Sunteți pe pagina 1din 42

Cap. III.

Structura sistemului de alimentare cu gaze


naturale. Schema generalã. Elemente componente.
Sistemul de alimentare cu gaze – SAGN este alcătuit din totalitatea
instalatiilor, echipamentelor si dotarilor aferente acestora, funcţional, tehnologic și logic
interconectate, destinate captãrii, tratãrii, distributiei si utilizãrii gazelor naturale.
Drumul gazului, de la sursă până la consumatorii finali este lung.
Schema funcțională generală a unui SAGN (figura 1) include în mod obligatoriu
următoarele componente:
 Instalația de extracție
 Instalația de tratare a gazului după extracție, în scopul transportului la distanță;
 Rețeaua de transport;
 Sistemul de distribuție a gazului la nivelul localității: instalația de preluare a gazului din
rețeaua de transport/stație reglare-măsurare-predare; rețeaua de repartiție; stașiile de
reglare-măsurare zonale/de sector, rețeaua de distribuție de medie și joasă presiune,
stațiile de reglare/măsurare, bransamentele, posturile de reglare/măsurare.
 Instalația de utilizare la consumator;

Exploatare Extracție

Tratare

Transport

Prin Conducte Cu rezervoare GPL

Distribuție

Rezidențial
Generare energie
Comercial Industrial

Automobile funcționând pe gaz natural Pile de combustibil

Figura 1.

1
Figura 2.
În figura 2 este prezentată schema tehnologică a unui SAGN.
Un astfel de sistem poate să se întindă pe un areal foarte extis, depăşind în foarte
multe cazuri graniţele naţionale.
În acest context, se disting, din punct de vedere administrativ următoarele
sisteme:
 Sistemul Trans-National de Transport al Gazelor Naturale
 Sistemul National de Transport al Gazelor Naturale, S.N.T. este sistemul de
transport al gazelor naturale in regim de inalta presiune, de peste 6 bari, constituit din
conducte magistrale, precum si din toate instalatiile, echipamentele si dotarile aferente
acestora, prin care se asigura preluarea gazelor naturale extrase din perimetrele de
exploatare sau a celor provenite din import si transportul acestora in vederea livrarii
catre distribuitori, consumatorii directi, la export si/sau la inmagazinare.
 Sistem de Transport si/sau de Distributie, ansamblul retelelor de transport
si/sau de distributie a gazelor naturale conectate intre ele, inclusiv instalatiile si
echipamentele aferente. O schemă tehnică generală a unui astfel de sistem, până la
nivelul sistemului de distributie este prezentată în figura 3.

2
Schema unui sistem de captare – transport – distributie

4 9
7

11

3 8
2
6 10
1

12
Legenda:
13
1-sonde; 2-statie filtrare; 3-statie de masurare; 4-conducta de
colectare a sondei; 5-refulator; 6-statie de primire a gazelor de
la marginea campului gazefier; 7-conducta magistrala de
transport; 8-statie intermediara aferenta unui consumator 14
intermediar; 9-refulator; 10-statie de primire a gazelor de la
marginea localitatii; 11-retea de repartitie a gazelor amplasata
in localitate; 12-statie sau posturi de reglare de sector; 13-
retea de distributie; 14-consumator.

Fig. 3 - Schema sistemului de alimentare cu gaz: 1. Sonda pentru extractie; 2. Încãlzitor; 3. Ventil de reglare
a presiunii gazului; 4. Separator de apã; 5. Compensator; 6. Separator de ulei; 7. Conductã de transport;

Transportul si distributia gazelor.


In functie de destinaţia reţelei în cadrul sistemului de transport si distribuţie, precum
şi funcţie de materialul utilizat la realizarea reţelelor de conducte, în sistemele de alimentare
cu gaze naturale se folosesc diferite regimuri de presiuni, dupã cum urmeazã:
 presiune medie - intre 6 si 2 bar pentru conducte din otel si PE 100 si intre 4 si 2
bar pentru conducte din PE 80;
 presiune redusã - intre 2 si 0,05 bar;
 presiune joasã - sub 0,05 bari.
Transportul gazelor de la sursã la consumatori, localitãti sau mari industrii, se
realizeazã prin conducte magistrale, la presiune înaltã sau medie, în functie de presiunea
zãcãmântului si de distanta de transport.

3
De la conductele magistrale, prin intermediul statiilor de predare, care realizeazã
reducerea si reglarea presiunii, mãsurarea debitelor si odorizarea gazelor, sunt transmise în
sistemele de distributie, sau direct la comsumatori.
Prin sistem de distributie a gazelor naturale într-o localitate, se întelege, după cum s-a
precizat anterior, ansamblul de conducte si accesorii prin care se asigurã alimentarea
utilizatorilor la debitele si presiunile necesare.
Principalele componente ale sistemului de distributie sunt, (fig.5):
 sursa de alimentare - reprezentatã prin statiile de reglare-măsurare de predare (S.R.M.P.) -
2;
 retelele de repartitie - (R.R.) - 5, care asigurã alimentarea marilor consumatori industriali si
a statiilor de reglare-mãsurare de zonã sau sector;
 instalatiile de reglare a presiunii - reprezentate prin statiile de reglare-mãsurare de zonã,
de sector - 8, sau la mari consumatori industriali (S.R.M.) - 6;
 retelele de distributie (R.D.) - 10, care asigurã distributia gazelor de la instalatiile de reglare
- mãsurare de consumatori;
 bransamente (B) - 11, care alimenteazã consumatorii de la reteaua de distributie pânã la
posturile de reglare individuale (P.R.) - 12, sau direct, la instalatiile de utilizare 4.

Figura. Schema de principiu a unui sistem de alimentare cu gaze naturale

Pentru asigurarea exploatãrii si întretinerii în conditii de sigurantã si securitate, în

4
sistemele de distributie se integreazã dispozitivele si aparatura auxiliarã pentru mãsurã si
control, de protectie contra coroziunii, pentru preluarea deformatiilor din variatii de
temperaturã, pentru localizarea avariilor si scoaterea din functiune a diferitilor consumatori
etc.
Cerintele principale pe care trebuie sã le îndeplineascã sistemele de distributie sunt
urmãtoarele:
 Sã asigure alimentarea neântreruptã a consumatorilor deserviti, la debitele şi presiunile
solicitate
 Sã aibã o alcãtuire cât mai simplã şi robustã, pentru a permite exploatarea şi întretinerea în
conditii de securitate;
 Sã permitã sectionarea elementelor componente în vederea efectuãrii operatiunilor de
exploatare şi întretinere.
Alegerea treptelor de presiune se face in functie de marimea localitatii, de repartizarea
numarului consumatorilor si cerintele de presiune ale acestora, in una din urmatoarele
variante:
 retea de repartitie cu presiune medie si retea de distributie cu presiune redusa;
 retea de distributie de presiune redusa.
 retea de repartitie cu presiune medie si retea de distributie cu presiune redusa;
retea de distributie de presiune redusa.

5
CAP. IV. Recomandări referitoare la conceperea sistemelor de
alimentare cu gaze.

1.Alegerea formei şi structurii sistemului.


Forma si structura sistemului de alimentare cu gaz pentru o localitate depind de mai
multi factori printre care cei mai importanti sunt:
 configuratia si mãrimea localitãtii;
 structura, mãrimea si perspectivele consumului;
 repartizarea diverselor tipuri de consumatori (concentrarea consumatorilor
industriali sau a altor consumatori importanti).
Pentru o localitate de întindere redusã este suficientã o singurã retea de distributie (fig.1).
Pentru localitãti mari sau foarte mari, în raport cu factorii mentionati, este necesar sã
se utilizeze una sau douã retele de distributie si una sau douã retele de repartitie (fig.2 - 5).

Fig.1 Schema de principiu a unui sistem de alimentare cu gaze combustibile constituit


exclusiv dintr-o retea de distributie (buclata şi ramificata)

Independent de regimul de presiune utilizat, retelele pentru distributia gazelor pot fi


realizate în urmãtoarele configuratii:
 ramificat sau arborescent;
 inelar sau buclat;
 mixt.
Schema se adoptã de la caz la caz, în funcnţie de situaţia localã, având în vedere
necesitãţile funcţionale şi considerente de ordin tehnico-economic.

1.1. Reţele ramificate (fig.2, 5).

Alimenteazã consumatorii succesiv, fiind alcãtuie din tronsoane de conducte dispuse


ramificat, în serie.
Extremitãţile ramificaţiilor nu sunt legate între ele. Datoritã acestei particularitãţi
curgerea gazelor se face în sens unic, presiunea reducându-se continuu de la punctul de
injecţie spre extremitãţile reţelei.
Ca avantaj, necesitã un consum mai mic de ţevi în comparaţie cu schema inelarã.
Are dezavantajul unei siguranţe reduse în exploatare, ca urmare a scoaterii din
funcţiune a tuturor consumatorilor situaţi dupã secţiunea întreruptã în caz de avarii.
Aceastã schemã se aplicã pentru:
 distribuţia gazelor în incinte şi în interiorul cvartalelor de locuinţe;
 alimetarea localitãţilor mici.

6
Fig.2 Schema de principiu a unui sistem de alimentare cu gaze combustibile constituit dintr-o
reţea de repartiţie ramificată (în coloană vertebrală) şi reţea de distribuţie buclată şi
ramificată

Fig.3 Schema de principiu a unui sistem de alimentare cu gaze combustibile constituit dintr-o
reţea de repartiţie în coloană vertebrală, alimentată în două puncte deservind mai multe
localităţi, fiecare cu reţea de distribuţie buclată şi ramificată: 1. Conductă de transport; 2.
Staţie de predare; 3. Reţea de repartiţie; 4. Staţie de reglare de sector; 5. Staţie de reglare la
consumatori importanţi; 6. Reţea de distribuţie; 7. Traseu de interconectare; 8. Zonă
industrială; 9. Limita zonei alimentate.

1.2. Reţele inelare (fig.4, 5)


Sunt alcãtuie din tronsoane de conducte legate între ele în sisteme închise, în formã
de inele.
Comparativ cu schema ramificatã, schema inelarã prezintã urmãtoarele avantaje:
 mãreşte gradul de siguranţã în exploatare, ca urmare a posibilitãţilor de alimentare
a consumatorilor din mai multe direcţii;
 uniformizeazã regimul de presiuni la consumatori;
 uşureazã operaţiunile de intervenţie pentru exploatare şi întreţinere.
Ca dezavantaje se menţioneazã:
 cantitatea mai mare de ţevi necesare şi volumul sporit de lucrãri de construcţii -
montaj;
Schema se utilizeazã cu precãdere pentru alimentarea consumatorilor mari, cu cerinţe
de funcţionare neântreruptã.
În sistemele de distribuţie schema se recomandã pentru:

7
- reţelele de repartiţie şi distribuţie în regim de medie presiune;
- reţelele principale în regim de joasã presiune;
-reţelele de incintã şi instalaţiile interioare industriale, pentru alimentarea consumatorilor vitali.

unde: 7. Traseu de interconectare;


1. Conductă de transport; 8. Zonă industrială;
2. Staţie de predare; 9. Limita zonei alimentate.
3. Reţea de repartiţie; 10. Localitate satelit;
4. Staţie de reglare de sector; 11. Inel exterior;
5. Staţie de reglare la consumatori 12. Staţie de reglare intre inelul exterior şi a doua
importanţI; reţea de repartiţie;
6. Reţea de distribuţie;
Fig.4. Schema de principiu a unui sistem Fig.5. Schema de principiu a unui sistem de
de alimentare cu gaze combustibile alimentare cu gaze combustibile constituit din două
constituit dintr-o reţea de repartiţie inelară, reţele de repartiţie inelare (de presiuni şi diametre
alimentată în două puncte, o reţea de diferite) si
distribuţie deservită de un inel central,
alimentat în trei puncte şi o reţea de

1.3. Reţele mixte.


Reprezintã combinãri de reţele inelare cu reţele ramificate.
Schema este caracteristicã pentru reţelele de repartiţie şi de distribuţie de înaltã,
medie şi joasã presiune, din localitãţi mari.

1.4. Criterii ce trebuiesc respectate la alegerea schemelor de


alimentare cu gaze.

Adoptarea schemei pentru alimentarea cu gaze naturale a unei localitãţi se face pe


baza comparaţiei tehnico-economice a variantelor posibile de rezolvare.
La stabilirea soluţiilor se iau în considerare urmãtorii factori:
 configuaraţia şi mãrimea localitãţii;
 programul de dezvoltare social economic şi planul de sistematizare al localitãţii, în
perspectivã;
 densitatea populaţiei pe zone, tipul, mãrimea şi amplasamentul diferiţilor consumatori
industriali;
 particularitãţile de mediu natural-configuaraţia terenului, cursuri naturale de apã,
condiţii climatice, caracteristici geotehnice;
 elemente de sistematizare de suprafaţã sau subteranã - trama stradalã, schema cãilor de
comunicaţie rutiere şi feroviare, tipul şi densitatea echipamentelor tehnice subterane etc.

8
2. Modul de structurare a schemelor de distribuţie.

2.1. Modul de alimentare a consumatorilor.

În mod obişnuit, alimentarea cu gaze a localitãţilor se face prin intermediul unor


sisteme unitare care deservesc în comun atât consumatorii urbani, cât şi pe cei industriali.
În cazul existenţei unor zone sau platforme industriale cu mari consumatori de gaze
naturale, amplasate în vecinãtatea localitãţilor, acestea pot fi alimentate şi independent,
având în vedere regimul specific de consum (debite şi presiuni) şi gradul de siguranţã în
exploatare cerut.
De asemenea, centralele electrice de termoficare (CET) se racordeazã independent, cu
alimentare dublã sau din douã magistrale de transport, distincte.
Adoptarea soluţiei de alimentare unitarã se justificã prin efortul de investiţie mai mic,
comparativ cu sistemele paralele, datoritã ponderii reduse a consumului urban faţã de cel
industrial.
Pentru preluarea variaţiilor zilnice şi sezoniere ale consumului de gaze este necesarã
prevederea unor mãsuri de compensare corespunzãtoare:
-asigurarea capacitãţii de acumulare în depozite subterane sau rezervoare
supraterane;
- amenajarea unor staţii de alimentare de vârf, pentru injecţie de amestec gaz-aer;
- stabilirea unor consumatori-regulatori a cãror alimentare se poate face şi cu alte
tipuri de combustibili.

2.2.Stabilirea numãrului staţiilor de predare.


Siguranţa alimentãrii cu gaze a consumatorilor este determinatã, printre altele şi de
numãrul staţiilor de predare, care reprezintã sursa pentru sistemele de distribuţie.
În cazul prevederii unei singure staţii de predare, se recomandã ca alimentarea
sistemului de distribuţie sã fie realizatã prin conducte duble, pentru mãrirea gradului de
siguranţã.
În cazul prevederii a douã sau mai multe staţii de predare, amplasarea acestora se
recomandã a fi fãcutã, pe cât posibil, diametral opus, din considerente economice şi de
siguranţã.

2.3. Stabilirea mãrimii sectoarelor de distribuţie şi amplasamentul


staţiilor de reglare-mãsurare.
Dupã stabilirea regimului de presiuni în reţelele de repartiţie şi de distribuţie, este
necesar sã se determine mãrimea sectoarelor de alimentare, numãrul şi amplasamentul
optim al staţiilor de reglare-mãsurare.
Soluţia se stabileşte pe baza calculului tehnico-economic, având în vedere tipul şi
mãrimea consumatorilor, precum şi capacitãţile de deservire ale staţiilor de reglare-
mãsurare tipizate.
Mãrimea sectoarelor deservite, rezultã în fucţie de mãrimea şi repartiţia
consumatorilor alimentaţi, corespunzãtor capacitãţii staţiilor de reglare-mãsurare adoptate.
Amplasamentul optim din punct de vedere tehnologic se considerã în centrul de
greutate al zonei, în cazul consumurilor uniform distribuite, respectriv în apropierea marilor
consumatori concentraţi, în cazul unei repartiţii neuniforme.
În cazul localitãţilor cu diferenţe mari de nivel, amplasarea staţiilor de reglare-
mãsurare şi a reţelelor principale de distribuţie trebuie fãcutã la cotele minime, având în
vedere efectul presiunii ascensionale a gazelor.
Staţiile de reglare şi de reglare-măsurare a gazelor naturale se montează în construcţii
proprii.

9
Posturile de reglare, de reglare-măsurare şi de măsurare se montează în firide, cabine
sau direct pe instalaţia de utilizare.
Amplasarea regulatoarelor pe instalaţia de utilizare se face cu îndeplinirea cel puţin a
următoarelor condiţii:
a) încăperile în care se montează să fie ventilate;
b) regulatoarele să fie în construcţie etanşă;
c) elementele de etanşeitate faţă de mediul exterior, precum şi componentele regulatoarelor
care comunică cu exteriorul să prezinte stabilitate la temperaturi înalte (minim 650°C).
Staţiile şi posturile de reglare-măsurare sunt delimitate prin robinete de închidere,
amplasate la intrarea, respectiv ieşirea din staţii şi posturi. Robinetele fac parte din
componenţa staţiilor şi posturilor de reglare-măsurare.
Dimensionarea şi echiparea staţiilor şi a posturilor de reglare - măsurare se face ţinând
seama de parametrii hidraulici (debit, presiune, temperatură), domeniul de variaţie a
acestora şi de calitatea gazelor naturale
Staţiile şi posturile de reglare-măsurare se echipează cu dispozitive de securitate
corespunzătoare cerinţelor legislaţiei în vigoare.
Proiectarea staţiilor şi posturilor de reglare – măsurare se face astfel încât să rezulte o
grupare cât mai compactă, avându-se in vedere şi accesul la echipamentele şi dispozitivele
componente.
Pe conductele de intrare şi de ieşire din staţiile de reglare-măsurare se montează flanşe
electroizolante în locuri uşor accesibile.
Staţiile de reglare-măsurare pot fi prevăzute cu ocolitor, când alimentarea aparatelor
de utilizare nu poate fi întreruptă.
În funcţie de natura şi conţinutul de impurităţi a gazelor naturale, la intrarea în staţiile
de reglare-măsurare, se pot monta echipamente de filtrare şi / sau separare.
Pentru echipamentele care prevăd în mod expres filtre de protecţie, acestea se
montează obligatoriu conform instrucţiunilor producătorului.
Staţiile de reglare – măsurare se prevăd cu priză şi centură de împământare
(impedanţa sub 4 Ώ), la care se racordează părţile metalice ale fiecărui element din staţie
cuprins între două flanşe. Racordurile prin flanşe nu se consideră electroconductoare decât
dacă sunt conectate între ele cu platbandă zincată cu secţiunea de minim 40 mm2.
2.4.Alcãtuirea şi amplasarea reţelelor de repartiţie şi de distribuţie.
La stabilirea schemei de distribuţie se au în vedere urmãtoarele principii de ordin
general:
Din considerente de siguranţã în exploatare se preferã sistemele inelare, în special în
regimurile de presiune înaltã şi medie.
În regim de joasã presiune se recomandã schema de distribuţie ramificatã; sistemul
inelar se adoptã pentru conductele principale.
Reţelele de acelaşi nivel de presiune alimentate din mai multe staţii de reglare-
mãsurare se interconecteazã prin intermediul unor conducte de legãturã prevãzute cu vane
de secţionare.
Pentru sectorizarea reţelelor şi izolarea consumatorilor în caz de avarii, se prevãd
dispozitive de închidere în numãr corespunzãtor pentru realizarea intervenţiei, operativ şi
eficient.
Pentru asigurarea condiţiilor de exploatare şi întreţinere în condiţii de siguranţã şi
securitate, reţelele de distribuţie se echipeazã cu dispozitivele auxiliare necesare:
 organe de compensare;
 armãturi de închidere, reţinere şi reglare;
 separatoare de lichide şi impuritãţi;
 descãrcãtoare de presiune şi facle de aerisire;
 guri pentru verificare, tuburi de control şi rãsuflãtori;
 instalaţii de protecţie pasivã şi activã contra coroziunii.

10
În cazul ansamblurilor urbane izolate, distribuţia se realizeazã prin sisteme
independente.
Lungimea branşamentelor la reţelele de distribuţie va fi limitatã la 50 - 100 m.
În funcţie de planul general de sistematizare a localitãţii, conductele de gaze vor fi
amplasate de-a lungul strãzilor sau în interiorul cvartalelor de locuit, în urmãtoarea ordine de
preferinţã:
 în spaţii verzi;
 pe trotuare sau alei pietonale;
 pe strãzi sau alei carosabile, evitând zonele cu gospodãrie subteranã aglomeratã.
Poziţionarea conductelor se face în raport cu condiţiile geotehnice şi de sistematizare
urbanisticã, subteran, suprateran sau aerian, pe suporţi independenţi sau pe faţadele
construcţiilor.
Reţelele de înaltã presiune vor fi amplasate pe cât posibil în zone periferice, cu micã
densitate de construcţii.
Pentru traversarea vãilor, cursurilor de apã, cãilor de comunicaţii etc., se recomandã
utilizarea, pe cât posibil, a regimului de înaltã presiune.
Concomitent cu soluţionarea schemei de distribuţie a gazelor naturale se prevãd şi
sistemele complexe pentru dispecerizarea, telemecanizarea şi automatizarea proceselor
tehnologice de alimentare cu gaze.
Traseele reţelelor se adoptã pe cât posibil rectilinii - în cadrul localitãţilor - numai pe
teritoriu public.
Conductele de gaze naturale se pozeazã subteran, la adâncimi variind între 0,5 şi 1,0
m., traseele fiind marcate prin plãcuţe indicatoare aplicate pe construcţiile învecinate.
Deasupra sudurilor de poziţie şi a ramificaţiilor de branşament, se prevãd rãsuflãtori
sau tuburi de control, pentru identificarea eventualelor scãpãri accidentale de gaze.
Distanţele faţã de celelalte categorii de conducte şi construcţii sunt precizate prin
Normele tehnice de proiectare si executie a gazelor, variind între 0,6 şi 5,5 m - distanţa
minimã referindu-se la conductele de apã şi cablurile telefonice, iar distanţa maximã faţã de
axul liniilor ferate este de 5,5m.
Este interzisã montarea conductelor de gaze:
- sub liniile de tramvai sau cale feratã, în lungul acestora;
- sub orice fel de construcţie;
- în canale de orice tip, care au legãturã directã cu construcţiile;
- pe terenuri rezervate prin planuri de sistematizare dezvoltãrilor urbane viitoare.
Pentru trasee situate la distanţe mai mici de 2,0 m faţã de clãdiri, se interzice pozarea
conductelor la cote inferioare tãlpii fundaţiilor.
Conductele de gaze se monteazã în pãmânt numai dupã protejarea împotriva
coroziunii, prin aplicarea unor straturi izolante exterioare pe întreaga suprafaţã. Structura
izolaţiei anticorozive se stabileşte de la caz la caz, în funcţie de agresivitatea solului.
Traversãrile subterane ale şoselelor, cãilor ferate sau liniilor de tramvai se executã
prin montarea conductei de transport într- ţeavã de protecţie, cu robineţi de separare la cele
douã extremitãţi.
Traversarea conductelor de apã, canalizare, sau a reţelelor termice, se face, de regulã,
pe deasupra acestora, fãrã a lua alte mãsuri de siguranţã.
Dacã acest lucru nu este posibil, aceste reţele se subtraverseazã, montând conducta de
gaze într-un singur tub protector.
Traversarea cablelor electrice se face cu respectarea mãsurilor specifice de protecţie.
2.4.1. Alegerea traseelor, condiții pentru amplasarea si echiparea conductelor.
Instalaţiile de distribuţie se execută la presiune medie sau redusă. Ele se execută din
conducte de oţel sau polietilenă de înaltă densitate (PEHD). Conductele din oţel se montează
aparent sau îngropat, iar cele din PEHD doar îngropat.
Atunci când se stabileşte traseul conductelor de gaz, regulile de siguranţă sunt cele
care trebuie respectate mai presus de orice.

11
Traseele retelelor si instalatiilor de gaze se aleg astfel încât sã fie cât mai rectilinii, la
alegerea lor prioritate are siguranta înaintea esteticii. Traseele vor fi marcate prin inscriptii
sau prin aplicare de plãcute indicatoare, pe constructii si stâlpi din vecinãtate.
Conductele retelelor de distributie si instalatiilor exterioare din obiectivele
neindustriale se monteazã de regulã, subterane. În instalatiile exterioare ale consumatorilor
industriali se preferã montajul arerian, pe peretii exteriori ai clãdirilor, pe estacade etc.
Montarea conductelor subterane se realizeazã numai în teritoriul public, tinându-se
seama de urmãtoarea ordine de preferintã: zone verzi, trotuare, alei pietonale, în portiunea
carosabilã, folosind trasee mai putin aglomerate cu alte instaltii subterane.
În cazul în care se prevãd galerii pentru retelele edilitare, conductele de distributie a
gazelor fãrã bransamente, se monteazã în cadrul acestora cu respectarea urmãtoarelor conditii:
- prevederea unui sistem de ventilare care sã asigure evacuarea în esterior a scãpãrilor de
gaze, în cazul unei avarii pe conducta de gaze;
- prevederea unui sistem automat de avertizare, la depãsirea concentratiei de 0,5% gaz în aer;
- pozarea conductelor de gaze la partea superiaorã a galeriei (deasupra celorlalte conducte);
- controlul nedistructiv al tuturor sudurilor;
- evitarea legãturii directe a galeriilor cu subsolurile clãdirilor;
- amplasarea vanelor în cãmine adiacente galeriei.
În zonele construite, aglomerate cu diverse instalatii subterane (orase, intreprinderi
etc.), când nu este asigurat controlul scãpãrilor de gaze cu detectoare pe retelele de
distributie, respectiv instalatiile exterioare, se monteazã rãsuflãtori deasupra fiecãrui teu de
bransament si deasupra sudurilor de pozitie. Pentru retelele de distributie la care se prevede
controlul pierderilor de gaze cu detectoarele, se recomandã ca în locul rãsuflãtorilor sã se
monteze tuburi de control. De mentinut cã diametrul interior al unei rãsuflãtori este de 4 - 5
cm, iar al unui tub de control de 2,5 cm.
În cazul retelelor montate sub carosabil modernizat (artere de circulatie pe fundatie
de beton) se monteazã rãsuflãtori, respectiv tuburi de control deasupra sudurilor, dar nu la
distante mai mici de 8 m. Se mai prevãd rãsuflãtori sau tuburi de control:
- deasupra fiecãrei ramificatii subterane;
- în locul în care conductele ies din pãmânt, lângã un perete;
- la capetele tuburilor de protectie.
Pe traseele fãrã constructii, pe câmp, precum si în zone cu agresivitate redusã, se
monteazã la fiecare schimbare de directie, si suduri de pozitie, rãsuflãtori cu înaltimea de 0,6
m deasupra solului, la distante ce nu vor depãsi 50m.
Mai jos sunt prezentate tipurile de rãsuflãtori sau tuburi de control folosite în diverse
împrejurãri (fig.6) si distantele minime între conductele subterane de gaze si alte instalatii,
constructii sau obstacole (Tabelul1).

Fig. 6 Tipuri de rasuflatori: a) pentru carosabil b) de perete şi pentru spaţii verzi c) pentru
spaţii verzi. 1 – conductă; 2 – calotă; 3 – tijă; 4 - cutie din fontă; 5 - capac din Fontă; 6 –
opritori; 7 – capac; 8 – orificii; 9 – pietriş; 10 - nisip

12
Tabel 1

Distanta minima in m,
Nr. Instalatia, constructia sau obstacolul de la conducta
crt de gaze de:
p.j.+p.i. p.r. p.m.
1 Cladiri cu subsoluri sau aliniamente de terenuri, susceptibile de a fi2 2 3
construite
2 Cladiri fara subsoluri 1,5 1,5 2
3 Canale pentru retele termice, canale pentru instalatii telefonice 1,5 1,5 2
4 Conducte de canalizare 1 1 1,5
5 Conducte de apa, cabluri de forta, cabluri telefonice montate direct
in sol, sau caminele acestor instalatii 0,6
6 Camine pentru retele termice, telefonice si de canalizare, statii sau
camine subterane in constructii independente 1
7 Linii de tramvaie (pâna la sina cea mai apropiata) 1,2
8 Copaci 1,5
9 Stâlpi 0,5
10 Linii de cale ferata exclusiv cele din - in rambleu 2*
statii, triaje si incinte industriale - in debleu, la nivelul 5,5*
terenului
Distantele între conducte de gaze si linii de cale feratã, triaje si incinte industriale sunt
stabilite pe baza acordului organelor CFR.
Când respectarea distantelor indicate în tabelul 3 nu este posibilã, acestea pot fi
reduse pentru pozitiile 1-6, cu 20% cu conditia ca pe portiunea subdistantatã sã se prevadã
tevi trase, suduri întãrite, verificarea cu peria electricã a continuitãtii izolatiei anticorozive,
controlul nedistructiv al tuturor sudurilor, rãsuflãtori sau cãmine pentru drenarea în
atmosferã a eventualelor scãpãri de gaze, sau montarea în tub de protectie.
Se evitã instalarea a douã conducte de gaze pe traseu paralel. Când o astfel de solutie
nu poate fi evitatã, distanta între cele douã conducte de gaze va fi de cel putin 0,4 m. De
preferintã, conducta de presiune mai micã va fi pozatã spre imobil.
Se evită montarea conductelor din PEHD în vecinătatea unor conducte care au pe
suprafaţă temperaturi mai mari de 30oC sau care transportă uleiuri minerale, benzine sau
alte materiale inflamabile. Dacă nu se pot elimina aceste vecinătăţi, distanţa minimă admisă
pe orizontală între pereţii exteriori ai celor două conducte este de 0,8 m.
Adâncimea de pozare a conductei de distributie mãsuratã de de la fata terenului, pânã
la generatoarea superioarã a conductei este de 1,0 m în carosabil cu fundatia de beton, de cel
putin 0,7 m în spatii pavate si de cel putin 0,5 m în spatii verzi. În instalatiile exterioare de
utilizare adâncimea de îngropare este de cel putin 0,4 m.
Se interzice montarea conductelor de gaze la un nivel inferior celui bazei fundatiilor
clãdirilor, pe trasee paralele cu clãdirile, pânã la distanta de 2 m de la clãdire.
De asemenea, se interzice montarea conductelor de gaze:
- sub linii de tramvai sau de cale feratã, în lungul acestora;
- sub orice fel de constructie;
- în canale de orice fel care au comunicare directã cu clãdirea;
- pe terenuri destinate constructiilor.
La ramificatiile importante ale retelelor de repartitie si distributie precum si în
instalatiile exterioare industriale se prevãd robinete de sectionare. În functie de continutul
de impuritãti al gazelor, si de considerentele de exploatare, în puncte convenabil alese, ale
retelelor de distributie si instalaþtilor exterioare se monteazã regulatoare prevãzute cu câte
douã robinete. Când se distribuie gaze care pot contine fractiuni condensabile sau apã, se
monteazã separatoare de lichide.
Armãturile, îmbinãrile cu flanse, separatoarele de lichide, îmbinãrile electroizolante si

13
dispozitivele de dilatare se introduc în cãmine de vizitare (fig.7) sau, dupã caz, în cutii
înglobate în masã de bitum sau de material plastic (fig.8).

1. Perete din beton;


2. Capac din fontă
3. Orificii pentru ventilare;
4. Radierul (fundul) caminului;
5. Orificiu pentru scurgerea apei
6. Drenaj din pietris;
7. Conducta de gaz;
8. Tub de protectie;
9. Vana;
10. Flanse;
11. Prize de presiune;
12. Robinete de control.
Fig. 7. Vana montata in camin

Lângã armãturile din fontã montate în subteran si pe conductele aeriene rectilinii se


prevãd dispozitive de dilatare.

1. Vana;
2. Cutie de vizitare;
3. Conducta;
4. Prizele de presiune;
5. Tija de manevra;
6. Tub de protectie a tijei din material
plastic.

Fig.8.Vana montata ingropat

2.4.2.Traversãri

Intersectarea conductelor de gaze cu alte instalatii subterane sau lucrãri la suprafata


solului, se face, în general, perpendicular pe axul instalatiei sau lucrãrii tranversate: în cazuri
exceptionale, se admit traversãri sub un unghi mai mic, însã cel puþin 60o. La intersectãri cu
alte instalatii subterane, conductele de gaze se monteazã deasupra conductei, canalului sau
cablului traversat, la o distantã de cel putin 100 mm. În cazul în care aceste conditii nu pot fi
îndeplinite, conducta de gaze va fi introdusã în tub de protectie.
De asemenea, la subtraversarea liniilor de tramvai si de cale feratã, conductele de gaz
se introduc în tuburi de protectie. În cazul intersectiei cu conductele de gaz existente,
executia se face sub controlul delegatului intreprinderii de distributie a gazelor.
Liniile de cale feratã vor fi traversate la adâncime de cel putin 0,8 m, de la talpa sinei
la generatoarea superioarã a tubului de protectie. Tuburile de protectie vor depãsi ce cel
putin 0,8 m, în ambele pãrti, limitele instalatiei sau constructiei traversate, si se prevãd
rãsuflãtori.

14
Traversarea cursurilor de apã, a podurilor, pasajelor de nivel, intersectiilor de autostrãzi etc., se va executa
subteran sau aerian, în functie de conditiile locale. La traversarea cãilor ferate, pasajelor de nivel, autostrãzilor etc., se
prevãd vane de sectionare care sã permitã scoaterea din functiune a conductei de gaze fie în ambele pãrti ale traversãrii,
fie numai înainte de traversare, în cazul conductelor alimentate dintr-o singurã directie.

Traversãrile aeriene ale cãilor de circulatie de pe teritoriul unitãtilor industriale se fac la înãltimi
convenabile, nu mai mici de 5 m.

15
Dimensionarea instalatiei de utilizare interioara

Dimensionarea instalatiei de utilizare a gazelor naturale se face in conformitate cu prevederile


reglementărilor tehnice în vigoare (Norme tehnice pentru proiectarea şi executarea sistemelor de
alimentare cu gaze naturale) funcţie de debitele de calcul astfel şi căderile de presiune disponibile.
1.1. Determinarea debitului de calcul
Se realizează în raport cu debitul instalat al arzătoarelor deservite, şi factorii de simultaneitate
în funcţionare a diferitelor tipuri de arzătoare, respectiv diferite tipuri cu relaţia:

3
𝑚𝑁
𝑄𝑐 =∑𝑚 𝑛 ̇
𝑗=1 𝐹𝑗 ∑𝑖=1 𝑁𝑖 𝑉𝑖𝑛𝑠,𝑖 [II.1]
𝐻

în care:
 Ni = numarul de aparate/arzătoare de tip “i”; în cazul instalaţiilor de deservire a maşinilor de
gătit din blocurile de locuinţe: Ni = numărul apartamentelor de acelasi tip;
 𝑉𝑖𝑛𝑠,𝑖
̇ =debitul instalat al aparatului de tip „i”;
 Fj, factorul de încărcare pentru instalaţia care deserveşte arzătoare de tip „j”, caracterizate prin
caracteristici similare de simultaneitate în funcţionare; în cazul instalaţiilor de deservire a
maşinilor de gătit din blocurile de locuinţe, factorul de încarnare se determină, conform [1] cu
relaţia [II.2] sau se extrage din tabelul …., unde N=numarul apartamentelor medii
conventionale:
1
𝐹𝑀𝐺 = 4,2 [II.2]
√𝑛+10

Tabelul II.2- Valorile coeficienţilor de simultaneitate pentru bucătării

Numărul de Coeficientul de Numărul de apartamente Coeficientul de


apartamente simultaneitate simultaneitate
1 1,00 36 0,40
2 0,81 40 0,39
3 0,71 44 0,38
4 0,65 48 0,38
5 0,62 52 0,37
6 0,59 56 0,37
8 0,55 60 0,36
10 0,53 64 0,36
12 0,51 68 0,35
16 0,47 72 0,35
20 0,45 76 0,35
24 0,43 80 0,34
28 0,42 Peste 80 0,34
32 0,41

1.2. Căderi de presiune.


1.2.1. Pentru reţele de joasă presiune.
Căderea de presiune pentru dimensionarea unei conducte, se stabileşte cu relaţia
P= P 1 - P2 [II.3]
în care:
 P1 este presiunea absolută minimă disponibilă, în bar, la intrarea în conductă;
 P2 este presiunea absolută minimă necesară, în bar, la ieşirea din conductă majorata cu 10%
pentru compensarea unor factori imprevizibili.
Modalităţile de stabilire a căderilor de presiune pentru dimensionarea conductelor sunt
prezentate în fig. II.4.

16
Figura II.4
Căderile de presiune stabilite trebuie să acopere toate pierderile liniare şi locale.
Pentru reţelele de distribuţie existente, presiunea disponibilă P1 se precizează de către operatorul
sistemului de distribuţie (SD).
În cazul unor extinderi ale reţelelor de distribuţie de presiune joasă care alimentează aparatele
consumatoare de combustibili gazoşi, cu presiunea nominală de 20 mbar, căderea totală de presiune
pentru dimensionarea reţelei de distribuţie şi a instalaţiei de utilizare este de 10 mbar, cu condiţia ca la
ieşirea din staţia sau postul de reglare să se menţină presiunea de 30 mbar.
Pentru reţeaua de distribuţie care funcţionează la presiune joasă, inclusiv branşamentul, se consideră
căderea de presiune de 5 mbar, diferenţa de 5 mbar fiind necesară dimensionării conductelor
instalaţiei de utilizare (inclusiv contorul).
În instalaţiile de utilizare cu presiune joasă, pentru dimensionarea coloanelor se are în vedere creşterea
disponibilului de presiune datorită forţei ascensionale a gazelor naturale. Disponibilul de presiune produs de
forţa ascensională se obţine calculând produsul între valoarea indicată în Tabelul II.3. şi înălţimea la care se
montează punctul de consum, măsurată de la nivelul regulatorului de presiune.

Tabelul II.3. - Disponibilul de presiune produs de forţa ascensională în funcţie de înălţimea


punctului de consum faţă de nivelul regulatorului de presiune
Altitudinea locaţiei Disponibilul de presiune produs de forţa ascensională în funcţie de
regulatorului de presiune, înălţimea punctului de consum faţă de nivelul regulatorului de presiune,
în m în mbar/ m
0 0.054
100 0.052
200 0.051
300 0.050
400 0.049
500 0.047
600 0.046
700 0.045
800 0.043
900 0.042
1000 0.041
1100 0.040
1200 0.039

1.2.2. Panta piezometrică medie:


∆𝑃
𝑖𝑚 = [𝑏𝑎𝑟𝑎2 /𝑘𝑚] [II.4]
1,2∙∑𝑛
𝑖=1 𝐿𝑖
unde:
– P=p1-p2, caderea de presiune admisă pe instalaţie în [ bar], cu:
– p1, presiunea disponibilă minimă la intrarea gazului în conductă în [bar]; pentru cazul în care în amonte de

17
intrarea în conductă se află un regulator de reducere-reglare a presiunii, valoarea presiunii p1 este dată de
diferenţa dintre presiunea de ieşire din regulator (pieşire regulator) - abaterea maximă a presiunii de ieşire în
raport cu presiunea reglată (conform standard sau carte tehnică regulator);
– p2, presiunea necesară minimă la ieşirea gazului din conductă, în[ bar]; pentru cazul în care în aval
de ieşirea din conductă se află un regulator de reducere-reglare a presiunii, valoarea presiunii p2
este dată de presiunea minimă necesară pentru funcţionarea regulatorului, prevăzută în standard
sau cartea tehnică de fabricaţie a acestuia la care se adaugă o majorare de 10% pentru
compensarea unor factori imprevizibili;
În cazul instalaţiilor de utilizare de joasă presiune, prevăzute cu regulatoare de presiune pentru
debit mic, care alimentează aparate de uz casnic sau industriale cu presiune nominală de 20 mbar,
căderea de presiune utilizată pentru dimensionarea conductelor va fi de 5mbar.
În cazul în care reţelele şi instalaţiile de utilizare alimentează direct aparate de utilizare la la joasă
presiune (fără regulator de presiune în amonte de aparat), căderea de presiune va fi egală cu fluctuaţia
de presiune maximă admisă la aparatele de utilizare, conform standardelor sau cărţii tehnice a
aparatului (în general, valoarea acesteia reprezintă cca. 20-25% din presiunea nominală a aparatului).
În cazul extinderii reţelelor de distribuţie a gazelor naturale de joasă presiune, care alimentează
aparate de utilizare cu presiune nominală de 20 mbar, căderea totală de presiune, pentru
dimensionarea reţelei de distribuţie şi instalaţiei de utilizare va fi de 10mbar, cu condiţia ca la ieşirea
din staţia de reglare să fie menţinută presiunea de 30mbar. Din căderea totală de presiune -10mbar- pe
reţeaua de distribuţie se vor consuma 5mbar iar pe instalaţia de utilizare restul de 5mbar.
– Li = suma lungimilor pe traseul cel mai defavorabil în[m];

1.2.3. Diametrul nominal si panta efectivă:


Diametrul conductelor se determină pe criteriul asigurării debitelor nominale de gaz şi a presiunii
minime necesare arzătoarelor şi aparatelor consumatoare de combustibili gazoşi.
Pentru conductele de presiune joasă, diametrul, în cm, se calculează cu relaţia:
2
𝑄𝐶𝑆 ∙𝑇∙𝐿∙𝛿⋅𝜆 0,2
𝐷 = 0,49( ) [II.5.]
𝑃12 −𝑃22

unde :
– D este diametrul interior al conductei, în cm;
– QCS - debitul de calcul în condiţii standard: P=1,013 bar şi T=288,15 K ; în m3/h;
– P1 - presiunea absolută la începutul tronsonului în bar ;
– P2 - presiunea absolută la capătul tronsonului în bar;
– T - temperatura gazelor, în K;
– L - este lungimea de calcul a conductei, în m; care cuprinde lungimea fizică a tronsonului
considerat la care se adaugă lungimile echivalente ale rezistenţelor locale;
– = 0.554, densitatea relativă a gazelor faţă de densitatea aerului;
– - coeficientul de pierdere liniară de sarcină; se determină în funcţie de Re şi k/D;
– k - rugozitatea conductelor;
– P este căderea de presiune disponibilă, în mbar, pe tronsonul considerat.
 Re - numărul adimensional Reynolds, calculat cu relaţiile :
𝑣⋅𝐷 𝑄
𝑅𝑒 = [II.6.b.] sau 𝑅𝑒 = 2230 𝐶𝑆 [II.6.b.]
𝜐 𝐷
cu :
 v - viteza gazului în conductă, în m/s;
 D – diametrul interior al conductei, în m;
 ν – coeficientul de vâscozitate cinematică, în m2/s;
 QCS – debitul de calcul la P=1,013 bar şi T=288,15 K, în m3/h.
Valoarea coeficientului  se poate determină în raport cu regimul de curgere, caracterizat de
valorile criteriului Reynolds şi raportul D/k, cu relaţiile prezentate în tabelul II.4.:

18
Tabelul II.4.:
 pentru Re<2300 𝜆=
64 [II.7.a.]
𝑅𝑒
 pentru 2300<Re<23D/k 1
= 2 ⋅ lg(𝑅𝑒 ⋅ √𝜆) − 0,8
[II.7.b.]
𝜆
1 2,51 𝑘 [II.7.c.]
 pentru 23D/k <Re<560D/k = −2 ⋅ lg ( + )
√𝜆 𝑅𝑒 ⋅ √𝜆 3,71 ⋅𝐷
1 𝑘 [II.7.d.]
 pentru Re>560D/k = 1,14 − 2 ⋅ lg ( )
𝐷
√𝜆

Pentru instalaţiile din clădirile de locuit, lungimea de calcul se poate considera:


L= (1,1 ... 1,2) x Lf, unde Lf este lungimea fizică a conductei.
Lungimile echivalente ale rezistenţelor locale pentru dimensionarea conductelor de
distribuţie gaze naturale la presiune joasă se obţin din tabelul 3:
Tabelul II.5. – Lungimile echivalente pentru rezistenţele locale
Diametrul, în Lungimi echivalente,în m
Robinet cu trecere Alte tipuri de Coturi Teuri în direcţia
inch cm completă robinete derivaţiei
3/8 ( 1,25 ) 0,05 - 0,02 0,4
1/2 ( 1,575 ) 0,06 - 0,05 0,6
3/4 ( 2,125 ) 0,08 - 0,08 0,83
1 ( 2,7 ) 0,11 - 0,12 1,08
1¼ ( 3,575 ) 0,14 - 0,14 1,43
1½ ( 4,125 ) 0,17 - 0,26 1,68
2 ( 5,2 ) 0,22 - 0,42 2
2½ ( 5,68 ) - 0,32 0,65 2,8
3 ( 8,05 ) - 0,4 0,92 3,7
4 ( 10,55 ) - 0.5 1.45 5
5 ( 13,1 ) - 0.7 2.2 6.6
6 ( 15,6 ) - 0.8 2.8 8.4
8 ( 20,3 ) - 1.2 4 12
10 ( 25,3 ) - 1.5 5.4 16
12 ( 30,5 ) - 2 6.7 20
14 ( 35,3 ) - 2.5 8 25
15 ( 40,2 ) - 3 9.7 29
20 ( 50,2 ) - 4 12.6 39

Dimensionarea conductelor se face pe fiecare tronson cu debit constant.


Tronsoanele cu debit variabil ale conductelor principale, în cazul branşamentelor cu debite mici în
raport cu debitul de tranzit se dimensionează la debit constant, conform schemei de mai jos.
În cazul reţelelor de presiune joasă, dimensionarea şi verificarea diametrelor conductelor
 din oţel se poate face folosind datele din tabelul II.6., considerând că volumul gazului este constant.
 din polietilenă se poate face folosind datele din tabelul II.7., considerând că volumul gazului este
constant.
Grosimea peretelui ţevii de oţel se calculează în funcţie de solicitările la care este supusă conducta
şi gradul de agresivitate al solului.
Diametrul nominal şi panta efectivă a instalaţiilor de joasă presiune se determina conform
tabelului pentru calculul conductelor de gaze naturale de presiune joasa.

19

( i
q Q
i)

Date de calcul Model de calcul

Qcalcul  Qi 
q i
 ct.
2

Qvariabil = Qcalcul

Qi Qe Qi Qe

q1 q2 q3 … qn  qi  qi
2 2
Qe=Qi - qi

qi = q1 + q2 + ... + qn

Pentru debitul de calcul determinat şi panta medie se determină diametrul conductei (care are
perechea de valori debit-pantă medie cea mai apropiată).
Prin interpolare se determină panta reală, care corespunde debitului de calcul, ir.

1.2.5.Pierderile efective de sarcina pe bare:


hr,i-j =ir,i-j * (Li-j+Le(i-j)) ( bara²)
unde:
– ir,i-j =panta efectiva in bara².
– Le(i-j), suma lungimilor echivalente ale rezistenţelor locale.
1.2.6.Presiunea reala la extremitatea barei:
P’max =Pmax - hr,i-j ( bara²)
în care:
– Pmax =caderea de presiune admisibila in bara²
– hr,i,j = suma pierderilor efective de sarcina in bara²

1.2.7.Noua panta piezomietrică medie:



∆𝑃𝑚𝑎𝑥
𝑖𝑚,1 = (𝑏𝑎𝑟𝑎2 )
𝐿𝑓 −𝐿𝑖−𝑗
Se continua calculul în succesiunea indicată până la dimensionarea întregii instalaţii.
1.2.7.Viteza maximă admisă a gazelor naturale.
 în conducte este:
a) 20 m/s pentru conducte supraterane;
b) 40 m/s pentru conducte subterane.
 în conducte, distribuitoare, panouri de reglare, colectoare, claviaturi de măsurare, conducte de
ocolire ale panourilor de reglare şi a claviaturilor de măsurare din staţii şi posturi de reglare este:
a) 30 m/s pentru conductele situate în amonte de elementul de reglare;
b) 20 m/s pentru conductele situate în aval de elementul de reglare.
Fac excepţie:
a) conductele situate în amonte/aval de elementul deprimogen sau de contor, prin care, indiferent dacă se
află înainte sau după elementul de reglare a presiunii, viteza se limitează la 20 m/s;
b) conductele situate în amonte/aval de contoarele cu ultrasunete, în care se acceptă viteze de curgere mai
mari, în conformitate cu recomandările producătorului.

20
Tabel II.6.- Debitul de calcul QCS, în m3/h, pentru conducte din otel, pentru gaze de joasă presiune ( T=288,15 K;  = 0,554 )
H 12,5 15,75 21,25 27 35,7 41,2 52,5 68 80,5 104 131 152 D
mbar/m 3/8 1/2 3/4 1 11/4 11/2 2 21/2 3 4 5 6 Dn
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13
0,001 0,02 0,05 0,16 0,41 1,26 2,24 4,2 7,9 12,7 25,5 47,9 71,7
0,002 0,04 0,10 0,38 0,83 2,53 2,94 5,7 11,7 18,6 37,4 70,0 104
0,003 0,06 0,14 0,42 1,24 2,82 3,04 7,2 14,7 23,9 46,7 87,1 138
0,004 0,08 0,19 0,63 1,65 3,11 4,34 8,5 17,2 27,2 54,5 101 151
0,005 0,09 0,24 0,77 2,07 3,40 4,92 9,6 19,4 30,7 61,5 114 170
0,006 0,11 0,29 0,95 2,48 3,69 5,44 10,6 21,4 33,9 67,8 126 188
0,007 0,13 0,33 1,11 2,54 3,99 5,92 12,3 23,3 36,8 73,6 136 203
0,008 0,15 0,38 1,27 2,60 4,30 6,38 12,4 25,0 39,6 79,0 146 218
0,009 0,17 0,43 1,43 2,66 4,59 6,80 13,2 26,7 42,1 84,1 155 232
0,01 0,19 0,48 1,59 2,72 4,86 7,20 14,0 28,2 44,6 88,4 165 245

0,02 0,38 0,96 1,80 3,29 7,09 10,48 20,3 40,8 64,3 127 237 352
0,03 0,57 1,44 2,19 4,10 8,91 13,01 25,1 50,5 79,5 158 292 435
0,04 0,76 1,48 2,48 4,79 10,27 15,16 29,2 58,7 92,3 183 339 504
0,05 0,95 1,52 2,79 5,39 11,55 17,05 32,8 65,9 103 205 380 565
0,06 1,14 1,56 3,08 5,94 12,72 18,78 36,1 72,5 113 226 416 620
0,07 1,15 1,60 3,35 6,45 13,79 20,34 39,1 78,5 123 244 452 671
0,08 1,17 1,64 3,59 6,92 14,79 21,81 41,9 81,1 132 251 484 719
0,09 1,19 1,68 3,82 7,36 15,73 23,19 44,6 89,3 140 278 514 763
0,10 1,20 1,77 4,04 7,78 16,61 24,49 47,1 94,3 148 293 542 805
0,12 1,23 1,96 4,45 8,56 18,24 26,92 51,7 103 162 322 595 884
0,14 1,26 2,12 4,83 9,28 19,80 29,43 56,0 112 176 348 644 959
0,16 1,29 2,28 5,18 9,95 21,22 31,24 60,0 120 188 373 689 1023
0,18 1,32 2,42 5,51 10,58 22,25 33,20 63,7 127 200 396 732 1088
0,20 1,35 2,58 5,82 11,17 23,91 35,05 67,3 134 211 418 772 1145
0,22 1,43 2,69 6,12 11,74 25,01 36,61 70,6 141 221 438 810 1202
0,24 1,49 2,82 6,46 12,28 26,16 38,50 73,9 147 231 458 846 1258
0,26 1,56 2,94 6,67 12,80 27,26 40,11 76,9 153 241 477 892 1303
0,28 162 3,06 6,96 13,30 28,32 41,68 79,9 159 250 496 916 1358
0,30 168 3,17 7,19 13,78 29,34 43,85 82,8 165 259 513 940 1408

H 203 253 305 353 402 502 600 Di[mm]


[mbar/m] 8 10 12 14 16 20 24 Dn [in]
1 14 16 17 18 19 20 21
0,001 157 284 468 692 979 1770 2843
0,002 228 411 577 1000 1413 2548 4087
0,003 273 509 839 1237 1747 3149 5046
0,004 329 593 975 1438 2030 3655 5856
0,005 370 666 1096 1615 2279 4103 6570
0,006 408 733 1205 1775 2505 4507 7216
0,007 442 794 1305 1923 2713 4880 7810
0,008 474 851 1399 2060 2906 5226 8364
0,009 504 905 1486 2189 3088 5552 8884
0,01 532 956 1570 2312 3260 5860 9376
0,02 762 1362 2242 3299 4649 8350 13350
0,03 938 1682 2758 4057 5717 10262 16402
0,04 1087 1948 3194 4697 6617 11875 18975
0,05 1219 2183 3578 5261 7410 13295 21243
0,06 1338 2395 3925 5771 8127 14580 23393
0,07 1447 2591 4244 6239 8787 15762 25179
0,08 1589 2772 4541 6876 9401 16862 26934
0,09 1644 2943 4820 7086 9978 17895 28582
0,10 1734 3104 5084 7473 10523 18872 30141
0,12 1903 3405 5575 8195 11538 20689 33042
0,14 2057 3881 6027 8858 12471 22361 35709
0,16 2201 3938 6448 9475 13340 23916 38191
0,18 2336 4179 6842 10055 14155 25378 40523
0,20 2464 4408 7216 10604 14927 26760 42728
0,22 2586 4625 7571 11125 15661 28074 44825
0,24 2702 4833 7911 11624 16362 29330 47093
0,26 2813 5032 8236 12102 17035 30335 49016
0,28 2921 5223 8550 12562 17682 31879 50867
0,30 3024 5408 8852 13006 18307 32997 52652
D – Diametru interior al conductei, în mm
Dn – Diametrul nominal al conductei, în inch

Regim laminar Regim turbulent prepătratic


Regim instabil
Regim turbulent rugos
Tabel II.7. - Debitul de calcul Q, în m3/h, pentru conducte din polietilenă pentru gaze de joasă presiune (T=288K;  = 0,554 )

21
H 20 25 32 40 50 63 75 90 110 125 140 160
 H,
în mbar/m 14 19 26 32,6 40,8 51,4 61,2 73,6 90 102,2 114,4 130,8 Di DE
[mm]
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13
0,001 0.04 0,12 0,40 0,97 2,3 4,2 6,5 10,9 19,0 27,0 36,8 53,0
0,002 0,07 0,23 0,78 1,9 3,3 6,1 9,9 16,4 28,5 40,3 54,9 79,0
0,003 0,10 0,34 1,2 2,3 4,2 7,7 12,5 20,8 36,0 51,0 69,3 99,7
0,004 0,14 0,45 1,5 2,7 4,8 9,1 14,8 24,5 42,5 60,1 81,7 117
0,005 0,17 0,56 1,9 3 5,5 10,4 16,8 27,9 48,3 68,3 92,8 133
0,006 0,20 0,66 2,2 3,4 6,1 11,6 18,7 31,0 53,7 75,8 103 148
0,007 0,23 0,77 2,5 3,6 6,7 12,7 20,5 33,9 58,6 82,8 112 161
0,008 0,27 0,88 2,2 3,9 7,3 13,7 22,1 36,6 63,3 89,3 121 174
0,009 0,30 0,98 2,8 4,2 7,8 14,7 23,7 39,2 67,7 95,5 130 186
0,01 0,33 1,1 3,0 4,5 8,3 15,6 25,2 41,6 71,9 101 138 198
0,02 0,65 1,6 3,6 6,7 12,4 23,3 37,5 61,9 107 150 195 279
0,03 0,96 2,0 4,5 8,5 15,7 29,4 47,3 77,9 128 180 244 349
0,04 1 2,3 5,4 10,0 18,5 34,7 55,4 87,3 150 211 285 407
0,05 1,1 2,6 6,1 11,4 21,0 39,2 60,0 98,6 169 238 321 459
0,06 1,3 2,9 6,8 12,7 23,4 41,5 66,4 109 187 262 355 507
0,07 1,4 3,1 7,5 13,8 24,3 45,1 72,2 119 203 285 385 550
0,08 1,5 3,4 8,1 15,0 26,0 48,6 77,7 127 218 306 414 591
0,09 1,6 3,6 8,6 15,9 27,8 51,8 82,8 136 233 326 441 629
0,10 1,7 3,9 9,2 16,0 29,4 54,9 87,7 144 246 345 466 666
0,12 1,9 4,3 10,1 17,7 32,5 60,6 96,8 159 271 381 514 733
0,14 2,0 4,7 10,5 19,3 35,4 65,9 105 172 295 413 558 796
0,16 2,2 5,1 11,3 20,8 38,1 70,8 113 185 316 444 599 854
0,18 2,4 5,3 12,0 22,2 40,6 75,5 120 197 337 472 637 909
0,20 2,5 5,4 12,7 23,5 43,0 79,9 127 209 356 499 673 960
0,22 2,7 5,7 13,4 24,7 45,3 84,1 134 219 375 525 708 1010
0,24 2,8 6,0 14,1 25,9 47,4 88,1 141 230 392 550 741 1057
0,26 2,9 6,3 14,7 27,1 49,5 92,0 147 240 409 574 773 1102
0,28 2,9 6,5 15,3 28,2 51,6 95,7 153 249 426 596 804 1146
0,30 3,0 6,8 15,9 29,3 53,5 99,3 158 259 441 618 834 1188

H 180 200 225 250 280 315 355 400 450 500 630 Dext[mm]
[mbar/m] 147,2 163,6 184 204,4 229 257,6 290,4 327,2 368 409 515,4 Di [mm]
1 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 29
0,001 73,2 97,6 134 179 243 334 462 637 873 1160 2155
0,002 109 145 199 265 360 494 682 940 1288 1709 3171
0,003 137 183 251 333 453 621 857 1180 1616 2143 3861
0,004 162 215 295 392 532 730 1007 1386 1897 2441 4502
0,005 184 244 335 445 603 827 1141 1570 2076 2749 5079
0,006 204 271 371 493 668 916 1223 1677 2292 3035 5603
0,007 222 295 405 537 729 967 1327 1823 2492 3298 6087
0,008 239 318 437 579 759 1037 1427 1960 2678 3545 6539
0,009 256 340 466 598 808 1105 1521 2089 2854 3777 6965
0,01 272 361 495 632 855 1171 1610 2211 3020 3997 7369
0,02 383 508 695 920 1245 1702 2339 3208 4378 5788 10653
0,03 478 633 866 1145 1548 2115 2904 3982 5431 7176 13194
0,04 558 739 1010 1335 1805 2465 3384 4637 6322 8352 15346
0,05 629 833 1138 1504 2032 2774 3808 5217 7111 9391 17247
0,06 694 918 1254 1657 2239 3055 4192 5742 7825 10333 18968
0,07 753 997 1361 1798 2429 3314 4547 6227 8484 11200 20554
0,08 809 1070 1461 1930 2606 3556 4877 6678 9097 12008 22031
0,09 861 1139 1555 2054 2773 3783 5188 7102 9674 12768 23420
0,10 911 1205 1644 2171 2931 3998 5482 7504 10220 13488 24735
0,12 1003 1327 1810 2390 3225 4398 6030 8252 11237 14827 27182
0,14 1088 1439 1963 2591 3496 4767 6534 8941 12173 16061 29435
0,16 1167 1544 2105 2779 3749 5111 7004 9583 13046 17209 31533
0,18 1242 1642 2239 2955 3986 5434 7446 10187 13865 18289 33504
0,20 1313 1735 2366 3122 4211 5740 7865 10758 14641 19311 35370
0,22 1380 1824 2487 3281 4425 6031 8263 11301 15380 20283 37145
0,24 1444 1909 2602 3433 4630 6309 8643 11821 16085 21212 38842
0,26 1506 1990 2713 3579 4826 6576 9008 12319 16762 22104 40470
0,28 1566 2069 2820 3719 5515 6833 9360 12799 17414 22962 42037
0,30 1623 2145 2923 3855 5198 7081 9699 13262 18043 23791 43549
De – Diametrul exterior al conductei, în mm ; D – Diametrul interior al conductei, în mm.

Regim laminar Regim turbulent prepătratic


Regim instabil

22
Capitol
PROPRIETĂȚILE GAZELOR 2

Cap. VI. Instalații de reducere și reglare a presiunii gazelor.


1. Panouri şi trepte de reglare.
Sunt destinate reducerii și reglării presiunii gazelor în corelație cu regimul de presiune
admis în sistemul de distribuție, rețelele de distribuție și consumatori.
Cerințele funcționale impun în general debitul de gaze și una dintre presiunile din aval sau
amonte. Corespunzător acestor cerințe se poate acționa de maniera în care cealaltă presiune să fie
menținută în limite constante. În general se cere menținerea constantă a presiunii din aval.
Aparatul prin care se realizează procesul de reglare se numește regulator de presiune.
Cea mai simplă instalație de reglare se numește panou de reglare și este alcătuită dintr-
un regulator, montat între două robinete și racordat la colectoarele de presiune ridicată și
respectiv reglată. Pentru monitorizarea presiunilor amonte/aval, cele două colectoare sunt
prevăzute cu manometre.

1.regulator _regleaza si reduce presiunea 2.conducta, Grup de trei panouri de reglare în paralel.
3.robinet, 4.distribuito,r 5.colector , 6 ,7 . manometre
Figura 1. Panou de reglare.
Consumul de gaz variază în general pe tot parcursul exploatării dar prezintă o variație
relativ mare de la sezonul rece (când gazul este utilizat și pentru încălzire) la sezonul cald.
Întrucât, prevederea unei instalații de reglare/măsurare care să funcționeze corect în tot
domeniul de variație al debitului nu este posibil (regulatoarele de debit au capacități limitate de
debit) se impune prevederea a două regulatoare, unul pentru vară și unul pentru iarnă.
Ansamblul alcătuit din două panouri de reglare, echipate cu regulatoare de vară și de
iarnă, și prevăzut cu o conductă care să permită by-pasarea unuia dintre panouri, conductă
prevăzută cu un robinet de închidere este cunoscut sub denumirea de treaptă de reglare.
În plus, pe treptele de reglare se mai prevăd: termometre, supape de siguranță și filtre
pentru reținerea impurităților, amplasate înaintea regulatoarelor.
O treaptă reglare asigură un regim constant de presiune pe durata întregului an.

1.Conductă de intrare a gazului; 2. Distribuitor; 3. Conductă de Două trepte de reglare în paralel.


ocolire; 4. Regulator de presiune pentru debit mare (iarna) ; 4’.
Regulator de presiune pentru debit mic (vara) ; 6. Robinet de
închidere; 7. manometru presiune de reglat/reglată; 8.Termometru;
9.Supapă; 10.Flanşă electroizolantă (poate lipsi în cazul în care se
utilizează polietilena); 11. Colector; 12. Conducta de ieșire a gazului ;
Figura 2. Treapta de reglare.

23
Capitol
PROPRIETĂȚILE GAZELOR 2

Ansamblul de aparate, accesorii, armaturi, amplasate in construcții proprii, în care se


realizează reducerea și reglarea presiunii și măsurarea debitelor se numește Stație de Reglare
_Măsurare — SRM .
Stațiile de reglare pot fi echipate cu 1,2 sau mai multe trepte de reglare, în raport cu
caracteristicile rețelelor de alimentare.
Se deosebesc stații de reglare-măsurare:
 de predare — SRM-P, unde se realizează reducerea presiunii/trecerea gazului de la rețeaua
de transport la sistemul de distribuție şi odorizarea gazului.
 de sector — SRM-S, unde se realizează reducerea presiunii/trecerea gazului de la rețeaua de
repartiție la cea de distribuție;
 de consumator, care se amplasează în incinta unor consumatori importanți, unde se reduce
presiunea de la sistemul de distribuție la cel cerut de consumatori.
La obiectivele individuale sunt prevăzute posturi de reglare-măsurare care îndeplinesc
aceleași funcțiuni dar într-o treaptă de reglare.
Amplasarea instalațiilor pentru reglarea presiunii se face în corelație cu dimensiunile lor
în firide, nișe sau construcții proprii.

2. Stații de reglare-măsurare. Panouri de reglare-măsurare.


2.1. Generalităţi.
Au în principiu aceeași alcătuire, indiferent de tip și domeniul de măsură (fig. 3).
Principiile de alcătuire funcţională a staţiilor de reglare măsurare se deosebesc, în raport cu
destinaţia acestora şi sunt normate în :
 SR EN Sisteme de alimentare cu gaz. Staţii de reglare a presiunii gazelor pentru transport şi
12186:2002/A1:2006 distribuţie. Prescripţii funcţionale
 SR EN Sisteme de alimentare cu gaz. Instalaţii de reducere - reglare a presiunii de gaz care fac
12279:2001/A1:2006 parte din branşamente. Prescripţii funcţionale

În orice stație de reglare-măsurare este obligatoriu să se prevadă, pe lângă regulatoare și


instalațiile pentru filtrarea gazelor, cele pentru măsurarea debitelor, conductele de ocolire de
treaptă și cele de ocolire a stației.
Robinetul de izolare 1 se montează în exterior, la 5 m de peretele stației de reglare, fiind
destinat opririi integrale a distribuției, în condiții de siguranță pentru operator, în cazul în care nu
este posibil accesul în stație. Ventilul de siguranță 8 are rolul de a opri trecerea gazelor în condițiile
în care presiunea la intrare scade sub valoarea minimă de siguranță, iar supapa de siguranță 12 este
destinată protejării instalațiilor din aval de stație, evacuând gazele în atmosferă atunci când
presiunea în aval a crescut peste limita admisibilă.
Oportunitatea celorlalte echipamente prevăzute în schemă se studiază de la caz la caz, în
raport cu prevederile normative și următoarele condiții specifice:
 Dispozitivul pentru încălzirea gazelor se montează în funcție de raportul de detentă și gradul de
saturație cu vapori de apă, atunci când după destindere gazul ar putea ajunge sub punctul de rouă.
 Refulatorul nu se prevede la stațiile de reglare amplasate în centrele aglomerate.
 Dispozitivul de siguranță 12 nu se prevede atunci când întreruperea gazului poate provoca
pagube tehnologice.
Stațiile de reglare se amplasează în clădiri supraterane, executate din materiale
incombustibile şi fără pod.
Amplasarea construcţiilor pentru staţii şi posturi de reglare-măsurare,
independente sau alipite altor construcţii, se face:
 suprateran;
 cu respectarea distanţelor prevăzute în normele tehnice;
 la limita de proprietate a consumatorului sau când nu este posibil, cât mai aproape
24
Capitol
PROPRIETĂȚILE GAZELOR 2

de limita de proprietate a consumatorului;


 asigurându-se accesul direct şi permanent al personalului operatorului SD;
Amplasarea construcţiilor pentru staţiile şi posturile de reglare-măsurare aferente reţelei
de distribuţie se face pe domeniul public, cu asigurarea obligatorie a accesului operatorului SD.
Pentru cazuri excepţionale, cu avizul operatorului SD se pot construi staţii de sector subterane,
prevăzute cu ventilare corespunzătoare şi măsuri de evitare a pericolului de incendiu şi explozie.
La realizarea construcţiilor pentru staţiile şi posturile de reglare măsurare trebuiesc
considerare cerinţele minime prevăzute în standardele în vigoare.
Pardoseala staţiilor de reglare-măsurare se realizează:
 din materiale de construcţii care nu produc scântei la lovirea cu obiecte din oţel sau fontă.
 cu suporturi pentru rezemarea echipamentului.
Evacuarea eventualelor scăpări de gaze naturale se asigură prin goluri, dispuse în mod
egal la partea superioară şi inferioară, însumând:
 8% din suprafaţa încăperii, la construcţiile independente ale staţiilor;
 4% din suprafaţa uşilor la cabine şi firide.
Iluminatul interior al staţiilor de reglare-măsurare se realizează:
 natural, prin ferestre;
 artificial, din exteriorul construcţiei.
Protecţia împotriva descărcărilor electrice, pentru staţiile de reglare-măsurare şi
instalaţiile montate în exterior, se realizează conform prevederilor din normele în vigoare.
Protecţia construcţiilor staţiilor de reglare-măsurare şi a instalaţiilor exterioare, împotriva
accesului persoanelor străine, se realizează prin împrejmuire.
2.2.Statiile reglare-masurare-predare SRM-P (figura 4).
Descriere
Se folosesc la racordarea localitatilor sau a marilor consumatori industriali la magistralele de transport a
gazelor naturale si asigura reducerea presiunii de la presiunile inalte specifice retelei de transport la
valori utilizate in reletele de distriburie, in conditii optime.
SRMP-urile sunt alcătuite din aparate, armaturi si accesorii montate intr-o cladire sau cofret metalic si au
rolul de separare, filtrare, incalzire, reglare, masurare şi odorizare a gazelor naturale.
 Presiuni nominale: 25, 40, 64 bar
 Debite: pana la 300.000 Nmc/h

Configuratie de baza
 Instalatia de separare (din separatoare cu evacuare manuala)
 Instalatie de filtrare (filtre cu finetea de 10, 50, 160, 300, 800 µm)
 Instalatie de reglare:
 regulatoare cu actionare directa sau indirecta
 elemente de siguranta: supape de blocare la sub si suprapresiune incorporate in regulator sau
separate; supape de descarcare
 sisteme locale de incalzire a elementelor sensibile
 Instalatie de masura (contor cu turbina, pistoane rotative, diafragma si corector PTZ)
 Aparate indicatoare (manometre si termometre)
 Cladire sau cofret metalic

Echipamente optionale
 Dispozitiv de evacuare automata a lichidului separat
 Alte aparate de masura omologate
 Odorizare (odorizator prin evaporare sau injectie)
 Elemente de automatizare si teletransmisie
În prezent se produc şi staţii de SRM-P modulate, amplasate în cofret metalic sau termoizolant.
Asigură filtrarea, reglarea, măsurarea gazelor naturale.Sunt constituite dintr-un ansamblu de
aparate, armături si accesorii montate într-o construcţie proprie de tip cofret metalic sau termoizolant.
25
Capitol
PROPRIETĂȚILE GAZELOR 2

Prin intermediul acestora gazele trec din reţeaua de transport (p.i.) în reţeaua de distribuţie (p.m.)
Figura 4.SRM-P modulată

a.Vedere de amsamblu

b. Schema izometrică

Legendă.
26
Capitol
PROPRIETĂȚILE GAZELOR 2

Pentru SRM-S expuse mai sus, caracteristicile tehnice sunt prezentate în tabelul 1 de mai jos.
Alegerea SRM-S se realizează în raport cu indicaţiile producătorilor, funcţie de debit,
domeniu de variaţie a presiunii de intrare şi presiunea minimă de ieşire, respectându-se condiţiile
impuse de fabricant.
Tabelul I. Caracteristici tehnice SRM-S

Exemplu de alegere a SRM-S:


Date de intrare:

27
Capitol
PROPRIETĂȚILE GAZELOR 2

2.3.Statii reglare-masurare SRM-S


Descriere
Sunt alcătuite din aparate, armaturi si accesorii care au rolul de a filtra - regla - masura gazele naturale in
aplicatii industriale si civile.
Pot fi realizate pentru debite de pana la 300.000 Nmc/h (in functie de cerintele clientului).

Configuratie de baza
 Instalatia de filtrare (filtre cu finetea de10, 50, 160, 300, 800 µm)
 Instalatie de reglare (regulatoare cu actionare directa sau indirecta)
 Elemente de siguranta (supape de blocare la sub si suprapresiune)
 Instalatie de masura (contor cu turbina, pistoane rotative, diafragma si corector PTZ)
 Aparate indicatoare (manometre si termometre)

Echipamente optionale
 Manomentre diferentiale
 Separatoare
 Filtre separatoare
 Baterii de filtrare
 Cofret metalic, cladire sau firida
 Elemente de automatizare si teletransmisie
În prezent, SRM-S se produc prefabricat , pentru diferite capacităţi şi în diferite configuraţii.
Asigură filtrarea, reglarea, măsurarea gazelor naturale. Sunt constituite dintr-un
ansamblu de aparate, armături si accesorii montate într-o construcţie proprie de tip cofret
metalic sau termoizolant.
Prin intermediul SRM gazele trec din reţeaua de repartiţie (presiune medie) în reţeaua de
distribuţie (presiune redusă sau presiune joasă).
În figura 5 sunt prezentate câteva astfel de configuraţii de SRM-S, realizate în variantele
constructive:
- cu măsurarea aval reglare
- cu măsurarea amonte reglare
- fără măsurare (SRS)
Configuraţia de bază include:
- instalaţia de filtrare (filtre cu fine_e de 10,80,100 sau 160 μm) cu manometre diferenţiale
- instalaţia de reglare (regulatoare directe sau indirecte pilotate, funcţie de treptele de presiune
si debit).
- elemente de siguranţă (dispozitive de blocare la sub si suprapresiune si supapă de siguranţă)
- instalaţia de măsurare (contor cu turbină sau pistoane rotative si corector PTZ)
- aparate indicatoare (manometre si termometre)
- cofret metalic sau termoizolant
La această configuraţie se mai pot adăuga:
- filtre-separatoare
- măsurare cu alte aparate omologate
- încălzire locală cu rezistenţă electrică în montaj anti-ex
- robinete clapă fluture
Un extras cu caracteristicile tehnice ale SRM-S prezentate mai este expus în tabelele 2 de
mai jos.
Alegerea SRM-S se realizează în raport cu indicaţiile producătorilor, funcţie de debit,
domeniu de variaţie a presiunii de intrare şi presiunea minimă de ieşire, respectându-se condiţiile
impuse de fabricant.

Figura 5. SRM-S, SRM-C:


Vederi de ansamblu.

28
Capitol
PROPRIETĂȚILE GAZELOR 2

SRM-S, cu măsurare amonte de reglare – vedere de ansamblu.

SRM-S, cu măsurare aval de reglare – vedere de ansamblu.

29
Capitol
PROPRIETĂȚILE GAZELOR 2

SRM-S cu măsurare aval de reglare

SRM-S cu măsurare amonte de reglare


Legendă.

30
Capitol
PROPRIETĂȚILE GAZELOR 2

SR fără măsurare
Tabel2.

Exemplu de alegere a SRM-S:


Date de intrare:

31
Capitol
PROPRIETĂȚILE GAZELOR 2

2.4.Posturile de reglare măsurare.


Posturile de reglare/ reglare-măsurare – PRM sunt constituite din ansamblu de aparate, armături
și accesorii, amplasate într-un cofret, cabină sau firidă, în scopul reducerii/reglării presiunii gazelor
naturale în mod centralizat. Soluțiile moderne prezintă gabarite mult mai mici și sunt caracterizate prin
posibilitatea de modulare și tipizare/prefabricare, putând fi pozate în condiții relativ diverse.

Figura 6. Instalații de reglare măsurare. Posturile de reglare măsurare - PRM

1.conducta intrare gaze


2. 3 .robinete de manevra si siguranta
4.regulator de presiune pentru debite mici
5. conducta ieşire gaze cu presiunea reglata
Post de reglare cu un regulator. Schema

1.conducta intrare gaze 2. robinete de manevra 3. Distribuitor 4.regulator de 1.conducta intrare gaze; 2. robinete de manevra ; 3.
presiune pentru debite mici 5.colector; 6. conducta ieşire gaze cu presiunea Distribuitor; 4.regulator de presiune pentru debite
reglata mici ; 5.colector; 6. conducta ieşire gaze cu presiunea
reglata; 7.Manometru
Posturi de reglare cu regulatoarele montate in parallel și Posturi de reglare cu regulatoarele montate in
distribuitorul si colectorul in pozitie orizontala parallel și distribuitorul si colectorul in pozitie
verticala

1.regulator de presiune _ treapta I ;


2.regulator de presiune pentru debit mic_treapta II ;
3,4. conducte pentru distributie catre instalatiile de utilizare; 5.
Distribuitor;
6,7 . colectoare;
8. manometru

Post cu doua trepte de reducere si reglare a presiunii gazelor

Configuratie de baza
 Instalatia de filtrare (filtre cu finetea de10, 50, 160, 300, 800 µm)
 Instalatie de reglare (regulatoare cu actionare directa sau indirecta)
 Elemente de siguranta (supape de blocare la sub si suprapresiune,
supape de descărcare)
 Instalatie de masura (contor cu turbina, pistoane rotative,
diafragma si corector PTZ)
 Aparate indicatoare (manometre si termometre)
Echipamente optionale
 Manomentre diferentiale
 Separatoare
 Filtre separatoare
 Baterii de filtrare
 Cofret metalic, cladire sau firida
 Elemente de automatizare si teletransmisie

Posturile de reglare, utilizate pentru alimentarea consumatorilor mici sunt echipate cu


unul sau mai multe regulatoare pentru debite mici, conform schemelor de principiu indicate.
32
Capitol
PROPRIETĂȚILE GAZELOR 2

Panourile de reglare pot fi montate în plan orizontal sau vertical (soluție mai puțin agreată).
Posturile de reglare, de reglare-măsurare şi de măsurare se montează în firide, cabine sau direct
pe instalaţia de utilizare.
În figura 7 sunt prezentate variante constructive de alcătuire a unor grupuri de reglare
măsurare în cofret, destinate reducerii si reglării presiunii gazelor naturale în vederea
alimentării unor consumatori din câmpurile de sonde, sau altor consumatori de debit mic.
Acestea au în componenţă: instalaţie de filtrare, instalaţie de reglare cu dispozitive de blocare la
sub si suprapresiune gaz, instalaţie de măsurare, supapă de siguranţă, instalaţie de odorizare,
odorizator cu fitil V=2l Pn6.

V1 V2

V3 V4
1. Robinet cu bilă; 2. Manometru; 3. Filtru de gaz; 4. Dispozitiv de blocare; 5. Regulator treapta I; 6. Supapa de
siguran_ă; 7. Contor cu pistoane/membrană; 8. Regulator treapta II; 9. Odorizator.

33
Capitol
PROPRIETĂȚILE GAZELOR 2

Figura 7. Grup de reglare-măsurare, montat în cofret metalic, alimentării unor


consumatori din câmpurile de sonde, sau altor consumatori de debit mic.
Posturile de reglare-măsurare pentru presiunea maximă de intrare între 2-6 bar, se pot monta şi
în cabine aerisite, alipite pereţilor clădirilor, în locuri uşor accesibile, cu condiţia ca pereţii
respectivi să nu prezinte goluri (uşi, ferestre etc.):
- pe o înălţime de cel puţin 8 m;
- pe o lăţime care să depăşească cabina cu minim 5 m, în ambele sensuri.
Posturile de reglare-măsurare de la presiune redusă la presiune joasă se montează în:
- firidă îngropată în peretele exterior al clădirii, în ziduri sau garduri;
- cabină independentă sau alipita de un perete exterior al clădirii .
Posturile de reglare-măsurare nu se amplasează:
a) pe căile de evacuare din clădiri cu aglomerări de persoane;
b) sub ferestrele clădirilor şi în locuri neventilate.
În cazul excepţional în care nu sunt condiţii tehnice şi pentru postul de reglare există
spaţiu de amplasare numai sub fereastră, se vor realiza următoarele măsuri de protecție:
a) ţeava de evacuare a regulatoarelor de presiune se prelungeşte astfel încât să evite
pătrunderea gazelor în interiorul clădirii;
b) axul de manevră al robinetelor postului se etanşează.
Firidele practicate în pereţii unei clădiri se tencuiesc şi se sclivisesc la interior, în condiţii
care să nu permită infiltrarea gazelor în clădire.

2.5.SCADA Sisteme de supraveghere, control si achiziție de date

Toate stațiile moderne se prevăd cu sistem supraveghere, control si achiziție de date,


uzual tip SCADA.
Descriere
Sistemul este conceput si dezvoltat pentru a facilita comanda de la distanta a retelelor de
distributie a gazului natural si a echipamentelor componente, garantand un nivel inalt de
siguranta in functionare si in acelasi timp reducerea costurilor de intretinere.

Obiective
 Oferirea tuturor informațiilor necesare administrării sistemului.
 Furnizarea de date in timp real referitoare la orice eveniment regulat sau neregulat ce poate apărea în sistem.
 Emiterea de alarme si atenționări asupra posibilelor erori de funcționare sau a avariilor ce pot avea efecte
asupra mediului: scurgeri de gaz din rețea.
 Managementul eficient al resurselor.
 Soluții pentru simplificarea întreținerii sistemului.
 Intervenții prompte pentru corecția erorilor.
Prezentare tehnica
Sistemul este împărțit pe doua nivele ierarhice permițând managementul tuturor
elementelor funcționale ale reţelelor de gaz.
Nivelul de jos este constituit din unităţi electronice inteligente, periferice conectate la senzorii
amplasați in sistem si sunt capabile sa acționeze funcțiile de achiziție de date si management al alarmelor
precum si cele de execuție a comenzilor/setărilor de la distanta si al controlului PID local.
Nivelul înalt este reprezentat de calculatorul de proces amplasat in centrul operațional de
monitorizare care se ocupa cu managementul întregului sistem, colectând, procesând si afişândand
datele ce provin de la echipamentele electronice periferice amplasate in sistem.
Reţele de comunicație pot fi: rețea locala, GSM (CSD/GPRS/3G), radio.

34
Capitol
PROPRIETĂȚILE GAZELOR 2

Figura 8. SCADA Sisteme de supraveghere, control si achiziție de date

Dimensionarea şi echiparea staţiilor şi a posturilor de reglare - măsurare se face ţinând seama


de parametrii hidraulici (debit, presiune, temperatură), domeniul de variaţie a acestora şi de calitatea
gazelor naturale.
Sistemele de măsurare se aleg şi se poziţionează în conformitate cu cerinţele normelor în vigoare.
Staţiile şi posturile de reglare-măsurare se echipează cu dispozitive de securitate
corespunzătoare cerinţelor legislaţiei în vigoare.
Proiectarea staţiilor şi posturilor de reglare – măsurare se face astfel încât să rezulte o grupare
cât mai compactă, avându-se in vedere şi accesul la echipamentele şi dispozitivele componente.
Pe conductele de intrare şi de ieşire din staţiile de reglare-măsurare se montează flanşe
electroizolante în locuri uşor accesibile.
Staţiile de reglare-măsurare pot fi prevăzute cu ocolitor, când alimentarea aparatelor de
utilizare nu poate fi întreruptă.
În funcţie de natura şi conţinutul de impurităţi a gazelor naturale, la intrarea în staţiile de
reglare-măsurare, se pot monta echipamente de filtrare şi / sau separare.
Pentru echipamentele care prevăd în mod expres filtre de protecţie, acestea se montează
obligatoriu conform instrucţiunilor producătorului.
Staţiile de reglare – măsurare se prevăd cu priză şi centură de împământare (impedanţa sub 4
Ώ), la care se racordează părţile metalice ale fiecărui element din staţie cuprins între două flanşe.

35
Capitol
PROPRIETĂȚILE GAZELOR 2

Racordurile prin flanşe nu se consideră electroconductoare decât dacă sunt conectate între ele cu
platbandă zincată cu secţiunea de minim 40 mm2.
Instalaţii şi dispozitive auxiliare.
Staţiile şi posturile de reglare a presiunii se dotează cu echipament de securitate care să prevină:
 creşterea presiunii la ieşirea din regulator, peste nivelul maxim al treptei de presiune;
 creşterea presiunii peste nivelul admis la consumator;
 scăderea presiunii sub nivelul minim de funcţionare al aparatelor consumatoare de
combustibili gazoşi ale consumatorului.
Pe dispozitivele de securitate se înscrie, vizibil, presiunea de declanşare.
Echipamentul de securitate se prevede:
 fără armături de închidere pe derivaţia pe care este montată supapa, atât înainte cât şi
după aceasta;
 cu conducte de evacuare la exterior, în atmosferă, care pot fi legate la un colector comun.
Evacuarea gazelor de la echipamentul de securitate şi de la regulatoarele montate în posturi
de reglare sau pe utilaje, se face în aer liber la 0,5 m peste cel mai înalt punct al acoperişului:
 staţiilor sau posturilor independente;
 clădirilor la care sunt alipite posturile sau în care se află utilajele.
Capătul liber al conductei de evacuare se prevede cu o curbă îndreptată în jos, sau cu o
căciulă de protecţie.
Pe colectoarele şi distribuitoarele staţiilor şi posturilor de reglare măsurare se montează:
 manometre prevăzute cu robinet de închidere;
 armături pentru termometre.
Pe colectoarele filtrelor se prevăd manometre.

36
Capitol
PROPRIETĂȚILE GAZELOR 2

CAP. VII. Bransamente, racorduri

Fiecare imobil, grup de imobile, corp de clãdire de pe aceeasi proprietate (incintã) va fi


alimentat printr-un singur bransament (Figura 1., 2.) chiar dacã imobilul, respectiv terenul, se
mãrgineste cu mai multe strãzi (Figura 2.).
De la această regulă fac exceptie marii consumatori industriali, imobilele foarte mari si
obiectivele situate pe suprafete întinse, pentru care se admite alimentarea diferitelor clãdiri,
tronsoane sau sectii prin bransamente separate, cu conditia ca instalatiile respective sã nu fie
interconectabile .

Figura 1. Exemplul de alimentare a unei clădiri.

Figura 2. Branşament gaze naturale executat din OL.

37
Capitol
PROPRIETĂȚILE GAZELOR 2

Figura 3. Alimentarea cu gaze naturale a unui grup de clădiri, situate pe aceeaşi


proprietate, a căror incintă este mărginită de două străzi.
Traseul conductei de branşament trebuie ales perpendicular pe conducta de distribuţie,
iar dacă sunt motive speciale pentru racordare la un alt unghi, acesta nu poate fi mai mic de 60
de grade. Branşamentul se execută cu pantă spre conducta publică. Racordarea conductei de
branşament la reţeaua de distribuţie exterioară se realizează prin sudură. În dreptul sudurii de
racord, conducta de distribuţie se perforează pentru a permite accesul gazelor în branşament.
Atât la sudura efectuată pe conducta de distribuţie, cât şi la capătul branşamentului
(lângă clădire), se montează obligatoriu o răsuflătoare (fig.20) pentru eliminarea în atmosferă a
eventualelor scăpări de gaze prin neetanşeităţile conductelor. La capătul conductei de
branşament se montează un robinet de branşament, care permite scoaterea din funcţiune a
întregii instalaţii.

Figura 20: Branşamentul şi instalaţia interioară de utilizare

38
Capitol
PROPRIETĂȚILE GAZELOR 2

În general, orice proprietar este legat la conducta publică printr-un singur branşament.
Instalaţiile de utilizare ţin de la regulatorul de presiune amplasat la intrarea în incinta
proprietăţii până la evacuarea gazelor arse (inclusiv coşul şi canalul de fum).
Prin proiectul instalaţiilor de gaze naturale pozate subteran, se prevăd măsuri de
etanşare împotriva infiltraţiilor de gaze naturale, la trecerile subterane ale instalaţiilor de orice
utilitate (încălzire, apă, canalizare, cabluri electrice, telefonie, CATV, etc.) prin pereţii subterani
ai clădirilor racordate la sistemul de distribuţie de gaze naturale. De asemenea, se etanşează
toate trecerile conductelor prin planşeele subsolurilor, pentru evitarea pătrunderii gazelor
naturale la nivelurile superioare, în caz de infiltrare a acestora în subsol. Este interzisă
racordarea la sistemul de distribuţie a gazelor naturale a clădirilor care nu au asigurate măsurile
de etanşare prevăzute mai sus.

39
Capitol
PROPRIETĂȚILE GAZELOR 2

Adâncimea minimă a şanţului pentru conductele montate subteran va fi de 0.9 m de la


nivelul terenului până la generatoarea superioară a conductei, respectiv 0.5 m la capătul
branşamentului.
Săparea şanţurilor se face cu puţin timp inainte de montarea conductelor.
Conductele din polietilenă se aşază şerpuit în şanţ şi se acoperă cu un strat de nisip de
minim 10 cm. Pozarea conductei se realizează numai după răcirea corespunzătoare a
îmbinărilor sudate. După stratul de nisip, acoperirea conductei din polietilenă se efectuează în
straturi subţiri, cu pământ mărunţit, prin compactare după fiecare strat. Acoperirea conductei
(pentru primii 50 cm deasupra conductei) se efectuează într-o perioadă mai răcoroasă a zilei (cu
maxim 20...30°C), avansând întro singură direcţie, pe cât posibil în urcare.
Conductele din oţel se aşază în şanţ astfel încât să nu se deterioreze izolaţia.
Umplerea şanţurilor se face în straturi subţiri, cu pământ mărunţit sau nisip, prin
compactare după fiecare strat, cu grosime maximă de 20 cm în cazul compactării manuale şi
conform prevederilor din cartea utilajului de compactare, în cazul compactării mecanice.
Folosirea dispozitivelor mecanice de compactare este admisă numai după realizarea stratului
minim de protecţie a conductei, care se va restabili în funcţie de adâncimea utilajului la gradul
de compactare maximă.
În dreptul răsuflătorilor, peste conducta din polietilenă care a fost acoperită pe toată
lungimea cu un strat de nisip gros de 10...15 cm, se adaugă un strat de piatră măruntă, gros de 15
cm, peste care se aşază calota răsuflătorii.
În dreptul răsuflătorilor, pentru conducta din oţel, conducta se înconjoară pe o lungime
de 50 cm cu un strat de nisip gros de 5...10 cm peste care se adaugă piatră de râu cu granulaţia
5...8 mm, gros de 15 cm, peste care se aşază calota răsuflătorii.
Îmbinarea conductelor îngropate se face prin sudură, cu excepţia îmbinării capului
protector al teului de branşament, care se îmbină prin înşurubare.
Îmbinările prin sudură se execută numai de către sudori autorizaţi, conform
reglementărilor în vigoare. Se va evita sudarea în condiţii meteorologice improprii.
Pentru situaţii speciale se vor lua măsurile de realizare impuse de tehnologia de sudare
(paravane, corturi, preîncălzirea capetelor conductelor, etc.). Este interzisă răcirea forţată a
sudurilor.
Sudurile se marchează conform reglementărilor în vigoare şi a standardelor specifice.
Îmbinărilor conductelor din polietilenă se realizează prin sudură (fuziune) sau cu
fitinguri mecanice nedemontabile (etanşare prin presare pe pereţii ţevilor).
Îmbinarea ţevilor şi fitingurilor din polietilenă se realizează cu aparate de sudură care
sunt agrementate tehnic de către organismele abilitate. Aceste aparate vor fi supuse reviziilor
tehnice în conformitate cu cărţile tehnice ale fiecăruia. Reviziile tehnice se vor face de către
unităţile de service ale furnizorului de aparate şi la
intervale de timp precizate de producător.
Controlul calităţii sudurilor pentru conducte din polietilenă se face vizual şi, după caz,
prin metode nedistructive conform prevederilor proiectului de execuţie avizat de operatorul
licenţiat de distribuţie. Conductele şi branşamentele din polietilenă sunt însoţite pe întreg
traseul de un conductor de cupru cu izolaţie corespunzătoare unei tensiuni de străpungere de
minim 5 kV, cu secţiunea de minim 0.8 mm2, monofilar, montat de-a lungul conductei şi prin
care se pot transmite semnale electrice cu ajutorul cărora se poate determina cu precizie
amplasarea conductei şi integritatea acestuia.
1 - şanţ
2 - conducta de polietilenă
3 - conductor de Cu

Figura 5: Montajul conductorului de Cu deasupra conductei de gaz

40
Capitol
PROPRIETĂȚILE GAZELOR 2

Figura 6: Legătura dintre branşament şi instalaţia interioară

La capătul branşamentului se montează (fig.6) un robinet de secţionare, o piesă


electroizolantă şi un regulator de presiune.
Orice porţiune supraterană a unei conducte de gaz, situată amonte de robinetul de secţionare
trebuie să fie continuă din punct de vedere electric şi legată la pământ.
Fiecare unitate locativă se racordează la coloana sau instalaţia exterioară printr-o singură derivaţie.
Conductele instalaţiilor interioare de utilizare se amplasează aparent în spaţiile uscate, ventilate,
luminate şi circulate, cu acces permanent, inclusiv în subsolurile care îndeplinesc aceste condiţii.
Când trecerea conductelor prin încăperi cu umiditate pronunţată sau atmosferă corosivă este
inevitabilă, se vor folosi ţevi zincate sau protejate cu lacuri anticorozive şi tuburi de protecţie.
De asemenea, pentru alimentarea punctelor de consum care nu sunt amplasate lângă pereţi, se admite
montarea conductelor în canale amenajate în pardoseală, cu respectarea următoarelor condiţii:
- se interzice montarea conductelor pentru alte instalaţii în canalele pentru conductele de gaze
naturale;
- se interzice intersectarea canalelor pentru conductele de gaze naturale cu canale pentru alte
instalaţii sau comunicarea cu acestea.
Conductele instalaţiilor de utilizare din halele industriale se amplasează astfel încât să fie
protejate împotriva degradării.
Este interzisă utilizarea conductelor de gaze naturale pentru orice alte scopuri, cum ar fi:
- legarea la pământ a altor instalaţii;
- susţinerea conductorilor electrici, indiferent de tensiune şi curent;
- agăţarea sau rezemarea unor obiecte.
Nu este permisă utilizarea în instalaţiile interioare a unor conducte din oţel cu diametrul mai
mic de 1/2 ţoli.

Figura 7: Fitinguri din oţel

41
Capitol
PROPRIETĂȚILE GAZELOR 2

Conductele de gaz se vor dimensiona în raport cu prescripţiile de proiectare astfel încât


să asigure alimentarea cu gaz în condiţiile estimate de cerere maximă.
Susţinerea conductelor de gaz se va face cu cleme, bride sau cârlige de dimensiuni
potrivite, de bună calitate şi montate la distanţe adecvate, astfel încât instalaţia să nu poată fi
mişcată accidental din poziţia de montaj. Desigur, trebuie avut grijă ca integritatea structurală a
clădirii să nu aibă de suferit în urma montării instalaţiei de gaz. Conductele de gaz nu trebuie să
se sprijine pe nici un alt tip de instalaţie interioară.
În interiorul clădirilor, conductele de gaz nu trebuie să intersecteze sau să treacă prin
canale de aerisire, canale de ventilare, uscătorii, servante sau prin puţul liftului. Schimbările de
direcţie ale conductelor de gaz trebuie făcute cu ajutorul fitingurilor (fig. 23) şi curbelor
prefabricate sau realizate la locul de montaj.
Pentru a citi şi înţelege o planşă a unei instalaţii de gaz, este necesară cunoaşterea
semnelor şi simbolurilor convenţionale din domeniu. Unele dintre acestea sunt universale, altele
sunt specifice fiecărei ţări. Figura 8 prezintă câteva simboluri des utilizate în domeniul gazului,
preluate din literatura de specialitate britanică.

Figura 8: Exemple de simboluri convenţionale utilizate în domeniul gazului (UK)

42