Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Topografie Cap I
Topografie Cap I
RIDICARI TOPOGRAFICE 1
Reţelele de sprijin.
Orice ridicare in plan sau de trasare se execută pe baza unei reţele de
sprijin indiferent de precizia cerută, scara de reprezentare, mărimea suprafeţei etc.
La noi, pe întreg teritoriu naţional, s-au determinat reţele de stat numite si
retele de sprijin de ordinul I-IV, de către unităţi specializate, cu o mare precizie,
asigurând cadrul general si unitar al tuturor ridicărilor in plan.
Sisteme de referinţă.
Punctele reţelei de sprijin sunt definite numeric faţă de sisteme de
referinţă specifice, legate de suprafaţa Pământului, concepute şi alese în aşa fel
încât să asigure legătura funcţională, bilaterală între reprezentare şi teren. Pentru
ridicările planimetrice referinţa o constituie sistemul cartografic adoptat, iar
pentru cele altimetrice suprafaţa de nivel zero. Pe suprafeţe mici, în anumite
condiţii, se admit ca referinţe şi unele sisteme, respectiv reţele, independente,
locale.
Fig 1.4 Împărţirea suprafeţei Pământului în trapeze la scara 1:1 000 000
Nomenclatura hărţilor la scările 1:500 000, 1:200 000 şi 1:100 000 se face
după hărţile (trapezele) la scara 1:1 000 000 (fig 1.5 ).
O foaie la scara 1:1 000 000 se împarte în patru foi la scara 1: 500 000
notate cu A, B, C, D.
Pentru scara 1: 200 000, foaia iniţială se împarte în 36 foi notate cu cifre
romane, iar pentru scara 1: 100 000 în 144 foi notate cu cifre arabe de la 1 la 144.
(fig 1.5 ).
Reprezentările la scările 1:50 000, 1.25 000, 1.10 000, 1:5 000 au la bază
foaia la scara 1:100 000. Fiecare se împarte succesiv în câte patru pentru a obţine
foile la scările imediate mai mari (fig 1.6 ).
Împărţirea pentru scara 1:2 000 are la bază foaia la scara 1:5 000 ce se împarte în
patru notate cu cifre de la 1 la 4 (fig 1.7 ).
Fi
g. 1.8. - Proiectia punctelor pe suprafeţe de referinţă:
a - in geodezie (pe suprafeţe mari); b - in topografie (pe
suprafeţe mici).
8 TOPOGRAFIE – METODE DE RIDICARE ÎN PLAN
Fig. 1.11 - Indesirea reţelei de sprijin prin puncte rezultate din intersecţie
liniară.
Bornarea punctelor
Punctele reţelei de sprijin ca şi cele de îndesire se marchează prin borne.
Dimensiunile bornelor din beton armat sunt reglementate prin STAS 344-52 şi
4294-54 ca şi de Instrucţiunile pentru triangulaţia geodezică de ordinul I, II, III şi
IV din 1962 a MFA Direcţia Topografică Militară.
Formatul bornelor este acela al unui trunchi de piramidă cu secţiune
pătrată. În lipsa bornelor de beton se pot ciopli borne din piatră. Dimensiunile
acestora sunt în general mai mici decât ale bornelor din beton. Cioplitura este
finisată numai în partea superioară.
Bornarea se face în aşa fel încât borna să rămână afară circa 5-10 cm
pentru a putea fi uşor găsită şi în plus o muchie să fie aşezată pe direcţia nord-sud,
iar pe partea sudică să fie scris anul bornării.
Marcarea punctelor ce aparţin reţelelor de îndesire (puncte de ordinul V),
determinate prin intersecţii, drumuiri poligonometrice, triangulaţii,
trilateraţii,retelelor de ridicare, se face cu ajutorul unor borne de beton armat,
având forma unui trunchi de piramidă, de dimensiuni standardizate. Modul de
bornare este ilustrat în figura 1.19 si 1.20.
Semnalizarea punctelor
Pentru a putea fi vizate de la depărtare, punctele trebuie semnalizate.
Semnalizarea punctelor reţelei de sprijin precum şi a celor de îndesire propriu-zisă
se face prin semnale permanente (construcţii rigide) pe toată perioada de
măsurare, pe când celelalte puncte se semnalizează cu semnale portabile (jaloane).
Pentru semnalizarea temporară a punctelor se folosesc jaloane( fig.1. 22),
iar semnalizarea de durată se face prin construcţii permanente, rigide, piramide
din lemn,metal sau elemente prefabricate ce au ca piesă principală un pop cu
16 TOPOGRAFIE – METODE DE RIDICARE ÎN PLAN
Piramidele înalte fiind foarte scumpe se vor construi numai atunci când
problema dată nu admite alte soluţii mai ieftine.
20 TOPOGRAFIE – METODE DE RIDICARE ÎN PLAN
Alte semnale.
In localităţi se folosesc construcţii înalte: biserici, coşuri de fabrică sau
semnale construite pe terasele blocurilor turn (fig.1.26),acestea fiind înalte şi cu
bune vizibilităţi vor fi folosite întotdeauna ca semnale .