Măsurări electrice și electronice

5. MĂSURAREA PUTERII ELECTRICE

5.1. Măsurarea puterii în circuite de curent continuu

În circuitele de curent continuu măsurarea puterii se poate face fie prin metoda
indirectă, utilizând un ampermetru şi un voltmetru, fie prin metoda directă, utilizând
wattmetrul.

5.1.1. Măsurarea indirectă a puterii utilizând ampermetru și voltmetru

Montarea ampermetrului şi voltmetrului se execută după schema amonte (Fig. 47.a)
sau aval (Fig. 47.b).

a) b)
Fig. 47. Metoda indirectă a ampermetrului şi voltmetrului.
a - montaj amonte; b - montaj aval.

Puterea consumată de receptor va fi:

- montajul amonte:
PR  U R I R   U  R A I   UI  R A I 2
- montajul aval:
U2
PR  U R I R  U  I  I V   UI 
RV
Observaţii:
- Se constată că această putere este dată de produsul indicaţiilor ampermetrului şi
voltmetrului din care se scad puterile consumate de aparatul de măsurat ( PA  R A I 2 şi
PV  U 2 / R V ). În general aceste consumuri sunt mici, (de ordinul a 0,55W) putând fi
neglijate, puterea calculându-se atunci cu relaţia aproximativă Pm  UI ;
- Eroarea relativă la măsurarea puterii consumate de receptor în montaj amonte:

p  
 

P Pm  Pe UI  UI  R A I 2 R A I 2 R A I U A
   100 (%)
P Pm UI UI U U
este cu atât mai mică cu cât căderea de tensiune pe ampermetru U A este mai mică decât
căderea de tensiune pe receptor.
Montajul amonte se recomandă a se utiliza pentru măsurarea puterilor mari;
- Eroarea relativă la măsurarea puterii consumate de receptor în montajul aval:
 U2  U2
UI   UI  
P Pm  Pe  R V  R V U I 100 (%)
p       V
P Pm UI UI R V I I
este cu atât mai mică cu cât curentul prin voltmetru IV este mai mic decât curentul I,
măsurat de ampermetrul, deci cu cât rezistenţa RV este mai mare decât rezistenţa R;
montajul aval este adecvat pentru măsurarea consumului de putere al receptoarelor cu
rezistenţă mică, deci a puterilor mici.

47
 Măsurări electrice și electronice

6.1.2. Metoda directă de măsurare cu wattmetrul

Această măsurare se poate executa utilizând un wattmetru, analog cu măsurarea
puterii active în circuite de c.a. monofazat (v. paragraful următor).

6.2. Măsurarea puterii în circuite monofazate de curent alternativ

Presupunând un dipol electric având aplicată la borne tensiunea u(t) şi fiind parcurs
de curentul i(t), puterea instantanee la borne este p( t )  u ( t )  i( t )
Puterea activă consumată de un receptor sau debitată de un generator se defineşte
1 T
ca valoarea medie pe o perioadă a puterii instantanee, respectiv P   pdt ;
T o
Puterea aparentă S este produsul valorilor efective ale tensiunii şi curentului
S  UI .
Pentru un circuit monofazat funcţionând în regim permanent sinusoidal, în care
u(t )  2 U sin  t    , si i ( t )  2I sin  t    , rezultă:
- puterea activă P  UI cos  unde      ;
- puterea reactivă Q  UI sin  ;
- puterea aparentă S  UI .

6.2.1 Măsurarea puterii active monofazate de curent alternativ

Pentru măsurarea puterii active, conform definiţiei, este necesară multiplicarea
tensiunii şi a curentului, urmată de medierea produsului obţinut. Schema generală a
măsurării puterii active este reprezentată în fig. 48.

Fig . 48. Schema generală de măsurare a puterii active

Un convertor de tensiune şi un convertor de curent furnizează semnale

proporţionale şi în fază cu tensiunea (u1), respectiv curentul (u2). Acestea sun aplicate unui
multiplicator care realizează produsul u1  u 2 .
Tensiunea la ieșirea multiplicatorului va fi:
u m  u1  u 2  k  2  U  I  sin  t     sin  t    k  u ( t )  i( t )  k  p
unde p este puterea instantanee iar prin medierea în timp a acestui produs, cu un circuit tip
filtru trece-jos (FTJ), se obţine un semnal proporţional cu puterea activă de măsurat:
k nT
ue   p  dt  k  P
nT 0
Multiplicatorul şi mediatorul fac parte totdeauna din wattmetrul propriu-zis, pe
când convertoarele de intrare (de tensiune şi de curent) pot fi şi separate de wattmetru.
Elementul cel mai important al wattmetrului care determină aproape în întregime
proprietăţile sale, este multiplicatorul. Se folosesc două categorii de multiplicatoare
respectiv multiplicator cu ieşire electrică și multiplicator cu ieşire neelectrică.
Multiplicatoarele cu ieşire electrică sunt convertoare operaţionale cu două intrări şi
o ieşire, a căror mărime de ieşire este proporţională cu produsul mărimilor de intrare.

48
 Măsurări electrice și electronice

Multiplicatoarele cu ieşire neelectrică sunt instrumentele de măsurare

electrodinamice. Acestea sunt convertoare electromecanice a căror mărime de ieşire este un
unghi de rotaţie. Multiplicatorul electrodinamic (wattmetrul electrodinamic) poate fi folosit
la frecvenţe până la 0,5% şi 1,5%.Acesta prezintă toate dezavantajele proprii aparatelor cu
părţi mobile. Este utilizat în marea majoritate a wattmetrelor de precizie medie şi joasă,
pentru frecvenţe de 50Hz.
6.2.2. Wattmetrul electrodinamic monofazat
Are la bază un instrument electrodinamic cu câmp radial, la care secţiunile bobinei
fixe sunt conectate în serie şi astfel dimensionate încât să permită trecerea curentului I, iar
bobina mobilă este montată în serie cu o rezistenţă adiţională, la bornele ansamblului
aplicându-se tensiunea U (Fig. 49).

Fig. 49. Wattmetrul electrodinamic monofazat

Presupunem că tensiunea şi curentul de variaţie sinusoidală în timp:

u ( t )  2 U sin t si i ( t )  2I sin  t  
Rezistenţa adiţională Ra se alege astfel încât rezistenţa circuitului de tensiune
R Wu  R bm  R a să fie mult mai mare decât rezistenţa sa (Fig. 49.a).
U
Înlocuind I1  I şi I 2  R în ecuaţia de funcţionare a instrumentului
Wu
electrodimanic rezultă:
K U K
 I cos   U  I cos   K 'P
D R Wu D  R Wu
Deci deviaţia  este proporţională cu puterea activă dată de tensiunea aplicată
circuitului de tensiune şi curentul ce parcurge bobina de curent a wattmetrului. Scara
wattmetrului electrodinamic este uniformă.

Observații:
- Pentru ca indicaţia wattmetrului să aibă loc în sensul normal al scării, curenţii
trebuie să aibă sensuri bine determinate prin cel două bobine. În acest scop, câte una din
bornele circuitelor de curent şi de tensiune sunt marcate cu un semn distinctiv, indicând
prin aceasta că sunt bornele de intrare a curenţilor în bobinele respective (Fig. 49.b).
- Indicaţia wattmetrului depinzând de unghiul de defazaj prin cos  , rezultă că
pentru valori ale lui  cuprinse între –π/2o şi π/2o deviaţia este în sensul normal (Fig.

49
 Măsurări electrice și electronice

49.c). Deviaţia devine negativă (în sens invers) pentru unghiuri ce depăşesc π/2 o indiferent
de sens. Pentru a obţine deviaţia în sensul normal a scării, se inversează polaritatea la unul
din circuitele wattmetrului, de preferat la cel de tensiune, citirea respectivă trebuind să fie
considerată cu semnul minus (Fig. 49.d).
- Constructiv circuitele de curent şi de tensiune ale wattmetrului sunt dimensionate
pentru anumite valori nominale ale curentului şi tensiunii. Extinderea domeniului de
măsurare a circuitului de tensiune se realizează până la 1200V, prin montarea în circuitul
de tensiune a unor rezistenţe adiţionale. Pentru tensiuni mai mari de 1200V se utilizează
transformatoarele de măsură de tensiune. La circuitul de curent se realizează extinderea
domeniului prin comutarea secţiunilor bobinelor fixe în montaj serie sau paralel, permiţând
modificarea curentului nominal în raportul 1:2 sau în raporturile 1:2:4. Extinderi mai mari
se obţin prin utilizarea transformatoarelor de curent.
Din ultima relaţie rezultă puterea activă măsurată de wattmetru:
1
P   K W
K'
unde KW este constanta wattmetrului, care se determină pe baza valorilor nominale ale
curentului, tensiunii şi factorului de putere, de regulă egal cu unitatea:
P U I
K W  n  n n  W / div
 max  max
Datorită dependenţei deviaţiei de factorul de putere cos, se poate întâmpla, ca
circuitele de curent şi de tensiune să fie supraîncărcate şi totuşi deviaţia să nu depăşească
valoarea maximă. Din acest motiv, este recomandabil să se folosească în acelaşi montaj cu
wattmetrul un ampermetru şi un voltmetru pentru urmărirea în permanenţă a mărimilor din
circuit (curent şi tensiune) care nu trebuie să depăşească domeniile de măsurare ale
circuitelor wattmetrului.
Schemele de montaj ale wattmetrului pentru măsurarea puterii active în circuitele
monofazate sunt prezentate în Fig.50.

a) b)
Fig. 50. Măsurarea puterii într-un circuit de c.a. cu wattmetrul:
a - montaj amonte; b - montaj aval

Puterea consumată de receptor:

U2 U2
- montaj aval (Fig.50.a): PR  PW  
R Wu R V
- montaj amonte (Fig.50.b): PR  PW  R A I 2  R WI I 2
unde RWI este rezistenţa circuitului de curent al wattmetrului iar PW este puterea indicată de
wattmetru.
Deoarece în practică consumatorii necesită alimentarea sub tensiune constantă, se
utilizează de obicei montajul aval. Dacă consumul în circuitul de curent este mic în
comparaţie cu cel din circuitul de tensiune, se preferă montajul amonte.
Dacă wattmetrul se intercalează în circuit prin intermediul transformatoarelor de
măsură (Fig. 51), puterea consumată de receptor este:
50
 Măsurări electrice și electronice


P1  U1I1 cos U1 , I1  iar puterea indicată de wattmetru:

PW  U 2 I 2 cos U 2 , I 2 

Fig. 51. Montajul indirect al wattmetrului monofazat

Determinarea puterii măsurate se face de obicei neglijând erorile

transformatoarelor. Pentru aceasta se consideră curentul secundar I2 în fază cu curentul
primar I1, iar tensiunea secundară U2 în fază cu tensiunea primară U1. De asemenea,
rapoartele nominale de transformare KUn şi KIn ale transformatoarelor de măsură se
consideră egale cu rapoartele de transformare efective.
Prin raportarea relaţiilor de mai sus rezultă:
P1 U I
 1 1  K Un I In
PW U 2 I 2
Deci, în funcţie de indicaţia wattmetrului PW şi rapoartele nominale de transformare
KUn şi KIn ale transformatoarelor de măsură. se poate calcula puterea consumată de receptor
cu relaţia:
P1  K Un K In PW

6.2.3. Măsurarea puterii reactive în circuite monofazate de curent alternativ

Într-un circuit monofazat măsurarea puterii reactive se face prin următoarele
metode:
a. metoda indirectă a deducerii puterii reactive din puterea activă măsurată cu wattmetrul;
b. metoda directă a wattmetrului în montaj special, alimentat cu o tensiune auxiliară;
c. metoda directă utilizând varmetrul electrodinamic.
a. Măsurarea indirectă a puterii reactive cu A, V, W
Se consideră circuitul de curent alternativ monofazat din Fig. 50.a alimentat de
tensiunea u  2 U sin t şi parcurs de curentul i  2I sin  t   .
Puterea activă consumată de receptor este dată de relaţia:
U2 U2
P  PW  
R V R Wu
Pentru puterea reactivă rezultă relaţia:
2
 U2 U2 
Q   UI   PW 
2
 
 R V R Wu 
Precizia acestei metode este mică, datorită numărului relativ mare de aparate (trei)
implicate în măsurare.
b. Măsurarea puterii reactive cu wattmetrul alimentat cu o tensiune auxiliară

51
 Măsurări electrice și electronice

Se consideră un receptor alimentat cu tensiunea u  2 U sin t , parcurs de

 
curentul i 2I sin  t    şi o tensiune auxiliară u '  2 U ' sin  t   (Fig. 52).
 2

Fig. 52. Măsurarea puterii reactive cu wattmetrul alimentat cu tensiune auxiliară

Wattmetrul va măsura puterea:

   
PW  U' I cos U' I  U ' I cos     U' I sin 
2 
Înmulţind şi împărţind cu U, rezultă:
U' U'
P'  UI sin   K ' UI sin   K ' Q cu K '  sau
U U
U
Q  KP ' unde K 
U'
Metoda este inaplicabilă în circuitele monofazate din cauza dificultăţii de a avea la
dispoziţie o tensiune auxiliară defazată cu  / 2 în urmă faţă de tensiunea circuitului. Dar
poate fi utilizată în circuitele trifazate la care între tensiunile de fază şi de line există
defazaje de  / 2 .
c. Măsurarea indirectă a puterii reactive cu varmetrul electrodinamic
Varmetrul electrodinamic se deosebeşte constructiv de wattmetrul electrodinamic
prin caracterul pur reactiv al circuitului său de tensiune.

Fig. 53. Varmetrul electrodinamic monofazat.

Schema de principiu și diagrama fazorială

Acesta are la bază un instrument electrodinamic la care cele două bobine fixe sunt
conectate în serie și sunt la rândul lor în serie cu receptorul (formează circuitul de curent al
varmetrului). Bobina mobilă de inductivitate Lm se înseriază cu o inductivitate Lad,
inductivitatea totală a circuitului fiind L=Lm+Lad. Reactanţa inductivă a circuitului de
tensiune este mult mai mare decât rezistenţa sa, deci curentul I rezultă defazat cu  / 2 în
urmă faţă de tensiunea u (Fig. 53).
Deoarece I1  I, I 2  U / L şi  I1 , I 2  

  , deviaţia  a aparatului rezultă:
2

K
D

I1I 2 cos I1 , I 2  K U
 I
D L
 
cos     K ' UI sin   K ' Q
2 

52
 Măsurări electrice și electronice

Din această relaţie rezultă că deviaţia  a varmetrului este proporţională cu puterea

reactivă Q; în expresia deviaţiei intervine şi pulsaţia , deci varmetrul introduce erori dacă
frecvenţa mărimilor de circuit (tensiune şi curent) diferă de frecvenţa nominală a
aparatului.

6.3. Măsurarea puterii în circuite trifazate de curent alternativ

Pentru un receptor trifazat constituit din impedanțe alimentat dintr-un circuit
trifazat cu cu trei conductoare. Dacă se consideră punctul N de potenţial nul și notând U 1N,
U2N și U3N tensiunile auxiliare de fază, I1, I2 și I3, curenții pe fază, expresia puterii aparente
complexe se poate scrie:
* * *
S  U1N I1  U 2 N I 2  U 3 N I 3
Deoarece puterea activă este partea reală a puterii aparente complexe, rezultă:
   
P  Re S  U1N I1 cos U1N , I1  U1N I1 cos U 2 N , I 2  U 3 N I 3 cos U 3 N , I 3   
 P1  P2  P3

Această relaţia reprezintă expresia puterii într-un circuit trifazat cu 4 conductoare,

putere ce se poate măsura utilizând 3 wattmetre.
Dacă se alege ca punct de referinţă una din dintre faze, (de ex. faza 2), relaţia de
mai sus devine:
 
P  U12 I1 cos U12 , I1  U 32 I 3 cos U 32 , I 3  
Această relaţia reprezintă expresia puterii active într-un circuit trifazat cu 3
conductoare. Deci, puterea activă se poate măsura şi prin metoda celor 2 wattmetre.
Analog, puterea reactivă Q este partea imaginară a puterii aparente complexe,
rezultă:
    
Q  Im S  U1N I1 sin U1N , I1  U 2 N I 2 sin U 2 N , I 2  U 3 N I 3 sin U 3 N , I 3  
 Q1  Q 2  Q 3
Dacă se alege ca punct de referinţă una dintre faze (de ex. faza 2), relaţia devine:
  
Q  U12 I1 sin U12 , I1  U 32 I 3 sin U 32 , I 3 
Relaţiile de mai reprezintă expresia puterii reactive într-un circuit trifazat cu 4 și 3
conductoare și deci puterea reactivă se poate măsura cu 3 şi respectiv 2 varmetre.
Metodele celor 3 şi 2 wattmetre (respectiv varmetre) sunt valabile indiferent de
gradul de nesimetrie al tensiunilor de alimentare a circuitului polifazat şi de gradul de
dezechilibru al curenţilor de linie.
În cazul tensiunilor simetrice şi curenţilor echilibraţi indicaţiile celor trei wattmetre
sau varmetre (presupuse identice) devin egale, astfel încât poate fi păstrat un singur aparat;
pentru determinarea puterii totale se multiplică indicaţia acestuia cu 3.

6.3.1. Măsurarea puterii active în circuite trifazate fără conductor neutru

Puterea activă într-un circuit trifazat fără conductor neutru ( circuit trifazat cu 3
conductoare) se poate măsura prin metoda celor 3 sau 2 wattmetre.
a. Metoda celor trei wattmetre. În ipoteza că tensiunile de linie formează un sistem
nesimetric (U12U23U31) și curenţii de linie formează un sistem neechilibrat (I 1I2I3),
expresia puterii active este:
     
P  U1N I1 cos U1N , I1  U 2 N I 2 cos U 2 N , I 2  U 3 N I 3 cos U 3 N , I 3  P1  P2  P3
iar schema de montaj a wattmetrelor se obţine prin crearea unui nul artificial N (Fig. 54.a).

53
 Măsurări electrice și electronice

a) b)
Fig. 54. Metoda celor trei wattmetre
a - schema de conectare; b - diagrama fazorială sistem simetric

Dacă Ra1=Ra2=Ra3 şi circuitele de tensiune ale wattmetrelor au rezistenţele egale,

punctul N se află în centrul de greutate al triunghiului tensiunilor de linie.
Dacă receptorul este conectat în stea cu nulul accesibil şi se dă punctului N
potenţialul neutrului stelei, indicaţia fiecărui wattmetru în parte are semnificaţie fizică,
corespunzând puterii active consumate pe o fază.
Dacă tensiunile de linie formează un sistem simetric (U 12=U23=U31), atunci şi
tensiunile auxiliare formează un sistem simetric (U1N=U2N=U3N=U) deoarece punctul N se
află în centrul de greutate al triunghiului (echilateral) tensiunilor de linie (Fig. 54.b).
Dacă receptorul este echilibrat (I1=I2=I3=I) defazajele dintre tensiunile auxiliare şi
curenţii de linie sunt egale: 1=2=3=.
În acest condiţii puterile indicate de cele trei wattmetre sunt egale şi puterea activă
devine P  UI cos   UI cos   UI cos   3UI cos   3P1  3P2  3P3
Deci, puterea activă trifazată poate fi măsurată cu un singur wattmetru, cu condiţia
R=RWu+Ra în scopul creării unui punct neutru artificial N, situat în centrul de greutate al
triunghiului tensiunilor de linie (fig. 55, a).

a) b)
Fig. 55. Metoda unui singur wattmetru
a - Circuit trifazat fără nul; b - Circuit trifazat în stea

Dacă punctul neutru al receptorului este accesibil (sarcină simetrică în stea)

wattmetrul poate fi conectat la acest punct neutru, rezistenţele auxiliare nemaifiind
necesare (Fig. 55.b).
b. Metoda celor două wattmetre. Wattmetrul electrodinamic trifazat
În ipoteza că tensiunile de linie formează un sistem nesimetric (U12U23U31),
curenţii de linie formează un sistem neechilibrat (I1I2I3) și presupunând că se adoptă faza
2 ca referinţă (deci N2), tensiunile auxiliare devin: U1N=U12; U2N=U22; U3N=U32 iar
expresia puterii active devine:

54
 Măsurări electrice și electronice

   
P  U12 I1 cos U12 , I1  U 32 I 3 cos U 32 , I 3  P1  P2
Schema de montare a celor două wattmetre este prezentată în fig. 56.a.

a) b)
Fig. 56. Metoda celor două wattmetre
a - Schema de conectare; b - Diagrama fazorială

În cazul particular al tensiunilor simetrice şi curenţilor echilibraţi (Fig. 56.b), sunt

îndeplinite condiţiile:
U12  U 23  U 31  U l ; I1  I 2  I 3  I l
Puterile măsurate de cele două wattmetre rezultă:
P1  U l I l cos 30   ; P3  U l I l cos 30  
iar
P  P1  P3  3Ul l I l cos 
și deci puterea activă va fi exprimată în funcție de valorile de linie ale tensiunilor și
curenților.
În scopul măsurării directe a puterii active în circuitele trifazate fără conductor
neutru cu un singur aparat, s-au construit două wattmetre trifazate, realizate pe principiul
metodei celor două wattmetre. Un astfel de wattmetru trifazat se compune din două
wattmetre electrodinamice monofazate, identice, având bobinele de tensiune cuplate pe
acelaşi ax, (cuplul activ total fiind egal cu suma cuplurilor date de cele două wattmetre)
conectate în circuitul trifazat conform metodei celor două wattmetre.

6.3.2. Măsurarea puterii active în circuite trifazate cu conductor neutru

Dacă se alege ca fază de referinţă conductorul neutru, se obţine expresia puterii
active:
     
P  U10 I1 cos U10 , I1  U 20 I 2 cos U 20 , I 2  U 30I 3 cos U 30 , I 3  P1  P2  P3
și rezultă deci, modul de conectare al celor trei wattmetre (fig. 57.a).
În cazul particular al sistemului simetric de tensiuni (U 10=U20=U30) şi sistemul
echilibrat de curenţi (I1=I2=I3), puterile indicate de cele trei wattmetre fiind egale,
(P1=P2=P3; P=3P1=3P2=3P3) se poate utiliza metoda unui singur wattmetru (Fig. 57.b).
În scopul măsurării directe a puterii active în circuite trifazate cu conductor neutru
se folosesc wattmetre trifazate, compuse din trei wattmetre monofazate electrodinamice,
identice, având bobinele de tensiune montate pe acelaşi ax şi conectate în circuit conform
metodei celor trei wattmetre (Fig. 57.a).

55
 Măsurări electrice și electronice

a) b)
Fig. 57. Măsurarea puterii active într-un circuit trifazat cu conductor neutru

Asupra dispozitivului mobil acţionează un cuplu activ egal cu suma cuplurilor date
de cele trei wattmetre, deviaţia fiind proporţională cu puterea activă trifazată.

6.3.3. Măsurarea puterii reactive în circuite trifazate fără conductor neutru

Puterea reactivă în circuitele trifazate fără conductor neutru se poate măsura prin
metoda celor 3 sau 2 aparate.
a. Metoda celor trei wattmetre. În ipoteza că tensiunile tensiunile de linie formează un
sistem simetric, U12=U23=U31=Ue și curenţii de linie formează un sistem neechilibrat
I1I2I3, expresia puterii reactive este:
     
Q  U1N I1 sin U1N , I1  U 2 N I 2 sin U 2 N , I 2  U 3 N I 3 sin U 3 N , I 3  Q1  Q 2  Q 3

a) b)
Fig. 58. Metoda celor trei wattmetre pentru măsurarea puterii reactive într-un circuit
trifazat fără conductor neutru: a - diagrama fazorială; b - schema de montaj

Pentru măsurarea puterilor Q1, Q2 şi Q3 se utilizează trei wattmetre electrodinamice

ale căror circuite de tensiune se alimentează cu tensiunile auxiliare, U 1N, U2N şi U3N,
defazate cu /2 în urmă faţă de tensiunile care intervin în expresia puterii reactive trifazate,
Q circuitele de curent fiind parcurse de curenţii de linie. Din diagrama fazorială (Fig.58.a)
rezultă tensiunile auxiliare: U1' N  U 23 ; U '2 N  U 31 ; U 3' N  U12 .
Puterile indicate de cele trei wattmetre vor fi:
    U
P1  U 23I1 cos U 23 , I1  U 23I1 cos     U 23I1 sin   23 U1N I1 sin   3Q1
2  U1 N
Analog P2  3Q 2 și P3  3Q 3
Rezultă valoarea puterii reactive trifazate:
1
Q  Q1  Q 2  Q 3   P1  P2  P3 
3
Corespunzător relaţiilor de mai sus rezultă schema de montaj a celor trei wattmetre,
prezentată în Fig. 58.b.
56
 Măsurări electrice și electronice

În cazul particular, în care curenţii de linie formează un sistem echilibrat,

I1=I2=I3=Ie şi deoarece tensiunile de linie formează un sistem simetric, rezultă 1=2=3=.
În acest caz, indicaţiile celor trei wattmetre fiind egale: P1=P2= P3=UlIlsin, puterea
reactivă trifazată se poate măsura cu un singur wattmetru (Fig. 59).

Fig. 59. Metoda unui singur wattmetru

Deci, rezultă:
1
Q  P1  P2  P3   1 3U l I l sin   3U l I l sin   3P1  3P2  3P3
3 3
b. Metoda celor două wattmetre. În ipoteza că tensiunile de linie formează un sistem
simetric U12=U23=U31=Ue, curenţii de linie formează un sistem neechilibrat I 1I2I3 și
presupunând că se adoptă faza 2 ca referinţă, expresia puterii reactive este:
   
Q  U12 I1 sin U12 , I1  U 32 I 3 sin U 32 , I 3  Q1  Q 3
Pentru măsurarea puterilor Q1 şi Q3 se utilizează două wattmetre electrodinamice
ale căror circuite de tensiune se alimentează cu tensiunile auxiliare U12’ şi U32’, defazate cu
/2 în urnă faţă de tensiunile de bază U 12 şi U32, circuitele de curent fiind parcurse de
curenţii de linie I1 şi I3.
Tensiunile auxiliare rezultă din diagrama fazorială (Fig. 60.a), respectiv
' '
U12   U 3 N ; U 32  U1N .

a) b)
Fig. 60. Metoda celor două wattmetre pentru măsurarea puterii reactive într-un circuit
trifazat fără conductor neutru: a - diagrama fazorială; b - schema de montaj

Puterile indicate de cele două wattmetre vor fi:

   
P1  U 3 N I1 cos  U 3 N , I1  U 3 N I1 cos  ( U12 , I1 )  
2 
 U

U 3 N I1 sin U12 , I1  3 N U12 I1 sin U12 , I1 
U12
1
Q1
3

Analog: 
P3  U1N I 3 cos U1N , I 3  1
Q3
3
Rezultă puterea reactivă trifazată:
Q  Q1  Q 3  3  P1  P3 

57
 Măsurări electrice și electronice

Corespunzător acestei relaţii, rezultă schema de montaj a celor două wattmetre

(Fig. 60.b). În această schemă tensiunile U3N, şi U1N se obţin prin crearea punctului neutru
artificial N cu ajutorul rezistenţei R de valoare egală cu rezistenţele circuitelor de tensiune
ale celor două wattmetre. În cazul particular al sistemului echilibrat de curenţi, (I 1=I2=I3=I)
1=2=3=, indicaţiile celor două wattmetre sunt:
P1  U 3 N I1 cos  U 3 N , I1   U 3 N I1 cos 60    UI sin  30   și
 
P3  U1N I 3 cos  U1N , I 3  U1N I 3 cos120    UI sin    30
Se constată că din indicaţiile P1 şi P3 ale wattmetrelor se pot determina:
- puterea reactivă:
Q 3  P1  P3   3UI sin 
- puterea activă:
P  3 P1  P3   3UI cos 
- defazajul receptorului:
Q 1 P1  P3
tg  
P 3 P1  P3

6.3.4. Măsurarea puterii reactive în circuite trifazate cu conductor neutru

Dacă se alege faza de referinţă conductorul neutru, se obţine expresia a puterii
reactive:
     
Q  U10 I1 sin U10 , I1  U 20 I 2 sin U 20 , I 2  U 30 I 3 sin U 30 , I 3  Q1  Q 2  Q 3

Din diagrama fazorială (Fig. 61.a) se deduc tensiunile auxiliare cu care se

alimentează circuitele de tensiune ale celor trei wattmetre rezultând schema de montaj din
Fig. 61.b.

Fig. 61. Măsurarea puterii reactive într-un circuit trifazat cu conductor neutru cu
metoda a trei wattmetre: a - diagrama fazorială; b - schema de montaj

În cazul particular al curenţilor echilibraţi,

puterea reactivă se poate măsura cu un singur
wattmetru (Fig.62).
Pe baza schemelor prezentate se construiesc
varmetre trifazate pentru circuitele alimentate
cu tensiuni simetrice.
Fig. 62. Metoda unui singur wattmetru

58