ECONOMIE 2017-2018

Seminar

INTRODUCERE

0.1 (E) Să se caracterizeze următorul grafic pe sistemul axelor rectangulare NE:

y

y1 ……………………………………………….

O x1 x

RĂSPUNS:

0.1 În caracterizare generală: este vorba despre o curbă: individuală (nu multiplă),
crescătoare monoton (deci mai întâi monotonă) şi convexă. În ce priveşte
detaliile: creşterea prezintă două limite, la extremităţile stângă şi respectiv
dreaptă ale curbei:
 limita stângă se găseşte pe axa Ox, în dreptul valorii x1;
 iar cea dreaptă în dreptul valorii y1, de pe ordonată, neavând a face cu limite
pentru valoarea (x), corespunzătoare abscisei.
-------------------------

0.2 (E) Pe exemplul grafic al aplicaţiei precedente, să se exprime concluziile unui

studiu asupra relaţiei (statistice) între prosperitatea firmei (Ox) şi gradul de
risc asumat de aceasta (Oy).

RĂSPUNS:
0.2 Dacă elementele descriptive ale curbei se regăsesc mai sus (vezi 0.1), să
deducem ceea ce rezultă concret, pe componente. Astfel:
 Curba simplă şi monotonă oglindeşte simplitatea relaţiei dintre cele două
mărimi (prosperitatea firmei /x şi respectiv gradul de risc asumat /r).
 Panta crescătoare. Nu surprinde deloc influenţa pozitivă a prosperităţii firmei
asupra asumării riscului în afaceri.
 Limitele creşterii, la stânga şi la dreapta, impun precizări specifice:
 x1: este nevoie de un prag al prosperităţii firmei pentru ca ea să îşi asume
riscuri în afaceri. Firma nu îşi începe cariera în afaceri (şi) cu asumarea
riscurilor;
 y1: oricât am presupune creşterea prosperităţii firmei ca una lipsită de limite,
există un alt comportament al acesteia vizavi de asumarea riscului. Respectiv,
 există şi un plafon al riscului asumat (vizavi de pragul prosperităţii), în sensul
unui grad de risc pe care nicio firmă nu şi-l asumă, oricât de mare ar fi
prosperitatea ei.
-------------------------------------------------

0.3 (C) Să se construiască, pe un grafic rectangular NE, un ansamblu de trei curbe

individuale, dintre care:
(a) prima este tipic convexă, descrescătoare asimptotic de cele două axe
rectangulare;
(b) a doua este descrescătoare-crescătoare, cu punct de minim (A), identificat
prin coordonatele xA şi respectiv yA;
(c) a treia este tot descrescătoare-crescătoare, cu punct de minim (B),
identificat prin coordonatele xA şi yB (yByA). Această curbă este şi mai
puţin bombată decât a doua.

RĂSPUNS:

0.3 Observăm mai întâi că nu există date referitoare la intersectarea axelor sau a
curbelor între ele. În următorul rând, construcţia primei curbe nu ridică
probleme, ca fiind una descrescătoare asimptotic de cele două axe.

O x

Pentru celelalte două curbe, se identifică mai întâi punctele de minim

(importante), aşa cum apar date în text coordonatele acestora, după care se
schiţează formele curbelor:

yb B

ya A

O x
xa

Există, în ultimă instanţă, o diferenţă de bombeu între a treia şi a doua

curbă:
 y

yb

ya

O x
xa

0.4 (E) Pe exemplul grafic rezultat din Problema precedentă, să se imagineze: (a)
costul fix mediu (CFm); (b) costul variabil mediu (CVm) şi (c) costul total
mediu (CTm) şi să se comenteze comportamentul fiecăruia.
Menţiune: costul mediu (Cm) se calculează prin ajustarea costului propriuzis
(C) cu nivelul producţiei (Q) astfel:
Cm = C / Q

RĂSPUNS:

0.4 Costul fix mediu (CFM) se diminuează firesc, în raport de creşterea producţiei
totale, dată fiind formula şi proprietatea după care costul fix total (CF)
rămâne fix prin definiţie. Această diminuare nu se poate însă confunda cu
amortizarea costului fix. De precizat însă şi detaliile care apar la extremităţile
stângă şi dreaptă, respectiv odată cu caracterul dublu asimptotic al curbei. În
aceeaşi formulă dată, producţia (Q) prezintă, pentru cele două extremităţi, de
la stânga la dreapta, valorile zero şi respectiv infinit. Caracterul asimptotic
indică astfel că nici costurile şi nici producţia nu pot fi considerate nule,
respectiv că pentru valorile nule ale costurilor şi producţiei funcţia (CFM) nu
este definită (nu prezintă valori).
Costul variabil mediu (Cva) scade, apoi creşte, în baza creşterii producţiei (Q),
diminuarea şi apoi creşterea sa manifestându-se în jurul nivelului (xa) al
producţiei. Minimul propriuzis al costului variabil mediu este, în dreptul
producţiei (xa), (ya). Comportamentul descrescător-crescător al costului
variabil mediu (Cva) indică, în complementar, că acesta nu prezintă maxime
finite, ci numai un minim finit, după care poate fi revăzut ca unul
complementar al producţiei, în funcţie de factorii variabili (forţa de muncă /
L şi capitalul variabil /kv, vezi Lecţia I).
Costul total mediu (CTM sau mai simplu CM) scade şi el şi creşte tot în dreptul
producţiei (xa) şi formează minim la o valoare (yB) superioară minimului
(CVM). Şi această diferenţă de valoare între cele două minime, ca şi
similaritatea formelor celor două curbe (CVM şi CM) indică faptul că (CM)
 apare drept compunerea celor două costuri variabile de bază, respectiv
(CFM) şi (CVM). Nu mai puţin diferenţa de bombeu pleacă de la mai larga
deschidere a curbei (CFM). În aceste condiţii, asistăm la generalizarea
comportamentului descrescător-crescător al costurilor medii, complementar
celui crescător-descrescător al producţiei.
Observaţie importantă: pe graficul de faţă putem regăsi, corespunzător
oricărui nivel al producţiei (xn), şi valorile costurilor medii corespunzătoare, dar
şi pe acelea ale costurilor totale corespunzătoare – acestea din urmă date de
suprafeţele sud-vest (SV) ale punctelor corespunzătoare în raport cu cele
două axe:

ytn Nt

yvn Nv

yfn Nf
O x
xn
---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------