Sunteți pe pagina 1din 8

27. Instrumentarul utilizat pentru realizarea accesului endodontic.

Realizarea accesului catre camera pulpara necesita fie instrumentar


manual, fie intrumentar rotativ, dar de cele mai multe ori, un acces corect
impune utilizarea ambelor tipuri de instrumente.

Instrumentarul manual este reprezentat de:

 linguri Black;
 excavatoare uzuale si/sau endodontice

Instrumentarul rotativ actionat mecanic este reprezentat de:

 freze
 pietre diamantate

Diferenta dintre aceste tipuri de instrumente consta in aspectul extremitatii


partii active si modul acestora de actiune.

28. Deosebiri în topografia camerei pulpare la incisivii maxilari și mandibulari.

-Incisivul central superior :


Are un volum de 3-4 ori mai mic decit al coroanei
Forma este asemanatoare cu cea a coroanei dar turtita V-P
Pe peretele incizal sunt prezente 3 coroane pulpare corespunzatoare celor 3 lobi de crestere

-Incisivul lateral superior :


Forma asemanatoare cu cea a coroanei dar cu un volum de 3-4 ori mai redus
Prezinta 3 coarne pulpare corespunzatoare celor 3 lobi de crestere

-Incisivul central inferior


Reproduce forma coroanei si are dimensiuni foarte reduse

-Incisivul lateral inferior


Seamana cu cea a incisivului central,dar e ceva mai mare decit acesta

29.Deosebiri în topografia camerei pulpare la caninii maxilari și caninii mandibulari.


-Caninul superior
Camera foarte voluminoasa(depaseste in dimenisuni celelalte camere pulpare ale dintilor frontali)
Forma este asemanatoare cu cea a coroanei
Prezinta trei corne pulpare(cornul central este cel mai mare)
-Caninul inferior
Dimensiuni reduse

30.Deosebiri în topografia camerei pulpare la premolarii maxilari și premolarii mandibulari.


-Primul premolar superior
Are dimensiuni relativ mari
Prezinta doua coarne pulpare corespunzatoare cuspizilor vestibular si palatinal
-Premolarul secund superior
Are dimensiuni destul de mari.Prezinta doua coarne pulpare corespunzatoare celor doi cuspizi
-Primul premolar inferior
Are dimensiuni mai reduse,prezinta doua coarne pulpare corespunzatoare celor doi cuspizi(cel V este
mult mai mare decit cel L)

-Premolarul secund inferior


In sectiune transversala are o forma rotunda.Sunt prezente doua coarne pulpare corespunzatoare celor
doi cuspizi(cel V este mult mai mare decit cel L)

31. Deosebiri în topografia camerei pulpare la molarii maxilari și molarii mandibulari.

-Primul molar superior


Are forma coroanei,cu 4 coarne pulpare corespunzatoare celor 4 cuspizi
Este voluminoasa

-Al doilea molar superior


Camera pulpara este mai aplatizata M-D,prezinta patru coarne pulpare si se continua cu cele trei canale
radiculare care respecta forma pe sectiune a radacinilor

-Primul molar inferior


Camera pulpara este mare si prezinta 5 coarne pulpare corespunzatoare celor cinci cuspize ocluzali
Camera pulpara se continua cu trei canale radiculare(2 in radacina meziala :mezio-lingual si mezio-
vestibular,1 canal mai mare si mai larg in radacina distala)

-Al doilea molar inferior


Camera pulapara are forma coroanei si prezinta 4 coarne pulpare
Camera pulpara se continua cu trei sau doua canale radiculare

32.Teste de vitalitate.

Testele de vitalitate pot orienta diagnosticarea corecta a afectiunilor dentare


si pot orienta atitudinea terapeutica.

Aceste teste constau in aplicarea la nivelul coroanei dentare a unor stimuli


care sa determine un raspuns dureros din partea pulpei dentare.

Indicatiile testelor de vitalitate:

 Caria dentara si complicatiile ei


 Parodontite cu pungi parodontale adanci
 Fracturi sau luxatii dentare
 boli ale maxilarelor care intereseaza pulpa dentara
 Dinti suspectati ca prezinta focare de infectie
 Pt aprecierea in timp a eficacitatii unor tratamente de conservare
totala sau partiala a pulpei vii

Clasificare:

 TESTE TERMICE – la cald - la rece

 TESTE ELECTRICE
 TESTUL CAVITATII = FORAJUL EXPLORATOR
 BARAJUL ANESTEZIC

Reguli de aplicare a testelor de vitalitate

Pacientul va fi instruit in ce consta testul, si cum va trebui sa reactioneze:


ridicarea miinii

Testele se realizeaza pe dinti uscati sub izolare

Testarea se incepe cu un dinte omolog indemn sau cu un dinte cu o


morfologie asemanatoare, pentru a determina pragul intensitatii individuale,
la care un dinte normal genereaza un raspuns pozitiv

33.Teste de vitalitate termice. Testul la cald. Testul la rece.

 TESTE LA CALD- Testul cu gutaperca incalzita

- Testul cu fuloarul incalzit

- Testul caldurii frictionale

 TESTE LA RECE – Testul cu gheata

- Testul cu freon sau cu clorura de etil

 Testele de vitalitate la cald: Temperatura recomandata este de 65,5°C

1)Testul cu gutaperca incalzita :

- Se incalzeste un baton de gutaperca in pensa pana ce capata un aspect sticlos (nu trebuie sa

iasa fum)

- Gutaperca se aplica in 1/3 cervicala a dintelui pana la aparitia unui raspuns pozitiv

2)Testul cu fuloarul inzalzit : - Un fuloar de ciment se incalzeste pina ingalbeneste hartia;

-Se aplica in 1/3 cervicala a dintelui si se mentine pina la aparitia durerii

3)Testul caldurii frictionale : -Este indicat la dintii cu PPF metalice;


-Se actioneaza cu un polipant lenticular la turatie mare pe fata orala a coroanei metalice,
dezvoltandu-se caldura;
-Durata de actiune este diferita in funcie de raspunsul obtinut la dintele martor
-
4)Testul cu gheta: Batoanele de gheata se obtin umpland tecile acelor atraumatice cu apa, apoi se
introduc in congelator. Se taie capetele acestora dupa inghetare, iar extremitatea batonului de gheata
se aplica pe dinte in zona cervicala;

-Se mentine cateva secunde pana la obtinerea unui raspuns.

-
5)Testul cu freon sau clorura de etil: Se proiecteaza un jet de freon sau clorura de etil pe o buleta
de vata tinuta in pensa pina la aparitia cristalelor de gheata e fibrele acesteia;

-Buleta se aplica in 1/3 cervicala a dintelui si se mentine cateva secunde


-Daca dintii sunt vitali, raspunsul apare in 1-3 secunde de la aplicare.
 Este o metoda eficienta si pentru dintii acoperiti cu coroane metalice;
 Stimularea cu clorura de etil da frecvent raspunsuri negative, desi dintele este vital,
mai ales la molari, datorita grosimii mari a tesuturilor dentare, a hipercalcificarii sau la
dintii cu pulpa atrofica ai persoanelor in varsta
 Freonul coboara la -29,8 °C, fiind indicat in special in cazurile in care celelalte teste de
vitalitate nu au dat raspunsuri pozitive desi dintele pare vital.
Interpretarea testelor de vitalitate
 Raspuns dureros ce se mentine- pulpita ireversibila
 Raspuns dureros care cedeaza rapid – pulpita reversibila
 Raspuns moderat tranzitoriu – dinte normal
 Raspuns negativ – dinte devital
 Raspuns fals negativ:
- Dinte cu calcificare accentuata
- Dinte cu apex larg (imatur)
- Dinte cu traumatism recent
- Premedicatie sedativa a pacientului
34. Teste de vitalitate electrice.
 stimuleaza fibrele nervoase de tip A-delta
 utilizeaza curentul alternativ la frecventa retelei, instrumentul de testare este atasat la
aparat;
 Sunt contraindicate la purtatorii de peacemaker cardiac;
 Se recomanda a fi unul din utimele teste efectuate;
 In cazul testarii dintilor cu obturatii metalice sau coroane metalice care vin in contact cu
parodontiul marginal, se recomanda precautie sau indepartarea restaurarii metalice;
 Necesita pentru aplicare un camp uscat.
Metoda:
-Electrodul se introduce initial in pasta de dinti si apoi se plaseaza la nivelul 1/3 medii a fetei
vestibulare;
-Cresterea intensitatii curentului se face treptat pina la aparitia durerii;
-Testarea se repeta de cateva ori pt fiecare dinte si se face media rezultatelor obtinute;
-Variatiile mici ale rezultatelor sunt normale dar variatiile mari indica raspunsuri fals-pozitiv sau
fals-negativ.

35.Testul de masticație.

36.Testul frezajului explorator


37. Testul anesteziei selective.

38.Examenul radiologic.

Examenul radiologic in stomatologie este metoda diagnostica de baza si se foloseste in permanenta in


stomatologia terapeutica-cu scop diagnostic si in procesul tratamentului.In pulpite si periodontite el
este folosit pentru determinarea caracterului si raspindirii leziunii tesuturilor periapicale,fiind necesar
pentru alegerea justificata a metodei de tratament si prevenirea complicatiilor.Radiografia este un
document necesar nu doar in situatia clinica respectiva,ci si pentru viitor.Radiografia intraorala(de
contact)este folosita in majoritatea afectiunilor dentare.

39. Anestezia locală în endodonție.

Anestezia locala se realizeaza cu substante locale care suprima temporar durerea,prin actiunea directa
asupra receptorilorsenzitivi periferici si actioneaza doar intr-o zona specifica a cavitatii
bucale.Reprezinta tipul de anestezie cel mai des utilizat in cabinetele stomatologice.

Anestezicul local reprezinta un grup de compusi care,in concetratii adecvate in tesutul nervos,blocheaza
reversibil conducerea influxului.

Exista doua tipuri de anestezie locala:

-Anestezia topica(de suprafata)-se realizeaza cu substante anestezice care se aplica direct pe


mucoasa,acestea sunt sub forma de lichide,paste,puberi,gel,unguente,spray

-Anestezia prin injectare(prin infiltratie locala)-se realizeaza prin injectarea solutiei de anestezic local in
tesuturile pe care se intervine chirurgical sau in jurul acestora,sau prin injectarea anestezicului local la
distanta(anestezie de baraj) de locul unde se intervine chirurgical.

40.Tehnici, materiale și substanțe folosite în menținerea vitalității pulpare

A. Metode biologice de conservare în totalitate a pulpei dentare


1. Coafajul indirect
2. Coafajul direct

B. Metode biologice de conservare parţială a pulpei dentare


1.Amputaţia vitală (pulpotomia vitală)
2.Amputaţia devitală (pulpotomia devitală)

Protectia pulpodentinara
Atitudinea terapeutica in terapia plagii dentinare, variaza in functie de profunzimea cavitatilor si de aspectul
dentinei ramase la nivelul peretelui pulpar. In acest context, protectia pulpo-dentinara poate fi:
Primara, efectuata cu:
– varnishurile rasinoase (lacuri dentare);
– linerii in forma de suspensie de hidroxid de calciu;
– linerii de eugenolat de zinc;
– linerii cu cimenturi ionomeri de sticla.
Secundara, efectuata cu:
Baze intermediare (pentru coafaj indirect):
– cimentul cu eugenolat de zinc;
– cimenturi pe baza de Ca(OH)2;
– cimenturi ionomeri de sticla;
– adezivi dentinari.
Obturatii de baza propriu-zise:
– ciment oxifosfat de Zn;
– cimenturi ZOE fortificate;
– ciment policarboxilat de zinc;
– cimenturi non-eugenate;
– compozite fluide;
– ciment ionomer de sticla.
Cateva materiale de protectie pulpodentinara
Lacurile dentare (Varnishurile)
Linerii
41.Coafaj indirect. Obiective.
Coafajul indirect este un act terapeutic complex prin care se asigura dezinfectarea plagii dentinare, obturarea
canaliculelor dentinare, protectia pulpei fata de agentii fizici si chimici si stimularea de neodentinogeneza.

Obiective
Mentinerea vitalitatii dentare in cazul leziunilor carioase profunde, ne impune aplicarea unui tratament atent al
plagii dentinare, ca o masura de protectie in plus a organului pulpar. In acest context, tratamentul plagii
dentinare prin coafaj indirect trebuie sa urmeze doua directii majore:
– asigurarea unei protectii active (biologica), constand in stimularea medicamentoasa a mecanismelor
defensive locale pulpo-dentinare, sa aiba actiune antimicrobiana, analgezica si neodentinogenetica;
– asigurarea unei protectii pasive (bariera inerta), constand in izolarea pulpei fata de agentii fizici (termici,
presiune, electrici) si chimici.

42.Materialele de coafaj indirect. (Calcimol,Life,Dycal,Alkaliner MiniTRIP,Calcium Hydroxide,Septo-


calcine Ultra)

-Cimentul hidroxid de calciu


- Cimentul eugenolat de zinc cunoscut sub denumirea de ZOE

- Cimentul ionomer de sticlă sau CIS

43. Tehnica coafajului indirect.

Pe fundul cavitatii carioase este lasata o cantitate oarecare de dentina patologic schimbata,care este
acoperita cu hidroxid de calciu.

El este aplicat cu ajutorul unei sonde butonate pe portiunea cea mai profunda a planseului cavitatii dupa
uscarea ei cu un jet de aer.

Apoi fundul cavitatii este acoperit cu adeziv,ulterior fiind aplicata o obturatie permanenta

44.Coafajul direct. Indicații și contraindicații.

Coafajul direct este o procedura endodontica prin care se acopera - panseaza pulpa dentara cu o
substanta neiritanta, cu actiune antiseptica si antiinflamatoare, ce mentine in totalitate vitalitatea
pulpei dentare. Aceasta procedura conservatoare este implementata in cazul cariilor profunde, cu
camera pulpara deschisa si are scopul de a pastra vitalitatea dintelui prin stimularea formarii de
dentina noua, care sa acopere pulpa.

Materialul de electie in coafajul direct este hidroxidul de calciu. Acesta promoveaza vindecarea si
repararea leziunilor, obtinand formarea dentinei deasupra expunerii pulpare in 75 - 90 zile.

Indicatiile aplicarii coafajului direct

 Pacient tanar si sanatos;


 Deschiderea sa nu fie mai mare de 1 mm²; pulpa sa fie rosie, fara hemoragie; suprafata pulpara
denudata sa nu fie dilacerata in profunzime;
 Dentina din jurul bresei sa fie dura si necontaminata;
 Dintele nu trebuie sa prezinte nici un fel de semn de inflamatie pulpara, chiar incipienta (durere care
dureaza mai mult decat excitantul).

Daca aceste conditii nu sunt intrunite, sau coafajul pulpar nu este eficient, se trece la efectuarea
tratamentului endodontic - obturatie radiculara. Indiciile nereusitei tratamentului sunt simptomele
pulpitei - durere sau ale necrozei pulpei.

45.Condiții de aplicare și tehnica coafajului direct.

Aceasta metoda prevede aplicarea unei obturatii curative

Suprafata pulpei demudate este irigata cu apa sterile sau solutie izotonica de clorid ne natriu cu
indepartarea ulterioara a excesului de umiditate cu un tampon,preintimpinind pprin aceasta singerarea,

Apoi pe pulpa denudata (si nu pe coagul de singe)se aplica hidroxidul de calciu si o obturatie izolatorie
din ciment ionomer,care este acoperit cu o obturatie de durata.

Dupa finalizarea tratamentului pacientii sunt luati la evidenta de dispensarizare.

46. Esența de amputație și extirpație vitală, noțiune de pulpotomie

Esenta metodei de amputatie vitala consta in indepartarea operativa a segmentului de inflamatie de


focar(a pulpei coronare si ostiale)cu exercitarea ulterioara a unei actiuni medicamentoase asupra
bontului ramas(aplicarea unei paste si a unei obturatii de durata).Metoda se bazeaza pe capacitatea
pulpei radiculare de a manifesta procese reparative

Esenta metodei de extirpatie vitala consta in indepartarea operativa(intr-o sedinta)a pulpei coronare si
radiculare sub anestezie locala fara utilizarea prealabila a remediilor devitalizante.

Amputatia vitala sau pulpotomia este procedura endodontica chirurgicala prin care se
indeparteaza pulpa dentara infectata de la nivelul coroanei. Aceasta procedura este indicata
pentru dintii temporari sau pentru dintii permanenti tineri si poate avea doua tipuri de tehnica:

- pulpotomie partiala sau chiuretaj pulpar (amputatie partiala) - se indeparteaza doar o parte a
pulpei coronare.
- pulpotomie totala sau cervicala (amputatie totala) - se elimina intreaga pulpa coronara.