PROFIL DE ȚARĂ- RUSIA

Dogeanu Ioana Andreea1

Abstract
În lucrarea de față am abordat o analiză a sistemului administrativ și politic, încercând să le prezint
și să le compar pentru a scoate în evidență relația dintre cele două și cum spectrul politic își aduce un aport
asupra activității administrației publice din Federația Rusă.
Prin urmare, lucrarea încearcă să se constituie într-un studiu laborios asupra mai multor arii care prin
natura lor conturează și alcătuiesc profilul Federației Ruse și ne referim în principal la complexitatea
sistemului politico- administrativ.
În final, se vor regăsi concluziile la care am ajuns în urma analizării acestei temei propuse.

Cuvintele cheie
Rusia, Sistem politic, Sistem administrativ, Guvern, Președinte

Introducere

Prezenta lucrare analizează domeniul administrativ în simbioză cu sistemul

politic, constituindu-se într-o descriere a principalilor factori de ordin politic care își
găsesc reflexia la nivelul administrației publice din Federația Rusă. Astfel în conținutul
acestei lucrări se vor regăsi atât date din aria politicului, cât și informații de ordin
administrativ.

Relevanța acestui studiu este acela că este important de văzut cum

evenimentele de pe plan politic ajung să influențeze modul în care admnistrația publică
din Rusia funcționează și cum agenda politicilor publice își setează alte coordonate în
ceea ce privește conținutul și implementarea acestora în funcție de rezultatele electorale.

1
Student, Facultatea de Drept- Specializarea Drept European și Internațional, Universitatea „Nicolae
Titulescu”, București, e-mail: oana_dogeanu@yahoo.com . Acest sudiu a fost elaborat sub coordonarea
lect. univ. dr. Ştefan Elena, (e-mail: stefanelena@gmail.com ).
În contextual în care pe 18 martie 2018 a fost anunțată de către Consiliul Federației Ruse
data la care vor avea loc alegerile prezidențiale, acest lucru având loc după o campanie
care a durat 3 luni de zile, după cum notează AgerPres2, consecințele care decurg din
acestea au o importanță nu doar pe plan intern, cât și pe plan European și international.

Metoda prin care mi-am propus să aduc în prim-plan obiectivele mai sus
menționate este cea a descrierii unor date statistice, a analizei sistemului politic și
admnistrativ și a comparării atribuțiilor Președintelui cu cele ale Guvernului,
precum și a descrierii relației de putere ce se conturează între aceste două
instituții. De asemenea, voi aduce în discuție și subiecte secundare precum
clivajele socio-politice, agenda politică domestică ori politicile de gen, pentru a
creea o imagine mult mai clară asupra profilului în ansamblu al Federației Ruse.
Tematica aleasă nu este deloc întâmplătoare, ci dimpotivă este una
puternic ancorată în contingent și care poate suscita un interes la nivel larg, luând
în considerare ultimele evenimente petrecute în Rusia.

I. Prezentare Generală

Rusia este printre țările cele mai întinse din punct de vedere teritorial, măsurând
aproximativ 10.000 km de la vest spre est, aflându-se pe două continente: Europa și Asia.
Capitala acesteia se află la Moscova.3

Rusia se învecinează în partea de sud cu Coreea de Nord, China, Mongolia, Azerbaijan,

Kazakhstan, Georgia și Marea Neagră, în sud-vest cu Ucraina, iar în partea de vest cu
Belarus, Latvia, Golful Finlandei, Estonia, Finlanda și Norvegia. În partea de nord,
aceasta este vecină cu Marea Barents, Kara, Laptev, Chukchi și Marea Siberiei de Est,
toate având legătură cu Oceanul Artic. Spre est, Rusia se învecinează cu Oceanul Pacific,
printre care putem enumera Marea Bering și Mările Japoniei și Okhotsk.4

2
Adriana Matcovschi, Gabriela Ionescu, Alegerile prezidențiale din Rusia stabilite oficial pe data de 18
martie 2018, Agerpres, publicat la 15.12.2017, ora 11:37, accesat la data de 05.02.2018 de pe:
https://www.agerpres.ro/politica-externa/2017/12/15/alegerile-prezidentiale-din-rusia-stabilite-oficial-
pentru-data-de-18-martie-2018--22861
3
Țările Lumii, Rusia, accesat la data de 01.02.2018 de pe: http://www.travelworld.ro/tari/rusia.php
4
Idem
Totalul suprafeței pe care se întinde astăzi Rusia este de 16.299.981 km2, densitatea
populației este de 9 locuitori pe km2.5

Populația Rusiei în anul 2017 este de 143.375.006 de locuitori, fiind echivalentul a circa
1,91% din totalul populației globale.6

Moneda națională este rubla, ziua națională este 12 iunie și reprezintă data proclamării
suveranității de stat în anul 1990 după căderea URSS, iar imnul este Imnul Național al
Federației Ruse.7

II. Sistem politic și administrativ

A. Structură socio-demografică

De-a lungul timpului Rusia a înregistrat scăderi și creșteri în rândul populației,

plecând în anul 1955 de la un total de aproximativ 111.000.000 de locuitori și ajungând
în anul 1995 la o populație de aproximativ 148.000.000, aceasta scăzând și ajungând în
anul 2017 să totalizeze aproximativ 143.000.000 de locuitori.8

Potrivit statisticilor notate în anul 2012 de către ”Arena Atlas of Religions and
Nationalities of the Russian Federation”9, cea mai răspândită religie în Rusia este cea
Creștin- Ortodoxă, 41% din populație identificându-se ca aparținând religios de Creștin
Ordodoxia Rusească.10 Alte grupuri creștine precum: creștini ortodocși, protestanți,
catolicii și neafiliații creștini reprezintă în jur de 7,3 % din populația Rusiei.11

5
Russia Population, accesat la data de 01.02.2018 de pe: http://www.worldometers.info/world-
population/russia-population/
6
Idem
7
Centrul de la Sibiu pentru Studii de pace, Federația Rusă, Elemente de identificare, accesat la data de
01.02.2018 de pe: https://www.cssp.ro/state/federatia-rusa/
8
Op. Cit, Russia Population, accesat la data de 01.02.2018: http://www.worldometers.info/world-
population/russia-population/

9
Arena Atlas of Religions and Nationalities of the Russian Federation, accesat la data de 01.02.2018 de pe:
http://sreda.org/en/arena
10
Op. Cit, Russia Population 2017, Religion, accesat la data de 01.02.2018 de pe:
http://countrydigest.org/russia-population/

11
Idem
A doua religie predominantă, după cea creștină, este cea islamică, 6,5% din totalul
populației din Rusia se identifică cu aceasta.12 Alte religii prezente pe teritoriul rusesc
sunt religiile native (1,2%) și Budismul (0,5%).13

Se observă o mare fragmentare printre cei care se declară creștini. Totuși, Biserica
Ortodoxă Rusă este autocefală, bucurându-se de cea mai mare independență din punct de
vedere ecleziatisc dintre bisericile ortodoxe din Estul lumii. Membrii ei ridicându-se
numeric la aproximativ 85.000.000.14

Chiar dacă Rusia nu are declarată o religie oficială, Biserica Ortoxă Rusă are de departe
cea mai vizibilă influență asupra societății și asupra politicilor.15

Astfel în procente avem:

o Ortocși ruși 41.2%

o Spirituali, dar nu și religioși 25%
o Atei 13%
o Alți creștini 7.3%
o Musulmani 6.5%
o Religii native 1.2%16

Din punct de vedere etnic, Rusia prezintă o largă varietate etnică, în interiorul ei
afirmându-se 185 de grupuri entice, printre care cele mai importante se numără:

 Etnie Rusă: 111 milioane

 Tătari: 5,3 million
 Ucrainieni: 1,9 milioane
 Bashkiri: 1.5 milioane
 Cuvași: 1,4 milioane

12
Idem
13
Idem
14
The Editors of Encyclopedia Britannica, Russian Orthodox Church, 22thjune 2016, accesat la data de
02.02.2018 de pe: https://www.britannica.com/topic/Russian-Orthodox-church
15
Country Digest, Russia Population 2017, accesat la data de 01.02.2018 de pe:
http://countrydigest.org/russia-population/#Religion
16
Idem
  Ceceni: 1,4 milioane
 Armeni: 1,2 milioane17

Limba oficială a Federației Ruse este rusa, dar pe terioriul acesteia se vorbesc 130 de
limbi. Anumite limbi sunt mai prezente în anumite regiuni, care sunt alcătuite
preponderent dintr-o anumită etnie, alta decât etnia rusă.18

Privind raportul dintre cele două sexe, se înregistrează faptul că fiecărei femei îi revin
circa 0,86 bărbați, în condițiile în care fiecărui bărbat îi revin trei femei.19 Diferența
semnificativă din punct de vedere numeric dintre cele două sexe ar putea fi explicată și
prin numărul mare de bărbați care și-au pierdut viața în cel de- Al Doilea Război
Mondial, datele arată că în anul 1950, la fiecare 100 de femei erau 76,6 bărbați.20

B. Forma statului și dispersia puterii

Conform Constituției Federației Ruse, Rusia este un stat de tip federal, democratic,
bazat pe principii de drept, iar forma de guvernare fiind una republicană. (Articolul 1
alin. (1) )21 Numele de Federația Rusă și Rusia sunt egale din punct de vedere juridic și
constituțional. (Articolul 1 alin. (2))22

Această structură federativă a Rusiei are la bază mai multe considerente precum:
integritatea, unitatea sistemului puterii de stat, delimitarea între structurile și
competențele autorităților statului și subiecții Federației Ruse, asigurând egalitatea și
autodeterminarea între popoarele care o alcătuiesc.23

Structura teritorială a Federaţiei Ruse prezintă o alcătuire formată din republici, ţinuturi,
regiuni şi oraşe cu statut federal, districte şi regiuni care au autonomie, toate reprezentând

17
Idem
18
Idem
19
Idem
20
Idem
21
The Constitution of Russian Federation ( with Amendments and Additions of December 30, 2008),
accesat la data de 02.02.2018 de pe: https://constitutii.files.wordpress.com/2013/01/2008-en.pdf
22
Idem
23
Studii în Rusia pentru cetățenii străini, Structura de Stat, accesat la data de 02.02.2018 de pe:
http://md.russia.edu.ru/russia/rf/
subiecţi cu drepturi egale.24 Toate republicile sau statele care fac parte din Federaţia Rusă
au o Constituţie proprie şi o legislaţie proprie, statul lor fiind reglementat atât de
Constituţia Federaţiei Ruse, cât şi de cea a fiecărui stat în parte.25 Fiecare stat are dreptul
de a-şi impune propria limbă, aceasta putând fi utilizată la nivelul organelor puterii de
stat, a celor administrative sau la nivelul diferitelor instituţii alături de limba oficială de
stat a Federaţiei Ruse.26

Constituţia Federaţiei Ruse reglementează statutul ţinuturilor, regiunilor, oraşelor care au

statut federal, regiunilor şi districtelor autonome, legislaţia fiind adoptată de către organul
legislativ al respectivului subiect al Federaţiei Ruse.27

Puterea în Rusia se împarte în legislativă, executivă şi judecătorească.

Reprezentanţii puterii legislative, executive şi judecătoreşti fiind independenţi conform
Articolului 10 din Constituţia Federaţiei Ruse.28

Preşedintele Rusiei este garantul Consituţiei, conducătorul Federaţiei Ruse şi

Comandantul Suprem al Forţelor Armate. (Articolul 11 alin. (1))29

Organele reprezentative şi legislative în Rusia sunt Adunarea Federală (Parlamentul

Federaţiei Ruse). Adunarea Federală este formată din două camere (bicameralism):
Sovietul Federaţiei şi Duma de Stat.30

Puterea executivă îi revine Guvernului Federaţiei Ruse, care se compune din Primul
Ministru, un Prim Ministru Adjunct şi miniştrii federali.31

Puterea judecătorească este exercitată de către instanţele judecătoreşti, care alcătuiesc

sistemul judiciar din Rusia format din curţi federale, curţi constituţionale şi magistraţi.

24
Idem
25
Idem
26
Idem
27
Idem
28
Op. Cit, The Constitution of Russian Federation ( with Amendments and Additions of December 30,
2008)
29
Idem
30
Op. Cit, Studii în Rusia pentru cetățenii străini, Structura de Stat, accesat la data de 02.02.2018 de pe:
http://md.russia.edu.ru/russia/rf/

31
Idem
Instanţele supreme ale sistemului judiciar sunt: Curtea Constituţională a Federaţiei Ruse,
Curtea Supremă a Federaţiei Ruse şi Curtea Supremă de Arbitraj a Federaţiei Ruse.32

C. Rolul, atribuțiile și suspendarea șefului statului

Conform Articolului 80 alin. (1) din Constituția din 1993, președintele Federației
Ruse este șeful statului.33 Președintele este garantul respectării Constituției Federației
Ruse, precum și al libertăților și drepturilor omului (Articolul 80 alin. (2))34.
Președintele Rusiei poate lua măsuri pentru menținerea suveranității statului prin
proceduri stabilite de lege în acord cu prevederile Constituției Federației Ruse, dar și
pentru păstrarea integrității și independenței statale, asigurând funcționarea eficientă a
tuturor structurilor de stat.35

Între atribuțiile sale, conform Constituției din 1993, Președintele Federației Ruse are
dreptul să definească orientările fundamentale ale politicii interne și externe a statului,
care să fie conforme cu legile federale (Articolul 80 alin (3))36. Acesta reprezintă
interesele Federației Ruse, atât în interiorul țării, cât și în relațiile internaționale (Articolul
80 alin. (4))37.

Legea Federației Ruse din 2008 privind revizuirea Constituției Federației Ruse din 1994,
a reformulat aliniatul (1) al Articolului 81, care prevede faptul că președintele este ales
pentru un mandat de 6 ani, pe care îl obține în urma votului exprimat de cetățeni în mod
direct, secret și liber38.

La funcția de Președinte al Federației Ruse poate candida orice cetățean cu vârsta minimă
de 35 de ani, care are o rezidență permanentă în statul rus mai mare de 10 ani (Articolul
81 alin (2))39.

32
Idem
33
The Constitution of Russian Federation, accesat la data de 02.02.2018 de pe:
http://www.constitution.ru/en/10003000-05.htm
34
Idem
35
Idem
36
Idem
37
Idem
38
Idem
39
Idem
O persoană nu poate fi aleasă președinte pentru mai mult de două mandate consecutive
(Articolul 81 alin. (3)), iar normele de alegere a Președintelui Federației Ruse sunt
stabilite conform legii federale (Articolul 81 alin (4))40.

În Articolul 83 din Constituția Federației Ruse din 1993 sunt prevăzute o serie de
competențe pe care acesta le are, și anume: desemnează acordul Dumei de Stat,
președintele Guvernului Federației Ruse; are dreptul să prezideze sau să conducă
ședințele Guvernului Federației Ruse; adoptă decizia cu privire la demisia Guvernului
Federației Ruse; prezintă Dumei de Stat un candidat pentru numirea în funcția de
președinte al Băncii Centrale a Federației Ruse; numește la propunerea președintelui
Guvernului Federației Ruse vicepreședinții Guvernului și miniștrii federali, pe care-i
poate și revoca din funcții; prezintă Consiliului Federației Ruse candidații pentru numirea
în calitate de judecători ai Curții Constituționale a Federației Ruse, ai Curții Supreme a
Federației Ruse, ai Curții Supreme de Arbitraj a Federației Ruse, precum și un candidat
pentru funcția de Procuror-General al Federației Ruse, de asemenea, poate să propună
revocarea procurorului general al Federației Ruse sau a altor judecători din instanțele
federale judecătorești; formează și conduce Consiliul de Securitate al Federației Ruse, al
cărui statut este determinat de legea federală; aprobă doctrina militară a Federației Ruse;
formează Administrația Președintelui Federației Ruse41.

Administrația Președintelui Federației Ruse a fost constituită prin Decretul Președintelui

Federației Ruse de la 25 martie 2004.

Președintele mai poate numi și demite reprezentanții plenipotențiari ai Președintelui

Federației Ruse (Articolul 83, litera (j))42. Regulamentul care face referire la
reprezentantul plenipotențiar al Președintelui Federației Ruse a fost aprobat prin Decretul
Președintelui Federației Ruse Nr. 696 din 9 iulie 1997.

40
Idem
41
Idem
42
Idem
Un reprezentant plenipotențiar se referă la o persoană, în special un diplomat, care este
investit cu toată puterea de acțiune independentă din partea Guvernului43 sau în cazul de
față a Președintelui Federației Ruse.

Președintele Federației Ruse poate să numească și să retragă comanda supremă a Forțelor

Armate ale Federației Ruse (Articolul 83, litera (k)), după consultarea comitetelor și
comisiilor corespunătoare din camerele de informare a Adunării Federale, desemnează și
recheamă reprezentanții diplomatici ai Federației Ruse din statele străine și din
organizațiile internaționale (Articolul 83, litera (l))44.

Articolul 84 prevede faptul că Președintele Federației Ruse trebuie să anunțe alegerile

pentru Duma de Stat în conformitate cu Constituția Federației Ruse și legea federală,
acesta putând să și dizolve Duma de Stat în anumite cazuri, respectând regulile stabilite
de Constituția Federației Ruse. Președintele mai trebuie să anunțe referendumurile
conform regulilor stabilite de Constituția federală, să prezinte rapoarte Dumei de Stat, să
semneze și să publice legi federale, să se adreseze Adunării Federale cu mesaje anuale
despre situația din țară, despre liniile directoare ale politicii interne și externe a statului45.

La Articolul 85 alin. (1) și (2) se stipulează faptul că Președintele Federației Ruse poate
să folosească proceduri conciliatorii pentru a rezolva litigiile dintre organele de stat ale
Federației Ruse și organele de stat ale autorității subiecților din Federația Rusă, precum și
între organele autorităților de stat și subiecții Federației Ruse. În cazul în care nu se
ajunge la o decizie convenabilă sau la un consens, președintele va avea dreptul de a
prezenta litigiul pentru examinare unei instanțe corespunzătoare46. De asemenea,
președintele Federației Ruse are dreptul de a suspenda actele organelor puterii executive
ale subiecților Federației Ruse dacă aceste fapte contravin Constituției Federației Ruse și
legilor federale sau angajamentelor internaționale ale Federației Ruse ori se observă

43
Definition of plenipotentiary in English, accesat la data de 03.02.2018 de pe:
https://en.oxforddictionaries.com/definition/plenipotentiary
44
Op. Cit, The Constitution of Russian Federation
45
Idem
46
Idem
încălcarea drepturilor și libertăților cetățenilor până când problema este rezolvată de către
o instanță corespunzătoare47.

Alte atribuții ce îi revin Președintelui Federației Ruse sunt: guvernează politica externă a
Federației Ruse, organizează negocieri și semnează tratate ori acorduri internaționale ale
Federației Ruse, semnează documente de ratificare și primește acreditări și scrisori de
rechemare ale reprezentanților diplomatici învestiți de el însuși, conform Articolului 8648.

Președintele Federației Ruse, în anumite circumstanțe și în conformitate cu regulile

prevăzure de legea constituțională federală, poate declara stare de urgență pe teritoriul
statului federal sau în anumite părți ale acestuia, informând imediat Consiliul Federației
și Duma de Stat cu privire la acest aspect (Articolul 88)49.

Președintele Federației Ruse trebuie să rezolve problemele cetățeniei Federației Ruse și

acordă azil politic, acordă decorații și tituluri onorfice, grade speciale militare și
superioare, decide cu privire la grațiere (Articolul 89)50.

Acesta emite decrete și ordine, care sunt obligatorii pentru întreg teritoriul Federației
Ruse, necontravenind Constituției Federației Ruse și legilor federale (Articolul 90)51.
Președintele Federației Ruse dispune de imunitate conform Articolului 9152.

În cazurile în care Președintele Federației Ruse este incapabil să-și îndeplinească

obligațiile, acestea vor fi îndeplinite temporar de către Președintele Guvernului Federației
Ruse. Președintele interimar al Federației Ruse nu are dreptul să dizolve Duma de Stat, să
apeleze la un referendum sau să prezinte propuneri privind modificarea și revizuirea
dispozițiilor Constituției Federației Ruse (Articolul 92, alin. (3))53.

Suspendarea Președintelui Federației Ruse are loc în condiții speciale. Prin urmare acesta
poate fi suspendat de Consiliul Federației Ruse numai pe baza unor acuzații de înaltă

47
Idem
48
Idem
49
Idem
50
Idem
51
Idem
52
Idem
53
Idem
trădare sau o altă infracțiune gravă, avansată a Dumei de Stat și confirmată de Curtea
Supremă a Federației Ruse privind prezența elementelor unei crime în acțiunile
președintelui Federației Ruse și de încheierea Curții Constituționae a Federației Ruse care
confirmă faptul că au fost respectate regulile de suspendare (Articolul 93 alin.(1))54.
Conform alin. (2)55 al aceluiași articol, decizia Dumei de Stat și decizia Consiliului
Federației privind suspendarea președintelui se adoptă cu două treimi din voturile
numărului total al membrilor fiecărei camere și la inițiativa a cel puțin o treime din
numărul membrilor deputaților din Duma de Stat și cu încheierea unei comisii speciale
înființate de Duma de Stat. Aliniatul (3) al Articolului 93 precizează faptul că decizia
Consiliului Federației privind intimidarea Președintelui Federației Ruse va fi adoptată în
termen de cel mult trei luni de la data la care Duma de Stat a înaintat acuzațiile împotriva
președintelui, iar dacă Consiliul Federației nu adoptă o decizie la data aceasta, acuzațiile
împotriva președintelui vor fi considerate respinse56.

D. Guvernul Federației Ruse

Guvernul Federației Ruse este format din Președintele Guvernului, vicepreședintele

și miniștrii federali (Articolul 110 alin. (2))57.

Președintele Guvernului Federației Ruse este numit de Președintele Federației Ruse cu

acordul Dumei de Stat (Articolul 111 alin. (1))58. Propunerea privind candidatul la funcția
de Președinte al Guvernului Federației Ruse se prezintă la cel puțin două săptămâni de la
preluarea mandatului de către un nou președinte al Federației Ruse sau dupa demisia
Guvernului Federației Ruse sau la o săptămână după ce Duma de Stat respinge un
candidat, conform aceluiași articol citat mai sus alinitatul 259. Duma de Stat va examina
candidatul desemnat de Președintele Federației Ruse pentru postul de Președinte al
Guvernului Federației Ruse în termen de o săptămână de la depunerea candidaturii
(Articolul 111 alin.(3))60. Dacă Duma de Stat respinge trei propuneri de candidați pentru

54
Idem
55
Idem
56
Idem
57
Idem
58
Idem
59
Idem
60
Idem
postul de Președinte al Guvernului Federației Ruse, Președintele Federației Ruse va numi
Președintele Guvernului, dizolvând Duma de Stat și apelând la noi alegeri electorale,
conform aliniatului (4) al Articolului 11161.

Articolul 114 din Constituția Federației Ruse62 descrie principalele atribuții și

competențe pe care Guvernul Federației Ruse le are în urma modificării Constituției din
30 decembrie 2008: întocmește bugetul și-l supune spre dezbatere Dumei de Stat,
asigurând totodată executarea acestuia; prezintă Dumei de Stat un raport privind execuția
bugetului federal; să prezinte Dumii de Stat rapoarte anuale privind rezultatele activității
sale, inclusiv în ceea ce privește problemele ridicare de Duma de Stat; asigură
implementarea în Federația Rusă a unei politici unice financiare, de creditare și monetare;
asigură implementarea în Federația Rusă a unei politici unice a statului în sfera culturii,
științei, educației, protecției sănătății, securității sociale și ecologiei; administrează
proprietatea federală; efectuează măsuri pentru asigurarea apărării țării, a securității
statului și a implementării politicii externe a Federației Ruse; pune în aplicare măsuri
pentru asigurarea statului de drept, a drepturilor și libertăților omului, protecția
proprietății și a ordinii publice, precum și controlul criminalității; exercită alte atribuții
care îi sunt conferite prin Constituția Federației Ruse, legile și decretele federale ale
Președintelui.

Deciziile și ordinele Guvernului Federației Ruse au caracter obligatoriu (Articolul 115

(2))63, iar în cazul în care acestea contravin normelor constituționale, pot fi anulate de
către Președintele Federației Ruse (Articolul 115 (3))64.

În cazul unui nou președinte ales al Federației Ruse, Guvernul va demisiona (Articolul
116)65.

Duma de Stat își poate exprima neîncrederea în Guvernul Federației Ruse printr-o
rezoluție de neîncredere, care se adoptă cu majoritate simplă de voturi din numărul total
de deputați ai Dumei de Stat, iar Președintele Federației Ruse este liber să anunțe demisia

61
Idem
62
Idem
63
Idem
64
Idem
65
Idem
Guvernului sau să respingă decizia Dumei de Stat, însă în cazul în care aceasta va
exprima din nou neîncrederea în Guvern, Președintele Federației Ruse va demite
Guvernul și va dizolva Duma de Stat (Articolul 117 alin. (3))66.

Un lucru important se stipulează la aliniatul 4 al Articolului 11767, și anume faptul că

Președintele Guvernului Federației Ruse poate ridica în fața Dumei de Stat problema de
neîncredere în Guvern, iar dacă Duma de Stat dă un vot de încredere, Președintele
Federației Ruse va adopta, în termen de șapte zile, o decizie privind demisia Guvernului
sau va dizolva Duma de Stat și va anunța noi alegeri electorale.

Guvernul demisionar va continua să lucreze în slujba Președintelui Federației Ruse până

la formare unui nou Guvern al Federației Ruse (Articolul 117 alin. (5))68.

E. Tipul de regim politic

Regimul politic al Federației Ruse este unul semi-prezidențial conform Constituției

Federației Ruse, Președintele este șeful statului, iar Primul Ministru este șeful
Guvernului. (Articolul 80 alin. (1), (2), (3))69 Unii consideră că Rusia este o republică
prezidențială.70 Însă Rusia este o republică federală semi-prezidențială al cărui șef de stat
în prezent este Vladimir Putin, iar șef de guvern este Dmitri Medvedev. Acest lucru până
la rezultatul următoarelor alegeri prezidențiale de pe 18 martie 2018.

F. Clivaje sociale și politice

Unul din clivajele importante prezente în Rusia îl reprezintă speranța de viață în

funcție de sexul acestora. Astfel speranța de viață în Rusia a persoanelor de sex masculin
este in medie de 61,1 ani, în timp ce speranța de viață a persoanelor se sex feminin se
ridică undeva la 76,5 ani.71 Diferența semnificativă între speranța de viață a femeilor și a
bărbaților este explicată de către experții în domeniu ca având la bază o serie de factori

66
Idem
67
Idem
68
Idem
69
Idem
70
Ambasada României în Federația Rusă, accesat la data de 03.02.2018 de pe:
https://moscova.mae.ro/node/484
71
Op. Cit, Country Digest, accesat pe data de 01.02.2018 de pe: http://countrydigest.org/russia-
population/#Other_Russian_demographic_data
precum gradul ridicat de alcoolism, violență, dieta nesănătoasă, poluarea și sărăcia, toate
fiind mai predominante în rândul bărbaților.72 Rusia este printre țările lumii cu cea mai
mare rată de suicid în rândul bărbaților, dar și printre țările cu o rată mare de boli
cardiovasculare.73

Clivajul rural- urban este reprezentat prin faptul că cea mai mare parte a populației
este concentrată în orașele mari ale Federației Ruse precum Moscova, care este și capitala
acesteia, și unde trăiesc aproximativ 14 milioane de persoane.74

Un număr foarte mare de persoane trăiește în orașele mari precum St. Petersburg
(aproximativ 4,9 milioane), Novosibirsk (1,5 milioane), Yekateringburg (1,3 milioane).75

Densitatea populației din Rusia este în medie de 8,4 persoane/ km2, Siberia este una din
statele Federației Ruse unde aceasta este mult mai scăzută, unele regiuni siberiene
precum Koryak Okrug care are o densitate a populației de mai puțin de 0,1 persoane/ km 2
sau o persoana la fiecare 10 km.76

Un sfert din populația Rusiei trăiește în mediul rural (26,0%), în timp ce 74,0% din
totalul populației trăiește în zonele urbane, acest lucru și pentru că Rusia are o economie
bazată pe industrializare, cu un mare grad de urbanizare în rândul populației.77 Cu toate
acestea, în ultimii ani se observă o tendință a populației de a se îndrepta din zonele
urbane în cele rurale, încercându-se o dezurbanizare.78

Se poate observa și un clivaj în ceea ce privește raspândirea cultelor religioase,

după cum notam mai sus, Biserica Ortodoxă Rusă este cea mai influentă din punct de
vedere societal și politic spre deosebire de celelalte culte religioase, care deși sunt
recunoscute și acceptate din punct de vedere legal, nu se bucură de o asemenea
autonomie.

72
Idem
73
Idem
74
Idem
75
Idem
76
Idem
77
Idem
78
Idem
 Întalnim clivajul politic stânga- dreapta care se afirmă prin partidele „Rusia Unită”,
partid al cărui candidat la alegerile prezidențiale din 2004 a fost Vladimir Putin și
Partidul Comunist al Federației Ruse, considerat fiind succesorul Partidului Comunist al
Uniunii Sovietice, ca reprezentante ale extremei stângi, dar și partide de extremă dreaptă
care tind spre reforme, precum Yabloco care este pro-democrație și Uniunea Forțelor de
Dreapta care se centrează pe dezvoltarea pieței libere.79

Pe axa stânga- dreapta, se afirmă și mișcări sau partide extremiste ca Partidul Democrat
Liberal, al cărui lider este Vladimir Zhirinovks, un extremist naționalist și sexist, care îi
atacă în mod sistematic pe liderii reformiști.80

Principala cauză a apariției clivajului politic în Rusia este dată de Revoluția din 1991.81

Alte clivaje prezente în societatea rusească sunt: clivajul bazat pe rasism, existând foarte
multe tensiuni între diferite grupuri rasiale din Rusia, un exemplu concret este conflictul
dintre africani, oamenii care provin din Caucaz și evreii; clivajul bazat pe diferențele de
gen, stereotipiile în materie de gen sunt prezente în Rusia, acestea se concretizează în
violență asupra femeilor, discriminare din punct de vedere al remunerației sau al
angajării.82

Clivajul care are la bază clasele sociale: clasa socială superioară, de mijloc și inferioară.
Diferența foarte mare dintre clasa superioară și cea inferioară continuă să se păstreze,
persoanele care se fac parte din clasa de mijloc lucrează de obicei în administrația publică
sau în companii de stat și având un grad mai ridicat de educație decât restul populației.83

III. Sistemul de partide

Principalele partide politice care se afirmă în Rusia sunt: Rusia Unită, Partidul
Comunist al Federației Ruse, Partidul Liberal Democrat al Rusiei, Rusia Justă, Uniunea

79
SMIC Comparative Government, accesat la data de 03.02.2018 de pe:
http://smiccompgov.weebly.com/societal-cleavages-of-russia.html
80
Idem
81
Idem
82
Idem
83
Idem
Forțelor de Dreapta.84 Aceste partide politice au început să apară dupa Revoluția din
1991, când Președintele Boris Yeltsin a efectuat o serie de reforme de tip occidental
pentru a ajuta la schimbarea de regim. Boris Yeltsin a fost unul din președinții Republicii
Federale Ruse, care a încercat să imprime un stil occidental democrației din Rusia.85

Cel mai mare partid din Rusia este Rusia Unită, înființat în anul 2001, partid care a
câștigat alegerile prezidențiale în anul 2004, avându-l candidat pe Vladimir Putin,
devenind astfel un partid „Pro-Putin”.86

Partidul Comunist al Federației Ruse este al doilea partid ca mărime din Rusia, fiind
considerat succesorul Partidului Comunist al Uniunii Sovietice, partid interzis de către
Boris Yeltsin în anul 1991.87

Partidul Democrat Liberal condus de către Vladimir Zhirinovsky este cel mai
controversat partid, liderul acestuia fiind un extremist naționalist și sexist, care aduce
atacuri permanente liderilor reformiști, declarând la un moment dat că va folosi arme
nucleare împotriva Japoniei dacă va fi ales președinte.88

Putem observa că cele mai multe mandate sunt obținute de Rusia Unită și de Partidul
Comunist ceea ce ne-ar face să credem că avem de-a face cu un bipartidism, însă prezența
celorlalte partide în Parlament și diferența relativ mică dintre numărul mandatelor
obținute de Partidul Rusia Justă și Partidul Comunist, indică mai degrabă un sistem
multipartidist.

Prin urmare sistemul de partide din Federația Rusă este unul pluripartidist în conformitate
cu Constituția Federației Ruse. Statul garantează egalitatea tuturor partidelor politice în

84
Op. Cit, Centrul de la Sibiu pentru Studii de pace, Federația Rusă, Elemente de identificare, accesat la
data de 02.02.2018 de pe: https://www.cssp.ro/state/federatia-rusa/

85
Op. Cit, SMIC Comparative Government, accesat la data de 03.02.2018 de pe:
http://smiccompgov.weebly.com/societal-cleavages-of-russia.html

86
Idem
87
Idem
88
Idem
fața legii și asigură respectarea intereselor, drepturilor, ideologiei, scopurilor și
obiectivelor regăsite în platforma- program a acestora.89

Dreptul la vot este garantat tuturor cetățenilor prin Constituția Federației Ruse adoptată
prin vot popular la 12 decembrie 1993.

IV. Agenda politică domestică

Impozitul pe venit în Rusia este o taxă colectată de la fiecare individ și impozitată

diferit în funcție de tipul sursei de venit: venit provenit din muncă, pensie, dividente și
venitul provenit din dobânzi. Impozitul pe venit reprezintă o sursă importantă de venit
pentru Guvernul Rusiei.90

Rata șomajului în Rusia rămâne neschimbată, aceasta fiind de 5,6% în luna

februarie a anului 2017. Rata persoanelor care se află pe piața muncii este de 52% din
totalul populației apte de muncă.91

Relația dintre Stat și Biserica Ortodoxă Rusă este una foarte strânsă. Biserica
Ortodoxă Rusă este un actor care joacă rol important în stabilirea politicilor culturale,
sociale, economice din Rusia, fapt ce a atras numeroase critici din parte instituțiilor
liberale.92

Biserica Ortodoxă este o instituție influentă din punct de vedere social care contribuie la
formarea și dezvoltarea societății moderne din Federația Rusă. Astăzi, Patriarhia de la
Moscova a Bisericii Ortodoxe Ruse are birouri în cadrul Națiunilor Unite și a altor
organizații internaționale. La Bruxelles a fost stabilit un birou al Patriarhului Moscovei în
fiecare organizație europeană și internațională cu scopul de a facilita dialogul cu Uniunea
Europeană și alte structuri internaționale aflate la Bruxelles.93

89
Op. Cit, Studii în Rusia pentru cetățenii străini, Structura de Stat, accesat la data de 02.02.2018 de pe:
http://md.russia.edu.ru/russia/rf/
90
Trading Economics, Russia Personal Income Tax Rate, accesat la data de 03.02.2018 de pe:
http://www.tradingeconomics.com/russia/personal-income-tax-rate
91
Idem
92
Katheon, The State and the Church in Russia, accesat la data de 04.02.2018 de pe:
http://katehon.com/1068-the-state-and-the-church-in-russia.html
93
Idem
 În ceea ce privește politicile de pe plan extern ale Rusiei, aceasta la nivel declarativ
încearcă să mențină o agendă cât mai pozitivă și cuprinzătoare care să se bazeze pe
cooperarea și strângerea legăturilore externe cu alte state.94

Federația Rusă recunoaște rolul central pe care-l are Organizația Națiunilor Unite în
menținerea păcii și în afacerile globale. Instituirea Uniuni Economice Eurasiatice este un
exemplu concret de contribuție a Rusiei la dezvoltarea cooperării pe scară largă în această
regiune.95

Rusia susține stabilirea și perpetuarea unui dialog eficient cu Uniunea Europeană și

Uniunea Economică Eurasiatică care să ducă la perfecționarea procesului de integrare
europeană și eurasiatică.96

V. Sistemul politic european

a) Identificarea și susținerea pentru instituțiile Uniunii Europene și
organizațiile internaționale

Federația Rusă își propune sa dezvolte și să mențină un parteneriat cu anumite

instituții ale Uniunii Europene care să se bazeze pe principii de egalitate, beneficiu
reciproc și respect pentru interesele fiecărui actor.97 În acest sens Rusia și UE au incheiat
tratate și au anumite relații economice.

În pofida faptului că Rusia nu se află printre statele membre ale Uniunii Europene,
aceasta la fel ca cele din urmă este membră cu statut egal în Organizația Națiunilor Unite,
a Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa și membră a Consiliului
Europei.98 Pe langă statutul de membră în aceste organizații, Rusia încearcă să-și
întărească cooperarea cu Uniunea Europeană în ceea ce privește combaterea teorismului,

94
Permanent Mission of the Russian Federation of the European Union, Russian Foreign Policy, accesat la
data de 04.02.2018 de pe: https://russiaeu.ru/en/russian-foreign-policy
95
Idem
96
Idem
97
Idem
98
Idem
crima organizată, migrația ilegală, traficul de persoane și traficul de droguri, dar pe de
altă parte se implică și în problemele legate de schimbarea climatului.99

Federația Rusă își propune să mențină un dialog constant cu instituțiile abilitate ale
Uniunii Europene în privința problemelor majore cu care lumea contemporană se
confruntă, incluzând situația conflictelor din Orientul Mijlociu, Afganistan, din Balcani și
alte regiuni, dar și prevenția proliferării armelor de distrugere în masă și a tehnologiilor
care tind să scape de sub control și să fie folosite în scop negativ.100

„Acordul de parteneriat și cooperare” (APC) care a fost semnat în anul 1994 a reprezentat
baza legală pentru relațiile stabilite între Rusia și Uniunea Europeană. 101 De asemenea, la
summitul dintre Rusia- Uniunea Europeană de la Londra din 2005 acordul politic a avut
ca scop un „Nou Acord de Bază”, lansat în 2008, delegația Federației Ruse fiind
reprezentată de către reprezentantul permanent al Rusiei în Uniunea Europeană,
ambasadorul Vladimir Chizhov.102

Rusia însă a considerat că acțiunile Uniunii Europene în ceea ce privește „Criza din
Ucraina” a pus sub semnul întrebării reputația pe care aceasta o are în relația cu Federația
Rusă, concluzie care a avut drept rezultat degradarea relațiilor economice dintre Rusia și
Uniunea Europeană prin măsurile unilaterale pe care cea din urmă le-a impus. Acest lucru
a fost interpretat de către autoritățile din Rusia ca fiind o strategie geopolitică
dezavantajoasă pentru ambele părți.103

b) Reprezentarea în structura legislativă europeană

Cu toate că evenimentele produse pe fondul Crizei din Ucraina au dus la

deteriorarea relațiilor dintre Uniunea Europeană și Rusia, se dorește reluarea și
îmbunătățirea dialogului politic, al cărui cadru instituțional este prevăzut în „Acordul de
parteneriat și cooperare UE- Rusia” intrat în vigoare din 1997.104 Rusia este prezentă la
toate reuniunile Consiliului de Parteneriat la care iau parte miniștrii de externe, la care se
99
Idem
100
Idem
101
Idem
102
Idem
103
Idem
104
Idem
adaugă și ședințele Ministrului de Externe al Rusiei cu Înaltul Reprezentant al UE pentru
afaceri externe și politică de securitate alături de ceilalți 28 de miniștrii de externe ai
statelor membre UE, chiar și la New York când au loc sesiunile dedicate Adunării
Generale a ONU.105

De asemnea, au loc întâlniri între Directorii Politicilor Ministerului Rus de Afaceri

Externe și reprezentanții Serviciului European de Acțiune Externă, în cadrul cărora au loc
consultări la nivel de experți în materie de probleme regionale și internaționale de
actualitate.106

Alături de „Acordul privind parteneriatul și cooperarea dintre Rusia și Uniunea

Europeană”, principalul mecanism de cooperare inter-parlamentară este „Comitetul de
Cooperare Parlamentară” (CCP), din care fac parte membrii celor două Camere ale
Adunării Federale Ruse și membrii Parlamentului European, fiind co-prezidat de către
Sergey Zheleznyak, vicepreședinte al Dumei de Stat, care face parte din Partidul Rusia
Unită, alături de europarlamentarul Othmar Karas din Austria, reprezentant al Partidului
Popular European.107

Cea mai recentă ședință a Comitetului a avut loc între 15-16 ianuarie 2014, unde a fost
adoptată „Declarația comună cu privire la inadmisibilitatea crimei împotriva minorităților
etnice și confesionale din Siria”, inclusiv a creștinilor. În primăvara anului 2014
Parlamentul European a suspendat unilateral participarea sa la Comitetul de Cooperare
Parlamentară dintre Rusia- UE.108

Cooperarea între comisiile relevante ale celor două camere ale Adunării Federției
Ruse și Parlamentul European este în curs de dezvoltare și perfecționare.

c) Dinamica euroscepticismului

Liderul Grupului Partidului Popular European din Legislativul European, Manfred

Weber, într-o declarație afirmă faptul că regulile UE în ceea ce privește finanțarea

105
Idem
106
Idem
107
Idem
108
Idem
grupurilor parlamentare de la nivelul acestei organizații internaționale ar trebui să fie
mult mai drastice și atent supravegheate, pentru a se evita influența tot mai crescută a
euroscepticismului promovat de țări precum Rusia.109

Un exemplu în acest sens este semnarea unui acord între Partidul Libertății din Austria,
partid de extremă dreaptă, cu Partidul Rusia Unită a lui Putin sau împrumutul acordat de
către o bancă apropiată a Kremlinului pentru campania privind alegerile prezidențiale de
anul 2017 din Franța prin intermediul Frontului Național din Franța.110 Deși Uniunea
Europeană a interzis la începutul anului 2017 acest tip de finanțare din partea unor țări
terțe, sancțiunile sunt nesemnificative, cea mai mare sancțiune ridicându-se la 10% din
bugetul anul al unui partid.111

Joseph Daul, președintele PPE, avertiza într-un interviu faptul că obiectivul comun al
partidelor populiste din Europa și al Rusiei este slăbirea și subminarea instituțiilor
Uniunii Europene, prin propagarea euroscepticismului.112

Rusia consideră că atitudinea curentă pe care autoritățile de la Bruxelles o adoptă în

privința euroscepticismului se bazează pe o manifestare a populismului, cu toate acestea
dorește să realizeze relații de cooperare cu partidele europene stabile, evitând o izolare
din punct de vedere politic.113

d) Poziţii asupra agendei de politici europene

109
Youth Parlamentor, Cătălin Miahi, Cum ar putea fi combătută influența rusă asupra partidelor politice
din Parlamentul European, 10.01.2017, ora 14:00, actualizat 10.01.2017, ora 14:39, accesat la data de
04.02.2018 de pe: http://www.parlamentor.ro/youth-parlamentor/cum-ar-putea-fi-combatuta-influenta-
rusa-asupra-partidelor-politice-din-parlamentul-european-6366
110
Idem
111
Idem
112
Robert Lupitu, EXCLUSIV INTERVIU Joseph Daul, președintele PPE: „Dacă Rusia are un obiectiv comun
cu partidele populiste din Europa, acela este slăbirea și divizarea Uniunii Europene”, 13.04.2016, accesat
la data de 04.02.2018 de pe: http://www.caleaeuropeana.ro/exclusiv-interviu-joseph-daul-presedintele-
ppe-daca-rusia-are-un-obiectiv-comun-cu-partidele-populiste-din-europa-acela-este-slabirea-si-divizarea-
uniunii-europene/
113
Viktor Katona, Russia’s uneasy relationship with Europe’s political fringe, Nov 13, 2015, accesat la data
de 04.02.2018 de pe: http://www.russia-direct.org/russias-uneasy-relationship-europes-political-fringe
 În ceea ce priveşte politica externă a Rusiei, prin înfiinţarea Uniunii Economice
Eurasiatice se scoate în prim-plan o contribuţie concretă la dezvoltarea în ceea ce priveşte
cooperarea pe scară largă în regiune.114

Măsurile treptate adoptate pentru crearea unui spaţiu economic şi umanitar comun de la
Lisabona la Vladivostok, care au la bază principiile de securitate comună, egală şi
indivizibilă servesc drept un ghid strategic în elaborarea unei noi arhitecturi de pe
continentul european.115 Colaborarea cât mai eficientă dintre Uniunea Europeană şi
Uniunea Economică Euroasiatică se bazează pe perfecţionarea şi armonizarea proceselor
de integrare europeană şi euroasiatică.

e) Politici de gen

Rusia la capitolul politicilor de gen prezintă numeroase probleme, unele cauze fiind
chiar istorice: societatea rusă a fost una patriarhală şi ierahică spre sfârşitul secolului al
19 lea.116 Bărbaţii tindeau să fie dominanţi nu doar în ceea ce priveşte piaţa muncii, ci şi
comunitatea din care făceau parte. Femeile se supuneau adesea soţilor lor şi nu beneficiau
de drepturi egale, aceste realităţi găsindu-se şi în textul codului juridic de la acea
vreme.117

Sterotipiile legate de gen încă există în Rusia de astăzi, iar violenţa împotriva
femeilor, discriminarea din punct de vedere salarial pentru aceeaşi muncă şi politica de
angajare pe piaţa muncii sunt răspândite la scară largă.118 În aceste condiţii este greu să
spunem că în Rusia femeile au drepturi egale cu bărbaţii.

Acest clivaj de gen a dus la crearea Uniunii Femeilor din Rusia, având ca obiective
încadrarea femeilor pe piaţa muncii şi obţinerea unor drepturi. Această organizaţie non-

114
Op. Cit, Russian Foreign Policy, accesat la data de 04.02.2018 de pe: https://russiaeu.ru/en/russian-
foreign-policy

115
Idem
116
Op. Cit, SMIC Comparative Government, accesat la data de 03.02.2018 de pe:
http://smiccompgov.weebly.com/societal-cleavages-of-russia.html
117
Idem
118
Idem
guvernamentală a fost creată în urma unor mai multe activităţi politice recunoscute drept
„feminizarea şomajului”.119

Concluzii

Pentru a conchide, având în vedere faptul că m-am concentrat nu doar pe

prezentarea sistemului politic și administrativ din Rusia, ci am adus în atenție în a doua
parte a lucrării și identificarea și susținerea pentru instituțiile Uniunii Europene și a
organizațiilor internaționale, reprezentarea în structura administrativă europeană și
legătura sau aportul pe care Federația Rusă îl are în ceea ce privește dinamica
euroscepticismului la nivelul instituțiilor europene, am urmărit să aduc în vedere faptul că
evenimentele ce au loc la ora actuală în Rusia vor avea un efect și asupra modului în care
această țară va relaționa cu UE și cu țările membre ale UE.

În aceste condiții este interesant de văzut și analizat rezultatele alegerilor din data
de 18 martie 2018, precum și consecințele care decurg din acestea, putând reprezenta un
punct de plecare pentru o viitoare analiză comparativă a schimbărilor, care vor apărea pe
agenda politică și care se vor rasfrâge în aria admnistrativă. În acest context este
important să ne întrebăm dacă vor avea loc schimbări în esență sau doar în ceea ce
privește fațada scenei politico-administative.

119
Idem
Bibliografie:

1. Adriana Matcovschi, Gabriela Ionescu, Alegerile prezidențiale din Rusia stabilite

oficial pe data de 18 martie 2018, Agerpres, publicat la 15.12.2017, ora 11:37,
accesat la data de 05.02.2018 de pe: https://www.agerpres.ro/politica-
externa/2017/12/15/alegerile-prezidentiale-din-rusia-stabilite-oficial-pentru-data-de-
18-martie-2018--22861
2. Ambasada României în Federația Rusă, accesat la data de 03.02.2018 de pe:
https://moscova.mae.ro/node/484
3. Arena Atlas of Religions and Nationalities of the Russian Federation, accesat la data
de 01.02.2018 de pe: http://sreda.org/en/arena
4. Centrul de la Sibiu pentru Studii de pace, Federația Rusă, Elemente de identificare,
accesat la data de 01.02.2018 de pe: https://www.cssp.ro/state/federatia-rusa/
5. Country Digest, Russia Population 2017, accesat la data de 01.02.2018 de pe:
http://countrydigest.org/russia-population/#Religion
6. Definition of plenipotentiary in English, accesat la data de 03.02.2018 de pe:
https://en.oxforddictionaries.com/definition/plenipotentiary
7. Katheon, The State and the Church in Russia, accesat la data de 04.02.2018 de pe:
http://katehon.com/1068-the-state-and-the-church-in-russia.html
8. Permanent Mission of the Russian Federation of the European Union, Russian
Foreign Policy, accesat la data de 04.02.2018 de pe: https://russiaeu.ru/en/russian-
foreign-policy
9. Robert Lupitu, EXCLUSIV INTERVIU Joseph Daul, președintele PPE: „Dacă
Rusia are un obiectiv comun cu partidele populiste din Europa, acela este slăbirea și
divizarea Uniunii Europene”, 13.04.2016, accesat la data de 04.02.2018 de pe:
http://www.caleaeuropeana.ro/exclusiv-interviu-joseph-daul-presedintele-ppe-daca-
rusia-are-un-obiectiv-comun-cu-partidele-populiste-din-europa-acela-este-slabirea-
si-divizarea-uniunii-europene/
10. Russia Population, accesat la data de 01.02.2018 de pe:
http://www.worldometers.info/world-population/russia-population/
11. SMIC Comparative Government, accesat la data de 03.02.2018 de pe:
http://smiccompgov.weebly.com/societal-cleavages-of-russia.html
12. Studii în Rusia pentru cetățenii străini, Structura de Stat, accesat la data de
02.02.2018 de pe: http://md.russia.edu.ru/russia/rf/
13. The Constitution of Russian Federation ( with Amendments and Additions of
December 30, 2008), accesat la data de 02.02.2018 de pe:
https://constitutii.files.wordpress.com/2013/01/2008-en.pdf
14. The Editors of Encyclopedia Britannica, Russian Orthodox Church, 22thjune 2016,
accesat la data de 02.02.2018 de pe: https://www.britannica.com/topic/Russian-
Orthodox-church
15. Trading Economics, Russia Personal Income Tax Rate, accesat la data de 03.02.2018
de pe: http://www.tradingeconomics.com/russia/personal-income-tax-rate
16. Țările Lumii, Rusia, accesat la data de 01.02.2018 de pe:
http://www.travelworld.ro/tari/rusia.php
17. Viktor Katona, Russia’s uneasy relationship with Europe’s political fringe, Nov 13,
2015, accesat la data de 04.02.2018 de pe: http://www.russia-direct.org/russias-
uneasy-relationship-europes-political-fringe
18. Youth Parlamentor, Cătălin Miahi, Cum ar putea fi combătută influența rusă
asupra partidelor politice din Parlamentul European, 10.01.2017, ora 14:00,
actualizat 10.01.2017, ora 14:39, accesat la data de 04.02.2018 de pe:
http://www.parlamentor.ro/youth-parlamentor/cum-ar-putea-fi-combatuta-
influenta-rusa-asupra-partidelor-politice-din-parlamentul-european-6366