Sunteți pe pagina 1din 24

RESURSELE NATURALE

ŞI AGRICOLE
I. RESURSELE NATURALE
- se pot clasifica:
A: după modul în care pot (sau nu) fi refăcute de
circuitele planetare: - resurse regenerabile;
- resurse neregenerabile;
B: după locul unde se află situate:
- resurse ale mediului natural;
- resurse ale scoarţei terestre;

Platforme de foraj marin


A. RESURSE NEREGENERABILE
- se diminuează pe măsura utilizării lor, iar refacerea lor este
imposibilă
- mai importante pentru om sunt:
 resursele energetice de combustibili fosili (cărbuni,
petrol, gaze naturale, uraniu);
 resursele de minereuri feroase şi neferoase;
 anumite săruri;
 roci foarte rare;
 solul (care se regenerează greu şi într-un timp îndelungat);

Cărbuni
Rezerve Asigurare în
Resurse Consum anual
(aproximate) timp

Cărbuni 1 000 mld. t. 4,5 mld. t. 230 ani


Petrol 160 mld. t. 3,0 mld. t. 50 ani
Gaze naturale 141 000 mld. tm³ 2 000 mld. tm³ 70 ani

Minereu de fier 150-200 mld. t. 850 mil. t. 150-200 ani


Bauxită 20 mld. t. 110 mil. t. 180-200 ani
Cupru 300-500 mld. t. 10 mil. t. 30-50 ani
Plumb 60-100 mld. t. 6 mil. t. 10-15 ani
Staniu 7-9 mld. t. 0,2 mil. t. 40 ani
Zinc 140 mld. t. 8 mil. t. 15-20 ani
2,5 mld. t. 0,3 mil. t. 10 ani
Magneziu
 Sarea este regenerabilă în timp indelungat, dar rezervele
actuale reprezintă acumularea unor cantităţi într-un
interval foarte mare de timp.
 rezervele actuale sunt concentrate în proporţie de 1/40
pe continente şi 39/40 sunt dizolvate în apa oceanelor.
 resursele de sare la consumul actual ajung peste 5,5 mil.
ani, ceea ce reprezintă un grad de asigurare considerabil.
 dintre resursele neregenerabile, o situaţie aparte o au
hidrocarburile lichide şi gazoase (petrol / gaze naturale),
deoarece sunt utilizate în intensiv şi în cantităţi foarte
mari.
 petrolul e materia primă de bază pentru ramuri industriale
(petrochimia, termoenergia) şi pentru transporturi, fiind
resursa principală a lumii contemporane;
Platformă de foraj marin

 criza petrolului, (deceniile 8 si 9 ale secolului), a dus la


exploatarea extensivă şi neraţională a petrolului;

 efectul l-a reprezentat (pe langa scumpire) o diminuare a


consumului şi plafonarea acestuia la dimensiuni mari, dar
constante (3 mld. tone, faţă de 3,2 mld. tone);

 pe ţări, situaţia arată un grad înalt de concentrare a


rezervelor în Orientul Mijlociu şi Apropiat, care cuprinde
toate ţările cu peste 10 mld. tone rezerve.
Volum rezerve Raportul
Ţara
(mld. t) rezerve/producţie (ani)
Arabia Saudită 35,62 84
Irak 13,41 354
Kuwait 13,35 130
Iran 12,33 68
Emiratele Arabe Unite 9,84 111

Ţara Capacitate Producţie


SUA 763 000 762 512
Federaţia Rusă 301 062 178 009
Japonia 260 000 209 350
China 170 000 130 938
Italia 139 800 89 253
 gazele naturale, la fel ca şi petrolului sunt limitate în
timp.
 gaze se găsesc în cantităţi mari în ţările foste ale
U.R.S.S. (Federatia Rusă, Turkmenistan, Ucraina).
 pe a doua poziţie se situează Iranul, urmat de alte ţări
din jurul Golfului Persic.

Conductă de gaz
Regiunea Producţia Consumul
Europa de Vest 215 307
Europa de Est si ex-URSS 685 582
America de Nord 684 695
America Latina 107 109
Orientu Mijlociu 138 131
Africa 84 42
Asia si Oceania 206 215
 cărbunii vor ajunge peste 200 de ani;
 repartiţia lor e legată de continentele unde în anumite
condiţii climatice, de vegetaţie şi tectonice s-au format
rezervele cele mai mari;
 deşi producţia mondială s-a diminuat în ultimii ani,
cărbunele rămâne o resursă care va putea înlocui
petrolul şi gazele naturale după epuizare;
 impedimentul acestei resurse este poluarea mediului.

Extragerea cărbunilor
 metalele radioactive naturale (uraniu şi thoriu) e utilizat
în atomocentrale;
 producţia de uraniu e acum în uşoară scădere;
 atomoenergia produce 18% din totalul energiei electrice şi
cca. 6% din balanţa energică.
 gradul de asigurare în timp e mult mai mare decât a altor
resurse energetice iar utilizarea materialelor radioactive e o
soluţie pentru energia post-petrolieră.

Uraniu

 dintre resursele de minereuri neferoase, se pune în


evidenţă epuizarea rapidă a celor de cupru;
 o asigurare redusă în timp o au şi resursele de plumb, staniu
şi zinc, minereuri cu o importanţă deosebită în metalurgie şi
în construcţiile de maşini.
 bauxita şi minereurile de fier au un grad mai mare
de asigurare.
 există o dependenţă energetică a societăţii omeneşti de
anumite resurse neregenerabile (petrol, gaze naturale);

Bauxita

Folii / vase de aluminiu

 o problemă e epuizarea rapidă a resurselor de bază şi


poluarea intensă a aerului;
 alternativa e trecerea la alte resurse (regenerabile), care
necesită tehnologii, dar diminuează poluarea mediului;
B. RESURSE REGENERABILE
sunt inepuizabile, sau se refac în anumite intervale;
energia atomică e o formă alternativă faţă de resursele
clasice;
în privinţa minereurilor feroase, posibilităţile utilizării unor
resurse alternative sunt deocamdată modeste;
acestea sunt:
Energia eoliană
 energia geotermală
 energia solară
 energia eoliană
 energia mareelor
 hidrogenul
Energia solară  hidroenergia
1. Energia geotermală
e manifestarea la suprafaţă a energiei interne a Terrei;
mare parte din energia internă se consumă natural:
migrarea magmei în astenosferă;
deplasarea şi coliziunea plăcilor tectonice;
fenomene de vulcanism şi apariţia rifturilor;
altă parte a energiei interne poate ajunge la suprafaţă într-o
formă modificată:
energia termică a apelor (energia geotermală);
căldura terestră;

Energia geotermală
2. Energia solară
e foarte mare, ca sursă energetică / de energie electrică;
energia solară e dispensată inegal, datorită unor cauze
diferite, cum ar fi:

forma Pământului; Energia solară


mişcările Pământului;
masa atmosferei străbătute;
albedoul;
nebulozitatea, etc.;

din totalul de energie solară, 80% se consumă în circuitul


apei în natură şi 16% pentru fotosinteză;
aceasta are valori foarte mari în zona tropicală, maxime în
Sahara şi valori mici în zonele polare.
3. Energia eoliană
 utilizează puterea mecanică a vântului;
 întreaga suprafaţă terestră are un anumit potenţial eolian;
 cele mai favorabile regiuni pentru captare sunt:
 regiunile litorale;

 insulele din largul oceanelor;

 munţii înalţi;

 regiunile deşertice;
4. Energia mareelor
 reprezintă forma de stocare a energiei cinetice a oceanelor
în mişcarea de ridicare / coborâre a suprafeţei sale, ca
urmare a atracţiei Lunii;
 sunt importante regiunile unde amplitudinea mareică
(diferenţa dintre flux şi reflux) e mai mare de 8 m.

1 2

Flux (1) şi reflux (2) în Golful Fundy; sursa: Wikipedia


5. Hidrogenul
 are mare capacitate energetică;
 este nepoluant;
 e predispus la aprinderi accidentale;
 se obţine din hidrocarburi;
 principala rezervă o reprezintă apa;
 se obţine prin electroliză sau prin utilizarea
energiei nucleare (care e deficitară);
6. Hidroenergia
 e forma cea mai cunoscută de utilizare
energetică a unei resurse alternative;
 în prezent, produce aproape 1/5 din
producţia mondială de energie electrică.
II. RESURSELE AGRICOLE

 Pedosfera e o resursă naturală fundamentală;


 este mediul unde se dezvoltă plante de cultură şi vegetaţie;
 suprafaţa solurilor utilizabile agricol e de cca. 32 mil. km²;
 o problemă: asigurarea unor resurse de hrană suficiente
pentru întreaga populaţie a planetei;
 în secolul trecut (deceniile 8, 9) creşterea populaţiei Terrei
a fost superioară creşterii producţiei agroalimentare;
 în ultimul deceniu situaţia s-a echilibrat, dar s-au adâncit
decalajele între regiuni şi ţări.
- în prezent întâlnim următoarele posibilităţi:
 cele mai populate ţări (China/India) dezvoltă producţia
agroalimentară mai mult decât creşterea populaţiei;

 ţările cu agricultură comercială şi producţie ridicată


au sporit producţia agroalimentară mai mult decât creşterea
populaţiei, dar mai puţin faţă de posibilităţile proprii;

 ţările cu agricultură de subzistenţă au avut creşteri ale


producţiei agroalimentare nesemificative faţă de populaţie;

- acest grup de ţări (ţările africane, ţări din America Latină şi


Asia de Sud-Est) sunt confruntate cu un deficit permanent
de produse agroalimentare şi creează o “problemă a hranei”
la nivel regional şi mondial.
- posibilităţile de utilizare a terenurilor pentru agricultură, au
următoarele dimensiuni:

 creşterea productivităţii terenurilor actuale, printr-o


agrotehnică şi chimizare corespunzătoare;
 extinderea irigaţiilor în zonele semiaride şi utilizarea
resurselor de soluri cu o fertilitate redusă;
 dezvoltarea unor practici agricole care permit creşterea
cantitativă şi diversificarea calitativă a produselor agricole;
 conservarea atentă a resurselor de soluri;

Agricultură
 la nivel mondial, există o discrepanţă în privinţa consumului
produselor agroalimentare.
 o problemă importantă ar fi încercarea asigurării intregii
populaţii a planetei.

Bibliografie: manual clasa a XI-a Corint


Wikipedia
Encarta 2000
TEMĂ DE CASĂ

Realizaţi un eseu cu caracter


geografic de maximum două pagini,
având titlul: “Modul de utilizare a
resurselor naturale în gospodăriile
omeneşti”
Realizare:

Eleva:
Mădălina Ţetcu
Clasa: a XI-a Ştiinţe ale Naturii

Prof. dirig.
Horaţiu Tudor

Liceul Teoretic “Axente Sever” Mediaş

2009