ȘCOALA ,,GHEORGHE BANEA” MĂCIN

PÂRGHIA

,, Daţi-mi o pârghie destul de lungă şi un punct de sprijin şi voi răsturna întreaga lume cu o
singură mână.”
-Arhimede-

Profesor: Oprescu Narcis Doru

Elev: Bucur Ionuț
Clasa a VII-a B
 1. Definiție

Pârghia este o bară rigidă care se poate roti în jurul unui punct fix numit punct de sprijin și
asupra căreia acționează două forțe: forța care trebuie învinsă, numită forță rezistentă și forța
cu ajutorul căreia este învinsă forța rezistentă, numită forță activă. Pârghia servește, în general,
la amplificarea efectului forței.

Brațul forței reprezintă lungimea perpendicularei dusă din punctul de sprijin (polul de rotație)
pe dreapta suport a forței.
Raportul forțelor este egal cu raportul invers al brațelor, dacă pârghia este în echilibru.

O pârghie ideală (fără forță de frecare) este în condiție de echilibru atunci când momentul forței
active (față de punctul de sprijin) este egal și de sens opus cu momentul forței rezistente.

2. Elementele unei pârghii

Forța activă este cea care produce efectele voluntare, cea care consumă sau produce un lucru
mecanic util, cea care preîntampina efectul nedorit al altor forțe.

Forța de frecare este forța care apare la suprafața de contact dintre 2 corpuri și se opune mișcării
unui corp față de celalalt.

3. Tipuri de pârghii

Putem întâlni în jurul nostru mai multe tipuri de pârghii:

-de gradul l : punctul de sprijin se află între punctele de aplicație ale celor două forțe.
Se spune că această pârghie este una de echilibru deoarece se realizează echilibrul static.
Exemple: levierul, foarfecele, balansoarul, brațul balanței
-de gradul II : punctul de aplicație al forței rezistente se află între articulație și cel al forței
active.
Aceasta este o pârghie de forță pentru că are rolul de a amplifica forța.
Exemple: roaba, pedala de frână, cleștele de spart nuci.

-de gradul III : punctul de aplicație al forței active este situat între cel al forței rezistente și
punctul de sprijin.

Este o pârgie de deplasare, care utilizează o forță mare pentru a învinge o forță mică, în schimb
deplasează mult punctul de aplicație a forței rezistente.
Exemple: brațul omului.

4. Legea pârghiilor

Raportul forțelor este egal cu raportul invers al brațelor , dacă pârghia este în echilibru.

5. Utilizarea pârghiilor

Pârghii în organismul uman

Pârghiile de gradul I sunt pârghii de echilibru deoarece realizează echilibrul static. Forţa
rezistentă este reprezentată de greutatea corpului sau a segmentului care se deplasează, iar forţa
activă este reprezentată de inserţia pe segmentul osos a muşchiului care realizează mişcarea.
Identificarea pârghiilor de gradul I în organismul uman:

- trunchiul se află în echilibru pe picioare ca o pârghie de gradul I;

- capul în echilibru pe coloana vertebrală.

Punctul de sprijin este vertebra atlas, rezistenţa este reprezentată de greutatea capului, care tinde
să cadă înainte, iar forţa activă este dezvoltată de muşchii cefei, care opresc căderea capului
înainte;

- în situaţia în care piciorul este fixat pe sol (la mers, alergare, momentul bătăii în săritură,
cădere de la înălţime), segmentul gambei este tot o pârghie de ordinul I cu punctul de
sprijin la mijloc.

Identificarea pârghiilor de gradul II în organismul uman:

 - incisivii
- caninii
- segmentul membrului superior în timpul executării flotărilor.
Identificarea pârghiilor de gradul III în organismul uman:

- antebraţul în flexie funcţionează ca o pârghie de gradul al III-lea când muşchii flexori

se contractă pentru a-l ridica; bicepsul se contractă producând o forţă care are punctul
de aplicaţie pe antebraţ.

În acest caz, braţul forţei active este de aproximativ 8 ori mai mic decât braţul forţei rezistente,
rezultă că forţa activă trebuie să fie de 8 ori mai mare decât forţa rezistentă;
- coastele, în timpul respiraţiei, la inspiraţie şi expiraţie.
Pârghii în medicină
Pârghiile de gradul I

În practica medicală, pârghiile de gradul I sunt foarte numeroase, în primul rând pârghiile duble
cum sunt foarfecele şi cleştii, care se împart în funcţie de utilitate, după lungimea braţelor.
Foarfece pentru învins rezistenţe mari (cum ar fi gipsul sau cleştii pentru extracţii dentare) cu
gură puternică şi mică şi mânere lungi (Kocher); apăsând pe un braţ de pârghie lung se poate
învinge o rezistenţă mare;

Cleştii la care braţele pârghiei pe care apăsăm sunt mici, iar cele pe care se aplică rezistenţa
sunt lungi (forcepsul). Foarfecele şi cleştii la care mărimea braţelor forţei nu diferă prea mult
de cea a braţelor rezistenţei (cleştele pentru tracţiunea limbii în caz de asfixiere, cleştele de
manipulat pansamentele etc.)
În secţiile de fizioterapie şi în laboratoare există tot felul de pârghii de gradul I (balanţe analitice,
scripeţi etc.)
Pârghiile de gradul al II-lea
Instrumentele medicale care au formă de pană funcţionează ca pârghii de gradul al II-lea:
depresorul tobold pentru limbă, atela, divaricatoarele chirurgicale etc.
Pârghiile de gradul al III-lea

În laborator şi în practica medicală întâlnim pârghii de gradul al III-lea cum ar fi: pensele
anatomice, pedalele diferitelor aparate dentare etc.
Pârghii din gospodărie
Pârghia de gradul I
Dacă un om ridică un bolovan se formează o pârghie. În acest caz, forţa activă este mai mică
decât cea rezistentă, iar braţul forţei active este mai mare decât cel al forţei rezistente. Deci,
bara folosită pe post de pârghie trebuie să aibă o lungime cât mai mare, iar punctul de sprijin
să fie situat cât mai aproape de bolovan.
Tot pârghii de genul I sunt şi ranga folosită pentru ridicarea maşinii, cazmaua sau balanţa.
Pârghia de gradul al II- lea

O pârghie de gradul al II-lea este roaba. Forţa rezistentă este greutatea încărcăturii. Pentru ca
efortul depus pentru a ridica roaba, să fie mai mic, trebuie ca distanţa de la roată până la mâna
omului să fie cât mai mare.
Și pedala de frână a unei maşini sau cleștele de spart nuci, sunt tot o pârghie de gradul al II-lea.
Pârghia de gradul al III- lea

Un ansamblu de pârghii de gradul al III-lea este penseta. În acest caz forţa rezistentă este mai
mică decât forţa activă deoarece braţul forţei rezistente este mai mare decât cel al forţei active.
Alte exemple pot fi: capsatorul, vâsla bărcii.