Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
1
2 1 1094 - 1453 IMPERIUL BIZANTIN
2. Theodora
3. Maria
4. Andronic
ani, Ioan Cantacuzino se stinge din viață în capitala Mo- au recunoscut suveranitatea otomanilor. În Albania, pe
reei, vegheat de familia sa. fondul luptei armate a lui Skanderbeg se produce o ră-
Dintre fiii lui, cel mai important este Manuel, numit în scoală a populației albaneze din Peloponez condusă de
1349 de către tatăl său despot al Moreei ca urmare a glori- Manuel Cantacuzino unul din fiii lui George și nepot de fiu
oasei defensive a Constantinopolului pe care o condusese al lui Dimitrie, despotul Moreei. Aceștia preiau o parte
cu un an în urmă. Alegerea s-a dovedit a fi una înțeleaptă, din despotatul Moreei de la frații Paleolog care domneau
căci domnia sa asupra acestui mic principat bizantin din atunci, însă intervenția trupelor lui Turakhan, guvernato-
sudul Greciei a marcat una dintre cele mai înfloritoare rul Thessaliei, în octombrie 1454 restabilește ordinea.
epoci ale Peloponezului. Găsind regiunea într-o groaz-
nică anarhie, Manuel Cantacuzino reușește în scurt timp
să instaureze pacea și ordinea. În ciuda conflictelor dure 3 Cantacuzinii în Țara Româneas-
diplomatice și militare cu cumnatul său, împăratul Ioan că
al V-lea, despotatul Moreei devine cel mai înfloritor stat
al regiunii. După moartea fără urmași a lui Manuel în
1380 pe tron îi succede fratele său, fostul co-împărat Ma- • Șerban Cantacuzino (n. 1634 – d. 1688), domn al
tei Cantacuzino, care continuă politica acestuia înțeleaptă Țării Românești (1678–1688)
și apoi, pentru scurt timp în 1483, fiul acestuia Demetri- • Ștefan Cantacuzino, domn al Țării Românești
os, care îi cedează apoi tronul lui Theodor Paleologul, al (1714–1716)
treilea fiu al lui Ioan al V-lea.
Destinul tragic al Imperiului Bizantin este împărtășit și de • Mihai Cantacuzino, mare spătar al Țării Românești
familia Cantacuzino: un membru al acesteia, neidentifi- (1640–1716)
cat, moare chiar pe 29 mai 1453 (Căderea Constantino-
• Matei Cantacuzino, mare agă al Țării Românești
polului) alături de împăratul său Constantin al XI-lea Pa-
leologul[4] , Demetrios, fostul despot al Moreei, este cap- • Toma Cantacuzino, spătar român și general în arma-
turat de turci, alături de bravul Filippo Contarini, pe zi- ta țaristă, fiul lui Matei Cantacuzino
durile Constantinopolului, Andronie Cantacuzino, mare-
le Domestikos este decapitat imediat după încheierea ase-
diului, iar fiul său și unul din fii lui Demetrios sunt execu-
tați pe 1 iunie.
4 Ramura moldoveană
Familia Cantacuzino se înrudește cu multe din casele re- • Dumitrașcu Cantacuzino, domn al Moldovei
gale europene. Foarte elocvent din acest punct de vedere
este arborele ascendenților lui Dimitrie I. Cantacuzino, • Casandra Cantacuzino, (1676-1713), fiica lui
Despot de Moreea[5] Șerban Cantacuzino, soția lui Dimitrie Cantemir
Câțiva urmași de-ai lui Matei Cantacuzino s-au stabilit
în Principatele Române și în Rusia, unde au pus bazele
unor familii cu un rol foarte important în istoria acestor 5 Persoane
țări. Istoricii nu sunt de comun acord cu filiația acestora.
Un singur lucru este sigur, Mihail Cantacuzino Șaitanoglu • Cantacuzino, Medeea, nepoata arhitectului Șerban
(1515-1578), întemeietorul familiei Cantacuzino româ- Cantacuzino, logodnica lui Aharon ben Eliezer.
nești, se trage direct din Matei Cantacuzino, co-împăratul
bizantin. • Cantacuzino, Casandra, fiica lui Șerban Cantacuzi-
no, soția lui Dimitrie Cantemir și mama lui Antioh
Dimitrievici Cantemir.
2 1453 - 1601 Imperiul Otoman • Cantacuzino, Constantin (poreclit Bâzu), avia-
tor, prietenul pilotului francez Antoine de Saint-
În ziua de 29 mai 1453 una din puținele corăbii care Exupéry.
au reușit să fugă din Constantinopol era cea condusă de
amiralul Zorzi Doria. Printre pasagerii vasului genovez • Cantacuzino, Constantin, postelnic al Țării Româ-
se numărau un „[...]Ioan și Dimitrie Cantacuzino și ai nești, tatăl voievodului Șerban Cantacuzino și bunic
lor[...]” (lista nobililor care au fugit pe corăbii după că- al domnului Ștefan Cantacuzino.
derea Constantinopolului[6] ). Probabil aceștia sunt stră-
moșii Cantacuzinilor menționați sporadic mai târziu în • Cantacuzino, Constantin, stolnic și mare postelnic,
insulele arhipelagului grecesc. tată al domnului Ștefan Cantacuzino.
Căderea Constantinopolului a adus anarhia în sânul state- • Cantacuzino, Dumitrașcu (sau Dimitrie), domn în
lor creștine din Peninsula Balcani și din Anatolia. O parte Moldova de două ori (1673–1674 și 1675–1684),
a formațiunilor statale grecești au continuat lupta, altele fiul lui Matei Cantacuzino.
4 8 LEGĂTURI EXTERNE
• Cantacuzino, Gheorghe Gr. (n. 1832 - d. 1913), [4] Laonicus Chalcocondylas De origine ac rebus gestis Tur-
prim-ministru al României în perioada 1899–1900 corum, cap. 2, cartea VIII
și, respectiv, în perioada 1904–1907.
[5] Arborele ascendenților lui Dimitrie I. Cantacuzino,
• Cantacuzino, Iane, unchiul de mamă a lui Mihai Vi- Despot de Moreea (1383)
teazul, fratele Teodorei Cantacuzino. [6] Mihail Dimitrie Sturza, Grandes familles de Grèce,
d'Albanie et de Constantinople, Paris, 1983, pag. 57
• Cantacuzino, Ioan (n. 1863 - d. 1934), academi-
cian, medic, microbiolog, profesor universitar ro-
mân, fondator al școlii românești de imunologie și
patologie experimentală. 7 Bibliografie
• Cantacuzino, Ion Filotti, (n. 1908 - d. 1975), scri- • Stelian Brezeanu, O istorie a Imperiului Bizantin, Bu-
itor, producător, scenarist, critic și istoric de film, curești, 1981.
unul dintre cei mai activi conferențiari la microfo-
nul “Universității Radio”, fiul actriței Maria Filotti. • Ioan Mihai Cantacuzino, O mie de ani în Balcani,
București, 1996.
• Cantacuzino, Matei, vistiernic, tatăl lui Dumitrașcu
Cantacuzino. • Stoicescu, Nicolae (1971), Dicționar al Marilor Dre-
gători din Țara Românească și Moldova în sec. XIV-
• Cantacuzino, Maruca, (n. 1878 - d. 1969), so- XVII, București: Editura enciclopedică română
ția prințului Mihail G. Cantacuzino, mai apoi (du-
• Steven Runciman, Căderea Constantinopolului, Bu-
pă moartea acestuia) soția lui George Enescu, mama
curești, 1991.
aviatorului Constantin Cantacuzino, poreclit Bâzu.
6 Note
[1] Iorga, N. (ianuarie-februarie 1933), „Căderea și moartea
lui Constantin-Vodă Brâncoveanu: Conferință ținută la
Sala Dalles”, Cuget Clar (nr. 1-4): p. 17
9.2 Images
• Fișier:Balasa_Cantacuzino_sarcophagus.jpg Sursă: https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/9/9b/Balasa_Cantacuzino_
sarcophagus.jpg Licență: CC-BY-SA-3.0 Contribuitori: photo by Joe Mabel Artist original: Joe Mabel
• Fișier:Cantacuzin_COA.jpg Sursă: https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/0/02/Cantacuzin_COA.jpg Licență: Public do-
main Contribuitori: http://gerbovnik.ru/arms/1968 Artist original: Necunoscut<a href='https://www.wikidata.org/wiki/Q4233718'
title='wikidata:Q4233718'><img alt='wikidata:Q4233718' src='https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/f/ff/
Wikidata-logo.svg/20px-Wikidata-logo.svg.png' width='20' height='11' srcset='https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/
thumb/f/ff/Wikidata-logo.svg/30px-Wikidata-logo.svg.png 1.5x, https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/f/ff/
Wikidata-logo.svg/40px-Wikidata-logo.svg.png 2x' data-file-width='1050' data-file-height='590' /></a>
• Fișier:Cantacuzino-Enescu_1.jpg Sursă: https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/7/78/Cantacuzino-Enescu_1.jpg Licență:
CC-BY-SA-3.0 Contribuitori: Photo by Joe Mabel Artist original: Joe Mabel
• Fișier:CantacuzinoPalace.jpg Sursă: https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/5/56/CantacuzinoPalace.jpg Licență: CC BY-
SA 3.0 Contribuitori: Operă proprie Artist original: Rsandu
• Fișier:Commons-logo.svg Sursă: https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/4/4a/Commons-logo.svg Licență: Public domain
Contribuitori: This version created by Pumbaa, using a proper partial circle and SVG geometry features. (Former versions used to be
slightly warped.) Artist original: SVG version was created by User:Grunt and cleaned up by 3247, based on the earlier PNG version,
created by Reidab.
• Fișier:Flag_of_Moldavia.svg Sursă: https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/5/59/Flag_of_Moldavia.svg Licență: Public do-
main Contribuitori: Operă proprie Artist original: Shtephan
• Fișier:Flag_of_Wallachia.svg Sursă: https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/c/c2/Flag_of_Wallachia.svg Licență: Public
domain Contribuitori: self made after Magazin istoric nr 6/1970 and Magazin istoric nr 7/1975 Artist original: Alex:D
• Fișier:Gtk-dialog-info.svg Sursă: https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/b/b4/Gtk-dialog-info.svg Licență: LGPL Contri-
buitori: http://ftp.gnome.org/pub/GNOME/sources/gnome-themes-extras/0.9/gnome-themes-extras-0.9.0.tar.gz Artist original: David
Vignoni