Sunteți pe pagina 1din 15

SCOALA POSTLICEALA FEG CALARASI

REFERAT SEMIOLOGIE
POZITII ANORMALE ALE BOLNAVULUI CAUZATE DE BOALA

COORDONATOR DR. CANTARAGIU DANIELA

ELEV DIMA IULIAN

1
SCOALA POSTLICEALA FEG CALARASI

CUPRINS

I. Atitudini si posturi

II. Faciesul

2
SCOALA POSTLICEALA FEG CALARASI

Modificari observabile la inspectia generala

I. Atitudini si posturi

In cele mai multe cazuri, un bolnav aliat (care sta la pat) adopta o pozitie indiferenta, mai mult sau mai
putin active in functie de gravitatea bolii. Uneori insa bolnavul poate adopta pozitii caracteristice impuse de
boala- decubituri patologice. Acestea pot fi:

-antalgice – pozitii care usureaza durerea produsa de boala

-functionale- pozitii care usureaza functia unui organ sau aparat afectat

-urmarea stricta a procesului patologic

1) Decubituri antalgice:

-decubitul meningian- pozitia in “cocos de pusca”- se intalneste in iritatiile meningiene (meningita bacteriana,
virala, hemoragia meningiana). Pozitia caracteristica este decubitul lateral, cu extensia capului, flexia membrelor
inferioare (coapse pe bazin si gambe pe coapse) si a membrelor superioare.

-decubitul din peritonita- bolnavul sta in decubit dorsal, imobil, cu abdomenul escavat, fara miscari sincrone cu
respiratia. Orice miscare accentueaza durerile abdominal ale bolnavului.

-decubitul in colicile adbominale- cu bolnavul in decubit lateral sau, mai rar dorsal, care isi apasa cu mainile
zona dureroasa. In colica renoureterala bolnavul este foarte agitat si isi schimba frecvent pozitia.

-decubitul in iritarea pleurala fara lichid intrapleural (pleurita uscata)- bolnavul sta culcat pe partea sanatoasa
pentru a nu apasa zona dureroasa.

-pozitia psoita- in supuratia tecii muschiului psoas bolnavul sta cu coapsa si gamba de partea respectiva puternic
flectata, deoarece aceasta pozitie diminueaza presiunea din loja muscular si , astfel, usureaza durerea.

-pozitia din artrita coxofemurala- bolnavul sta cu coapsa respectiva in rotatie externa, abductie si semiflexie,
oferind cel mai mare volum articulatiei coxofemurale.

-pozitia din artrita genunchiului- consta in semiflexia articulatiei, iar cea a cotului, in flexia fortata a acesteia.
Ambele pozitii au aceeasi explicatie, relaxarea articulara cu cresterea volumului si diminuarea durerii, si ambele
trebuie corectate, deoarece vindecarea cu defect (anchiloza) a articulatiei in aceste pozitii invalideaza definitiv
bolnavul, observatie valabila si pentru articulatia coxofemurala.

2)Decubituri functionale

-ortopneea- se defineste ca fiind o pozitie asezata pe care o adopta bolnavii spre a-si usura respiratia. In fapt,
trebuie distinse doua situatii: bolnavul cu insuficienta cardiac stanga si bolnavul cu disfunctie ventilatorie
obstructiva.

3
SCOALA POSTLICEALA FEG CALARASI

Bolnavul cu insuficienta cardiaca are, intr-o prima faza, dispnee (respiratie dificila) la efort, putand
mentine decubitul dorsal indiferent nestanjenit. Progresia bolii duce la aparitia dispneei de decubit, in care
bolnavul, pentru a-si usura respiratia, se odihneste in pozitie semisezand pe mai multe perne sau in fotoliu.
Ulterior, pdihna devine posibila numai in pozitie sezanda, deseori bolnavul dormind in scaun cu capul sprijinit pe
masa. Aceste pozitii usureaza dispneea prin diminuarea intoarcerii venoase (consecutive stazei in membrele
inferioare) si cresterea capacitatii cutiei toracice.

Bolnavul cu disfunctie ventilatorie obstructiva (exmemplul tipic este astmul) adopta si el pozitia sezand,
tinandu-se cu mainile de marginea scaunului sau a patului pentru a-si fixa centura scapulara si a oferi punct de
sprijin muschilor expiratori accesori, usurandu-si astfel respiratia.

In general, cand se vorbeste de ortopnee fara alte precizari, se subintelege pozitia din insuficienta
cardiac, cealalta fiind definite ca pozitia astmaticului.

-semnul altitudinilor- inrudit cu cel precedent, se intalneste in pericardita lichidiana si grupeaza de fapt 2 pozitii.
Bolnavul adopta o pozitie aplecat inainte (uneori stand pe perna tinuta pe genunchi- semnul pernei) sau
in pozitie genupectorala (semnul rugaciunii mahomedane), pentru a permite acumularea de lichid in partea
anterioara a sacului pericardic, a diminua intoarcerea venoasa si a diminua astfel dispneea secundara compresiei
cordului prin lichidul pericardic.

-pozitia copiilor cu tetralogie Fallot (malformatie congenitala cuprinzand comunicarea interventriculara, stenoza
de artera pulmonara, hipertrofie ventriculara dreapta si malpozitie spre dreapta a aortei, care sta “calare pe sept”):
asezat pe vine (pozitie de screamat) diminueaza suntul dreapta-stanga.

-decubitul in revarsatele lichidiene pleurale- importante sau pneumotoraxul masiv este pe partea bolnava, opus
celui din pleurita uscata, pentru a permite expansionarea libera a hemitoracelui sanatos si a usura respiratia.

3)Decubituri strict impuse de boala.

-in tetanos, la cea mai mica stimulare, bolnavul adopta involuntar pozitia opistotonus, foarte dureroasa, respectiv,
apare o contractura intensa a tuturor muschilor somatici. Bolnavul sta sprijinit pe ceafa si calcaie, arcuat (se
poate introduce mana pe sub trunchi), cu membrele superioare flectate. Uneori se poate intalni pleurostotonusul
(incurbarea pe o parte) sau emprostotonusul (incurbarea inainte “ca fatul in uter”).

II. Faciesul

1) Faciesul in bolile endocrine

a) Faciesul in boala Basedow- hipertiroidie cu semne acute, este caracterizat prin:

-exoftalmie bilateral usor asimetrica;

-fanta palpebrala larg deschisa

-sclera vizibila deasupra corneei si irisului

-privire vie, inteligenta

4
SCOALA POSTLICEALA FEG CALARASI

-clipire rara

-tremiratura pleoapelor

-pigmentare perioculara

Manifestarile ocular ale bolii Basedow sunt dependente de secretia factorului exoftalmiant diencefalic:

-tegumentul fetei ester roz, catifelat, elastic, uneori bolnavul avand temperatura crescuta

Aspectul de “spaima inghetata”, denumit si facies anxios.

b) Faciesul din mixedem (gr. myxa “mucus”, gr. oedema “umflatura”) (infiltratie cutanata care antreneaza o
umflare a fetei si membrelor, fiind caracteristica hipotiroidiei) este caracterizat prin:

-tegumentele fetei uscate, infiltrate si palide

-privire inexpresiva

-alopecia jumatatii externe a sprancenelor

-nas trilobat

-macroglosie (crestere in volum a limbii) cu amprentele dintilor

-voce aspra si groasa (infiltrarea cu mucopolizaharide a laringelui)

-pavilionul urechii ingrosat, aspect gelatinos.

-par rar, aspru, uscat, decolorat, friabil.

Aspectul- inexpresiv, denumit si facies buhait.

-in mixedemul congenital, fata nu se dezvolta si nu se maturizeaza, pastrand caracterele infantile, insa capul
ramane mare in raport cu trunchiul, fontanelele persistand multa vreme deschise, fruntea este mica, nasul scurt si
plat, bilobat; ochii sunt indepartati (hipertelorism), cu pleoapele ingrosate care reduc deschiderea palpebrala;
tegumentul este ingrosat, fata este rotunda (asemanator cu “luna plina”); gura este mare, cu buze groase,
rasfrante si limba mare; dintii apar tardiv si au o coloratie galbena. Ansamblul acestor trasaturi si expresia fetei,
datorata intarzierii mintale, dau bolnavului o infatisare cretinoida.

c) Faciesul din acromegalie caracterizat prin trasaturi grosiere:

-marirea capului, mai ales a mandibulei, proeminenta in “galos”

-nasul este mai mare, turtit, urechile si buzele sunt marei

-pliurile fruntii sint ingrosate

-mainile si picioarele sunt marite, mai ales in grosime.

d) Faciesul in boala si sindromul Cushing (hipercorticism-cortizol crescut)

5
SCOALA POSTLICEALA FEG CALARASI

-fata rotunda, in “luna plina”

-gura pare mica din cauza rotunjirii obrajilor

-la femei se constata pilozitatea buzei superioare si a barbiei

-frecvent survine acneea

-gatul se ingroasa, apare scurtat, iar depunerea de grasime in spatiul interscapular si in fosele supra si
infraclaviculare determina aparitia “cefei de bizon”.

Este denumit facies “in luna plina”.

e) Faciesul din insuficienta corticosuprarenaliana cronica (boala Addison).

Este caracterizat prin pigmentarea tegumentelor si mucoaselor- cu aspect cafeniu, pamantiu sau de
ardezie,in special la nivelul zonelor expuse la soare sau cu risc de frecare (fata, in special periocular, gat,
incheieturi, etc), precum si la nivelul mucoaselor-, pete ardezii sau violacee; hiperpigmentarea este reversibila
sub tratament corticoid.

Se asociaza cu obezitatea de tip troncular, HTA, poliglobulie si scaderea tolerantei la hidratii de carbon.

f) Faciesul din insuficienta hipofizara (boala Sheen), apare post-partun sau dupa hemoragie masiva cu soc
hipovolemic si necroza a hipofizei anterioare cu deficit ulterior de hormoni (tropi) hipofizari.

-faciesul este sters, cu tegument periocular galben-palid, infiltrate, ridat, adesea ca facies buhait.

-pilozitatea din 1/3 externa a sprancenelor se diminueaza pana la disparitie

-diminuarea pilozitatii axilare si pubiene

-depigmentarea areolelor mamare

-stare de denutritie progresiva

-agalactie (cel mai precoce semn la femeia post-partum), ulterior amenoree (lipsa menstruatiei).

g) Faciesul din rubeoza diabetica

-apare la tinerii blonzi,avand culoarea roz

-fata este “in luna plina”

-nu are teleangiectazii (vase de singe dilatate situate aproape de suprafata pielii sau a mucoaselor).

h) Faciesul din insuficienta gonadica la barbati.

Este caracterizat prin absenta pilozitatii fetei, fiind un facies depilat sau span. Apare in insuficienta
testiculara la indivizii hipoorhitici.

6
SCOALA POSTLICEALA FEG CALARASI

i) Faciesul din hirsutism (drept cresterea excesiva a firelor groase de par, inchise la culoare in zone unde la femei
acesta este minim sau absent) sau virilism pilar suprarenal(exces de secretie a hormonilor adrogeni (masculini)
de catre glandele suprarenale).

Caracterizat prin hiperpilozitatea fetei la femei (denumit si facies hiperpilos). Survine in hiperfunctia
corticosuprarenala si hiperfunctia corticosuprarenoovariana.

j) Faciesul pigmentat

Apare in: supraexpunerea la soare, coloratie etnica, insuficienta suprarenala si sarcina.

k) Faciesul zbarcit

Intervine –constitutional- in constitutie presenila sau suferinte gonadice.

l) Faciesul din nanismul hipofizar (microsomie hipofizara) este caracterizat prin:

-facies infanto-senescent (aspect in acelasi timp infantile si imbatranit)

-rar hiperpigmentare “in fluture” a obrajilor si nasului

-dezvoltarea deficitara a arcadelor dentare, cresterea dezordonata a dintilor, limba subtire si ascutita.

-slaba dezvoltare a pilozitatii faciale

m) Faciesul din carcinoid- coloratie rosu-aprins ce apare brusc la nivelul fetei (“flash”) ca urmare a
hipersecretiei de serotonina de catre tumori carcinomatoase ale celulelor argentafine, localizate la nivelul
intestinului subtire. Coloratia fetei este tranzitorie si se asociaza pe moment cu dureri abdominal si diaree.

2) Faciesul in bolile neurologice

a) Faciesul in parkinsonism- imobil, fix-caracterizat prin fixitate, imobilitate= fijat

-este ca o masca

-desi psihicul este normal, starile sufletesti nu se exprima prin mimica din cauza leziunilor extrapiramidale ce
determina pierderea miscarilor mimicii.

b) Faciesul din paralizia (pareza) faciala este asimetric. Este diferit in paralizia periferica fata de cea centrala.

Periferica

-partea afectata prezinta: trasaturile sterse (prosoplegie), pliurile naso-geniene si cele frontale sterse

-comisura bucala este trasa in jos

-bolnavul nu poate increti fruntea

-bolnavul nu poate fluiera

-bolnavul nu poate umfla obrazul (semnul pipei)

7
SCOALA POSTLICEALA FEG CALARASI

-bolnavul nu poate inchide ochiul- lagoftalmie si daca incearca sa faca aceasta, ochiul deviaza in sus si in afara
(semnul Bell)

-epifora –lacrimile se scurg pe hemifata afectata

-etiologia paraliziei faciale periferice este in feneral virala (a frigore), traumatic sau tumorala.

Centrala

-este interesata jumatatea inferioara a fetei; insoteste de obicei hemiplegia.

c) Faciesul Hutchison- facies adormit, caracterizat prin:

-ptoza palpebrala bilateral- bolnav cu aspect adormit

-globi ocular imobili

-frontalul este cotractat-fruntea apare contractata, incretita

-capul este dat pe spate

Este dat de oftalmoplegia externa din pareza oculomotorului extern (III, IV, VI).

d) Faciesul miopatic se caracterizeaza prin:

-aceleasi trasaturi ca sic el precedent, dar pliurile frontale sunt sterse

-cand rade, bolnavul tuguie buzele “in tartita” (“en cul de poule”).

e) Faciesul din tetanos, este caracterizat printr-o adevarata masca, are expresia unui ras dureros, cu comisurile
bucale in sus si in afara, descoperind partial dintii (muschii mimicii sunt cotractati).

Este denumit facies sardonic, iar rasul –risus sardonicus.

f) Faciesul pseudobulbar

-spre deosebire de cel parkinsonian, mimica este foarte bogata “cand rade, cand plange”, insotindu-se de trairile
crespunzatoare.

3) Faciesul din unele boli cardiace

a) Faciesul mitral este intalnit in valvulopatiile mitrale, in special in stenoza si se caracterizeaza prin:

-roseata pometilor ce da bolnavului (adesea femeilor) aspect de papusa (“labeaute mitrale”).

-mai tarziu apare cianoza buzelor

-in fazele avansate, fata este cianotica si buhaita- “masca mitrala”.

b) Faciesul Shattuck, caracterizat prin:

-aspectul cianotic si subicteric al fetei- cu o nuanta oliv, fata parand luminata de o lampa cu vapori de mercur.

8
SCOALA POSTLICEALA FEG CALARASI

Este intalnita in leziunile tricuspidiene care insotesc des leziunile mitrale, iar subicterul este produs de staza
hepatica.

c) Faciesul pletoric (gr. plethora “plenitudine, abundenta de sange”)

Faciesul este rosu, cu teleangiectazii pe pometii obrajilor.

Apare la:

-hipertensivi (HTA “rosie”)

-bolnavii cu ateroscleroza

-obezi, picnic

d) Faciesul cianotic este caracterizat prin:

-cianoza fetei bolnavului

-cianoza accentuate a buzelor si limbii, mult mai evident la effort

-hipocratism digital

-asocierea frecventa a nanismului

Apare in:

-cardiopatiile congenital cianogene cu sunt dreapta-stanga, denumite si “boli albastre”= “maladie blue”

Tipul comun = tetralogia Fallot sau cardiopatii cu sunt stanga-dreapta atunci cand se inverseaza suntul.

e) Faciesul din angina pectoral, infarctul miocardic.

-expresia este anxioasa, cu privirea fixa, fanta palpebrala largita, adesea cu buze cianotice, cu teama mortii
iminente.

-in infarctul miocardic ce evolueaza cu stare de soc, impresioneaza paloarea marcata, tegumentele acoperite cu
transpiratii reci, ochii infundati in orbite si trasaturile sterse.

4) Faciesul din boli de sange

a) Faciesul rosu- caracterizat prin nuanta visinie a pielii si mucoasei; este asemanator celui pletoric.

Survine in poliglobulie, dar poate fi intalnit si la indivizii bine hraniti, care lucreaza in aer liber.

b) Faciesul palid.

Este caracterizat prin paloarea pielii.

Apare in anemii.

5) Faciesul in boli digestive.

9
SCOALA POSTLICEALA FEG CALARASI

a) Faciesul gastritic

Este caracterizat prin fata trasa, sputa, obrajii fara bula de grasime Bichat, brazdati de cute longitudinal, cuta
nasolabiala pronuntata, fizionomie concentrate, suferinda.

Apare la bolnavii cu gastrite, ulcere gastrice si/sau duodenale, rezectii gastrice etc.

b) Faciesul galben

Este caracterizat prin culoarea galbena, uneori icterica a tegumentelor.

Survnie in: icter; anemii marcate; la bolnavii cu cancer (facies “galben ca paiul”); la bolnavii care au luat
atebrina, santonina, acid picric.

c) Faciesul hipocratic

Caracterizat prin:

-obraji supli, palizi, cenusii, cianotici

-nas ascutit

-buze si urechi reci, cianotice

-ochi infundati in orbite- incercanati.

Apare in stadiile tardive ale peritonitelor acute (fiind expresia tulburarilor grave hidroelectrolitice si a
insuficientei circulatorii periferice) sau diarei profuze, varsaturi incoercibile(care nu pot fi controlate) ( din:
holera, febra tifoida, toxiinfectii alimentare).

d) Faciesul pamantiu- teros

Caracterizat prin culoarea palid-cenusie a fetei si a tegumentelor, datorata anemiei si icterului.

Apare in:

-cianoza hepatica-in stadiile avansate

-malarie

-poate fi uneori expresia mizeriei fiziologice

e) Faciesul in ciroza

-survine in stadia avansate de boala

-tegumentele sunt palid cenusii, pe fondul carora apare icter/subicter permanent sau puseele evolutive ale bolii;

-buze carminate

-mucoasa bucala subtiata

10
SCOALA POSTLICEALA FEG CALARASI

-cheilita angular

-limba depapilata- “lacuita”

-stelute vasculare

-par uscat, friabil

-deteriorarea starii de nutritive pana la disparitia bulei Bichat

-in ciroza postetanolica fata poate fi rosie si usor edematiata.

f) Faciesul hepatitic este intalnit in hepatitia acuta virala, mai ales la copii si se manifesta printr-o usoara
congestie a obrajilor,icter perioronazal, buze carminate.

6) Faciesul in unele boli respiratorii.

a) Facies vultuos (lat. vultus “fata”) caracterizat prin:

-aspectul rosu, usor tumefiat, al obrajilor, cel mai adesea de partea bolnava

-caracter tranzitoriu

-se asociaza frecvent herpesul perioronazal (de partea afectata)

Apare in:

-pneumonie (in special, cea franca lobara)

-alte boli febrile

b) Faciesul asfixic- insetat de aer, caracterizat prin:

-fata care priveste inainte

-gura deschisa

-privire atenta, ingrijorata

-miscari respiratorii vii, ample, active eneregice

Aspectul bolnavului poate fi:

-“gafaitor roz” (pink puffer) cand predomina emfizemul

-“buhait-cianotic” (blue bloater) cand predomina bronsita

Apare in:

-astmul bronsic

-bronsita cronica

11
SCOALA POSTLICEALA FEG CALARASI

-emfizemul pulmonar

-procese massive, pulmonare sau pleurale

-insuficienta cardio-circulatorie

-rar, poate fi numai functional.

c) Faciesul hectic, caracterizat prin:

-aspectul supt, emaciate, palid

-ochi infundati in orbite, cu privire stralucitoare, uneori stranie

-pometi rosii (“trandafirul cimitirului”) in contrast cu paloarea generala (facies pictat de Titzian).

Apare in:

-forme avansate, grave de tuberculoza

-stadiul final al infectiilor prelungite.

d) Faciesul adenoidian, caracterizat prin:

-dezvoltarea mai accentuata a regiunii superioare a fetei

-nasul este subtire-slab dezvoltat si ascutit


-bolnavul respira pe gura
Se intalneste la copii cu vegetatii adenoide (au aspect de “blegi”).

7) Faciesul in boli renale

a) Faciesul edematos, caracterizat prin:

-tumefactia fetei, a pleoapelor

-tegumente palide

Apare in:

-afectiuni renale

-afectiuni alergice

-compresii pe cava superioara- coloratie este cianotica

b) Faciesul murdar- edematiat, caracterizat prin:

-edeme ale fetei si edeme palpebrale moi, pufoase, in special dimineata

-aspec buhait, palid

12
SCOALA POSTLICEALA FEG CALARASI

-tegumente palide si murdare

-pleoape ingrosate, fanta palpebrala micsorata

Apare in insuficienta renala cronica.

8) Faciesul din unele boli de collagen

a) Faciesul din sclerodermie (boala a tesutului vasculo-conjunctiv)- denumit si facies bizantin, caracterizat prin:

-ingrosarea tegumentelor fetei, indurarea acestora si aderenta la planurile profunde, astfel incat sunt foarte
intinse, cu pliurile disparute, cu aspect ceros (luciu particular).

-subtierea buzelor, a nasului

-micsorarea orificiului bucal (microstomie)

-ectropion (reprezinta rasfrangerea in afara a marginii libere a pleoapei cu imposibilitatea ocluziei fantei
palpebrale si expunerii conjunctivei tarsale)

-teleangiectazii

-activitatea exagerata a glandelor sudoripare si sebacee

-pierderea mimicii (sa bolnavului aspect de icoana ortodoxa)

Desi este foarte characteristic, valoarea sa este diminuata pentru ca apare tarziu in evolutia bolii.

b) Faciesul din lupusul eritematos diseminat, caracterizat prin:

-eruptie eritemato-scuamoasa, cicatriceala, ce acopera dosul nasului si umerii obrajilor, avand aspect de fluture-
vespertilio

-respectarea regiunii perioculare

Vindecarea acestor zone duce la aparitia unor mici cicatrici alb-sidefii.

Exista si cazuri de LES fara eruptie cutanata caracteristicca.

c) Faciesul din dermatomiozita, caracterizat prin:

-coloratie liliachie a pleoapelor

-eruptia poate lua forma de “fluture” (pometi, nas)

-piele edematiata, elastic

-calvitie

-in timp (luni) se instaleaza atrofia pielii care devine lucioasa, indurate, hiperpigmentata

-poate aparea paralizia de nervi oculomotori si iritatie conjunctivala.

13
SCOALA POSTLICEALA FEG CALARASI

-aspectul general este trist, inlacrimat

d) Faciesul in sindrom Sjogren (afectiune sistemica autoimuna in care sistemul imunitar ataca, in mod eronat,
propriile glande lacrimale si salivare, raspunzatoare de metinerea gradului de hidratare a organismului)

-femei >40 de ani

-keratoconjunctivita (inflamatie simultana a conjunctivei si a corneei).

-secretia conjunctivala este vascoasa

-marirea bilateral a parotidelor

-buze subtiri, uscate, cu fisuri sau ragade comisurale.

9) Faciesul in avitaminoze

a) Pelagra (avitaminoza PP)

-tegumentul se insoteste si se edematiaza, ulterior se hiperpigmenteaza si se descuameaza, cu hiperkeratoza pen


as si frunte si ragade (fisura cutanata sau mucoasa) la comisura.

-fotosensibilizarea zonelor expuse

-se pot asocial: diaree si tulburari neuropsihice, mergand pana la dementa.

b) Avitaminoza A

-xeroftalmie (uscaciunea corneei si conjunctivei)

-keratomalacie (puncte purulente pe cornee)

-hiperkeratoza foliculara (flux sebaceu exagerat, aparand in mod frecvent la pubertate, insotit de dilatatia porilor
pielii )- pen as, in jurul gurii.

14
SCOALA POSTLICEALA FEG CALARASI

BIBLIOGRAFIE

1. Scribd.ro

2. Note de curs

15