Sunteți pe pagina 1din 5

Inervatia motorie a membrului inferior

Paralizii plex lombar

Etiologia paraliziilor de plex lobar: sunt rare deoarece plexul este situat in
profunzimea muschiului psoas si protejat de acesta.

- procese vertebrale (de origine inflamatorie, traumatisme vertebrale, tumori


vertebrale);

- procese inflamatorii si tumorale in micul bazin;

- exemplu – dermita livedoida – prin injectarea unor substante in regiunea fesiera


(bismut), patrunderea intraarteriala cu embolizarea arterei fesiere determina dermita
livedoida si paralizie de plex lombar prin afectarea vasculara.

NERVUL FEMURAL (CRURAL)

Inervaţie motorie :
• Muşchiul ilio-psoas (flexia coapsei pe bazin)
• Muşchiul cvadriceps (muşchii drept femural, vast medial, vast intermediar, vast
lateral):
– flexia coapsei pe bazin (muşchiul drept femural)
– extensia genunchiului – muşchiul cvadriceps impreună cu muşchii fesier mare şi
triceps sural intervin in
lanţul triplei extensii: extensia la nivelul şoldului, genunchiului, precum şi extensia
(flexia plantară) la
nivelul gleznei.

ETIOLOGIE
• Traumatisme (fracturi de bazin, injunghiere)
• Compresiuni:
– tumori, abcese, hematoame
– hernie femurală
• Neuropatii (diabet zaharat, porfirie)
 dupa histerectomii;
 inflamatia muschiului psoas;
 apendicele retrocecal operat;
 limfoame retroperitoaneale maligne;
 anevrismul de artera aorta abdominala;
 hematomul muschiului psoas in tulburari de coagulare (hemofilii si in tratamente
cronice cu anticoagulante);
 agiopatia diabetica sau aterosclerotica (foarte sensibil la ischemie)
 lovire la nivelul arcadei crurale – elongatie cu flexie si rotatia excesiva a coapsei;
 inglobarea in tesutul cicatricial dupa cura herniei inghino-crurale;
 traumatism prin hiperextensia soldului – rar;
• Spondilodiscartroză lombară (hernie de disc la nivel L2-L4)
• Iatrogenă:
– rahianestezii la nivel L2-L4
– cura chirurgicală a herniei inghinale şi femurale

TABLOU CLINIC
• Inspecţie :
– atrofia muşchiului cvadriceps
– atitudine particulară: genu recurvatum
** Genu recurvatum este o deformatie a genunchiului caracterizata prin posibilitatea de
a intinde exagerat de mult in fata gamba, fata de coapsa, formand un unghi deschis in
fata.
Genu recurvatum familial se observa la primii pasi ai unui copil. Este benign, se
datoreaza unei hiperlaxitati a articulatiei si dispare in mod normal la varsta adulta, fara
a se recurge la un tratament.
Genu recurvatum congenital se intalneste mai rar, este mai grav si este asociat unei
artrogripoze. Necesita un tratament chirurgical.
Genu recurvatum dobantit apare datorita unei fracturi a partii inferioare a femurului
sau a partii superioare a tibiei, sau ca urmare a deficitelor musculare datorate unei
paralizii care permit genunchiului sa aiba o mobilitate anormala. Pentru a preveni
producerea artrozei genunchiului, se va practica o osteotomie. **
• Reflexul rotulian abolit .
• Sindrom motor:
– afectarea mişcării de flexie a coapsei pe bazin
– afectarea mişcării de extensie la nivelul genunchiului
– afectarea mersului: membrul inferior este tarat pană la nivelul membrului inferior
sănătos fără a-l depăşi
– afectarea lanţului de triplă extensie (diverse activităţi in lanţ kinetic inchis): tulburări
in menţinerea
poziţiei ortostatice, la urcarea scărilor, la ridicarea de pe scaun, in efectuarea
genoflexiunilor

Teste clinice:

- cand deficitul e bilateral, bolnavul nu poate sta in picioare;

- flexia coapsei pe bazin contrarezistenta nu se executa;

- extensia gambei pe coapsa concomitent cu palparea tendonului cvadricepsului nu este


posibila;
- proba urcatului scarilor este negativa;

PARALIZII PLEX SACRAL


PARALIZIA NERVULUI
SCIATIC (ISCHIADIC)

Plexul sacrat se formeaza prin unirea radacinilor anterioare de la nivelul L5-S1-S2-S3.


Ramul terminal este reprezentat de nervul sciatic. Ramuri colaterale:

– nervul mic sciatic;

– nervul hemoroidal;

– nervul rusinos intern;

– nervul obturator intern;

– nervul fesier superior( ce inerveaza muschiul tensor al fasciei lata);

– nervul micului si mijlociului fesier;

– nervul ridicator anal.

La nivelul spaţiului popliteu se bifurcă in:


- nervul sciatic popliteu extern (peronier comun)
- nervul sciatic popliteu intern (tibial posterior)
ETIOLOGIE
• Traumatisme la nivelul bazinului
• Plăgi penetrante la nivelul regiunii fesiere, regiunii posterioare a femurului,
spaţiului popliteu
• Compresiune: tumori pelvine, hematoame, sarcină.
• Iatrogenă: injecţii greşite la nivel fesier
Se pot intalni 2 tipuri de leziuni:
- Leziuni înalte: afectarea ischiogambierilor (extensia la nivelul şoldului şi flexia
la nivelul genunchiului)
→ mers şi ortostatism imposibile
- Leziuni joase: paralizia nervului sciatic popliteu extern sau a nervului sciatic
popliteu intern.
Paralizia de nerv mic sciatic determina: dificultate in abductia si rotatia externa a
coapsei, deficit de extensie a coapsei ceea ce face dificil mersul si ortostatismul, bazinul
e inclinat de partea bolnava iar coloana de partea opusa, mersul este leganat. Cand
leziunile sunt bilaterale bolnavul nu poate sta in ortostatism.

Nervul sciatic popliteu extern (SPE ) la nivelul regiunii poplitee, inconjoara capul
peronierului si se imparte in 2 ramuri terminale:

– nervul musculo-cutanat pentru lungul si scurtul peronier care efectueaza flexia


dorsala, abductia si rotatia externa a piciorului. Senzitiv inerveaza fata dorsala a
piciorului cu exceptia marginii externe si a ultimei falange a degetelor.

– nervul tibial anterior ce inerveaza muschiul gambier anterior, extensorul comun al


degetelor, extensorul halucelui si pediosul; care efectueaza flexia dorsala, adductia,
rotatia interna a piciorului si extensia degetelor. Ramurile colaterale ale SPE sunt:
accesor safen extern si cutanat peronier care asigura inervatia senzitiva in regiunea
antero-externa a gambei.

In ansamblu, SPE asigura:

– extensia piciorului cu pozitionarea pe calcai;

– extensia primei falange a degetelor;

– abductia plantei, rotatia externa a acesteia si asigura bolta plantara.

Aspectul clinic:

– piciorul este cazut, balant, rotat intern, addus;

– hipotonie in loja antero-externa a gambei;

– in mers bolnavul stepeaza, adica flecteaza exagerat gamba si coapsa datorita


imposibilitatii de flexie dorsala a piciorului ;

– bolnavul nu poate efectua flexia dorsala a piciorului ( nu sta pe calcai ), ridicarea


marginii externe, abductia piciorului;

– nu poate bate tactul cu varful piciorului;

– apar tulburari trofice pe fata antero-externa a gambei si fata dorsala a piciorului, cu


exceptia marginii externe a piciorului.

Nervul sciatic popliteu intern (SPI), merge pe fata posterioara a gambei si are un ram
terminal- nervul tibial posterior- si un ram colateral- nervul accesor safen intern. SPI
inerveaza muschii: tricepsul sural (flexor si adductor al piciorului, flexor accesor al
gambei), gambierul posterior- flexor si rotator intern, flexor comun al degetelor, flexor
propriu al halucelui, muschiul plantar subtire, muschiul scurt abductor al halucelui,
scurt flexor al halucelui, scurt flexor comun al degetelor, muschii interososi. SPI asigura:
flexia plantei (ridicarea pe varfuri), flexia, abductia si adductia degetelor,adductia
plantei.

Aspectul clinic:

- atitudine cu picior in valgus si degete in ciocan;

- deficitul motor intereseaza flexia plantara si adductia;

- nu poate sta pe varfuri, in mers se sprijina pe calcai si mijlocul plantei- mers talonat-;

- nu poate efectua abductia si adductia degetelor;

- reflexul Achilian este abolit;

- apare o durere cu caracter cauzalgic;

- tulburarile vasculo-trofice sunt importante, se intalneste atrofia lojei posterioare a


gambei, piciorul este scobit, edematiat, cianozat. Putem vorbi despre ulcer perforant
plantar - datorita interesarii filetelor vegetative.