Sunteți pe pagina 1din 7

Distribuții de frecvențe.

Frecvențe relative și frecvențe cumulate

1. Distribuții de frecvențe;
-reprezentarea ( tabelară sau grafică) a frecvenței cu care apar valoriile dintr-o
mulțime de valori posibile pt o variabilă statistică.

Fie o variabilă discretă care are (grupate sau nu) k nivele sau o variabilă continuă
care este prezentată grupat în k intervale. Se numeşte distribuţie de frecvenţe ansamblul
{f1 f2, fi, fk}, unde finotează numărul de observaţii din nivelul k, sau din
intervalul k (frecvenţa absolută a clasei k).
Dacă frecvenţele sunt exprimate relativ, ca raport fi / n, n fiind volumul
eşantionului, atunci se vorbeşte de o distribuţie de frecvenţe relative.
Pentru o variabilă continuă, frecvenţele pot fi cumulate (absolute sau relative),
frecvenţa cumulată a unui interval reprezentând suma frecvenţelor (absolute sau relative)
pentru toate intervalele anterioare (inclusiv intervalul curent).
O distribuţie de frecvenţe se prezintă sub formă tabelară sau sub formă grafică
de histogramă sau de poligon de frecvenţe

Construirea histogramei, al poligonului frecvențelor și al poligonului frecvențelor


cumulate presupune închiderea intervalelor marginale deschise. Se poate proceda astfel:

limita superioara al primului interval, respectiv limita superioara al ultimului interval


este valoarea empirica cea mai mica (xmin) respectiv cea mai mare (xmax) înregistrată;

dacă nu se cunosc aceste valori extreme, închiderea intervalelor deschise se face cu


mărimea intervalelor învecinate. Deci x1,inf = 20-4=16 iar x7,sup = 40+4=44

1
Construirea poligonului frecvențelor presupune marcarea, în cadranul I al sistemului de
coordonate rectangulare, al punctelor cu coordonatele xi (mijlocul intervalului) și ni (frecvențele
de apariție) și unirea punctelor succesive prin segmente de dreapta. Suma ariilor dreptunghiurilor
care definesc histograma trebuie să fie egala cu aria delimitată de poligonul frecvențelor și axa
OX.

2
1.1 Distribuții de frecvență empirice : determinate pe baza datelor unor
eșantioane extrase din populația studiată;

1.2 Distribuții de frecvențe teoretice : distribuția de frecvențe care ar putea fi


construită dacă ar fi colectate date asupra tuturor elementelor posibile ale
(unei) populației studiate ;

f(xi) = p(x=xi)

2. Indicatorii frecvențelor

Analiza unei repartiții unidimensională constituită în funcție de o variabilă numerică se


bazează pe un sistem de indicatori format din:

indicatori ce caracterizează frecvențele de apariție ale unităților colectivității;

indicatori ce caracterizează valorile caracteristicii cercetate.

Calculul acestor indicatori si valoarea lor cognitiva vor fi ilustrate și analizate pe baza
repartiției din tabelul nr. 2.1

În grupa indicatorilor de frecvență se cuprind: frecvențe absolute, frecvențe relative,


frecvențe cumulate.

2.1 Frecvențele absolute (ni) exprima numarul unitatilor elementelor cuprinse intr-o
grupa, definita de o varianta sau un interval de variatie. Frecventele absolute se exprima in
unitati concrete de masura (numar de agenti economici, numar de salariati, numar de clienti etc).
In tabelul nr. 2.1 frecventele absolute apar in coloana 1 si indica cati agenti economici se
incadreaza in fiecare interval.

Compararea frecvențelor absolute a doua repartiții alcatuite pentru aceiași caracteristică


dar cu numar diferit de unități componente nu poate fi realizată pe baza frecvențelor absolute.

3
Compararea presupune, în acest caz folosirea frecvențelor relative.

2.2 Frecventele relative (ni*) exprimă ponderi, greutăți specifice, câte părți ale unitatilor
corespunzatoare unei variante sau grup de variante, în totalul colectivității. Deci, frecvențele
relative sunt mărimi relative de structura :

ni * =

unde : i = grupe

În cazul repartiției din tabelul nr. 2.1, frecvențele relative sunt prezentate în tabelul nr.
2.2 col 3 si 4 :

Cifra de afaceri Frecventa Frecventa relativa Densitatea de frecventa


(xi) absoluta (ni) (ni*)
Coeficient Procente Absoluta Relativa
A 1 2 3 4 5
Pana la 20 15 0,075 7,5 3,75 0,0187
20 – 24 25 0,125 12,5 6,25 0,0312
24 – 28 50 0,250 25,0 12,50 0,0625
28 – 32 46 0,230 23,0 11,50 0,0575
32 – 36 35 0,175 17,5 8,75 0,0437
36 – 40 24 0,120 12,0 6,00 0,0300
Peste 40 5 0,025 2,5 1,25 0,0062
200
Total 1,000 100,0 - -
(Σ ni)

Tabel 2.1
Nota : Limita superioară este inclusă în interval

4
Repartiția agentilor economici dupa cifra de afaceri tinde către repartiția normală,
concluzie care rezultă din figura nr. 2.2 și din faptul ca frecvențele relative descresc către
capetele seriei.

Dacă o repartiție este alcatuită pe intervale neegale de grupare, frecvențele relative nu


sunt în măsură să sugereze forma repartiției deoarece nu sunt direct comparabile. În asemenea
situație trebuie să se recurgă la densitățile de frecvențe.

2.3 Densitatea de frecvență este raportul dintre frecvența absolută (ni) sau relativa (ni*)
și mărimea intervalelor de grupare (hi). Dacă densitățile de frecvențe descresc spre cele doua
capete ale seriei, repartiția empirică tinde spre o repartiție normală (vezi tabelul nr. 2.2 col 4 si
5).

În analiza repartițiilor empirice este uneori necesar să se cunoască frecvența absolută sau
relativă la care s-a înregistrat cel mult o valoare xi respectiv cel puțin o anumita valoare xi.
Indicatorul frecvențelor la care se recurge în acest caz este frecvența cumulată. Care este
numarul gospodariilor populației la care venitul mediu lunar pe 1 persoana este cel puțin de 3
milioane lei? Cat la suta din agenții economici au cel mult 20 de angajati?

2.4 Frecvențele cumulate corespunzatoare unei valori empirice a caracteristicii xi se


calculează însumând frecvențele absolute sau relative începând cu cele corespunzatoare valorilor
mai mici sau începând cu cele aferente valorilor mai mari ale caracteristicii pana la x iinclusiv. În
primul caz rezultă frecvențe cumulate crescator respectiv frecvențe cumulate descrescator, în cel
de-al doilea caz.

Frecvențele cumulate servesc și la exprimarea nivelului de concentrare într-o colectivitate


și la determinarea unori indicatori ai tendinței centrale (mediu de poziție).

Dacă, de exemplu, interesează câți din totalul agenților economici au avut o cifra de
afaceri de cel mult 32 miliarde lei (vezi tabelul nr. 2.2) se cumuleaza frecvențele absolute
corespunzătoare primelor patru intervale, deci 136, respectiv 68% din totalul agenților .

5
În tabelul nr. 2.3 sunt prezentate frecvențele absolute și frecvențele relative cumulate
crescător și descrescător :

Frecventa Frecventa cumulata Frecventa cumulata


Cifra de
absoluta (ni)
afaceri (xi)
absoluta relativa (%)
Crescator Descrescator Crescator Descrescator
Pana la 20 15 15 200 7,5 100,0
20 – 24 25 40 185 20,0 92,5
24 – 28 50 90 160 45,0 80,0
28 – 32 46 136 110 68,0 55,0
32 – 36 35 171 64 85,5 32,0
36 – 40 24 195 29 97,5 14,5
Peste 40 5 200 5 100,0 2,5
Total 200 - - - -

Tabel 2.3

O repartiție construită pe baza frecvențelor cumulate se reprezintă grafic prin poligonul


frecvențelor cumulate, numit și ogiva

Fig. 2.2 Frecvența cumulată privind repartiția agenților economici dupa cifra de afaceri

6
Bibliografie

1. Bij E., Lilea E., Wagner P., Petcu N., Vatui M., – Statistica, Editura Didactica si
Pedagogica, Bucuresti, 1999,

2. JabaE., – Statistica, Editura Economica, Bucuresti, 1998,

3. Karka M., Begu St., Tusa E., Bazele statisticii pentru economisti, Editura
Tribuna Economica, 2002,

4. Schwarze J., – Grundlagen der Statistik I, Verlag Neue Wirtschafts – Briefe,


GmbH, Berlin, 1994, .

5. Voineagu V., Lelea E., Gaschin Z., Vatui M., Boldeanu D., – Statistica
economica. Teorie si aplicatii, Editura Tribuna Economica, Bucuresti, 2002,

Iusco (Cîrciumaru ) Ana Andrada

Tricu Andreea Maria

Proiectarea și Managementul Serviciilor Sociale și de Sănătate, Anul II, sem. I