intervalul 22 °C – 27 °C, iar cea de iarnă între -
18 °C și -2 °C. Deseori iarna, temperatura în Poiana Brașov ajunge la -15 °C (la soare), în
această stațiune putând fi practicate aproape toate sporturile de iarnă. Stratul de zăpadă prielnic
pentru schiat durează aproximativ 71 de zile la Brașov. Umiditatea aerului are valori medii
anuale de 75%.

Demografie[modificare | modificare sursă]

Strada Republicii

De-a lungul timpului, odată cu dezvoltarea economică a orașului și extinderea acestuia, a


crescut și populația sa. Numai pentru ultimele secole, se poate aprecia sporul aproape
exponențial:

 1890: ||½ 30 781 locuitori


 1930: ||||| 59 232 locuitori
 1941: ||||||| 84 557 locuitori
 1948: ||||||| 82 984 locuitori
 1972: |||||||||||||||| 192 205 locuitori¹
 1992: |||||||||||||||||||||||||| 323 736 locuitori
 2000: ||||||||||||||||||||||||||| 330 702 locuitori²
 2002: |||||||||||||||||||||||| 284 596 locuitori
 2011: |||||||||||||||||||||| 253 200 locuitori
Note: ¹ include și comuna suburbană Ghimbav; ² număr estimativ.
În trecut[modificare | modificare sursă]
1850[modificare | modificare sursă]
Conform recensământului din 1850 populația Brașovului era de 21.782 de locuitori, dintre care:
 8.874 germani (40,8%)
 8.727 români (40%)
 2.939 maghiari (13,4%)
 780 țigani (3,6%)
 67 evrei (0,3%)
 1.242 alții (greci, bulgari etc.)
1890[modificare | modificare sursă]
În anul 1890 Brașovul avea 30.739 locuitori, din care:

 10.441 maghiari (34%)


 9.758 români (31,7%)
 9.578 germani (sași) (31,2%)
 3.753 alții
1930[modificare | modificare sursă]

Populația Brașovului în 1930

Conform recensământului din 1930 populația orașului Brașov era de 59.232 de locuitori, dintre
care:

 23.269 maghiari (39,3%)


 19.372 români (32,7%)
 13.014 germani (22,0%)
 2.267 evrei (3,8%)
 267 cehi și slovaci (0,5%) ș.a.
Ca limbă maternă în Brașov domina limba maghiară, declarată drept limbă maternă de 24.977
de persoane reprezentând 42,2% din locuitori, urmată de limba română, declarată limbă
maternă de 19.378 de persoane reprezentând 32,7% din populația orașului, respectiv germana,
vorbită ca limbă maternă de 13.276 de persoane reprezentând 22,4% din locuitori. Restul
limbilor erau vorbite fiecare de mai puțin de 1% din populația urbană. Se cuvine
menționată limba idiș, care a fost declarată drept limbă maternă de un număr de 537 de
persoane, reprezentând 0,9% din populația Brașovului.
Sub aspect confesional populația Brașovului era alcătuită din:

 17.763 ortodocși (30,0%)


 13.207 romano-catolici (22,3%)
 13.050 luterani (22,0%)
 8.237 reformați (13,9%)
 2.594 mozaici (4,4%)
 2.049 greco-catolici (3,5%)
 1.905 unitarieni (3,2%) ș.a.
Restul confesiunilor reprezentau fiecare sub 1% din populația orașului Brașov.
2002[modificare | modificare sursă]

Piața Sfatului

Municipiul Brașov are, potrivit recensământului din 2002[20], o populație de 284.596 locuitori.
Structura etnică a acesteia este următoarea:

 Români: 258.042 (90,69%)


 Maghiari (incluzând secui): 23.176 (8,54%)
 Sași: 1.717 (0,60%)
 Țigani: 762 (0,26%)
 Evrei: 120
 Alte naționalități: (ruși, greci, italieni, turci): 871 (0,31%)
Recensământul din anul 2002 a relevat că în Brașov există următoarele confesiuni: Ortodocși -
244.220, Reformați-Calvini, Greco-catolici, Penticostali, Unitarieni, Romano-catolici, Baptiști și
Adventiști de Ziua a Șaptea. De asemenea 273 persoane s-au declarat fără religie și 238 atei.
Împreună cu regiunea metropolitană, creată în 2007, Brașovul ar avea, estimativ 400.000 de
locuitori (2007).
Astăzi[modificare | modificare sursă]
Municipiul Brașov are, potrivit recensământului din 2011, o populație de 227.961
locuitori.[1] Structura etnică a acesteia este următoarea:

 Români: 208.757 (91,3%)


 Maghiari (incluzând secui): 16.172 (7,1%)
 Sași: 1.079 (0,5%)
 Țigani: 916 (0,4%)
 Alte naționalități: (ruși, evrei, greci, italieni): 1037 (0,7%)

Cultură și educație[modificare | modificare sursă]


Istoric[modificare | modificare sursă]
Teatrul Dramatic

Prima școală românească din Șcheii Brașovului (1760), astăzi muzeu

Cultura și învățământul și-au croit loc în viața brașovenilor încă de timpuriu. Este destul să
amintim de Prima școală românească, din Șchei, apărută se pare înainte de 1399, cu seria sa
de dascăli (familia Tempea, Diaconu Coresi, Dimitrie Eustatievici etc.) și tiparniță proprie.
Lucrările apărute aici s-au răspândit în întreg spațiul românesc. Totodată, preoți șcheieni
plăteau sume, exorbitante uneori, pentru înzestrarea școlii și a bisericii Sf. Nicolae
cu manuscrise și tipărituri. În cetate a activat în secolul XVI umanistul sas Johannes Honterus,
care a înființat o școală, o bibliotecă și o tiparniță. A editat numeroase cărți, iar biblioteca sa a
fost faimoasă prin colecția sa de incunabule. Din păcate, incendiul din 1689 le-a mistuit aproape
în întregime. Începând cu secolul XIX s-au înmulțit școlile, au apărut teatre, publicații, s-au
organizat diverse serbări cu specific, au apărut telegraful și telefonul. Acest veac a dat
brașovenilor crema intelectualitățiisale, prin familii precum cea a Mureșenilor, Bariț, Pușcariu,
dascălii de la Gimnaziul românesc, profesorii de la liceul Honterus, grupați în majoritate în
jurul Casinei române, ori a ASTREI. Secolul XX a
adus cinematograful, radioul, televiziunea, internetul. Astăzi cultura și învățământul sunt
reprezentate și promovate cu succes în rândul tuturor brașovenilor, prin cele mai diversificate
mijloace.
Instituții de cultură[modificare | modificare sursă]

Biblioteca Județeană "George Barițiu"


În Brașov au fost înființate câteva teatre și o filarmonică: Teatrul „Sică Alexandrescu”, Opera
Brașov (inițial Teatrul Muzical, apoi Teatrul Liric), Filarmonica „Gheorghe Dima”, Teatrul de
păpuși „Arlechino”, Centrul Cultural „Reduta”. De asemenea, există și o serie de organizații
culturale, în mare parte înființate după 1990. Merită să amintim de Uniunea Artiștilor Plastici,
Asociația culturală Musashino (Japonia), Alianța Franceză, Centrul Cultural German, British
Council, Casa de cultură a studenților și de Centrul Cultural Japonez. Bibliotecile sunt bine
răspândite în oraș, în principal datorită filialelor bibliotecii județene. Au fost înființate însă și alte
biblioteci: Biblioteca Alianței Franceze, Biblioteca Consiliului Britanic, Biblioteca Universității
„Transilvania”. Cartea este prețuită mult de brașoveni, aici existând atât o serie de librării și
anticariate (Librăria Șt. O. Iosif, Librăria George Coșbuc, Librăria Ralu, Librăria Teora,
Anticariatul Aldus, Anticariatul Sympozion) cât și de edituri (Aldus, Brastar, Diversitas, Editura
Univ. «Transilvania», Fundația culturală «Arania», Liternet, Mix, Phoenix (Virtipolux), Romprint).
Cinematografele s-au împuținat față de perioada comunistă, în principal din cauza apariției
sistemelor performante de home theatre. Cele care au mai rămas sunt: Cinema One din Mall-ul
Coresi. Domeniul muzicii este reprezentat din nou cu succes, de către Orchestra Filarmonicii
«Gheorghe Dima», formația rock Grup 74, formația rock Conexiuni, formația rock Ăia, formația
rock Experimental, grupurile folk Om Bun și Taine Folk, formația dance Hi-Q și formația dance
Fly Project.
Arhitectură[modificare | modificare sursă]

Poarta Ecaterinei, în stil clasic

Articol principal: Arhitectura Brașovului.


Arhitectura brașoveană, este specifică, fiecare casă avându-și pitorescul ei. Ridicarea
construcțiilor s-a făcut, de-a lungul timpului, conform unor principii urbanistice bine stabilite,
impuse de condițiile geografice ale Brașovului. Astfel, casele din Cetate se sprijină una pe alta,
pe când cele din cartierele exterioare sunt mai răsfirate.
Cu greu se mai pot întâlni astăzi clădiri vechi, datând de secole. Acestea au de regulă un singur
etaj, pereții exteriori sunt lipsiți de ornamente, iar ferestrele sunt mici, comparativ cu standardele
actuale. Exceptând Biserica Sf. Bartolomeu (secolul XIII), Biserica Neagră (secolul XIV cu
excepția boltei și a acoperișului) și fortificațiile (secolul XV), se pot aminti Casa Jekelius,
Biblioteca Honterus și Grânarul orașului, toate datând din secolul XVI.
Stilurile arhitecturale variază, de la preromantic (Cetatea Brașovia), romanic (Biserica Sf.
Bartolomeu), gotic (Biserica Neagră), clasic (Poarta Ecaterinei), renascentist (astăzi mai puțin
observat, datorită renovărilor, caracteristic porților cu boltă rotundă, interiorul Casei Sfatului),
la baroc (casele secolului XVIII, în special fațada Casei Sfatului și stucaturile locuințelor
din Șchei; Biserica romano-catolică Sf. Petru), rococo vienez, neo-renaștere, neo-baroc (secolul
XIX; toate palatele din Brașov sunt construite în acest stil), Art
Nouveau, brâncovenesc(Biblioteca Județeană, casele din Șchei care au aparținut familiilor
domnitoare din Țara Românească) și modern (construcțiile de după 1980).
În acest oraș a fost confecționată și instalată o copie a „Statuii Lupoaicei” („Lupa Capitolina”),
simbolul latinității poporului român.
În ultima vreme (anii 2000, anii 2010) s-a dezvoltat o zonă de afaceri a municipiului, ce cuprinde
clădiri inspirate de noua arhitectură a secolului al XXI-lea. Majoritatea adăpostesc birouri, centre
comerciale sau sedii ale unor instituții publice. Cea mai mare parte din aceste clădiri respectă
stilul cromatic predominant: nuanța de gri specifică blocurilor de locuințe. Se estimează că zona
de afaceri va cunoaște o mare extindere în următorii ani.
Festivalul Internațional „Cerbul de Aur”[modificare | modificare sursă]
Articol principal: Festivalul „Cerbul de Aur”.
„Cerbul de Aur” este un festival brașovean de tradiție, care adună pe scena sa tinere talente și
valori internaționale. Festivalul a fost organizat pentru prima dată în 1968, la dorința expresă a
guvernului român , ce voia să demonstreze Vestului că România este o țară deschisă. Patru ani
mai târziu, Ceaușescu a desființat Cerbul, prin urmările celebrelor/ faimoaselor sale teze din
aprilie. Pe scena Cerbului au urcat numeroase celebrități, atât ca și concurenți (Julio
Iglesias, 1970; Enrique Iglesias; Christina Aguilera, 1997), cât și pentru a susține concerte
(Charles Aznavour, Cliff Richard, Dalida, Josephine Baker, Rita Pavone, Patricia Kaas, Kenny
Rogers, Boy George, Ray Charles, Kylie Minogue, Diana Ross, Vaya Con Dios, Toto
Cutugno, Jerry Lee Lewis, P!nk, Kelly Family, Ricky Martin) difuzându-se în direct
la Televiziunea Română.
Până în prezent au avut loc 17 ediții, festivalul fiind întrerupt și reluat de mai multe ori de-a
lungul anilor. Ultima ediție a avut loc în 2009, ulterior Televiziunea Română declarând că
deocamdată nu dispune de fondurile necesare organizării altor ediții.
Junii Brașoveni[modificare | modificare sursă]
Articol principal: Junii Brașoveni.

Juni brașoveni, delegați la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia din 1918

În fiecare an, în Șcheii Brașovului, în prima duminică de după Paști - a Tomii - atât brașovenii
cât și turiștii asistă la un spectacol cu elemente de mit, rit, ceremonial și magie. Este vorba
despre defilarea junilor și manifestarea obiceiurilor pe care aceștia le-au moștenit din timpuri
străvechi. „Junii trebuie priviți ca un rest de epocă păgână, o străveche serbare de primăvară,
care serbează reînvierea naturii, învingerea soarelui asupra asprimii și gerului iernii, începutul
vieții noi... iar serbarea trebuie considerată ca un cult religios precreștin, confirmată și de
împrejurarea că ea se petrece tot timpul pe dealuri, fiind un obicei cunoscut încă de la
daci” (Julius Teutsch, cronicar sas). Junii din Șchei și cei din Brașovul Vechi împart tradiții
comune și au fost uniți spațial, înainte de venirea sașilor, care treptat i-au despărțit cu Cetatea.
Abia după 1918 li s-a permis revenirea în Șchei a brașovechenilor. Există șapte grupuri de juni,
după cum urmează: Junii Tineri, Junii Curcani, Junii Bătrâni, Junii Dorobanți, Junii Albiori, Junii
Roșiori și Junii Brașovecheni.
Vasile Oltean in cartea Junii din Șcheii Brașovului - Monografie Istorica - menționează că:
"George Barițiu, fără a semna articolul, în primul periodic brașovean, la 26 martie 1839 prezintă
obiceiul junilor, asemuindu-l călușarilor, afirmații care sunt actuale" si "Ocupându-se de buna
desfășurare a acestui obicei, protopopul brașovean Vasile Voina susține în fața studenților
teologi din Sibiu o conferință, publicată apoi în puțin cunoscuta revistă a acestora (scrisă de
mână), păstrată în arhiva Mitropoliei considerentelor privind originea dacică a așezării de la
Pietrele lui Solomon, profesorul brașovean se ocupă de etnogeneza junilor, găsindu-le origini
îndepărtate și proveniență geto-dacică, romană și nu slav-bulgară"
Alte manifestări culturale[modificare | modificare sursă]

 Festivalul Internațional „Cerbul de Aur” - anual


 Zilele Brașovului - anual (corelate cu sărbătoarea Junilor)
 Festivalul și Concursul Național al Liedului Românesc - anual
 Festivalul de Jazz și Blues - anual
 Festivalul muzicii de cameră - anual
 Festivalul teatrului contemporan - anual
 Concertele de orgă la Biserica Neagră - iunie-septembrie
 Festivalul Berii (Berarul mare)- anual
 Festivalul Musica Coronensis - bienală
 Festivalul Vibrate !
 Festivalul Recoltei - anual
 Târgul meșteșugarilor din toată țara - anual (de obicei corelate cu Zilele Brașovului)
Cinema și teatru[modificare | modificare sursă]

 Teatrul Sică Alexandrescu - Adresa: Piața Teatrului nr 1;


 Teatrul pentru Copii Arlechino Brașov - Adresa: str. Apollonia Hirscher nr. 10;
 Opera Brașov - Adresa: Str. Bisericii Romane Nr. 51;
 Filarmonica Brașov - fostul Cinematograf Patria
 Cinematograful Cinema One Brașov - Adresa: Strada Zaharia Stancu nr. 1 în incinta Coresi
Shopping Resort.
Educație[modificare | modificare sursă]
Articol principal: Lista liceelor din Brașov.
Municipiul Brașov deține un număr de 46 de grădinițe cu program normal sau prelungit, 28 de
școli generale, 8 colegii naționale, 8 licee, un seminar teologic, 11 grupuri școlare, o universitate
de stat cu 16 facultăți și 4 colegii, o academie a forțelor aeriene, precum și 6 universități private
și un număr de școli postliceale. De asemenea, în Brașov se organizează periodic cursuri
de limbi străine și de (re)calificare de către diferite firme sau de către Oficiul județean al forțelor
de muncă.
Economie[modificare | modificare sursă]

Avioane IAR80

1826 - Danga pentru vitele din Brașov

Dezvoltarea industrială a Brașovului a început în perioada interbelică, atunci când aici a fost
înființată fabrica de avioane „I.A.R.” (1925). Aceasta a produs primele avioane românești,
folosite în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial împotriva Uniunii Sovietice. O dată cu
terminarea războiului și venirea Armatei Roșii în Brașov, fabrica a fost desființată și transformată
în uzină de tractoare, iar utilajele și echipamentul au fost confiscate, luând integral drumul
Uniunii Sovietice. Astăzi, o altă fabrică de avioane IAR funcționează lângă Ghimbav,
producând elicoptere Puma după standardele europene.
În ceea ce privește industria alimentară, Brașovul are o veche tradiție a fabricilor de bere,
începând cu cele ale lui Wilhlem Czell, cea de la Dârste și terminând cu „Aurora” de azi. Este de
menționat și vechea fabrică de ciocolată „Poiana” (ulterior Kraft Jacobs Suchard) care continuă
să producă dulciuri. Mai amintim fabrica de panificație „Postăvarul” și fabrica de produse
lactate „Prodlacta”.
În 1921 la Brașov se înființa fabrica de locomotive și vagoane [21] „ROMLOC”. După
venirea comuniștilor la putere, fabrica a fost redenumită „Steagu Roșu” (astăzi „Roman S.A.”).
Aceasta a fabricat numeroase modele de camioane, atât sub licență străină, cât și după design
românesc. După 1989, firma brașoveană a încercat mereu să țină pasul cu cerințele europene,
astfel că astăzi produce o gamă largă de autobuze, autoutilitare și autocamioane cu design nou
și elegant. În prezent "Roman S.A." aparține firmei "Prescon S.A." din Brașov.
Alte firme importante în perioada interbelică erau Scherg (1823) de stofe, Schiel de utilaje
hidraulice (1919), Teutsch de scule (1833) și Kügler de ciment. Actual ele se
numesc Carpatex, Hidromecanica, I.U.S. și Temelia, sunt în majoritate firme cu capital privat și
continuă producția.
În perioada comunistă s-au remarcat două mari întreprinderi: Uzina „Tractorul”, ce a produs
diferite modele și tonaje de tractoare, și Întreprinderea de Produse Cosmetice „Nivea”, firmă
care a monopolizat întreg Orientul Apropiat și Europa estică (blocul comunist) datorită raportului
calitate/preț [1]. „Beiersdorf” a fost prezentă în România încă din 1906, mai precis, de când
compania „Samy Hornstein” din București devenea distribuitor unic al produselor „Beiersdorf”.
În 1949, fabrica „Nivea” din Brașov a fost naționalizată, iar directorul ei, Tarția Vasilică, a suferit
tortura aplicată de autoritățile de represiune brașovene, după care a fost trimis în temniță
la Aiud. Datorită faptului că, după război, firmei germane i-a fost confiscată marca, chestiune
reparată abia în 1997, în urma unui proces, Nivea Brașov a deținut, o vreme, monopolul asupra
dreptului de utilizare a numelui său. Firma brașoveană nu mai există astăzi, locul ei fiind luat de
fabrica „Colgate-Palmolive”. Și alte companii străine și-au deschis laboratoare și centre de
producție în Brașov de curând (d. ex. „GlaxoSmithKline”).
O importantă parte a economiei brașovene se bazează pe servicii, construcții, și industria
ușoară.
Efectivul salariaților la sfârșitul lunii iulie 2015 a fost de 169.559 persoane, iar câștigul salarial
mediu nominal net a fost de 1.761 lei.[22]
Numărul mediu de pensionari de asigurări sociale de stat a fost în județul Brașov de 141.846
persoane, iar valoarea medie a pensiei a fost de 1.061 de lei.[23]
Turism[modificare | modificare sursă]

Biserica Neagră

Arhitectura caselor de pe Str. Republicii

Promenadă sub Tâmpa


Aleea După ziduri

Schimbarea gărzii

În primele 7 luni ale anului 2015 Brașovul a avut 534.581 de turiști.[24] Locația centrală în cadrul
țării de care se bucură municipiul Brașov fac din acesta un important punct de plecare pentru
turiștii din țară și străinătate. De aici se pot face excursii catre: Biserici fortificate din
Transilvania, Marea Neagră, Bucovina cu vestitele sale mănăstiri, Maramureș, munții din lanțul
carpatic, zona cetăților dacice din Țara Hațegului etc.
În municipiu, autoritățile au demarat un amplu proces de renovare a vechilor monumente și de
transformare a acestora în puncte muzeale, în mare parte finalizat.
Cea mai bună vedere asupra orașului se poate obține din vârful muntelui Tâmpa (960m), unde
se poate ajunge cu telecabina sau pe jos.
Obiective turistice[modificare | modificare sursă]
Muzee

 Muzeul de Istorie Brașov, aflat în Casa Sfatului


 Casa Mureșenilor (site)
 Muzeul primei școli românești, din Șchei, având expusă prima carte tipărită în limba
română
 Muzeul Fortificațiilor din Țara Bârsei, amenajat în Bastionul Țesătorilor
 Muzeul-restaurant Cetățuia, aflat în vechea fortificație de pe Strajă (Dealul Cetății)
 Punctele muzeale din Turnul Negru, Turnul Alb și Bastionul Graft
 Muzeul de Artă
 Muzeul de Etnografie
 Muzeul Civilizației Urbane Brașov, deschis în 2009; primul muzeu de acest gen din țară
Biserici și temple celebre
 Biserica Neagră - cea mai celebră din oraș, construită între 1377 și 1477 pe locul
unei vechi bazilici romane
 Biserica Sf. Nicolae - secolul al XIV-lea
 Biserica Sf. Bartolomeu - secolul al XIII-lea
 Biserica Sf. Martin de pe Strajă
 Biserica Sf. Gheorghe, înființată într-un vechi conac de vânătoare
 Sinagoga
 Sinagoga Ortodoxă
 Biserica evanghelică din Obere Vorstadt
 Biserica Sfânta Treime-Grecească
Alte clădiri, monumente și locuri

 Bastionul Țesătorilor - tur virtual


 Poarta Ecaterinei, 1559
 Poarta Șchei, 1827
 Troițele din Șchei (cea mai veche datând din 1291)
 Aleea După ziduri
 Piața Sfatului
 Strada Republicii din Brașov
 Strada Mureșenilor din Brașov
 Promenada de sub Tâmpa
 Belvedere

Cercul Militar

 Casa Armatei
 Casa Negustorilor din Brașov (Podul Bătușilor sau Cerbul Carpatin)
 Strada Sforii
Parcuri

 Parcul Nicolae Titulescu, Parcul Consiliul Europei, Parcul Trandafirilor, Parcul


Tractorul
 Scuarul Berzei, Scuarul Mihai Eminescu
 Grădina Zoologică din Noua
Arii naturale protejate (rezervații naturale, situri Natura 2000), zone de
agrement

 Muntele Tâmpa
 Stejerișul Mare (Colții Corbului Mare)
 Postăvarul (sit de importanță comunitară)
 Poiana Brașov
 Pietrele lui Solomon
În apropiere poate fi vizitat Castelul Bran sau bisericile fortificate din satele care
înconjură Brașovul.
Hoteluri, pensiuni și restaurante[modificare | modificare sursă]
Municipiul Brașov dispune de o mulțime de hoteluri și pensiuni de diferite
categorii care însumează un număr de peste 5.000 de locuri de cazare. Dintre
cele mai importante hoteluri, amintim: „Aro Palace”5***** si Hotel Garden Club
iar în Poiana Brașov: „Piatra Mare”, „Ruia”, „Alpin”, „Acasă la Dracula” și
„Edelweiss” 4***,[M&D accommodation]; in oras: „Capitol”3***, „Ambient”4****,
"Twins Apart Hotel"4****, „City Center”3***, „Brașov”3***, „Coroana”2** și
„Postăvarul” 1*, iar ca pensiuni sunt de menționat: „Pensiunea Luiza” 3***, „The
Country Hotel”(3margarete), „Bielmann”(3margarete) și „Heraldic
Club”(5margarete), „Casa Jasmine”, „La Residenza”, „Casa Cranța”, „Casa
Țepeș” și „Curtea Brașoveană” (4margarete) și „Leo”, „Stejeriș”, „Memo” 3***,
Casa din Noua 3***, „Residence Central Annapolis”
De asemenea, se poate opta pentru turismul rural.
Transport[modificare | modificare sursă]
Transporturi interne[modificare | modificare sursă]
Articol principal: Lista mijloacelor de transport în comun din Brașov.

Autobuzele din Brașov

Brașovul are peste 550 de străzi nominalizate, însumând mai mult de 260 km în
lungime. Construcția unor noi cartiere de case și blocuri modifică aceste cifre de
la an la an. Rețeaua stradală este puternic dezvoltată, fiind asigurate iluminatul
public, semaforizarea intersecțiilor importante sau realizarea de sensuri giratorii,
canalizarea și salubrizarea lor. În municipiul Brașov există o rețea vastă de
transport, călătorii putând opta pentru autobuz, troleibuz sau taxi.
În Brașov sunt 47 de linii de autobuz și troleibuz[25]. De asemenea, exista, până
de curând, o linie de tramvai, dată în folosință la 23 august 1987 (pe linia 101).
Acesta a fost înlocuit cu troleibuze (linia 8) la 15 octombrie 2006.
Pentru a folosi autobuzul sau troleibuzul, călătorul este nevoit să achite un
anumit preț pentru a primi la schimb un bilet. Acest bilet se acordă și se plătește
în funcție și de vârstă (de exemplu, cei sub 5 ani pot călători gratuit).
Biletul pentru autobuz/troleibuz costă 2 lei, fiind valabil 50 de minute pe orice
mijloc de transport [26], cu excepția liniei 20 (5 lei/călătorie) și liniei 100 (5.50
lei/călătorie), aceasta circulând doar pe perioada iernii, pe traseul Gara Brașov -
Poiana Brașov, iar pentru pensionari/studenți biletul costă 1 leu. Se oferă
posibilitatea procurării de abonament lunar, valabil pe toate liniile (excepție
liniile 20 și 100 care necesită abonament separat), la prețul de 70 de lei. Pentru
turiști, dar nu numai, există posibilitatea procurării unui abonament de zi, valabil
pe toate liniile-excepție linia 20 și linia 100, la prețul de 8 lei (aproximativ 2
euro).
În Brașov există 7 mari companii de taxi.
Din Brașov se pot închiria mașini prin intermediul firmelor specializate.
În Brașov, transportul pe cablu este bine reprezentat. Există un teleferic ce
leagă poalele de culmea Tâmpei și două telecabine în Poiana Brașov: Kanzel și
Capra Neagră, care merg până pe masivul Postăvaru. Tot în Poiana Brașov
mai funcționează o telegondolă și 6 teleschiuri. În vederea municipalității se află
realizarea unei telegondole care va parcurge traseul Gara Centrală - Centrul
Vechi - Pietrele lui Solomon - Poiana Brașov.
Transporturi externe[modificare | modificare sursă]

Gara Brașov

Municipiul Brașov are unul dintre cele mai importante noduri de cale ferată.
Există 5 gări:

 Gara Centrală Brașov – situată în apropierea Centrul Civic;


 Gara Stupini - situată în zona de nord a orașului;
 Gara Bartolomeu – situată în zona de vest a orașului;
 Gara Dârste – situată în zona de Sud-Est a orașului;
 Triaj – cu depoul de locomotive – situat în zona de Est a orașului.
Căile feroviare care trec prin municipiu:

 Tronsonul: Brașov - Predeal - București


 Tronsonul: Brașov - Sfântu Gheorghe - Gheorgheni
 Tronsonul: Brașov - Rupea - Sighișoara - Oradea
 Tronsonul: Brașov - Făgăraș - Sibiu - Teiuș
 Tronsonul: Brașov - Hărman - Întorsura Buzăului - linie concesionată
 Tronsonul: Brașov - Zărnești - linie concesionată
 Tronsonul: E54 - Arad - Deva - Teiuș - Vânători - Brașov - București (în
România) aparține de Coridorul IV European feroviar.
Brașovul are trei autogări cu microbuze și autobuze care fac legătura cu
aproape toată țara. Prin municipiu trec următoarele căi rutiere:

 Șosele internaționale Clasa A:

 E60 (Brest - Nantes - Orléans - Auxerre - Zurich - Viena - Budapesta - Oradea - Cluj
Napoca - Târgu Mureș - Brașov - București - Constanța)
 E68 (Szeged (Seghedin) - Nădlac - Arad - Deva - Sebeș - Sibiu - Făgăraș - Brașov)

 Șosele internaționale Clasa B:

 E574 (Bacau - Onești - Târgu Secuiesc - Brașov - Pitești - Craiova)

 Drumuri naționale:

 DN1 (Oradea - Sibiu - Făgăraș - Brașov - București)


 DN1A (Brașov - Săcele - pasul Bratocea - Vălenii de Munte - Ploiești)
 DN10 (Brașov - Hărman - pasul Buzău - Buzău)
 DN11 (Brașov - Hărman - pasul Oituz - Onești)
 DN12 (Brașov - Sfântu Gheorghe - Băile Tușnad - Miercurea-Ciuc - Toplița)
 DN13 (Brașov - Rupea - Sighișoara - Bălăușeri - Târgu Mureș)
 DN73 (Brașov - Bran - Câmpulung - Pitești)
Aeroportul Internațional Brașov este în prezent în construcție,
în Ghimbav. Pista va avea o lungime de 2820 metri. Va fi unul
dintre cele mai importante aeroporturi din România. Aeroportul va fi
mult mai atractiv pe partea de cargo, deoarece aeroportul este
situat chiar în centrul țării. Aeroportul va fi terminat complet cel mai
târziu în 2020.[27]
În 2004 au început lucrările la Autostrada Transilvania, pe
ruta București - Brașov - Cluj-Napoca - Oradea - Budapesta, care
va prelua mare parte din traficul auto desfășurat în estul Uniunii
Europene. În preajma municipiului, autostrada va urmări
traseul Predeal - Râșnov - Cristian - Ghimbav - Codlea - va face
joncțiune cu autostrada.
În perioada celui de-al Doilea Război Mondial a existat la Brașov
un aeroport militar, lângă fabrica IAR, desființat însă de
către autoritățile de ocupație sovietice. Toate utilajele
și avioanele au fost trimise în Uniunea Sovietică, în cadrul
despăgubirilor de război. Pe locul pistelor de aterizare se află
astăzi Gara Centrală, din vechiul aeroport nu a mai rămas decât
turnul de control.

Politică și administrație[modificare | modificare


sursă]
Articol principal: Administrația Brașovului.
Această pagină (secțiune) necesită
o verificare.
De verificat: actualitatea datelor
privind componența Consiliului

Ștergeți eticheta numai după rezolvarea


problemelor.

Municipiul Brașov este administrat de un primar și un consiliu local


compus din 27 consilieri. Primarul, George Scripcaru, politician
independent, a fost ales în 2016. Începând cu alegerile locale din
2016, consiliul local are următoarea componență pe partide
politice:[28]

Partid Consilieri Componența Consiliului

Partidul Național Liberal 10

Partidul Social Democrat 8

Forumul Democrat Al
2
Germanilor din România

Partidul Ecologist Român 2

Partidul Mișcarea
2
Populară

Uniunea Democrată
2
Maghiară din România

Candidat independent 1
Primăria Brașov și o replică a Lupei Capitoline

Din 1918 au fost aleși primari aflați sub administrație românească.


Primul a fost Dr. Carol Schnell, primar delegat până în 1926, când
s-a început practica administrației locale în limba română. Pe
durata celui de-Al Doilea Război Mondial, Brașovul a avut o
administrație militară numită de autoritățile de la București.
După 1945 s-a revenit la vechea formă a conducerii orașului, cu
rezerva schimbării titulaturii în timpul conducerii comuniste.
După 1990, în fruntea Brașovului s-au aflat primari delegați (Cornel
Sălăjan în 1990, Marius Costin 1990 - 1991, Vasile Chiosa 1991,
Ion Gonțea 1991 - februarie 1992). Din 1992 până în 1996 primar
ales al Brașovului a fost Adrian Moruzi candidatul Convenției
Democrate, iar din 1996 până în 2004 liberalulIoan Ghișe. Actualul
primar, George Scripcaru, desemnat în urma alegerilor locale
din 2004 și reales în 2008, este membru al Partidului Democrat-
Liberal, fiind totodată și vicepreședinte al acestuia.
Primarii orașului[modificare | modificare sursă]

 1996[29] - 2000 - Ghișe Ioan, de la Partidul Liberal 1993


 2000[30] - 2004 - Ghișe Ioan, de la PNL
 2004[31] - 2008 - Scripcaru George, de la PD
 2008[32] - 2012 - Scripcaru George, de la PDL
 2012[33] - 2016 - Scripcaru George, de la PDL
 2016 - 2020 - Scripcaru George, independent
Cartiere[modificare | modificare sursă]
Brașovul are 15 cartiere, după cum urmează:
Cartierul Noua

 Astra (Steagu Roșu)


 Bartolomeu (include Brașovechi)
 Bartolomeu Nord
 Centrul Nou (include Centrul Civic, Blumăna, Scriitorilor,
Griviței, Gării)
 Centrul Vechi
 Florilor – Craiter
 Noua – Dârste
 Poiana Brașov
 Stupini
 Prund – Șchei
 Timiș-Triaj
 Tractorul
 Valea Cetății
 Zizin Est (Uzina 2)
Aceste cartiere se împart, la rândul lor, în zone mai mici,
subcartiere, cu denumire consacrată, cele mai mici diviziuni ale
orașului fiind însă intersecțiile sau zonele cu denumiri celebre
(Onix, Ceasu' Rău, Gemenii, Făget, Mielul Alb, Modarom etc.).
Zona Metropolitană[modificare | modificare sursă]
Articol principal: Zona Metropolitană Brașov.

Relații externe[modificare | modificare sursă]


Orașe înfrățite[34]

 Tampere, Finlanda, din 1989


 Tours, Franța, din 1990
 Musashino, Japonia, din 1991
 Győr, Ungaria, din 1993
 Rishon LeZion, Israel, din 1996
 Netanya, Israel, din 1999
 Holstebro, Danemarca, din 2005
 Minsk, Belarus, din 2005
 Trikala, Grecia, din 2005
 Leeds, Marea Britanie
 Nürnberg, Germania, din 2014
Orașe partenere

 Liverpool, Anglia, din 1991


 Gent, Belgia, din 1993
 Kastoria, Grecia, din 1999
 Kemer, Turcia, din 1999
 Poznań, Polonia, din 2003
 Twardogóra, Polonia
 Cleveland, SUA[necesită citare]
Consulate

 Consulatul onorific al Regatului Hașemit al Iordaniei


 Consulatul onorific al Franței.
Altele Asociații sau Rețele europene în care municipiul Brașov este
membru:

 Les Rencontres - asociație culturală


 Energie-Cites

Personalități[modificare | modificare sursă]


 Johannes Honterus (1498-1549), teolog reformator sas
 Valentin Bakfark (1507 sau 1527 - 1576), compozitor renascentist
 Diaconul Coresi (d. 1583), meșter tipograf, traducător
 Dimitrie Eustatievici (1730-1796), dascăl și autor de manuale și gramatici.
 Matthias Lassel (1760-1834), oftalmolog de faimă europeană
 Friedrich Hensel (1781-1809), ofițer imperial austriac, comandant al cetății Malborghet
 Johann Martin Honigberger (1795-1869), farmacist și explorator
 Constantin Lecca (1807-1887), profesor, pictor, tipograf, editor, scriitor și traducător ro
remarcat în domeniul picturii cu tematică istorică, picturii religioase și al portretisticii
 Christian Tell (1808-1884), politician și general unul din fondatorii societății secrete Fră
 Andrei Mureșanu (1816-1863), poet, profesor, parte din familia Mureșenilor, gazetari și
 Mișu Popp (n. 19 martie 1827 - d. 6 martie 1892), pictor român, reprezentant al academ
 Ioan Meșotă (n. 1837 - d. 1878), profesor, membru corespondent al Academiei Române
 Nicolae Teclu (n. 18 octombrie 1839, Brașov - d. 13 iulie 1916, Viena), chimist, inventa
 Gheorghe Dima (George Dima) (n. 10 octombrie 1847 - d. 4 iunie 1925), muzician și co
 Friedrich Mieß (1854-1935), pictor
 József Koszta (1861-1949), pictor
 Ștefan Octavian Iosif (1875-1913, București), poet și traducător român
 Sextil Pușcariu (n. 4 ianuarie 1877 - d. 5 mai 1948), academician, scriitor și filolog
 Adolf Meschendörfer (1877-1962), scriitor
 Hans Mattis-Teutsch (1884-1960), pictor
 Brassaï (Gyula Halász) (1899-1984), fotograf
 Harald Meschendörfer (1909-1984), pictor și grafician
Presă[modificare | modificare sursă]
Presa brașoveană își are începuturile în ziarele secolelor XVIII-XIX.
În 1838 a apărut, „cu prea înaltă voe”, primul ziar românesc din
Brașov, „Gazeta Transilvaniei”, la doi ani după „Foaia pentru minte
inimă și literatură”. Dintre publicațiile scrise sunt de
remarcat Kronstadter Zeitung, Brassói Lapok, Bună ziua Brașov,
revista Chip, Dacia Jurnal Brașov, Gazeta de
Transilvania, Monitorul Expres, Transilvania Expres, revista Zile și
Nopți. Televiziunile și posturile de radio locale au apărut
după 1990. În mare parte sunt studiouri teritoriale ale posturilor
naționale.

Televiziuni Posturi Radio Zi

 Realitatea TV Brașov  Tex FM


 Digi 24 Brașov  Radio 21 Brașov  Kronsport
 Antena 1 Brașov  Radio Antena Brașovului  Brasso
 Mix TV  Radio Brașov  Buna ziua Br
 Mix 2 TV  Radio Kiss FM Brașov  Gazeta de Tr
 Nova TV  Radio Magic FM  Transilvania
 Pro TV Brașov  Nova FM  Monitorul Ex
 RTT Brașov  Radio Pro FM Brașov  Brasov.net
 TVS Brașov  Radio Super FM

Sport[modificare | modificare sursă]

Complexul Sportiv «Olimpia»

Brașovul are o veche tradiție în domeniul sportului, încă de la


sfârșitul secolului XIX înființându-se aici primele organizații sportive
(Asociația de Tir, Școala de Gimnastică și Cântări). Muzeul
Sportului Transilvănean este printre cele mai vechi de acest gen
din țară, și prezintă evoluția unor sporturi consacrate în oraș.
În perioada comunistă se organizau universiade, daciade la care
participau obligatoriu și sportivii brașoveni. Astăzi, infrastructura
Brașovului permite practicarea unor sporturi diverse
precum: fotbal, rugby, tenis, ciclism, handbal, planorism, schi, patin
aj, alpinism, paintball, bowling, înot, tir, baschet, arte
marțiale, echitație, volei sau gimnastică de întreținere. Nici
sporturile la masă nu au fost uitate: ruletă, cărți (mai ales în
cazinouri), biliard sau tenis de masă. În fiecare an, în preajma zilei
de 15 Noiembrie, la Brașov se organizează un cross în memoria
victimelor autorităților comuniste din 1987. Tot anual, la Baza
Sportivă „Olimpia”, se desfășoară competiția de tenis „Brașov
Challenge Cup”. Merită amintite o serie de instituții și locații de
practicare a sportului:

 FC Brașov
 Forex Brașov
 Rulmentul Brașov
 Federația Română de Karate Modern (F.R.K.M.)
 Baza sportivă „Olimpia”, cu Muzeul Sportului Transilvănean.
 Bazinul Olimpic Brașov
 Tineretului

În luna februarie a anului 2013, Brașov a fost orașul gazdă


al Festivalului Olimpic de iarnă al Tineretului European; la
olimpiadă au participat peste 900 de sportivi din 45 de țări. [35]

Note