Sunteți pe pagina 1din 10

Laetitia Colombani

Trei destine ?mpletite

Traducere din francez5 de


Mihaela Buruiani

A
TREI
Prolog

Este tnceputul unei pove;ti.


O poveste noud de fiecare datd.
Ea se animd aici, sub degetele mele.

Mai futdi, e montura.


Structura trebuie sd fie suficient de solidd ca sd suporte
ansamblul.
Mdtase sau bumbac, pentru ord; sau scend. Totul
depinde.
Bumbacul este mai rezistent,
Mdtasea, mai find ;i mai disqetd.
Este nevoie de un ciocan ;i de cuie.
Mai ales, trebuie procedat cu griid.

Apoi urmeazd impletirea.


E partea mea preferatd.
Pe lucrarea din fala mea
Sunt intinse trei fire din nailon.
Firele trebuie prinse tn mdnunchi, cdte trei,
$i innodate ftrd sd se rupd.
Apoi, o iau de la capdt
Laetitia Colombani

de mii de ori.

Imi plac orele acestea solitare, orele acestea tn care mhi-


nile mele danseazd.
Este un balet ciudat acestn al dcgetelor mele.
Ele sciu o poveste ilespre cozi ;i impletitui.
Aceasti poveste este a mea.

Cutoate acestea, nutmi apqine.

12
ficEocondion

-
Smito

Sotul Badlopur, Uttor Prodesh, lndio

Smita se treze;te cu o senzafie ciudat[, o presiune


pl5cut5, un fluture inedit in stomac. Ast5zi este o zi de
care isi va aminti toatf, viaja. Ast5zi, fiica ei va incepe
scoala.
Smita n-a pus niciodati piciorul la ;coalI. Aici, Ia
Badlapur, oamenii ca ea nu fac;coal5. Smita este daliti.
O paria. Face parte dintre aceia pe care Ghandi ii numea
copiii lui Dumnezeu. FIrI cast5, fXrd sistem, fIrX nimic. O
specie aparte, consideratd prea impurd pentru a se ames-
teca cu ceilalli, un rebut nedemn care este indepirtat
Ia fel ca neghina de grdu. La fel ca Smita mai sunt mili-
oane care trliesc in afara satelor, a societ[rii, la periferia
umanit5lii.

in fiecare dimineafS, ea urmeazi acela;i ritual. Ca


un disc zgdriat care red5 la nesfdr;it o simfonie infer-
nal5, Smita se treze;te in coliba care ii servette drept casf,,
aflatd in apropierea cimpurilor cultivate de ia1i. Se spalS
pe fa15 ;i pe picioare cu ap5 adusl cu o zi inainte din
Laetitia Colombani

fdntina Nici vorbX si se atingl de


care le este rezervatd.
ceala1tX, a castelor superioare, chiar dacl aceasta este mai
aprcape;i mai accesibil[. Unii au murit pentru mai pufin
de atdt. Smita se pregXte;te, o piaptdni pe Lalita, il sdrut5
pe Nagaraian. Apoi igi ia co;ul de trestie impletiti, acela;i
cot pe care l-a purtat ;i mama ei inainte ;i care ii face
inima sd-i sard din piept numai cdnd se uit[ la el, acest
co; cu mirosul persistent, acru 9i incf,pilinat, pe care-l
carl toati ziua ca pe o cruce, ca pe o povard ru;inoasX.
Co;ul acesta este calvarul ei. Un blestem. O pedeapsX.
Ceva ce probabil a fXcut intr-o viafd anterioarl ;i pentru
care trebuie sd pldteasci, sI ispS;easci. La urma urmei,
viala aceasta nu este mai importantl decit precedentele,
nici decit viitoarele, e doar o viafd printre altele, zicea
mama ei. A;a este, ata e viala ei.

locul ei in lume. O meserie


Este dharma ei, datoria ei,
care se transmite din mamd in fiicd, de generalii. Ter-
menul din englezS, scavenger, inseamni ,,extractor". I-In
cuvdnt pudic pentru a desemna o realitate care nu este
deloc a;a. Nu existd cuvdnt pentru a descrie ceea ce face
Smita. Adun5 rahatul altora cu mdinile goale, toatX ziua.
Avea;ase ani, cit are Lalita azi, cdnd mama ei a luat-o cu
ea pentru prima dat5. UitX-te, apoi faci;i tu la fel! Smita
i;i arninte;te mirosul care o asaltase, la fel de violent ca
un roi de viespi, un miros insuportabil, inuman. Vomi-
tase pe marginea drumului. O sI te ob$nuie;ti, ii spusese
mama ei. Minlise. Cu a;a ceva nu te obi;nuie;ti. Smita
a invdlat si-1i lini rdsuflarea, sX trXiascX cu apnee. Tre-
buie si respiri, i-a zis doctorul satului, uite cum tu;e;ti.
Trebuie sX mlndnci. Smita ;i-a pierdut de mult pofta de
mAncare. Nici nu-;i mai aminte;te cum e s5-i fie foame.
1 4
fiction connection
Trei destine impletite

Mindncl pufin, strictul necesar, o mdnl de orez subfiat


cu ap5 pe care ;i-o impune zilnic, fIrI pl5cere.

Totu;i, guvernul promisese sI construiascl toalete in


toatl tara. Din plcate, nu au ajuns pinl aici. La Badla-
pur, ca ;i in alte pXrfi, lumea i;i face nevoile in cdmp
deschis. Totul este murdirit, solul, rdurile, fluviile, cdm-
purile, toate sunt poluate de tone de dejecfii. Bolile se
rispdndesc ca o scdnteie in praful de pu;c5. Politicienii
;tiu asta: mai presus de reforme, de egalitate socialX, chiar
I de munc5, poporul cere toalete. Dreptul de a defeca cu
demnitate. in sate, femeile sunt obligate si a;tepte clde-
rea noptii pentru a se duce pe c6mp, expundndu-se astfel
la numeroase agresiuni. Cei mai noroco;i au amenajat
un ungher in curte sau in fundul casei, o simpl5 gauri in
pdmint, pe care o numesc pudic,,toaleti uscatf,", latrine
pe care femeile dalite vin si le goleasci in fiecare zi cu
miinile goale. Femei ca Smita.

Tura ei incepe pe la ora sapte. Smita isi ia co;ul ;i


peria din trestie. $tie c[ trebuie sI goleascl latrinele de
le doulzeci de case, in fiecare zi. Nu are timp de pierdut.
Merge pe marginea drumului, cu ochii plecafi, cu chipul
i6(sn5 de un batic. in anumite sate, dalilii trebuie sI-;i
remnaleze prezenla purtdnd o panl de corb. in altele,
qmt condamnafi sX meargd cu picioarele goale cunosc
o totii povestea acelui blrbat paria care a fost - ucis cu
Fttre pentru simplul motiV cX purtase sandale. Smita in-
UI in case pe qa din spate, care ii este rezervatl, fiindc5
r are voie sI se intersecteze cu locuitorii, nici vorbX
S h se adreseze. Nu numai cI nu trebuie atinsX, dar nu
Suie nici si fie v5zutS. Ca salariu, prime;te resturi de
Laetitia Colombani

mancare, uneori haine vechi, care ii sunt aruncate direct


pe ios. Neatinsd, neprivitX.
Uneori nu primette nimic. O familie de jafi nu ii mai
dd nimic de cdteva luni. Smita a vrut sI se opreasci, i-a
spus intr-o searX lui Nagaralan ci nu se mai duce, n-au
decdt si-;i curefe singuri rahatul. Dar lui Nagaraian i-a
fost fric5: dacl Smita nu se mai duce, vor fi alungali. Nu
au plmdntul lor. Jalii vor veni sd le incendieze coliba.
$tie ;i ea de ce sunt in stare. ,,O s[-p tdiem amdndoui pi-
cioarele", ii spuseserl ace;tia unuia dintre ai 1or. Omul a
fost gXsit dezmembrat gi ars cu acid pe cimpul de al5turi.

Da, Smita;tie de ce sunt in stare ialii.

A;a cd se duce;i a doua zi.

Numai ci astizi nu este o zi ca oricare alta. Smita a


luat o hotirdre, care i s-a pdrut de la sine infeleasS: fiica
sa va merge la gcoali. L-a convins cu greu pe Nagaraian,
Ce rost are? zicea el. Poate ci o sI ytie si scrie ;i si ci-
teasci, dar nimeni de aici nu o sX-i dea de lucru. Te na;ti
vidanior gi asta rimdi pdnI la moarte. Este o mogtenire,
un cerc din care nimeni nu poate sX iasI. O karma.

Smita nu a cedat. I-a vorbit despre asta ;i a doua zi,


in
;i ziua urmitoare, ;i in celelalte. Refuzi sI o ia pe La-
lita cu ea: nu-i va arita gesturile vidanforilor, nu-gi va
vedea fiica vomitdnd in tan}, ca mama ei inainte, nu,
Smita refuzX ata ceva. Lalita trebuie sd mearg[ la gcoalX.
V5zdnd-o aga de hotirdti, Nagaraian cedeazi pdnX la
urm5. i;i cunoagte nevasta, stie ce voinfi puternicd are.
Aceastd dalitd micd, cu pielea brunI, cu care s-a clsltorit
16
- fictionconn{tion
Trei destine impletite

in urmf, cu zece ani, este mai putemicd decit el, ;tie asta.
$i atunci, in cele din urmd, cedeazi. Fie! Va merge la
;coala din sat, vorbe;te el cu brahmanul.

Smita a suris in secret la aceast[ victorie. Tare i-ar fi


plXcut ca;i mama ei si se fi bdtut a;a pentru ea!Tare i-ar
fi plicut sI fi trecut;i ea de poarta;colii;i sI se fi a;ezat
printre ceilalli copii! SI fi invdlat si citeascd ;i sd soco-
teascd. Dar nu a fost posibil, tatll Smitei nu era un om
bun, ca Nagaraian, ci era irascibil ;i violent. i;i bitea sofia,
ata cum fac toli pe aici. Repeta adesea: o femeie nu este
egall cu bdrbatul ei, ci ii aparfine. Este proprietatea lui,
rlava lui. Trebuie si se supunf, voinlei lui. Cu siguranfd,
tatdl ei ar fi preferat sd-;i salveze vaca decit sogia.

Smita, in schimb, are noroc: Nagarajan nu a bltut-o


nklodati, nu a insultat-o niciodatd. Cdnd s-a n[scut La-
Ea a fost chiar de acord s[ o plstreze. Nu departe de aici,
hele sunt omorite la na;tere. in satele din Raiasthan,
mt ingropate de vii intr-o cutie, sub nisip, imediat dupi
E$ere. Fetifelor le ia o noapte si moari.

Dar aici nu. Smita o prive;te pe Lalita, ghemuitl pe


ts+ pe podeaua din zgurl a colibei, coafdndu-;i singura
ilFryf- E frumoasd fiica ei. Are trdsituri fine, p5rul lung
la talie, pe care Smita i-l piaptlnd ;i i-l implete;te
-I ftcare dimineatd.,

Fiica mea va invXla sX citeascf, ;i sf, scrie, i;i spune ea,


dndul acesta o bucurX.
Da, astizi este o zi de care i;i va aminti toatl viafa.
Giulia

Polermo, Sicilia

Giulia!

Giu1ia deschide ochii cu greu. Vocea mamei ei r5-


sunl de la parter.

Giulia!
Scendi!
Subito!

Giula este tentatl si-pi ingroape capul sub pem5. Nu


a dormit destul, iar a citit toat5 noaptea. Totu;i, gtie ci
trebuie sf, se trezeasc5. Daci mama o cheam5, trebuie sI
se supun5. E o mami sicilianS.

Giulia!

Tdn5ra isi pXrlse;te patul cu plrere de r5u. Se scoall


;i se imbracl in grab5, inainte si coboare la bucltlrie
unde se impacienteazd. mamma. Sora ei, Adela, s-a trezit
t8
fiction conn<tion
Trei destine impletite

deja ;i este ocupatd si-;i dea cu oii unghiile de la pi-


cioare pe masa de mic-dejun. Mirosul dizolvantului o
face pe Giulia sI se strdmbe. Mama ei o serveste cu o
cea;c5 de cafea.

Tat[l tdu a plecat.


in dimineafa asta deschizi tu.

Giulia ia cheile de la atelier ;i iese repede din cas5.

N-ai mdncat nimic!


Ia ceva cu tine!

FirI sX dea atenlie cuvintelor mamei ei, se urci pe bi-


cicletd ;i se indepXfteazd pedaldnd rapid. Aerul proasp5t
:i diminelii o treze;te un pic. VAntul de pe bulevarde ii
:iciuieste chipul;i ochii. in preaima pielei, mirosurile de
,-rrice ;i de mlsline ii infeapl nasul. Giulia trece pe l6ng5
:,:aba vAnzltorului de pe;te, care i;i prezintd sardinele ;i
I
--:arii. proasplt prin;i. Accelereazd, utcd pe trotuare, iese
:'.i piaza Ballaro, unde vAnzdtorii ambulanli i;i aposffo-
-=:zI deja clienfii.

\iunge intr-o funditur5, alSturi de via Roma. Acolo


:5:r f,telierul, intr-un fost cinematograf pe care tatll ei l-a
---:rpirat in urmd cu doulzeci de ani - vdrsta Giuliei.
i:":riul lui de atunci era insuficient, a;a cI trebuia si se
:*:e. Pe falad5, se distinge incd locul unde erau lipite
i:-:<le de film. Au trecut de mult vremurile in care Pa-
e.-r"lt,trti se ingrdmddeau sI vadl comediile lui Alberto
:'- r:r Viltorio Gassman, Nino Manfredi, Ugo Tognazzi,
r.rl:.:;ello Mastroianni... Ast5zi, maioritatea sllilor s-au