Sectiunea intai TRECEREA DE LA CUNOASTEREA MORALA A RATIUNII COMUNE LA CUNOASTEREA FILOSOFICA Din tot ceea ce este posibil de conceput in aceasti lume, ba in genere si in afara ei, nimic nu ar putea fi considerat ca bun fara nici o restrictie decit numai o voinga bund, Intelect, spirit, discernaimant si cum s-or mai numi altfel talentele spiritului, sau curaj, hotirare, stimuing in proiecte, ca proprietiti ale temperamentului, sunt Pra {ndoiald in unele privinte bune si de dorit; dar ele pot deveni si extrem de rele si diunitoare, daca vointa, care are si se foloseasci de aceste daruri naturale ia cfrei calitate specificl se numeste de aceea caracter, nu e bund. La fel stau lucrurile cu darurile fericirii. Putere, bogatie, ‘noare, chiar sinitate gi toat buniistarea si multumirea cu soarta sa, pe Scurt ceea ce se numeste fericire, determin’ indrizneali si, prin ea, adesea i trufie, dact nu exist o voint bunt care si corecteze si sti faci ‘universal conform’ scopului influenta lor asupra simtirii si prin aceasta i intregul principiu de a actiona; fara a aminti c4 un observator rational ‘i impartial nu poate avea niciodat& plicere viizind continua prospe- Titate a unei fiinje pe care nici o trisaturi a unei vointe curate si bune ‘tu o impodobeste, si astfel vointa bun pare si constituie con il chiar pentru a fi demn de fericire®. ‘Unele insusiri sunt chiar favorabile acestei vointe bune insdsi si-i pot inlesni mult opera, dar nu au totusi o valoare intern neconditionati, Presupun totdeauna si existen{a unei vointe bune, care limiteazA inalta ni ce le-o purtim, de altfel cu tot dreptul, si nu ingtiduie si leIMMANUEL KAN" unt in multe privinge bune i nu numai sine sichiba e din valoarea intern’ constituie chiar 0 parte ar si constitu chia OF fara bune far restrictie (oric el le decli fipseste ined mult pentru & echi). Chiar fra principi vii a fost udate de c2 vyechi). Chiar fra principiile vointe bune, ele pot devent foarte rele. i Sa al ba riuRicdtor ru numai chil face cu mult mai pupeicios ar $1 nemnlon! ost incl mai abominabil deca ar fi fost considerat f em Voinka bund nu e numa prin cea ce produ capacitata ei pentru ralizaea unui Scop oarecare ce st 1 propune, ci este prin volitie,adic& este bunt in sine si, considerata in sine instisi, ca trebuie si fie evaluat Ian pret incomparabil, cu mult mai ridicat deca tot ce ar putea fi realizat prin ea in folosul unei inclinatii oaree dao vrem, al sumei tuturor inelinatiilor. Chiar dacit, printr-o impotivire deosebitii a soartei sau printr-o inzestrare siricicioasd a unci natur vointe i-ar lipsi cu totul capacitate: intentia, dacti, in ciuda celor mai mari strAduinte ale ei ,n-ar putea totusi implini nimic si nu ar rimane decat vointa buna (fireste nu ca o simpli dorinti, ci ca o folosire a tuturor mijloacelor in maisura in care sunt in puterea noastra), ea ar striluci totusi pentru sine ca o piatr& pretioas: ca ceva ce-si are in sine deplina sa valoare. Utilitatea sau inutilitatea nu pot adauga, nici scAdea ceva ace: valori. Ea ar fi oarecum numai aeaiaun utiliza mai bine in viata de toate zilele, sau de a atra) 7 acelora care nu sunt inci destul de cunoscitori, iar nu ate aoe si ai determina valoarea. fac sana espe valorea absolut a simpei voint, fda Scant camer uilitate i aprecierea ei este cuprins tous un ene, hen orictrui acord a insisi ratiunii ‘ncibiinelgeanstematen Se nasc& binuiala ci, in mod nemir natura in intentia limera sublima si c¥ a fost fals inteleast iia ei de a face din ratiune cali " ‘ceea vom examina aceasti Idee di cAliuza vointei noastre. De __ Indispozitiite naturale a in acest punt de vedere. Sine adapate il vet, dance SCOp oarecare, care ar putes ey Dotivit cel may ea utes 8 i nina Sanitoas a persoanei a de a-si realiza inte organizate, adic’ ale unc! Principiu c& orice organ pentru un italnit in ea, trebuie si fie cel ma anizar j toat a intreagat prin insti deci ar p specialti trebuil si intocmir subordor unei astf eu un cu practic si si al mij erea amandou In cultivatti se indep anume | sinceri s. uri impe avantaje artelor d afi giel mai mul curnd p mult sut multi it judecata atat de « privire | ingrat’ { ascuns’ care, si clreia d conditiiINTEMEIEREA METARIZICI, MORAVURILOR organizarea, alegnd ratiunea creaturi Cici toate actiunile pe care trebuie si intreaga regul8 a conduitei sale ar fi pu Brin instinct si acel scop ar fi putut fi asigurat prin aceasta cu malt bine decdt ar putea fi fnfiptuit vreodatx prin ratiune, $i, daca Printr-o favoare special, ratiunea ar fi fost acordatt unei asttel de creaturi, ca ar fi Beta S61 servease& numai pentru a face observattasupra eine Mntocmiri a naturii sale, a o admira, a se bucura de ea sia fi eeunoscltoare pentru aceasta cau bineftettoare iat nu penta 4 subordona facultatea sa de a ravni!0 condicerii slabe si ingelitoare a nei asfel de e8ltuze side a interveni fx pricepere in intenia natu ¥ eu'un euvant, natura ar fi impiedicat ca ratiunea si-siaroge un rol 1 Practic si Si indriizneasca a niscoci cu slaba ei pricepere planul fericiii si al mijloacelor de a ajunge Ja ea; natura si-ar fi pe: Pee alegerea scopurilor, ci sia Ee ileal si i Ey ineredinat amindoua cu fnteleapta prevedere exclusiv ins . Ee ican Sag ose cultivata urmireste plicerile vieti si ale fericirii, cu poareee e se indepirteaz de adevirata rmultumire. a ere anume la cei mai versati in folosirea ei, nu ph Seen oe MM siiiricgeras as ctnace onctege was i enc ctneckincat on, avantajle pe care le pot obtine, nu Garb ele eta pa artelor de lux vulgar, ci chiar din pe Ce tle des ea retest eaters tr aetna mai mult& osteneala decat au dobindit feric iw eater See elec pe omer ond eas sn ‘mult sub conducerea simplului pes pene eaartncnitsxoore een sau ree chiar la ero avanajele ne ome care micjors sbui sa ni le procure ratiunea cu ? Sree cl 1a, nici Bee Hndate po fn viayi, mu este deloc umill, 1 i Neen en enn ce eee ia baza gosdtel judecli sl itatea Providentci, ci emn al existentei ei, pentru grat Fatt de bun: ee uot pean cunsai Idea unui alt scop si ct ea este in adevir cu totul mer ey re, si nu pentru fericire, eee te acal sare parecen dec rebuie si se subordoneze In eoa supreme, interesele particu Ca executoare a le stivarseasc’ in acest Scop, si Mut fi indicate cu mult mai exact acestei intent 207IMMANUEL RANT sum rjunea naestesuiient de eapabilf sf conduct in mod pentru c Chi, ele ei gi la satisfacerea tuturor trebu. eile en te aobectee ii bu eile siv sigur vomit (pe care parte a ns le nnulleste), Scop la care un usor dis Joi fraud nndset ar f.dus cu mult mai sgt, cum ratunea ne sau din seater tongicafacultate practic, cu alte cuvinte cao facultate care acolo u trebuie sf exerite influent’ asupra voin{ei, adevarata menire ci deasupr tan! tebuie fie dea produce 0 voint in sine simu bunk ca mij conform pentru realizar unui alt scop oarecare; pentru aceasta ratiunea era prewuri rr eolut necesar, acolo unde natura a procedat pretutindeni conform nici nu tinor scopuri in dstribuirea intocmirilor ei. Aceast voint nu poate fi cumpar deci singurulsintregul ci bine, totusi trebuie si fie considerat ca Binele servitt suprem si condita pe care o presupun toate celelalte bunuri, chiar orice c& neg niizuinfl spre fericire. In acest caz se poate foarte bine concilia cu interest {njelepciunea naturii constatarea eX cultura ratiunii, necesarik pentru a 7 sio incl atinge primul scop, care este necondifionat, limiteaz’, cel putin in din dra; aceasta via, in multe feluri realizarea celui de-al doilea, care este nu a fo totdeauna conditionat, anume al fericrii, ba chiar o poate reduce la numai nimio, fr ca natura si procedeze in aceasta privinf contrar finaliti Di «i. Cicirafunea, care recunoaste c& suprema ei menire practicd stt in oricine intemeierea unei vointe bune, nu poate simti in indeplinirea acestei li ‘meniri decat o satisfactic care-i este proprie, adic datoriti realiziirii \ Pai tau sop De ar tot numa ratiunea il determina, chiar dacX acesa ar as wi sade uneeprejuiciscopurilorictnate So eae c nenoro ee ei concep une voinge respectbil nsines viati, d ieee Gum existh deja intelectual decat u ye deol eee ait sie via ct numa se aoiubi Pee ere ah raaconseBteae in prejuirea inte valor un con ene Tesh tune in frunte si consttuie condita la A um totrestul, vom expune conceptul de datoric, cel al voingi bane, desi ga a coe Pell de tore, care cuprinde nnele s : Poeun limit i obstacole subectve, egoism So aca S120 face de necunoscut, dimpotriva se face sX striluceasc’ cu atat cs eet asc mai viu, ins’ ci ju loate actiunile care sunt cunoscute ca de pla 4intr-un punct de vedere sau altul ele pot fi a pune ele pot fi al Actiuni nici nu se ee sa depen yg Done micar problems din feri datoria, Parte actiunite eee ele sunt in contradictie cu ‘ intere Actunile care sunt intr-adevr cont ci cs sonforme datorici, si incu: 208INTEME| a i TEMEEREA Morac Monavunn, METARTZICI MoR OR file sivigese tots sub nfuenta une al oe usor distinge dacf actiunea conform datona dan tee : 2 din datoie Mult mai greu se poate observa acca isting greu se po: st. Mul bserva aceastii ae st distinctie inde actiunea este conforms da riei si subiectul mai are pe acolo i are p deasupra si inclinatie nem atic nemijlocitd pentru ea, De conform datorei ca bicanul st nu-t coat jos ems ese des : I sX nui ceard clientului s Ae peur prea mar, si acolo unde afacerile sun intense seem nici nu 0 face, ci are un pre} fix a ix general pentru oricine cumpiri la el tot atat de bine ca orice alt cient Tra oP servtt cinstt dar accasta nu este nici pe depane sunny ¢& negustorul a procedat din datorie si din nee pens edat din datorie si din principii de onesttate interesul siu a cerut-o; nu se poate presupune insX aici ciel ar ma $i ofnclinatic nemjilocita fai de clienti, pentru anu prefera aga. rican din dragoste pe nici unul fay de altl in fixarea pretului, Dect acnnes _ niu a fost stvarsitd nici din datorie. slink ore f : atorie, nici din inelinatie nemijlociti, ci numai din calcul egoist. a __Dimpotriva, este datorie si-ti conservi vata sin afar de aceasta, ‘ricine are si inclinate nemijloctt dea o face, De aceea,grja adeseor lini de teamit pe care majoritatea oamenilor o au pentru viata lor nu are totusi nici o valoare inter i maxima ei nici un continut moral. Ei {si conserva viata conform datoriei, dar nu din datori, Dimpotriv8s, dac& nenorociri gi 0 suparare fri nidejde au intbusit eu tot plicerea de viati, dac’ nenorocitul, tare la suflet, mai mult indignat de soarta lui decal umilit si abitut, igi doreste moartea, totus fgi conserva vial fir 20 iubi, mu din inclinatie san fric’, ci din datorie, atunci maxima lui un continut moral. A fi bineficitor, cfind poti, e datorie si, pe Iangd aceasta, exist unele suflete atat de miloase incat fart un alt motiv, al vanitajii sau egoismului, psesc o plicere intern’ in a rispandi bucurie in jurul lor si ‘care se pot delecta de mulfumirea altora intrucat e opera lor. Eu afirm insi ck intr-un astfel de caz actiunea, oric&t de conforms datorie, oricat de plicuti ar fi ea, totusi nu are adevirati valoare morali, ci poate fi ituri de alte inclinatii, de exemplu inclinatia pentru onoruri, care, in fericire, cand se intimplk si coincid cu cvea ce in realitate ested | iteres comun gi conform datorii, prin urmare onorab) |, merit laude imei fi lipseste confinutul moral, negustonul destept————— ie dea sivirgiastfel de actiuni nu din inclin anume de a si ; Fane ee eee orice compAtimire pentru soarta altora, c8 ar ave personal, cae mi fack bine altorsuferini, dar c& suferintaaltora my {ot ne dol ele destul de ocupat cu a sa proprie, $i acum, can sa a elinaie nu-] mai impinge, el s-ar smulge totusi din aceast insensibilitate mortal’ x incinate exclusiv din datorie; abia atunci ea va avea valoare moralii adevarat’, Mai mult ined: daca natura ‘-ar fi pus unui om in general putin simpatie fn suflet, dact el (de altfel un barbat onest) ar avea un temperament rece si indiferent fata de suferintele altora, poate din cauzii ci el insusi, fnzestrat impotriva suferinfelor sale cu deosebitul dar al rabdaii si rezistenfei, presupune sau chiar cere acest lucru si de la altii, dacti natura nu L-ar fi ficut pe acest om (desi el n-ar fi intr-adevir produsul ei cel filantrop, nu ar mai gasi el totusi in sine un izvor Pentru a-si da siesi o valoare cu mult superioara decat ar putea fi accea ‘unui temperament bineficitor? Desigur! Tocmai aici incepe valoarca Suprema, anume si faci datorie (cel putin indirect), ciici plesit de multe griji in mijlocul unor a i place si i la lui n-a pierdut aici ae Pei Prezente pentru g Pierdut aici cel putin fericire care Sar afla in sindtate, ae ag neintemeiata, intr-o un loc preponderent in 4 pf sufletulacelui filantrop ar fi intunecat de suparare a ar sAvarsi actiunea fri nici o inclinatie, i din datorie. $3 caleului anume | siabia a he care Se nostru.¢ datorie practica senzatic dar num Ac moral’ este de obiectul fost im ravnirii propune vointei r Unde po vointei ¢ fn princi printr-o a priori material, ceva, ea genere material Au astfel: de lege. Eu efect al « cauzi ci nu pot ay cu pot c iubesc, a te le nu servesINTEMEIERE, calcului Tui, rimane totusi 5 Ci, ca in toate celclatte anume legea de a-si pr ne legea de a-si promova fericirea nu din ate siabla ature purtarea lui are o adevaraa var Uti din dao, adevatrats yalo; Meee a Astfel trebuie intelese 3 are moral’, care se porunceste s& iubim pe « Fer Ciciiuhiecaincin, 4Proapele nostra, chiar pe datorie, c€nd nici o inclinatie ne ne nee practici si nu patological?, care meray dar numai cea dintai poate fi porunciti. A doui tez’3: 0 actiune fouti d moral nu in scopul care trebuie atins prin ane ae ese determinatl, scene nt Pit cack in maxis dupa car ae ' valoare nu depinde deci de i actiunii ci numai de prineipiul volitie: : fost implinitt actiunea, fri a tine seama de niei unel none Ini Din cele ce preced rezaltkclarc& scope on weet Yoni nu pot confer acfunilor nici ovaloare necnativionatt¢ mols Unde poate si rezide deci aceastivaloae, dact nu ar consafnsoporal Woinfei cu un efectsperat? Ea nu poate rezda nite’ alundeva dec {in principiul vointei, ficind abstractc de scopurileeare pot fi eliza printr-o astfel de actiune; cici voinga sti la mijloc intre principiul ei 4 priori, care este formal, si intre mobilul ei a posteriori, care este material, oarecum la riscruce; si cum trebuie totus si fie determinati de ceva, ea trebuie si fie determinati de principiul formal al vointei fn genere, cAnd 0 actiune are loc din datorie, fiindcd orice principiv ‘material i-a fost sustras. “A treia tezi, ca urmare a celor dou astfel: datoria este necesitatea de a indeplini o actiune din respect pentra Tege. Eu pot avea fiir indoial’ inclinatie pentru obiectul considerat ca fect al actiunii pe care mi-o propun, dar niciodata respect. tocmai din ‘aur’ c& ea nu este decat efectul sinu actvitatea unei vointe. Tot astil iu potavea respect pentru inclinatie in genere, fie ea amea sau 8 alias Edipot cel mult-s-o aprob in cazul dintii,in cazul al doileacftcodats =o Itbese, adiohe-o consider favorabilk propriului men interes, Numa ceca Bes ese Legat de vointa mea ca principiv, dar niciodaté ca efecttee8 "Bl seryeste inclinatiei mele, ci o predomini sau cel putin o exclude © indoialt si pasajele din Scriptura riplura, in dusmanul muncitd, dar binefacere din ama Ia ea, este 0 iubi 4 $i nu in incl: ‘i inclinayia in iM a care induiose latorie isi are yaloa realitate precedente, a5 formula-o auIMMANUEL KANT ES >in decizia de Tuat, pi i : tol de In deliPs de respect gis prin accasta, 0 poruncd., Dar daci in sine poate fi obiect de respe Peale, insi din datorie trebuie sf separe cu totl influenta inclinaie Sn ei scoviesobiect al vointel, nu rimQine pentns voing nimi si.0 dat cu ea, orice o eee io ermina deeat, obiectiv, legea si, subiectiv, respeciy) ee scaah are maxima’ de a mii purpentru acess lege practct, prin urmare maxima” de a ma supung tied astel de legi, chiar m dauna tuturor inclinatilor mele: ‘Astfel, valoarea moral a aciunii nu rezid in efectul ce se asteapri ela ca, deci nu reid nici fnt-un principiu oarecare al actiuni si care are nevoie si-siimprumute mobilul de Ia acest efect scontat. Cac toate acest efecte (0 situatie agreabili proprie, ba chiar promovarea fericiri strline)puteau fi produse gi de alte cauze, si nu era deci nevoie pentru aceasta de voinla unei fiinfe rationale, desi numai in aceasti vointa Poate fi intAlnitbinele suprem si neconditionat. Prin urmare, nimic allceva decét eprezentarea legii in sine, care desigur nu are loe deedt {nto Hing rational, true ca, ir mu efectul scontat este principiul eterminant al voinfei, poate constitu acest bine atat de pretios pe care TToumim bine moral. Acest bine este deja prezent in persoana insti gaz stinearA conform aceseireprezentir si deci nu poate fi astepat Jn primal rand de Ia efectul actiuni"* Maxima este principal subicctiv al voi; principiul obiectv (adic8 acela care Piles eae Sty ter fiflor rationale eaprincipiu practic. dack rafiunes ar avea ie: lint asp faculfi de arivni) ete lege prcicn Sh dar och Clos cuvntal respect mi refugieztnt-un sentiment Denne tlde expe clan acest poten re concept a ini Se tc peas at csc un seinen prac Scie dea Lun conceal alg ee Dee at stinente de rift ewe oa res a nciatie reams emjlocitca lee pent ming fic, un0Se cu respect, care nu inseamni ira mijlocirea altorinfluente asupra jima acestei considerat ca efect al legii asupra 1S respectul este reprezentarea unei valori te ceva care I consi poati orice oarec gener trebui maxi gener actiur serve: aceste practi y stramt distin dack Cazul nue s prezer rezult; acum: previ ficur acum. impre} dean imi da conse decat actiun ina, an Persoan Persoan datorie, deveni moralDar ce lege poate fj aceea eonsidera efectul scontat, trebuie oan" post finumit8 absolut bund si tits resign YO orice impulsuri care ar putea sii le desc oarecare, nu riméne nimic decat lepalitana ng ee tY 4 Unei legi gemiere, care singurd si serveasca vointei ca wee * Mtiilor in trebuie st actionez niciodata asttel decat see mit Mica: eu mu maxima mea si devin’ o lege universaly, Na genere (fara a pune la bazi o lege determi actiuni) este ceen ce fi serveste Vointci va prince tt annie serveasc’, dac& datoria nu este o iluzie desartt sr nee Si Aeesiea este complet de acord siratiunea umant comma ort Practic8 si are totdeauna in fata ochilor principiul memory) Tsar ctr i oe strimtoare, si fac o promisiune cu intentia de a.n- tine? Fa ncaa Aistinctia pe care 0 poate avea sensul probleme’, dact ¢ prudent on lemei, dacd e prudent sau dace tn conformitate cu datoria si se faci o promisiune inselttoane Cazul dint&i poate avea loc far indoial’ adescori. Vid bine, desigur, cd Alle suficient si mA sustrag prin acest subterfugiv nei incurctturi Prezente, ci trebuie bine chibzuit daca din aceasti minciuna n-ar putea reaulta ulterior dificultaji cu mult mai mari decat acelea de care scap acum; si cum urmirile, cu toati viclenia mea presupust, nu pot fi Dreviinute atat de usor,astfel c& o incredere o dati pierduté mi-ar putea fi cu mult mai daunatoare decat toate relele pe care gindese si le evit acum, m& intreb dac& n-ar fi mai prudent si procedez in aceasta imprejurare conform unei maxime universale si si-mi fac o obignuinta de anu promite nimic decat cu intentia de a-mi {ine promisiunea. Dar ‘mi dau curnd seama c& 0 astfel de maxim’ se intemeiaza totusi tot pe Consecinte nelinistitoare. $i e cu totul altceva si fii sincer din datorie ‘decat din teama de consecinfe daunitoare; in primul caz, conceptul de Aefiune fn sine cuprinde deja pentru mine 0 lege. in cel de-al doilea 4 clrei repre rei Teprezentare, chiar 1 infa, Pentru ca eq am privat vointa de at sx t pot si voi ca Mi. Aici simpl a Jegalitate mn de Ini, analogie cu frica, cu privire la cel de al doiles cu inclinaia. cee Persoani neste in realiate dec respect penis lege («esi te) Hepes ersoani ne di un exemplu. Cum considerim si dezvoltarea ta sum exemple ei ( Asti, noi ne eprezenti I opersoant cu talent areca erp] on! fsemenea ei prin exerci), st aceasta consti rere _ Moral consti exclusiv in respectul pentru lege. es 213IMMANUEL KANT a ain jurul meu ca si vid consecintele wi nt, altundev ate de ea pent este sigur ru; iar da aantajos, desi est in modul cel mai ra plemel dat opromisiune mincinoss et trebuie st cat ce ar putea fi lee! 1 datoriel, pineipia! s poate fi uncori foarte fidel, Pentra a mi Himuri solutionarea prol doe, md dnc pe mine insu din situafia neplicut printr-o promisiune falsa) sali (att pentru mine cat si pentru ali Jcine poate si faci o promisiune falsi ru mine. Cici daci mi abat de 1a reneg maxima prudentei, imi f fireste mai sigur sii riman jd gi cel mai si psiv ‘conforma datoriei, mi ‘maxima mea (de a iesi i fie valabild ca o lege univ’ xe semi spun: oF : i e neplicuti din care nu poate iesi in alt sis putea eu 02 ps ind se giseste mir-o situa ‘ Jepe universal de a mint; e&ei cu 0 astfel de lege n-ar mai exista rept vorbind,o promisiune, deoarece ar fi inutil de a ar&ita vointa me tu privre Ia actinile mele vitae, altora, care nu m-ar crede, sat, dac aface-o pripit, mi-ar pliti cu aceeasi monedit; prin urmare, maxim: mea ar trobuie st se distrug pe ea instigi, de indati ce ar fi cut lege universal Deci nu am nevoie de o prea mare perspicacitate spre a sti ce am de ficut, pentru ca vointa mea si fie moral bunit. Inexperimentat in ce privste mersul Iucrurilor in lume, incapabil si fac fay’ wturor imprejurirlor care au loc tn ea, ma intreb numai: poti tu si vrei ca maxima tas devin’ o lege universal? Dac nu, ea trebuie respinsi, si anume nu din eauza unei daune care ar rezulta din ea pentru tine sau si Pentru alii i deourece ea nu poate intra ca principiu intr-o legislatie universal posibili; iar pentru aceasta ratiut nemijloct imi impune respect despre care, desi acum inci nu Antrevad pe ce se bazeaz’ (ceea ce filosoful este in stare s& cerceteze), cel putin inteleg at Yaloarea pe care 0 respect este cu mult superioari valori ‘ste clogiat de inclinaie si c& necesitatea de a actiona din respectul pur a eee Practcd este ceea ce constituie datoria, cireia orice alt mah a a edeze, finde’ ea este conditia unei yointe bune in "ASL eat St SuperioarStuturor valoilor princi nese moral a rau uma : male Pecare nu-l concepe desigur » dar il are totusi de fapt totdeauna foloseste ca crteriu al Judecitii sale. Ar fi usor acel a care ine comune am ajuns ‘intr-o forma abstract inaintea ochilor si il de araitat aici cum, cu 214 ontrar ei sau cc atentia, cum £ de nici o stiin gi buni, ba cl anticipatie ©: urmare si sti putem si nu judecatii tec ratiunea con perceptiile s dictii cu ea 4 instabilitate. avantajele ¢ mobilurile s fie ci vrea s ceea ce trel valoarea ac important, bine pe cat sigura in ac poate avea multime de de la direct chestiuni r filosofie d si mai inte ‘inc’, a dis comun, ch indrepta c1 Tnoc Se poate a insigi — c are desigu Procura p simte in sce s A | 1 INTEMEIEREA METAFZICH op, ‘AVURILOR ccast busol8 fn mand, ca se orienteard fo, jvese, pentru a distinge ce este bine, ce sau contra ei, dac’, Pir si in aientia,cum Ficea Socrate,asupra prinipiulu ei pro denicio stint si filosofie, spre a tice avem de ferme n gi uni ba chiar intelepti si virtuoyi S-ar purosar ee anticipate ci cunoasterea a ceea ce omul Ppeaeta le, este teaba fecirui om, si a celui mai de int 9 Pulemiss nu admirim cum judecata practick este cu malt ares eer ones Superioars Posestitt Weoretice in intelectul uman comun'5. fh cea teoretich, ot fajunea comund indriznestesX se indepircze de legile empiien s Percepiiile simturilor, cade numai in incomprehensibilitti cont icf cu ea insti, cel putin ntr-un haos de incertitudine, churn instabilitate. Darin cea practicd, judecata nu incepe si-si manifeste toate ayantajele decat abia atunci cind intelectul comun exclude toate mobilurile sensibile din legile practice, Atunci ea devine chiar subtila fie ef vrea sX-si sicaneze constiinta moral sau alte opinii cu privire li Ceed ce trebuie si fie numit drept, fie ci vrea s determine sincer si Valoarea actiunilor sale pentru propria ei invatitur; si, ceea oe © mei important, ea poate spera, in cazul din urn, si reusease’ tot atit de bine pe cAt isi poate promite un filosof s-o fac; ba este aproape si mai Sigurd in aceasta privin{& decat cel din urma, finde’ filosoful, desi nu Pate avea alt principiu decat ea tsi poate incurca usor judecataprints-0 Mulfime de consideratii straine de problema si o poate face s& se abatt dela ditectia dreapta. N-ar fi deci mai recomandabil si ne multumim, in chestiuni morale, cu judecata rational comund si s nu recurgem la filosofie decat cel mult pentru a expune sistermul moralei mai complet $1 mai inteligibil, precum si regulile lor in vederea folositi (mai mult nel, a discutarii lor) mai comod, iar nu pentru a abate bunul sim comun, chiar sin materie practic’, de la fericita lui simplicitate si a1 cu ajutorul filosofiei pe calea nov a cercetiri si invatiturit Thocenga este un lucru minunat, in schimb este foarte grav eX cans Se poate apira bine gi cit se last ugor seus. De aceea infelepiunea fnstsi — care de altfel const mai mult in a se comporta decat in ae fe desigur nevoie side stint, nv pentru a invita de Ine, ¢} perth) Dreceptelor ei acces a suflete sia le confer tiinicie, Ott fin sine o puternick contrapondere impotriva \wuror P arte bine in ¢ te rit. ce este con} im cétusi de putin ceva no nia fone are obligaia fit pan 215IMMANUEL KANT ee 2 care raiunea ile reprezintSatat de deme de respect, dati {inetinafile Tui, a chrorsatisfacere total elo rezum’ sub Se eee pene Neen eee eee ee eitde impeeen oom i ipreuireaaclor pretenfi std impetuosse sin tpsen tit de ndepite (care na Vor S8 Se lasesuprimate prin nc Sporune), ar de aii se nase o dialectic natural adic o tend’ de 4 sofsticafmpotriva acelorlegi riguroase ale datoriei si de a pune la fndoalé valabiltatea, cel putin puritatca si rigoarea, side a le face, pe cat posibil, mai pe misura dorinjelor si fnclinatiilor noastre, adic’ in fond de ale corupe side ale priva de intreaga lor demnitate, ceca ce in cele din urmi nu poate incuviinta nici chiar ratiunea practi ‘Astfelrafunea umand{ comun nu este imbolditi de vreo trebuint a speculate’ (pe care nu o doreste niciodat& cat vreme se mul{umeste fi simpli ratune sfnitoast), ci chiar din motive practice si jas’ din sfera cis sipigeaset in domuniul unei filosofi practice, pentra a primi aici informati i indicai clare cu privire la izvorul principiului ci sila determinare Ini exact in opozitie cu maximele care se intemeiazi pe trebuing’ si fnclinatic, pentru a iesi din situatia dificila produst de Pretenfii opuse si anu risca, print-un echivoc fn care cade usor, si lipsiti de orice principiu moral autentic. Astfel se infiipe comuni pe neobservate sin ratiunea practic comuni, daci\ se instruieste, cum se ‘ntdmpl si in folosirea ei teoretic,o dialectic’, care 0 constr’ caute ajutor in filosofi liniste undeva in alt noastre, le, $i de aceea atat una ct si cealalti nu vor gisi M parte decat intr-o critic’ complet a ratiunii TRECERI Daci am ¢ folosirea comu de Dimpotriva, da intalnim multe ce priveste sim exemple si porunceste dat intr-adevir din existat in toate Aacestui sim{am: ‘mai mult sau m conceptului de fragilitatea si c nobil’ pentru a {in acelasi timp j trebuie sii ser inclinatiilor, fi concilieze in ce In realitate Singur caz in cs uunei actiuni, de Principii moral ici in nici