Sunteți pe pagina 1din 18

Proiect

Cercetarea stiintifica in
domeniul economic
Cercetare privind consumul de fast-food in randul studentilor
din cadrul

Unversitatii “Vasile Alecsandri”, Bacau

Tema cercetarii o reprezinta consumul de fast-food al studentilor din cadrul Universitatii


“Vasile Alecsandri”, Bacau.

Obictivul cercetarii:

■ Stabilirea ponderii consumatorilor de fast-food din totalul studentilor

■ Stabilirea factorilor ce determina consumul

■ Stabilirea obiceiurilor de consum:

▪ Frecventa de consum

▪ Cantitatea consumata

▪ Localizarea consumului

Pentru realizarea anchetei am folosit metoda sondajului aleator non-exhaustiv.

Analizele efectuate sunt cantitative si au fost folosite urmatoarele tipuri:

▪ Analiza individuala a intrebarilor

Concluziile trase in urma cercetarii:

▪ Doua treimi din studentii interogati sunt de sex masculin

▪ Aproximativ 80% dintre ei provin din mediul urban

▪ Cei mai multi frecventeaza Facultatea de Stiinte Economice.

▪ O treime din studenti nu dispune de nici macar 200 RON lunar, in timp ce un sfert are la
dipozitie peste 400 RON.

▪ Rata ridicata a consumatorilor, combinata cu numarul relativ mare al studentilor din cadrul
Universitatii “Vasile Alecsandri” (si din cadrul altor universitati din tara), ar putea insemna constituirea
acestora intr-un segment de piata relativ important din perspectiva producatorilor de fast-food, care
ar putea diferentia oferta lor, tintind acest segment in mod special.

▪ Majoritatea studentilor consuma fast-food datorita placerii si ambiantei

▪ Cele mai importante caracteristici ale fast-food-urilor sunt considerate gustul si calitatea,
iar cele mai nesemnificative ambalajul si reclama
▪ Cei mai multi consuma fast-food de 2-3 ori pe saptamana

▪ Locurile unde se consuma cel mai frecvent fast-food sunt locurile chiar unde se afla fast-
food-ul si domiciliul.

▪ Majoritatea studentilor cheltuie lunar pe fast-food intre 51-100 RON.

▪ Exista legaturi directe intre variabilele cercetarii

▪ Exista legaturi de intensitate slaba intre urmatoarele variabile:

- sexul – consumul

- mediu – suma cheltuita

▪ Exista legaturi de intensitate medie intre variabilele:

- suma disponibila – suma cheltuita

▪ Nu au fost identificate variabile cu legaturi de intensitate maxima

Capitolul I: Introducere
1.1. Tema cercetarii. Argumentare

Alegerea temei se datoreaza faptului ca, in opinia noastra studierea fenomenului mentionat
prezinta real interes din punctul de vedre al producatorilor de fast-food, din prisma pozitionarii si
diferentiarii propriei oferte, date fiind trasaturile si obisnuintele specifice studentilor, datorate mediului
si varstei in care acestia se afla. Pe langa acest fapt si noi, realizatorii acestei cercetari, suntem la randul
nostru studenti, si curiozitatea fata de obiceiurile colegilor nostrii in aceasta privinta ne-a determinat sa
realizam acest studiu.

1.2. Scopul cercetarii

Scopul cercetarii consta in realizarea unei radiografii a consumului de fast-food in randul


studentilor, analiza motivatiilor, obiceiurilor, tendintelor de consum, respectiv structura acestuia.

1.3. Obiectivele cercetarii

■ Stabilirea ponderii consumatorilor de fast-food din totalul studentilor

■ Stabilirea factorilor ce determina consumul

■ Stabilirea obiceiurilor de consum:


▪ Frecventa de consum

▪ Cantitatea consumata

▪ Localizarea consumului

1.4. Ipotezele cercetarii

■ Cel putin 75% dintre studenti sunt consumatori de fast-food

■ Majoritatea studentilor consuma fast-food datorita placerii

■ Majoritatea studentilor consuma fast-food de 2-3 ori pe saptamana

Capitolul II: Metodologia


■ Natura cercetarii

Prezenta cercetare este una cantitativa, deoarece are ca obiectiv descrierea cuantificata a
comportamentelor studentilor fata de problema studiata.

■ Unitatea de sondaj

Unitatea de sondaj este reprezentat de studenti (din cadrul Universitatii “Vasile Alecsandri”,
Bacau ).

■ Marimea esantionului si metoda de esantionare


folosita

In dimensionarea esantionului am admis un prag de incredere de 95%, respectiv o marja de


eroare de 5%. Deoarece ponderea componentelor din esantion care poseda(nu poseda) caracteristica
cercetata, probabilitatile p si q au fost considerate deopotriva 50%.

Astfel marimea minima a esantionului este:

Din motive financiare am stabilit un esantion efectiv de 60 de persoane.


Eroarea va fi:

Pentru realizarea anchetei am folosit metoda sondajului aleator non-exhaustiv.

■ Procentul chestionarelor exploatabile

Procentul chestionarelor exploatabile este de 95% (57 din 60 chestionare)

■ Datele de realizare a anchetei

▪ Locul realizarii anchetei: localurile municipiului Bacau

▪ Perioada de culegere a informatiilor: 12-28 mai, 2018

▪ Numarul anchetatorilor: 2 persoane.

■ Elaborarea chestionarului

▪ Identificarea caracteristicilor cuprinse in obiectivele cercetarii si ordonarea logica a acestora

▪ Formularea intrebarilor ce umeaza a fi adresate subiectului investigat.

S-au folosit intrebari inchise, deschise, filtru si de identificare

S-a acordat atentie calitatii intrebarilor ( sa fie suficient de specifice sa aiba limbaj simplu, sa
evite ambiguitatea, sa fie neipotetice)

▪ Dimensionarea corespunzatoare, punerea in pagina si aspectul estetic general

▪ Codificarea si elaborarea listei de coduri

■ Tipul analizelor efectuate

Analizele efectuate sunt cantitative si au fost folosite urmatoarele tipuri:

▪ Analiza individuala a intrebarilor


Capitolul III: Analiza datelor
In cele ce urmeaza vom prezenta analiza datelor obtinute si prelucrate.

In prima parte a analizei vom expune rezultatele primare ale anchetei. Abordarea noastra
presupune gruparea intrebarilor care trateaza aceeasi tema, facilitand astfel tragerea unor concluzii,
degajarea unor sinteze.In ceea ce priveste partea finala a raportului, vom analiza existenta eventualelor
corelatii, legaturi intre variabilele cercetarii, respectiv intensitatea acestora.

3.1 Caracteristici socio-demografice

Informatiile privind caracteristicile socio-demografice se obtin cu ajutorul intrebarilor de


identificare. Consideram ca aceste informatii pot fi utile si edificatoare, dat fiind faptul ca caracteristicile
socio-demografice au o influenta deloc neglijabila asupra comportamentului indivizilor in general,
inclusiv asupra comportamentului de consumator. Prima noastra intrebare de acest gen se referea la
sexul celor interogati. Astfel am obtinut urmatoarea repartitie pe sexe:

Figura 1: Sexul

Dupa cum ne indica diagrama de mai sus, 65% din cei interogati sunt reprezentati de persoane
de sex masculin, si doar 35% de cele de sex feminin.

Din punct de vedere al provenientei (domiciliului stabil), studentii se impart in doua categorii:
Figura 2: Domiciliul stabil

Se observa ca majoritatea studentilor, mai precis 79% provin din mediul urban, cei din mediul
rural au pondere de 21%, asta insemnand ca patru din cinci studenti traiesc la oras, iar unul singur la
tara.

Raspunsurile date la intrebarea privind suma de bani disponibila lunar, ne ofera informatii de
importanta majora, admitand faptul ca situatia materiala are un impact covarsitor asupra obiceiurilor
de consum:
Figura 3: Suma de bani disponibila lunar

Diagrama ne indica faptul ca mai mult decat o treime din studenti(35%) dispun lunar de o suma
de sub 200 RON. Aproximativ un sfert dintre ei (23%) se incadreaza in intervalul de 201-300 RON, iar
o parte relativ mica (16%) in intervalul de 301-400 RON. In schimb 26% declarau ca au posibilitatea
de a cheltui lunar sume substantiale, de peste 401 RON.

In urma acestor rezultate putem trage urmatoarele concluzii generale:

▪ Doua treimi din studentii interogati sunt de sex masculin

▪ Aproximativ 80% dintre ei provin din mediul urban

▪ O treime din studenti nu dispune de nici macar 200 RON lunar, in timp ce un sfert are la dipozitie peste
400 RON.

3.2 Delimitarea consumatorilor de nonconsumatori

Chestionarul debuteaza cu o intrebare menita sa delimiteze cele doua sfere esentiale din
perspectiva acestui studiu: cea a consumatorior, respectiv a nonconsumatorilor de fast-food.
Figura 4: Consumatori/nonconsumatori de fast-food

Rezultatele obtinute indica o majoritate convingatoare a ponderii consumatorilor de fast-food


din totalul poulatiei studiate. Doar 11% (6 persoane), adica aproximativ un singur student din zece nu
consuma deloc fast-food. Se confirma astfel prima ipoteza a cercetarii, care presupunea un procentaj
de 75% a consumatorilor. Rata ridicata a consumatorilor, combinata cu numarul relativ mare al
studentilor din cadrul Universitatii “Vasile Alecsandri” (si din cadrul altor universitati din tara), ar putea
insemna constituirea acestora intr-un segment de piata relativ important din perspectiva producatorilor
de fast-food, care ar putea diferentia oferta lor, tintind acest segment in mod special.

3.3 Factorii ce determina consumul

Odata delimitata sfera consumatorilor de cea a nonconsumatorilor, am incercat sa aflam


motivatiile, factorii determinanti ce stau la baza consumului efectiv. Raspunsurile obtinute sunt redate
de figura urmatoare:
Figura 5: Factorii ce determina consumul de fast-food

Rezulta din figura de mai sus ca motorul principal al consumului e reprezentat de placerea oferita
de consumul fast-food-ului; asa considera doua treimi din totalul consumatorilor. O parte relativ
importanta a consumatorilor (aproximativ 18%) a nominalizat un factor de ordin social, respectiv
ambianta. 6.45% dintre studenti e determinat de un factor fizilogic, mai precis de simtul nevoii de a
consuma. O pondere mica au cei care consuma fast-food pentru a-si satisface curiozitatea, ei reprezinta
doar 3,23% din total. Tot acest procentaj revine si celor care sunt influentati si determinati sa consume
datorita publicitatii, in primul rand. Avand in vedere sumele semnificative cheltuite pe publicitate,
impactul aproape de neglijat a publicitatii asupra consumului ar trebui sa ridice importante semne de
intrebari si sa dea de gandit managementului firmelor producatoare, in vederea eficientizarii acestor
actiuni.

Din perspectiva importantei pe care o acorda consumatorii diferitelor caracteristici ale fast-food-
ului am obtinut urmatoarele rezultate:
Figura 6: Importanta principalelor caracteristici ale fast-food-ului

Din aceasta diagrama rezulta a multitudine de informatii utile si importante:

- Gustul si calitatea sunt considerate caracteristicile principale ale fast-food-ului, aproape toti
studentii le considera caracteristici de importanta majora.

- Importanta pe care consumatorii o acorda pretului ramane doar cu putin in urma fata de cea
acordata gustului si calitatii.

- In schimb, ambalajul si reclama nu sunt apreciate de catre consumatori ca fiind


caracteristici importante, ci mai degraba neutre, neimportante in alegere

O alta abordare a diagramei conduce la aceleasi rezultate:

- In randul caracteristicilor apreciate ca fiind foarte importante conduc detasat gustul si calitatea, in
timp ce cele mai nesemnificative caracteristici sunt considerate ambalajul si reclama.

Astfel, putem concluziona, ca:


▪ Majoritatea studentilor consuma fast-food datorita placerii si ambiantei

▪ Cele mai importante caracteristici ale berii sunt considerate gustul si calitatea, iar cele mai
nesemnificative ambalajul si reclama

3.4 Obiceiurile de consum

Dupa ce am analizat factorii ce determina consumul, si ierarhia importantelor pe care


consumatorii le acorda principalelor caracteristici ale fast-food-ului, vom prezenta in continuare
obiceiurile studentilor legate de consum.

Am conceput si am introdus in chestionar o intrebare cu ajutorul caruia sa obtinem informatii


pe care le consideram foarte importane: frecventa consumului.

Figura 7: Frecventa consumului de fast-food

In urma reprezentarii grafice a rezultatelor obtinute s-a dovedit o ipoteza formulata inca de la
inceputul cercetarii: cei mai multi studenti, respectiv 44% consuma fast-food, in general, de 2-3 ori pe
saptamana. Acest procentaj este urmat de cel al consumatorilor ocazionali. 13% a bifat categoria “4-5
ori pe luna”, proportia consumatorilor zilnici fiind si mai mica, de numai 6%.
Avand in vedere caracterul aparte al vietii de student, in linii mari am obtinut datele la care ne
asteptam.

In privinta locului unde consuma de obicei fast-food-ul, cei interogati au dat urmatoarele
raspunsuri:

Figura 8: Locul consumului de fast-food

Rezultatele ne indica faptul ca studentii consuma de obicei fast-food cand ies in oras; majoritatea
(40%) chiar pe loc unde au cumparat mancarea, iar 29% pe strada. Putem afirma ca studentii nu prea
frecventeaza barurile, doar 8% mentionand acestea ca loc de consum. O cincime prefera sa consume
acasa.

Considerand suma de bani cheltuita lunar pe fast-food ca fiind o informatie esentiala, am incheiat
aceasta parte tematica a chestionarului adresand studentilor o intrebare in aceasta privinta.
Figura 9: Suma de bani cheltuita lunar pe fast-food

Conform diagramei de mai sus 24% dintre cei interogati abia aloca bani pentru cumpararea de
fast-food. Majoritatea, adica 38%, cheltuie sume relativ modeste (intre 51-100 RON), in timp ce 22%
se incadreaza in intervalul 101-200 RON. In schimb 16% dintre studenti sunt dispusi sa renunte la o
suma de peste 201 RON lunar din propriul buget in favoarea cumpararii de fast-food.

Concluziile acestei parti tematice sunt redate in tabelul urmator:

▪ Cei mai multi consuma fast-food de 2-3 ori pe saptamana

▪ Locurile unde se consuma cel mai frecvent fast-food sunt locurile chiar unde se afla fast-food-ul si
domiciliul.

▪ Majoritatea studentilor cheltuie lunar pe fast-food intre 51-100 RON.

3.5 Fast-food-urile preferate

In aceasta parte tematica a analizei prezentam structura consumului din perspectiva celor mai
des vizitate fast-food-uri.

Desi pe piata romaneasca exista o gama destul de larga de fast-food-uri, cei interogati au
nominalizat doar 10 dintre acestea.
In varful ierarhiei celor mai des vizitate fast-food-uri se afla intr-un mod autoritar McDonald’s,
cu 36

Pe pozitia a doua s-a clasat Planet, cu 16% , iar podiumul imaginar este completat de catre KFC
cu 12%. Celelalte locuri au inregistrat procentaje sensibil mai scazute si o dispersie relativ mare.

Concluzii
In lucrarea de fata au fost studiate obiceiurile, motivatiile, tendintele cu privire la consumul de
fast-food in randul studentilor din cadrul Universitatii „ Vasile Alecsandri”, Bacau.

In urma analizei datelor obtinute am constatat ca 90% din totalul studentilor sunt consumatori
de fast-food. Principalii factori determinanti in aceasta privinta sunt placerea de a consuma fast-food.
In privinta caracteristicilor fast-food-ului, studentii acorda o importanta majora gustului si calitatii, in
schimb ignora in mare masura ambalajul, chiar si reclama.

Anexe
Chestionar

Prezentul chestionar constituie punctul de plecare al unei cercetari de marketing


privind consumul de fast-food al studentilor din cadrul Universitatii ”Vasile Alecsandru”,
Bacau.

1. Consumati fast-food?

 Da

 Nu daca nu, treceti la intrebarile de identificare (de la nr. 10)

2. Unde serviti de obicei mancarea?

 Acasa

 La cantina

 Intr-un fast-food
 La restaurant

3. Cat de importante sunt urmatoarele caracteristici pentru dumeavoastra


la alegerea fast-food-ului?

Foarte Importanta Neutru Neimportanta Nu ma


intereseaza
Importanta
de loc
Pret     
Gust     
Rapiditatea     
serviciilor
Reclama     
Calitate     

4. Ce va determina sa consumati fast-food?

 Nevoia

 Placerea

 Curiozitatea

 Publicitate

 Ambianta

 Altele___________________

5. Cat de frecvent consumati mancaruri fast-food?

 Zilnic

 2-3 ori pe saptamana

 4-5 ori pe luna

 Ocazional

6. Unde consumati de obicei fast-food-ul cumparat?


 Acasa

 Pe loc la fast-food

 Pe strada

 La bar

 Altundeva_________________

7 Precizati fast-food-ul cel mai frecvent vizitat de dumneavoastra:

______________________

8. De obicei, ce suma de bani cheltuiti pe fast-food lunar?

 Sub 50 RON

 Intre 51-100 RON

 Intre 101-200 RON

 Peste 201 RON

9. Sexul dumneavoastra:

 Masculin

 Feminin

10. Unde este domiciliul stabil al dumneavoastra?

 Mediul urban

 Mediul rural

11. La ce facultate sunteti student?

_________________________________________

12. Ce suma de bani aveti la dispozitie lunar?

 Mai putin de 200 RON

 Intre 201-300 RON

 Intre 301-400 RON


 Peste 401 RON

Va multumim pentru cooperare!