Sunteți pe pagina 1din 19

RAMBURSAREA IMPRUMUTURILOR

1. Punerea problemei
Vom numi împrumut, operaţiunea financiară prin care un partener P1 plasează o sumă
de bani de care el dispune la un moment dat, unui partener P2, pe o anumită perioadă de timp şi
în anumite condiţii. Se presupune că, în ipotezele precizate, partenerul P 2 are nevoie de această
sumă de bani. Urmarea operaţiunii financiare de împrumut, partenerul P1, devine creditor al lui
P2, iar P2 debitor către P1. De asemenea, la un moment stabilit de ambele parţi, P 2 va înapoia
banii de care a beneficiat, iar această operaţiune se numeşte rambursare a împrumutului sau
amortizare.
Deducem cu uşurinţă că operaţiunea financiară de împrumut are două componente,
creditarea şi rambursarea, în funcţie de care se poate face o clasificare a împrumuturilor.

Notaţii:
Vo = valoarea datoriei la momentul la care se începe rambursarea ei, această mărime
poate fi egală, sau mai mare decât valoarea împrumutată
t = perioada de timp pe care se va efectua rambursarea
tk = perioada de timp dintre doua plăţi consecutive, k  1,n , cu egalitatea evidentă
t1+t2+…tn =t
Qk = partea din valoarea Vo a datoriei care se achită la un moment stabilit din
intervalul de timp t k; k  1,n . Acastă sumă se numeşte amortisment şi are loc
egalitatea : Q1+Q2+…+Qn = Vo
pk = procentul anual corespunzător fracţiunii t k; pk = 100 ik; k  1,n

dk = dobânda totală aferente sumei rămase nerambursate la un anumit moment din t k,


k  1,n

Sk = suma plătită efectiv la un moment dat din t k, stabilită în funţie de valorile Qk şi


dk, k  1,n

Vk = suma rămasă nerambursată după achitarea amortismentului Qk, k  1, n .

Evident, din definiţia lui Vk deducem egalitatea: Vk = Vo – ( Q1 + Q2 + . . .+ Qk )

65
Rk = valoarea achitată, din împrumutul Vo, după plata din perioada t k, deci Rk = Q1 +
Q2 + . . .+ Qk

2. Rambursarea în sistem clasic anuală


A) Rambursarea prin anuităţi temporare imediate
Considerentele generale prezentate ne conduc la concluzia că o operaţiune de
rambursare a unui împrumut este, de fapt, o plată eşalonată. Din acest motiv, elementele
prezentate în capitolul anterior îşi vor găsi aici aplicabilitatea. Pentru început, să observăm că
descrierea plăţii eşalonate care caracterizează categoria A) de rambursări, este următoarea:
*0 plăţile se afac anual, anticipat sau posticipat, prin rate egale sau nu
*1 perioada de timp pe care se desfăşoară operaţiunea este bine determinată, ca dealtfel şi
numărul de plăţi
*2 plăţile încep imediat ce s-a stabilit începerea rambursării
*3 procentele pot fi constante, sau variabile de la un an la altul.
Caracteristic pentru rambursarea în sistem clasic este faptul că rata plătită în perioada de
timp tk este formată din amortismentul Qk şi valoarea dk a dobânzii, calculate pentru datoria
rămasă la începutul perioadei tk. Deci, întotdeauna are loc egalitatea:
Sk = Qk + dk, () k  1,n

Pentru valoarea dk a dobânzii din perioada t k, putem defini S ( dk ) = valoarea finală a dobânzii
dk şi A ( dk ) = valoarea actuală a dobânzii dk, calculate în raport cu sfârşitul ultimului an de
plată, respectiv în raport cu începutul primului an de plată. Spunem că valorile :
S ( d ) = S (d1) + S (d2) +. . . +S (dn) şi
A (d) = A (d1) + A (d2) +. . . +A (dn)
vor reprezenta “ costul împrumutului “, evaluat la cele două momente de timp la care am
calculat valorile finale, respectiv actuale ale dobânzilor.
Pentru fiecare din noţiunile notate şi definite anterior se pot determina formule de
calcul, in funcţie de condiţiile în care se desfăşoară operaţiunea financiară de împrumut. Totuşi,
deoarece astfel de expresii au forme destul de complicate, vom opta pentru varianta utilizării a
doar câteva dintre ele şi a unui tabel de grupare a datelor care să ofere o viziune de ansamblu
asupra evoluţiei rambursării. Un astfel de tabel, pe care îl vom prezenta in forma lui cea mai
generală mai jos, se numeşte tablou de amortizare.
În prima coloană din tabel sunt înscrise perioadele de timp în care au loc plăţile , t 1,
t2, . . . t n. În a doua coloană sunt trecute valorile datoriilor la începutul fiecărei perioade.
Coloana a treia cuprinde valorile amortismentelor, sau cât din valoarea datoriei a fost
rambursată în fiecare din perioadele t 1, t2,. . ., t n. În coloana a patra sunt dobânzile calculate la
sumele corespunzătoare din coloana 2, adică valoarea dobânzii pentru suma care a rămas de
66
rambursat la începutul perioadei t k, k  1,n . Rata calculată ca suma dintre amortisment şi
valoarea dobânzii este trecută în coloana a cincea pentru t k, k  1,n , iar coloanele 6 şi 7 arată
valoarea totală rambursată incluzând perioada t k, respectiv cât a mai rămas de rambursat.

( tk ) ( Vk-1 ) ( Qk ) ( dk ) ( Sk ) ( Rk ) ( Vk )
( t1 ) Vo Q1 d1 S1=Q1+d1 R1 = Q1 V1=Vo-Q1
( t2 ) V1 Q2 d2 S2=Q2+d2 R2=Q1+Q2 V2=Vo-Q1-Q2
........ ........ ........ ........ ........ ......... .........
. . . . .
( tk ) Vk-1 Qk dk Sk=Qk+dk RK=Q1+...+Qk Vk=Vo-
(Q1+...Qk)
........ ........ ........ ........ ........ ......... .........
. . . .
.
( tn ) Vn-1 Qn dn Sn=Qn+dn Rn=Vo Vn=0
(Tabelul 1)

Revenind la problema rambursării unui împrumut cu valoarea iniţială V o prin anuităţi


temporare imediate, să facem observaţia că în practică se întâlnesc următoarele cazuri:
a) Rambursarea cu amortismente egale, ceea ce înseamnă că fiecare cotă plătită acoperă o
aceeaşi valoare din Vo.
b) Rambursare prin rate egale, adică în fiecare perioadă o aceeaşi sumă.
Vom mai face menţiunea că pentru calculul dobânzii se pot adopta două maniere de
lucru, anticipat şi posticipat şi anume:
1) Pentru rambursare de împrumut prin plată anticipată cu dobândă calculată
anticipat, achităm la începutul fiecărei perioade t k valoarea amortismentului, la care
se adaugă dobânda calculată la suma rămasă nerambursată după plata
amortismentului din perioada respectivă.
2) Pentru rambursare de împrumut prin plată anticipată şi cu dobândă calculată
posticipat, achităm la începutul fiecărei perioade t k valoarea amortismentului, la care
se adaugă dobânda calculată la suma rămasă nerambursată după plata
amortismentului din perioada anterioară. Caracteristic pentru această manieră de
rambursare este faptul că rata care se achită în primul an este egală cu valoarea
primului amortisment, deci d1=0.
3) Rambursarea împrumutului prim plată posticipată cu dobândă calculată
posticipat presupune achitarea la sfârşitul fiecărei perioade t k a amortismentului şi a
dobânzii calculate la suma rămasă nerambursată la începutul perioadei respective.

a1) Rambursare prin amortismente egale anticipate


67
Condiţia ca amortismentele să fie egale se scrie:
Q1 = Q2 = . . .= Qn (1)
Notăm valoarea lor comună cu Q. pe de altă parte, totalul amortismentelor este suma
de rambursare, Vo, adică
Q1 + Q2 + . . .+ Qn = Vo (2)
Cu notaţia anterioară, deducem că (2) devine
V
n Q  V0  Q  0 (3)
n

De exemplu, rambursarea unui împrumut în valoare de 100.000 u.m. pe o perioadă de 5


ani cu amortismente egale presupune, în baza relaţiei (3), o valoare a amortismentului:
100.000
Q  20.000u.m. anual
5
Pentru a putea întocmi tabloul de amortizare, mai avem nevoie doar de valoarea d k a
dobânzii pentru anul k.
Cazul calculului anticipat al dobânzii
În primul an, valoarea datoriei la început de an este V o, adică întreaga sumă
împrumutată. Din aceasta se achită anticipat amortismentul Q, deci datoria rămasă este V o-Q.
Vom presupune în continuare că procentul este constant, p= 100 i, pe întreaga perioadă a
rambursării. Dobânda care va fi plătită în primul an şi care se va adăuga la valoarea
amortismentului pentru a obţine rata, este:
d1 = ( Vo – Q ) i
Prima rată va fi, prin urmare
S1 = Q 1 + d 1 = Q + ( V o – Q ) i
În acest prim an am rambursat, deci, din valoarea V o, un amortisment egal cu Q şi o
dobândă egală cu d1 = ( Vo – Q )i, plătind o rată S 1 = Q + ( Vo – Q )i. Suma rambursată în total
din valoarea Vo a datoriei este R1 = Q, iar suma rămasă pentru cel de-al doilea an este V 1 = Vo
– Q.
iată, aşadar, prima linie din tabloul de amortizare ( T 1 ), particularizată pentru rambursare cu
amortismente egale posticipate.
Pentru completarea întregului tabel, raţionamentul se reia ţinând cont că suma de
rambursat la începutul celui de-al doilea an este acum Vo-Q.
( tk ) ( Vk-1 ) ( Qk ) ( dk ) ( Sk ) ( Rk ) ( Vk )
1 Vo Q (Vo-Q)i Q+Vo-Q)i Q Vo-Q1
(Tabelul 2)
Exemplul 1. Întocmiţi tabloul de amortizare pentru rambursarea unui împrumut în
valoare Vo=5000 u.m, pe o perioadă de 5 ani, cu procent anual unic p=10%, cu amortismente
egale anticipate şi cu plata dobânzii anticipată .
68
Soluţie:
Valoarea amortismentului este :
Vo 5000
Q   1000u.m. anual
5 5

( tk ) ( Vk-1 ) ( Qk ) ( dk ) ( Sk ) ( Rk ) ( Vk )
1 5000 1000 400 1400 1000 4000
2 4000 1000 300 1300 2000 3000
3 3000 1000 200 1200 3000 2000
4 2000 1000 100 1100 4000 1000
5 1000 1000 0 1000 5000 0
(Tabelul 3)
Prima linie din tabelul T3 a fost completată conform explicaţiilor care au condus la (T 2).
Să explicăm, acum, componentele liniei 2.
În al doilea an, valoarea împrumutului la început de an a rămas doar 4000 u.m., din care
se achită anticipat ( deci la începutul celui de-al doilea an ) amortismentul de 1000 u.m. La
suma rămasă ( 4000 – 1000 = 3000 u.m. ) se aplică procentul de 10%, care conduce ( vezi
coloana 4 ) la o valoare totală a dobânzii de 300 u.m.. Această valoare, adunată la
amortismentul de 1000 u.m., conduce la rata de 1300 u.m. din coloana 5 . Valoarea rambursată
în aceşti doi ani este formată din amortismentele achitate deja şi este de 2000 u.m., iar valoarea
rămasă de rambursat este diferenţa până la 5000 u.m., adică 3000 u.m.
Cazul calculului posticipat al dobânzii
Exemplul 2. Întocmiţi tabloul de amortizare pentru rambursarea unui împrumut în
valoare Vo=5000 u.m, pe o perioadă de 5 ani, cu procent anual unic p=10%, cu amortismente
egale anticipate şi cu plata dobânzii posticipată .
Soluţie:
Valoarea amortismentului este, la fel ca în exemplul precedent :
Vo 5000
Q   1000u.m. anual
5 5

Din precizările făcute în enunţ şi din semnificaţia calculului posticipat al dobânzii, deducem că
dobânda din primul an este 0. Deci, rata plătită în primul an este egală cu valoarea, 1000, a
amortismentului. Valoarea rămasă nerambursată în acest prim an va fi de 4000 u.m., care
conduce la o dobândă egală cu 400 u.m., ce se va achita la începutul celui de-al doilea an,
odată cu cel de-al doilea amortisment.
Raţionamentul continuă într-o manieră similară până la completarea întregului tabel de
amortizare:

( tk ) ( Vk-1 ) ( Qk ) ( dk ) ( Sk ) ( Rk ) ( Vk )
1 5000 1000 0 1000 1000 4000

69
2 4000 1000 400 1400 2000 3000
3 3000 1000 300 1300 3000 2000
4 2000 1000 200 1200 4000 1000
5 1000 1000 100 1100 5000 0
(Tabelul 4)

a2) Rambursarea prin amortismente egale posticipate


Faţă de cazul amortismentelor egale anticipate, plăţile se efectuează acum la sfârşitul
fiecărui an. Prin urmare valorile dk în acest caz vor fi diferite ( şi de fapt mai mari ) decât cele
corespunzătoare cazului precedent.
Să reluăm discuţia pentru primul an de plată. Amortismentele fiind egale, ele se vor
calcula tot după formula (3) şi vom păstra pentru ele notaţia Q. la începutul primului an ,
valoarea totală de rambursat este Vo.
Deoarece plata se face la sfârşitul anului, dobânda d1 se va calcula pentru întreaga valoare V0 ,
deci d1=V0i. Rata va fi, prin urmare
S1 = Q + d1 = Q + Voi
şi reprezintă suma achitată la finele primului an. Prima linie a tabelului 1 se va scrie:

( tk ) ( Vk-1 ) ( Qk ) ( dk ) ( Sk ) ( Rk ) ( Vk )
1 Vo Q Voi Q+Voi Q Vo-Q
(tabelul 5)
din considerente absolut similare cu construcţia lui (T2).
Exemplul 3.Întocmiţi tabloul de amortizare pentru operaţiunea financiară de la
exemplul 1, pentru cazul plăţilor posticipate, cu calculul dobânzii posticipat.
Soluţie:
Vo 5000
Valoarea amortismentului este şi in acest caz Q    1000u.m. anual
5 5

Urmând modelul tabelului 4 pentru prima linie şi cu acelaşi raţionament pentru


următorii patru ani de plată, obţinem tabelul 6.
Să explicăm linia 4, de exemplu: valoarea rămasă nerambursată la începutul celui de-al
patrulea an este de 2000 u. m. , din care se vor amortiza la sfârşit de an,1000 u.m. Până atunci,

10
suma de 2000 u.m. va produce o dobândă egală cu 2000  200u.m. care, împreună cu
100
amortismentul, determină valoarea de 1200 u.m. a ratei. După efectuarea plăţii , au fost
rambursate 4000 u.m. şi mai sunt de rambursat 1000 u.m.
( tk ) ( Vk-1 ) ( Qk ) ( dk ) ( Sk ) ( Rk ) ( Vk )
1 5000 1000 500 1500 1000 4000
2 4000 1000 400 1400 2000 3000
70
3 3000 1000 300 1300 3000 2000
4 2000 1000 200 1200 4000 1000
5 1000 1000 100 1100 5000 0
(Tabelul 6)
Pentru cele două exemple pe care le-am prezentat, nu am utilizat formule sintetice de
calcul pentru mărimile care se înscriu în tabelele de amortizare. Am rezolvat aceste probleme
aplicând , pas cu pas, definiţia şi proprietăţile fiecărei mărimi care a apărut . Cu aceeaşi manieră
de lucru vrem să decidem care din cele două metode de rambursare este mai avantajoasă şi din
care punct de vedere. Pentru aceasta, vom calcula costul împrumutului în cele două cazuri, prin
actualizarea valorilor dobânzii pentru fiecare an în parte.
Pentru exemplul 1, unde plăţile se fac anticipat, cu dobândă anticipată,
300 200 100
A1(D)  400    0  913,148u.m.
1 0.1 1  0.1 2
1 0.1 3
Pentru exemplul 2, unde plăţile se fac anticipat, cu dobândă posticipată,
400 300 200 100
A 2(D)  0      830134
, u.m.
11
,  11
,
2
 11
,
3
 11
,
4

Pentru exemplul 3 , cu plăţi posticipate, avem:


500 400 300 200 100
A3 ( D)       1209,21 u.m.
1  0.1 1  0.1 2
1  0.1 1  0.1 1  0.1 5
3 4

Exemplul următor va dovedi necesitatea existenţei unor formule de calcul pentru


elementele componente ale tabelului de amortizare.

Exemplul 4. Un împrumut în valoare de 100.000u.m. trebuie rambursat pe o perioadă


de 20 de ani, cu procent anual de 5%, cu amortismente constante. Stabiliţi care din variantele
de plată, anticipată sau posticipată, este favorabilă debitorului.
Soluţie:
Desigur problema poate fi rezolvată întocmind tabelele de amortizare şi calculând apoi
valorile actuale pentru fiecare variantă în parte. O astfel de soluţie este, însă, foarte incomodă
dacă ţinem cont că operaţiunea se desfăşoară pe o perioadă de 20 ani. De aceea, ar fi de
preferat să putem determina o formulă de calcul pentru valoarea A (D) a costului unui
împrumut, pentru fiecare din cele două situaţii: plată anticipată şi plată posticipată, cu
amortismente egale, pentru cele două tipuri de calculaţie a dobânzii, anticipat şi posticipat.

Costul unui împrumut pentru cazul amortismentelor egale anticipate:


Vom lucra în ipoteza în care procentul p = 100i se menţine constant pe întreaga durată
a operaţiunii. Această particularizare se motivează prin aceea că, pentru procente variabile,

71
formula de calcul a lui A (D) nu poate fi exprimată decât printr-o expresie foarte complicată,
ceea ce face preferabilă metoda de lucru din exemplele 1 şi 2. Fie aşadar, dobânzile d 1, d2,. . . ,
dn corespunzătoare valorilor nerambursate la fiecare început de an.
1) Dacă dobânda se calculează anticipat, atunci procentul se va aplica, în fiecare an,
valorii rămase după achitarea amortismentului curent. Să facem observaţia că valoarea
amortismentului este:
Vo
Q
n
şi că la fiecare început de an k el se scade din suma
Vk  V0   Q1  Q2  ... Qk   V0  kQ 
V n k
 V0  k 0  V0
n n
Prin urmare, deducem că

n k
Vk  V0 ,   k  1,n (4)
n
Valoarea dobânzii de achitat în anul k va fi:

n k
dk  Vki  V0 i,   k  1,n (5)
n
Costul împrumutului pentru această variantă de calculaţie a dobânzii este valoarea
actualizată la începutul primului an de plată pentru fiecare dobândă dk:
dk n
A dk   [ i A D   A dk 
 1 i k1 k 1

Atunci, înlocuind expresia determinată pentru dobânda dk, deducem:


n dk n n k 1 V i n n k
A D     V0i  0 

k  1 1 i  k 1 k 1 n  1 i k1 n k1 1 i k1

Deoarece termenul din sumă corespunzător valorii k  n este zero, suma se poate rescrie
astfel:
V0i n1 n  k
A D   (*)
n k1 1 i k 1

Vom utiliza în cele ce urmează următoarele rezultate referitoare la progresii geometrice:


fie x > 0 un număr real. Atunci:
1  x n 1
1  x  x 2 ... x n  (6)
1 x
Derivând mambru cu membru egalitatea (6), obţinem:

72
nx n 1  (n  1) x n  1
1  2 x  3 x 2 ... nx n 1  (7)
1  x  2
Transformăm A(D) dată în forma (*):
   n1 
V0i n1 n k   V0i n  1 n1 k
A D      
n k 1  1 i k 1  1 i k1  n  k1 1 i k1 k1 1 i k1 
   

1
Prima sumă din paranteza dreaptă de mai sus se deduce din formula (6) pentru x  şi
1 i
pentru n micşorat la n-1:
1
1
n1 1  1 i n1   1 i n1  1
 

k  1 1 i  k1 1
1 i   1 i
n 2
1 i
1
A doua sumă din aceeaşi paranteză dreaptă se obţine din (7), tot pentru x  , dar pentru n
1 i
neschimbat:
1 1
 n  1 n 1
n1 k  1 i n
 1 i n1  1 i n  n 1 i  n  1
  

k1 1 i  k 1 
 1
1 

2
i2   1 i
n 2

 1 i

Să înlocuim aceste două rezultate în expresia lui A(D):


 n1
V0i   1 i  1  1 i  n 1 i  n  1
n
A (D)  n  
n  i   1 i n 2 i2
  
1  i
n 2 
 

şi efectuând calculele obţinem:


n1
V0  n  1 1 i  n 1 i
n
1
A  D   (8)
n 2
n i   1 i

Prin urmare, formula (8) permite calculul costului unui împrumut în valoare V 0, rambursabil în
n ani, cu procent unic p=100i cu amortismente egale, plătite anticipat şi cu dobânda calculată
anticipat.
2) Dacă dobânda se calculează posticipat, procentul se va aplica în fiecare an valorii
rămase după achitarea amortismentului din anul precedent. Faţ ă de cazul 1), suma pentru care

V0
se aplică procentul va fi mai mare cu exact valoarea unui amortisment Q  faţ ă de situaţia
n
cazului anticipat. Bazat pe aceste considerente şi pe formula (5), putem spune că pentru cazul
calculului posticipat al dobânzii avem:
 n k  1
dk  V0i , k  2,n
 n
 d1  0

73
Plăţile se efectuează de asemenea anticipat, deci:
 dk
A  dk   n n n
  1 i k1  A  D   A dk   A d1   A dk    A dk 
 A d1  0 k 1 k 2 k 2

n  
dk V0i n n  1 k V i n 1 n k
A  D      0  n  1    
k 2  1 i k1 n k 2  1 i k 1 n 
 k  2  1 i k 1
k  2  1 i k 1 

Aplicăm din nou formulele (6) şi (7) pentru calculul sumelor din paranteza dreaptă, tot pentru

1
x şi pentru valori ale lui n adaptate pentru fiecare caz. Calculul conduce la:
1 i

V0  n  11  i   n1  i 
n n 1
1
A D    (9)
i 1  i 
n 1
n

ceea ce reprezintă costul unui împrumut pentru cazul plăţilor anticipate, calculul dobânzii
posticipat şi amortismente egale.

Costul unui împrumut pentru cazul amortismentelor egale posticipate:


Pentru cazul plăţilor posticipate, dobânda se va calcula posticipat. În fiecare an k,
valoarea dobânzii se va calcula din suma rămasă nerambursată la începutul anului. Cu un
raţionament pas cu pas analog celui care a condus la întocmirea tabelului 6, deducem că:
n k  1
dk  V0i , k  1,n .
n
Deoarece plăţile se fac posticipat,
dk n
A dk   , k  1,n [ i A D   A dk  
 1 i k k 1

n  
dk V0i n n  1 k V i n 1 n k 
A  D      0  n  1   

k 1 1  i
k n k1  1 i k n  k 1 1 i
k
k1 1 i 
k
 

Considerente similare cu acelea pe care le-am aplicat pentru efectuarea calculelor în cazurile
anterioare, conduc la:
n1
V0 n 1 i   n  1 1 i
n
1
A  D   (10)
i   1 i
n n

Revenind la problema propusă în exemplul 4, vom calcula valoarea A (D) pentru cele
trei cazuri de rambursare studiate, aplicând formulele (8), (9), (10) cu datele: V 0=100000 u.m.,
n=20, i=0,05:
100000 19   1 0,05  20   1 i
20 19
1
 8  A (D)    36302 u.m.
0,05   1 0,05
20 18

şi în mod analog obţinem:

74
 9   A( D)  34573,40 u.m.
10  A( D)  37689 u.m.

b) Rambursarea prin rate egale .


Rambursarea prin rate egale anticipate
Aşa cum precizam şi mai devreme, rambursarea unui împrumut prin rate egale anticipate
presupune că în fiecare perioadă t k se va plăti o aceeaşi sumă reprezentând amortismentul plus
dobânda calculată la suma rămasă nerambursată la începutul perioadei t k. Spre deosebire de
cazul amortismentelor egale, când era foarte uşor de calculat valoarea amortismentului din (3),
expresia de calcul a acestuia nu mai este la fel de evidentă şi implicit rata va avea o formă mai
greu de intuit.
Dacă dobânda se calculează anticipat:
Vom ţine cont de relaţia evidentă, la care am făcut referire încă de la începutul
capitolului,
Sk  Qk  dk , k  1,n (11).
Aşa cum precizam în paragraful referitor la notaţii şi definiţii, valoarea rămasă
nerambursată la începutul perioadei tk, în cazul nostru la începutul anului k, este:
Vk = Vo – ( Q1 + Q2 + . . .+ Qk ) (12),
deci este valoarea totală a împrumutului din care se scad amortismentele achitate în cei k ani.
Dobânda calculându-se anticipat, avem:
dk  i  Vk , k  1,n (13)
Înlocuind în (11), deducem:
Sk  Qk  i  Vk , k  1,n (14)
S k 1  Qk 1  i  Vk 1 , k 0, n  1 (15)

Prin scăderea membru cu membru a expresiilor (15) şi (14), rezultă:


S k 1  S k  Qk 1  Qk  i  Vk 1  Vk  , k 1, n  1 (16)
Pe de altă parte, ipoteza de lucru spune că rambursarea împrumutului se face prin rate egale,

deci Sk  S , constant,   k  1,n . Membrul stâng al egalităţii (16)

devine, în acest caz, zero şi egalitatea se rescrie:


0  Qk 1  Qk  i  Vk 1  Vk  , k 1,n  1 (17)

Pentru a evalua diferenţa  Vk1  Vk  , k  1,n , utilizăm (12) şi rezultă:


Vk 1  Vk  Qk 1 , k 1, n  1 (18)
Revenim în (17) şi înlocuim:
75
0  Qk 1  Qk  i  Qk 1 , k 1,n  Qk  1  i   Qk 1 , k 1,n  1 (19)
Egalitatea (19) arată că amortismentele sunt termenii unei progresii geometrice de raţie
supraunitară, deci Qn este cel mai mare şi că între termenii acestei progresii există inegalităţile:
Qn  Qn  1 ... Q1 (20)
n1
Qn1   1 i  Qn ,Qn 2   1 i  Qn , ..., Q1   1 i
2
Avem:  Qn . Pe de altă parte, are loc:
Q1+Q2+…+Qn = Vo
de unde, prin înlocuirea expresiilor obţinute pentru amortismente, avem:
n1
V0  Qn   1 i  Qn   1 i  Qn  ... 1 i
2
 Qn 

1  1 i
n
n1
 Qn 1  1 i   1 i  ...   1 i
2
 Qn 
  i

1  1 i
n
V0  Qn (21)
i
Ultimul element esenţial în deducerea formulei de calcul a ratei S, este observaţia că în
ultimul an, n, valoarea ratei este tocmai Qn. Argumentele sunt simple:
 în (11), fie k =n: Sn  Qn  dn

 am stabilit că valoarea ratei este aceeaşi, S, pentru toţi anii, deci S  Qn  dn (*)

 în (12), fie k = n: Vn  V0   Q1  Q2  ...  Qn  V0  V0  0

 în (13), fie k = n: dn  i  Vn  0

 revenim în (*) şi înlocuim dn: Qn  S (22)


Cu această concluzie asupra valorii ultimului amortisment, revenim în (21) şi înlocuim
Qn :

1  1 i
n
1
V0  S  S  V0i  (23).
1  1 i
i n

Exemplul 5. Să se determine valoarea ratei anuale anticipate, necesară pentru


rambursarea unui împrumut V0  5000 u.m. , pe o perioadă de 5 ani, cu procent anual de 10%
şi dobândă calculată anticipat.
Soluţie:
1
Înlocuim în formula (23) valorile date: S  5000  01
,   1221 u.m.
1  1 01
,
5

Dacă încercăm acum completarea tabloului de amortizare, vom constata imediat că rata
determinată mai sus este insuficientă pentru rezolvarea problemei, deoarece restul elementelor
din tablou nu se mai pot deduce, în această situaţie, cu la fel de multă uşurinţă ca în cazul
rambursării prin amortismente egale. Va fi necesar, prin urmare, să arătăm cum se deduce

76
măcar una din mărimile Qk sau dk . Formula (19) ne va ajuta în acest sens, ţinând cont în

plus de (22). Din Qk   1 i  Qk 1 , k  1,n deducem, pentru valori succesive ale lui k:
Qn1   1 i  Qn   1 i  S

Qn 2   1 i  Qn   1 i
2 2
S

………………………………
n k n k
Qk   1 i  Qn   1 i S (24)
Din (24) şi (23), obţinem formula de calcul pentru amortismentul din anul k:

Qk  V0i
 1 i nk , k  1, n (25)
1  1 i
n

Exemplul 6. Întocmiţi tabloul de amortizare pentru rambursarea unui împrumut în


valoare Vo=5000 u.m, pe o perioadă de 5 ani, cu procent anual unic p=10%, cu rate egale
anticipate şi cu plata dobânzii anticipată .
Soluţie:
Am determinat valoarea anuală a ratei, S  1221 u.m. Putem proceda, în continuare,
în două moduri:
a) calculăm valoarea amortismentelor pentru fiecare an utilizând formula (25) pentru
valori succesive ale lui k, k  1,n , apoi folosim relaţia (11) pentru a calcula valorile
dobânzilor.
b) calculăm valoarea amortismentelor prin metoda “paşilor mărunţi”, ţinând cont de
formula (19), care pare mai uşor de reţinut şi mai uşor de interpretat decât (25). Vom aplica
această a doua variantă de lucru.
Amortismentul din ultimul an, 5, este egal cu valoarea ratei deci Q5  1221 u.m. Din
(19), obţinem:
Q4   1 i  Q 5   1 01
,   1221  1098,9 u.m.

Q3   1 i  Q5   1 01
,
2 2
 1221  98901
, u.m.

Q2   1 i  Q5   1 01
,
3 3
 1221  890109
, u.m.

Q1   1 i  Q5   1 01
,
4 4
 1221  8010981
, u.m.

Valorile dobânzilor vor fi:


d1  S  Q1  419,9019 u.m.

d2  S  Q2  330,891 u.m.

d3  S  Q3  23199
, u.m.

d4  S  Q4  1221
, u.m.

d5  S  Q5  0 u.m.

77
Tabloul de amortizare se va construi mai jos, cu ajutorul datelor pe care le-am obţinut:
( tk ) ( Vk-1 ) ( Qk ) ( dk ) ( Sk ) ( Rk ) ( Vk )
1 5000 801,0981 419,9019 1221 801,0981 4198,9019
2 4198,9019 890,109 330,891 1221 1691,2071 3308,7929
3 3308,7929 989,01 231,99 1221 2680,2171 2319,7829
4 2319,7829 1098,9 122,1 1221 3779,1171 1220,9
5 1220,9 1221 0 1221  5000 0
(Tabelul 7)
Observaţie importantă: Datorită aproximării cu care s-a obţinut valoarea lui S,
tabloul de amortizare (7) a condus la valori aproximative. În general, cazul amortizărilor cu
rate egale este predispus la aproximări, cu condiţia ca diferenţa dintre ultima valoare de
rambursat (în cazul nostru 1220,9) şi valoarea ratei să fie cât mai mică (în cazul nostru este de
0,1 u.m.). Tabloul 7 poate fi “cosmetizat” efectuând câteva rotunjiri care să permită obţinerea
unor valori mai exacte pe ultima linie În tabloul 8, de mai jos, dăm exemplu de o astfel de
reconsiderare a sumelor.
( tk ) ( Vk-1 ) ( Qk ) ( dk ) ( Sk ) ( Rk ) ( Vk )
1 5000 800 420 1221 800 4200
2 4200 891 330 1221 1691 3309
3 3309 989 232 1221 2680 2320
4 2320 1099 122 1221 3779 1221
5 1221 1221 0 1221 5000 0
(Tabelul 8)
Exprimăm acum costul unui împrumut rambursat în condiţiile anuităţilor egale
anticipate, cu dobânda calculată anticipat. Dacă dk este dobânda din anul k, valoarea ei
actuală este:
dk n
A dk   [ i A D   A dk 
 1 i k1 k 1

Pentru a putea calcula A (D), va trebui pentru început să determinăm o formulă de calcul
pentru dk . Din (11) deducem:
dk  Sk  Qk (26)
Pe de altă parte, am stabilit pentru S şi Q k formulele (23) şi (25), cu ajutorul cărora (26)

devine,   k  1,n:

dk  V0i
1
 V0i
 1 i nk , k  1, n ,
1  1 i 1  1 i
n n

de unde deducem, după efectuarea calculelor:


n k
1  1 i
dk  V0i  , k  1, n
1  1 i
n

78
Atunci, valoarea A (D) se scrie:

nk nk
n 1 1  1 i V0i 1 i n 1
A (D)  
n
V i   
k 1 0 k 1
k1 1 i 1  1 i 1  1 i k1  1 i
n

n nk 
 0 
Vi 1 n

 1  i 
n k 1 k 1 
1  1 i k1 1 i k1 1 i 
Calculul sumelor după modelul prezentat în celelalte cazuri conduce la valoarea finală:
1 n
1 i i   1 i   1 i
n
A (D)  V0  (28)
1  1 i
i n

Pentru exemplul 6, costul împrumutului calculat la începutul primului an de plată este:


4
,   1 01
,   1 01
,
5
, 01
1 01
A (D)  5000   100415
, u.m.
1  1 01
,
01
, 5

Dacă dobânzile se calculează posticipat:


Am precizat deja că pentru acest tip de rambursare dobânda din primul an este nulă,
deci rata, aceeaşi pentru toţi anii, va fi de această dată egală cu valoarea primului amortisment.:
S  Q1. Plata celei de-a doua rate aduce cu sine plata celui de-al doilea amortisment, plus

dobânda aferentă sumei rămase nerambursată în primul an etc. La o privire mai atentă, acesta
este un model de plată eşalonată anticipată efectuată pe durata a n ani, cu procent anual p=100i
şi rente egale, a cărei valoare actuală este tocmai valoarea V0 a împrumutului. Atunci,
utilizând formula de calcul pentru valoarea actuală a unei plăţi eşalonate în condiţiile pe care le-
am precizat, deducem:

V0  S 
 1 i n  1
n1
i   1 i

S  V0i
 1 i n1
de unde valoarea ratei devine: (29)
 1 i n  1
Din cele precizate anterior, deducem că primul amortisment are aceeaşi valoare cu prima rată,

Q1  V0i
 1 i n1
deci . Pentru a putea construi tabloul de amortizare avem nevoie de una
 1 i n  1
din valorile Qk sau dk , k  1,n . În cazul de faţă este mai simplu de exprimat amortismentul,

79
deoarece valoarea S a ratei este valoarea finală la care ar trebui să conducă amortismentul Q k
în anii care au mai rămas până la finele operaţiunii, deci în n  (k  1) ani. Prin urmare,
n k 1 S
S  Qk  1 i  Qk  (30)
 1 i nk1
De aici şi din (29) rezultă:

Qk  V0i 
 1 i k 2 , k  2,n
(31)
 1 i n  1

Q1  V0i
 1 i n1
şi
 1 i n  1
Exemplul 7. Întocmiţi tabloul de amortizare pentru rambursarea unui împrumut în
valoare Vo=5000 u.m, pe o perioadă de 5 ani, cu procent anual unic p=10%, cu rate egale
anticipate şi cu plata dobânzii posticipată .
Soluţie:
Valoarea ratei se calculează conform formulei (29):
51
S  5000  01
,
 1 01
,
 1199 u.m.
 1 01,  1
5

Din (31), avem Q1  S  1199 u.m. Calculăm celelalte amortismente din (31):

Q2  5000  01
, 
 1 01 ,  2 2
 819 u.m. Q 3  5000  01
, 
 1 01 ,  3 2
 900 u.m.
 1 i 5  1  1 i 5  1

Q4  5000  01
, 
 1 01 ,  4 2
 991 u.m. Q5  5000  01
, 
 1 01 ,  5 2
 1091 u.m.
 1 i 5  1  1 i 5  1
Calculăm dobânzile dk, ştiind că d1=0 şi dk  Sk  Qk , k  2,n:

d2  S  Q2  380 u.m. ; d3  S  Q3  299 u.m.

d4  S  Q4  208 u.m. ; d5  S  Q5  108 u.m.

Tabloul de amortizare este:


( tk ) ( Vk-1 ) ( Qk ) ( dk ) ( Sk ) ( Rk ) ( Vk )
1 5000 1199 0 1199 1199 3801
2 3801 819 380 1199 2018 2982
3 2982 900 299 1199 2918 2082
4 2082 991 208 1199 3909 1091
5 1091 1091 108 1199 5000 0
(Tabelul 9)
Pentru calculul costului împrumutului, evaluăm valoarea d k a dobânzii, ca diferenţa
dintre rată şi amortisment în anul k, utilizând în acest sens (29) şi (31) şi ţinând cont că d 1=0:

dk  V0i 
 1 i n1  V i   1 i k 2 , k  2,n 
0
 1 i n  1  1 i n  1

80
dk  V0i 
 1 i n1  1 i k 2 , k  2,n
(32)
 1 i n  1
Prin urmare, suma valorilor actualizate ale dobânzilor este:
n  1 i n1  1 i k 2  0  n V i   1 i n1  1 i k 2
A (D)  A (d1)   V0i   0
k 2  1 i n  1 k 2  1 i n  1
şi efectuând calculele deducem:

A (D)  V0 
 1 i n  n i  1
(33)
 1 i   1 i n  1

În acest context, costul împrumutului din exemplul 7 este:

A (D)  5000 
 1 01,   5  01
5
, 1
 8227
, u.m.
 ,   1
 1 01 ,    1 01


5

Această valoare actuală poate fi şi calculată efectiv, utilizând datele din tabelul de amortizare:
380 299 208 108
A (d1)  0; A d2   ; A d3   ; A d4   ; A d2  
11
,  11
,
2
 11
,
3
 11
,
4

Suma acestor valori conduce la acelaşi rezultat, 822,7 u.m.

Rambursarea prin rate egale posticipate


{I pentru această manieră manieră de rambursare, pentru care dobânda se calculează
posticipat, ne vom folosi de aceeaşi relaţie fundamentală (11). Maniera de efectuare a plăţilor
de rambursare conduce la concluzia că la începutul anului k au fost rambursate amortismentele
din anii precedenţi, deci suma rămasă este:
Vk1  V0   Q1  Q2  ...  Qk1 (*)
Plata fiind posticipată, deducem că dobânda se aplică, în anul k, valorii V k-1, deci relaţia (11)
conduce la:
Sk  Qk  i  Vk1 şi

Sk1  Qk1  i  Vk

Scăzând aceste două relaţii membru cu membru şi ţinând cont că rata este aceeaşi, deducem:
0  Qk1  Qk  i   Vk  Vk1

Diferenţa Vk1  Vk o vom evalua din (*), deci:


0  Qk 1  Qk  i  Qk  Qk 1   1 i  Qk , k  1,n

Prin urmare, amortismentele formează o progresie geometric de raţie supraunitară, 1+i. Atunci,
dând valori succesive lui k, obţinem:
k1
Qk  Q1 1 i , k  1,n (34)
Pe de altă parte, Q1  Q2  ... Qn  V0 , deci:

81
n1
Q1  Q1 1 i  Q1 1 i  ...  Q1 1 i
2
 V0 

 Q1
 1 i n
1
 V0  Q1  V0i 
1
i  1 i n
1

Cu această expresie a lui Q1 şi din (34), rezultă:

Qk  V0i 
 1 i k1 , k  1,n
(35)
 1 i n  1
Exprimăm dk, pentru calculul căreia avem nevoie Vk-1, unde, din (*),
k 1 k 2
V0i
Vk 1  V0   Q j  V0   1  i  j 
j 1 1  i   1 j  0
n

 Vk1  V0
 1 i n   1 i k1
 1 i n  1
Deoarece am arătat că dk  Vk1i , obţinem formula de calcul:

dk  V0i 
 1 i n   1 i k1 , k  1,n
(36)
 1 i n  1
Evident, în acest moment putem exprima valoarea S a ratei ca suma dintre amortisment
şi dobândă pentru fiecare an k:

S  V0i 
 1 i n
(37).
 1 i n  1
Exemplul 8. Întocmiţi tabloul de amortizare pentru rambursarea unui împrumut în
valoare Vo=5000 u.m, pe o perioadă de 5 ani, cu procent anual unic p=10%, cu rate egale
posticipate şi cu plata dobânzii posticipată .
Soluţie:
Valoarea ratei se calculează conform formulei (37):

S  5000  01
, 
 1 01,
5
 1319 u.m.
 1 01,  1
5

Din (34),calculăm amortismentele după ce obţinem:


1 1
Q1  V0i   5000  01
,   819 u.m. (**)
 1 i n
1  1 01
, 1
5

Q2  Q1 1 i  901 u.m. Q3  Q1 1 i 2  991 u.m.

Q 4  Q1 1 i Q 5  Q1 1 i
3 4
 1090 u.m.  1199 u.m.

Calculăm dobânzile dk: d1  S  Q1  500 u.m.


d2  S  Q2  418 u.m. ; d3  S  Q3  328 u.m.

d4  S  Q4  229 u.m. ; d5  S  Q5  120 u.m.

Tabloul de amortizare este:


( tk ) ( Vk-1 ) ( Qk ) ( dk ) ( Sk ) ( Rk ) ( Vk )
82
1 5000 819 500 1319 819 4181
2 4181 901 418 1319 1720 3280
3 3280 991 328 1319 2711 2289
4 2289 1090 229 1319 3801 1199
5 1199 1199 120 1319 5000 0
(Tabelul 10)
Costul împrumutului se poate calcula direct, sau determinând o formulă de calcul.
Prima variantă conduce la:
500 418 328 229 120
A  D       127735
, u.m.
11
,  11
,
2
 11
,
3
 11
,
4
 11
,
5

Pentru cazul general, evaluăm:


n n dk n  1 i n  1 i k1  1
A (D)   A (dk )     V0i 
k 1 
k 1 1  i
k
k 1  1 i n  1  1 i k
şi efectuând calculele deducem:

A (D)  V0 
 1 i n1   n  1  i  1
(38)
 1 i   1 i n  1

În acest context, costul împrumutului din exemplul 8 este:


 1 01,   6  01
6
, 1
A (D)  5000   127733
 
, u.m.
 1 01,    1 01
,  1
5

Diferenţa de 0,02 u.m. dintre acest rezultat şi valoarea A (D) calculată direct din datele
tabelului de amortizare se datorează repetatelor aproximări ale lui Q 1 cu 819 u.m., faţă de
valoarea Q1= 818,987404 u.m. care rezultă din efectuarea operaţiilor în (**)
În cele şase variante de rambursare am exemplificat unul şi acelaşi împrumut tocmai
pentru ca, în final, să putem efectua o comparaţie între costurile fiecăruia dintre ele şi anume:
 913,48 pentru amortismente egale anticipate cu dob. anticipat'

A (D)   830134
, pentru amortismente egale anticipate cu dob. posticipat'
1209,21 pentru amortismente egale posticipate cu dob. posticipat'

 100415
, pentru rate egale anticipate cu dob. anticipat'

A (D)   822,7 pentru rate egale anticipate cu dob. posticipat'
127733
, pentru rate egale posticipate cu dob. posticipat'

Pe ansamblu, varianta cea mai avantajoasă pentru creditor pare a fi varianta ratelor
egale posticipate, iar pentru debitor efortul minim este făcut în cazul ratelor egale anticipate, cu
calculul dobânzii posticipat. Pe de altă parte, nu trebuie să uităm faptul că acest “cost al
împrumutului”, pe care l-am definit ca suma valorilor actuale pentru dobânzile plătite pe toată
durata rambursării, este doar un indicator matematic de estimare şi, mai mult, el nu este unicul.
Calculele matematice nu pot reflecta factorul subiectiv şi anume posibilităţile debitorului sau
pretenţiile debitorului la un moment dat.

83