Sunteți pe pagina 1din 4

Fișa de lucru istorie clasa a V-a

I. Citiți textul de mai jos și răspundeți la cerințe:


,,De la Gura Sfântă a Istrului, având mereu dreapta coasta în continuare la 92,5 km depărtare se întâlneşte
orăşelul Istros întemeiat de milesieni, apoi la 46, 25 km al doilea orăşel, Tomis. Urmează apoi, la 51,8 km depărtare oraşul
Callatis, o colonie a heracleoţilor. După alţi 240,5 km este situat oraşul Apollonis, fundaţie a minesienilor, clădit pe o
insuliţă.”
1. Când au fost întemeiate coloniile greceşti din Dobrogea?

2. Transcrieţi din text numele coloniilor şi numele coloniştilor ce le-au întemeiat?

3. Daţi exemple de alte colonii întemeiate de greci.

__________________________________________________________________________________________

II. Citiți textul de mai jos și răspndeți la cerințe:


„Călătorind prin ţinuturile greceşti, în secolul al VIII-lea î.Cr., putem întâlni, din loc în loc, mici oraşe. Pentru
a pătrunde în interiorul unui astfel de oraş, străbatem, mai întâi, teritoriul agricol. În interiorul zidurilor de apărare
se află clădiri publice, temple închinate zeilor protectori ai cetăţii, fântâni pentru aprovizionarea cu apă. În agora
(piaţa publică), cetăţenii se adună pentru a discuta şi adopta legile. Tot aici se desfăşoară serbările publice,
iar negustorii îşi vând mărfurile. Pe cea mai înaltă colină se află principalele temple. Înălţimea este fortificată cu
ziduri puternice pentru a oferi adăpost locuitorilor în caz de război. Acest loc poartă numele de acropolă. În jurul
agorei şi al acropolei, de-a lungul străzilor ce străbat oraşul, se află locuinţele şi atelierele meşteşugarilor. În
fiecare oraş trăiesc oameni bogaţi. Ei îşi spun aristocraţi, adică cei mai buni, cei mai de frunte. Laolaltă cu
ţăranii liberi proprietari de pământ, formează grupul cetăţenilor şi au dreptul de a lua decizii politice. Locuitorii
veniţi din alte părţi ale Greciei, străinii (cei de alt neam), femeile şi sclavii nu au dreptul de a participa la viaţa
politică.”
1. Precizați pe baza textului ce se afla în interiorul zidurilor de apărare ale orașelor grecești

2. Precizați pe baza textului cum se numește locul în care se adunau cetățenii și în ce scop se adunau.

3. Descrieți pe baza textului acropola.

4. Precizați pe baza textului cine avea dreptul să ia decizii în orașele grecești.

5. Precizați pe baza textului cine nu avea dreptul să participe la viața politică.

6. Pe baza textului, corelaţi elementele componente ale unui polis din coloana A cu descrierea corespunzătoare din
coloana B.

A B
a. Agora  Locul cel mai înalt al polisului, în care se află principalele temple, oferind
A B
adăpost locuitorilor în caz de război
b. Ziduri de apărare  Piaţă publică, în care cetăţenii se adună pentru a discuta şi adopta legi
c. Acropola  În interiorul acestora se află clădiri publice, temple închinate zeilor
protectori ai cetăţii şi fântâni pentru aprovizionarea cu apă
III. Lupta de la Maraton – citiți și răspundeți la întrebări:
”9.000 de bărbați puternici, majoritatea hopliți (soldati pedeștri cu armament greu) s-au îndreptat spre
Maraton pentru a-i ataca pe perși. În cele din urmă 6.400 de perși au fost uciși; în rândul grecilor nu au existat decât 192
de victime. După bătalie, unui soldat i s-a ordonat să alerge de la câmpul de bătălie până la Atena, pentru a le da
oamenilor vestea victoriei. La sosire, el a șoptit „Am învins!”, apoi s-a prăbușit și a murit în brațele cetățenilor. Aceștia
au considerat că niciodată un om nu a avut o moarte atât de glorioasă. Distanța parcursă de el – cei 42 km - este evocată
în cursa de maraton a Jocurilor Olimpice moderne.

1. Unde a avut loc bătălia?

2. Cine a participat la bătălie?

3. Cine a câștigat bătălia și cine a pierdut cei mai mulți soldați?

4. Din ce cauză unui soldat i s-a ordonat să alerge până în Atena?

5. Ce a rostit soldatul la sosirea în Atena?

6. Ce distanță a parcurs soldatul până în Atena?

7. Cum se numesc jocurile sportive ținute în amintirea sa?

IV. Citiţi cu atenţie textul de mai jos şi răspundeţi la cerinţe:


“Filip l-a adus pe Aristotel, cel mai celebru dintre filozofii greci , pentru a-l educa pe fiul său, asigurându-i o
plată pe măsura celebrităţii. Alexandru va datora lui Aristotel gustul său pentru medicină: el îngrijea prietenii săi;
le prescria tratamente şi regim. Alexandru, avea de asemenea o înclinaţie naturală pentru literatură, studiu şi
lectură. El vedea în Iliada un sprijin al valorilor războinice,după propriile sale afirmaţii. El îşi aduse ediţia Iliadei,
corectată de Aristotel. El o păstra tot timpul, împreună cu sabia sa, sub perna de dormit.” (Plutarh, Viaţa lui
Alexandru)
1. Cum se numeşte fiul lui Filip al II-lea?

2. Cine vine să-l educe?

3. Care sunt disciplinile învăţate?

4. Ce carte iubea Alexandru? Ce povesteşte această carte?

5. Ce ne indică acest fapt referitor la Alexandru? Ce vrea el să facă?

A B
A B
A B