Sunteți pe pagina 1din 6

Revista de Medicină Şcolară şi Universitară, Vol IV, Nr.

1, ianuarie 2017

TULBURARE DE SPECTRU AUTIST FĂRĂ DEFICIT


INTELECTUAL SAU DE LIMBAJ (SINDROM
ASPERGER) – PREZENTARE DE CAZ
Voichița Șoldan – psiholog-logoped autonom,
asistent medical principal pediatrie,
Dispensar medical școlar, Tîrgu Mureș

REZUMAT cit intelectual sau de limbaj (sindrom Asperger), cu


elemente de ADHD, de stress postraumatic și de tul-
Tulburarile din spectrul autismului (TSA) sunt burări alimentare, cu evoluție favorabilă după 18 luni
tulburări neurodevelopmentale, asociate cu deficite de psihoterapii combinate și logopedice, simultan cu
de bază în comunicarea socială și interacțiune socială trainingul părinților, integrat în colectivitate la grădi-
și comportamente repetitive și restrictive. Prezentăm niță și urmează să fie școlarizat în clasa pregătitoare.
cazul unui copil de sex masculin, în vârstă de 6 ani 6 CUVINTE CHEIE: autism, sidrom Asperger,
luni, diagnosticat la vârsta de 4 ani cu TSA fără defi- copil, școală

AUTISM SPECTRUM DISORDERS WITHOUT


INTELLECTUAL IMPAIRMENT OR LANGUAGE
IMPAIRMENT (ASPERGER SYNDROME) –
CASE REPORT

ABSTRACT elements of ADHD, stress posttraumatic and eating


disorders, evolving positive after 18 months of com-
Autism Spectrum Disorders (ASD) are neu- bined psychotherapy and speech therapy, simultane-
rodevelopmental disorders associated with deficits ously with the training of parents, integrated into the
in social communication and basic social interaction community (kindergarten and trained for preparatory
and repetitive behaviors and restrictive. We present class).
the case of a male child, 6 years 6 months age, dia- KEY WORDS: autism, Asperger sydrome,
gnosed at 4 years age with ASD without intellectual child, school
impairment or language (Asperger syndrome), with

* Autor corespondent: Voichița Șoldan – psiholog-logoped autonom, asistent medical principal pediatrie, Dis-
pensar medical școlar, Tîrgu Mureș,
Articol primit: 10.01.2017, acceptat: 17.01.2017, publicat: 26.01.2017
Citare: Șoldan V. Autism spectrum disorders without intellectual impairment or language impairment(Asperger
syndrome) – case report. Journal of School and University Medicine 2017;4(1): 12-17

12
Articole științifice

INSTRODUCERE copilăriei, find considerate ca simple variante ale unei


singure entități clinice, definită ca Tulburare de spec-
In 1943 Leo Kanner a descris primele cazuri tru autist, cu manifestări variate, grupate diferit și de
de autism la copii, elementul comun al tabloului cli- intensităte variabilă de la un pacient la altul (vârstă,
nic fiind izolarea socială. Etimologic cuvântul autism sex, dezvoltare intelectuală, dezvoltarea limbajului,
provine din limba greacă, „autos” = sine. factori de mediu). [1,2,3,4,5]
În 1944, Hans Asperger descria și el o simp- Tulburările din spectrul autist (TSA) sunt tul-
tomatologie asemănătoare la un grup de băieți cu burări neurodevelopmentale, asociate cu:
probleme de integrare socială, identificând în același 1. deficite de bază în comunicarea socială și in-
timp și unele anomalii emoționale. teracțiune socială,
Autismul include o serie de tulburări comporta- 2. comportamente repetitive și restrictive.
mentale fundamentale. Tulburările din spectrul autist 3. Noua abordare diagnostică permite clinici-
fac parte din grupa tulburărilor neurodevelopmentale, anului un diagnostic mai descriptiv, ca TSA cu sau
definirea și încadrarea formelor clinice în Diagnostic fără deficit itelectual/tulburări de limbaj, anomalii ge-
and Statistical Manual of Mental Disorders (DSM), netice, etc.
de către American Psychiatric Association, suferind Sindromul Asperger așa cum era definit de
numeroase schimbări de-a lungul timpului. (vezi Ta- DSM – IV, se caracterizează prin comportament re-
bel 1) .[1,2,3,4,5,6] petitiv care afectează capacitatea de a comunica. Con-
DSM–V desființează diagnostice ca: tulburarea form DSM-V el este prezentat ca TSA fără deficit in-
de dezvoltare pervazivă nespecificată, tulburarea au- telectual sau de limbaj.[1,2,3,4,5]
tistă, sindromul Asperger, tulburarea dezintegrativă a
Tabel nr.1 : Istoricul clasificării au smului în DSM [1,2,3]

1952 DSM-I Nu există termenul de autism sau Tulburare de dezvoltare pervazivă


1968 DSM-II Se folosește terminologia de „Reacție schizoidă a copilăriei”
Tulburare de dezvoltare pervazivă:
Tulburare de dezvoltare pervazivă a copilului
1980 DSM-III
Autismul infantil
Autism atipic
Tulburare de dezvoltare pervazivă:
1987 DSM-III-R Tulburare autistă
Tulburare de dezvoltare pervazivă nespecificată
Tulburare de dezvoltare pervazivă:
Tulburare de dezvoltare pervazivă nespecificată
Tulburare autistă
1994 DSM-IV
Sindrom Asperger
Tulburare dezintegrativă a copilăriei
Sindrom Rett
2000 DSM-IV-TR Idem DSM – IV (cu cateva corecții pentru Tulburarea de dezvoltare pervazivă nespecificată)
2013 DSM – V Tulburare din spectrul autist

International Statistical Classification of Di- F80-F89), în cadrul Tulburărilor de dezvoltare perva-


seases and Related Health Problems, 10th Revision zivă (cod F 84). ICD – 10 (versiunea pentru 2016),
(ICD-10, versiunea OMS pentru 2016), încadrează definește sindromul Asperger ca o tulburare de va-
sindromul Asperger (cod F84.5), la capitolul V (Men- liditate nosologică incertă, caracterizată prin același
tal and behavioural disorders, codurile F00-F99), tip de anomalii calitative ale interacțiunii sociale re-
subcapitolul Tulburări de dezvoltare psihologică ciproce specifice autismului, împreună cu un reper-
(Disorders of psychological development, codurile toriu repetitiv, stereotip, restrictiv, de interese și ac-

13
Revista de medicină școlară și universitară

tivități. Diferă de autism, în primul rând, prin faptul copii (1 caz la 68 de copii). Sindromul Asperger are o
că nu există nici o întârziere generală sau o întârziere prevalență de 3 la 1000 copii.[1,2,6,8]
de limbaj sau în dezvoltarea cognitivă. Această tulbu- Diagnosticul, conform DSM – V, se stabilește
rare este adesea asociată cu stângăcie marcată. Există după 5 criterii (A, B, C, D, E), care țin cont de vârsta
o tendință puternică pentru această afecțiune de a per- la debut (C), caracterul limitativ al simptomelor (D),
sista în adolescență și în viața de adult. În viața adultă de deficiențele de comunicare și interacțiune socială
timpurie, ocazional, pot să apară episoade psihotice. (A), de prezența comportamentelor, intereselor și ac-
Alte diagnostice asimilate sindromului Asperger sunt tivităților restrictive, stereotipe(B), comorbidități și
cele de psihopatie autistă și tulburare schizoidă a co- deficiențe intelectuale (E), după cum urmează.[1]:
pilariei. [7] A. Deficite persistente în comunicarea socială
Posibil ca, în 2018, la următoare revizie, câd va și interacțiunea socială, în toate contextele, nemani-
apărea ICD-11, să apară unele modificări de încadrare festate ca întârzieri de dezvoltare generale, care să se
diagnostică, astfel încât să dispară posibilele confuzii regăsească în toate cele 3 arii descrise mai jos:
induse de diferențele dintre DSM-V și ICD-10.[8] 1. Deficite în reciprocitatea socio-emoțională:
Etiologia este neclară, se vorbește de o cauza- pornind de la manifestări de apropiere socială anor-
litate multifactorială cu implicarea factorilor gene- mală și imposibilitatea menținerii unei conversații din
tici în contextul factorilor de mediu, biologici și/sau cauza lipsei de reciprocitate afectivă, emoțională, de
genetici, care induc anomalii în structura și funcțio- interese și ajungând până la absența totală de inițiativă
nalitatea creierului, răspunzătoare de apariția TSA, în interacțiunile sociale.
dar markerii specifici încă nu au putut fi identificați, 2. Deficite în comportamentele de comunicare
rezultatele studiilor fiind încă contradictorii. Facto- non-verbală, folosite în interacțiunea socială: pornind
rii genetici pot fi implicați, aproximativ 10% din ca- de la comunicare non-verbală și verbală foarte slabă
zurile de autism se asociază cu sindrom Angelman, (anormalități în contactul vizual, limbaj corporal)
sindrom X-fragil (sindromul Martin Bell), sindrom sau deficite în înțelegerea și folosirea comunicării
Down, scleroza tuberoasă, și altele. Părinții unui copil non-verbale și până la absența completă a expresiilor
cu TSA au 2-18% șanse de a avea și un al doilea un faciale și a gesturilor în comunicare.
copil cu TSA. Alți factori de risc sunt medicația din 3. Deficite în dezvoltarea și menținerea relații-
timpul sarcinii (acid valproic, talidomida), vârsta în- lor sociale (în afara relațiilor cu anturajul, îngrijitorii):
aintată a părinților, alți factori ce acționează imediat pornind de la dificultăți de adaptare a comportamen-
înaintea, în timpul și imediat după naștere, greutatea telor în funcție de contextele sociale diferite, dificul-
mică la naștere. [1,2,3,4,5,6,8,9] Se vorbește de ase- tăți în participarea la jocuri imaginative și la formarea
menea despre factori inflamatori și autoimuni, 50% prieteniilor până la absența totală a interesului pentru
dintre copiii cu TSA având în antecedente manifestări ceilalți oameni.
atopice cu activarea mastocitelor (astm, eczema, aler- B.Comportamente, interese și activități restric-
gii sau intoleranțe alimentare), corelate cu prezența tive, repetitive (stereotipe), manifestate în cel puțin 2
autoanticorpilor cerebrali; mastocitele activate pot dintre următoarele arii:
elibera mediatori inflamatori și neurotoxici, responsa- 1. Vorbire, mișcare motorie și utilizare de
bili de focare inflamatorii cerebrale.[10] Sunt în curs obiecte în mod stereotip (repetitiv): precum simple
numeroase studii și cercetări privind etiologia și fac- mișcări stereotipe, ecolalia, utilizarea repetitivă a
torii de risc ai TSA. obiectelor, utilizarea de secvențe idiosincratice.
Epidemiologie: TSA se pare că este în creștere 2. Atașament excesiv la rutină, comportamente
la nivelul întregii lumi, cu o incidență mai mare la și vorbire ritualizate sau rezistență excesivă la schim-
băieți, sex ratio baieți: fete= 4:1, dar nu există varia- bare: de pildă ritualuri motorii, insistență în a mânca
ții legate de rasă, etnie, mediu socio-economic. Pre- aceeași mâncare, în a merge pe același drum, folo-
valența, conform CDC, în 2012, varia între 8,2-24,6 sirea acelorași întrebări sau apariția stresului la mici
cazuri la 1000 de copii, cu o medie de 14,6 la 1000 de schimbări.

14
Articole științifice

3. Interese fixiste, restrictive manifestate cu o vante), observația (comportamentul non-verbal, rela-


concentrație maximă, o intensitate anormală: precum ția părinte – copil), testul Raven color, cuburile Kochs
atașament/preocupare puternică pentru obiecte neobiș- pentru aprecierea nivelului de dezvoltare cognitivă a
nuite, interese excesive manifestate cu perseverență. copilului, fișa de investigare pentru părinți, chestionar
4. Hiper– sau hipo– reactivitate la stimuli senzo- de evaluare a copiilor cu vârste cuprinse între 3-7 ani
riali sau un interes neobișnuit pentru caracterul senzo- (ECI 4), fișa de evaluare logopedică, tehnici ludice.
rial al mediului (de pildă, indiferență la durere/căldură/ Observații: receptivitatea părintelui, disponibilitatea
frig, reacții neobișnuite la anume sunete sau texturi, de a-i răspunde și exprimarea atenției față de copil;
atingere sau mirosire excesivă a obiectelor, fascinație dovedirea unei atitudini afectuoase, calde, prin tonul
pentru lumină sau pentru învârtirea obiectelor). vocii și exprimarea facială în cadrul comunicării; ati-
C. Simptomele trebuie să fie prezente din co- tudini gestuale și corporale manifestate de părinte și
pilăria timpurie (chiar dacă nu se manifestă integral răspunsurile copilului la aceste manifestări non ver-
până în momentul în care cerințele sociale depășesc bale. .[11,12,13,14,15,16]
capacitățile limitate). Date despre familia copilului (istoric social):
Copilul face parte dintr-o familie legal constituită, cu
D. Toate aceste simptome limitează și îngreu-
doi copii; în familia copilului mai este o soră în vârstă
nează funcționarea firească a individului zilnic.
Diagnosticul diferențial se face cu: sindromul de 1 an. Relațiile din familie sunt armonioase, ambii
Rett, mutismul selectiv, tulburări de limbaj și tul- părinți fiind implicați în creșterea și educarea copiilor.
burarea comunicării sociale (pragmatice), tulburări Părinții sunt ajutați în creșterea și educarea copiilor
de dezvoltare intelectuală fără TSA, boala ticurilor, de către familiile lărgite. Ca stil parental, mama se în-
ADHD, schizofrenia.[1,2,3,6,11,12,13] scrie în stilul interactiv, cu orientare spre oameni și un
Tratamentul nu este medicamentos (arareori ritm rapid, activ. Acest stil este caracterizat de socia-
simptomatic), ci psihoterapeutic, instituindu-se te- bilitate, spontaneitate, optimism, ușurință în exteriori-
rapii individualizate ca: Terapia Comportamentală zarea emoțiilor. Manifestă competitivitate, încredere
Aplicată (ABA), ludoterapia, jocul de rol, logopedie în forțele proprii, își sprijină afectiv copilul, îl laudă
și trainingul părinților.[1,11,12,13,14,15,16] și-l încurajează pentru realizările sale, oferindu-i în-
Evoluția și prognosticul sunt variabile în func- credere în sine. Mama copilului este foarte informată
ție de gradul și tipul de afectare având în vedere po- cu privire la caracteristicile de dezvoltare pe vârste
limorfismul TSA și multitudinea de factori favorizanți a copiilor, cu privire la nevoile ce trebuie satisfăcute
sau declanșatori mai mult sau mai puțin cunoscuți/ unui copil pentru a se asigura o dezvoltare armonioasă
identificați. a acestuia.

PREZENTARE DE CAZ Rezultatele evaluării psihologice :

Prezentăm cazul unui copil de sex masculin, a) Dezvoltarea socio-psiho-emoțională a copi-


L.L.A, născut în iunie 2010, care frecventează o gră- lului
diniță cu program prelungit, din Tîrgu Mureș, pentru  Dezvoltarea cognitivă: este cel mai proba-
care evaluarea psihologică s-a făcut la solicitarea ma- bil în baremul vârstei sau peste acesta. Nu cola-
mei copilului, cu motivația lipsei de atenție, a proble- borează pentru aplicarea unui instrument de sta-
melor de vorbire și hiperactivității copilului. Evalua- bilire a nivelului intelectual. Refuză să lucreze cu
rea psihologică s-a făcut în cabinetul de psihologie și cuburile Kochs ”deoarece au prea multe culori”,
a constat din: interviu cu mama copilului și aplicare iar culoarea lui preferată e verde. Realizează seria
de teste/chestionare (o ședință 60 minute), evaluarea A a testului Raven color, cu o singură eroare, dar
copilului cu aplicarea de teste relevante (2 ședințe a refuză să-l finalizeze. Nu desenează, nu colorează,
50 minute). execută doar niște mâzgălituri.
Metodelele de evaluare folosite au fost: in-  Deprinderile de autonomie personală sunt
terviu semistructurat (mama, fără alte persoane rele- formate, dar neconsolidate (mănâncă singur în

15
Revista de medicină școlară și universitară

grădiniță, dar nu și acasă; se îmbracă singur, are fuzul adultului de a-i satisface imediat cererile.
control sfincterian). Stabilește relații interperso- ECI 4 reliefează scoruri cutoff cu semnificație la:
nale relativ adecvate, este sociabil, are uzanța re- ADHD, tipul cu deficit de atenție, stres posttrau-
laționărilor sociale. Nu menține contactul vizual. matic (mama relatează un episod în care, la vârsta
Are preocupări bizare legate de trierea/manipula- de 3 ani, consecutiv unei căderi, copilului i-au fost
rea unui anume tip de obiecte, cu preferință pentru puse 2-3 copci la buza inferioară (fără spitalizare),
obiectele mici, identice, de aceeași culoare – roșie Tulburări de alimentare (are preferințe alimentare
sau verde. puternice, mănâncă puțin, refuză să mănânce sin-
 Limbajul pasiv și activ este peste nivelul gur uneori), tulburare Asperger (comportamente
vârstei cronologice ca bogăție a vocabularului, nu- bizare, uneori mișcări repetitive).
anțare morfo-sintactică și flexibilitate în utilizare; Diagnostic: În urma evaluării neuropsiholo-
își exprimă cu ușurință sentimentele și emoțiile. gice și psihiatrice, pe baza prezenței criteriilor de dia-
 Fișa de evaluare logopedică reliefează ur- gnostic DSM-V: A2; B1, 2, 3 ; C, interpetăm cazul ca
mătoarele aspecte: motricitate generală bună, mo- TSA fără deficit intelectual sau de limbaj, (echivalent
tricitate fină (mobilitatea degetelor) bună, structuri cu sindrom Asperger, conform ICD-10 și DSM-IV),
perceptiv-motrice, nu este unilateralizat dar tinde cu elemente de ADHD, elemente de stres postrauma-
să utilizeze mai mult mâna stângă, cunoștințe și tic și de tulburări alimentare.
achiziții peste nivelul vârstei în ceea ce privește Terapie: Se instituie unu program de consoli-
formele (ex. romb), nuanțe ale culorilor, operarea dare a deprinderilor de autonomie personală și socială,
cu cifre, recunoșterea literelor (cunoaște alfabe- de reglaj comportamental, în special în mediul fami-
tul), informații privind animalele și mediul lor de lial și terapie logopedică, pentru corectarea sunetelor
viață; cunoaște limba engleză și îi place să cânte afectate. Metodele psihoteraputice aplicate au fost Te-
în limba engleză; cunoaște principalele momente rapia Comportamentală Aplicată (ABA), ludoterapia,
ale zilei, zilele săptămânii, lunile anului, anotim-
jocul de rol, sandplay therapy, logopedie, trainingul
purile; este orientat în timp și spațiu; cunoaște cu-
părinților, toate cu planuri individualizate și adaptate
lorile, mărimile, cantitățile și formele geometrice;
la nevoile copilului. Programul de terapie a început
cunoaște schema corporală; prezintă dificultăți de
la vârsta de 4 ani și 3 luni timp de 1 an și 6 luni cu o
concentrare și de menținere a atenției în activitate;
frecvență de 2 ședințe pe săptămână, cu durata de 50
nivelul de înțelegere a limbajului este nivelul vâr-
stei iar limbajul verbal este bine dezvoltat, folo- de minute, după o perioadă de preterapie și evaluare.
sește denumiri, acțiuni, însușiri, cuvinte de relație; Rezultatele obținute în urma terapiei au fost
vorbește în propoziții dezvoltate, folosind corect menținerea contactului vizual, consolidarea deprinde-
timpul verbelor, înțelege și folosește noțiunile de rilor de autonomie personală, reducerea stereotipiilor,
ieri, azi, mânie și percepe continuitatea unei acți- respectarea regulilor atât acasă cât și în societate, re-
uni; înțelege și utilizează adecvat pronumele per- ducerea preferințelor alimentare prin acceptarea unor
sonal și conjugarea corectă a verbelor; fonastenie noi alimente, corectarea sunetelor afectate, fonaste-
– voce lipsită de energie, slăbiciune, vorbire lipsită niei, reușind chiar să folosescă modulații și intonații
de modulații, mișcare a buzelor fără sunet; pre- diferite în vorbirea curentă, dezvoltarea limbajului
zintă dislalie polimorfă, cu afectarea sunetelor; L, para și non verbal. Copilul este integrat în continuare
F-V, S-Z-Ț, Ș-J-CE-CI și R. Substituie cuvintele în colectivitate, unde se remarcă schimbări majore în
de legatură sa, se, și, să cu : HA, HE, HI, HU; dia- comportament, în respectarea programului și reguli-
gnostic neuropsihiatric – TSA ( în observație); an- lor, urmând să fie școlarizat în clasa pregătitoare.
tecedente persoale patologice: boli virale ușoare. Recomandări pe termen lung: monitorizarea
 Dezvoltarea afectivă: nu sunt prezente tul- în continuare, în funcție de necesități, cultivarea abi-
burări emoționale, copilul dezvoltă un atașament lităților deosebite ale copilului (limba engleză), dez-
corect centrat pe mamă, are răspunsuri emoționale voltarea imaginației creative, dezvoltarea inteligenței
corespunzătoare. Mama relatează crize de afect emoționale, alegerea unui sistem de învățământ unde
la impunerea unor reguli de către adult sau la re- copilul să poată fi integrat, înțeles, valorizat și stimu-

16
Articole științifice

lat. Transformarea obsesiei copilului pentru domeniul 3. Kaufmann WE. DSM-5: The New Diagnostic Criteria
favorit într-o pasiune și, ulterior, într-o meserie. Acești For Autism Spectrum Disorders,
4. http://www.autismconsortium.org/symposium-files/
copii pot deveni profesioniști și specialiști foarte buni
WalterKaufmannAC2012Symposium.pdf
în domeniile care îi atrag. Pasiunea copilului ar putea 5. Kent R, Carrington S, Le Couteur A, Gould J, Wing L,
deveni ușor iritantă și enervantă atât pentru părinți, Maljaars J, Noens I, Van Berckelaer-Onnes I, Leekam S. Di-
cât și pentru cei din jur. Copilul având tendința de a agnosing Autism Spectrum Disorder: who will get a DSM-5
vorbi numai despre ceea ce îl pasionează, acest lucru diagnosis?, Journal of Child Psychology and Psychiatry
2013;54:11:1242–1250
ar putea deveni deranjant. De aceea, părinții sunt sfă-
6. Milea Ș. DSM 5 și psihopatologia infanto-juvenilă. Re-
tuiți să îi ducă la cursuri, ateliere sau școli specializate vista de Neurologie si Psihiatrie a Copilului si Adolescentului
în acel domeniu, unde își poate cultiva liber pasiunea. din Romania 2013;21(3):5-16
Din păcate, la fel ca multe alte tulburări din spectrul 7. Tasker R, McClure R, Acerini C. Oxford Book Hand-
autist, nu se poate vindeca complet. Părinții pot oferi book of Pediatrics, Second Edition. Oxford Univerity Press
însa copilului sprijinul necesar pentru a-i îmbunătăți 2008;320-322, 518-520, 556-584,772-784, 986-994
8. International Statistical Classification of Diseases and
calitatea vieții și a-l integra mai bine în societate. Related Health Problems 10th Revision (ICD-10) -WHO Ver-
[13,14,15,16] sion for; 2016
În loc de concluzii, poemul „Autism is”, din 9. Christensen D, Baio J, Van Naarden Braun K, Bilder
volumul „ASPoetry: llustrated Poems from an Aspie D, Charles J, Constantino J, Daniels J, Durkin M, Fitzgerald
Life” de Wendy Lawson. „Autism is: being present R, Kurzius-Spencer M, Li-Ching Lee, Pettygrove S, Robin-
son C, Schulz E, Wells C, Wingate M, Zahorodny W, Year-
in this world,/But not entirely of it. / I am one step
gin-Allsopp M. Prevalence and Characteristics of Autism
removed and curled, / The switch just doesn’t click. / Spectrum Disorder Among Children Aged 8 Years. Autism
I perform the role of my perception,/ And play many and Developmental Disabilities Monitoring Network, 11 Si-
parts so well./ But minus files for my redemption, / tes, United States, Centers for Disease Control and Preven-
My part in life I cannot tell. Life is like a video,/ I tion 2012. Morbidity and Mortality Weekly Report (MMWR)
2016;65(3);1–23
watch but cannot partake./ My uneven skills are but
10. Peng Kiat Pua E, Bowden S, Seal M. Autism spectrum
an echo,/ Of the frustrations which I hate! /However, disorders: Neuroimaging findings from systematic reviews.
my focused use of time and space, / I would not give Research in Autism Spectrum Disorders 2017;(34):28–33,
away ./ I know that I am especially placed, / For some available online 4 December 2016
developed career one day!”(Wendy Lawson este psi- 11. Theoharides Th, Tsilioni I. Neuroimmune Pharmaco-
holog, profesor univeritar și după 25 de ani de dia- logy. Autism Spectrum Disorders, Springer International Pu-
blishing 2016: 643-659
gnostic greșit – schizofrenie, în 1994, a fost diagnos-
12. Manning-Courtney P, Murray D, Currans K, Johnson
ticată cu sindrom Asperger, moment în care s-a întors H, Bing N, Kroeger-Geoppinger K et al. Autism Spectrum Di-
la universitate și și-a dedicat cariera studierii acestei sorders, Current Problems in Pediatric and Adolescent Health
boli cu accent pe influența dezvoltării neurologice in- Care 2013; 43(1):2–11
dividuale asupra stilurilor de învățare.) 13. Iacob DC. Differentiated Diagnosis Between Autism
And Alalia. Clinical Interview. Journal of School and Univer-
Asociatia Americană de Pediatrie recomandă,
sity Medicine 2015;2(2):48-52
pe cât posibil, screeningul pentru TSA la toți copiii cu 14. Pop A. Social (Pragmatic) Communication Disorder.
vârsta de 18 luni și 24-30 de luni, deoarece diagnosti- Journal of School and University Medicine 2015;2(2):46-48
cul și intervenția timpurie sunt foarte importante pen- 15. Peeters Th. Autismul, teorie şi intervenţie educaţio-
tru o evoluție favorabilă a cazului.[1,8] nală. Polirom Iași 2009
16. Asociația de Științe Cognitive din România; Metode
și tehnici de evaluare și intervenție. Ghid pentru părinți; Ghid
BIBLIOGRAFIE elaborat în cadrul proiectului POSDRU/23/2.2/G/7859; oc-
1. American Psychiatric Association – Diagnostic and tombrie 2007, Cluj-Napoca, ppi 93-113; 151-293
Statistical Manual of Mental Disorders, Fifth Edition, Ame- 17. Barkley, Russell A. Copilul dificil: manualul terape-
rican Psychiatric Association, 2013 utului pentru evaluarea și trainingul părinților. Cluj-Napoca.
2. American Psychiatric Association – Diagnostic and Editura ASCR 2009: 123-151; 236-242
Statistical Manual of Mental Disorders, Forth Edition, Ameri- 18. Lawson W. „ASPoetry: llustrated Poems from an As-
can Psychiatric Association, 1994 pie Life”. Jessica Kingsley Publishers 2006:43

17