Depresia persoanelor vârstnice este mai greu de recunoscut, dar, în

principal, putem puncta comorbiditatilor somatice prezente la această vârstă

precum și idei greșite că în această perioadă a vieții persoanele trebuie să
fie triste.
Depresia la persoanele vârstnice are o prevalență de 15%, depresia severă
de 2-3%, iar sindroamele depresiv-anxioase de 4%. Știm că 40% dintre
depresiile prezente la persoanele vârstnice nu sunt diagnosticate și doar o
persoană vârstnică din șapte (1 din 7), cu simptomatologie depresivă,
primește tratament adecvat – ședințe cu un psihoterapeut și, după caz,
tratament medicamentos.
S-a observat că persoanele vârstnice cu depresie primesc mai degrabă
tranchilizante, iar tratamentul terapeutic este lăsat la urmă, sau complet
ignorat din cauze financiare sau lipsă de interes – persoana în vârstă, și
chiar familia ei, nu consideră necesar acest tip de tr atament.

Este important să recunoaștem

depresia la vârstnici

Depresia poate avea o influență importantă asupra vieții persoanei

vârstnice și conduce la reducerea activ ităților și pierderea autonomiei, până
la o stare de dependență față de persoanele apropiate. În astfel de cazuri
impactul depresiei persoanei afectate asupra celor din jur este considerabil.
Depresia la vârstnici apare dintr -o varietate de factori, vârsta în sine nefiind
un factor de risc pentru această tulburare. Există, în schimb, o serie de
 factori care apar o dată cu înaintarea în vârstă și care reprezintă factori de
risc.

Doliul

Pierderea persoanelor apropiate, în special pierderea partenerului de viață,

aduce o suferință majoră. Singurătatea și gândurile că nici tu nu mai ai mult,
alături de doliu, pot duce la complicații severe, cum ar fi depresia:
 episodul depresiv apare în 30 -60% din cazuri la o lună după pierderea
partenerului
 pentru 15% poate să apară până la doi ani de la pierderea suferită
 apar reacții depresive și la datele de aniversare a doliului
Impactul acestor pierderi depinde de resursele psihice ale persoanei, de
personalitatea sa și de susținerea pe care o are din partea celor din ju r.

Patologia somatică a vârstnicului

 Există o corelație strânsă între depresie și patologia somatică a vârstnicului.
Afecțiunile somatice și depresia se potențează reciproc și ridică probleme
legate de modalitățile de tratament.
Cei care își revin cel mai greu după un episod depresiv major sunt cei care
au și afecțiuni somatice sau care au o stare som atică precară. Pe de altă
parte depresia se însoțește de o pierdere a motivației de se vindeca de bolile
somatice, precum și o slabă aderență la tratament.
Există medicamente care pot determina o depresie secundară sau pot
interfera cu metabolismul antidep resivelor cum ar fi: betablocante,
antihipertensive sau corticoizi.
Depresia secundară se datorează unor afecțiuni somatice, iar dintre acestea
trebuie reținute în mod special 3 cauze:
 boala Parkinson
 dereglările tiroidiene
 alimentația dezechilibrată, car e conduce la carențe de vitamine
Dintre bolile somatice care pot duce la apariția unei depresii secundar,
putem numi anemiile, alimentația dezechilibrată (aceasta conducând la
carențele de vitamine) și bolile cardiovasculare: infarctul de miocard și
insuficiența cardiacă. Dar, pot apărea și așa numitele boli ale vârstei cum ar
fi boala Parkinson, accidentele vasculare cerebrale, demențele sau tumorile
cerebrale. Bolile neoplazice și cele endocrine, precum și bolilele infecțioase
cronice, au și ele o șansă d e apariție la vârstnici.
Doctorii prescriu substanțe și medicamente pentru a trata sau a face viața la
bătrânețe mai ușoară. Dar, unele au ca reacții adverse declanșarea
depresiei:
 tranchilizantele și sedativele – mai frecvent folosite benzodiazepinele
 antiinflamatoare nesteroidiene
 corticoizii
 medicație cardio-vasculară
 antiparkinsoniene
 cimetidina
O mențiune importantă, și deseori ignorată, este efectul acoolului asupra
stării de bine a unei persoane. Alcoolul accentuează starea de tristețe, iar, la
o vârstă destul de înaintată, cu toții avem regrete și evenimente tragice.

Factorii sociali joacă un rol important

Pierderea poziție sociale, lipsa suportului social și singurătatea sunt printre

cei mai frecvent întâlniți factori. Pensionarea tinde să facă mai puțin activi
pe cei mai mulți dintre vârstnici – o cauză o are și mentalitatea că în
momentul în care te pensionezi, trebuie să te odihnești, iar prin odihnă se
înțelege greșit că nu trebuie să mai faci nimic.
Iar cum este construită societatea î n momentul de față, la pensionare,
multor persoane li se micșorează veniturile și le apar problemele financiare.
Alții, sunt forțați să-și schimbe domiciliul, fine din considerente economice,
fie motivația familială este la mijloc. Unii bătrâni nu se mai p ot îngriji de la o
vârstă și este treabă familiei să vină în ajutor – cea mai comună soluție este
ca vârstnicul să se mute în casa copilului.
Deficitele senzoriale pot favoriza apariția unei depresii. Auzul sau văzul pot fi
afectate, acestea ducând la izol area socială și pierderea capacității de a
desfășura anumite activități care îi fac plăcere.
 Altttll

O buna nutritie este foarte importanta pentru sanatatea varstei a treia, dar multi batrani nu
mananca corect. Persoanele in varsta au un risc mai mare de a avea o nutritie inadecvata
decat adultii tineri – si sunt mai susceptibili la probleme de sanatate legate de o dieta
inadecvata.

Multi adulti in varsta in azile au o stare de nutritie precara. In timp ce persoanele ingrijite la
domiciliu sau cele care se ingrijesc singure merg mai bine, paternurile dietei neadecvate –
numita si malnutritie – deseori incep acasa. Cunoasterea cauzele si pericolelor problemelor
de nutritie este un aspect important in sanatatea persoanei varstnice

Sus

In timp, malnurtitia la persoanele varstnice poate duce la oboseala si la un risc crecut

pentru afectiuni digestive, pulmonare si cardiace. Batranii malnutriti au un risc crescut
pentru deces. Malnutritia slabeste sistemul imunitar, crescand riscul pentru pneumonie si ale
infectii serioase. Poate inrautatii problemele de sanatate prezente si confuzia mentala.

In timp, o nutritie proasta poate duce la anemie si slabiciune musculara care poate duce
la caderi si fracturi. O nutritie precara poate determina si coagularea sangelui, escare de
decubit, depresie si alte probleme de sanatate ale varstnicului.

O nutritie buna este in mod special importanta pentru varsnicul foarte bolnav sau la
cel cu dementa. Acesti pacienti au un risc mai mare de a fi internati in spital sau in azile de
ingrijire pentru varstnici – si sunt vulnerabili la complicatii post-chirurgicale si alte probleme
legate de o nutritie saraca.
Si adultii varstnici sanatosi si independenti au nevoie de o buna nutritie de asemeni –
deseori, problemele de nurtitie se dezvolta gradual. Identifiarea problemelor de dieta cat
mai devreme posibil si urmarea pasilor necesari pentru a manca corect poate face o
diferenta foarte mare pe termen lung.

Malnutritia la vastnici: o impletire de factori

Sus

La prima vedere, cauza malnutritiei pare directa: prea putin hrana, o dieta saraca
in nutrienti sau absorbtie precara, probleme de alimentare sau de digestie legate de varsta
inaintata. Dar deseori cauzele malnutritiei sunt mai complexe.

Spre exemplu, adultii varstnici singuri, chiar si cei care sunt energici si care se
descurca bine singuri, deseori nu isi gatesc. Cina lor tipica poate fi doar o mana de
popcorn sau o ceasca de ceai. O dieta saraca in nutrienti acelereaza pierderea masei
musculare si a fortei care apare odata cu imbatranirea.

Cumparaturile si gatitul devin mai dificile, ceea ce duce la tendinta de a se hrani mai simplu,
dar si mai sarac – cum ar fi paine prajita, cereale reci sau biscuiti sarati. Pana la urma, lipsa
cronica de nutrienti determina o fragilitate crescuta, dependenta si boala, care pot
declansa depresia – care este o cauza de scadere a apetitului.

Cauzele malnutritiei
Sus

Deseori, cauza malnutritiei nu este un singur eveniment ci o cascada de dificultati care

poate include factori fizici, sociali si psihologici.

Cauzele fizice ale malnutritiei

Pacientii varstnici au deseori probleme medicale care pot duce la scaderea apetitului sau la
probleme de alimentare. Acestea sunt:
1. Afectiuni cronice
Adultii in varsta pot avea afectiuni cronice, debilitante, care le afecteaza capacitatea de a
face cumparaturi si a gati. Mai mult, atat afectiunile acute cat si cele cornice determina o
scadere a apetitului – chiar si atunci cand aceste afectiuni duc la cresterea nevoilor
nutritionale ale organismului. Dementa, accidentul vascular cerebral si alte boli care afecteaza
functionarea mentala au de asemeni o influenta profunda asupra apetitului si a capacitatii
de a prepara si consuma hrana sanatoasa. Deseori si cei care ii ingrijesc au un risc,
deoarece au tendinta de a-si neglija propria persoana pentru a se dedica celor pe care ii
iubesc.

2. Probleme de masticatie si inghitire

Problemele dentare, inclusive afectiunile gingivale, cariile si dantura defectuos potrivita, pot
afecta gustul alimentelor si pot face ca mestecarea sa fie aproape imposibila. Cand
persoanele cu probleme de masticatie consuma alimente cu valoare nutritionala mare, pot
avea probleme de digestie. O mucoasa bucala uscata – un efect secundar al multor
medicamente – si boli precum Parkinson care afecteaza sistemul nervos, pot interfera cu
deglutitia.

3. Spitalizarea recenta
Bolile sau interventiile chirurgicale pot afecta foarte grav sanatatea varstnicilor, ducand
deseori la pierderi ale apetitului, slabiciune, scadere ponderala.

4. Probleme de absorbtie a nutrientilor (malabsorbtie)

Unele dintre modificarile fiziologice care apar odata cu inaintarea in varsta afecteaza modul
in care organismul absoarbe si folosesste nutrientii. In cazul multor varstnici, producerea
anumitor enzime digestive si acizi diminueaza, interferand cu metabolizarea proteinelor,
absorbtia vitaminelor B 12, acid folic, si posibil calciu si fier.

Absenta vitaminei B 12 poate avea un efect devastator asupra sistemului nervos,

determinand mers nesigur, slabiciune musculara, vorbire neclara si psihoza – semne si
simptome similare cu cele ale bolilor legate de varsta cum ar fi boala Parkinson si Alzheimer.
Alte afectiuni – cancere ale tractului gastro-intestinal, afectiuni infalamatorii ale colonului si
chiar diareea – pot interfera absorbtia nutrientilor.
5. Medicamentele
Multe medicamente prescrise in mod obisnuit persoanelor varstnice pot contribui la
malnutritie prin suprimarea apetitului, alterarea gustului alimentelor, determinarea de greturi
si varsaturi sau interferand absorbtia. Aceste medicamente includ unele antidepresive,
medicamente pentru scaderea hipertensiunii arteriale si pentru osteoporoza, dar si
medicamente banale care se elibereaza fara reteta cum ar fi aspirina. Problema este
deseori complicata de faptul ca multi varstnici iau mai multe medicamente care afecteaza
abilitatea de a manca si digera alimentele hranitoare.
6. Diminuarea mirosului si a gustului
Pentru multi oameni, harana este atat pentru supravietuire cat si pentru confort si placere,
iar acest lucru poate fi in mod special adevarat pentru persoanele in varsta. Totusi, mirosul
si gustul diminueaza odata cu inaintarea in varsta, furand alimentelor mult din savoarea lor.
Desi un anumit grad de pierderea a sensibilitatii pare sa fie o parte normala a imbatranirii,
anumite medicamente, cum ar fi antibioticele scad sensibilitatea gustativa si olfactiva. Asa
cum pot face si unele afectiuni cum ar fi maladia Alzheimer.

7. Fragilitatea
Pierderi majore ale masei musculare si a grasimii pot determina pierderi ale apetitului
datorita modificarilor in chimia organismului, in special la varsnici care au afectiuni severe.
Fragilitatea este o problema comuna printre persoanele de varsta a treia. Expertii incearca
sa determine cum intervine nutritia in aparitia fragilitatii si modul cel mai bun de a trata
malnutritia legata de fragilitate. Fragilitatea nu inseamna intotdeauna pierdere ponderala –
exista si varstnici supraponderali care sunt malnutriti.

Cauze sociale si psihologice

Uneori factorii sociali sunt legati de malnutritie. Acestia sunt:

1. Venitul limitat
Unii varstnici cu venituri mici flamanzesc, mai ales daca iau medicamente scumpe. Unii
dintre ei trebuie chiar sa aleaga intre medicamente si alimente.
2. Depresia
Desi deseori nerecunoscuta si netratata la adultii in varsta, depresia afecteaza un procent
mare din persoanele peste 65 de ani. Ca si in cazul altor aspecte ale imbatrinirii, motivele
pentru care depresia este complicata sunt: doliul, singuratatea, izolarea, problemele de
sanatate, lipsa mobilitatii, alte afectiuni cum ar fi boala Parkinson, cancerul sau diabetul,
medicamentele, si insasi malnutritia care inrautateste depresia.
3. Reducerea contactelor sociale
Una dintre cele mai importante contributii la malnutritie o are viata solitara – si singuratatea
si depresia care o pot insoti. Contactele sociale au un efect pozitiv asupra unei alimentatii
echilibrate, asupra cresterii moralului si a starii de bine general, factori care contribuie la un
apetit bun.
4. Dietele restrictive
Varstnici au un risc mai mare decat orice alt grup de a avea restrictii de dieta, cum ar fi
limitarea consumului de sare, proteine si zaharuri. Desi aceste diete au un rol important in
tratarea unor afectiuni, ele pot face ca hrana sa fie fara savoare, fada, ceea ce va duce la o
scadere si mai accentuala a apetitului. Pentru acest motiv, unii nutritionisti recomanda
regandirea dietei restrictive daca aceasta poate interfera cu o nutritie adecvata.

Simptome
Sus

Semnele malnutritiei la adultii varstnici sunt deseori ascunse, mai ales la persoanele care
nu par sa aiba factori de risc.

Pentru descoperirea problemelor inainte ca acestea sa devina mai serioase, trebuie

ca:

- Varstnicul sa fie intrebat despre obiceiurile sale alimentare de catre rude, dar nu sunt
suficiente doar aceste informatii. Rudele ar trebuie sa incerce sa petreaca timp cu
varstinicul in timpul meselor de acasa, nu doar la restaurant sau cand acesta este invitat.
Daca varstnicul este internat in spital sau intr-un azil, e important sa fie vizitat in timpul
meselor. Daca rudele sau prietenii sunt ingrijorati din cauza pierderii in greutate, pot fi
solicitate detalii despre continutul caloric al meselor de la dieteticianul spitalului sau al
azilului. Daca varstnicul locuieste singur, trebuie identificata persoana care procura
alimentele.

- Identificarea problemelor fizice cum ar fi cicatrizarea tardiva a ranilor, aparitia

de echimoze dupa traumatisme minore sau dificultatile de masticatie datorate dentitiei
incomplete sau defectuoase. De retinut, ca nu toti varstnicii cu probleme de nutritie sunt
slabi – in unele cazuri, malnutritia apare la adultii in varsta care sunt supraponderali.

- Informatii despre medicamentele pe care le ia varstnicul, si cum afecteaza acestea apetitul

si digestia. Multe dintre medicamentele prescrise in mod obisnuit pot reduce senzatia de
foame si impiedica absorbtia nutrientilor. De asemeni, e bine ca varstincul sa ia
medicamentele conform indicatiilor.

- Solicitarea catre medicul de familiei pentru unele investigatii de sange care sa evidentieize
starea de nutritie a rudei in varsta, cum ar fi nivelul de proteine (albumina serica,
prealbumina), care pot ajuta la identificarea malnutritiei cronice.

Ce se poate face?

Malnutritia este o problema complexa, dar chiar si micile modificari pot face diferente
semnificative pentru sanatatea si bunastarea unei persoane in varsta.
1. Imbunatatirea dietei
Pentru a creste valoarea nutritiva, varstnicii e bine sa fie incurajati sa adauge unt de arahide
sau alt unt de oleaginoase pe paine sau biscuiti, pe fructele proaspete cum ar fi merele si
bananele si pe legumele crude pe care le consuma. Alte sugestii includ adaugarea de nuci
sau germeni de grau in iaurt, fructe si cereale; adaugarea unui albus de ou suplimentar in
omleta, de branza topita in sandviciuri, legume, supe, orez sau taietei.
2. Transformarea dietelor in mese atragatoare
Acest lucru se poate face prin folosirea de suc de lamaie, ierburi aromatice si condimente,
prin folosirea de legume in diferite culori, texturi si temperaturi. Daca pierderea gustului si a
mirosului reprezinta o problema, pot fi incercate arome mai puternice. Mestecatul cu grija
poate duce la cresterea satisfactiei deoarece in acest fel mai multe molecule de savoare vin
in contat cu receptorii. Poate fi cerut si sfatul unui dietetician care poate ajuta ca alimentele
sa devina mai apetisante.
3. Planificarea unor gustari intre mese
Acest lucru poate fi in mod special de ajutor pentru persoanele care se satura repede. O
portie de fructe sau branza, o lingura de unt de arahide, sau chiar un milkshake pentru
persoanele care nu au intoleranta la lactoza pot fi suplimente de nutrienti si calorii.
4. Folosirea unor suplimente nutritionale
Varstnicii malnutriti au un risc mai mare de a a vea un deficit de proteine, vitaminele B6,
B12, acid folic, niacina, vitamina D, calciu si zinc. Suplimentele sunt importante deoarece
pot ajuta la suplimentarea nutrientilor care lipsesc, dar nu ofera proteinele sau caloriile
necesare si nu ar trebui sa devina un substitut pentru mese. Persoanele in varsta ar trebui
sa vorbeasca cu medical de familie inainte de a lua orice supliment alimentar.
5. Ajutorul din afara
Daca varstnicul este foarte fragil ar trebui angajat un ajutor la domiciliul acestuia care sa-l
ajute sa-si prepare hrana. In unele locuri exista voluntari ai organizatiilor religioase care
ofera ajutor persoanelor care nu se mai pot descurca singure.
6. Implicarea medicului
Apartinatorii ar trebui sa discute cu medicul despre schimbarea medicamentelor care inhiba
apetitul si afecteaza statutului nutritional si sa faca un screening pentru problemele de
nutritie in timpul vizitelor de rutina. De asemeni, medicul trebuie informat daca rudele sau
prietenii unei persoane in varsta observa ca aceasta a pierdut in greutate. Daca se
suspecteaza prezenta unei depresii, aceasta trebuie comunicata medicului. Pentru
problemele de masticatie e bine sa fie consultat un stomatolog.
7. Mesele sa devina ocazii sociale
Acesta poate fi cel mai important pas in combaterea malnutritiei; persoanele in varsta se
simt mai bine cand au companie. E bine ca varstnicii sa fie invitati la masa cat mai des
posibil. Sau pot fi incurajati sa sa-si invite prietenii la masa.

8. Exercitiul fizic regulat

Multi varstnici, chiar si cei cu probleme serioase de sanatate, pot beneficia de pe urma unor
exercitii fizice zilnice – stimuleaza apetitul, ajuta la ameliorarea depresiei si intareste
musculatura si oasele. Exercitiile de rezistenta – cum ar fi ridicarea de greutati – pot fi in
mod special benefice pentru cresterea fortei si a masei musculare si pentru imbunatatirea
apetitului. Exercitiile efectuate in compania altora ofera de asemeni motivatie si interactiune
sociala.

Tratarea problemelor de nutritie: importanta pentru sanatatea adultilor

Modificarile legate de varsta, problemele medicale si tratamentele acestora pot afecta

apetitul, masticatia, deglutitia si digestia – si pot determina alte probleme care fac ca
hranirea sa fie foarte dificila pentru persoanele in varsta. Depasirea acestor probleme poate
fi dificila. Dar identificarea si tratarea problemelor de nutritie cat mai curand posibil este
importanta pentru sanatatea, longevitatea, independenta si bunastarea varsnicului.