Lemnul este un material natural care provine din plantele lemnoase, arbori, arbu?

ti
etc., fiind compus �n majoritate din celuloz� ?i lignin� ?i �n mic� parte din gume,
r�?ini, materii tanante ?i materii colorante.

Lemnul, o materie de origine organic�, este produs de plantele lemnoase care fac
parte din grupa vegetalelor superioare cormofite - plante vasculare care sunt
formate din ?esutul lemnos xilen ?i ?esutul liberian - floem.

Cuprins

1 Botanica
1.1 Structura lemnului
1.2 Compozi?ia chimic�
1.3 Propriet�?i fizice
1.3.1 Anizotropie
1.3.2 Propriet�?i higroscopice
1.3.3 Propriet�?i acustice
1.3.4 Propriet�?i termice
1.4 Formarea lemnului
1.5 Alterarea lemnului
2 Utiliz�ri
3 Produse din lemn
4 Note
5 Bibliografie
6 Leg�turi externe
7 Vezi ?i

Botanica
Structura lemnului
0 M�duv�; 1 Inele anuale; 2 Canal de r�?in�; 3 Raze primare; 4 Raze secundare; 5
Cambiu; 6 Razele bastului; 7 Felogen; 8 Bast; 9 Scoar?�

Microscopic lemnul este diferit privit, �n func?ie de planul �n care este sec?
ionat. Lemnul este alc�tuit din mai multe tipuri de ?esuturi vegetale: ?esutul
vascular, fibre, parenchimul de rezerv�.

Fibre: fascicule de celule rezistente, dispuse �ntr-un sens axial, care asigur�
rigiditatea si rezisten?a mecanic� a lemnului. Sunt constituite dintr-un amestec de
celuloz�, hemiceluloz� ?i lignin�.
?esutul vascular: este compus din vase, celule tubulare prin care se conduce
seva brut� de la r�d�cini la frunze. La conifere aceste vase sunt numite traheide.
Vasele conductoare sunt adesea asociate cu celulele parenchimatice (numite ?i
parenchim), care contribuie la transportul de nutrien?i �n arbore.
Celulele de rezerv� parenchimatice, cu pereti �ngro?a?i ?i lignificati, care
�nso?esc ?esutul vascular. Aceste celule particip� la func?ia de sustinere.
Orientarea lor este transversal� ?i radial� pornind de la axa longitudinal� a
arborelui.

Lemnul are o structur� anatomic� specific� fiec�rei specii de arbore, astfel �nc�t
acestea pot fi recunoscute �n func?ie de diferen?ele structurale. Descrierea ?tiin?
ific� a structurilor lemnului ?i de determinarea speciilor de arbori ?ine de
anatomia lemnului.
Compozi?ia chimic�

Lemnul const� �n principal din substan?e organice, precum ?i din substante

anorganice (1 p�n� la 1,5%). De asemenea, poate avea umiditate variabil�. Are �n
compozi?ie:

Celuloz� (40 - 50%)

 Lignin� (20 p�n� la 30%)
Hemiceluloz� (15 la 25%)
Alte substan?e organice: polizaharide, pentozani, hexozani, r�?ini, taninuri,
coloran?i, cear�, alcaloizi
Ap�

Exist� trei tipuri de ap� �n lemn:

Apa liber� este apa prezent� �n lemnul verde.

Apa legat� este apa care intr� �n compozi?ia fibrelor. Ea este cea care
cauzeaz� contrac?ii �n timpul usc�rii.
Apa de compozi?ie este apa care intr� �n compozi?ia moleculelor. Eliminarea
acesteia duce la distrugerea lemnului (de exemplu, �n incendii).

Propriet�?i fizice

Rezilien?�;
Rezisten?� la trac?iune ?i comprimare;
Durabilitatea;
Propriet�?i izolatoare.

Anizotropie

Aproape toate propriet�?ile structurale ale lemnului sunt diferite �n cele trei
direc?ii principale (axial�, radial�, tangen?ial�). Aceasta cauzeaz� contrac?ii
inegale a lemnului �n timpul usc�rii. La unele specii de lemn, contrac?ia axial�
maxim� este de de 0,3%, radial� de 5% ?i tangen?ial� de 10%.
Propriet�?i higroscopice

Propriet�?ile higroscopice ale lemnului cauzeaz� o stabilitate dimensional� relativ

sc�zuta �n diferite umidit�?i ambientale. Lemnul uscat este mai higroscopic decat
cel umed, iar calitatea lemnului depinde de umiditatea climei. Varia?ia concentra?
iei de ap� sub punctul de saturare determin� schimb�ri ale structurii lemnului.
Unele tipuri de lemn, precum cel de tec, au o contrac?ie sc�zut� de umiditate din
cauza substan?elor hidrofobe prezente. Pentru a mic?ora caracterul higroscopic al
lemnului, acesta este acoperit cu un strat subtire de vopsea.
Propriet�?i acustice

Viteza sunetului �n lemn, de-a lungul fibrelor lemnoase, are o valoare de 4000 p�n�
la 6000 m/s, pe c�nd �n cereale este de doar 400 � 2000 m/s. Parametrii care
influen?eaz� viteza sunetului sunt densitatea, elasticitatea, lungimea fibrelor,
unghiul, con?inutul de umiditate, fisurile. Datorit� propriet�?ilor sale acustice
excelente, lemnul este utilizat la fabricarea instrumentelor muzicale. Dar lemnul
poate fi utilizat ?i ca material de izolare fonic�. Placa cu o densitate de
suprafa?� de 15 � 20 kg/m2 realizeaz� o izolare fonic� de 24 - 26 dB.
Propriet�?i termice

Datorit� porozit�?ii sale, lemnul este un conductor slab de c�ldur�, prin urmare
este foarte potrivit ca izolare termic�. Molidul are o conductivitate termic� de
0.22 W / mK (pentru compara?ie betonul are 0,69 W / mK), iar pl�cile izolatoare -
0.14 W / mK sau mai mic�. Pl�cile aglomerate poroase ajung la 0.05 W / mK.
Conductibilitate termic� cre?te cu con?inutul de umiditate ?i densitatea
materialului.

Capacitatea termic� la lemn este de aproximativ patru ori mai mare dec�t la fier.
Expansiunea termic� poate fi neglijat� �n practic� la lemn, deoarece aceasta va fi
compensat� de contrac?ia la uscare.

Descompunerea termic� lemnului �ncepe la temperaturi de peste 105 �C; la 200 �C

este foarte mult accelerat� ?i atinge cota maxim� la 275 �C. O degradare termic� a
lemnului poate s� apar� �n timpul expunerii prelungite la temperaturi mai mici de
100 �C. Punctul de aprindere al lemnului este �ntre 200 ?i 275 �C. �n absen?a
oxigenului se poate produce piroliza.