Cuprins

Capitolul 1. Introducere

1.1. Specificațiile aparatului de fototografiat Sony Cyber-shot DSC-H400..............pag. 3

1.2. Funcțiile produsului (teoretic)...............................................................................pag. 4
1.3. Procesul de producție (teoretic)............................................................................pag. 4
1.4. Configurația, funcțiile și procesul de producție specific aparatului de fotografiat de
tip brigde Sony Cyber-shot DSC-H400.....................................................................pag. 8

Capitolul 2. Caracteristicile calitative ale produsului

2.1. Caracteristici calitative stabilite prin metoda QFS “Casa calității” (teoretic).....pag. 11
2.2. Identificarea caracteristicilor aparatului de fototografiat Sony Cyber-shot DSC
-H400 prin metoda QFD...........................................................................................pag. 12
2.2.1. Obiectivele şi scopul metodei..........................................................................pag. 13
2.2.2. Identificarea cerințelor clietilor........................................................................pag. 13
2.2.3. Identificarea cerințelor tehnice........................................................................pag. 13
2.2.4. Casa calității.....................................................................................................pag. 14
2.2.5. Rezultatele identificǎrii caracteristicilor cu ajutorul metodei QFD.................pag. 15
2.2.6. Concluzii..........................................................................................................pag. 15

Capitolul 3. Nivelul tehnic al unui produs

3.1. Nivelul tehnic stabilit al produsului Sony Cyber-shot DSC-H400 în comparatie cu

produsul asemǎnǎtor Nikon Coolpix P600...............................................................pag. 16
3.2. Determinarea nivelului tehnic al produsului Sony Cyber-shot DSC-H400 prin
metoda STEM............................................................................................................pag. 16
3.2.1. Obiectivele şi scopul metodei STEM...............................................................pag. 17
3.2.2. Aplicarea paşilor de rezolvare cu ajutorul metodei STEM..............................pag. 17
3.2.3. Concluzii..........................................................................................................pag. 17

Capitolul 4. Analiza Valorii

4.1. Etapele desfǎşurǎrii analizei valorii....................................................................pag. 19

4.2. Concluzii.............................................................................................................pag. 24

Bibliografie

Anexe
 Ȋmbunǎtǎțirea unui produs din punct de vedere calitativ

Capitolul 1. Introducere

Figura 1 “Camera foto Sony Cyber-shot DSC-H400”

1.1. Specificațiile aparatului de fototografiat Sony Cyber-shot DSC-H400

 Rezolutie efectiva: 20.1 Megapixel
 Senzor: Super HAD CCD 1/2.3"
 Format fisiere: Foto: JPEG; Video: MP4, MPEG-4 AVC/H.264
 Rezolutii inregistrate: 5152 x 3864
 Inregistrare video: 1280 x 720: 30 fps; 640 x 480: 30 fps
 Zoom optic: 63x
 Distanta focala: 4.4-277 mm (24.5-1550mm echivalent in format 135 )
 Zoom digital: aprox. 126x
 Distanta minima de focalizare: 1 cm mod macro
 Diafragma maxima: f/3.4 - f/6.5
 Stabilizare optica de imagine: Da
 Filet filtru: 55mm
 Tip focalizare: AF, Model multiplu
 Mod focalizare: Focalizare automată multipunct, Focalizare automată central ponderată,
Focalizare automată punctuală, Urmărirea focalizării, Focalizare cu urmărirea feţelor
 Plaja focalizare: iAuto: AF (W: Aprox. 1 cm la infinit, T: aprox. 350 cm la infinit); Program
automat: focalizare automată (W:aprox. 1 cm la infinit, T: aprox.350 cm la infinit)
 Sensibilitate: 80-3200
 Tip obturator: Electronic
 Viteze obturator: 30 - 1/2000 sec
 Modurii expunere: Prioritate de diafragma, Auto, Manual, Program, Prioritate de timp
 Balans de alb: Automat, Zi, Înnorat, Fluorescent: Balans de alb 1/2/3, Incandescent, Bliţ, O
singură apăsare/Setare printr-o singură apăsare
 Blit integrat: Da
 Raza efectiva blit: SO Auto: Aprox. 0,4 m - 8,8 m (W); Aprox. 3,5 m - 4,6 m (T); ISO
3200: până la aprox. 12,4 m (W); Aprox. 6,5 m (T)
 Capacitate rafala: 0,71 fps la rezolutie maxima
 Carduri de memorie compatibile: SD; SDHC; SDXC; Memory Stick PRO Duo (High Speed);
Memory Stick PRO HG-Duo
 Alimentare: NP-BX1
 Vizor optin: Electronic

2
 Ȋmbunǎtǎțirea unui produs din punct de vedere calitativ

 Display LSD: LCD 7.5cm (3") Clear Photo 460.000 de puncte

 Dimensiuni: 129.6 x 95.0 x 122.3 mm
 Greutate: 628 g
 Garantie: 3 ani [1]

1.2. Funcțiile produsului (teoretic)

Funcţia este o însuşire (calitate) esenţială a produsului, care-i determină acestuia un efect
util în raport cu utilizatorul şi mediul. Suma tuturor funcţiilor produsului, care satisfac cerinţele
utilizatorilor constituie valoarea de întrebuinţare totală a produsului. Un produs este creditat ca
valoros dacă posedă funcţiile cerute pe piaţă. O funcţie cerută (deci necesară) dar nerealizată nu
poate fi compensată de alte funcţii.
Există mai multe criterii de clasificare a funcţiilor produselor, cel mai important şi mai raţional
fiind modul cum acestea sunt percepute de cumpărători.
 După importanţa lor, funcţiile se clasifică în funcţii principale şi funcţii auxiliare.
Funcţiile principale sunt funcţiile care corespund scopului esenţial căruia îi este destinat
produsul. Aceste funcţii principale (de bază sau fundamentale) sunt funcţiile care motivează
conceperea produsului.
Funcţiile auxiliare sunt funcţii care servesc la realizarea funcţiilor principale. Aceste funcţii sunt
obiective. Însă, în practică, s-aconstatat că funcţiile auxiliare sunt cele mai scumpe funcţii,
reprezentând o cotă remarcabilă a costului produsului.
Numărul funcţiilor auxiliare care sunt necesare pentru realizarea funcţiilor principale ale unui
produs evidenţiază simplitatea sau complexitatea produsului.
 După natura lor şi posibilităţile de măsurare, precum şi după modul cum sunt percepute
de utilizatori, funcţiile se împart în două grupe mari: funcţii obiective si funcţii subiective.
Funcţiile obiective sunt caracterizate prin dimensiuni tehnice obiectiv măsurabile cu ajutorul
uneia sau mai multor unităţi de măsură.
Funcţiile subiective sunt funcţiile care contribuie şi ele la valoarea de întrebuinţare a produsului
însă nu au o dimensiune tehnică obiectiv percepută de către toţi cei ce utilizează produsul
respectiv. Aceste funcţii sunt caracterizate prin efectele psihosenzoriale şi sociale (organoleptice,
estetice, de modă, de prestigiu etc.) ale produsului în cauză.
 În raport cu momentul efectuării analizei valorii produsului, funcţiile acestuia pot
clasificate în:
- funcţii existente, care, la rândul lor, pot fi necesare sau inutile la produsul studiat;
- funcţii noi, care sunt necesare şi derivă din cerinţele utilizatorului, acestea putând fi adăugate
produsului nou sau celui existent după efectuarea studiului de ingineria valorii. [2]

1.3. Procesul de producție (teoretic)

1. Definirea conceptului de proces de productie
Procesul de productie fi definit prin totalitatea acțiunilor conștiente ale angajaților unei întreprinderi,
îndreptate cu ajutorul diferitelor mașini, utilaje sau instalațiiasupra materiilor prime, materialelor sau altor
componente în scopul transformării lor în produse, lucrări sau servicii cu anumită valoare de piață.

3
 Ȋmbunǎtǎțirea unui produs din punct de vedere calitativ

Procesul de productie contribuie atât la obtinerea diferitelor produse, lucrari si servicii, cât si la crearea
unui ansamblu de relatii de productie între persoane ce concura la realizarea acestuia.
În cadrul unui proces de productie componenta principala o constituie procesele de munca iar în anumite
ramuri industriale la acestea se adauga si anumite procese industriale. Tinând seama de aceste
componente, conceptul de proces de productie mai poate fi definit prin totalitatea proceselor de munca si
a proceselor naturale ce concura la obtinerea produselor sau la executia diferitelor lucrari sau servicii.

Procesul de productie poate fi definit prin trei componente:

- intrari
- iesiri
- realizarea procesului de productie.

Componentele procesului de productie:

1.Procesul tehnologic este format din ansamblul operațiilor tehnologice prin care se realizează un
produs sau repere componente ale acestuia. Procesul tehnologic modifică atât forma ,structuracât
și compoziția chimică a diverselor materii prime pe care le prelucrează.
2.Procesele de muncă sunt acele procese prin care factorul uman acționează asupra obiectelor
muncii cu ajutorul unor mijloace de muncă.
3.În unele procese de producție mai intervin și procesele naturale în cadrul cărora obiectele
muncii suferă transformări fizice și chimice, sub acțiunea unor factori naturali (procese de
fermentație, uscarea lemnului, afumarea mezelurilor, etc).

2. Criterii de clasificare a elementelor componente ale procesului de productie:

1.În raport cu modul de participare la executarea diferitelor produse:
Procese de muncă de bază –transformă materiile prime și materialele în produse, lucrări sau
servicii.
Procese auxiliare –asigură obținerea unor produse sau lucrări care asigură și condiționează buna
desfășurare a proceselor de muncă de bază.
Procese de muncă de servire –au ca scop executarea unor servicii productive care nu constituie
obiectul activității de bază sau activităților auxiliare, dar prin realizarea lor condiționează buna
desfășurare atât a activității de bază, cât și a celor auxiliare.
2.În raport cu modul în care se execută:
Procese manuale –sunt cele în care acțiunea manuală a omului este preponderentă ( încărcarea –
descărcarea mărfurilor, etc)
Procese manual mecanice –sunt cele în care transformarea materiilor prime și materialelor se
face de către mașini și utilaje, muncitorul efectuând conducerea acestora.
Procese de aparatură –sunt acele procese de producție în care executantul are sarcina de a
urmări și regla mașini,aparate, utilaje și instalații care prelucrează materiile prime și materialele
în vederea obținerii produsului finit ( neutralizarea, oxidarea, uscarea,etc).

4
 Ȋmbunǎtǎțirea unui produs din punct de vedere calitativ

3.În raport cu modul de obținere a produselor finite din materii prime:

Procese directe –atunci când produsul finit este obținut în urma unor operații succesive asupra
aceleiași materii prime.
Procese sintetice -atunci când produsul finit se obține din mai multe feluri de materii prime,
după prelucrări succesive.
Procese analitice –când dintr-un singur fel de materii prime se obține o gamă largă de produse.
4.În raport cu natura tehnologică a operațiilor efectuate
Procese chimice –se efectuează în instalații închise ermetic și în care are loc transformarea
materiilor prime în produse finite în urma unor reacții chimice, termochimice sau electrochimice
Procese de schimbare a configurației sau a formei –prin operații de prelucrare mecanică a
materiilor prime cu ajutorul unor mașini
Procese de asamblare.
5.În raport cu natura activității desfășurate:
Procese de producție propriu-zise în care are loc transformarea efectivă a materiilor prime și
materialelor în bunuri economice.
Procese de depozitare, de transport.

3. Tipurile de productie, concept, criterii de clasificare, caracteristici

În practica se disting 3 tipuri de productie:
- tipul de productie în masa
- tipul de productie în serie
- tipul de productie individual
Tipul de productie în masa este caracteristic întreprinderilor care fabrica o gama redusa de
tipuri de produse iar fiecare tip de produs se executa în cantitati foarte mari, adica în masa.
În conditiile acestui tip de productie are loc o specializare a întreprinderii în ansamblu sau pe
sectii si ateliere pâna la nivelul locurilor de munca.
La acest tip de productie deplasarea produselor de la un loc de munca la altul se face în mod
continuu, de regula bucata cu bucata, folosindu-se în acest scop mijloace de transport în cea mai
mare parte mecanizate si automatizate.
Prin caracteristicile sale, tipul de productie în masa creeaza conditii pentru automatizarea
productiei si organizarea ei sub forma de linii tehnologice în flux.
Tipul de productie în serie caracterizeaza întreprinderile care fabrica o gama mai larga de
produse în cantitati mari, mijlocii sau mici.
În raport cu nomenclatura produselor fabricate si marimea seriilor de fabricatie precum si gradul
de specializare a sectiilor, atelierelor si a locurilor de munca, acesta poate fi mai accentuat sau
mai redus, iar deplasarea produselor de la un loc de munca la altul se face în catitati egale cu
marimea lotului de transport.
Pentru deplasarea produselor de la un loc de munca la altul se folosesc mijloace de transport cu
mers continuu, în cazul seriilor mari si cu mers discontinuu în cazul unor serii mici de fabricatie.
La întreprinderile caracterizate prin tipul de productie în serie amplasarea diferitelor masini si

5
 Ȋmbunǎtǎțirea unui produs din punct de vedere calitativ

utilaje se face pe grupe omogene sau pe linii de productie în flux.

Tipul de productie individual
Întraprinderile caracterizate prin acest tip de productie executa o gama foarte larga de produse,
fiecare fel de produs fiind unicat sau executându-se îan cantitati foarte reduse.
În cantitatea tipului de produse individuale, diferitele sectii, ateliere si locuri de munca sunt
organizate dupa principiul tehnologic, folosind masini, utilaje si forta de munca cu caracter
universal pentru a fi adaptate rapid la executia unei varietati de feluri de produse în conditii de
eficienta economica.O alta caracteristica a acestui tip de productie o constituie faptul ca
produsele sau piesele se deplaseaza de la un loc de munca la altul bucata cu bucata sau în loturi
mici, folosindu-se pentru deplasare mijloace de transport cu mers discontinuu.
Datorita caracterului de unicat al produselor sau agamei largi de produse, pregatirea tehnica a
fabricatiei nu este la fel de detaliata ca la tipul productiei în masa.

4. Metode de organizare a productiei de baza

Asupra metodelor de organizare a productiei de baza are influenta gradul de transformare a
produselor finite, precum si gradul de complexitate a operatiilor procesului tehnologic.
Primul tip de organizare a productiei de baza este organizarea productiei în flux pe linii de
fabricatie - specifica întreprinderilor care fabrica o gama redusa de feluri de produse în masa sau
în serie mare.
În aceste cazrui organizarea productiei în flux se caracterizeaza în metode si tehnici specifice
cum sunt: organizarea pe linii tehnologice pe banda, pe linii automate de productie si ajungându-
se în cadrul unor forme agregate superioare la organizarea pe ateliere, sectii sau a întreprinderii
în ansamblu cu productia în flux în conditiile unui grad înalt de mecanizare si automatizare.
Organizarea productiei în flux se caracterizeaza prin:
- divizarea procesului tehnologic pe operatii egale sau multiple sub raportul volumului de munca
si precizarea celei mai rationale succesiuni a executarii lor;
- repartizarea excutarii unei operatii sau a unui grup restrâns de operatii pe un anumit loc de
munca;
- amplasarea locurilor de munca în ordinea impusa de succesiunea executarii operatiilor
tehnologice;
- trecerea diferitelor materii prime, piese si semifabricate de la un loc de munca la altul în mod
continuu sau discontinuu cu ritm reglementat sau liber în raport cu gradul de sincronizare a
executarii operatiilor tehnologice;
- executarea în mod concomitent a operatiilor la toate locurile de munca în cadrul liniei de
productie în flux;
- deplasarea materialelor, a pieselor, semifabricatelor sau produselor de la un loc de munca la
altul prin mijloacele de transport adecvate;
- executarea în cadrul formei de organizare a productiei în flux a unui fel de produs sau piesa sau
a mai multor produse asemanatoare din punct de vedere constructiv, tehnologic si al materiilor
prime utilizate. [3]

6
 Ȋmbunǎtǎțirea unui produs din punct de vedere calitativ

1.4. Configurația, funcțiile și procesul de producție specific aparatului de fotografiat de tip brigde
Sony Cyber-shot DSC-H400

Denumirea componentelor Sony Cyber-shot DSC-H400

Figura 1.2 “Componentele Sony Cyber-shot DSC-H400”

1. Buton rotativ pentru mod
2. Declanşator
3. Pentru înregistrarea de imagini: Clapetă W/T (Zoom)
4. Pentru vizualizare: Clapetă (Index) / Clapetă (Zoom de redare)
5. Lampă cu temporizator/Iluminator AF
6. Obiectiv
7. Bliţ
8. Selector de reglare a identificatorului
9. Butonul de ieşire bliţ
10. Cârlig pentru cureaua de umăr
11. Difuzor
12. Terminal USB A/V OUT
13. Vizor
14. Ecran LCD
15. Butonul MENU
16. Microfon
17. Butonul FINDER/MONITOR
18. Butonul ON/OFF (Alimentare)
19. Butonul REC
20. Buton de control

7
 Ȋmbunǎtǎțirea unui produs din punct de vedere calitativ

21. Butonul (Ştergere)

22. Butonul (Redare)
23. Slot de introducere a bateriei
24. Clapetă pentru scoaterea bateriei
25. Slot pentru card de memorie
26. Lampă de acces
27. Capac de baterie/card de memorie
28. Receptacul pentru trepied [4]

Funcţii utile
 Zoom -camera măreşte imaginea cu zoomul optic (până la 63×). Dacă se depăşeşte scala
de zoom, camera foloseşte zoomul inteligent sau zoomul digital de precizie
 DISP- Setare afişaj
 Utilizarea bliţului- înregistreazǎ imagini în condiţii de iluminare slabă sau cu lumina din
spate, puteţi lumina subiectul cu ajutorul bliţului. În plus, bliţul ajută la reducerea
tremurului camerei.
 Selectarea dimensiunii imaginii - dimensiunea imaginii determină dimensiunea fişierului
imagine care este înregistrat atunci când capturaţi o imagine.
 Reglarea focalizării

Procesul de producție

Figura 1.3 “Partile componente ale aparatului de fotografiat”

Oricat a avansat tehnica in ultimii ani, aparatele de fotografiat au aceleasi componente de baza:
a) corpul aparatului; b) obiectivul; c) diafragma; d) obturatorul; e) vizorul; f) sistemul de
transport.

a)Corpul aparatului (camera obscura);

Este foarte important sa fie complet izolat, astfel incat sa nu permita intrarea luminii in interior,
cu exceptia celei care intra prin obiectiv. Corpul este proiectat conform unor principii
ergonomice, astfel incit sa permita accesul usor si rapid la facilitatile aparatului.

8
 Ȋmbunǎtǎțirea unui produs din punct de vedere calitativ

b)Obiectivul
Obiectivul permite accesul luminii in aparat si focalizeaza imaginea. Este elementul care
determina in foarte mare masura claritatea si calitatea imaginii finale. Caracteristicile definitorii
ale obiectivelor sunt distanta focala si luminozitatea.
Distanta focala a unui obiectiv se masoara in milimetri si determina unghiul de camp. In functie
de distanta focala, obiectivele se impart in:
-superangulare, cu distanta focala pana in 40mm;
- obiective normale, cu distanta focala in jur de 50mm;
- teleobiective, cu distanta focala peste 70mm.
Luminozitatea reprezinta deschiderea maxima a diafragmei obiectivului.
c)Diafragma
Diafragma controleaza deschiderea obiectivului si determina cantitatea de lumina. Se masoara cu
ajutorul numarului f, care este de fapt un raport intre diametrul fizic al deschiderii si distanta
focala, astfel incat, indiferent de obiectiv, o anume valoare a diafragmei inseamna aceeasi
cantitate de lumina intrata in aparat. Diafragma ia valori din scala 1; 1,4; 2; 2,8; 4; 5,6; 8; 11; 16;
22; 32; 64 etc., fiecare valoare reprezentand jumatate din cantitatea de lumina admisa de valoarea
precedenta. De exemplu o diafragma f/1,4 admite de doua ori mai multa lumina decat f/2.
d)Obturatorul
Obturatorul este mecanismul care controleaza durata de expunere a cadrului la lumina.
Ca si in cazul diafragmei, controlul timpului de expunere se face in trepte, fiecare treapta
dubland sau injumatatind timpul de expunere. 1/2000; 1/1000; 1/500; 1/250; 1/125; 1/60; etc.
Pozitia B pe butonul care controleaza timpul de expunere reprezinta, in care aparatul tine
obturatorul deschis atata timp cat este tinut apasat butonul de declansare.
Pozitia T - mai putin folosita in prezent - este asemanatoare, cu diferenta obturatorul se deschide
la apasarea butonului de declansare si ramane deschis pana la a doua apasare a butonului de
declansare. Pozitia X indica sincronizarea cu blitzul, care se face la un anumit timp de expunere.
e) Vizorul
Vizorul permite vizualizarea imaginii, permitand controlarea compozitiei si, in functie de tipul
aparatului, a claritatii.
f) Sistemul de transport:
Sistemul de transport desi nu este o componenta propriu-zisa a aparatului, este totusi important
in functionarea acestuia. La aparatele mai vechi, acesta este o parghie in partea de sus, dreapta a
corpului, insa la majoritatea aparatelor moderne sistemul este automat. [5]

9
 Ȋmbunǎtǎțirea unui produs din punct de vedere calitativ

Capitolul 2. Caracteristicile calitative ale produsului

Pentru ca produsul să fie de calitate trebuie să corespundă exigenţelor consumatorilor, iar

pentru a îndeplini aceste exigenţe trebuie să aibă caracteristici de calitate. Din punct de vedere al
cerinţelor şi exigenţelor consumatorilor, caracteristicile de calitate pot fi:
 a) tehnice;
 b) economice;
 c) psiho-senzoriale;
 d) de ordin social;
 e) de disponibilitate.
a) Caracteristicile tehnice se referă la însuşirile produselor ce se concretizează printr-o serie de
proprietăţi fizice, chimice, biologice. Ele se determina cu ajutorul unor indicatori cuantificabili.
Caracteristicile tehnice ale unui produs complex sunt multiple şi variate, însă prezintă importantă
diferită în stabilirea şi aprecierea nivelului calitativ al produsului.
În funcţie de importantă lor, caracteristicile tehnice se pot grupa în:
- caracteristici principale, care au rol hotărâtor în aprecierea calităţii produsului. În cazul
nerealizării lor, produsul nu poate fi încadrat în calitatea prevăzută sau devine necorespunzător
scopului urmărit;
- caracteristici secundare, a căror nerealizare influenţează numai parţial viitoarea utilizare a
produsului;
- caracteristici tertiale, care nu influenţează utilizarea produsului în procesul de consum.
b) Caracteristicile economice se exprimă cu ajutorul unor indicatori economici şi analitici: preţ,
randament, cheltuieli de exploatare, cheltuieli de mentenanţă, grad de valorificare a
materiilor prime etc. O caracteristică economică foarte importantă pentru toate produsele este
termenul de garanţie.
c) Caracteristicile psiho-senzoriale vizează efecte de ordin estetic, ergonomic, organoleptic
etc., pe care produsele le au asupra consumatorilor prin formă, culoare, grad de finisare, mod de
ambalare, linie, etc. Aparent caracteristicile psiho-senzoriale au un caracter subiectiv, dar
specialiştii au criterii riguroase de apreciere a lor.
d) Caracteristicile de ordin social vizează efectele produselor asupra mediului natural, asupra
siguranţei şi sănătăţii fizice şi psihice a oamenilor. Ele se referă la gradul de poluare, confort,
nivel de iluminare, de radiaţii, toxicitate etc.
e) Caracteristicile de disponibilitate arată gradul de satisfacere de către un produs a nevoilor
posesorului sau, respectiv probabilitatea că acel produs să poată fi folosit atunci când posesorul
are nevoie. Această aptitudine a produselor de a-şi îndeplini funcţiile utile este definită cu
ajutorul a două concepte fundamentale: siguranţă în exploatare (fiabilitatea); operativitatea
lucrărilor de întreţinere (mentenabilitatea).

2.1. Caracteristici calitative stabilite prin metoda QFS “Casa calității”

Metodei QFD se exprimǎ astfel:-Quality (calitate) - prin faptul că dorinţele clientului
sunt transferate în produsul final; -Function( functțe) - prin faptul că toate funcţiile
10
 Ȋmbunǎtǎțirea unui produs din punct de vedere calitativ

organizatorice conlucrează împreună; -Deployment (implementare) - pentru a defini în unităţi

mai precise toate activităţile necesare, care trebuie să fie măsurate şi controlate.
Casa calitǎții ( QFD) este formatǎ dintr-un set de matrici(vectori) folosite pentru a face
legătura între vocea clientului şi necesităţile tehnice ale unui produs, planurile de control
al procesului şi operaţiile de producţie. [6]

Tabelul E prezinta
corelatiadintre
caracteristici;

Coloana B TabelulC este matricea Coloana D prezinta o

Coloana A prezinta
prezinta relatiilor si arata comparatie a modului
cerintele (nevoile
importanta pe corespondenta dintre in care alte
clientilor);
care clientii o nevoile clientilor si intreprinderi satisfac
acorda cerintelor; caracteristicile tehnice; nevoile clientilor

Linia F arata valorile

stabilite de intreprindere
pentru caracteristici.
Figura 2.1.Casa calitatii metoda Q.F.D

2.2. Identificarea caracteristicilor aparatului de fototografiat Sony Cyber-shot DSC-H400 prin

metoda QFD.

Tabelul 2.1 “Caracteristicile aparatului de fototografiat Sony Cyber-shot DSC-H400 prin metoda QFD”

Caracteristici produs
Cerințe primare Cerințe secundare Cerințe terțiale
Sony Cyber-shot DSC-H400
- memorie de stocare mare
-sa nu se blocheze - durata de viata mare a
-functionare in acumulatorilor
conditii optime - sa raspunda imediat
-timp de afisare
schimbarilor de functii
Caracteristici funcționale rapid
- display mai mare
- focalizare auto inteligenta
- focalizare buna
-calitatea înalta a - zoom optic avansat
imaginii - control asupra - moduri diverse de expunere
expunerii - viteza obturator
-sa fie usor de - blit integrat
Caracteristici ergonomice -mâner ergonomic
utilizat - suport trepied
- butoanele poziţionate ca la o
-sa aiba design si - aspectul unei cameră foto profesională, uşor
Caracteristici estetice
aspect placut camere DSLR accesibile
-vizor electric

11
 Ȋmbunǎtǎțirea unui produs din punct de vedere calitativ

2.2.1. Obiectivele şi scopul metodei QFD

Obiectivul general al utlizarii metodei QFD in scopul identificarii caracteristicilor
produsului Sony Cyber-shot DSC-H400. urmareste satisfacerea unui numar cat mai mare de
nevoi ale consumatorilor, produsul fiind dedicat fotografilor amatori care invata functiile unui
DSLR, dar si oamenilor ce isi doresc o simpla camera foto de vacanta ce realizeaza poze si
inregistrari video de o calitate superioara.

2.2.2. Identificarea cerințelor clietilor

1. Sǎ fotografieze la o calitate inalta
2. Sǎ aiba slot de card
3. Sǎ fie usor de manevrat
4. Sǎ poatǎ vizualiza clar fotografiile pe ecran
5. Capacitate mare de stocare
6. Greutate redusa
7. Aspect DSLR
8. Sǎ permitǎ fotografierea la distanțǎ
9. Sǎ focalizeze usor
10. Folosirea acesoriilor foto

2.2.3. Identificarea cerințelor tehnice

Tabel 2.2. “Cerințele tehnice ale produsului Sony Cyber-shot DSC-H400”

Cerințe primare
- memorie de stocare mare
- duratǎ mare de viața a
acumulatorilor
- display mai mare
- zoom optic avansat
- viteza obturator
-focalizare auto inteligenta
Unitate de
Cerințe secundare Cerințe terțiale
mǎsurǎ
- sǎ permitǎ pǎstrarea şi - determinarea
vizualizare unui numǎr cât dimensiunii fişierului
GB
mai mare de fotografi şi imagine care este
înregistrǎri înregistrat
- materialul din care sunt
-încarcare rapidǎ mA/h
fǎcute bateriile
-mǎrime diagonala ecran - numar mare de puncte inch
- dacǎ depăşeşte scala de
zoom, camera foloseşte - calitate ridicata a
X mpx
zoomul inteligent sau zoomul imaginii
digital de precizie
- durata de expunere pe -controlul timpului de
sec.
intervale cat mai diverse expunere
-obiectivul sǎ permita accesul
luminii in aparat si -reglarea focalizarii mm
focalizarea imaginii

12
 Ȋmbunǎtǎțirea unui produs din punct de vedere calitativ

2.2.4. Casa calității

Tabel 2.3. “Determinarea Caracteristicilor prin metoda QFD”

Determinarea valorii scop

3. Sǎ fie usor de manevrat

Efectul asupra valorii de

4. Sǎ poatǎ vizualiza clar

fotografierea la distanțǎ

10.Folosirea acesoriilor

Determinarea ponderii
2. Sǎ aiba slot de card
1. Sǎ fotografieze la o

9.Sǎ focalizeze usor

Importanțǎ

fotografiile pe ecran
6. Greutate mica

7. Aspect DSLR

8. Sǎ permitǎ
calitate înalta

vânzare

client
foto
1. Memorie de
9 9 9 0 3 3 0 0 0 9 3 2 33
stocare mare
2. Duratǎ de viațǎ
mare a 9 3 1 0 9 3 3 9 1 0 3 2 29
acumulatorilor
3. Sǎ rǎspunda
imedit schimbarilor 9 1 1 0 9 0 3 9 9 0 1 2 33
de functii
4. Display mai mare 1 3 0 3 9 0 9 0 0 0 1 1 24
5. Focalizare auto
9 9 0 0 9 0 0 9 9 3 3 2 39
inteligentǎ
6. Zoom optic
9 9 0 9 3 1 9 9 9 1 5 2 50
avansat
7. Moduri diverse de
3 9 0 1 9 0 1 9 9 0 3 1 38
expunere
8. Vitezǎ obturator 1 9 0 1 3 0 3 9 9 0 3 2 34
9. Bliț integrat 9 9 0 9 1 1 9 3 9 3 1 2 44
10. Suport trepied 3 9 0 9 3 3 9 9 9 9 1 1 33
11. Butoanele
poziţionate ca la o
cameră foto 9 3 0 9 9 0 3 3 3 9 3 2 39
profesională, uşor
accesibile
12.Vizor electric 1 3 0 9 0 1 9 1 3 0 5 1 27
Unitǎți de mǎsurǎ mpx GB cm inch g cm mm sec mm

13
 Ȋmbunǎtǎțirea unui produs din punct de vedere calitativ

2.2.5. Rezultatele identificǎrii caracteristicilor cu ajutorul metodei QFD

Tabel 2.4. “Determinarea Caracteristicilor Clientilor ”

Caracteristicile Clienților Ponderea

1. Zoom optic avansat 50
2. Bliț integrat 44
3. Focalizare auto inteligentǎ 39
4. Butoanele poziţionate ca la o cameră foto profesională, uşor accesibile 39
5. Moduri diverse de expunere 38
6. Vitezǎ obturator 34
7. Memorie de stocare mare 33
8. Suport trepied 33
9. Sǎ rǎspunda imedit schimbarilor de functii 33
10. Duratǎ de viațǎ mare a acumulatorilor 29
11. Vizor electric 27
12. Display mai mare 24

2.2.6. Concluzii

Ponderea cea mai mare în cerințele clientțlor o are caracteristica “ zoom optic avansat” fiind
cea care defineste funcția principala a aparatului de fotografiat Sony Cyber-shot DSC-H400. Ȋn
functțe de importanțǎ pe locul 2 se aflǎ caracteristica “bliț integrat”, iar pe locul 3 avem
urmatoarele doua caracteristici cu un grad mare de importațǎ “focalizare auto inteligenta” şi
“butoanele poziţionate ca la o cameră foto profesională, uşor accesibile”.

14
 Ȋmbunǎtǎțirea unui produs din punct de vedere calitativ

Capitolul 3. Nivelul tehnic

Nivelul tehnic este un indicator important ca urmare a faptului ca ofera informatii beneficiarilor
despre calitatea si eficienta utilajelor in exploatare si totodata, deoarece evidentiaza un aspect
esential al eficientei produsului la beneficiar.

3.1. Nivelul tehnic stabilit al produsului Sony Cyber-shot DSC-H400 în comparatie cu

produsul asemǎnǎtor Nikon Coolpix P600

Tabelul 3.1 “Nivelul tehnic al produsului Sony Cyber-shot DSC-H400”

Sony Sony Sony Nikon
Cyber-shot Cyber-shot Cyber-shot Coolpix P600 Nivel de
Caracteristica DSC-H200
DSC-H400 DSC-H300 (produsul de importanta
(C)
(A) (B) referinta)
1) Mentenabilitate 3 ani 2 ani 2 ani 3 ani 4
2) Greutate 628 gr 590 530 525 gr 4
3) Zoom optic 63X 36x 26x 60 X 1
4) Duratǎ
400 cadre 350 cadre 300 cadre 420 cadre 2
acumulatori
5) Distanța focalǎ
277 mm 158 mm 155 mm 288 mm 3
maximǎ
6) Rezoluție foto 20.1 mpx 20.1 mpx 20.1 mpx 26.1 mpx 1
7) Vitezǎ
1500 sec 1400 sec 1200 sec 3000 sec 3
obturator
8) Stocare
55 Mb 45 Mb 35 Mb 56 Mb 2
memorie

3.2. Determinarea nivelului tehnic al produsului Sony Cyber-shot DSC-H400 prin metoda
STEM (calcul 3 produse + 1 referinta)

Catalogarea caracteristicilor in submulţimile S1 și S2:

S1 = { Mentenabilitate, Zoom optic, Duratǎ acumulatori, Distanța focalǎ maximǎ, Rezoluție
foto, Vitezǎ obturator, Stocare memorie }

S2 = { Greutate}

15
 Ȋmbunǎtǎțirea unui produs din punct de vedere calitativ

Tabelul 3.2.“ “Calculul ponderii caracteristicilor”

M G Zo Da Dfm Rf Vo Sm ∑ γ
Mentenabilitate
- 2 0 1 2 0 2 1 1 0.01
(M)
Greutate (G) 0 - 0 0 0 0 0 0 1 0.01
Zoom optic (Zo) 1 4 - 2 4 1 4 2 22 0.23
Duratǎ
0 2 0 - 2 0 2 1 19 0.20
acumulatori (Da)
Distanța focalǎ
0 1 0 0 - 0 1 0 5 0.05
maximǎ(Dfm)
Rezoluție foto
1 4 0 2 4 - 4 2 22 0.23
(Rf)
Vitezǎ obturator
0 1 0 0 0 0 - 0 5 0.05
(Vo)
Stocare memorie
0 1 0 0 1 0 1 - 19 0.20
(Sm)
∑=94
Calculul nivelului tehnic – absolut
𝒙𝒊𝒋
𝑯𝒂𝒊 = 𝜶𝜫 ∗ ( 𝒙𝒍𝒋) + −𝜸𝒋 (1)

3 0.01 525 0.01 63 0.23 400 0.20 277 0.05 20.1 0.23 1500 00.5
1) 𝐻𝑎 𝐴 = 1000 ∗ (3) ∗ (628) ∗ (60) ∗ (420) ∗ (288) ∗ (26.1) ∗ (3000) ∗
55 0.20
(56) = 661.97

2 0.01 525 0.01 36 0.23 350 0.20 158 0.05 20.1 0.23 1400 00.5
2) 𝐻𝑎 𝐵 = 1000 ∗ (3) ∗ (590) ∗ (60) ∗ (420) ∗ (288) ∗ (26.1) ∗ (3000) ∗
45 0.20
(56) = 509.62

2 0.01 525 0.01 26 0.23 300 0.20 155 0.05 20.1 0.23 1200 00.5
3) 𝐻𝑎 𝐶 = 1000 ∗ (3) ∗ (530) ∗ (60) ∗ (420) ∗ (288) ∗ (26.1) ∗ (3000) ∗
35 0.20
( ) = 403.74
56

Calculul nivelului tehnic- relativ

𝟏𝟎𝟎
𝑯𝒓𝒊 = 𝑯𝒂𝒊 ∗ 𝒎𝒂𝒙 {𝑯𝒂𝒊} (2)

1) HrA = 100 ∗ 661.97/1000 = 66.19%

2) Hr B = 100 ∗ 501.62/1000 = 50.16%

16
 Ȋmbunǎtǎțirea unui produs din punct de vedere calitativ

3) Hr C = 100 ∗ 403.74/1000 = 40.37%

3.2.1. Obiectivele şi scopul metodei STEM

Obiectivele metodei STEM sunt:

 determinarea ponderii de influenţă a caracteristicilor tehnice;
 identificarea valorii caracteristicilor fiecărui produs;
 catalogarea caracteristicilor în submulţimile S1şi S2;
 determinarea importanţei fiecărei caracteristici în raport cu celelalte;
 compararea nivelului tehnic al Camerei foto Sony Cyber-shot DSC-H400 cu nivelul
tehnic al produselor Sony Cyber-shot DSC-H300 şi Sony Cyber-shot DSC-H200 .

3.2.2. Aplicarea paşilor de rezolvare cu ajutorul metodei STEM

1. Identificarea valorii caracteristicilor fiecărui produs;

2. Catalogarea caracteristicilor in submulţimile S1și S2;
3. Determinarea ponderii caracteristicilor comparându-se două câte două;
4.Calculul ponderii caracteristicilor.
5.Calculul nivelului tehnic absolut: 𝐻𝑎𝑖 = 𝛼𝛱(𝑥𝑖𝑗/𝑥0 𝑗) + −𝛾 𝑗
6.Calculul nivelului tehnic-relativ: 𝐻𝑟𝑖 = 𝐻𝑎𝑖100/𝑚𝑎𝑥 {𝐻𝑎𝑖}

3.2.3. Concluzii

În ordinea importanţei HaABC şi HrABC se găsesc astfel:

 HaA (𝟔𝟔𝟏. 𝟗𝟕) şi HrA (66.19%)

 HaB (𝟓𝟎𝟏. 𝟔𝟐) şi HrB (𝟓𝟎. 𝟏𝟔%)
 HaC (𝟒𝟎𝟑. 𝟕𝟒) şi HrC (40.37%)

Comparaţii între A, B şi C a valorii nivelului tehnic :HrA> HrB>HrBC.

Se observă că produsul A este cel mai apropiat de produsul de referinţă, în timp ce
produsul C este cel mai depărtat.
Produsele A şi B sunt foarte aproapiate ca nivel tehnic, fiind şi mult mai bune decât
produsul C, acesta din urmă având un nivel tehnic mult mai mic decât celelalte două.
Produsul care are cel mai ridicat nivel tehnic este A, rezultă că acesta este cel mai bun
produs dintre cele trei.

17
 Ȋmbunǎtǎțirea unui produs din punct de vedere calitativ

Capitolul 4. Analiza Valorii

Metoda Analizei Valorii permite reducerea costurilor inutile sau disproporţionate ale unor
părţi de produse faţă de aporturile de calitate pe care părţile respective îl aduc. Prin utilizarea
acestei metode se determina creşterea calităţii produselor, optimizarea marinmii proprietăţilor
esenţiale şi ale funcţiilor.
Această metodă are ca obiectiv fundamental stabilirea unui raport minim între valoarea
de inrebuintare a unui produs şi costurile de producţie pe care le generează. Se deosebeşte
fundamental de cele clasice folosite şi în prezent la reducerea costurilor.
Metoda realizează o legătură directă între:
 funcţiile unui produs şi costurile necesare realizării lui;
 nivelul acestor funcţii şi al costurilor trebuie să fie un raport direct proporţional.
Spre deosebire de modelele clasice care îmbunătăţesc ceea ce există, analiza valorii concepe
sau reconcepe produsul în funcţie de necesităţi şi urmăreşte realizarea unei funcţii ignorând
soluţia actuală. Studiile de analiză a valorii nu urmăresc în exclusivitate, numai reducerea
costurilor; ea este folosită, în acelaşi timp, şi pentru îmbunătăţirea valorii de întrebuinţare a
produselor, deci pentru satisfacerea mai deplină a utilizatorului.
Metoda pleacă de la premisa că, pe utilzator, nu îl interesează produsul ca obiectiv fizic, ci
serviciile pe care acesta i le poate aduce. Se porneşte, astfel, tocmai de la stabilirea funcţiilor
necesare produsului pentru a satisface nevoia socială; orice costuri care nu contribuie la
realizarea functilor vor fi eliminate, obţinându-se în acest mod economii importante.

4.1. Etapele desfǎşurǎrii analizei valorii

1. Stabilirea functiilor pentru analiza valorii;

2. Stabilirea nivelelor de importanta a functiilor cu ajutorul metodei STEM;
3. Stabilirea relatiilor intre repere care indeplinesc functiile respective;
4. Stabilirea costurilor functiilor;
5. Stabilirea costului teoretic;
6. Efectuarea calcului teoretic

Ȋn aboradea analizei valorii urmarim obtinerea unor costuri mai mici prin eliminarea unor
costuri inutile si ale celor nejustificabile, totodata se doreste cresterea calitatii pentru ca produsul
sa prezinte un raport bun calitate/pret.
Obiectivul principal al analizei valorii este obtinerea unui raport maxim intre valoarea de
intrebuintare a produsului si costul de productie. [7]

18
 Ȋmbunǎtǎțirea unui produs din punct de vedere calitativ

1. Stabilirea functiilor pentru Analiza Valorii;

Tabelul 4.1. Stabilirea nivelelor functiilor de baza pentru Analiza Valorii

Caracteristici Funcţie Simbol Unitate de măsură

F1- Asigură grame

Greutate mică G
manevrabilitatea
F2- Asigură focalizarea la X
Zoom optic Zo
distanțǎ
F3- Asigură funcţionarea mAh
Să aibă încărcător rapid Da
indelungata
F4- Asigură timpul de secunde
Vitezǎ obturator Rf
expunere.
F5- Asigură claritatea Mpx
Rezoluţie cameră foto Vo
superioara a fotografiilor
Memorie internă cât mai F6- Asigură spaţiu pentru Mb
Sm
mare stocarea fotografiilor.

2. Stabilirea nivelelor de importanta a functiilor cu ajutorul metodei STEM;

Tabelul 4.2. Stabilirea nivelelor de importantă a funcţiilor cu ajutorul metodei STEM

M G Zo Da Dfm Rf Vo Sm ∑ x %
F1- Asigură
0 - 0 0 0 0 0 0 1 0.015 1.5%
manevrabilitate
F2- Asigură
focalizarea la 1 4 - 2 4 1 4 2 22 0.235 23.5%
distanțǎ
F3- Asigură
funcţionarea 0 2 0 - 2 0 2 1 19 0.20 20%
indelungata
F4- Asigură
claritatea
1 4 0 2 4 - 4 2 22 0.235 23.5%
superioara a
fotografiilor
F5- Asigură
timpul de 0 1 0 0 0 0 - 0 5 0.05 5%
expunere.
F6- Asigură
spaţiu pentru
0 1 0 0 1 0 1 - 19 0.20 20%
stocarea
fotografiilor
∑=88

19
 Ȋmbunǎtǎțirea unui produs din punct de vedere calitativ

3. Stabilirea relatiilor intre repere care indeplinesc functiile respective;

Tabelul 4.3. Stabilirea relaţiilor între repere-funcţiile şi costurilor funcţiilor.

F6- Asigură spaţiu pentru

F2- Asigură focalizarea la

superioara a fotografiilor
F3- Asigură funcţionarea

F5- Asigură timpul de

F4- Asigură claritatea

stocarea fotografiilor
manevrabilitatea

indelungata
F1- Asigură

expunere.
distanțǎ
(RON)
Cost
Repere

120 x
Carcasa
0.015
x x
Lentile aparat 320
0.235 0.235
Obiectiv cu zoom x x x
230
optic 0.235 0.235 0.05
x
Acumulatori 80
0.20
Sisteme de x x
100
incorporare accesori 0.015 0.20
Cost produs 850 - - - - -

*x- Corelaţia funcţiei cu reperul care o îndeplineşte.

Cost produs =∑𝒏𝒊=𝟏 𝑪𝒊𝒋 (3)

𝒋=𝟏

Cost produs = 120 + 320 + 230 + 80 + 100 = 850 RON

––

20
 Ȋmbunǎtǎțirea unui produs din punct de vedere calitativ

4. Stabilirea costurilor functiilor;

F1- Asigură manevrabilitatea

F6- Asigură spaţiu pentru

F2- Asigură focalizarea la

superioara a fotografiilor
F3- Asigură funcţionarea

F5- Asigură timpul de

F4- Asigură claritatea

stocarea fotografiilor
indelungata

expunere.
distanțǎ
(RON)
Cost
Repere

x
120
Carcasa 0.015
1.8
x x
Lentile aparat 320 0.235 0.235
160 160
x x x
Obiectiv cu zoom
230 0.235 0.235 0.05
optic
103.94 103.94 22.11
x
Acumulatori 80 0.20
80
x x
Sisteme de
100 0.015 0.20
incorporare accesori
6.97 93.02
Cost produs 850 8.77 263.94 80 103.94 182.11 93.02
Y 0.01 0.31 0.09 0.12 0.21 0.10

5. Stabilirea costului teoretic.

Tabelul 4.4. Elemente de calcul.

F1 F2 F3 F4 F5 F6
Xi 1.5 23.5 20 23.5 5 20
Yi 1 31 9 12 21 10
Xi2 2.25 552.25 400 552.25 441 400
Xi* Yi 1.5 728.5 180 282 105 200

21
 Ȋmbunǎtǎțirea unui produs din punct de vedere calitativ

Yi=a +b Xi unde, (4)

a = Coeficientul obţinut prin metoda celor mai mici pătrate.

Xi= Panta deprtei.

∑𝑛
𝑖=1 𝑋𝑖∗𝑌𝑖
a= ∑𝑛 2
(5)
𝑖=1 𝑋𝑖

a = 3.32

Coeficientul de corelaţie: 0 < R< 1

În general, r > 0.4 → corelaţie bună.

Este independenţa de unitatea de măsură şi nu se utilizează decât pentru valori normal

distribuite.

 r є [0; 0.2] → corelaţie foarte slabă;

 r є [0.2; 0.4] → corelaţie slabă;

 r є [0.4; 0.6] → corelaţie rezonabilă;

 r є [0.6; 0.8] → corelaţie înalta;

 r є [0.8; 1] → corelatie foarte inalta → relatie foarte strinsa intre variabile

Ilustrarea grafică a funcţiilor produsului.

40

35

30
F2(23.5; 31)
25

20
F5(5; 21)
15
F6(20; 10)
10 F3(20 ;9)
F4(23.5,12)
5
F1(1.5; 1)
0
0 5 10 15 20 25

Figura 4.1 Corelaţia funcţiilor produsului.

22
 Ȋmbunǎtǎțirea unui produs din punct de vedere calitativ

În cazul funcţiilor evidenţiate mai sus coeficientul de corelaţie are o valoare de 0,8675 (0 < 0,8675 < 1).

Acesta se regăseşte în intervalul [0.8; 1] ceea ce înseamnă că între punctele de pe grafic există o
corelaţie foarte inalta.

4.2. Concluzii

Din graficul rezultat se identifica poziţionarea funcţiilor, prin coordonare faţă de dreapta de
regresie, în două grupuri:

1. Funcţiile de deasupra dreptei;

2. Funcţiile de sub dreaptă.

Se identifică un grup de 4 funcţii care se află deasupra dreptei de regresie, acestea trebuie
îmbunătăţite:

 F2- Asigură focalizarea la distanțǎ

 F5- Asigură timpul de expunere

Se identifică un grup de 4 funcţii care sunt poziţionate sub dreapta de regresie, având
costurile şi utilitatea mai mare decât valoarea de cost care le este atribuită.

 F1- Asigură manevrabilitatea

 F3- Asigură funcţionarea indelungata

 F4- Asigură claritatea superioara a fotografiilor

 F6- Asigură spaţiu pentru stocarea fotografiilor

Pentru a maximiza raportul între valoarea de utilizare şi costurile de producţie, se vor

modifica funcţiile de deasura dreptei F2 şi F5, prin îmbunătăţirea calităţii şi micşorarea
costurilor:

F2- Asigurarea focalizǎrii la distanțǎ se poate realiza prin îmbunătăţirea prin marirea
obiectivului, sau incorporarea unui suport detasabil de prindere a obiectivului ca in cazul
aparatelor DSLR, dar la o dimensiune compacta.

F5- Asigurarea timpului de expunere se poate realiza prin îmbunătăţirea obturatorului, prin
inlocuirea unuia cu o viteza mai mare de expunere.

23
 Ȋmbunǎtǎțirea unui produs din punct de vedere calitativ

Bibliografie

[1]http://www.f64.ro/sony-cyber-shot-dsc-h400-aparat-foto-ultrazoom-63x-20mpx-o-s-s-.html

[2]http://xa.yimg.com/kq/groups/21045764/658841916/name/IngValorii-cap3NS.pdf

[3]http://www.svedu.ro/curs/ei/c8.html

[4]http://www.sony.co.uk/support/en/content/cnt-man/DSC-H400/list

[5]http://www.bibliotecapemobil.ro/content/scoala/pdf/Planificarea%20si%20organizarea%20p
rodu ctiei.pdf

[6] ARHITECTURACALITĂŢII - Autor Sorin Cristian IONESCU

[7]https://books.google.ro/books?id=2AwZBAAAQBAJ&pg=PA4&lpg=PA4&dq=cap+5+analiz
a+valorii&source=bl&ots=RCmaAPYD0C&sig=T1gaOz5wfx1RHVO63fFmcEm5gHI&hl=ro&
sa=X&ei=7FgVa_XB8vMygPLqIJI&ved=0CCAQ6AEwAA#v=onepage&q=cap%205%20anali
za%20valorii&f=false

24