Sunteți pe pagina 1din 5

Principii, valori şi idei directoare ale ideologiilor politice

Conservatorism Creştin-democraţie Liberalism (clasic) Progresi(vi)sm Socialism Comunism


Dreapta – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – Centru – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – Stânga
Viziune Omul este o fiinţă imperfectă şi fragilă care Omul este o fiinţă imperfectă însă suficient de bine Omul este bun de la natură, însă facultăţile lui au
despre om trăieşte într-un mediu dificil sau chiar ostil. înzestrată pentru a-şi găsi propriul drum spre fericire fost slăbite sau pervertite de instituţiile şi practicile
Capacitatea de dezvoltare a facultăţilor proprii şi şi pentru a trăi în armonie cu semenii săi. Potenţialul moştenite prin tradiţie. Dacă este emancipat de tarele
cea de dominare a mediului extern sunt foarte de perfecţionare a facultăţilor proprii şi de asimilare a trecutului şi dacă este încadrat într-o structură de
limitate. Bunăstarea şi fericirea (pe acest pământ) mediului extern sunt nelimitate. Omul trebuie să se ordine politică adecvată, omul se poate bucura de un
sunt efemere sau chiar iluzorii. Pentru a comporte pragmatic, încercând să rezolve – prin grad înalt de bunăstare colectivă. Omul trebuie să
supravieţui, omul trebuie să conserve strategiile încercări şi erori – doar problemele cu care se renunţe atât la paseism, cât şi la individualismul
adaptative (valori, practici, instituţii, organizaţii confruntă, pe care le înţelege şi care prezintă interes pragmatic. Prosperitatea individuală depinde în mod
etc.) care şi-au dovedit eficacitatea în trecut. pentru el. Reverenţa necondiţionată faţă de trecut şi necesar de subordonarea ţelurilor personale unui
sacrificarea interesului personal în vederea atingerii ideal de prosperitate colectivă.
unui ideal colectiv sunt deopotrivă de dăunătoare.
Viziune despre Raţiunea şi voinţa individuală sunt fragile şi puţin Omul este capabil de autocontrol şi poate să-şi Raţiunea şi voinţa individuală dau rezultate
facultăţile perfectibile. Ele trebuie puse sub tutela perfecţioneze continuu raţiunea şi voinţa individuală. satisfăcătoare la nivel personal numai dacă sunt
specific umane instituţiilor şi practicilor tradiţionale. Raţiunea şi voinţa individuală sunt suficiente pentru subordonate raţiunii şi voinţei unei elite. Membrii
rezolvarea problemelor personale. acestei minorităţi sunt exponenţii opiniei publice şi
ai voinţei generale.
Relaţia Comunitarism voluntar Individualism Colectivism involuntar/ forţat
individ-societate Comunităţile tradiţionale sunt mai importante Interesele individului sunt mai importante decât Societatea constituită cu mijloace politice primează
decât indivizii şi decât colectivităţile constituite interesele societăţii. Urmărind să-şi satisfacă propriile în raport cu individul. Individul este obligat moral şi
cu mijloace politice. Individul se naşte şi este interese, indivizii cooperează – pozitiv sau negativ – legal să pună interesele societăţii mai presus de
educat într-un mediu modelat de valorile, cu semenii lor şi, astfel, generează, ca by product, interesele proprii.
practicile şi instituţiile tradiţionale. Se acceptă în ordinea şi bunăstarea socială.
mod tacit că aceste valori, practici şi instituţii sunt
adoptate şi reproduse de bună voie.
Structura de Ordine tradiţională – ordinea determinată de Ordine spontană – ordinea rezultată din acţiunile Ordine planificată – ordinea stabilită în mod
ordine instituită valorile, practicile şi instituţiile tradiţionale indivizilor, care îşi urmăresc interesele proprii coercitiv de instituţiile statului
(familie, şcoală, biserică, relaţiile de vecinătate,
instituţiile de acoperire a riscurilor etc.)
Scopul ultim Conservarea valorilor fundamentale Autodeterminarea individuală Confortul
Tipul de stat Statul paternalist – Statul minimal – Statul bunăstării
promovat – Absenţa statului (anarho-capitalismul) – Statul totalitar
Principiul Principiul prudenţei Principiul autodeterminării rezonabile Principiul utilităţii
fundamental de
acţiune
Valori asumate Onoare, fidelitate, obedienţă, dreptate, patriotism, Sinceritate, libertate, responsabilitate, integritate, Compasiune, caritate, egalitate, dreptate socială,

1
responsabilitate, integritate, solidaritate onestitate (fair play) solidaritate
Poziţie Iusnaturalism (jus naturalism) Iusnaturalism (jus naturalism) Pozitivism juridic (legal positivism)
referitoare la Legiuitorul are datoria să legifereze în acord cu Legile au o natură pur convenţională. Ele sunt
sursa şi existenţa natura umană. El trebuie să consfinţească legile valabile în virtutea faptului că sunt emise de
legilor naturale, pe care le poate descoperi prin instanţele legiuitoare care sunt acceptate ca atare de
observarea evoluţiei spontane a persoanelor şi a întreaga societate. Individul trebuie să respecte legile
instituţiilor. Individul nu este moralmente obligat adoptate de instanţa legiuitoare indiferent de
să respecte legile care sunt contrare naturii conţinutul lor.
umane.
Tipul – Particularismul moral (= acţiunile unui individ – Universalismul moral (= acţiunile unui individ sunt – Amoralismul (= neexistând fundamente obiective
de moralitate sunt morale dacă şi numai dacă produc avantaje/ morale dacă şi numai dacă respectă standardele de ale moralei, indivizii pot acţiona în răspărul oricărui
practicat beneficii pentru membrii comunităţii din care acţiune universale, care pot fi descoperite cu ajutorul sistem de norme etice)
face parte) raţiunii individuale)
– Universalism moral (= acţiunile unui individ
sunt morale dacă şi numai dacă respectă anumite
standarde de acţiune universale). Dispoziţia
naturală a raţiunii practice de a intui principiile
acţiunii umane (synderesis) îi permite oricărui
individ să descopere standardele morale
universale. Aceste maxime ale acţiunii umane
sunt întărite şi transmise de instituţiile
tradiţionale.
Varietate vs. Societatea trebuie să prezerve varietatea Varietatea instituţiilor şi a modurilor de viaţă trebuie Statul trebuie să impună un grad de conformism
uniformitate instituţiilor şi a modurilor de viaţă tradiţionale. respectată, însă nimeni nu poate fi constrâns să facă social, inclusiv prin impunerea unui anumit grad de
sacrificii pentru menţinerea ei. Pe de altă parte, statul diversitate (sexuală, de gen, rasială etc.).
nu are dreptul de a restrânge sfera autodeterminării
personale în scopul uniformizării societăţii.
Respectarea Viaţa privată a individului trebuie să fie ghidată Sfera privată a indivizilor este inviolabilă. Dacă nu se Nu există limite absolute ale sferei private. Orice
sferei private (nu însă şi controlată) de instituţiile tradiţionale. creează prejudicii altor persoane, nici instituţiile aspect al vieţii personale poate constitui o problemă
În cazuri deosebite (alcoolism, consum de tradiţionale, nici statul nu trebuie să intervină în viaţa publică.
droguri, prostituţie etc.), statul trebuie să privată a indivizilor.
restrângă domeniul sferei private.
Respectarea Proprietatea privată este inviolabilă. Resursele Proprietatea privată este inviolabilă. Statul nu trebuie Proprietatea privată trebuie să aibă o funcţie socială.
proprietăţii statului pot fi folosite pentru a ajuta anumite să intervină deloc în transferul liber de bunuri private. Limitele ei sunt determinate de principiul utilităţii
private categorii vulnerabile să-şi conserve proprietatea publice. În numele interesului public, statul are
privată asupra unor bunuri. dreptul să-i exproprieze (parţial sau total) pe
proprietari de bunurile lor.
Ordine Economia socială de piaţă Economia liberă de piaţă Economia planificată
economică
Politică Intervenţionism Laissez-faire Planificare şi control

2
economică
Factorul de Capitalul Capitalul Munca
producţie
fundamental
Atitudine faţă de – Patriotism, naţionalism – Patriotism moderat – Internaţionalism, naţionalism
concetăţeni vs. – Respect, jingoism, xenofobie – Cosmopolitism – Xenofilie, xenofobie
străini
Atitudine faţă de – Pietate – Indiferentism religios – Ateism
religie şi org. – Clericalism – Anticlericalism – Anticlericalism
religioase
Nivel de Stabilitate – ordine statică Stabilitate – ordine dinamică Instabilitate – schimbare continuă
stabilitate
Evoluţie vs. Evoluţie Evoluţie Revoluţie
revoluţie
Politică externă – Izolaţionism – Convieţuire paşnică – Autarhism
– Intervenţionism, imperialism, colonialism – Intervenţionism, imperialism

3
Familii de partide politice europene

Conservatorii şi Reformiştii Belgia: New Flemish Alliance


Europeni Bulgaria: Bulgaria Without Censorship; Bulgarian National Movement
Danemarca: Danish People's Party
Germania: Liberal Conservative Reformers; Family Party
Italia: Conservatives and Reformists
Olanda: Christian Union; Reformed Political Party
Polonia: Law and Justice; Right Wing of the Republic
România: M10
Marea Britanie: Conservative Party; Ulster Unionist Party
Partidul Popular European Austria: Österreichische Volkspartei
Belgia: Christen-Democratisch en Vlaams; Centre Démocrate Humaniste
Bulgaria: Democrats for a Strong Bulgaria; Bulgaria of the Citizens Movement; Union of Democratic Forces; Demokraticeska Partija
Danemarca: Det Konservative Folkeparti; KristenDemokraterne
Franţa: Les Républicains
Germania: Christlich Demokratische Union; Christlich-Soziale Union in Bayern
Grecia: Nea Demokratia - ND
Ungaria: FIDESZ (Alianţa Civică Maghiară); Kereszténydemokrata Néppárt (Partidul Popular Creştin-Democrat)
Italia: Forza Italia; Südtiroler Volkspartei; Popolari per l'Italia; Nuovo Centrodestra; Unione di Centro; Trentino Tyrolean Autonomist Party
Olanda: Christen Democratisch Appel
Polonia: Platforma Obywatelska (Platforma Civică); Polskie Stronnictwo Ludowe (Partidul Popular Polonez)
Portugalia: Partido Social Democrata; Centro Democrático e Social - Partido Popular
România: Partidul Naţional Liberal; UDMR; PMP; PNŢCD
Spania: Partido Popular; Unió Democràtica de Catalunya
Elveţia: Christlichdemokratische Volkspartei der Schweiz; Parti Démocrate-Chrétien
Alianţa Liberalilor şi Austria: The New Austria and Liberal Forum
Democraţilor pentru Europa Belgia: Open Flemish Liberals and Democrats; Reformist Movement
Bulgaria: National Movement for Stability and Progress; Movement for Rights and Freedoms
Danemarca: Denmark's Liberal Party; Danish Social Liberal Party
Franţa: Democratic Movement; Citoyenneté Action – Participation Pour le XXIe Siècle; Civic Alliance for Democracy in Europe; Union of
Democrats and Independents
Germania: Free Democratic Party; Free Voters
Ungaria: Alliance of Free Democrats; Hungarian Liberal Party
Italia: Democracy is Freedom – The Daisy; Italy of Values; Alliance for Italy; Italian Radicals
Olanda: People's Party for Freedom and Democracy; Democrats 66
Polonia: Democratic Party;
Portugalia: Democratic Republican Party
România: ALDE
Spania: Catalan European Democratic Party; Basque Nationalist Party; Union, Progress and Democracy; Citizens – Party of the Citizenry
Suedia: The Liberals; Centre Party
Marea Britanie: Liberal Democrats
4
Alianţa Progresistă a Austria: Social Democratic Party of Austria
Socialiştilor şi Democraţilor Belgia: Socialist Party; Socialist Party Different
Bulgaria: Bulgarian Socialist Party
Danemarca: Social Democrats
Franţa: Socialist Party; Radical Party of the Left
Germania: Social Democratic Party of Germany
Ungaria: Hungarian Socialist Party; Democratic Coalition
Italia: Democrats of the Lef; Democratic Party; Italian Democratic Socialists; Possible; Italian Left; United in the Olive Tree
Olanda: Labour Party
Polonia: Democratic Left Alliance-Labor Union; Social Democratic Party of Poland
Portugalia: Socialist Party
România: PSD
Spania: Spanish Socialist Workers' Party
Suedia: Swedish Social Democratic Party; Feminist Initiative
Marea Britanie: Labour Party
Europa Naţiunilor şi Austria: Freedom Party of Austria
Libertăţii Belgia: Flemish Interest
Franţa: National Front
Germania: Alternative for Germany
Italia: Northern League
Olanda: Party for Freedom
Polonia: Congress of the New Right

Europa Libertăţii şi Italia: Five Star Movement


Democraţiei Directe Marea Britanie: UK Independence Party

S-ar putea să vă placă și