Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
REFERAT SEMIOLOGIE
POZITII ANORMALE ALE BOLNAVULUI CAUZATE DE BOALA
1
SCOALA POSTLICEALA FEG CALARASI
CUPRINS
I. Atitudini si posturi
II. Faciesul
2
SCOALA POSTLICEALA FEG CALARASI
I. Atitudini si posturi
In cele mai multe cazuri, un bolnav aliat (care sta la pat) adopta o pozitie indiferenta, mai mult sau mai
putin active in functie de gravitatea bolii. Uneori insa bolnavul poate adopta pozitii caracteristice impuse de
boala- decubituri patologice. Acestea pot fi:
-functionale- pozitii care usureaza functia unui organ sau aparat afectat
1) Decubituri antalgice:
-decubitul meningian- pozitia in “cocos de pusca”- se intalneste in iritatiile meningiene (meningita bacteriana,
virala, hemoragia meningiana). Pozitia caracteristica este decubitul lateral, cu extensia capului, flexia membrelor
inferioare (coapse pe bazin si gambe pe coapse) si a membrelor superioare.
-decubitul din peritonita- bolnavul sta in decubit dorsal, imobil, cu abdomenul escavat, fara miscari sincrone cu
respiratia. Orice miscare accentueaza durerile abdominal ale bolnavului.
-decubitul in colicile adbominale- cu bolnavul in decubit lateral sau, mai rar dorsal, care isi apasa cu mainile
zona dureroasa. In colica renoureterala bolnavul este foarte agitat si isi schimba frecvent pozitia.
-decubitul in iritarea pleurala fara lichid intrapleural (pleurita uscata)- bolnavul sta culcat pe partea sanatoasa
pentru a nu apasa zona dureroasa.
-pozitia psoita- in supuratia tecii muschiului psoas bolnavul sta cu coapsa si gamba de partea respectiva puternic
flectata, deoarece aceasta pozitie diminueaza presiunea din loja muscular si , astfel, usureaza durerea.
-pozitia din artrita coxofemurala- bolnavul sta cu coapsa respectiva in rotatie externa, abductie si semiflexie,
oferind cel mai mare volum articulatiei coxofemurale.
-pozitia din artrita genunchiului- consta in semiflexia articulatiei, iar cea a cotului, in flexia fortata a acesteia.
Ambele pozitii au aceeasi explicatie, relaxarea articulara cu cresterea volumului si diminuarea durerii, si ambele
trebuie corectate, deoarece vindecarea cu defect (anchiloza) a articulatiei in aceste pozitii invalideaza definitiv
bolnavul, observatie valabila si pentru articulatia coxofemurala.
2)Decubituri functionale
-ortopneea- se defineste ca fiind o pozitie asezata pe care o adopta bolnavii spre a-si usura respiratia. In fapt,
trebuie distinse doua situatii: bolnavul cu insuficienta cardiac stanga si bolnavul cu disfunctie ventilatorie
obstructiva.
3
SCOALA POSTLICEALA FEG CALARASI
Bolnavul cu insuficienta cardiaca are, intr-o prima faza, dispnee (respiratie dificila) la efort, putand
mentine decubitul dorsal indiferent nestanjenit. Progresia bolii duce la aparitia dispneei de decubit, in care
bolnavul, pentru a-si usura respiratia, se odihneste in pozitie semisezand pe mai multe perne sau in fotoliu.
Ulterior, pdihna devine posibila numai in pozitie sezanda, deseori bolnavul dormind in scaun cu capul sprijinit pe
masa. Aceste pozitii usureaza dispneea prin diminuarea intoarcerii venoase (consecutive stazei in membrele
inferioare) si cresterea capacitatii cutiei toracice.
Bolnavul cu disfunctie ventilatorie obstructiva (exmemplul tipic este astmul) adopta si el pozitia sezand,
tinandu-se cu mainile de marginea scaunului sau a patului pentru a-si fixa centura scapulara si a oferi punct de
sprijin muschilor expiratori accesori, usurandu-si astfel respiratia.
In general, cand se vorbeste de ortopnee fara alte precizari, se subintelege pozitia din insuficienta
cardiac, cealalta fiind definite ca pozitia astmaticului.
-semnul altitudinilor- inrudit cu cel precedent, se intalneste in pericardita lichidiana si grupeaza de fapt 2 pozitii.
Bolnavul adopta o pozitie aplecat inainte (uneori stand pe perna tinuta pe genunchi- semnul pernei) sau
in pozitie genupectorala (semnul rugaciunii mahomedane), pentru a permite acumularea de lichid in partea
anterioara a sacului pericardic, a diminua intoarcerea venoasa si a diminua astfel dispneea secundara compresiei
cordului prin lichidul pericardic.
-pozitia copiilor cu tetralogie Fallot (malformatie congenitala cuprinzand comunicarea interventriculara, stenoza
de artera pulmonara, hipertrofie ventriculara dreapta si malpozitie spre dreapta a aortei, care sta “calare pe sept”):
asezat pe vine (pozitie de screamat) diminueaza suntul dreapta-stanga.
-decubitul in revarsatele lichidiene pleurale- importante sau pneumotoraxul masiv este pe partea bolnava, opus
celui din pleurita uscata, pentru a permite expansionarea libera a hemitoracelui sanatos si a usura respiratia.
-in tetanos, la cea mai mica stimulare, bolnavul adopta involuntar pozitia opistotonus, foarte dureroasa, respectiv,
apare o contractura intensa a tuturor muschilor somatici. Bolnavul sta sprijinit pe ceafa si calcaie, arcuat (se
poate introduce mana pe sub trunchi), cu membrele superioare flectate. Uneori se poate intalni pleurostotonusul
(incurbarea pe o parte) sau emprostotonusul (incurbarea inainte “ca fatul in uter”).
II. Faciesul
4
SCOALA POSTLICEALA FEG CALARASI
-clipire rara
-tremiratura pleoapelor
-pigmentare perioculara
Manifestarile ocular ale bolii Basedow sunt dependente de secretia factorului exoftalmiant diencefalic:
-tegumentul fetei ester roz, catifelat, elastic, uneori bolnavul avand temperatura crescuta
b) Faciesul din mixedem (gr. myxa “mucus”, gr. oedema “umflatura”) (infiltratie cutanata care antreneaza o
umflare a fetei si membrelor, fiind caracteristica hipotiroidiei) este caracterizat prin:
-privire inexpresiva
-nas trilobat
-in mixedemul congenital, fata nu se dezvolta si nu se maturizeaza, pastrand caracterele infantile, insa capul
ramane mare in raport cu trunchiul, fontanelele persistand multa vreme deschise, fruntea este mica, nasul scurt si
plat, bilobat; ochii sunt indepartati (hipertelorism), cu pleoapele ingrosate care reduc deschiderea palpebrala;
tegumentul este ingrosat, fata este rotunda (asemanator cu “luna plina”); gura este mare, cu buze groase,
rasfrante si limba mare; dintii apar tardiv si au o coloratie galbena. Ansamblul acestor trasaturi si expresia fetei,
datorata intarzierii mintale, dau bolnavului o infatisare cretinoida.
5
SCOALA POSTLICEALA FEG CALARASI
-gatul se ingroasa, apare scurtat, iar depunerea de grasime in spatiul interscapular si in fosele supra si
infraclaviculare determina aparitia “cefei de bizon”.
Este caracterizat prin pigmentarea tegumentelor si mucoaselor- cu aspect cafeniu, pamantiu sau de
ardezie,in special la nivelul zonelor expuse la soare sau cu risc de frecare (fata, in special periocular, gat,
incheieturi, etc), precum si la nivelul mucoaselor-, pete ardezii sau violacee; hiperpigmentarea este reversibila
sub tratament corticoid.
Se asociaza cu obezitatea de tip troncular, HTA, poliglobulie si scaderea tolerantei la hidratii de carbon.
f) Faciesul din insuficienta hipofizara (boala Sheen), apare post-partun sau dupa hemoragie masiva cu soc
hipovolemic si necroza a hipofizei anterioare cu deficit ulterior de hormoni (tropi) hipofizari.
-faciesul este sters, cu tegument periocular galben-palid, infiltrate, ridat, adesea ca facies buhait.
-agalactie (cel mai precoce semn la femeia post-partum), ulterior amenoree (lipsa menstruatiei).
-nu are teleangiectazii (vase de singe dilatate situate aproape de suprafata pielii sau a mucoaselor).
Este caracterizat prin absenta pilozitatii fetei, fiind un facies depilat sau span. Apare in insuficienta
testiculara la indivizii hipoorhitici.
6
SCOALA POSTLICEALA FEG CALARASI
i) Faciesul din hirsutism (drept cresterea excesiva a firelor groase de par, inchise la culoare in zone unde la femei
acesta este minim sau absent) sau virilism pilar suprarenal(exces de secretie a hormonilor adrogeni (masculini)
de catre glandele suprarenale).
Caracterizat prin hiperpilozitatea fetei la femei (denumit si facies hiperpilos). Survine in hiperfunctia
corticosuprarenala si hiperfunctia corticosuprarenoovariana.
j) Faciesul pigmentat
k) Faciesul zbarcit
-dezvoltarea deficitara a arcadelor dentare, cresterea dezordonata a dintilor, limba subtire si ascutita.
m) Faciesul din carcinoid- coloratie rosu-aprins ce apare brusc la nivelul fetei (“flash”) ca urmare a
hipersecretiei de serotonina de catre tumori carcinomatoase ale celulelor argentafine, localizate la nivelul
intestinului subtire. Coloratia fetei este tranzitorie si se asociaza pe moment cu dureri abdominal si diaree.
-este ca o masca
-desi psihicul este normal, starile sufletesti nu se exprima prin mimica din cauza leziunilor extrapiramidale ce
determina pierderea miscarilor mimicii.
b) Faciesul din paralizia (pareza) faciala este asimetric. Este diferit in paralizia periferica fata de cea centrala.
Periferica
-partea afectata prezinta: trasaturile sterse (prosoplegie), pliurile naso-geniene si cele frontale sterse
7
SCOALA POSTLICEALA FEG CALARASI
-bolnavul nu poate inchide ochiul- lagoftalmie si daca incearca sa faca aceasta, ochiul deviaza in sus si in afara
(semnul Bell)
-etiologia paraliziei faciale periferice este in feneral virala (a frigore), traumatic sau tumorala.
Centrala
Este dat de oftalmoplegia externa din pareza oculomotorului extern (III, IV, VI).
-cand rade, bolnavul tuguie buzele “in tartita” (“en cul de poule”).
e) Faciesul din tetanos, este caracterizat printr-o adevarata masca, are expresia unui ras dureros, cu comisurile
bucale in sus si in afara, descoperind partial dintii (muschii mimicii sunt cotractati).
f) Faciesul pseudobulbar
-spre deosebire de cel parkinsonian, mimica este foarte bogata “cand rade, cand plange”, insotindu-se de trairile
crespunzatoare.
a) Faciesul mitral este intalnit in valvulopatiile mitrale, in special in stenoza si se caracterizeaza prin:
-aspectul cianotic si subicteric al fetei- cu o nuanta oliv, fata parand luminata de o lampa cu vapori de mercur.
8
SCOALA POSTLICEALA FEG CALARASI
Este intalnita in leziunile tricuspidiene care insotesc des leziunile mitrale, iar subicterul este produs de staza
hepatica.
Apare la:
-bolnavii cu ateroscleroza
-obezi, picnic
-hipocratism digital
Apare in:
-cardiopatiile congenital cianogene cu sunt dreapta-stanga, denumite si “boli albastre”= “maladie blue”
Tipul comun = tetralogia Fallot sau cardiopatii cu sunt stanga-dreapta atunci cand se inverseaza suntul.
-expresia este anxioasa, cu privirea fixa, fanta palpebrala largita, adesea cu buze cianotice, cu teama mortii
iminente.
-in infarctul miocardic ce evolueaza cu stare de soc, impresioneaza paloarea marcata, tegumentele acoperite cu
transpiratii reci, ochii infundati in orbite si trasaturile sterse.
a) Faciesul rosu- caracterizat prin nuanta visinie a pielii si mucoasei; este asemanator celui pletoric.
Survine in poliglobulie, dar poate fi intalnit si la indivizii bine hraniti, care lucreaza in aer liber.
b) Faciesul palid.
Apare in anemii.
9
SCOALA POSTLICEALA FEG CALARASI
a) Faciesul gastritic
Este caracterizat prin fata trasa, sputa, obrajii fara bula de grasime Bichat, brazdati de cute longitudinal, cuta
nasolabiala pronuntata, fizionomie concentrate, suferinda.
Apare la bolnavii cu gastrite, ulcere gastrice si/sau duodenale, rezectii gastrice etc.
b) Faciesul galben
Survnie in: icter; anemii marcate; la bolnavii cu cancer (facies “galben ca paiul”); la bolnavii care au luat
atebrina, santonina, acid picric.
c) Faciesul hipocratic
Caracterizat prin:
-nas ascutit
Apare in stadiile tardive ale peritonitelor acute (fiind expresia tulburarilor grave hidroelectrolitice si a
insuficientei circulatorii periferice) sau diarei profuze, varsaturi incoercibile(care nu pot fi controlate) ( din:
holera, febra tifoida, toxiinfectii alimentare).
Apare in:
-malarie
e) Faciesul in ciroza
-tegumentele sunt palid cenusii, pe fondul carora apare icter/subicter permanent sau puseele evolutive ale bolii;
-buze carminate
10
SCOALA POSTLICEALA FEG CALARASI
-cheilita angular
-stelute vasculare
f) Faciesul hepatitic este intalnit in hepatitia acuta virala, mai ales la copii si se manifesta printr-o usoara
congestie a obrajilor,icter perioronazal, buze carminate.
-aspectul rosu, usor tumefiat, al obrajilor, cel mai adesea de partea bolnava
-caracter tranzitoriu
Apare in:
-gura deschisa
Apare in:
-astmul bronsic
-bronsita cronica
11
SCOALA POSTLICEALA FEG CALARASI
-emfizemul pulmonar
-insuficienta cardio-circulatorie
-pometi rosii (“trandafirul cimitirului”) in contrast cu paloarea generala (facies pictat de Titzian).
Apare in:
-tegumente palide
Apare in:
-afectiuni renale
-afectiuni alergice
12
SCOALA POSTLICEALA FEG CALARASI
a) Faciesul din sclerodermie (boala a tesutului vasculo-conjunctiv)- denumit si facies bizantin, caracterizat prin:
-ingrosarea tegumentelor fetei, indurarea acestora si aderenta la planurile profunde, astfel incat sunt foarte
intinse, cu pliurile disparute, cu aspect ceros (luciu particular).
-ectropion (reprezinta rasfrangerea in afara a marginii libere a pleoapei cu imposibilitatea ocluziei fantei
palpebrale si expunerii conjunctivei tarsale)
-teleangiectazii
Desi este foarte characteristic, valoarea sa este diminuata pentru ca apare tarziu in evolutia bolii.
-eruptie eritemato-scuamoasa, cicatriceala, ce acopera dosul nasului si umerii obrajilor, avand aspect de fluture-
vespertilio
-calvitie
-in timp (luni) se instaleaza atrofia pielii care devine lucioasa, indurate, hiperpigmentata
13
SCOALA POSTLICEALA FEG CALARASI
d) Faciesul in sindrom Sjogren (afectiune sistemica autoimuna in care sistemul imunitar ataca, in mod eronat,
propriile glande lacrimale si salivare, raspunzatoare de metinerea gradului de hidratare a organismului)
9) Faciesul in avitaminoze
b) Avitaminoza A
-hiperkeratoza foliculara (flux sebaceu exagerat, aparand in mod frecvent la pubertate, insotit de dilatatia porilor
pielii )- pen as, in jurul gurii.
14
SCOALA POSTLICEALA FEG CALARASI
BIBLIOGRAFIE
1. Scribd.ro
2. Note de curs
15