Sunteți pe pagina 1din 10

Universitatea Petrol – Gaze din Ploieşti

Facultatea: Ingineria Petrolului şi Gazelor


Domeniul de studii de licenţă: Mine, Petrol şi Gaze
Programul de masterat: Tehnologia Transportului, Depozitării şi Distribuţiei Hidrocarburilor

ÎNMAGAZINAREA GAZELOR
PROIECT

Fie un zăcământ de gaze depletat, având caracteristicile din tabelul 1.


Zăcământul a fost exploatat în regimul destinderii gazelor (lipsă acvifer activ) timp
de 9 ani, cumulativele de gaze extrase şi presiunea medie de zăcământ fiind consemnate
în tabelul 2. Nu se cunoaşte compoziţia gazelor, dar se cunoaşte masa moleculară medie
(tabelul 1).
Zăcământul are forma unei cupole, înclinarea stratului fiind de 15o.
S-a luat decizia transformării acestuia în depozit de înmagazinare a gazelor.
- Să se determine capacitatea maximă de înmagazinare a rezervorului subteran.
- Să se calculeze volumul pernei de gaze.
- Să se stabilească reţeaua de sonde de injecţie-extracţie şi a celor de observaţie.
- Să se aleagă tipul de compresoare.
- Să se facă prevederea procesului de injecţie-extracţie.
Tabelul 1
Nr. crt. M Ap h m Sai tz
o
- ha m % % C

1. 16,74 70 20 24 16 56

2. 16,86 80 22 23 17 57

3. 16,90 90 18 22 18 58

4. 17,78 100 15 21 19 59

5. 17,60 65 25 26 15 62

6. 17,11 75 24 25 17 64

7. 17,02 85 23 24 19 65

8. 17,19 95 22 23 21 67

9. 17,36 105 21 22 23 66

10. 17,45 58 26 25 15 68

11. 17,57 68 24 24 16 70

12. 17,66 78 22 23 17 72

13. 17,19 88 20 22 18 75
1
14. 17,16 98 18 21 19 73

15. 17,15 108 16 20 20 80

16. 17,13 72 21 20 18 81

17. 17.48 63 28 18 20 75

18. 17.38 88 20 16 22 70

19. 17.5 95 16 14 23 68

20. 18.18 83 16 15 20 82

21. 15.18 104 12 13 19 76

22. 18.14 77 25 17 25 85

23. 18.28 65 22 18 24 77

24. 17.44 69 19 18 23 86

25. 16,50 92 20 19 19 82

26. 16,88 102 19 18 20 84

27. 17,00 95 18 21 20 65

28. 16,85 78 22 22 18 55

29. 16,98 105 17 17 23 90

30. 17,25 125 14 15 25 84

31. 17,35 86 18 20 21 67

32. 17,18 84 19 23 19 76

33. 16,59 85 21 18 22 75

34. 17,35 112 28 20 21 77

35. 17,18 103 22 23 19 96

36. 16,59 124 31 18 22 105

Tabelul 2
Nr. Anul 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9
crt.
1. ~ t 
p bar 125 119,7 115,7 107,23 101,1 96,8 94,6 9 84,2 77,7

G 10 6 mN3 0 38 74 129 204 260 307 346 390 442

2. ~ t 
p bar 105 101 97 94,5 9,2 84,3 78 73,5 67,6 65,3

2
G 10 6 mN3 0 40 86 130 205 260 310 350 395 445

3. ~ t 
p bar 90 84,2 77,8 73,5 67 60,5 61,4 56,3 50,2 46,3

G 10 6 mN3 0 36 80 125 200 255 300 360 401 450

4. ~ t 
p bar 130 125,8 121,8 115,9 110,2 94,7 85,3 76,7 67,8 59,8

G 10 6 mN3 0 13,5 33,3 52,2 76,5 105,1 137 166 196 223

5. ~ t 
p bar 110 105,9 100,4 93,2 84,7 75,3 66,8 57,7 49,9 41,8

G 10 6 mN3 0 23 45 65 80 110 140 168 198 225

6. ~ t 
p bar 122 115,8 111,8 106 100 93 84,7 75,3 67 58

G bar 0 18 40 65 82 115 138 165 190 220

7. ~ t  55 51 48,7 44,8 40,5 36,9 31,6 26,5 21 16


p 10 6 mN3
G bar 0 14,6 32,8 54,7 80,3 109 142 178 215 251,8

8. ~
p t  78 74,5 70,8 66,2 62,4 58,3 53,9 48,2 44,4 40,2
10 6 mN3
G bar 0 56 102 154 205 256 310 360 420 480

9. ~ t  80 75 71 65,5 60 56 51 46 40 35
p 10 6 mN3
G bar 0 21 42 63 84 105 126 145 166 185

10. ~ t  95 90 86 81 76 72 67 62 58 53
p 10 6 mN3
G 10 6 mN3 0 30 60 90 125 156 190 223 256 284

11. ~ t 
p bar 125 119 112,5 106 100,2 94 87,5 81,6 75,3 70,5

G 10 6 mN3 0 65 95 126 154 185 204 236 268 300

12. ~ t 
p bar 95 91 88 84,5 81 77 73 70 66 62

G 10 6 mN3 0 53 75 98 120 143 166 190 213 235

13. ~ t 
p bar 84 81 77,5 73 69 66 62 58 54,5 50,5

G 10 6 mN3 0 15 30 45 60 75 90 106 118 130

14. ~ t 
p bar 96 92 88 84 80 76 72 68 64 60

G 10 6 mN3 0 18 35 53 71 90 108 127 150 174

15. ~ t 
p bar 105 101 97 93 89 85 81 87 83 78

G 10 6 mN3 0 20 50 80 112 143 174 201 232 260

3
16. ~ t 
p bar 80 76,5 72 68,5 65 61 56,5 52 48 44

G 10 6 mN3 0 28 50 76 100 130 155 182 206 235

17. ~ t 
p bar 102 98 94 90 86 82 78 74 70 66

G 10 6 mN3 0 23 47 71 96 117 141 168 191 218

18. ~ t 
p bar 98 94 90 86 82 78 74 70 66 62

G 10 6 mN3 0 22 45 68 90 112 135 159 180 205

19. ~ t 
p bar 95 91 87 83 79 75 71 67 63 59

G 10 6 mN3 0 19 42 66 88 110 132 156 179 201

20. ~ t 
p bar 88 84 81 77 73 68 64 60 56 52

G 10 6 mN3 0 24 40 65 90 112 135 160 185 215

21. ~ t 
p bar 84 80 76 72 68 64 60 56 52 48

G 10 6 mN3 0 34 60 95 120 142 175 190 215 245

22. ~ t 
p bar 91 87 83 79 75 72 68 64 60 55

G 10 6 mN3 0 22 44 66 87 103 123 145 160 181

23. ~ t 
p bar 100 96 92 87 83 79 75 70 65 60

G 10 6 mN3 0 32 64 85 102 128 155 176 198 215

24. ~ t 
p bar 103 98 94 90 86 81 77 73 68 64

G 10 6 mN3 0 18 30 46 65 83 100 117 135 154

25. ~ t 
p bar 98 95 91 87 82 77 73 69 65 60

G 10 6 mN3 0 15 26 38 50 63 75 88 100 110

26. ~ t 
p bar 75 71 67 62 58 54 50 45 41 36

G 10 6 mN3 0 15 30 46 62 75 91 104 119 135

27. ~ t 
p bar 68 65 61 57 53 49 45 40 35 30

G 10 6 mN3 0 10 21 34 43 56 68 80 95 103

28. ~ t 
p bar 110 105 100 95 90 84 79 75 70 65

G 10 6 mN3 0 26 42 65 82 100 121 140 159 184

29. ~ t 
p bar 59 55 51 47 43 38 33 29 25 20

4
G 10 6 mN3 0 12 20 32 41 56 65 78 90 100

30. ~ t 
p bar 76 72 68 64 60 55 50 45 40 36

G 10 6 mN3 0 20 40 65 86 105 130 156 178 200

31. ~ t 
p bar 85 82 79 75 72 68 63 60 55 51

G 10 6 mN3 0 25 28 32 35 38 42 45 49 52

32. ~ t 
p bar 82 78 74 72 68 64 61 58 55 52

G 10 6 mN3 0 16 25 35 46 56 67 78 89 100

33. ~ t 
p bar 130 125 120 115 110 105 100 96 92 88

G 10 6 mN3 0 22 44 66 90 112 145 166 190 215

34. ~ t 
p bar 100 95 91 86 81 77 72 67 62 58

G 10 6 mN3 0 25 54 87 110 148 182 206 238 276

35. ~ t 
p bar 109 103 96 90 84 78 72 66 60 55

G 10 6 mN3 0 32 73 112 155 190 214 256 290 314

36. ~ t 
p bar 230 220 211 201 190 182 174 165 144 135

G 10 6 mN3 0 40 90 142 190 212 255 296 320 375

Etapele de calcul

Se calculează resursa iniţială de gaze cu ecuaţia volumetrică:


~ 1
Gi  A p  h  m  S g 
bg
Pe baza datelor din tabelul 2 se verifică resursa calculată volumetric în felul următor:
pi ~ p t  ~
- din ecuaţia de bilanţ material  Vi  S g  ~  Vi  S g  Gt    se scoate
Zi Z p 
p~t 
raportul ~
Z p t 

5
pi ~t 
p 1 T
unde: pi  , p t   ,   ,   at ,  este corecţia de temperatură şi ~ p (t ) este
pat pat  Ti
presiunea medie de zăcământ Ia momentul t al exploatării.
p~t 
- se reprezintă grafic raportul ~ în funcţie de G(t) (se va obţine aproximativ o
Z p t 
dreaptă);
- se prelungeşte dreapta până la intersecţia cu abcisa, valoarea citită în acest
punct fiind chiar resursa iniţială Gi.
Dacă valoarea citită nu este egală cu cea calculată prin metoda volumetrică
înseamnă că, fie parametrii din ecuaţia volumetrică nu sunt corect estimaţi, fie există un
acvifer activ. Se consideră că valoarea obţinută pe baza istoricului de producţie este cea
corectă.
Având în vedere că presiunea maximă de înmagazinare dintr-un rezervor subteran
nu poate depăşi presiunea iniţială de zăcământ, capacitatea de înmagazinare a depozitului
va fi egală cu resursa iniţială de gaze.
Pentru estimarea factorului de abatere Z trebuie mai întâi să calculăm densitatea relativă
M
a gazelor pentru care vom utiliza relaţia   , unde M este masa moleculară iar VM -
VM
RT0
volumul molar al gazelor, care are valoarea VM   22, 414 m N3 / Kmol .
p0
Din figura 1 se citesc presiunea şi temperatura pseudocritice.
Din figura 2 se citeşte Z.

6
Fig. 1 Estimarea presiunii şi temperaturii pseudocritice

Perna de gaze (zestrea) trebuie să exercite o presiune în rezervor pentru a asigura


un debit minim de livrare. Zestrea poate ajunge până la 50% din capacitatea de
înmagazinare. Se va lua o valoare de 20%.

7
Fig. 2 Estimarea factorului de abatere Z

8
Pentru a stabili numărul de sonde de extracţie-injecţie se va avea în vedere 2 cicluri/an,
egale ca durată, unul de înmagazinare (martie-septembrie) şi unul de extracţie (octombrie-
februarie). Se dă ca exemplu scenariul din tabelul 3. Se va adapta scenariul pentru fiecare
variantă în parte.
Tabelul 3
Data Cantitatea de gaze înmagazinată Cantitatea de gaze extrasă

106 m3N 106 m3N

Oct. 2005 60 -

Martie 2006 - 60

Oct. 2006 70 -

Martie 2007 - 120

Oct. 2007 80 -

Martie 2008 - 210

Oct. 2008 90 -

Martie 2009 - 1200

Proiectarea proceselor de injecţie şi de extracţie se va face ca pentru un zăcământ


exploatat în regimul destinderii gazelor.
Se utilizează următoarele relaţii:
- ecuaţia de bilanţ material pentru forma de destindere a gazelor:
pi ~ p t  ~
Vi  S g  ~ Vi  Sg  G t  
Zi Z p 
- ecuaţia de filtraţie a gazelor prin mediul poros:
~ 2 t   p 2 t   A  Q t   B  Q 2 t 
p s g g

- ecuaţia căderii de presiune maxim admisibilă:


~t   p t     ct .
p s

A şi B sunt coeficienţi ai rezistenţelor suplimentare la filtraţie. Aceştia se vor estima


pe baza istoricului de producţie. Ecuaţia de filtraţie poate fi scrisă:

9
~ 2 t   p 2 t 
p s
 A  B  Qg t  , care este ecuaţia unei drepte, în care A este ordonata Ia
Qg t 
~ 2 t   p 2 t 
p s
origine, iar B este panta. Reprezentăm grafic  f (Qg ) (fig. 3) şi citim A şi B.
Qg t 

Fig. 3

N (t )
Numărul de sonde se calculează cu relaţia: n(t )  Fr  , unde Fr este un
Qg (t )
365
factor de rezervă, egal cu: Fr  . Pentru stabilirea producţiei zilnice constante N(t) se
310
eşalonează cantitatea de gaze extrasă într-un ciclu de extracţie pe cele 6 luni în tranşe
egale şi se consideră o lună de vârf cu o cantitate mai mare cu 30%. Căderea de presiune
strat-sondă se alege de circa 10 – 15 bar. În ciclul de înmagazinare se eşalonează
cantitatea de gaze în tranşe egale pe toate cele 6 luni.

10