Sunteți pe pagina 1din 209

Nume: ......................................................................................

Prenume: .................................................................................
Clasă:.......................................................................................
Şcoală: .....................................................................................
.................................................................................................

Matematică. Clasa a V-a

Colecţia MATE 2000 +

1
Lucrare elaborată în conformitate cu Programa Şcolară aprobată prin Ordinul Ministrului Educaţiei,
Cercetării şi Tineretului nr. 5097 din 09.09.2009 şi avizată de Comisia Naţională de Matematică din Ministerul
Educaţiei şi Cercetării cu nr. 36684/1996, nr. 25216/1999 şi nr. 4686/2003 pentru folosirea în clasă şi
pregătirea suplimentară a elevilor.

Referinţă ştiinţifică: Lucrarea a fost definitivată prin contribuţia şi recomandările Comisiei ştiinţifice şi
metodice a publicaţiilor Societăţii de Ştiinţe Matematice din România. Aceasta şi-a dat avizul favorabil în
ceea ce priveşte alcătuirea şi conţinutul matematic.

Editor: Călin Vlasie


Redactare: Amalia Mărăşescu
Tehnoredactare: Carmen Rădulescu
Prepress: Marius Badea
Coperta colecţiei: Ionuţ Broştianu

Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României


PIŢU, LEON
Matematică, Aritmetică, Algebră, Geometrie : clasa a V-a / Leon Piţu,
Gabriela Zanoschi. - Ed. a 5-a, rev. - Piteşti : Paralela 45, 2016
ISBN 978-973-47-2344-7

I. Zanoschi, Gabriela

511(075)
512(075)
514(075)

COMENZI – CARTEA PRIN POŞTĂ


EDITURA PARALELA 45
Piteşti, jud. Argeş, cod 110174, str. Fraţii Goleşti 130
Tel.: 0248 633 130; 0753 040 444
0721 247 918
Matematică. Clasa a V-a

Tel./fax: 0248 214 533; 0248 631 439; 0248 631 492.
E-mail: comenzi@edituraparalela45.ro
sau accesaţi www.edituraparalela45.ro

Tiparul executat la tipografia Editurii Paralela 45


E-mail: silviu@edituraparalela45.ro
Tel.: 0752 754 147

Copyright  Editura Paralela 45, 2016


Prezenta lucrare foloseşte denumiri ce constituie mărci înregistrate,
2 iar conţinutul este protejat de legislaţia privind dreptul de proprietate intelectuală.
Leon PIŢU
Gabriela ZANOSCHI

aritmetică
algebră
geometrie

clasa a V-a
ediţia a V-a, revizuită
Matematică. Clasa a V-a

mate 2000 – standard

3
Abrevieri:

 Înţelegere

 Aplicare şi exersare

 Aprofundare şi performanţă

R Probleme rezolvate

MA Matematică aplicată

SM Supermate

Legendă

PE = portofoliul elevului

PP = portofoliul profesorului

PE-PP = portofoliul elevului - portofoliul profesorului


Matematică. Clasa a V-a

Pentru elevi: intraţi pe www.Qvis.ro şi puteţi completa electronic


PORTOFOLIUL ELEVULUI

Pentru profesori: intraţi pe www.Qedu.ro şi puteţi completa electronic


PORTOFOLIUL PROFESORULUI

4
TESTE INIŢIALE
PE-PP

 Pentru toate testele se acordă 1 punct din oficiu.

 TESTUL 1 
Partea I (4 puncte). Pe foaia de lucru se scriu doar rezultatele.
(1p) 1. Aflaţi numărul abc cu cifre nenule, ştiind că:
 
ab  ba  cc; ab  ba  c; cc  c  c : c  c.
(1p) 2. Fiecare dintre cei 160 de elevi de clasa a IV-a vorbeşte cel puţin una dintre
limbile franceză şi germană. Dintre aceştia, 82 vorbesc limba franceză, iar 120
vorbesc limba germană. Câţi elevi vorbesc ambele limbi?
(1p) 3. Fie a, b, c numere naturale, astfel încât 3a + 2b + c = 598, a + 2b + 3c = 602 şi
a < b < c. Determinaţi a.
(1p) 4. Două mere cântăresc cât trei pere, patru pere cântăresc cât cinci piersici, iar trei
piersici cântăresc cât opt nuci. Care este valoarea lui n, dacă trei mere cântăresc cât
n nuci?
Partea a II-a (5 puncte). Pe foaia de lucru se scriu rezolvările complete.
(0,5p) 5. a) Scrieţi numărul 2 016 ca sumă de trei numere consecutive.
(0,5p) b) Scrieţi numărul 2 016 ca produs de trei factori distincţi.
(1p) c) Numărul 2 016 se împarte la un număr natural nenul, n, obţinându-se un cât
nenul, c, şi un rest R. Care este cel mai mare rest R având cifre diferite două câte
două, care se poate obţine? Pentru ce împărţitor n se obţine acest rest R?
6. Un număr abcd de patru cifre se numeşte naţional dacă ab  cd + 4, cu a şi c
cifre nenule.
(0,5p) a) Verificaţi dacă 2 016 este un număr naţional.
(0,5p) b) Care este cel mai mare număr naţional?
(1p) c) Câte numere naţionale sunt?
(1p) d) Care sunt ultimele două cifre ale sumei tuturor numerelor naţionale?

 TESTUL 2 
Matematică. Clasa a V-a

Partea I (3 puncte). Pe foaia de lucru se scriu doar rezultatele.


(0,5p) 1. Rezultatul calculului 437 + 1 083 este ............................. .
(0,5p) 2. Rezultatul calculului 2 016 – 1 968 este ............................. .
(0,5p) 3. Rezultatul calculului 44  37 este ............................. .
(0,5p) 4. Rezultatul calculului 535 : 5 este ............................ ..
(0,5p) 5. Completaţi şirul 108, 801, 180, ............................. .
(0,5p) 6. Cel mai mic număr natural cu cifre diferite şi suma cifrelor 19 este .................... .

5
Partea a II-a (3 puncte). Pe foaia de lucru se scriu rezolvările complete.
(1p) 7. Câte numere de trei cifre se pot forma folosind cifrele 0, 2, 4, 6, 8?
(1p) 8. Aflaţi numerele naturale x şi y, ştiind că x  (7y + 5) = 15.
(1p) 9. Calculaţi 2a + 5b + 3c, ştiind că a + b = 20 şi b + c = 30.
Partea a III-a (3 puncte). Pe foaia de lucru se scriu rezolvările complete.
(1p) 10. Aflaţi numărul x din egalitatea 5  53 – 4  [5 + (x – 2)  7] : 3  6 = 1.
(1p) 11. Împărţind două numere naturale, obţinem câtul 6 şi restul 7. Adunând deîmpăr-
ţitul, împărţitorul şi câtul, obţinem 727. Aflaţi deîmpărţitul şi împărţitorul.
(1p) 12. Într-o clasă se aduc bănci. Dacă în fiecare bancă s-ar aşeza câte 2 elevi, ar mai
trebui 4 bănci, iar dacă în fiecare bancă s-ar aşeza câte 3 elevi, ar rămâne o bancă
liberă. Câţi elevi şi câte bănci sunt în clasă?

 TESTUL 3 
Partea I (6 puncte). Pe foaia de lucru se scriu doar rezultatele.
(1p) 1. Scrieţi cel mai mic număr natural de trei cifre care adunat cu răsturnatul său dă 1 009.
(1p) 2. Câte numere de patru cifre încep şi se termină cu cifra 2?
(1p) 3. Şerban are 9 bucăţi de hârtie. Pe unele dintre ele le taie în câte trei bucăţi. În total
are acum 15 bucăţi de hârtie. Câte bucăţi de hârtie au fost tăiate?
(1p) 4. Ştefana scrie un număr mai mare decât 2 012, care are aceeaşi sumă a cifrelor ca
şi 2 012. Care este cel mai mic număr pe care îl poate scrie Ştefana?
(1p) 5. Ceasul digital arată 20:07. Cât de repede vor apărea din nou pe ecranul ceasului
aceste patru cifre?
(1p) 6. Dragoş a ales două numere, unul de trei cifre şi altul de două cifre. Care este
suma acestor numere, dacă diferenţa lor este 989?
Partea a II-a (3 puncte). Pe foaia de lucru se scriu rezolvările complete.
(1p) 7. Trei prieteni citesc trei cărţi identice de ghicitori. Unul dintre ei a terminat de citit
cartea în acelaşi timp în care al doilea a citit jumătate din cartea lui, iar al treilea un
sfert. Au calculat că împreună au citit 196 de ghicitori. Câte ghicitori are cartea?
(1p) 8. Determinaţi numerele naturale de forma xyx care, împărţite la x, dau câtul 108 şi
restul x : 2.
(1p) 9. Ilinca a completat şirul de numere 1, 3, 4, 2, 5, 7, 8, 6, 9, 11, 12, 10, … după o
anumită regulă.
a) Care sunt următoarele trei numere?
Matematică. Clasa a V-a

b) Care este numărul de pe poziţia 2 012?


c) Pe ce poziţie este 2 012?
d) Care este suma primilor 20 de termeni?

 TESTUL 4 
Partea I (6 puncte). Pe foaia de lucru se scriu doar rezultatele.
(1p) 1. Pe partea dreaptă a unei alei sunt 9 felinare. Distanţa dintre două felinare
alăturate este de 8 metri. Diana a alergat pe alee, de la primul felinar la ultimul. Câţi
metri a alergat Diana?
6
(1p) 2. Ilinca scrie un număr mai mare decât 2 007, care are aceeaşi sumă a cifrelor ca şi
2 007. Care este cel mai mic număr pe care îl poate scrie Ilinca?
(1p) 3. Pătratul alăturat se completează cu cifrele 1, 2, 3. Pe fiecare rând şi 1 
pe fiecare coloană trebuie să apară toate aceste cifre. Ce cifră poate fi 2 1
pusă în locul semnului „”?
(1p) 4. Ceasul digital arată 20:09. Cât de repede vor apărea din nou pe ecranul ceasului
aceste patru cifre?
(1p) 5. Din fiecare colţ al unui dreptunghi cu lungimea de 15 cm şi lăţimea de 9 cm se taie
câte un pătrăţel având perimetrul de 8 cm. Care este perimetrul figurii rămase?
(1p) 6. Patru cărţi şi cinci pixuri costă 60 de lei, iar 12 cărţi şi 7 pixuri costă 148 de lei.
Cât costă 28 de pixuri?
Partea a II-a (3 puncte). Pe foaia de lucru se scriu rezolvările complete.
(1p) 7. Erau 60 de păsări în trei copaci. Din primul copac au zburat 6 păsări, din al
doilea copac 8 şi din al treilea copac 4. Acum în fiecare dintre cei trei copaci este
acelaşi număr de păsări. Câte păsări erau iniţial în al doilea copac?
(1p) 8. Acum doi ani, Vlad era de 8 ori mai mare decât Maria. Acum Vlad are 10 ani.
Peste câţi ani va avea Maria 10 ani?
(1p) 9. Dragoş s-a gândit la un număr natural. Matei l-a înmulţit cu 5 sau 6. Maria a
adăugat la rezultatul lui Matei 5 sau 6. Diana a scăzut din rezultatul Mariei 5 sau 6.
Rezultatul obţinut este 73. La ce număr s-a gândit Dragoş?

 TESTUL 5 
Partea I (6 puncte). Pe foaia de lucru se scriu doar rezultatele.
(1p) 1. Dragoş a ales două numere, unul de trei cifre şi altul de două cifre. Care este
suma acestor numere, dacă diferenţa lor este 989?
(1p) 2. Maria a completat şirul de numere 1, 3, 4, 2, 5, 7, 8, 6, 9, 11, 12, 10, … după o
anumită regulă. Care sunt următoarele trei numere?
(1p) 3. Am 9 bucăţi de hârtie. Pe unele dintre ele le tai în câte trei bucăţi. În total am
acum 25 de bucăţi de hârtie. Câte bucăţi de hârtie au fost tăiate?
(1p) 4. Câte ore sunt într-o jumătate dintr-o treime dintr-un sfert dintr-o zi?
(1p) 5. Ioana taie o bucată de hârtie în 10 bucăţi. Apoi ia una dintre bucăţi şi o taie iar în
10 bucăţi. Ea repetă această activitate încă de două ori. Câte bucăţi de hârtie va avea
în final?
(1p) 6. Matei a uitat codul seifului (codul este format din 3 cifre), dar ştie că toate cifrele
Matematică. Clasa a V-a

sunt diferite, că a doua cifră se împarte exact la a treia cifră şi că prima cifră este
egală cu câtul acestei împărţiri. Câte numere pot fi coduri?
Partea a II-a (3 puncte). Pe foaia de lucru se scriu rezolvările complete.
(1p) 7. Câte numere de patru cifre încep şi se termină cu cifra 8?
(1p) 8. Într-un săculeţ sunt 10 bile albe, 12 bile negre şi 16 bile roşii. Care este numărul
cel mai mic de bile pe care trebuie să îl scoatem, fără a ne uita în săculeţ, pentru a fi
siguri că am scos 3 bile de aceeaşi culoare?
(1p) 9. Într-o anumită lună, trei zile de duminică au căzut în date exprimate prin numere
pare. În ce zi a săptămânii cade ziua de 5 a acestei luni?
7
Capitolul I. NUMERE NATURALE
PP Competenţe specifice:
 Identificarea caracteristicilor numerelor naturale şi a formei de scriere a
unui număr natural în contexte variate

1. Scrierea şi citirea numerelor naturale în sistemul


de numeraţie zecimal
PE-PP
● Scrierea numărului natural n:
CLASA
milioanelor miilor unităţilor

n= 437 895 126


unităţi
zeci ORDIN
sute

Vom citi (de la stânga la dreapta):


n = 4 sute 3 zeci şi 7 de milioane,
8 sute 9 zeci şi 5 de mii şi
1 sută 2 zeci şi 6 (unităţi).
● Pentru scrierea unui număr natural n folosim cifrele („arabe”):
0; 1; 2; 3; 4; 5; 6; 7; 8; 9.
● În funcţie de felul în care scriem un număr natural, folosim un sistem zecimal şi un
sistem poziţional.
Trecerea de la un ordin de mărime la ordinul superior se face după 10 unităţi de ordin
inferior: baza (de numeraţie) zece.
Numărul m se descompune în baza 10 astfel:

m= 23 107 =
Matematică. Clasa a V-a

= 2  10  000 + 3  1  000 + 1  100 + 0  10 + 7

descompunerea lui m în baza 10

Exemple: 1. ab = 10  a + b, a, b cifre, a  0; 2. abc = 100  a + 10  b + c;


3. abcd = 1 000  a + 100  b + 10  c + d.
8
● Din punct de vedere istoric, primul sistem de numeraţie folosit a fost sistemul
roman, care foloseşte cifre romane şi este un sistem nepoziţional.
Cifrele romane:
I V X L C D M
1 5 10 50 100 500 1 000

Exemple: I II III IV V VI VII VIII IX X XI


1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11

Probleme rezolvate
1R Numerele următoare sunt scrise în sistemul zecimal. Scrieţi corespondentul lor în
sistemul roman.
Rezolvare: sistemul zecimal sistemul roman
1 249 = MCCXLIX
124 = CXXIV
2 013 = MMXIII
PE 2R Câte numere de trei cifre distincte puteţi scrie folosind cifrele 7, 8, 9?
Rezolvare: 6 numere: 789, 798, 879, 897, 987, 978.

Activităţi de învăţare
1* Se dau numerele: 403; 2 511; 48 075; 330 952; 7 451 023.
a) Scrieţi cu litere fiecare număr din şirul de mai sus.
b) Precizaţi numărul de mii, sute şi zeci din fiecare număr.
2* Câte zerouri trebuie scrise la dreapta cifrei 7 pentru a obţine numerele:
a) şapte sute; b) şaptezeci de mii;
c) şapte milioane; d şapte sute de mii.
3* Fie numărul 23 015. Puneţi cifra 7 între oricare două cifre ale numărului dat pentru
a obţine:
a) cel mai mic număr;
b) cel mai mare număr.
4* Scrieţi numerele de 3 cifre care au cifra sutelor egală cu cifra unităţilor.
5* Câte numere de 3 cifre se pot forma cu cifrele 0, 2, 4, 6?
6* Scrieţi numerele de 2 cifre care se pot forma cu cifrele 1, 3, 5.
7* Câte numere de 3 cifre încep cu cifra 5? Dar numere de 4 cifre?
Matematică. Clasa a V-a

8* Citiţi următoarele numere naturale:


a) 23 017; 8 002; 57 300; 10 201; b) 1 021 097; 43 200 880; 143 275 396.
9* Scrieţi cu ajutorul cifrelor următoarele numere:
a) o sută cincisprezece mii două sute opt;
b) treizeci de mii şapte sute cincizeci şi trei;
c) un milion patruzeci şi două de mii optzeci;
d) treizeci şi unu de milioane nouăzeci de mii unu.
10* Pentru următoarele numere, precizaţi ordinul şi clasa cifrei indicate:
a) 235 843; b) 1 043 297; c) 917 405 132; d) 201 493.
9
11* Scrieţi cel mai mic şi cel mai mare număr de 4 cifre care are cifra sutelor 5 şi
cifra unităţilor 3.
12* Scrieţi toate numerele de 3 cifre, fiecare cifră fiind cu 2 mai mare decât prece-
denta.
PP 13* a) Care este cel mai mic număr de 3 cifre cu cifra sutelor 7?
b) Care este cel mai mare număr de 3 cifre cu cifra zecilor 5?
14** a) Câte numere de 3 cifre distincte pot fi scrise cu cifrele 8, 3 şi 5?
b) Câte numere de 3 cifre distincte pot fi scrise cu cifrele 1, 7 şi 0?
15* a) Câte numere de 3 cifre se pot scrie cu ajutorul cifrelor 4, 3, 9 şi 2?
b) Câte numere de 3 cifre se pot scrie cu ajutorul cifrelor 5, 0, 3 şi 7?
16* Descompuneţi următoarele numere după modelul:
17 043 = 1  10 000 + 7  1 000 + 0  100 + 4  10 + 3.
a) 32 001; b) 9 170; c) 101 010; d) 497 135; e) 83 452; f) 909 000.
17* Scrieţi direct răspunsul, fără a efectua calculele:
a) 8  10 000 + 7  1 000 + 2  100 + 5 = …………………;
b) 3  100 000 + 9  1 000 + 4  100 + 5  10 + 7 = …………………;
c) 2  10 000 + 5  100 + 3 = …………………;
d) 7  1 000 000 + 4  10 000 + 9  1 000 + 6  100 + 5  10 + 2 = ………………… .
PE 18** a) Scrieţi cel mai mic şi cel mai mare număr de forma a5a .
b) Scrieţi cel mai mic şi cel mai mare număr de forma baab .
19** a) Scrieţi cel mai mic şi cel mai mare număr de forma abc , cu a < b < c.
b) Scrieţi cel mai mic şi cel mai mare număr de forma abcd , cu cifre distincte.
20*** a) Scrieţi numerele formate din 3 cifre identice, cu suma cifrelor 15.
b) Scrieţi numerele formate din 4 cifre consecutive, cu suma cifrelor 26.
21*** Aflaţi numerele ab care verifică relaţiile:
a) a3  7b ; b) 8a  8b ; c) ab3  8b3 ; d) 1ba  1ab .
PE 22 Numărul cba este răsturnatul numărului abc . Pentru fiecare dintre numerele
***

următoare scrieţi răsturnatele lor:


a) 87; b) 415; c) 101; d) aba ;
e) abcd ; f) abba ; g) 135 907.
23 ***
a) Câte numere de forma ab există?
b) Câte numere de forma abc există?
Matematică. Clasa a V-a

c) Câte numere de forma a3 b5c există?


24** Scrieţi cu cifre romane următoarele numere:
a) 43; b) 57; c) 231; d) 197;
e) 1 111; f) 1 964; g) 2 012.
PE 25** Scrieţi cu cifre arabe următoarele numere:
a) XXVI; b) CXC; c) CXLVII;
d) MDCCL; e) DXIX; f) MCXXXIX.

10
2. Şirul numerelor naturale. Reprezentarea numerelor naturale
pe axa numerelor
PE-PP
● Şirul numerelor naturale este format din: 0; 1; 2; 3; …; 99; 100; …
Şirul numerelor naturale este infinit (există oricât de multe numere naturale).
● În şirul numerelor naturale, numerele n; n + 1 se numesc consecutive.
Dacă avem: n – 1; n; n + 1, atunci:
n + 1 este succesorul lui n; n – 1 este predecesorul lui n.
● Şirul numerelor naturale pare: 0; 2; 4; 6; …; 100; …; 2n; …
Şirul numerelor naturale impare: 1; 3; 5; 7; …; 9; 11; …; 2n + 1; …
● Axa numerelor este o dreaptă pe care:
1. fixăm un punct O numit origine;
2. stabilim un sens de parcurgere, de la stânga la dreapta, numit sens pozitiv;
3. alegem un segment, numit unitate de măsură.
Axa numerelor
O (origine)

0 1 2 3 4 sens pozitiv
u.m. (unitatea de măsură)

Probleme rezolvate
1R Determinaţi coordonatele punctelor A, B, C de pe axa numerelor:
O(0) A(2) B(5) C(7)
0 1 2 3 4 5 6 7
Rezolvare: Punctele A, B, C au coordonatele: 2, 5, respectiv 7.
PE 2R Se dă şirul 1, 5, 9, 13, 17, …
a) Scrieţi următorii trei termeni ai şirului.
b) Scrieţi termenul de pe poziţia 2 012.
Rezolvare: a) 21, 25, 29; b) Termenul de pe poziţia 2 012 va avea valoarea 1 + 4  2 011 = 8 045.

Activităţi de învăţare
Matematică. Clasa a V-a

1* Aflaţi câţi termeni se găsesc în fiecare dintre şirurile următoare:


a) 2; 6; 10; 14; …; 2 002; 2 006; 2 010; 2 014;
b) 7; 14; 21; 28; …; 2 149;
c) 3; 8; 13; 18; 23; …; 2 018.
2* Completaţi tabelele de mai jos, observând regula de corespondenţă:
a) 117 127 137 4 157 4 167
17 27 37

b) 2 015 2 013 2 011 1 753 1 751


1 3 5
11
3* Fie numărul N = 123456789101112…20152016.
a) Câte cifre are acest număr?
b) Câte cifre de zero are acest număr?
4* Scrieţi succesorul şi predecesorul următoarelor numere:
a) .................. < 107 < ..................; b) .................. < 4 159 < ..................;
c) .................. < 1 099 < ..................; d) .................. < 8 080 < .................. .
5* Completaţi următoarele şiruri cu încă patru numere, respectând regula de formare:
a) 1; 3; 5; 7; 9; 11; …; b) 2; 4; 6; 8; 10; 12; …;
c) 3; 7; 11; 15; …; d) 1; 11; 111; 1111; … .
PE 6** Completaţi numerele care lipsesc:
1 3 5 7  11 … 2 011 2 013
       
 6 10 14 18 22 … .
7 Completaţi numerele care lipsesc:
***

5 8 11 14 .
     
 24 33 51 60.
8 Se dă şirul 1, 3, 7, 15, 16, 18, 22, 30, 31, 33, 37, 45, 46, 48, … .
**

a) Completaţi şirul cu încă 3 termeni.


b) Stabiliţi dacă al 99-lea termen al şirului este par sau impar.
9* Reprezentaţi pe axa numerelor punctele ale căror coordonate sunt:
a) 3; 4; 5; 9;
b) numere pare mai mici sau egale cu 8;
c) numere impare mai mari decât 2 şi mai mici decât 10.
10* Reprezentaţi pe axă numerele: M(2); N(5); P(4); R(7); S(3).
PE 11** Scrieţi coordonatele următoarelor puncte situate pe axa numerelor:
A B C D E F
0 1
12 Scrieţi coordonatele următoarelor puncte situate pe axa numerelor:
**

0 1 2 3 … 100 110 113


A B C D E
PE 13** Se dă şirul 1; 4; 7; 10; … .
a) Scrieţi următorii trei termeni ai şirului.
b) Aflaţi al 56-lea termen al şirului.
Matematică. Clasa a V-a

14** Pe axa numerelor de mai jos, punctul A are coordonata 10. Reprezentaţi pe axă
punctele: B(30); C(50); D(70); E(90).
0 A(10)

15*** Scrieţi următorii patru termeni pentru şirurile:


a) 1; 3; 2; 6; 3; 9; 4; 12; …; b) 99; 96; 93; 90; 87; … .
16 Fie punctele A(a); B(b); C(c); D(d), unde a, b, c, d sunt coordonatele punctelor
**

A, B, C, D. Reprezentaţi pe axa numerelor aceste puncte, ştiind că:


a) c este succesorul lui b şi predecesorul lui a;
12 b) d este succesorul lui a.
3. Compararea şi ordonarea numerelor naturale
PE-PP
● În şirul numerelor naturale, numărul n este predecesorul lui n + 1. Scriem:
n < n + 1 (< mai mic)
sau numărul n + 1 este succesorul lui n. Scriem:
n + 1 > n (> mai mare)
Şirul numerelor naturale, scris în ordine crescătoare:
0<1<2<3<…<n<n+1<…
Pe axa numerelor, dacă numărul n este la stânga numărului m, spunem că n este mai
mic decât m şi notăm n < m.

0 n < m
● Compararea a două numere naturale n, m:
1. cu lungimi diferite (se scriu cu număr diferit de cifre): mai mare este numărul cu
lungimea mai mare;
2. cu aceeaşi lungime (se scriu cu acelaşi număr de cifre): se aliniază numerele şi se
compară cifrele, de la stânga la dreapta.
Exemplu: n =125743
n<m
m =125987
Notaţii:
Se scrie Se citeşte Exemple (Adevărat/Fals)
1. = egal 3 = 3 (A) 5 = 4 (F)
2.  diferit 3  3 (F) 5  4 (A)
3. < (strict) mai mic 8 < 9 (A) 9 < 8 (F)
4.  mai mic sau egal 8  8 (A) 9  10 (A)
5. > (strict) mai mare 8 > 9 (F) 9 > 8 (A)
6.  mai mare sau egal 8  8 (A) 9  10 (F)

Probleme rezolvate
PE 1R Folosind cifrele 1, 3, 5, 7, 9, scrieţi:
a) cel mai mare număr cu cifre distincte de forma abcd ;
b) cel mai mic număr de forma 9abc cu cifre distincte.
Rezolvare: a) 9 753; b) 9 135.
Matematică. Clasa a V-a

2R Fie numărul n = 68 342. Puneţi cifra 1 între două cifre ale lui n pentru a găsi cel
mai mic număr ce se poate obţine în acest mod.
Rezolvare: 618 342.

Activităţi de învăţare
1* Comparaţi următoarele perechi de numere, scriind între ele semnul corespunzător
(<, >, =):
a) 207  204; b) 351  315; c) 4 132  4 123;
d) 222  2 222; e) 30 001  30 010; f) 547  547.
13
2* Ordonaţi descrescător numerele: 717; 787; 707; 770; 737; 777.
3* Aflaţi numerele de forma 2ab cu proprietăţile: 214 < 2ab < 259 şi b = a + 2.
4* Ordonaţi crescător numerele: abc, acb, bac, bca, cab, cba , ştiind că c < a < b.
5* Aflaţi cel mai mare număr natural de patru cifre distincte cu proprietatea că prima
cifră este impară, a doua pară, iar ultimele două cifre au diferenţa 6.
6* Comparaţi numerele naturale, punând semnul corect între ele:
a) 1 743  1 734; b) 80 396  80 936; c) 4 704  4 740;
d) 13 893  13 899; e) 453 796  453 697; f) 521 140  512 990.
PE 7* Scrieţi cel mai mic număr de:
a) 3 cifre pare distincte; b) 4 cifre impare;
c) 2 cifre impare distincte; d) 4 cifre pare.
8* Fie şirul de numere naturale:
N = 1 221; M = 1 212; P = 2 121; R = 2 211; S = 1 122; T = 2 112.
a) Scrieţi cel mai mic şi cel mai mare număr din şir.
b) Scrieţi toţi termenii şirului în ordine crescătoare.
9* Fie şirul de numere naturale: 13 212; 21 312; 32 122; 33 122; 21 321; 32 211;
13 221; 21 331. Scrieţi termenii şirului în ordine crescătoare.
10*** a) Comparaţi numerele n  27 a85 şi m  27 48b . Discuţie după valorile cifrelor
a, b.
b) Comparaţi numerele n  a8 46b şi m  78 cd 5 . Discuţie după valorile cifrelor a,
b, c, d.
PE 11** Folosind cifrele 0, 2, 4, 6, 8, scrieţi:
a) cel mai mare număr cu cifre distincte de forma abcd ;
b) cel mai mare număr de forma abcd ;
c) cel mai mic număr de forma 8abc , cu cifre distincte;
d) cel mai mic număr de forma 6a b6c .
12** Scrieţi:
a) cel mai mare număr n de patru cifre, ştiind că îndeplineşte una din condiţiile:
1) 6 000  n < 6 999;
2) toate cifrele pare, distincte.
b) cel mai mic număr n de patru cifre, ştiind că îndeplineşte una din condiţiile:
1) 4 000 < n  7 890;
2) toate cifrele impare, distincte.
Matematică. Clasa a V-a

PE 13 *
Fie numărul n = 47 362. Puneţi cifra 5 între două cifre ale lui n pentru a găsi cel
mai mare număr ce se poate obţine în acest mod.
14** Scrieţi toate numerele naturale abcd cu cifre distincte care se pot forma cu
cifrele 2, 5, 7, 8. Ordonaţi crescător şirul obţinut.
15** Punctele A(2), B(n), C(8), D(m) sunt situate pe axa numerelor. Ce valori
naturale pot lua coordonatele n, m, ştiind că punctele sunt în ordinea:
a) D – A – B – C; b) A – D – B – C.

14
4. Aproximarea numerelor naturale. Rotunjiri.
Probleme de estimare
PE-PP
● Aproximarea
Exemplu: Aproximaţi prin lipsă şi prin adaos numărul n = 12 783.
Aproximaţii prin lipsă prin adaos
12 780 < 12 783 < 12 790 (la zeci)
12 700 < 12 783 < 12 800 (la sute)
12 000 < 12 783 < 13 000 (la mii)
● Rotunjiri
Regulă: ● dacă cifra unităţilor este 0, 1, 2, 3, 4, atunci cifra zecilor nu se schimbă;
● dacă cifra unităţilor este 5, 6, 7, 8, 9, atunci cifra zecilor se măreşte cu 1.
Aceeaşi regulă se aplică între cifra sutelor şi cifra zecilor, cifra miilor şi cifra sutelor de mii
ş.a.m.d.

Probleme rezolvate
1R Se dă numărul n = 12 783. Determinaţi:
a) numărul n rotunjit la zeci; b) numărul n rotunjit la sute.
Rezolvare: a) Numărul n = 12 783 rotunjit la zeci este 12 780; b) Numărul n = 12 783 rotunjit
la sute este 12 800.
PE 2R Câte numere naturale de forma 1xy există care îndeplinesc simultan condiţiile:
i) 140 > 1xy ; ii) y = x + 3?
Rezolvare: Numerele căutate sunt 103, 114, 125, 136, deci în total 4 numere.

Activităţi de învăţare
1* Scrieţi aproximările prin lipsă şi prin adaos la zeci şi la sute pentru următoarele
numere:
a) 1 032; b) 295; c) 4 999; d) 5 001; e) 80 379; f) 6 709.
2 Rotunjiţi la zeci şi apoi la sute fiecare dintre numerele următoare:
*

a) 417; b) 109; c) 999; d) 1 037; e) 5 460; f) 8 379.


3MA Mihai are o colecţie de 383 de fotografii de vacanţă. Dacă aranjează câte 10
fotografii pe o pagină de album, câte pagini de album ar fi necesare? Dar dacă pune 100 de
fotografii într-un album, de câte albume ar avea nevoie?
Matematică. Clasa a V-a

PE 4MA În supermarket s-au adus 14 380 de ciocolate. Transportul se face în baxuri


conţinând 1 000 de ciocolate; un bax conţine 10 cutii medii, fiecare cutie medie conţinând
pachete de câte 10 ciocolate.
a) De câte baxuri a fost nevoie pentru transportul ciocolatei?
b) Care a fost numărul de cutii medii folosit şi câte pachete conţinând 10 ciocolate au
ajuns în depozitul supermarketului?
5** Fie axa numerelor de mai jos:
0 10 20 30 40 50 60 70 80 90 100
O(0) A(10) B(20) C(30) D(40) E(50) F(60) G(70) H(80) I(90) J(100) 15
a) Folosind exemplul următor: M(37), 30 < 37 < 40  M este situat între C şi D,
desenaţi pe axă următoarele puncte: N(17), P(25), R(43), S(81), T(56).
b) Rotunjiţi coordonatele acestor puncte şi notaţi punctele astfel obţinute cu M', N',
P', R', S', T'. Desenaţi aceste puncte pe axă şi spuneţi cu ce puncte coincid.
6** Scrieţi aproximările prin lipsă şi prin adaos la zeci, la sute şi apoi la mii pentru
următoarele numere: 2 057; 8 904; 17 562; 91 400; 5 007; 3 926; 71 439; 1 199.
PE 7** Rotunjiţi la zeci, apoi la sute următoarele numere: 4 301; 11 949; 2 935; 6 384;
9 507; 2 073; 3 845; 7 539.
8** Fie punctele: A(17), B(23), C(14), D(25), E(15), F(18). Rotunjiţi coordonatele
acestor puncte şi notaţi cu A', B' C', D', E', F' punctele cu noile coordonate obţinute prin
rotunjire. Reprezentaţi pe axă punctele A', B', C', D', E', F'.
9MA Cristina pleacă în excursie cu clasa în Delta Dunării pe următorul traseu:
Focşani 288 km
Tulcea Sulina
293 km 86 km
65 km

Gura Portiţei
Jurilovca 23 km
În desenul de mai sus aveţi indicate distanţele dintre localităţile de pe traseu.
a) Rotunjiţi la zeci fiecare etapă din traseu:
Etapa I: Focşani – Tulcea;
Etapa a II-a: Tulcea – Sulina (şi retur);
Etapa a III-a: Tulcea – Jurilovca;
Etapa a IV-a: Jurilovca – Gura Portiţei (şi retur);
Etapa a V-a: Jurilovca – Focşani.
b) Calculaţi lungimea întregului traseu (cu distanţele din desen) şi calculaţi lungimea
traseului cu distanţele rotunjite. Comparaţi valorile obţinute.

PE-PP 5. Recapitulare şi sistematizare prin teste


 Se acordă 1 punct din oficiu.

 TESTUL 1 
Matematică. Clasa a V-a

SUBIECTUL I (3 puncte) Completaţi spaţiile punctate.


(0,5p) 1. Scris cu cifre arabe numărul „patru sute treizeci şi şapte de mii douăzeci” este
...................................... .
(0,5p) 2. Succesorul numărului 580 este ................................ .
(0,5p) 3. Cel mai mic număr par de trei cifre distincte este ................................ .
(0,5p) 4. Cel mai mare număr de forma a7bb , cu a diferit de b, este ................................ .
(0,5p) 5. Cu cifrele 0; 7; 8 se pot forma ................................ numere de două cifre.
(0,5p) 6. Scris cu cifre romane, numărul 2 016 este ................................. .

16
SUBIECTUL al II-lea (3 puncte) Scrieţi rezolvările complete.
(1p) 1. Scrieţi aproximarea prin lipsă la sute a numărului 43 013.
(1p) 2. Reprezentaţi pe axa numerelor de mai jos punctele A(2), B(5), C(6), D(7).

0 5 10
(1p) 3. Câte numere sunt în şirul 3, 7, 11, 15, …, 879?

SUBIECTUL al III-lea (3 puncte) Scrieţi rezolvările complete.


(1p) 1. Comparaţi numerele a7 şi 3b .
2. Fie şirul 1, 6, 11, 16, 21, … .
(0,25p) a) Completaţi şirul cu încă 3 termeni.
(0,25p) b) Aflaţi al 100-lea termen din şir.
(0,5p) c) Numărul 221 face parte din termenii şirului?
(1p) 3. Care este cel mai mic număr cu suma cifrelor 2 016?

 TESTUL 2 
(1p) 1. Scrieţi cele mai mari patru numere naturale impare consecutive mai mici decât
1 006.
(1p) 2. Scrieţi în ordine crescătoare numerele naturale ab cu suma cifrelor 7.
(1p) 3. Aproximaţi prin lipsă la sute numerele pare cuprinse între 9 873 şi 9 896.
(1p) 4. Câte numere de forma abc există, unde a + b = 4 şi c > b?
(1p) 5. a) Scrieţi cu cifre arabe numărul MCDXLVII.
b) Scrieţi cu cifre romane numărul 1 990.
(1p) 6. Completaţi şirul următor cu încă 4 termeni, respectând regula de formare:

2 5 7 8 12 11 17 14 22 17 …

(1p) 7. Reprezentaţi pe axa numerelor punctele A(7), B(3), C(9), D(5), E(6), F(2).
(1p) 8. Comparaţi numerele 2a 57b şi c3 570 .
(1p) 9. Fie şirul cu termenii: 2; 6; 10; 14; 18; 22; … . Aflaţi termenul de pe locul 99.

 TESTUL 3 
Matematică. Clasa a V-a

(1p) 1. Scrieţi toate numerele de trei cifre abc , unde fiecare cifră este mai mare cu 3
decât precedenta.
(1p) 2. Câte numere de forma abba există?
(1p) 3. Aflaţi numerele de forma ab , ştiind că ab  ba  44 .
(1p) 4. Care este rotunjirea la mii a numărului 3 895?
(1p) 5. a) Scrieţi cu cifre arabe numărul CMLXII.
b) Scrieţi cu cifre romane numărul 2 013.
(1p) 6. Scrieţi numărul 18 ca o sumă de numere consecutive.
17
(1p) 7. Care sunt coordonatele punctelor situate pe axa numerelor din figura de mai jos?
0 … 1 200 A B C D 1210
(1p) 8. Care este cel mai mic număr natural de şase cifre cu exact patru cifre egale?
(1p) 9. Completaţi şirul de numere naturale cu încă 4 termeni, respectând regula de
formare: 3; 7; 11; 15; 19; …. Care este termenul de pe locul 101?

 TESTUL 4 
(1p) 1. Câte numere naturale de patru cifre se pot scrie cu cifrele 0, 2, 4, 6, 8?
(1p) 2. Completaţi coordonatele punctelor situate pe axa numerelor din figura de mai jos:
0 35 70 A 140 B C D
(1p) 3. Aflaţi numărul natural de două cifre care este cu 36 mai mare decât răsturnatul său.
(1p) 4. Calculaţi VII + XI – IV – IX.
(1p) 5. Care este rotunjirea la sute a numerelor: 1 245; 3 758; 3 209; 7 436; 9 107?
(1p) 6. De câte ori apare cifra 1 în scrierea tuturor numerelor de trei cifre?
(1p) 7. Aflaţi cel mai mic număr de forma abcd care verifică simultan condiţiile:
a) este mai mare decât 1 000;
b) cifrele sunt pare;
c) suma cifrelor este mai mare decât 13.
(1p) 8. Numărul 100 este scris ca o sumă de numere consecutive. Aflaţi numerele.
(1p) 9. Fie şirul de numere naturale: 1; 7; 2; 14; 3; 21; … . Aflaţi termenul de pe locul
2 014.

6. Probleme pentru pregătirea concursurilor şcolare


1. Astăzi am fost la piaţa de păsări cu porumbei, gâşte şi curci, în total 80 de păsări,
numărul curcilor fiind de 5 ori numărul gâştelor. Pentru 5 curci am primit la schimb
6 gâşte, iar pentru 7 gâşte am primit la schimb 11 porumbei. După schimb am plecat acasă
cu 100 de păsări, numai porumbei. Cu câţi porumbei, cu câte gâşte şi cu câte curci am
plecat de acasă?
(O.L.M., Galaţi, 2015)
2. Calculaţi diferenţa dintre suma numerelor naturale de trei cifre identice şi suma
numerelor naturale de două cifre identice.
(O.L.M., Arad, 2014)
Matematică. Clasa a V-a

3. Fie şirul de numere naturale 1, 8, 15, 22, 29, …


a) Stabiliţi dacă numărul 2 011 este termen al şirului. Dar 2 010?
b) Câţi termeni ai şirului sunt mai mari decât 100 şi mai mici decât 1 000?
c) Calculaţi suma 1 + 8 + 15 + 22 + 29 + … + 2 010.
(O.L.M., Iaşi, 2011)
4. Se consideră tabloul: 2
a) Aflaţi suma elementelor de pe lina 11. 2 7
b) Aflaţi ultimul termen de pe linia 101. 2 7 12
c) Cu ajutorul numerelor din tabloul de mai sus formăm 2 7 12 17
şirul de numere naturale 2, 2, 7, 2, 7, 12, 2, 7, 12, 17, … . …………………………
18 Determinaţi al 2 009-lea termen din acest şir. (O.L.M., Suceava, 2009)
5. Se consideră şirul de numere naturale 4, 7, 10, 13, 16, … .
a) Calculaţi diferenţa dintre al 2 001-lea termen al şirului şi al 201-lea termen.
b) Calculaţi suma primilor 2 011 termeni ai şirului.
(O.L.M., Olt, 2009)
SM 6. Câte numere de forma abcde au proprietăţile: a = 2c; c = 2e şi b + d < a + c?
(„Sorin Simion”, Piteşti, 2007)
7. Câte numere de forma abc au proprietatea că 4  bc  7  cb ?
8. Fie şirul de numere naturale 3, 10, 17, 24, … .
a) Care este al 2 010-lea termen din şir?
b) Al câtelea termen din şir este egal cu 2 005?
(O.L.M., Constanţa, 2010)
SM 9. Se consideră următorul tablou cu 1 004 linii:
L1 2
L2 4 2 4
L3 6 4 2 4 6
L4 8 6 4 2 4 6 8
…………………………………………………………
2 008 … 8 6 4 2 4 6 8 … 2 008
a) Care este primul număr de pe linia 123?
b) De câte ori apare în acest tablou numărul 104?
c) Aflaţi suma tuturor numerelor diferite din tablou.
(O.L.M., Călăraşi, 2008)
10. Pe o insulă sunt 12 localităţi şi oricare două sunt legate printr-un drum. Câte
drumuri sunt pe insulă?
(„Regalul Generaţiei XXI”, Ploieşti, 2009)
SM 11. În cele 9 căsuţe ale unui pătrat este scrisă la început cifra 0. Alegem un pătrat
format din 4 căsuţe alăturate şi mărim cu câte o unitate toate cele patru numere din
căsuţele pătratului ales. Repetăm operaţia de 100 de ori. În final, obţinem pătratul din
figura de mai jos. Aflaţi numerele a, b, c, d, e, f.

15 a 29
b c d
40 e f
Matematică. Clasa a V-a

19
Capitolul II. OPERAŢII CU NUMERE
NATURALE (I)
PP Competenţe specifice:
 Utilizarea operaţiilor aritmetice şi a proprietăţilor acestora în calcule cu
numere naturale
 Selectarea şi utilizarea de algoritmi pentru efectuarea operaţiilor cu
numere naturale
 Deducerea unor proprietăţi ale operaţiilor cu numere naturale pentru a
estima sau pentru a verifica validitatea unor calcule

1. Adunarea numerelor naturale; proprietăţi


PE-PP
Adunarea numerelor naturale este operaţia care asociază unei perechi de numere
naturale a şi b suma lor, notată a + b; a şi b se numesc termenii adunării.
Exemplu: 4 + 8 = 12
Proprietăţi:
1. Comutativitatea: a + b = b + a
Suma a două numere naturale nu se modifică dacă se schimbă ordinea termenilor.
2. Asociativitatea: (a + b) + c = a + (b + c) = a + b + c
Putem asocia oricum doi din cei trei termeni ai unei adunări, fără a modifica suma lor.
3. Elementul neutru: a + 0 = 0 + a = a
Observaţie: Dacă se adaugă sau se elimină termeni egali cu zero, suma nume-
relor nu se modifică.

Probleme rezolvate
1R Un ceas digital afişează 23:45. Peste cât timp va afişa din nou patru numere
consecutive?
Rezolvare: 01:23 va fi următorul afişaj cu proprietatea cerută. Peste 1 oră şi 38 de minute.
PE 2R Determinaţi suma primelor n numere naturale nenule.
Matematică. Clasa a V-a

Rezolvare: Cunoscută şi sub numele de suma lui Gauss, egalitatea:


1 + 2 + 3 + … + n = n  (n + 1) : 2
este foarte utilă în probleme. Demonstraţia cea mai simplă a formulei presupune scrierea
sumei şi în ordine descrescătoare a termenilor: S = 1 + 2 + … + n; S = n + (n  1) + … + 1 şi
însumarea celor două egalităţi: 2S = (n  1)  (n  1)  ...  (n  1) ; 2S = n  (n + 1), de unde S =
  
de n ori
= n(n + 1) : 2.
3R Determinaţi toate numerele naturale de două cifre cu suma cifrelor cel mult 3.
Rezolvare: Fie ab numărul căutat, a, b cifre, a  0. Condiţia impusă este a + b  3. Numerele
care verifică sunt 10, 11, 12, 20, 21, 30.
20
Activităţi de învăţare
1* Efectuaţi următoarele adunări:
a) 17 + 15; b) 402 + 204; c) 777 + 888;
d) 45 + 28 + 55; e) 37 + 61 + 63; f) 4 + 13 + 26 + 17;
g) 8 + (15 + 12); h) (4 + 19) + 26; i) 1 + 10 + 100 + 1 000.
2* Calculaţi cât mai rapid:
a) 450 + 270 + 550 + 730; b) 10 + 62 + 30 + 38 + 60;
c) 33 + 51 + 67 + 49; d) 100 + 30 + 500 + 20 + 400 + 50.
3* Calculaţi următoarele sume:
a) S = 1 + 2 + 3 + 4 + … + 89; b) S = 2 + 4 + 6 + 8 + … + 476;
c) S = 1 + 3 + 5 + 7 + … + 201; d) S = 3 + 6 + 9 + 12 + … + 402;
 .
e) S = 1 + 10 + 100 + 1 000 + … + 1 000...0
2016 zerouri

4 Aflaţi cifrele x, y, ştiind că:


*

a) 4 x3  y 45 = 828; b) 1x3  23 y = 392;


c) x 42  3 y5 = 817; d) 2 x1  51y = 760.
5 a) Dacă 2x + 3y + z = 17 şi 3x + 4y = 18, calculaţi 5x + 7y + z.
*

b) Dacă 5x + 2y = 16 şi 7y + 3z = 33, calculaţi 5x + 9y + 3z.


6* Calculaţi sumele:
a) S = 43 + 44 + 45 + … + 97; b) S = 57 + 58 + 59 + 60 + … + 143.
7* Calculaţi:
a) 23 + 458 + 8 + 110; b) 18 + (5 048 + 808);
c) (23 + 8) + (19 + 22); d) (84 + 28) + 218.
8* Dacă x = 23 şi y = 48, calculaţi:
a) x + y; b) 11 + x + 23 + y.
9 Calculaţi m + n + 18, dacă:
*

a) m = 52, n = 86; b) m = 18, n = 23.


PE 10MA Mihai are patru cutii a câte două clasoare cu timbre. Îi cere lui Tudor, prietenul
său, să ghicească câte timbre sunt în cel de-al optulea clasor, observând proprietatea
comună a numărului de timbre din fiecare cutie:
86 43 56 73 97 32 41 ?
11MA Irina şi cei doi fraţi gemeni ai ei au împreună 10 ani. Care este suma vârstelor
Matematică. Clasa a V-a

celor trei fraţi peste 8 ani?


PP 12MA Părinţii şi bunicii lui Alex îi cumpără un calculator. Cât costă calculatorul, dacă
bunicii au plătit 1 200 de lei, iar părinţii cu 400 lei mai mult?
13** Determinaţi suma a cinci numere consecutive pare, dacă numărul din mijloc
este 18.
14MA Andrei are în penar pixuri, creioane şi stilouri reprezentate prin numere conse-
cutive. Cele mai puţine sunt stilourile, în număr de 3. Câte obiecte are Andrei în penar?
15** Calculaţi suma: 4 + 5 + 6 + 7 + … + 100.
16** Calculaţi x + y, cu x = 28 + 29 + … + 43 şi y = 1 + 2 + 3 + … + 27.
21
17* Completaţi pătratul magic alăturat, ştiind că suma numerelor de pe 11 8
fiecare linie şi de pe fiecare coloană este 36. 7
PE 18MA În parcul de distracţii, Monica va câştiga ursuleţul de pluş dacă va 14
completa numerele de pe ruleta magică. Ce numere trebuie să pună Monica?

0
1
34 1
21 2
3
5

PE 19MA Elevii din clasa a V-a au pregătit plicurile cu probleme rezolvate din Gazeta
Matematică. Câte probleme conţin plicurile x, y, z, t, u, v, dacă suma numerelor de
probleme din oricare 3 plicuri alăturate este 20?
8 x y z t u v 5
20 Găsiţi toate numerele naturale de două cifre cu suma cifrelor 15.
*

21** Determinaţi numerele naturale de două cifre cu suma cifrelor cel puţin 16.
22* Determinaţi cifrele x şi y din sistemul zecimal, pentru care are loc egalitatea:
21x  y9 = 301.
23 Determinaţi toate numerele naturale de două cifre nenule care, adunate cu răs-
**

turnatul lor, au suma 55.


24** Determinaţi suma primelor 59 de numere naturale nenule.
25** Ştiind că x + y + z = 9, calculaţi xyz  yzx  zxy .
26*** Dacă numerele naturale a, b, c, d, e sunt în ordine crescătoare şi au suma 800,
determinaţi maximul sumei a + d.
PE 27** Distribuiţi numerele 1, 2, …, 100 în două grupe de sume egale.
28** Distribuiţi numerele 1, 2, …, 14 în trei grupe cu sumele numerelor egale.
29** Determinaţi o valoare pentru n, astfel încât 1, 2, …, n să nu poată fi distribuite
în două grupe în care sumele numerelor să fie egale.

2. Scăderea numerelor naturale


Matematică. Clasa a V-a

PE-PP
Scăderea este operaţia care asociază unei perechi de numere naturale a, b, cu a > b,
diferenţa lor, notată a – b.
Exemplu: 15 – 3 = 12
15 şi 3 sunt termenii scăderii; 15 se numeşte descăzut, iar 3 scăzător.
Operaţia prin care se obţine diferenţa a două numere naturale se numeşte scădere.
Proprietate: Diferenţa a doi termeni nu se modifică dacă la ambii termeni adunăm
sau scădem un acelaşi număr:
a – b = (a + c) – (b + c)
22 a – b = (a – x) – (b – x)
Probleme rezolvate
1R Un pilot are la activ cel mai mare număr impar de trei cifre de ore de zbor. De
câte ore de zbor mai are nevoie pentru a atinge cel mai mare număr par de patru cifre de
ore de zbor?
Rezolvare: Cel mai mare număr impar de trei cifre este 999, cel mai mare număr par de patru
cifre este 9 998, deci pilotul mai are nevoie de 9 998 – 999 = 8 999 de ore de zbor.
PE 2R Mama are 735 de lei, din care îi dă lui Mugurel 360 de lei, ceilalţi păstrându-i
pentru Dani. Ce sumă a primit Dani?
Rezolvare: 735 – 360 = 375 de lei.
3R Scăzătorul este 1 487, iar diferenţa este 359. Cât este descăzutul?
Rezolvare: D – S = 352, de unde D = 359 + 1 487 = 1 846.

Activităţi de învăţare
1* Efectuaţi următoarele scăderi:
a) 87 – 53; b) 42 – 39; c) 61 – 17;
d) 193 – 41; e) 371 – 189; f) 873 – 195;
g) 2 016 – 9; h) 9 134 – 2 745; i) 1 000 – 99.
2* Calculaţi:
a) 300 – (127 – 27); b) 179 – 45 + 245 – 79;
c) 100 – [68 – (15 – 7)]; d) 16 – 8 – [8 – (4 – 3)];
e) 18 – (14 – 4) – [10 – (5 – 2)] – [5 – (3 – 2)]; f) 2 016 – 1 001 – 1 015.
3* Efectuaţi:
a) 1 725 + 4 069 – 725 – 69; b) 4 321 – 120 + 201 – 402;
c) 3 567 – 159 + 1 759 – 167; d) 3 578 + 4 325 + 5 872 – 325 – 872 – 578.
4* Calculaţi următoarele sume:
a) S = 3 + 5 + 7 + … + 1 001 – 2 – 4 – 6 – … – 1 000;
b) S = 2 + 4 + 6 + 8 + … + 668 – 3 – 5 – 7 – … – 667;
c) S = 1 + 2 + 3 + … 2 016 – 1 000 – 1 001 – … – 2 016;
d) S = 5 + 10 + 15 + … + 200 – 3 – 8 – 13 – … – 198.
5* Aflaţi cifrele a, b, astfel încât:
a) 2a7  4b = 182; b) 4a8  8b = 354; c) 2a3  5b = 161; d) 3a5  7b = 251.
6* a) Dacă x + 3y = 7 şi x – y + 2z = 5, aflaţi x + y + z.
b) Dacă 5x + 6y + 4z = 29 şi x + y + z = 6, aflaţi x + 2y.
Matematică. Clasa a V-a

PE 7* Calculaţi:
a) 489 – 325; b) 5 788 – 3 429; c) 211 – (23 + 43); d) (892 – 11) – (273 + 24).
8* Calculaţi:
a) 548 – 72 – 49; b) (234 – 43) – (25 + 49);
c) 89 – [234 – (201 + 13)]; d) [34 – (2 + 18)] – [11 – (5 + 3)].
9* Dacă a = 894, b = 232, c = 141, determinaţi: a – c, a – b – c, b – c.
10* Comparaţi a şi b, ştiind că a = 29 – 2 – 7 şi b = 43 – 35 – 1.
11* Ordonaţi descrescător numerele:
x = 211 – (11 + 53), y = 432 – (214 + 101) şi z = 324 – (143 + 172).
23
12MA Ioana îşi doreşte un calculator de 30 de lei, cadou de la Mălina şi Miruna. Cu
ce sumă a contribuit Miruna, dacă Mălina a contribuit cu 18 lei?
13MA Un elev soseşte la şcoală la ora 7 şi 45 de minute. Câte minute mai are de
aşteptat elevul până la ora 8?
PE 14MA Maria a rezolvat probleme începând cu pagina 11 şi terminând cu pagina 29.
Câte pagini de probleme a rezolvat Maria?
15MA Într-o urnă sunt 4 bile albe şi 8 bile roşii. Care este numărul minim de bile care
trebuie extrase, una câte una, pentru a fi siguri că printre bilele extrase există cel puţin o
bilă roşie?
16MA Într-o cutie sunt bile roşii, galbene, verzi şi negre, în total 20 de bile. 14 bile nu
sunt negre, 2 bile sunt verzi şi 15 bile nu sunt galbene. Câte bile roşii sunt în cutie?
17** Determinaţi numerele naturale cu suma cel mai mare număr impar de două cifre
şi diferenţa cel mai mic număr impar de două cifre.
18** Două numere impare diferite au suma 88.
a) Daţi un exemplu.
b) Care este cea mai mare valoare posibilă a diferenţei lor? Dar cea mai mică?
PE 19** Determinaţi numerele abc pentru care c – a = 8 şi c – b = 3.
20** Determinaţi numerele abc pentru care b – c = 7 şi a = b + 1.
21MA Un om de afaceri are 484 de ore de zbor cu TAROM. Pentru a fi client GOLD,
trebuie să aibă cel puţin 1 000 de ore de zbor. De câte ore de zbor mai are nevoie?
22** Determinaţi x, y, z, ştiind că 58 x  2 y 4  z 55 .
23** Determinaţi abc şi xy , ştiind că abc – xy = 989.

3. Înmulţirea numerelor naturale; proprietăţi


PE-PP

Înmulţirea este operaţia care asociază unei perechi (a, b) de numere naturale pro-
dusul lor, notat a  b sau a  b; a şi b se numesc factorii produsului.
Exemple: 8  9 = 72; 7  8 = 56
Observaţie: Pentru a înmulţi un număr natural cu 10, 100, 1 000, … este suficient să
adăugăm la dreapta sa un zero, două zerouri, trei zerouri, …
Exemplu: 78  100 = 7 800
Proprietăţi:
1. Comutativitatea: a  b = b  a;
Matematică. Clasa a V-a

Produsul a două numere nu se schimbă dacă schimbăm ordinea factorilor.


2. Asociativitatea: (a  b)  c = a  (b  c);
Produsul a trei numere nu se schimbă indiferent cum grupăm factorii.
3. Elementul neutru: 1  a = a  1 = a;
Produsul a două numere rămâne acelaşi dacă se elimină sau se introduc factori
egali cu 1.
4. Înmulţirea este distributivă la stânga şi la dreapta faţă de adunare:
a  (b + c) = a  b + a  c; (x + y)  z = x  z + y  z.
5. Înmulţirea este distributivă la stânga şi la dreapta faţă de scădere:
a  (b – c) = a  b – a  c; (x – y)  z = x  z – y  z.
24
Probleme rezolvate
1R Determinaţi valoarea minimă a sumei a trei numere naturale al căror produs este 15.
Rezolvare: Fie a, b, c numerele; a  b  c = 15 se poate scrie ca produs de trei factori:
1  3  5; 1  1  15. Suma minimă este 9.
PP 2R Tigrul trăieşte la fel de mult ca leopardul, elefantul trăieşte de 3 ori mai mult decât
ei, iar crocodilul de 5 ori mai puţin decât elefantul. Cât trăieşte fiecare, dacă suma
vârstelor este 224?
Rezolvare: t = l; e = 3  t; e = 5  c. Atunci t + l + e + c = 2  t + 6  c = 224   3; 2  3t + 18c =
= 672 sau 2  5c + 18c = 672, de unde 28c = 672, adică c = 24. În concluzie, crocodilul trăieşte
24 de ani, elefantul 120 de ani, iar tigrul şi leul 40 de ani.
3* De câte ori se măreşte un număr de trei cifre, dacă la stânga lui scriem acelaşi număr?
Rezolvare: Fie abc numărul; abc abc  abc  1 000  abc  1 001  abc . Numărul se măreşte
de 1 001 ori.

Activităţi de învăţare
1* Calculaţi:
a) 14  10; b) 21  100; c) 43  1 000;
d) 501  10; e) 197  100; f) 681  1 000;
g) 9 999  11; h) 2 016  101; i) 5 172  1 001.
2* Scrieţi următoarele numere ca un produs de două numere naturale:
4, 18, 100, 4 150, 7, 13.
3* Scrieţi numărul 8 ca suma şi produsul aceloraşi numere naturale.
4* Fie numerele 49 şi 51. Calculaţi produsul dintre suma şi diferenţa lor.
5* Un bivol mănâncă 17 kg de iarbă pe zi. Câte kilograme de iarbă vor mânca
6 bivoli într-o săptămână?
6* Într-o clasă sunt 3 rânduri cu câte 5 bănci pe fiecare rând. Cu excepţia a două
bănci în care stă câte un elev, în celelalte bănci sunt doi elevi. Câţi elevi sunt în clasă?
7* Calculaţi:
a) 23  42; b) 59  12; c) 101  28;
d) 17  235; e) 443  241; f) 501  4 002.
8* Calculaţi:
a) 41  73; b) 59  68; c) 203  48;
Matematică. Clasa a V-a

d) 78  321; e) 541  320; f) 943  2 013.


PE 9* Calculaţi:
a) 84  13 + 7  42; b) 91  25 – 11  34;
c) 21  43 + 4  11 + 33  12; d) 43  72 – 11  3 – 15  23;
e) 19  49 – 14  32 + 15  3.
10* Calculaţi:
a) 18  (52 + 39) – 11  (43 + 1); b) 289 – 3  (11 + 2 + 15);
c) (832 + 29)  3 – 2 378; d) (411 + 29 + 58)  (213 + 11 + 3).
11* Dacă a = 12  14 şi b = 48 + 31, calculaţi:
a) a  b; b) a  (a + b); c) a  (a – b); d) (a + b)  (a – b). 25
12* Comparaţi numerele naturale a, b, c, ştiind că:
a 3 + 15  89; b = (11 + 18)  23; c = 411 – 13  12.
13 Mădălina are 5 cutii mari; în fiecare dintre ele se află alte 3 cutii mici cu câte
MA

2 cutiuţe fiecare. În fiecare cutiuţă ea are câte 5 timbre. Câte timbre are Mădălina? Câte
cutii mari trebuie să deschidă dacă vrea să pună în clasor 83 de timbre?
PE 14** Ştiind că numerele naturale a, b, c, d verifică a  b  c  d = 8 = a + b + c + d,
determinaţi-le.
15** Determinaţi numerele abc pentru care produsul cifrelor este 4.
16** În câte zerouri se termină produsul 1  2  3  …  43?
17** Fie numerele de trei cifre a şi b, astfel încât a = 8k, b = 15k, cu k  *.
Determinaţi cele mai mici numere cu proprietatea dată.
18** Aflaţi ultimele 3 cifre ale produsului 1  2  3  …  12.
19** Fie numărul n = 3 + 1  2  3  4  5  …  1 003. Aflaţi ultima cifră a lui n.
20** Aflaţi de câte ori este mai mic x decât z, ştiind că x este de trei ori mai mare
decât y, iar y este de 6 ori mai mic decât z, unde x, y, z sunt numere naturale nenule.
PE 21** Demonstraţi că produsul a două numere naturale consecutive are ultima cifră 0,
2 sau 6.
22MA În careul dat, produsele nenule de pe fiecare coloană, linie sau diagonală sunt
egale. Determinaţi numerele.
5 4 d
a 10 e
b c f

4. Factor comun
PE-PP
a  b + a  c = a  (b + c)
x  y – x  z = x  (y – z)
a  b + c  a = a  (b + c)
x  y – z  x = x  (y – z)
În toate aceste cazuri spunem că am scos factorul comun din expresia din membrul
stâng.

Probleme
Matematică. Clasa a V-a

rezolvate
1R Determinaţi 34x + 4y + 21z, ştiind că 3x + 2y = 29 şi 4x + 3z = 64.
Rezolvare: 34x + 4y + 21z = 2(3x + 2y) + 7(4x + 3z) = 2  29 + 7  64 = 58 + 448 = 506.
 
PE 2R Calculaţi aaa  bbb  ccc : (a  b  c) , cu a, b, c cifre nenule în sistemul zecimal.
Rezolvare: Folosind descompunerea unui număr în sistemul zecimal, avem:
aaa  bbb  ccc = 111a + 111b + 111c = 111(a + b + c).
Astfel,  aaa  bbb  ccc  : (a  b  c) = [111(a + b + c)] : (a + b + c) = 111.
26
PE 3R Calculaţi folosind factorul comun:
a) 24 + 28 + 88; b) 489  543 + 489  272 + 815  511.
Rezolvare: a) 24 + 28 + 88 = 4(6 + 7 + 22) = 4  35 = 140; b) Grupăm primii doi termeni şi
scoatem factor comun 489. Avem 489  543 + 489  272 + 815  511 = 489  (543 + 272) +
+ 815  511 = 489  815 + 815  511. Scoatem factor comun 815 şi obţinem: 815  (489 + 511) =
= 815  1 000 = 815 000.

Activităţi de învăţare
1* Calculaţi folosind metoda factorului comun:
a) 20 + 70 + 180 + 230; b) 15 + 60 + 75 + 90;
c) 5  17 + 13  17 + 15  17 + 17  17; d) 1 001 + 2 002 + 10 010 + 7 007.
2* a) Calculaţi a şi 4ab + 8ac, ştiind că 7a + 4b + 8c = 64 şi b + 2c = 9.
b) Ştiind că a + b = 12 şi b + c = 7, calculaţi 7a + 10b + 3c şi 7a + 4b – 3c.
3* Calculaţi folosind metoda factorului comun:
a) 7 + 7  9; b) 50 + 4  30; c) 11  15 + 15  9.
4* Calculaţi folosind metoda factorului comun:
a) 21  43 + 57  21; b) 32  27 + 43  32 + 32  30; c) 914  7 + 914  3.
5* Determinaţi 3x + 9y + 11, ştiind că x + 3y = 10.
6* Determinaţi numerele naturale care adunate cu răsturnatele lor dau suma 33.
7** Dacă a + b + c = 8, determinaţi abc  bca  cab .
PE 8* Calculaţi:
a) 1 + 2 + 3 + … + 99; b) 1 + 3 + 5 + … + 99; c) 2 + 4 + 6 + … + 100.
9** Calculaţi:
a) 4 + 9 + 14 + 19 + … + 204;
b) 1 + 4 + 7 + 10 + … + 100;
c) 3 + 6 + 9 + … + 360.
10** Dacă x + 3y = 10 şi 2y + 5z = 149, determinaţi x + 7y + 10z.
11** Determinaţi 36x + 42y + 59, ştiind că 6x + 7y = 93.
12** Dacă x + 4y = 25 şi 11x + 3z = 19, calculaţi 35x + 8y + 9z.
13** Calculaţi folosind metoda factorului comun:
a) 25  72 + 25  11 + 83  75;
b) 437  13 + 12  437 + 25  563.
PE 14** Calculaţi: (12 + 24 + 36 + … + 144) : (1 + 2 + 3 + … + 12).
Matematică. Clasa a V-a

15** Calculaţi: (6 + 12 + 18 + 24 + … + 60) : (3 + 6 + 9 + … + 30).


16* Determinaţi numărul natural a, ştiind că u + 3v = 24 şi au + 3av = 72.
17** Dacă x + 3y = 49 şi x + 5y = 81, determinaţi x + 4y.
18MA Aflaţi două numere x şi y, ştiind că dacă îl mărim pe y cu 4, produsul celor
două numere se măreşte cu 72, iar dacă îl micşorăm pe x cu 4, produsul celor două numere
se micşorează cu 44.

27
5. Ridicarea la putere cu exponent număr natural
a unui număr natural
PE-PP
Dacă n  * şi a  , atunci prin a la puterea n, notat an, înţelegem produsul a
n factori egali cu a:
an= a
 a
 ...
a,
de n ori

unde a este baza puterii, iar n exponentul.


Pentru n = 0 şi a  0 avem a0 = 1. De asemenea a1 = a.
Exemple: 53 = 5  5  5 = 125; 112 = 11  11 = 121; 26 = 2  2  2  2  2  2 = 64
Observaţii:
1. n2 = n  n se citeşte n la puterea a doua sau n la pătrat.
Un număr se numeşte pătrat perfect dacă este egal cu pătratul unui alt număr
natural.
Exemple: 16 = 42 este pătrat perfect; 9 = 32 este pătrat perfect; 8 nu este pătrat
perfect, deoarece nu există un număr natural n astfel încât 8 = n2.
2. n3 = n  n  n se citeşte n la puterea a treia sau n la cub.
Un număr se numeşte cub perfect dacă este egal cu cubul unui alt număr natural.
Exemple: 8 = 23 este cub perfect; 27 = 33 este cub perfect; 25 nu este cub perfect,
deoarece nu se poate scrie sub forma n3, cu n  .

Probleme rezolvate
PE 1R Scrieţi ca o sumă de puteri ale lui 2 numerele:
a) 7; b) 31.
Rezolvare: a) 7 = 20 + 21 + 22; b) 31 = 20 + 21 + 22 + 23 + 24.
2R Arătaţi că numărul a = 2 001 + 2(1 + 2 + 3 + … + 2 000) este pătrat perfect.
Rezolvare: Avem a = 2 001 + 2 000  2 001 = 2 001(1 + 2 000) = 2 001  2 001 = 2 0012.
2004
PE 3R Determinaţi numărul natural n din egalitatea: 2 + 41002 + 8668 + 16501 = 2n.
2004 2 1002 3 668 4 501 2004
Rezolvare: Avem 2 + (2 ) + (2 ) + (2 ) =2 + 22004 + 22004 + 22004 = 22  22004 =
= 22006. Avem 2n = 22006, de unde n = 2 006.

Activităţi de învăţare
Matematică. Clasa a V-a

1* Completaţi tabelul de mai jos după model:


Puterea Baza Exponentul
37 3 7
1 001
04
2 0160
2727
4153
28
2* Calculaţi:
a) 26; b) 53; c) 74; d) 82; e) 100; f) 43; g) 2 0160; h) 1251; i) 12016.
3* Ordonaţi crescător şirul de numere naturale: 2 0160; 32; 23; 53; 02; 73; 64; 19.
4* Calculaţi:
a) 23 + 13; b) 25 + 52; c) 92  72; d) 23 + 33 – 72;
5 2 0
e) 2 – 3 – 100 ; f) 6 + 2 + 0 + 1000;
3 3 100

g) (52  25 : 2) : 3; h) [(142 – 132) : 27 – 30]  22.


5 a) Scrieţi primele 20 de pătrate perfecte: 12 = …; 22 = …; 32 = …; …; 202 = … .
*

b) Scrieţi primele 100 de cuburi perfecte: 13 = …; 23 = …; 33 = …; …; 103 = … .


6* Calculaţi:
a) 1 + 3; b) 1 + 3 + 5; c) 1 + 3 + 5 + 7; d) 1 + 3 + 5 + 7 + 9.
Ce observaţi?
Calculaţi apoi 1 + 3 + 5 + 7 + … + 2 017.
7* Arătaţi că numărul N = 2 016 + (2 + 4 + 6 + 8 + … + 4 030) este pătrat perfect.
8* Folosind scrierea ca putere cu baza 2, reprezentaţi numerele: 8; 4; 1 024; 1; 32; 2.
9* Din şirul de numere: 1, 2, 3, 5, 11, 27, 49, 72, 243, 256, determinaţi puterile lui 3.
10* Calculaţi:
a) 1 + 23 + 32; b) 03 + 23 + 43; c) 12 + 32 + 52.
11 Calculaţi:
*

a) 180 + 075 + 25; b) 23 – 31 + 53; c) 72  1210 – 111; d) 4130 + 1200 + 53.


PE 12 Calculaţi:
**

1 0 1 0 0
a) 23  525 ; b) 42  1129 ; c) 832  230 .
13* Care dintre următoarele numere sunt pătrate perfecte ale unor numere naturale?
a) 49; b) 64; c) 86; d) 35; e) 46; f) 25 + 26;
6 7 0 2 3 7
g) 3 + 8  3 ; h) 1 + 1 + 7 + 7 + 7 + … + 7 .
14 Scrieţi pătratele perfecte:
*

a) de două cifre;
b) cuprinse între 300 şi 500;
c) de patru cifre, care au ultima cifră zero.
15* Care dintre următoarele numere sunt cuburi ale unor numere naturale?
a) 1; b) 8; c) 27; d) 64; e) 100;
2 2 5 20
f) 4  5 + 5 ; g) 13 ; h) 8 ; i) 81.
16* Scrieţi cuburile perfecte:
a) de două cifre;
Matematică. Clasa a V-a

b) cuprinse între 0 şi 99;


c) de 5 cifre, care au ultima cifră zero.
17** Cu câte zerouri se termină numărul 25  57  103?
18MA Ilinca citeşte în prima zi o pagină şi în următoarele zile un număr dublu de
pagini faţă de ziua precedentă. După câte zile a citit Ilinca 255 de pagini?
19** Calculaţi: (432 – 42  33)57 : 7185.
20** Determinaţi x  , ştiind că: (x + 1) + (x + 2) + (x + 3) = 23 + 33 + 52.
21* Determinaţi un sfert din 212.

29
22** Care este următorul termen al şirului 0; 1; 4; 9; 16; 25; …? Ce termen al şirului
este pe poziţia 100?
23MA Folosind alb şi negru, în câte moduri se pot colora pătratele unei table de şah?
24** Ştiind că x = 28  3 – 54 + 102 – 35, iar y = 24 – 23 – 22 – 2 – 1, calculaţi xy şi yx.
25* Determinaţi x  , astfel încât:
a) x2 = 81; b) x3 = 125; c) x100 = 1; d) x2000 = 0.
26 Scrieţi suma primelor 9 numere naturale impare sub forma unei puteri.
**

27** Scrieţi fiecare dintre numerele: 26, 196, 841 ca sumă de două puteri nenule.
28*** Fie A = 30 + 31 + 32 + … + 31019.
a) Calculaţi suma primilor patru termeni.
b) Demonstraţi că A este număr par.
c) Care este ultima cifră a lui A?
PE 29*** Determinaţi x  , x  100, astfel încât 2x să poată fi scris ca o putere cu expo-
nentul 3.
30** Determinaţi x  , x  20, astfel încât 3x se poate scrie ca o putere cu exponen-
tul 2.
31MA Într-o grădină sunt 2n meri, peri de 4 ori mai mulţi, iar cireşi sunt de două ori
mai mulţi decât meri. Dacă numărul pomilor este 28, aflaţi câţi pomi sunt de fiecare fel.
32*** Calculaţi (x + y – 1)5018, dacă x = 1 + a şi y = 1 – a.
PE 33MA Vrând să-l răsplătească pe inventatorul jocului de şah, regele hinduşilor i-a
oferit o baniţă de grâu pentru primul pătrat al tablei de şah, două pentru cel de-al doilea
pătrat şi tot aşa, dublând cantitatea precedentă până la cel de-al 64-lea pătrat. Cât a primit
inventatorul pentru ultimul pătrat?

6. Compararea puterilor
PE-PP
Pentru a, b, m, n  *, cu a  2, avem:
● dacă m < n, atunci am < an;
● dacă a < b, atunci an < bn.
Observaţii:
1. 0n = 0, () n  *; 2. 1n = 1, () n  .
Matematică. Clasa a V-a

Probleme rezolvate
7 3 2 2
PE 1R Ordonaţi crescător numerele: 2 , 5 , 11 , 2  3  7.
Rezolvare: Avem 27 = 128; 53 = 125; 112 = 121; 2  32  7 = 126. Astfel, ordinea crescătoare a
numerelor este 112 < 53 < 2  32  7 < 27.
2R Scrieţi în ordine descrescătoare următoarele numere naturale: 340, 430 şi 720.
Rezolvare: Avem 340 = (34)10 = 8110. Analog 430 = (43)10 = 6410, iar 720 = (72)10 = 4910. Imediat
obţinem că 8110 > 6410 > 4910, adică 340 > 430 > 720.
32
PE 3R Care număr este mai mare: 6 + 2032 sau 3616 + 20016?
Rezolvare: Avem 6 + 20 = (6 ) + (202)16 = 3616 + 40016 > 3616 + 20016.
32 32 2 16

30
Activităţi de învăţare
1* Scrieţi semnul corespunzător (<, >, =):
a) 257 258 b) 714 814 c) 43 82
32015 32016 035 135 125 050
170 171 13712 23712 52 25
025 0100 49101 51101 34 26
1100 10 2233 3333 72 27
437 473 6140 5140 112 211
2* Ordonaţi crescător şirurile:
a) 413; 42; 417; 44; 431; 471; 1; b) 523; 1723; 1423; 323; 2 01623; 0;
7 4 3 3 3 2 0
c) 2 ; 3 ; 4 ; 5 ; 6 ; 9 ; 2 .
PE 3* Comparaţi numerele:
a) x = 28; y = 25; b) x = 34; y = 389;
814 617
c) x = 5 ; y = 5 ; d) x = 11213; y = 11414;
3 6
e) x = 4 ; y = 2 ; f) x = 34; y = 92;
g) x = 5  52; y = 53; h) x = 7  72; y = 74.
4 Comparaţi numerele:
*

a) x = 32; y = 26; b) m = 81; n = 35;


3
c) m = 125; n = 5 ; d) m = 2 401; n = 73;
2 3
e) x = 7 ; y = 3 ; f) m = 23; n = 32;
0 100
g) m = 7 ; n = 1 ; h) m = 045; n = 10.
5* Comparaţi numerele:
a) m = 43; n = 34; b) x = 82; y = 28;
0
c) a = 814 ; b = 2; d) a = 112; b = 26.
6** Comparaţi numerele a = n şi b = n3, n  .
2

PE 7** Comparaţi numerele:


a) 245 cu 345; b) 715 cu 915; c) 113 cu 83; d) 2497 cu 2947;
15 20 89 44 42 28
e) 16 cu 8 ; f) 3 cu 9 ; g) 25 cu 125 .
8 Ordonaţi crescător numerele: a = 3 ; b = 152; c = 28; d = 44.
** 4

7. Operaţii cu puteri ale numerelor naturale (extindere)


PE-PP
Matematică. Clasa a V-a

 Calculăm a2  a3 = a
 a  a a  a
a  a  a = a2+3,  a  .
 ...
2 ori 3 ori 2+3 ori
n m n+m
În general, a  a = a ,  n, m numere naturale.
 Calculăm a4 : a2 = (a  a  a  a)  (
a  a)  a
 a  a = a4–2,  a  .
 ...

4 ori 2 ori (4  2) ori
n m n–m
În general, a : a = a ,  n, m numere naturale, n  m.
2+2+2

2 3
 Calculăm (a ) = a2
 
a 2 
a2  a 3 ori
 a 2  3 ,  a  .
3 ori

În general, (an)m = anm,  n, m numere naturale.


31
 Calculăm a3  b3 = a a  b
a  b  b  (a  b)  (a  b)  a  b)  (a  b) 3 .

3 ori

3 ori 3 ori
n n n
În general, a  b = (a  b) ,  a, b numere naturale,  n  .
 Calculăm a2 : b2 = ( a
 a ) : (b
 b)  ( a : b)  ( a : b)  ( a : b) 2 .

2 ori 2 ori 2 ori

În general, an : bn = (a : b)n,  a, b numere naturale.

Probleme rezolvate

PE 1R a) 2n + 2n =2 2n

b)
3n + 3n + 3n =3 3n

Rezolvare: a) 2n + 2n = 2  2n = 2n+1,  n număr natural;


b) 3n + 3n + 3n = 3  3n = 3n+1,  n număr natural.
2 100
PE 2R Calculaţi suma S = 1 + 2 + 2 + … + 2 .
Rezolvare: Avem S + 1 = 1 + 1 + 2 + 2 + 2 + … + 2100 2 3

2
22
23
24 …
2100 = 2101.
101 101
Deci S + 1 = 2 , de unde S = 2 – 1.
Prin aceeaşi metodă putem calcula suma 1 + 2 + 22 + … + 2n = 2n+1 – 1.
2 100
PE 3R Fie S = 1 + 3 + 3 + … + 3 . Calculaţi 2  S.

Rezolvare: S = 1 + 3 + 32 + … + 3100   3 (înmulţim cu 3 ambii membri ai egalităţii)


3  S = 3  1 + 3  3 + 3  32 + … + 3  3100. Scriem cele două relaţii una sub alta:
3S = 3 + 32 + 33 + 3100 + 3101
S = 1 + 3 + 32 + 33 + … + 3100 scădem relaţiile
2  S = 3101 – 1.
În general, 1 + 3 + 32 + … + 3n = (3n+1 – 1) : 2,  n  .

Activităţi de învăţare
Matematică. Clasa a V-a

1* Calculaţi sub formă de puteri:


I. a) 32  34; b) 23  25; c) 47  413;
3 8
d) 7  7 ; e) 1010  1010; f) 10  01;
4 3
II. a) 2 : 2 ; b) 37 : 37; c) 1010 : 100;
5 2 3
d) 2 : 2 : 2 ; e) 2715 : 2713; f) 01 : 10;
2 2
III. a) 2  3 ; b) 75  95; c) 142016  142016;
10 10
d) 18  5 ; e) 254  44; f) 5004  204;
6 6
IV. a) 6 : 3 ; b) 1020 : 520; c) 279 : 39;
10 10
d) 49 : 7 ; e) 2 0160 : 12016; f) 12111 : 1111;
32
V. a) (52)19; b) (34)7; c) (72)10;
d) [(22)3]4; e) [(2 0165)7]2; f) [(48)0]19.
2 Efectuaţi:
*

2
a) 74  75 : 79; b) 45  43 : (42)4; c) (39)2 : 36  37;
2 7 7 2
d) (5 ) : (5 ) ; e) 2  2  2  2  2 : 2 ; f) (2 0162016 + 1 0081008)0;
1 2 3 4 5 15

g) 315  (34)5 : (310)2; h) 25  75 : 14.


3 Efectuaţi:
*

a) 22  5 + 22  9 – 22  7; b) 72  32  3 – 27; c) (42 + 62) : (22 + 32);


d) 52  8 – 52  3 – 53; e) 102 – 44 : 4 – 18; f) (123 – 52)73 : 11973;
10 10 11 2 24
g) (2 + 2 + 2 ) : 2 .
4* Efectuaţi:
a) 103 : 123 + 34 : [(2  32)2 : 18 – 310  12016];
b) 34 + [62 – (322 : 83 + 2  22  23) : 11] : 10 : 22;
c) 2  52 – [72 – (182 : 12 – 94 : 36) : 2] : 22 : 23;
d) [(24)6 : 8  (26 + 26) – 46 : 29] : (228 – 23) + 1;
e) 2  32 + 2  22  3 + 2  [154 – 52  (2  22 – 6 : 3)];
f) (2 + 2  3)  2  22  243 – 246 + [3148 : 343 – (35)21] + 16.
5* Scrieţi sub formă de puteri:
a) 37  35  32; b) 53  52  5; c) 24  28  27  29;
0 17 2 2 10
d) 17  17  17 ; e) a  a  a  …  a ; f) b2  b4  b6  …  b20.
PE 6* Calculaţi:
a) 43 : 41  42; b) 62  610 : 612; c) (23  57) : (22  56);
d) (35  24  53) : (52  34  23); e) 2 0142014 : 2 014; f) (an  bm) : (a  b), n, m  *.
7* Calculaţi şi scrieţi rezultatul sub formă de puteri:
a) (53)8; b) (24)3 : (23)4; c) (72)5  (77)3;
2 3 6 5 3 3 2 4
d) (3 ) : 3  (3 ) ; e) [(2 ) ] ; f) [(a2)3]45.
8* Calculaţi:
a) S = 1 + 2 + 22 + … + 250; b) S = 2 + 22 + 23 + … + 2n.
PE 9 Calculaţi:
**

a) (2  32)3  (22  33)2; b) (52  74)3 : (5  72)2;


4 4 5 3 5 3 2
c) (7  3  2 ) : (7  2 ) ; d) (133  195  237)2  (237  1711  1113)3.
10** Comparaţi numerele: x = [(2  2 )60]2 şi y = [(43)18 + (23)36 + (169)3] : [(43)8].
2 3

PE 11** Calculaţi:
Matematică. Clasa a V-a

a) (3197 : 3196 + 223 : 222)4 : (52)2; b) [(1443 : 126 + 24 + 42) : (25 + 1)]2014;
5
c) [(22)5 + (25)2]2014 : (22014)11; d) [(312)3 : 32 – 56]4 : [(53)2  5].
12** Arătaţi că pentru orice n  , avem: 8  (3n + 3n+2 + 3n+4) = 3n  (36 – 1).
13** Calculaţi 168  87  46  25 + [(3502)2]2 + 2 0080 : [(27100 : 925  3)8 + (27)10 + 12008].
14* Determinaţi numerele naturale a, b, c, d, e, n, ştiind că 2a  3b+4  5c  7d  11e = n!,
unde n! = 1  2  3  …  n.
15** Calculaţi:
a) 3103 : (317  38)4 + (324 : 34 + 23  5)  70;
0
b) 5  252 : 53 + [(33  52)17 : ((35)10  (517)2) + 65 : 35]  27 . 33
PE 16** Calculaţi:
a) (3n  2n+2 + 3n+1  2n+1 + 6n) : 6n;
b) (22n+1  5n + 4n  5n+2) : 20n, unde n este număr natural.
17** Fie numerele x = (1 + 2 + 3 + … + 2 000) : 2 000  2 şi y = (315 : 97)2000 : (81)500.
Calculaţi x : 2001 – y.

18** Calculaţi: a = 10  182 : 324  2  (22  3)15 : (229  315 )  12011  ; 
1 + 2 + 3 + … + 19 + 20 210 211
b = (5 +45 ):5 .
3 2 1 4 3 2 12
PP 19** Dacă a1 = 2 – 2 – 2 , a2 = 2 – 2 – 2 , …, a10 = 2 – 211 – 210, arătaţi că:
a) a1 < a2 < a3 < … < a10; b) a1 + a2 + a3 + … + a10 = 2  (210 – 1).

8. Ultima cifră a unui număr natural. Ultima cifră a unei


puteri a unui număr natural
PE-PP
Pentru  n  , notăm cu U(n) ultima cifră a numărului n.
Exemple: U(8) = 8; U(2 013) = 3.
Observaţii:
1. U(n0) = U(1) = 1,  n  *;
2. U(0n) = U(0) = 0,  n  *;
3. U(21) = 2; U(22) = 4; U(23) = 8; U(24) = 6;
5 6 7
U(2 ) = 2; U(2 ) = 4; U(2 ) = 8; U(28) = 6 ş.a.m.d.
Observăm că U(2n), n  *, se repetă din 4 în 4. Putem să spunem:

 U(2 ), r  0
r

 n  *, U(2n) = U(24k+r) = 


 U(2 )  6, r  0
4

Vom obţine relaţii de acelaşi tip şi pentru: U(3n), U(7n), U(8n).


4. U(41) = 4; U(42) = 6; U(43) = 4; U(44) = 6 ş.a.m.d.
n *
Observăm că U(4 ), n   , se repetă din 2 în 2. Putem spune că:

6, n par
 n  *, U(4n) = 
4, n impar
Matematică. Clasa a V-a

Vom obţine o relaţie de acelaşi tip şi pentru U(9n).


n n n n
5. U(...0 ) = 0; U(...1 ) = 1; U(...5 ) = 5; U(...6 ) = 6.
n
6. U(abc ) = U(cn);
U(a + b) = U[U(a) + U(b)];
U(a  b) = U[U(a)  U(b)].

34
Probleme rezolvate
2013
PE 1R Aflaţi U(29 ); U(11786); U(831001); U(1690).
Rezolvare: U(292013) = U(92013) = U(92k+1) = 9; U(11786) = U(786) = U(74k+2) = U(72) = 9;
U(831001) = U(31001) = U(34k+1) = U(31) = 3; U(1690) = U(690) = 6.
PE 2R Se numeşte pătrat perfect orice număr natural ridicat la o putere pară.
Exemple: n2; a2k = (ak)2; 178 = (174)2.
Aflaţi care sunt cifrele pentru U(n2), n  .
Rezolvare: U(02) = 0; U(12) = 1; U(22) = 4; U(32) = 9; U(42) = 6; U(52) = 5; U(62) = 6; U(72) =
= 9; U(82) = 4; U(92) = 1. Deci, un pătrat perfect are ultima cifră una dintre cifrele 0, 1, 4, 5, 6,
9. Aşadar, orice număr natural care se termină în una dintre cifrele 2, 3, 7, 8 nu este pătrat
perfect.

Activităţi de învăţare
1* Fie N = [(42)10]100 : (420)50  2. Aflaţi U(N).
2* Aflaţi U(S), unde S = 1 + 2 + 22 + 23 + … + 22016.
3* Fie numerele A = 3 + 32 + 33 + … + 32016 şi B = 5 + 52 + 53 + … + 52016. Aflaţi
ultimele două cifre ale produsului A  B.
40 20
PE 4* Aflaţi U(N), unde N = 3 – 4 .
5* Se dau numerele: A = 2 + 23 + 25 + … + 22017 şi B = 1 + 22 + 24 + … + 22016. Aflaţi
U(3  (A – B)).
6* Determinaţi n   pentru care numărul:
N = 2n  15n+1  102 – 6n  5n+2  33 + 3n+1  10n  52 se termină cu 2 016 zerouri.
7* Determinaţi U(28n), U(133n), U(57n), n  .
8* Aflaţi U(2 0132013), U(2 0142014), U(2 0152015).
2000
PE 9* Aflaţi ultimele 2 001 cifre ale numărului 8 730 .
10* Determinaţi U(N), unde:
a) N = 274k+3 + 192k + 401k + 3084k+2, k  ;
b) N = 2n + 3n + 7n + 8n;
c) N = 85n + 201n + 46n + 100n.
11* Aflaţi U(N), unde N = 5 + 52 + 53 + 54 + … + 52014.
Matematică. Clasa a V-a

PE 12* Aflaţi U(N), unde N = 1 + 2  3 + 4  5  6 + 7  8  9  10 + 11  12  13  14  15 +


+ … + 4 951  …  5 050.
13** Fie numerele a = 214  254  97 şi b = 26  58  310.
a) Câte cifre de zero are la final fiecare dintre numerele a şi b?
b) Calculaţi numărul de zerouri aflate la finalul produsului a  b.
2n+5
PE 14** Aflaţi ultimele 5 cifre ale numărului 3  5 + 52n+4, n  .
15** Se consideră numărul a = 26n+2 + 43n+2 + 82n+1, n  . Aflaţi cea mai mică
valoare a lui p  * , astfel încât p  a să fie pătrat perfect.

35
16** Observaţi că 1 = 12; 1 + 3 = 22; 1 + 3 + 5 = 32; 1 + 3 + 5 + 7 = 42. Folosind acest
procedeu, scrieţi 152 ca o sumă de numere naturale impare consecutive. Calculaţi apoi S,
unde S = 1 + 3 + 5 + 7 + … + (2n – 1), n număr natural, n  1.
17** Arătaţi că numărul x cu proprietatea: x – 9 = 8(9 + 92 + 93 + … + 9n–1) este
pătrat perfect, iar y – 12 = 4(5 + 52 + … + 5n) nu este pătrat perfect.
2
PE 18** Determinaţi m, n numere naturale nenule, astfel încât 1  2  3  …  n + 47 = m .
19** Arătaţi că numărul 13n, unde n este număr natural nenul par, se poate scrie ca
suma a trei pătrate perfecte nenule.
20** Arătaţi că diferenţa dintre un număr natural de trei cifre distincte şi răsturnatul
său nu poate fi pătrat perfect.
21** Arătaţi că n = 11997 + 21997 + … + 1 9971997 nu este pătrat perfect.
22** Determinaţi cel mai mic număr natural n, mai mare decât 2, care este cub şi
pătrat perfect.
23** Arătaţi că 52 = 33 + 52 şi apoi arătaţi că numărul 52601 se poate scrie ca o sumă
dintre un cub şi un pătrat perfect.
24** Determinaţi numerele naturale ab , astfel încât ab  ba să fie cub perfect.
25** Arătaţi că numărul x = 2 013 + 2  2 014(1 + 2 + … + 2 012) este cub perfect.

PE-PP 9. Recapitulare şi sistematizare prin teste


 Se acordă 1 punct din oficiu.

 TESTUL 1 
SUBIECTUL I (3 puncte) Completaţi spaţiile punctate.
(0,5p) 1. Rezultatul calculului 2  (104 – 12  7) + 43 este ...................................... .
(0,5p) 2. Rezultatul calculului 170 + 17 – (17 – 16)3 este ................................ .
(0,5p) 3. Numărul 13 se scrie ca produs de trei numere naturale: ................................ .
(0,5p) 4. Ştiind că ab  ba = 33, a < b, numărul ab este ................................ .
(0,5p) 5. Scris sub formă de putere, rezultatul calculului (37)8 : (36)8 este ......................... .
(0,5p) 6. Cel mai mare număr dintre a = 164, b = 47, c = 323 este ................................. .

SUBIECTUL al II-lea (3 puncte) Scrieţi rezolvările complete.


(1p) 1. Ştiind că a  x + b  x + c  x = 117 şi a + b + c = 13, aflaţi x.
(1p) 2. Calculaţi 34 – 52 + 51 + 15 – 2 0160.
Matematică. Clasa a V-a

(1p) 3. Comparaţi a = 280 cu b = 340.

SUBIECTUL al III-lea (3 puncte) Scrieţi rezolvările complete.


(1p) 1. Aflaţi numărul natural n, ştiind că 5n + 5n+1 + 5n+2 = 675.
(1p) 2. Arătaţi că numărul S = 1 + 3 + 5 + 7 + 9 + … + 4 031 este pătrat perfect.
10
(1p) 3. Efectuaţi: [310  912  2715 : (33)20 + 2  319] : 310 .

36
 TESTUL 2 
(1p) 1. Calculaţi 2a – 3b, ştiind că a = 5 şi b = 3.
(1p) 2. Calculaţi: (103 – 125  23)  24328.
(1p) 3. Determinaţi x, ştiind că ax + 2bx + 3cx = 42 şi a + 2b + 3c = 6.
(1p) 4. Calculaţi: (5 + 10 + … + 55) : (1 + 2 + … + 11).
(1p) 5. Calculaţi: (122 – 52)73 : 11973.
(1p) 6. Determinaţi numărul care se măreşte cu 729 prin adăugarea cifrei 0 la sfârşitul lui.
(1p) 7. Ordonaţi crescător numerele: a = 33; b = 52; c = 25; d = 30.
(1p) 8. Determinaţi numărul de zerouri în care se termină produsul 1  2  3  …  38.
(1p) 9. Circuitul de Formula 1 Catalunya are lungimea de 4 665 m şi 16 curbe. Ştiind că
trebuie făcute 66 de ture, aflaţi câte curbe au luat cele 22 de maşini prezente la
startul din 12 mai 2012.

 TESTUL 3 
4
(1p) 1. Calculaţi:  22   52  23  3  : 27 .
47

 
(1p) 2. Dacă x = 5 – 2  3 şi y = 3 – 2  33 – 2  32 – 2  3 – 2, calculaţi (x + y)x+y.
2 3 4

(1p) 3. Calculaţi (ab + ac) : 15, ştiind că a = 9 şi b + c = 25.


(1p) 4. Suma a 10 numere naturale consecutive este 45. Care este produsul lor?
(1p) 5. Determinaţi 4x + 10y + 3z, ştiind că 2x + 3y = 17 şi 4y + 3z = 74.
(1p) 6. De câte ori se măreşte un număr dacă adăugăm cifra 0 la dreapta sa?
(1p) 7. Diferenţa dintre un număr şi răsturnatul său este 0. Câte numere de trei cifre
verifică relaţia?
(1p) 8. Aflaţi x, observând regula generală:
432 864 132

9 48 x 18 12 11

(1p) 9. În câte zerouri se termină 1  2  3  …  28?

 TESTUL 4 
Matematică. Clasa a V-a

(1p) 1. Efectuaţi: 430 + 27 – 189.


(1p) 2. Dacă produsul a două numere este 256 şi mărim unul dintre numere de 4 ori,
determinaţi noul produs.
(1p) 3. Calculaţi: 5 + 10 + 15 + … + 995.
(1p) 4. Numărul 82014 + 92013 poate fi pătrat perfect? Justificaţi.
(1p) 5. Comparaţi numerele 527 – 526 şi 2  341 – 5  340 + 339.
(1p) 6. Scrieţi numărul 17 ca o sumă de două pătrate perfecte.
(1p) 7. Fie a = [(123 – 102) : 11 – 12014] : 3 – 2 0140 şi b = [(34 – 26 : 2) : 7 – 2  3]2014.
Calculaţi ab + ba.
37
(1p) 8. Scrieţi ca putere a lui 2 numărul N + 2, unde N = 2 + 22 + 23 + … + 22014.
(1p) 9. Pe un raft de bibliotecă sunt 216 romane şi 144 cărţi de poezie. Bibliotecara
Adriana face ordine pe raft şi duce în depozit 17 romane şi de trei ori mai multe
cărţi de poezie. Câte cărţi rămân pe raft?

10. Probleme pentru pregătirea concursurilor şcolare


1. a) Diferenţa a două numere este 714. Unul dintre numere este 2 341. Calculaţi
suma celor două numere. Câte soluţii are problema?
b) Produsul a două numere este 646. Mărind unul dintre numere cu 10, produsul este
986. Aflaţi cele două numere. (O.L.M., Arad, 2014)
2. Scrieţi numărul S = (1  2 + 2  3 + 3  4 + … + 100  101) – 5 050 ca sumă de
pătrate de numere naturale. (O.L.M., Argeş, 2015)
3. a) Scrieţi numărul natural 54 ca sumă a trei numere naturale pătrate perfecte.
b) Demonstraţi că numărul natural 52n+4 se scrie ca suma a trei numere naturale
pătrate perfecte, oricare ar fi numărul natural n. (O.L.M., Galaţi, 2015)
4. Calculaţi:
a) 3  53 : 52  (34  24  5)2016  87 :165  ;
2 3

b) câtul dintre pătratul lui 25 şi dublul lui 25;


c) 28  29  210  …  231 – (1 + 2 + 22 + 23 + … + 2467). (O.L.M., Alba, 2014)
5. Se consideră numărul natural A  4a  a 4 , unde a este o cifră nenulă.
a) Determinaţi cifra a pentru care numărul A este pătrat perfect.
b) Arătaţi că nu există a, astfel încât numărul A să fie cub perfect. (O.L.M., Iaşi, 2016)
6. Calculaţi: (372016 : 1 3691008) : (22016 – 22015 – … – 22 – 2 – 1). (O.L.M., Iaşi, 2016)
7. La o masă rotundă stau 2 011 persoane, având suma vârstelor egală cu 311 ani.
Arătaţi că, indiferent de ordinea persoanelor la masă, există doi vecini cu suma vârstelor
mai mare de 81 de ani. (Olimpiada locală de matematică, Iaşi, 2011)
8. Se consideră mulţimile A = {1, 2, 3, …, 11} şi B = {b1, b2, ..., b11}. Dacă A = B,
atunci:
a) Scrieţi o alegere a elementelor mulţimii B.
b) Determinaţi paritatea numărului n = (1 + b1)(2 + b2)…(11 + b11), oricare ar fi
numerele b1, b2, ..., b11  B.
(Prof. Cristina Văcărescu, Olimpiada locală, Constanţa, 2011)
9. a) Calculaţi 1  2  3  43 .
3 3 3

b) Demonstraţi că există a, b, c şi d, astfel încât a 3  b3  c3  d 3  10 2009 .


Matematică. Clasa a V-a

(Concurs „Gh. Cenuşe”, 2011, Câmpulung)


SM 10. Se consideră numerele naturale nenule a1, a2, …, a2009.
a) Arătaţi că (a1 + a2)(a2 + a3)…(a2008 + a2009)(a2009 + a1) este un număr par.

b) Determinaţi restul împărţirii prin 5 a numărului N  4( a1  a2 )( a2  a3 )...( a2008  a2009 )( a2009  a1 )  1 .


(Gazeta Matematică, 12/2008)
11. a) Verificaţi egalitatea: 72  (12 + 22 + 62) = 2 009.
b) Arătaţi că există a, b, c, d  , distincte, astfel încât a 2  b 2  c 2  2d 2  2 011 .
(D. Cojocaru, O.L.M., Olt, 2011)
38
SM 12. Alegem 61 numere naturale nenule, distincte, a căror sumă este 2 044. Arătaţi că
printre aceste numere se găseşte cel puţin unul care să fie cub perfect.
(Gazeta Matematică)
SM 13. Arătaţi că, dacă suma a 20 de numere naturale nenule distincte este egală cu 418,
atunci cel puţin două dintre aceste numere sunt impare. Daţi un exemplu de numere care
satisfac condiţia din enunţ. (Olimpiada Judeţeană, Caraş-Severin, 2009)
14. a) Arătaţi că, oricum am alege şapte pătrate perfecte distincte, există cel puţin
două a căror diferenţă se împarte exact la 10.
b) Se pot transporta dintr-o carieră 50 de blocuri de piatră având greutăţile de 370 kg,
372 kg, …, 468 kg (fiecare piatră începând cu a doua are cu două kilograme mai mult
decât precedenta) cu 7 camioane de câte 3 tone, dacă fiecare camion face un singur
transport? (Justificaţi răspunsul!)
(Prof. Georgeta Cioboată, Olimpiada Judeţeană, Călăraşi, 2009)
SM 15. Demonstraţi că din 53 de numere naturale distincte a căror sumă nu depăşeşte
2 008, putem alege două numere cu suma egală cu 53. (Olimpiada Judeţeană, Gorj, 2009)
16. a) Suma a 63 de numere naturale nenule este 2 009. Arătaţi că cel puţin două
dintre aceste numere sunt egale.
b) Care este cel mai mare număr de numere egale cu proprietatea cerută?
(Prof. Liviu Ardelean, Olimpiada Judeţeană, Sibiu, 2009)
17. Suma a 10 numere naturale este 2 008. Împărţind fiecare dintre aceste numere la
numărul natural n, obţinem resturi egale cu 2 sau cu 3. Suma tuturor acestor resturi este
egală cu 27.
a) Câte resturi, dintre cele 10, sunt egale cu 2?
b) Determinaţi cel mai mic număr n care satisface condiţiile din enunţ.
(Prof. Florica Banu, Concursul „Nicolae Coculescu”, Slatina)
a b c
SM 18. Considerăm mulţimea A = {2  3  5 | a, b, c  }. Arătaţi că printre oricare
9 elemente ale mulţimii A, există cel puţin două al căror produs este pătrat perfect.
(Gh. Iurea, Concursul „Fl. T. Câmpan”, Iaşi)
19. În această sală sunt prezenţi la concurs 25 de elevi. În urma corectării lucrărilor, la
această problemă, fiecare elev va primi un punctaj ce reprezintă o cifră cel mult egală cu 7.
a) Arătaţi că există în sală cel puţin patru elevi care vor primi acelaşi punctaj.
b) Arătaţi că există, în această sală, cel puţin doi elevi care au acelaşi număr de
prieteni în acest grup de 25 de elevi. (Atenţie: dacă A e prieten cu B, atunci şi B e prieten
cu A.) (Prof. Ştefan Smărăndoiu, Concursul „La şcoala cu Ceas”, Rm. Vâlcea)
SM 20. Suma a 5 numere naturale este 300. Se poate termina produsul lor în 2 009?
Justificaţi răspunsul.
Matematică. Clasa a V-a

(Prof. Vasile Şerdean, Prof. Simona Pop, Concursul „Dumitru Ţiganetea”, Dej)

39
Capitolul III. OPERAŢII CU NUMERE
NATURALE (II)
PP Competenţe specifice:
 Utilizarea operaţiilor aritmetice şi a proprietăţilor acestora în calcule
cu numere naturale
 Selectarea şi utilizarea de algoritmi pentru efectuarea operaţiilor cu
numere naturale şi pentru divizibilitatea cu 10, 2, 5
 Deducerea unor proprietăţi ale operaţiilor cu numere naturale pentru a
estima sau pentru a verifica validitatea unor calcule

1. Împărţirea cu rest zero a numerelor naturale,


când împărţitorul are mai mult de o cifră
PE-PP
Exemplu: „Armata melcilor”
Melcii s-au organizat în grupe de 32 de melci. Numărul lor total este de 1 024. Câte
grupe de melci „războinici” sunt?
Vom împărţi 1 024 la 32.
a) Scriem 1 024 : 32.
b) 32 nu se cuprinde în 10.
c) 32 se cuprinde în 102 de 3 ori
1024:32=3
96
=6

d) coborâm pe 4:
102 4 :32=3
96
=64
e) 32 se cuprinde în 64 de 2 ori
1 0 2 4 : 3 2 = 32
96
Matematică. Clasa a V-a

=64
64
== restul este 0
Observaţie: Împărţirea cu restul zero se numeşte împărţire exactă.

Probleme rezolvate
PE 1R Pentru 107 costume identice s-a plătit suma de 56 710 lei. Cât costă un costum?
Rezolvare: Un costum va costa 56 710 : 107 = 530 lei.
40
PE 2R Într-o maşină de aprovizionare sunt 60 de cutii cu medicamente. Fiecare cutie
conţine 5 flacoane, iar fiecare flacon conţine 12 pastile. Pastilele s-au împărţit în mod egal
la 25 de farmacii. Câte pastile primeşte fiecare farmacie?
Rezolvare: În primul rând aflăm câte flacoane sunt în cele 60 de cutii: astfel 60  5 = 300
flacoane. Aflăm apoi câte pastile sunt, adică 300  12 = 3600 pastile. Fiecare farmacie va primi
3600 : 25 = 144 pastile.

Activităţi de învăţare
1* Efectuaţi împărţirile şi faceţi proba prin înmulţire:
a) 1 870 : 34; b) 2 345 : 45; c) 2 796 : 13;
d) 9 603 : 97; e) 11 002 : 109; f) 8 679 : 333.
2* Efectuaţi, respectând ordinea operaţiilor:
a) 4 237 – 3  897 – 4  [91 – 5  (32 – 308 : 44)];
b) 2 734 – 42  13 : 2 – 19 – 6  75 : 25;
c) 5 + (172 – 102) : [8 + 11  (62 – 12  3) + 13] : 7 – (42)0;
d) 103 – (42 + 21  22) + (7 – 510 : 85)2016.
3* Efectuaţi împărţirile:
a) abab : ab ; b) ab0ab : ab ;
c) ab0ab0 : ab ; d) abc0abc : abc .
4 Calculaţi:
*

a) 956 : 4; b) 505 : 5; c) 624 : 3; d) 144 : 9; e) 128 : 8; f) 625 : 25.


PE 5* Calculaţi:
a) 9 362 : 31; b) 7 047 : 29; c) 1 333 : 43;
d) 1 081 : 23; e) 82 388 : 43; f) 2 448 : 24.
6* Calculaţi:
a) 24 400 : 122; b) 105 336 : 231; c) 50 343 : 173; d) 434 112 : 456.
7 Completaţi tabelul următor:
*

3 610 : 38 =
5 928 : 38 =
21 166 : 38 =
: 38 = 21 166
PE 8* Completaţi schemele, după model:
Matematică. Clasa a V-a

5 79 47
Model:  35 a)  6 794 b)  4 512
7

c) 19
 :
1 824

5 472
41
9* Scrieţi numerele următoare:
a) un sfert din 3 872; b) jumătate din 2 096;
c) o treime din 2 964; d) un număr de 11 ori mai mic decât 1 210.
10 Efectuaţi următoarele împărţiri:
*

a) 33 : 3; b) 330 : 30; c) 3 300 : 300;


d) 3 333 : 33; e) 3 333 : 11; f) 3 333 : 1 111.
11** Înmulţim 94 363 cu un număr x de 3 cifre. Produsele parţiale sunt, în ordine:
471 815, 754 904, 660 541. Aflaţi numărul x.
12* Efectuaţi:
a) (1 + 2 + … + 100) : 5 050; b) (4 + 8 + … + 400) : (2 + 4 + … + 200).
13* Efectuaţi:
a) xyzxyz : xyz ;  
b) xy  yz  zx : ( x  y  z ) .
14 Aflaţi numerele naturale a, b, c, dacă a  b = 56, b  c = 72, c  a = 63.
**

PE 15MA Elevii clasei a V-a A au cules din livadă 276 kg de cireşe, folosind lădiţe de
12 kg. De câte lădiţe a fost nevoie?
PE 16MA La florărie se aduc trandafiri roşii, albi şi galbeni, din care se fac buchete, astfel:
Nr. buc. trandafiri Nr. trandafiri într-un buchet Preţ buchet Suma încasată
Roşii 385 7 12 lei
Albi 165 5 11 lei
Galbeni 78 6 10 lei
Aflaţi suma încasată din vânzarea tuturor buchetelor.

2. Împărţirea cu rest a numerelor naturale


PE-PP
Exemple:
1. Clasele a V-a organizează un turneu de fotbal pe echipe. Sunt 37 de băieţi, iar o
echipă are în componenţa ei 11 jucători. Câte echipe se pot forma şi câţi elevi vor rămâne
rezerve?
37 – 11  prima echipă Scriem 37 = 11  3 + 4 sau
= 26 – 11  a doua echipă împărţitor
= 15 – 11  a treia echipă deîmpărţit
= 4 jucători de rezervă. 37 : 11 = 3 rest 4
cât
rest
Matematică. Clasa a V-a

Observaţie: Împărţirea este o scădere repetată.


Teorema împărţirii cu rest
Oricare ar fi numerele naturale n, m, cu împărţitor
m  0, există două numere naturale c şi r, deîmpărţit
astfel încât: n = m  c + r; 0  r < m.
cât
2. Să efectuăm împărţirea: 1 473 la 25. rest
Scriem 1 473 : 25.
42
a) 25 nu se cuprinde în 14.
b) 25 se cuprinde în 147 de 5 ori:
1 4 7 3 : 2 5= 5
125
=22 22 < 25
c) coborâm pe 3:
1 4 7 3 : 2 5= 5
125
=223
d) 25 se cuprinde în 223 de 8 ori:
1 4 7 3 : 2 5 = 58
125
=223
200
=23 23 < 25
Câtul împărţirii = 58; restul împărţirii = 23.
Scriem: 1 473 = 25  58 + 23
(D = Î  C + R, R < Î)

Probleme rezolvate
PE 1R Determinaţi toate numerele naturale care împărţite la 5 dau câtul 13.
Rezolvare: Avem x = 13  5 + r, unde r < 5, adică r  0, 1, 2, 3, 4. Avem deci cinci numere,
adică x  65, 66, 67, 68, 69.
PE 2R Determinaţi numărul abc care împărţit la 5 să dea câtul bc şi restul a.
Rezolvare: Avem abc  5  bc  a , adică 100a + 10b + c = 5(10b + c) + a. După calcule
găsim 99a = 4(10b + c), de unde a = 4 sau a = 8. Pentru a = 4 avem bc = 99, iar pentru a = 8
avem bc = 198, fals. Deci abc = 499.

Activităţi de învăţare
1* Aflaţi câtul şi restul următoarelor împărţiri:
a) 3 251 : 81; b) 91 103 : 49; c) 1 500 : 11; d) 1 225 : 15;
e) 8 375 : 18; f) 70 055 : 92; g) 61 042 : 19; h) 6 123 : 85.
2* Aflaţi cel mai mic număr natural de 4 cifre care împărţit la un număr natural de
Matematică. Clasa a V-a

două cifre dă restul 98.


3* Suma a trei numere este 183. Aflaţi numerele, ştiind că dacă împărţim pe primul la
al doilea, obţinem câtul 4 şi restul 3, iar dacă îl împărţim pe al doilea la al treilea, obţinem
câtul 3 şi restul 4.
4* Diferenţa a două numere este 27. Împărţind numărul mai mic la 5 şi numărul mai
mare la 11, se obţine acelaşi rest, 4, iar diferenţa câturilor este egală cu 3. Aflaţi numerele.
5* Determinaţi două numere naturale, ştiind că împărţind primul număr la cel de-al
doilea, obţinem câtul 4 şi restul 14, iar diferenţa dintre primul număr şi cel de-al doilea
număr nu este mai mare decât 60.
43
6* Fie a, b, c, d patru numere naturale nenule. Împărţindu-l pe a la b, pe b la c şi pe c
la d, obţinem de fiecare dată câtul 2 şi restul 2.
a) Care este restul împărţirii lui b la 4?
b) Arătaţi că a este mai mare sau egal cu 38.
7* Aflaţi toate perechile de numere naturale a şi b care îndeplinesc simultan
condiţiile:
a) a + b = 24; b) (a + b) se împarte exact la (a – b).
PE 8* Efectuaţi împărţirile:
a) 404 : 3; b) 1 027 : 5; c) 892 : 7; d) 3 756 : 2; e) 4 159 : 2; f) 10 321 : 4.
9* Aflaţi câtul şi restul următoarelor împărţiri:
a) 5 783 : 25; b) 4 731 : 12; c) 19 133 : 52;
d) 6 783 : 19; e) 2 976 : 625; f) 18 975 : 173.
10* Folosind formula D = Î  C + R; 0  R < Î, completaţi după model:
1 439 = 12  119 + 11; 0  11 < 12.
a) 10 053 = 47  ______ + ______; 0  ______ < 47;
b) 9 835 = 25  ______ + ______; 0  ______ < 25;
c) 6 739 = 39  ______ + ______; 0  ______ < 39;
d) 38 421 = 103  ______ + ______; 0  ______ < 103;
e) 60 712 = 483  ______ + ______; 0  ______ < 483;
f) 53 196 = 217  ______ + ______; 0  ______ < 217.
11** Împărţind un număr natural la 8, obţinem câtul egal cu restul. Aflaţi toate
soluţiile.
PE 12** Aflaţi numerele care împărţite la 5 dau câtul cu 1 unitate mai mare decât restul.
13** La împărţirea unui număr natural n la 17 se obţine restul de 3 ori mai mare decât
câtul. Aflaţi numărul n.
PE 14** Diferenţa a două numere naturale este 24. Împărţind numărul mai mare la cel
mai mic, se obţine câtul 3 şi restul 2. Aflaţi numerele.
15** Câtul împărţirii a două numerele naturale este 5 şi restul 9. La numărul mai mic
se adună 3 şi se împarte numărul mai mare la acest număr obţinut, rezultând câtul 4 şi
restul 15. Aflaţi cele două numere.
16** La o împărţire de numere naturale, câtul este 3 şi restul 10, iar suma dintre
deîmpărţit, împărţitor, cât şi rest este 143. Aflaţi deîmpărţitul şi împărţitorul.
17** Aflaţi cel mai mare număr natural de 3 cifre care, împărţit la un număr de o
cifră, dă restul 8.
18** Aflaţi cel mai mare şi cel mai mic număr natural de 3 cifre distincte, care
Matematică. Clasa a V-a

împărţite la 28 dau restul 25.


PE 19** Determinaţi numărul natural care împărţit la 8 dă restul 6, iar împărţit la 7 dă
câtul cu 2 mai mare decât în primul caz şi restul 1.
20** Împărţind suma a două numere naturale la diferenţa lor se obţine câtul 9 şi restul
4, iar dacă scădem din suma numerelor diferenţa lor, obţinem 68. Care sunt numerele?
21* Fie m, n două numere naturale nenule şi x = 18n + 27m + 16. Aflaţi:
a) restul împărţirii lui x la 3; b) restul împărţirii lui x la 9.
22*** a) Aflaţi cel mai mare număr de 3 cifre care împărţit la 17 dă restul 11.
b) Aflaţi cel mai mic număr de 3 cifre care împărţit la 17 dă restul 11.
44
c) Aflaţi câte numere naturale de 3 cifre împărţite la 17 dau restul 11.
d) Aflaţi suma tuturor numerelor naturale de 3 cifre care împărţite la 17 dau restul 11.
23** Calculaţi suma tuturor numerelor naturale care împărţite la 7 dau câtul 13.
24** Aflaţi restul împărţirii numărului n = 1  2  3  …  14 + 2 012 la 26.
PE 25*** Determinaţi numărul natural abc care împărţit la 3 să dea câtul bc şi restul a.
26** Aflaţi restul împărţirii numărului n = 1  2  3  …  12 + 4  7 la 25.

3. Ordinea efectuării operaţiilor


PE-PP
Adunarea şi scăderea sunt operaţii de ordinul I.
Înmulţirea şi împărţirea sunt operaţii de ordinul al II-lea.
Ridicarea la putere este operaţie de ordinul al III-lea.
Reguli de calcul:
1. Într-un exerciţiu de calcul fără paranteze, operaţiile se efectuează astfel: mai întâi
cele de ordinul al III-lea, apoi cele de ordinul al II-lea, apoi cele de ordinul I, în ordinea
apariţiei lor.
2. Într-un exerciţiu de calcul cu paranteze, se efectuează calculele din parantezele
rotunde; eliminarea parantezelor rotunde implică transformarea parantezelor pătrate în
rotunde şi a acoladelor în paranteze pătrate.
…

(…)  […]

(…)

Probleme rezolvate
PE 1R Efectuaţi calculele:
a) 85 – 13 + 61 – 40; b) 85 : 17  12  5 : 300;
c) 25  2 – 27 : 3 + 17  4 – 42 : 7 – 103.
Rezolvare: a) 85 – 13 + 61 – 40 = 72 + 61 – 40 = 133 – 40 = 93; b) 85 : 7  12  5 : 300 =
= 5  12  5 : 300 = 60  5 : 300 = 300 : 300 = 1; c) 25  2 – 27 : 3 + 17  4 – 42 : 7 – 103 = 50 –
– 9 + 68 – 6 – 103 = 41 + 68 – 6 – 103 = 109 – 6 – 103 = 103 – 103 = 0.
PE 2R Efectuaţi: 82 – 3[(20 + 7  5) : 5] – 3  5  4 + 324 : 18 – 153.
Matematică. Clasa a V-a

Rezolvare: 82 – 3[(20 + 7  5) : 5] – 3  5  4 + 324 : 18 – 153 = 82 – 3[(20 + 35) : 5] –


– 15  4 + 18 – 153 = [82 – 3  (55 : 5) – 15]  4 + 18 – 153 = (82 – 3  11 – 15)  4 + 18 – 153 =
= (49 – 15)  4 + 18 – 153 = 34  4 + 18 – 153 = 136 + 18 – 153 = 154 – 153 = 1.

Activităţi de învăţare
PE 1* Fie numerele:
a = [14 007 : 7 – 1 501 – (2  6 – 3  4)  (26 056 : 8 + 156)] : 50 şi
b = 6  [1 + (603 + 0 : 2 012 – 593) : 2].
Care număr este mai mare şi cu cât? 45
2* Calculaţi:
a) 16 – 3  [21 – 2  (36 – 27) : 3] : (32 – 29) – 1;
b) 45 – 36 : 90 : (8 – 5) – 8  [3  13 – 9  (72 – 68)];
c) 2  4 – 4  3 + 3 [16 + 2  2  (16 : 2 + 2)]: 2 : 3 : 31;
d) 24 – 3  [(18 – 11)  (63 : 21) – 2  (36 – 27) : 3] : (32 – 29) – 1;
e) 10 – 10 : 1 + 3  [(57 – 60 : 4  2) : 3 + 21] : 10;
f) 113 – 3  56 – 2  1  [18 + 3  (6 + 3  7)] : 9.
3** Aflaţi x din următoarele egalităţi:
a) 111 – [436 : (x – 5) + 260] : 3  9 + 32 = 239;
b) [6  (12 : x + 56) : 3 – 18]  7 + 78 = 792;
c) [(107 – 63 : x)  9 – 2] : 5 + 3  9  4 – 12 = 800;
d) 396 : 11 – [750 : x – 144 : (8  3 : 2) – 18] = 36;
e) 306 : 3 – 15 – 5  [8 – 2  (3 : x)] + 23 : 4 = 95;
f) 205 – 55 : 28 – 23 : [13 – 6  (4 – 2  x)] = 194.
PE 4** Puneţi între numerele 1, 2, 3, 4, 5 (în această ordine) semne ale operaţiilor arit-
metice şi eventual paranteze pentru a obţine rezultatele 0; 1; 2; 3.
5** Folosiţi cele patru operaţii aritmetice şi eventual paranteze pentru a obţine relaţii
adevărate:
a) 1 9 8 4 = 19; b) 1 9 8 4 = 5; c) 1 9 8 4 = 4.
6*** Calculaţi a : b şi c : b dacă se ştie că:
a : 2 + b : 2 = 20; a : 2 + c : 2 = 26; b : 2 + c : 2 = 8.
7 a) Dacă a – 2b = 17 şi a + b + 3c = 53, calculaţi a + 2c.
**

b) Ştiind că a + 2b = 60 şi b + 3d + 2c = 80, aflaţi valoarea sumei:


S = 3a + 11b + 15d + 10c + 120.
8*** Scrieţi cifrele 1, 2, 3, 4, 5, 6 în cele 6 cercuri din figura de mai jos, astfel încât
suma cifrelor pe orice latură a triunghiului să fie 10.

PE 9** Calculaţi:
Matematică. Clasa a V-a

a) 1 + 3 + 5 + 7 + … + 2 013 – (2 + 4 + 6 + … + 2 012);
b) 1 + 2 + 3 + 4 + … + 2 013 – 1 001 – 1 002 – … – 2 012.
10* Ştiind că a + b = 25 şi c = 16, calculaţi:
a) a  c + b  c; b) 2  a + 2  b + 3  a  c + 3  b  c.
11** Calculaţi 2  a – [b + (2  b – a : 2) : c] : (c + b), ştiind că a este 180, b este cu 5
mai mare decât jumătatea lui a şi împărţind b la c obţinem câtul 9 şi restul 5.
PE 12** Calculaţi 2a + 5b + 3c, ştiind că a + b = 20 şi b + c = 30.
13** Aflaţi toate perechile de numere naturale care verifică egalitatea:
550 : 10 + 30 : 6  [512 – (100 : 50 + a  b)  14]  9 = 855.
46
4. Media aritmetică a două numere naturale cu rezultat
număr natural
PE-PP
Media aritmetică a două numere naturale a şi b este numărul ma obţinut prin împăr-
ţirea sumei lor la 2:
ma = (a + b) : 2

Observaţii:
1. Pentru orice n < m numere naturale, are loc relaţia:

0 n < ma < m

2. Se poate calcula media aritmetică a 3, 4 sau mai multe numere naturale. De


exemplu, pentru numerele naturale a, b, c, media lor aritmetică este: ma = (a + b + c) : 3.
Rezultatul împărţirii nu este întotdeauna un număr natural.

Probleme rezolvate
PE 1R Media aritmetică a două numere este 40. Dacă unul dintre numere este 55, aflaţi
celălalt număr.
Rezolvare: Fie cele două numere a şi b şi media lor aritmetică ma; avem ma= (a + b) : 2, de
unde a + b = 80. Cum un număr este 55, celălalt va fi 80 – 55 = 35.
PE 2R Adriana citeşte temperaturile, în 5 zile ale săptămânii, găsind valorile: 13C,
17C, 15C, 20C şi 10C. Care este media temperaturilor din cele 5 zile?
Rezolvare: Notând cu M media, obţinem: M = (13 + 17 + 15 + 20 + 10) : 5 = 15C.

Activităţi de învăţare
1* O excursie în Anglia costă la prima agenţie de turism 1 520 £, la a doua agenţie
1 499 £, iar la a treia agenţie 1 523 £. Care este preţul mediu al excursiei?
2* Un autocar parcurge în prima zi 546 km, a doua zi cu 34 km mai mult, iar a treia zi
jumătate din distanţa parcursă în a doua zi. Ce distanţă a parcurs autocarul în medie în
fiecare zi?
3* Notele Dianei la biologie sunt 8, 8, 9, 10, 10. Ce medie va avea Diana la biologie?
Matematică. Clasa a V-a

4* Calculaţi media aritmetică a următoarelor numere:


a) 14 şi 38; b) 102 şi 98; c) 1 003 şi 577;
d) 100 şi 100; e) 413 şi 1 975; f) 2 011 şi 2 013.
PE 5* Media aritmetică a două numere este 117. Unul dintre ele este 43. Aflaţi celălalt
număr.
6* Media aritmetică a două numere este 64. Aflaţi numerele, ştiind că unul dintre ele
este de 3 ori mai mare decât celălalt.
7** Media aritmetică a două numere este 149. Aflaţi numerele, ştiind că împărţind
unul dintre ele la celălalt, obţinem câtul 7 şi restul 2.
47
8** Aflaţi numerele naturale a, b, c, ştiind că media aritmetică a numerelor a şi b este
43, media aritmetică a numerelor b şi c este 68 şi media aritmetică a numerelor a şi c este 97.
PE 9MA Media semestrială la matematică se calculează după formula:
MS = (3  MO + NT) : 4,
unde: MS = media semestrială la matematică; MO = media aritmetică a notelor la oral;
NT = nota la teză.
a) Calculaţi MS în situaţia în care un elev are notele 8 şi 10 la oral şi 5 nota la teză.
b) Calculaţi MS în situaţia următoare: notele la oral sunt 7, 8, 9 şi NT este 8.
10* Calculaţi media aritmetică a numerelor:
a) 7; 9; 11; b) 80; 46; 189; c) 3; 33; 333; d) 100; 45; 65.
11MA Temperaturile medii ale zilelor de weekend au fost:
vineri sâmbătă duminică
18C 18C 21C
Care este media aritmetică a acestor temperaturi (o vom numi temperatura medie)?
PE 12MA La ora de sport, un elev face 3 sărituri în lungime: 242 cm, 256 cm şi 252 cm.
Care este lungimea medie a săriturilor (calculaţi media aritmetică a celor 3 sărituri)?

5. Noţiunea de divizor; noţiunea de multiplu


PE-PP
● Avem două numere naturale a şi b (b  0). Spunem că a se divide cu b (notăm
ab) sau b divide pe a (notăm b  a) dacă a se împarte exact la b (restul împărţirii lui a la
b este 0).
● Conform teoremei împărţirii cu rest, pentru oricare două numere naturale a şi b
(b  0), există c (cât) şi r (rest) două numere naturale, astfel încât a = b  c + r; 0  r < b.
Cum r = 0, avem:
ab sau b  a dacă a = b  c.
● Dacă ab (sau b  a), spunem că a este multiplu al lui b sau b este divizor al lui a.

Exemple: 1. Divizorii lui 8 sunt: 1; 2; 4; 8.


2. Divizorii lui 11 sunt: 1; 11.
3. Multiplii lui 2 sunt: 0; 2; 4; 6; …; 2n; … (şirul numerelor pare).
4. Multiplii lui 7 sunt: 0; 7; 14; …; 7n; … .
Observaţii: 1. Orice număr natural a are cel puţin doi divizori: 1 şi a, care se
numesc divizori improprii.
Matematică. Clasa a V-a

2. Numerele naturale 2; 3; 5; 7; 11; 13; … au exact doi divizori (doar divizorii


improprii); aceste numere se numesc numere prime.
3. Numerele naturale cu mai mult de doi divizori (cei improprii) se numesc numere
compuse.
divizori improprii
Exemplu: Divizorii lui 12 sunt: 1; 2; 3; 4; 6; 12; 12 este număr compus.
divizori proprii
4. Numărul 1 nu este nici număr prim, nici număr compus.

48
Proprietăţi ale divizibilităţii numerelor naturale:
1. a  a (aa), oricare ar fi numărul natural a; 1  a (a1). În particular, 0  0 (00).
2. b  0 (0b), oricare ar fi numărul natural b.
3. Dacă ab şi bc, atunci ac.
4. Dacă ab şi ba, atunci a = b.
5. Dacă b  a, atunci b  n  a, oricare ar fi numărul natural n.
6. Dacă d  a şi d  b, atunci d  (a + b) şi d  (a – b).

Probleme rezolvate
2007
PE 1R Fie numărul A = 1 + 22 + 33. Arătaţi că A16.
Rezolvare: Avem A = 1 + 4 + 27 = 32 = 2  16, care arată că A16.
PE 2R Un pomicultor trebuie să sădească 300 de puieţi de prun.
a) Dacă pune câte 50 de puieţi pe un rând, câte rânduri de puieţi va sădi pomicultorul?
b) Câte rânduri complete de puieţi va sădi pomicultorul dacă trebuie să pună câte
70 de puieţi pe un rând? Câţi puieţi îi rămân în acest caz?
Rezolvare: a) 300 : 50 = 6, adică 6 rânduri. Observăm că 50  300; b) 300 = 4  70 + 20, de
unde obţinem răspunsul: 4 rânduri complete şi îi rămân 20 de puieţi. Observăm că 300 70.

Activităţi de învăţare
1* Scrieţi A (adevărat) sau F (fals) în dreptul fiecărei afirmaţii:
a) „8 este divizor al lui 144”  b) „14 este multiplu al lui 1” 
c) „ ab este divizor al lui ab0 ”  d) „7 este multiplu al lui 14” 
e) „21 este divizor al lui 3”  f) „289 este multiplu al lui 172” 
2* Încercuiţi cu roşu multiplii lui 4 şi cu albastru multiplii lui 3:
28 45 19 22 72
141 284 435 870 96
210 405 36 42 396
3* Încercuiţi cu roşu divizorii lui 48 şi cu albastru divizorii lui 150:
4 6 15 23 16
12 27 20 10 30
PE 4 Arătaţi că:
*

a) 5  175; b) 4  288; c) 6  192; d) 4149; e) 1773; f) 28812.


5* Arătaţi că: a) 1 0017;
Matematică. Clasa a V-a

b) 1 00111; c) 1 00113.
Verificaţi dacă 1 001 = 7  11  13.
6* Scrieţi toţi divizorii următoarelor numere:
a) 8; 6; 12; 18; 27; 36; 45; b) 2; 3; 5; 7; 11; 13; 17; 19.
PE 7** Scrieţi cel mai mic număr natural care are:
a) exact 2 divizori; b) exact 3 divizori; c) exact 4 divizori.
8 Scrieţi 4 multipli pentru numerele: a) 3; 4; 5; 10;
*
b) n, n  ; 111; abc .
9* Scrieţi câte 8 multipli pentru fiecare din numerele 2 şi 3. Scrieţi acum 8 multipli
comuni ai celor două numere.
49
10* Calculaţi suma divizorilor proprii ai lui 36.
11* Aflaţi cel mai mic şi cel mai mare număr abc 11.
PE 12* Care dintre numerele: 2 012; 2 013; 2 014; 2 015 este divizibil cu 13?
13MA La un service auto sunt scutere cu 2 roţi şi ATV-uri cu 4 roţi. Care este numă-
rul maxim de ATV-uri, ştiind că numărul total de roţi ale ATV-urilor şi scuterelor este 54?
14** Determinaţi suma divizorilor naturali de forma ab ai numărului 186. Ce
observaţi?
15** Fie x  abc  bca  cab un număr natural.
a) Demonstraţi că x este multiplu de 111.
b) Determinaţi cea mai mică valoare a lui x.
PE 16** Fie numerele abc, bca, cab , unde a, b, c sunt cifre distincte şi n  abc  bca  cab .
a) Demonstraţi că n este multiplu de 37.
b) Care este valoarea cea mai mare a lui n?
17** a) Arătaţi că suma oricăror 10 numere pare este divizibilă cu 2.
b) Arătaţi că suma oricăror 2 numere impare este divizibilă cu 2.
c) Arătaţi că produsul a 2 numere naturale consecutive este divizibil cu 2.
18** Arătaţi că:
a)  2n  2  3n 1  2n  3n  2  6n 6n ; b)  2  8n  32 n  3n 1  3n  23n  62 n  2n  8 13 ;
c)  3  6n  5  2n  3n  2n 1  3n 1 21 ; d)  2  3n  4n  22 n  3n  2 12n ,  n  0.
19** Aflaţi numerele naturale prime x, y, ştiind că:
a) x + 3  y = 17; b) 3x + 5y = 41.
20** a) Determinaţi cel mai mic şi cel mai mare număr natural de forma abc13 .
b) Câte numere de forma abc sunt divizibile cu 13?
21*** a) Fie numărul a = 1 + 5 + 52 + … + 52013. Arătaţi că a6.
b) Fie numărul b = 1 + 2 + 22 + 23 + … + 22009. Arătaţi că 7  b.
22*** Fie numărul natural n, n = abcd . Arătaţi că, dacă a + c = b + d, atunci n11.
PE 23** Demonstraţi că:
a) 54  (2n + 3  2n+1 + 5  2n+2); b) 86  (9n+2 + 5  9n);
n n+1 n+2
c) 27  (2 + 3  2 + 5  2 ); d) 258  (9n+2 + 5  9n).

6. Divizibilitatea cu 2, 5, 10
Matematică. Clasa a V-a

PE-PP
Criterii de divizibilitate
Fie un număr natural a. Atunci:
1. a2 dacă şi numai dacă ultima cifră a lui a este cifră pară;
2. a5 dacă şi numai dacă ultima cifră a lui a este 0 sau 5;
3. a10 dacă şi numai dacă ultima cifră a lui a este 0.
Observaţie: Numerele naturale n2 se numesc numere pare, iar numerele care nu
se divid cu 2 se numesc numere impare.

50
Probleme rezolvate
PE 1R Scrieţi toate numerele de forma 45 x divizibile cu:
a) 2; b) 5; c) 10.
Rezolvare: a) Din criteriul de divizibilitate cu 2, numerele căutate vor fi: 450, 452, 454, 456,
458; b) Din criteriul de divizibilitate cu 5, numerele vor fi: 450, 455; c) Din criteriul de
divizibilitate cu 10, numărul căutat va fi 450.
PE 2R a) Câte numere de forma x1 yz sunt divizibile cu 2?
b) Câte numere de forma ab2c sunt divizibile cu 5?
c) Câte numere de forma x3xy sunt divizibile cu 10?
Rezolvare: Folosind criteriile de divizibilitate cu 2, 5, 10, obţinem:
a) 450 de numere; b) 180 de numere; c) 9 numere.

Activităţi de învăţare
1* Scrieţi A (adevărat) sau F (fals) în dreptul fiecărei afirmaţii:
a) 48  2  b) 75  10  c) 145  2  d) 67  2 
e) 280  10  f) 5  90  g) 2  2 016  h) 10  10 
2 Încercuiţi cu roşu numerele divizibile cu 2, cu albastru numerele divizibile cu 5, cu
*

verde numerele divizibile cu 10:


a) 4; 27; 15; 402; 170; 62; 900; 144; 205; 672;
b) 25; 10; 30; 18; 96; 144; 200; 2 016; 175; 18;
c) 22  5; 4  25; 100 : 22; 103; 3  7  5; 4  9; 15  4; 32  72; 45  16.
PE 3* Fie şirul de numere naturale: 175; 20; 45; 110; 42; 15; 35; 2 012. Stabiliţi care sunt
numerele:
a) divizibile cu 2; b) divizibile cu 5; c) divizibile cu 10.
4 Scrieţi numerele naturale n:
*

a) n  47 x 2; n  803x 2; b) n  190 y 5; n  77 y 5;


c) n  369 z 10; n  457 z 10.
5** Câte numere de forma ab se divid cu: a) 2; b) 5; c) 10?
6 Câte numere de forma 2 x7 y sunt divizibile cu: a) 2;
**
b) 5; c) 10?
7 Folosind cifrele 0, 7, 5, 4, scrieţi toate numerele naturale divizibile cu:
**
Matematică. Clasa a V-a

a) 2; b) 5; c) 10.
PE 8 Câte numere naturale cuprinse între 17 şi 51 sunt divizibile cu: a) 2; b) 5; c) 10?
*

9** Arătaţi că următoarele numere naturale se divid cu 2:


a) 1710 – 710; b) 10519 + 3317 + 10123 + 5752; c) 1 + 11 + 111 + … + 11...1.
2012 cifre

10*** Arătaţi că numărul a = 8 + 82 + 83 + … + 82012 este divizibil cu 10.


PE 11** Câte numere naturale cuprinse între 1 909 şi 2 105 sunt divizibile cu 10?
12*** Aflaţi numerele naturale nenule n, astfel încât numărul S = 71 + 72 + 73 + … + 7n
să fie divizibil cu: a) 2; b) 10.
51
13** a) Arătaţi că printre oricare 5 numere naturale consecutive există un număr
natural divizibil cu 5.
b) Arătaţi că produsul a 5 numere naturale consecutive se divide cu 2, cu 5 şi, respec-
tiv, cu 10.
14* Determinaţi toate numerele abc 2 cu cifrele consecutive.
15** Arătaţi că A = 2 0062009 + 2 0072008 + 2 0082007 + 2 009200610.
PE 16* Fie numărul abba cu suma cifrelor 10. Determinaţi toate numerele care sunt
divizibile cu: a) 2; b) 5.
17 Se consideră numărul natural n  ab  ba  (a  b) . Arătaţi că n10.
*

PE-PP 7. Recapitulare şi sistematizare prin teste


 Se acordă 1 punct din oficiu.

 TESTUL 1 
SUBIECTUL I (3 puncte) Completaţi spaţiile punctate.
(0,5p) 1. Câtul împărţirii numărului 273 la 12 este ...................................... .
(0,5p) 2. Restul împărţirii numărului 1 001 la 143 este ................................ .
(0,5p) 3. Mulţimea divizorilor numărului 36 este ................................ .
(0,5p) 4. Primii 3 multipli nenuli ai numărului 17 sunt ................................ .
(0,5p) 5. Media aritmetică a numerelor 107 şi 539 este ......................... .
(0,5p) 6. Suma divizorilor proprii ai numărului 28 este ................................. .

SUBIECTUL al II-lea (3 puncte) Scrieţi rezolvările complete.


(1p) 1. Câte numere de forma 5 x 4 y sunt divizibile cu 5?
(1p) 2. Calculaţi suma numerelor ab care împărţite la 17 dau un rest impar.
(1p) 3. Arătaţi că numărul N  ab  bc  ca este divizibil cu 11.

SUBIECTUL al III-lea (3 puncte) Scrieţi rezolvările complete.


(1p) 1. Aflaţi cel mai mare număr natural care împărţit la 2 016 dă câtul mai mic decât
restul.
(0,5p) 2. a) Arătaţi că numărul 1010 + 275  5.
(0,5p) b) Aflaţi suma cifrelor numărului 1010 + 275.
Matematică. Clasa a V-a

(0,5p) c) Arătaţi că 2525 – 1515  10.


(0,5p) 3. Demonstraţi că suma a 4 numere naturale consecutive care nu se divid cu 5 este
un număr divizibil cu 5.

 TESTUL 2 
(1p) 1. Determinaţi numărul natural x din: 23 – 2  [15 – (74 – 2  x) : 4 + 3] = 9.
(1p) 2. Aflaţi numerele naturale care împărţite la 11 dau câtul egal cu jumătatea restului.
(1p) 3. Găsiţi valorile x, y, z, ştiind că x + y + z = 20 005, y = x + (4 004 : 77 – 50) şi
52 z = y – (2 003 – 998) : 67.
(1p) 4. Aflaţi numerele a7b divizibile cu 10.
(1p) 5. Câte numere naturale de forma 3ab sunt divizibile cu 5?
(1p) 6. Aflaţi numărul natural x, ştiind că media aritmetică a numerelor 36 şi x este 137.
(1p) 7. Suma mai multor numere naturale pare consecutive este 54. Găsiţi numerele.
(1p) 8. Câte numere naturale cuprinse între 300 şi 1 000 dau restul 1 la împărţirea cu 5?
(1p) 9. Arătaţi că:  2n 1  3n  2n  3n 1  6n 1  11.

 TESTUL 3 
(1p) 1. Aflaţi x din egalitatea: 4  [(3 + x) : 9 + 7] – 30  2 – 12 = 1 768.
(1p) 2. La împărţirea unui număr natural n la 12 se obţine restul de 2 ori mai mare decât
câtul. Care este numărul n?
(1p) 3. Determinaţi perechile (x, y) de numere naturale care satisfac egalitatea:
25 – 3  [2 + (3 + x) : 3]  [6  (y – 2) – 9] : 3 – 4 = 7.
(1p) 4. Câte numere de 3 cifre împărţite la 12 dau restul 9?
(1p) 5. Câte numere naturale a5b pare sunt divizibile cu 5?
(1p) 6. Media aritmetică a două numere este 362, iar unul dintre numere este 174. Aflaţi
celălalt număr.
(1p) 7. Puneţi paranteze astfel încât rezultatul calculului 4  15 + 24 : 4 + 2 să fie 92.
(1p) 8. Dacă a, b, c sunt numere naturale, arătaţi că numărul n = 27a + 81b + 9c + 54
este multiplu de 9.
(1p) 9. Arătaţi că numărul natural a = 2n+3 + 2n+2 – 2n+1, unde n este număr natural
nenul, se divide cu 10.

 TESTUL 4 
(1p) 1. Aflaţi numărul natural a din: 5  [326 – a  (54 : 9)] + 845 = 1 995.
(1p) 2. Suma a trei numere naturale este egală cu 285. Împărţind primul număr la al
doilea, se obţine câtul 3 şi restul 5. Împărţind al treilea număr la primul, se obţine
acelaşi rezultat. Aflaţi numerele.
(1p) 3. Demonstraţi că numărul a = 229  1257  1114 – 87  522  1217 este divizibil cu
2 008.
(1p) 4. Câte numere de forma 7 a3b sunt divizibile cu 2?
(1p) 5. Aflaţi suma numerelor naturale pare care împărţite la 29 dau restul egal cu
Matematică. Clasa a V-a

dublul câtului.
(1p) 6. Media aritmetică a trei numere este 42, iar media aritmetică a primelor două este
42. Aflaţi al treilea număr.
(1p) 7. Prin împărţirea numerelor ab, bc, ca la acelaşi număr natural, se obţin câturile
b, c, respectiv a şi resturile c, a, respectiv b. Aflaţi împărţitorul şi arătaţi că a = b = c.
(1p) 8. Câte numere de trei cifre sunt divizibile cu 5?
(1p) 9. Arătaţi că 7n + 7n+1 + 7n+2 + 7n+3100.

53
8. Probleme pentru pregătirea concursurilor şcolare
1. Împărţind numărul natural a la numărul natural b se obţine câtul 14 şi restul 18.
Dacă diferenţa dintre numerele a şi a – 3b este egală cu 135, arătaţi că numărul 2a este
pătrat perfect. (O.L.M., Alba, 2014)
2. Pe o tablă sunt scrise toate numerele de la 1 la 100. Andrei şi Bogdan şterg, pe
rând, începând cu Andrei, câte un număr la întâmplare, astfel încât numărul şters să nu fie
multiplu al lui 2 sau 5. Pierde copilul care este obligat să şteargă primul un astfel de
număr. Cine câştigă? (O.L.M., Alba, 2014)
3. Arătaţi că suma tuturor numerelor naturale nenule care împărțite la 51 dau câtul
egal cu dublul restului nu este pătrat perfect. (O.L.M., Arad, 2014)
4. Fie numerele naturale x = 32014  52015 + 2 şi y = 32015  52014 + 2.
a) Comparaţi numerele x2015 şi y2014. Justificaţi.
b) Demonstraţi că (x + y)  4. (O.L.M., Galaţi, 2015)
5. Se consideră numerele naturale x, y, z, astfel încât 9x – 5 = 13y + 4z. Determinaţi
restul împărţirii sumei x + z la 13 şi restul împărţirii sumei z + y la 9.
(O.L.M., Argeş, 2015)
6. Aflaţi cel mai mare număr prim de forma abcd , ştiind că:
c + d = a şi a + b + c + d = 4.
(Marius Şandru, Reşiţa, Gazeta Matematică 12/2011)
7. Aflaţi numerele naturale ab care împărţite la 36 dau restul un pătrat perfect.
(Victor Săceanu, Drobeta Turnu-Severin)
SM 8. Un număr natural n împărțit la 9 dă restul 7 şi împărţit la 5 dă restul 2. Ce rest
obţinem dacă împărţim numărul n la 45?
(Florin şi Ioan Bizău, Sighetu Marmaţiei, Gazeta Matematică 11/2011)
9. Se dă produsul P = 1  2  3  …  2 010  2 011.
a) Determinaţi în câte cifre de 0 se termină produsul P.
b) Eliminând din produs toţi multiplii de 2 şi de 5, aflaţi ultima cifră a numărului
rămas. (O.L.M., Dâmboviţa, 2011)
SM 10. Determinaţi numărul natural A, ştiind că 27  A are cu 15 divizori mai mult decât
A, iar 8  A2 are de 4 ori mai mulţi divizori decât A. (Alice Aniţa, Gazeta Matematică 1/2011)
63 63
SM 11. Arătaţi că 76 + 66 se divide cu 71.
(Dumitru Grigore, Gazeta Matematică 1/2008)
12. Determinaţi cel mai mare număr natural n pentru care numărul A = 1  2  3  … 
 2 005  2 006 se divide cu 29n+11. („Marian Ţarină”, Turda, 2006)
Matematică. Clasa a V-a

13. Cel mai mic număr natural n, pentru care numărul N = 1 + 2 + 3 + … + n se


împarte exact la 5 este:
A. 5; B. 10; C. 4; D. 0.
(„Regalul Generaţiei XXI”, Ploieşti, 2009)
2
SM 14. Arătaţi că numerele de forma n + 2 009  n + 1, n  , nu se împart exact la
2 010.
(Marin Mazilu, O.L.M., Vâlcea, 2010)
15. Un bancomat este alimentat numai cu monede de 3 euro şi 5 euro.
a) Arătaţi că putem retrage sumele de 8; 17; 28; 31 euro.
b) Arătaţi că, pentru a elibera o sumă pară, bancomatul va da un număr par de monede.
54
Capitolul IV. ECUAŢII ŞI INECUAŢII ÎN 
PP Competenţe specifice:
 Exprimarea, în rezolvarea sau compunerea unor probleme, a soluţiilor
unor ecuaţii de tipul: x  a = b; a  x = b; x  a = b (a  0, a divizor al lui b);
x : a = b (a  0); a : x = b (x  0, b divizor al lui a) şi a unor inecuaţii de
tipul: x  a  b (, <, >); x  a  b (, <, >), unde a divizor al lui b;
x : a  b (, <, >), cu a  0, unde a şi b sunt numere naturale
 Transpunerea unei situaţii-problemă în limbaj matematic, rezolvarea
problemei obţinute (utilizând ecuaţii, inecuaţii, organizarea datelor)
şi interpretarea rezultatului

1. Ecuaţii în 
PE-PP
Definiţie: O egalitate de forma sau care poate fi adusă la forma a  x = b, unde a şi b
sunt numere naturale, se numeşte ecuaţie în .
Exemple: x + 3 = 7; 5x + 2 = 27.
Definiţie: Variabilele dintr-o ecuaţie se numesc necunoscute.
Se notează cu x, y, u, t, v etc.
Definiţie: Valoarea atribuită necunoscutelor pentru care egalitatea este adevărată se
numeşte soluţie a ecuaţiei.
Exemplu: x : 3 = 9 are soluţia x = 27.
Observaţii:
1. A rezolva o ecuaţie înseamnă a-i determina soluţiile din mulţimea specificată.
2. O ecuaţie poate avea una sau mai multe necunoscute.
3. De regulă, mulţimea soluţiilor unei ecuaţii se notează cu S.
4. O ecuaţie poate să aibă una sau mai multe soluţii.
O ecuaţie poate să nu aibă soluţii în mulţimea specificată (S = ).
Exemplu: 5x + 3 = 5(x + 1), x  .
Matematică. Clasa a V-a

O ecuaţie poate să aibă o infinitate de soluţii.


Exemplu: 2(2x + 3) + 2 = 4(x + 2), x  .

Definiţie: Două ecuaţii care au aceeaşi mulţime de soluţii se numesc echivalente.

Probleme rezolvate
PE 1R Rezolvaţi în  ecuaţia: (5 + x)  10 = 210.
Rezolvare: Avem 5 + x = 21, de unde x = 21 – 5; x = 16 este soluţia ecuaţiei.
55
PE 2R Aflaţi soluţiile naturale ale ecuaţiei: 3x + 2y = 13.
Rezolvare: Observăm că 3x trebuie să fie mai mic decât 13 şi atunci x poate lua doar valorile
0, 1, 2, 3 sau 4. Dar 2y este număr par, deci 3x trebuie să fie număr impar, deoarece şi 13 este
impar. Astfel, pentru x = 1 avem 3 + 2y = 13, de unde y = 2; pentru x = 3 avem 9 + 2y = 13, de
unde y = 2. Prin urmare (x = 1, y = 5) şi (x = 3, y = 2) sunt soluţiile naturale ale ecuaţiei.

Activităţi de învăţare
1* Rezolvaţi ecuaţiile în mulţimea numerelor naturale:
a) 3  x + 12 = 45; b) 3x – 17 = 7; c) 25 – 2x = 11;
d) 14 – 3x = 5; e) 20 – 121 : x = 9; f) 171 : x = 9.
2 Rezolvaţi ecuaţiile în mulţimea numerelor naturale:
*

a) 2  (3x + 5) + 5 = 51; b) 4  (4x – 15) + 3 = 7;


c) 181 + x : 16 – 19  8 = 60; d) 5  [8  (7x – 16) – 17] – 16 = 99;
e) 3  5  [7  (4x – 10) – 13] – 3 + 1 = 7; f) 69 + 84 : 6 – x  2 = 21.
3 Rezolvaţi ecuaţiile în mulţimea numerelor naturale:
*

a) 54 + 609 : 29 – 2  x = 53; b) 605 + x : 26 – 28  21 = 37;


c) 229 + 108 : 9 – 16  x = 33; d) x + 702 : 27 – 3  15 = 58;
e) 107 + x : 9 – 3  29 = 41; f) 52 + 440 : 20 – 2  x = 36.
4* Rezolvaţi ecuaţiile în mulţimea numerelor naturale:
a) 7x = 1; b) 2x = 32; c) 4x = 64;
x+1 2x
d) 5 = 25; e) 3 = 81; f) 10x = 1 000.
5 Aflaţi m, ştiind că ecuaţia mx + 3 = m + 5, cu necunoscuta x, are soluţia 2.
*

PE 6* Rezolvaţi în  :
a) a + 238 = 432; b) x + 11 = 29;
c) 5m + 37 = 2m + 52; d) 8a + 12 = 2a + 36.
7 Determinaţi cifrele a şi b din sistemul zecimal, astfel încât: a8  51b = 592.
**

8** Rezolvaţi ecuaţia xy  yx = 77, unde x, y sunt cifre nenule în sistemul zecimal.
9* Rezolvaţi în  ecuaţiile:
a) 459 – x = 242; b) 594 – m = 73; c) a – 41 = 29; d) 11 – a + 29 = 21.
10 Rezolvaţi în  :
* *

a) 5x = 485; b) 9x = 792; c) 11x = 891;


d) 6  (x + 2) = 588; e) 4x + 9 = 325; f) 3x + 2 = 845.
11** Determinaţi x natural, ştiind că (x – 1) + x + (x + 1) + (x + 2) = 44 – 2.
Matematică. Clasa a V-a

PE 12* Determinaţi x natural:


a) 5x = 625; b) 2x+3 = 32; c) 32x+1 = 27.
13* Determinaţi x  , astfel încât:
a) x4 = 16; b) x3 = 27; c) x59 = 0; d) x872 = 1.
14*** Rezolvaţi în  : (x + 1) + (x + 2) + (x + 3) + … + (x + 100) = 99x + 5 728.
15*** Rezolvaţi în  : x + 3x + 5x + … + 25x = 2x + 4x + … + 24x + 39.
PE 16** Rezolvaţi în  ecuaţia: 200 – 18 : [372 : (3x) – 1] – 28 = 166.
17* Găsiţi toate perechile ordonate de numere naturale soluţii ale ecuaţiei:
a) x+ y = 4; b) x + y = 0; c) x  y = 0; d) x  y = 8.
56
18*** Rezolvaţi în  :
a) x + y + xy = 4; b) xy + x – y = 4; c) x + y – xy = 4; d) x – y – xy = 3.

2. Inecuaţii în 
PE-PP
Definiţie: O inegalitate de forma ax < b sau ax  b sau ax > b sau ax  b se numeşte
inecuaţie cu necunoscuta x.
Exemple: 5x + 3  6x – 1; 4x < 2x + 7.
Definiţie: Valoarea atribuită necunoscutelor pentru care egalitatea este adevărată se
numeşte soluţie a inecuaţiei.
De regulă, mulţimea soluţiilor unei inecuaţii se notează cu S.
O inecuaţie poate avea una sau mai multe soluţii. Există inecuaţii care nu au soluţii.
Există inecuaţii care au o infinitate de soluţii.
Definiţie: Două inecuaţii sunt echivalente dacă au aceeaşi mulţime de soluţii.
Inecuaţiile echivalente se obţin adunând sau scăzând din ambii membri aceeaşi
cantitate, înmulţind sau împărţind ambii membri prin acelaşi număr.

Probleme rezolvate
PE 1R Rezolvaţi în  : 2x + 1  7.
Rezolvare: Inecuaţia dată este echivalentă cu 2x  6, cu x natural, de unde, după împărţirea la
2, avem x  3, care are soluţiile 0, 1, 2, 3.
*
PE 2R Rezolvaţi în  : 4(x + 2) – 3x < 16.
Rezolvare: După desfacerea parantezelor avem 4x + 8 – 3x < 16, de unde x + 8 < 16, deci
x < 8, cu x natural, care are soluţiile x  1, 2, …, 7.
PE 3R Rezolvaţi în  : 8  5x + 3  33.
Rezolvare: Scăzând 3 avem 5  5x  30, x  , iar după împărţirea la 5 avem 1  x  6, cu x
natural, de unde obţinem soluţiile 1, 2, 3, 4, 5, 6.

Activităţi de învăţare
1* Găsiţi numerele naturale x care verifică relaţiile:
a) x < 4; b) x  2; c) 6 < x  10;
Matematică. Clasa a V-a

d) 5  x < 7; e) 2  x  5; f) 8 < x < 10.


2* Rezolvaţi inecuaţiile, unde x este număr natural:
a) 2x + 4  8; b) 3x + 6  9; c) 12 + x  16;
d) 7x + 1  15; e) x + 18 : 6 < 4; f) 3x – 5 > 7.
3* Rezolvaţi inecuaţiile, unde x este număr natural:
a) 2  x + 2  4; b) 8 < 2x < 14; c) 3  (2x – 7)  15;
d) 4  (x + 1) > 80; e) 6 (x + 2) + 12  24; f) 9(x + 4) – 37 < 44.
4* Găsiţi numerele naturale x care verifică relaţiile:
a) [(5x – 2) : 4 + 9] : 11  1; b) [5  (30x – 59) – 3] : 2 < 1;
c) [(6x – 20) : 5 + 8]  1  16; d) [3 + (x + 1)  4]  2  22.
57
PE 5* Rezolvaţi în  inecuaţiile:
a) x + 1  3; b) x – 1  4; c) x – 3  0.
*
6 Rezolvaţi în  inecuaţiile:
*

a) 3x  42; b) 5x > 40; c) 7x + 1 < 22; d) 5x – 3 < 22.


7 Rezolvaţi în :
**

a) 4(x + 2) – 2x  8; b) 5(x + 1) – 4x > 3; c) 2(2x + 4) – 3x > 12.


8** Rezolvaţi în *:
a) 8x + 5 > 5x + 2; b) 7x – 1  2x + 4; c) 9x – 11  2x + 10.
9** Rezolvaţi în :
a) 7  2x + 1  9; b) 4  5x – 1  29; c) 3  8x – 5  19.
PE 10 Determinaţi n  , astfel încât:
**

a) 70 < 2n < 100; b) 20  2n < 49.


11** Determinaţi n  , astfel încât:
a) 4n > 200; b) 11n > 100; c) 7n > 42; d) 3n > 50.
PE 12** Determinaţi x   pentru care:
a) 29 < x2 < 87; b) 53 < (x + 1)2 < 101; c) 73 < x3 < 241.
13** Determinaţi x  , astfel încât:
a) x2 < 49; b) x5 < 64; c) x8  1 000.
14** Determinaţi n   pentru care:
a) 2n < 50; b) 3n < 100; c) 7n < 100; d) 5n < 500.
PE 15*** Suma a trei numere naturale consecutive este un număr cuprins între 201 şi
207. Determinaţi numerele.

3. Probleme care se rezolvă cu ajutorul ecuaţiilor


şi al inecuaţiilor
PE-PP
Pentru rezolvarea unei probleme cu ajutorul ecuaţiilor/inecuaţiilor se parcurg, de
regulă, următoarele etape:
1. Se stabilesc necunoscutele şi se notează.
Observaţie: Acestea apar, de obicei, în întrebarea de final.
Matematică. Clasa a V-a

Exemplu: Câte mere are Ana? Necunoscuta este numărul de mere al Anei.
2. Pe baza textului problemei se formează ecuaţiile/inecuaţiile.
3. Se rezolvă ecuaţiile/inecuaţiile, obţinându-se soluţia problemei.
Observaţie: Este important ca soluţiile obţinute să se verifice pe textul pro-
blemei pentru a fi siguri că am format corect ecuaţiile/inecuaţiile.

Probleme rezolvate
PE 1R
În clasele 5A şi 5B sunt 64 de elevi. Dacă s-ar muta 3 elevi din prima clasă în
58 5B, atunci 5A ar avea cu 2 elevi mai mulţi decât 5B. Câţi elevi are fiecare clasă?
Rezolvare: Notăm cu a numărul elevilor din 5A şi cu b numărul elevilor din 5B. Obţinem
a  b  64
relaţiile:  . Din cea de-a doua relaţie avem a = b + 8 şi, înlocuind în prima
a  3  (b  3)  2
relaţie, avem 2b + 8 = 64, de unde b = 28 şi a = 36.
PE 2R Vârsta lui Mark este o şesime din cea a unchiului său. Peste patru ani, vârsta lui va
fi un sfert din cea a unchiului. Ce vârstă are Mark?
Rezolvare: Fie m vârsta lui Mark şi u vârsta unchiului. Avem relaţiile: 6m = u; (m + 4)  4 =
= u + 4, de unde (m + 4)  4 = 6m + 4, deci 2m = 12, m = 6, iar u = 36.
PE 3R Suma a trei numere naturale este 2 700. Ştiind că diferenţa dintre primele două
este 240, iar diferenţa dintre ultimele două este 360, aflaţi numerele (considerăm că cele
trei numere sunt ordonate crescător).
Rezolvare: Fie a, b, c numerele căutate;
 a  b  c  2 700

 a  b  240 . Avem a = b + 240 şi c = b – 360 şi, înlocuind în prima relaţie:
b  c  360

b + 240 + b + b – 360 = 2 700, de unde 3b – 120 = 2 700, deci b = 940, a = 1 180 şi c = 580.

Activităţi de învăţare
1** Determinaţi numerele ab , ştiind că sunt cu 12 mai mari decât triplul sumei
cifrelor lor.
2MA Rezervaţia naturală NEAMŢ are de două ori mai mulţi zimbri decât cerbi. După
un an, au fost eliberaţi 20 de zimbri şi s-au adus 18 cerbi, astfel încât numărul zimbrilor să
fie egal cu cel al cerbilor.
a) Câţi cerbi au fost iniţial în rezervaţie?
b) Câţi zimbri şi cerbi au fost în cel de-al doilea an?
3MA Ina a rezolvat cu 6 probleme mai mult decât Marian, dar cu 8 mai puţin decât Dan.
a) Cu câte probleme a rezolvat Dan mai mult decât Marian?
b) Câte probleme a rezolvat Ina, dacă Dan şi Marian au rezolvat împreună 28 de
probleme?
4** Determinaţi perechea de numere naturale (a, b), ştiind că 3a = 5b şi diferenţa
numerelor a şi b este 20.
5MA Câştigătorii concursului „Supermate” din clasa a V-a A au primit DVD-uri cu
filme. Unul dintre copii a primit 3 DVD-uri, iar ceilalţi copii au primit câte 5 DVD-uri
fiecare. Dacă fiecare copil ar fi primit câte 4 DVD-uri, ar fi rămas 11 DVD-uri.
Matematică. Clasa a V-a

a) Câţi copii au câştigat?


b) Câte DVD-uri au fost oferite drept premii?
PE 6** Adunând un număr natural cu dublul lui, cu jumătatea lui, cu sfertul lui, se obţine
15. Care este numărul?
7MA Vlad îşi propune să citească 375 de pagini şi constată că dacă în fiecare zi ar citi
cu 5 pagini mai mult decât în ziua precedentă, ar termina de citit ce şi-a propus în 5 zile.
Câte pagini trebuie să citească în a treia zi?
8MA Andrei îşi propune să citească 375 de pagini. Dacă în fiecare zi ar citi un număr
de pagini egal cu dublul celor citite în ziua precedentă, ar termina de citit ce şi-a propus în
4 zile. Câte pagini ar trebui să citească în cea de-a patra zi?
59
9*** Aflaţi câte perechi de numere naturale (x, y) verifică relaţia 2x + 5y = 310.
PE 10MA Trei persoane de 42 kg, 85 kg şi 68 kg au fiecare câte un pachet identic cu al
celorlalţi.
a) Cât cântăresc cele trei persoane împreună?
b) Ştiind că liftul nu poate transporta mai mult de 240 kg, aflaţi cât poate să aibă
maximum un pachet.
11*** Teodora economiseşte bani pentru excursia în Belgia. Dacă ar economisi lunar
câte 800 de lei, îi mai lipsesc 400 de lei până la data excursiei; dacă ar economisi câte
1 000 de lei, ar avea suma necesară cu două luni mai devreme. Cât costă excursia?
12*** Două echipe cu acelaşi număr de concurenţi se întrec. Fiecare concurent a
primit 9 sau 10 puncte. Numărul total de puncte al celor două echipe este 178. Câţi con-
curenţi a avut fiecare echipă şi câţi dintre ei au avut câte 10 puncte?
13*** La un concurs de baschet participă n echipe. Fiecare două echipe se întâlnesc
numai o dată. Demonstraţi că în orice moment există două echipe cu acelaşi număr de
meciuri jucate.
PE 14MA La concursul „Florica T. Câmpan” participă 300 de elevi repartizaţi în mod
egal în 15 săli. Determinaţi:
a) cel mai mic număr de fete care ar trebui să participe, astfel încât, oricum s-ar face
repartiţia în săli, în fiecare sală să fie cel puţin o fată;
b) cel mai mare număr de fete care ar trebui să participe, astfel încât, oricum s-ar face
repartiţia în săli, să existe o sală numai cu băieţi.
15MA Şcoala „Ion Creangă” are 733 de elevi şi nu sunt fraţi gemeni în şcoală.
Demonstraţi că există cel puţin 3 elevi care îşi aniversează ziua odată.
16MA Ioana are într-o pungă 100 g de bomboane Mars şi Bounty. Bomboanele Mars
cântăresc 5 g, iar Bounty 7 g. Câte bomboane are Ioana, dacă în pungă sunt mai multe
bomboane Bounty decât Mars?
17MA Patru elevi au împreună 138 de timbre. Dacă primul ar primi de la ceilalţi trei
câte două timbre, atunci numărul timbrelor ar fi patru numere naturale consecutive. Aflaţi
câte timbre are fiecare elev.
18MA În tabăra Muncel sunt de trei ori mai mulţi băieţi decât fete. Dacă în tabără ar
mai veni 98 de fete, numărul băieţilor ar fi egal cu cel al fetelor. Câţi băieţi şi câte fete sunt
în tabără?
PE 19MA Horia şi Marian au împreună 210 lei. Dacă Horia îi dă lui Marian o şesime din
suma pe care o are, Marian va avea jumătate din suma rămasă lui Horia. Câţi lei are
fiecare?
Matematică. Clasa a V-a

20MA Dacă se aşază câte 2 elevi în bancă, rămân 5 bănci libere şi o bancă ocupată
doar cu un elev. Dacă mai vin încă 39 de elevi şi se aşază câte 3 în bancă, rămâne un elev
în picioare. Câţi elevi au fost iniţial în clasă şi câte bănci sunt?

60
PE-PP 4. Recapitulare şi sistematizare prin teste
 Se acordă 1 punct din oficiu.

 TESTUL 1 
Partea I. Pe foaia de lucru se scriu doar rezultatele.
Rezolvaţi în :
(1p) 1. x – 12 = 4; (1p) 2. x + 3  5;
(1p) 3. 2  x + 1 < 7; (1p) 4. 3x – 1 = a, unde x = 2;
(1p) 5. 3 + x : 3 + 12 : 3 = 12.

Partea a II-a. Pe foaia de lucru se scriu rezolvările complete.


(1p) 6. Suma a trei numere naturale impare consecutive este 75. Aflaţi numerele.
(1p) 7. Dan are 15 ani, iar tatăl său are 45 ani. Peste câţi ani vârsta tatălui va fi de două
ori vârsta lui Dan?
(2p) 8. Aflaţi două numere naturale, ştiind că al doilea număr este de două ori mai mare
decât primul număr, iar diferenţa dintre triplul celui de-al doilea şi dublul primului
număr este 936.

 TESTUL 2 
Partea I. Pe foaia de lucru se scriu doar rezultatele.
Rezolvaţi în :
(1p) 1. 5 + 2x = 81; (1p) 2. 6x + 3 = 21;
(1p) 3. 4(x + 3) + 1 = 25; (1p) 4. 5x < 62;
(1p) 5. 4x + 3  11; (1p) 6. 2x – 3 > 4.
Partea a II-a. Pe foaia de lucru se scriu rezolvările complete.
(1p) 7. Determinaţi numerele naturale a, b, c pentru care (7 – a)  (a – 7)  b = c.
(1p) 8. Suma a 7 numere naturale nenule distincte este 29. Care sunt numerele?
(1p) 9. Ana, Maria şi Mălina au împreună 43 de ani. Ana şi Maria au împreună 23 de ani,
iar Maria şi Mălina 34. Câţi ani are fiecare?

 TESTUL 3 
Matematică. Clasa a V-a

Partea I. Pe foaia de lucru se scriu doar rezultatele.


Rezolvaţi în :
(1p) 1. 4x + 11 = 15; (1p) 2. 3x – 4 = 11;
(1p) 3. 7 – 3x = 1; (1p) 4. 5 + x  2;
(1p) 5. 4 – 3x  2x – 6; (1p) 6. 7x – 4  10.
Partea a II-a. Pe foaia de lucru se scriu rezolvările complete.
(1p) 7. Pe cele două părţi ale unei alei lungi de 100 m se plantează copaci din 5 m în 5 m,
începând din capăt. Câţi copaci s-au plantat?
61
(1p) 8. Când eu aveam 12 ani, fratele meu avea 2 ani. Acum avem împreună 38 de ani.
Câţi ani avem fiecare?
(1p) 9. Alex îşi cumpără o bicicletă de 550 de lei, pe care o plăteşte cu 17 bancnote de 10,
50 şi 100 lei. Câte bancnote de fiecare fel a primit vânzătorul?

 TESTUL 4 
Partea I. Pe foaia de lucru se scriu doar rezultatele.
Aflaţi x   din:
(1p) 1. 9 – (25 – 16) : 3 = [3 – 3  (9 – 9)]  x;
(1p) 2. [(x : 2)  4] : 3 = 60;
(1p) 3. 8x + 2 = 3(x + 1) + 4x;
(1p) 4. 2  x + 4  x + … + 4 024  x + 4 026  x = 2 013  2 014;
(1p) 5. 2 + x : 4 + 21 : 3  31;
(1p) 6. 8(7x + 8x) : 15  9 + 8x.

Partea a II-a. Pe foaia de lucru se scriu rezolvările complete.


(1p) 7. Ionuţ are de 5 ori mai mulţi bani decât Mugurel. Împreună au 42 000 de euro.
Aflaţi ce sumă are fiecare.
(1p) 8. La Mioveni, în parcul de maşini Dacia, sunt de 5 ori mai multe maşini Duster
decât maşinile Sandero. Dacă s-ar vinde 5 maşini Duster şi s-ar aduce 3 maşini Sandero,
atunci în parcul de maşini numărul maşinilor Duster ar fi de 3 ori mai mare decât cel al
maşinilor Sandero. Câte maşini din fiecare tip există?
(1p) 9. La un număr natural se adaugă 6, rezultatul se înmulţeşte cu 4, din produs se scade
8 şi rezultatul obţinut este cel mult 48. Aflaţi numerele care îndeplinesc această condiţie.

5. Probleme pentru pregătirea concursurilor şcolare


1. Determinaţi valorile naturale ale lui n şi cifra nenulă x pentru care:
n+6
3 + 3n+5 + 3n+4 + 2  3n+3 + 4  3n = xxxx . (O.L.M., Argeş, 2015, O.L.M., Arad, 2014)
2. Determinaţi soluţia ecuaţiei (x + 1) + (x + 2) + … + (x + 100) = 15 050.
(„Urmaşii lui Moisil”, Iaşi, 2010)
3. Determinaţi x, y, z  , x număr prim, din egalitatea x7 + yx  z = 2 137.
(O.J.M., Botoşani, 2009)
Matematică. Clasa a V-a

4. Rezolvaţi în  ecuaţia 2x + 3x + 4x = y2. (I. Cucurezeanu, Gazeta Matematică 1/2011)


5. Determinaţi în  numărul abc cu proprietatea 7a + 5b + 4c = 175.
(I. Tebieş, Gazeta Matematică 2/2010)
6. Aflaţi a, b  , ştiind că a  c = 24, b  c = 72 şi 5  a + 7  b = 78.
(O.L.M., Ialomiţa, 2010)
7. Dacă x = 21  22  23  …  22007 şi y = 22008  22009  …  2n–1  2n, aflaţi n  *, astfel
încât x  y = (21004)2007. (O.L.M., Sibiu, 2008)
2 4 2x 7 4 2
8. Rezolvaţi în  ecuaţia (7 – 2  3)  2 = 5 : 5 – (5  3  2 + 1).
62 (O.L.M., Sălaj, 2009)
Capitolul V. MULŢIMI
PP Competenţe specifice:
 Identificarea în limbajul cotidian sau în enunţuri matematice a unor
noţiuni specifice teoriei mulţimilor
 Evidenţierea, prin exemple, a relaţiilor de apartenenţă
sau de incluziune
 Selectarea şi utilizarea unor modalităţi adecvate de reprezentare
a mulţimilor şi a operaţiilor cu mulţimi
 Exprimarea în limbaj matematic a unor situaţii concrete ce se pot descrie
utilizând mulţimile
 Interpretarea unor contexte uzuale şi/sau matematice utilizând limbajul
mulţimilor
 Transpunerea unei situaţii-problemă în limbaj matematic utilizând
mulţimi, relaţii şi operaţii cu mulţimi

1. Mulţimi: descriere, notaţii, element, relaţia de apartenenţă


PE-PP
Descriere: Prin mulţime se înţelege o grupare de obiecte care au aceeaşi proprietate.
Elementul unei mulţimi este un obiect din colecţia respectivă.
Notaţii:
● mulţimile se notează cu litere mari (A, B, C, …, X, Y, …) însoţite sau nu de indici
(A1, A2, …);
● elementele unei mulţimi se notează cu litere mici: a, b, c, …, x, y, …, a1, a2, …, x',
x'', … .
Relaţia de apartenenţă:
Spunem că elementul x aparţine mulţimii X şi notăm x  X, dacă x este element al
mulţimii X.
Spunem că elementul a nu aparţine mulţimii X şi notăm a  X, dacă a nu este
element al mulţimii X.
Modalităţi de introducere a unei mulţimi:
Matematică. Clasa a V-a

a) Prin specificarea fiecărui element al mulţimii


Exemple: 1. A = {a, b, c}. În acest caz, toate elementele mulţimii sunt specificate
între acolade.
2. B În acest caz, toate elementele mulţimii se află în
1 4 interiorul unui contur închis. Această reprezentare
5 se numeşte diagramă Venn–Euler.
b) Prin specificarea unor proprietăţi caracteristice elementelor mulţimii
Exemple: 3. C = {x  x este divizor natural al lui 6}. Citim „C este mulţimea ele-
mentelor x cu proprietatea x este divizor natural al lui 6”.
4. D = {a  2a + 2a+2 = 10}.
63
Definiţie: Se numeşte mulţimea vidă mulţimea fără elemente. Notaţie: .
Observaţii: 1. Un element nu se poate repeta în scrierea unei mulţimi.
2. Ordinea scrierii elementelor unei mulţimi nu are importanţă.

Probleme rezolvate
PE 1R Câte elemente numere naturale impare are mulţimea A = 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9?
Rezolvare: Observăm că elementele impare ale lui A sunt 3, 5, 7, 9. Prin urmare, mulţimea A
are 4 elemente numere impare.
PE 2R Fie mulţimea A = x    x  10.
a) Scrieţi 5 triplete de elemente din A, (a, b, c), cu proprietatea a = b + c.
b) Care este cel mai mic element din A? Dar cel mai mare?
c) Câte elemente din A sunt divizibile cu 2?
Rezolvare: a) De exemplu, (3, 1, 2), (10, 6, 4), (9, 4, 5), (8, 2, 6), (6, 2, 4); b) cel mai mic
element din A este 0, iar cel mai mare este 10; c) elementele din A divizibile cu 2 sunt: 0, 2, 4,
6, 8, 10, respectiv în A sunt 6 elemente divizibile cu 2.

Activităţi de învăţare
1* Scrieţi, în dreptul fiecărei propoziţii, valoarea de adevăr (A/F):
a) 0  *  b) 2  1, 2, 3, 4 
c) 0    d) 5  0, 2, 4, 6 
e) 1  x    x + 2 = 3  f) 5  x    2x + 1  7 
g) 4  x    2x  16  h) 9  x    3x > 27 
2 Determinaţi elementele următoarelor mulţimi:
*

a) A = x  x  , 2x + 5 = 7; b) B = x  x  , 4x + 1 = 6;
a
c) C = a  a  , 3  81; d) D = a  a  , a = 2n, n  4, n  ;
e) E = x  x  , x = 2  n – n2, n  ;
f) F = x  x  , 100  x < 200, x pătrat perfect;
g) G = a  a  , a = 2n – 1, n  1, 3, 5, 7;
h) H = a  a  , a = 3x + 2y, x  0, 1, y  2, 3.
3* Scrieţi mulţimea cifrelor numerelor 8 782; 278; 52 888.
Matematică. Clasa a V-a

4** Fie mulţimea A = 2, 7, 8. Scrieţi 8 numere naturale diferite care se pot forma cu
elemente din A. Câte numere se pot forma cu elementele mulţimii A?
PE 5* Scrieţi mulţimea literelor cuvântului matematica. Câte litere are acest cuvânt? De
ce apare această diferenţă?
6MA Formaţi cât mai multe cuvinte folosind elementele mulţimii c, r, a.
7MA La concursul de matematică „Pitagora”, Monica a primit o listă cu următoarele
mulţimi: A = a, r, ţ; B = b, o, r, u, l, e, m, p; C = f, i, n, u, ţ, a, b; D = n, a, i, g;
E = t, u, r, l, v; F = o, a, i, c, r; G = m, i, ş, o; H = c, a, r, n, u; I = P, I, L, C, U,
T, E; J = A, D, B, E, L; K = B, R, A, V, I, E; L = L, U, I; M = d, o, n, r, c; N = t,
64
u, r, s; O = B, O, L, I, C, R, fiecare mulţime reprezentând literele din care sunt compuse
numele unor păsări. Ajutaţi-o să găsească numele corecte ale păsărilor.
8** Folosind o proprietate caracteristică, introduceţi mulţimile:
A = 1, 3, 5, 7, 9, 11, 13, 15; B = 0, 1, 2; C = 0, 1, 4, 9.
PE 9* Se consideră mulţimile: A = 2, 4, 0; B = 0, 1, 2; C = 3, 4, 5. În câte mulţimi
se găseşte elementul 4? Căror mulţimi le aparţine elementul 0?
10* Se consideră mulţimile A = 0, 1, 2, 3, 4 şi B = 0, 2, 4, 6, 8.
a) Care sunt elementele comune ale celor două mulţimi?
b) Care elemente se găsesc în B, dar nu se găsesc în A?
c) Elementul 7 în care mulţime nu se află?
PE 11* Determinaţi mulţimea A = x  x cifră.
12** Determinaţi mulţimea A = a    2a + 4a = 20.
13* Folosind diagrame Venn–Euler, reprezentaţi mulţimile: A = a, b, c; B = 8, 9, 89.
14* Folosind diagrame Venn–Euler, reprezentaţi mulţimile:
A = x  x cifră pară; B = y  2y este divizor al lui 28.
15** Cunoscând diagrama Venn–Euler alăturată, scrieţi: X Y
a) elementele mulţimilor X şi Y; 4 1
b) pentru elementele 0, 1, 2, relaţiile lor cu fiecare 0 2 3
dintre cele două mulţimi.
PE 16* Cunoscând diagrama Venn–Euler alăturată, scrieţi: A B
a) elementele mulţimilor A şi B; d b c
a e f
b) pentru elementele a, b, c, relaţiile lor cu fiecare g
dintre mulţimile A şi B.
17MA Alex îi dă spre rezolvare lui Horaţiu următoarea diagramă Venn–Euler:

c
f
d
i r
a o
t
y

Ştiind că fiecare mulţime reprezintă literele ce compun mărcile unor maşini, ajutaţi-l
pe Horaţiu să le găsească.
18* Determinaţi mulţimea A = x  x pătrat perfect, x  20.
Matematică. Clasa a V-a

PE 19* Fie mulţimea A = 15, 17, 47, 78.


a) Scrieţi un multiplu al lui 13 din A.
b) Scrieţi un divizor al lui 90 din A.
c) Găsiţi două elemente din A cu suma o putere a lui 2.
20* Care este cel mai mare element al mulţimii A = 2, 4, 11, 0, 5?

21*** Fie mulţimea A  abc, a  b  c  9, unde a, b, c sunt cifre în baza zece .
a) Determinaţi A. b) Câte elemente din A se divid cu 7?
x
PE 22** Determinaţi elementele fiecărei mulţimi: A = x    2  27; B = x  x  25;
C = x  x = 8k + 1, k  0, 1, 2; D = x  x = pătrat perfect de o cifră.
65
23** Dacă D6 este mulţimea divizorilor naturali ai lui 6, specificaţi D6 folosind:
a) scrierea tuturor elementelor între acolade;
b) o proprietate caracteristică;
c) o diagramă Venn–Euler.

2. Mulţimi finite, mulţimi infinite, , *


PE-PP
Definiţie: Se numeşte cardinal al unei mulţimi numărul elementelor mulţimii.
Notaţie: A, card A, n(A).
Definiţie: Se numeşte mulţime finită o mulţime cu un număr finit de elemente.
Exemple: 1. A = {a, b, c} este o mulţime finită, deoarece are 3 elemente.
2. A = {x  x divizor al lui 8} este o mulţime finită, deoarece are 4 elemente.
Definiţie: Se numeşte mulţime infinită o mulţime cu un număr infinit de elemente.
Exemple: 1. A = {x  x multiplu de 7} este o mulţime infinită.
2. B = {1, 3, 5, 7, 9, …} este o mulţime infinită, deoarece conţine toate
numerele impare.
Definiţie: Mulţimea numerelor naturale, notată , este mulţimea 0, 1, 2, 3, ….
 = 0, 1, 2, 3, ….
Definiţie: Mulţimea numerelor naturale nenule, *, este mulţimea 1, 2, 3, 4, ….
* = 1, 2, 3, 4, ….
Observaţii: 1.  şi * sunt mulţimi infinite.
2. Se întâlnesc şi notaţiile 2, reprezentând mulţimea multiplilor natu-
rali ai lui 2, 3, reprezentând mulţimea multiplilor naturali ai lui 3 etc.

Probleme rezolvate
PE 1 Fie mulţimile A care au ca elemente cifrele folosite la scrierea unor numere naturale.
R

a) Daţi exemple de mulţimi A cu 3 elemente.


b) Determinaţi numărul minim de elemente din A.
c) Care este numărul maxim de elemente din A? Justificaţi.
Matematică. Clasa a V-a

Rezolvare: a) A = 8, 2, 1 sau A = 0, 1, 2; b) Numărul minim de elemente este 1,


corespunzător numerelor care se scriu cu o singură cifră; c) Numărul maxim de elemente din A
este 10, corespunzător numerelor în scrierea cărora folosim toate cifrele.
*
PE 2R Fie mulţimea A = x    x < 100.
a) Determinaţi card A.
b) Calculaţi suma elementelor lui A.
Rezolvare: a) Deoarece A = 1, 2, 3, …, 99, avem numărul elementelor din A este 99;
b) S = 1 + 2 + … + 99 = 99  100 : 2 = 4 950.

PE 3R Fie mulţimea X  xyz xyz  x  10 y  100 z , x, y , z cifre în sistemul zecimal . 
66
a) Determinaţi cardinalul mulţimii X.
b) Câţi multipli de 2 conţine X? Dar de 5?
Rezolvare: a) xyz  x  10 y  100 z  100 x  10 y  x  x  10 y  100 z  99 x  99 z  x = z 

 
 X  xyx, x, y cifre în sistemul zecimal ; x  1, 2, …, 9, y  0, 1, 2, …, 9. Aplicăm

regula produsului şi card X = 9  10 = 90; b) xyx 2  x  2, 4, 6, 8, y  0, 1, …, 9 


 sunt 4  10 = 40 de elemente; xyx 5  x = 5, y  0, 1, …, 9  sunt 10 elemente.

Activităţi de învăţare
1* Aflaţi câte elemente au mulţimile:
a) A = x    40  8x  80; b) B = 1, 5, 9, 13, 17, …, 2 017;
c) C = 4, 8, 12, …, 2 016; d) D = x    5  2x + 1  17;
e) E = x    x = 4 – k, k  ; f) F = x    x = 8 – a2, a  ;
g) G = x    x = 2m + 3n, m  2, 3, n  0, 1;
h) H = x    22016  x  22017.
2* Aflaţi cardinalul următoarelor mulţimi:
a) A = x    6  x + 3 < 9; b) B = x    x3  64;
c) C = x    8  3x + 2  29; d) D = x    3x + 1 = 10 sau 2x + 1  9;
e) E = x    4x – 1 = 15 şi 3x – 1 < 11.
PE 3* Determinaţi numărul de elemente ale mulţimii 10, 12, 14, …, 100.
4** Determinaţi mulţimile:
A = x    x9, B = x  *  x9, C = x    x  9, D = x  *  x  9.
Ce observaţi? Justificaţi.
5** Stabiliţi cardinalul fiecăreia dintre următoarele mulţimi:
A = 1, 2, 3, 4, …, 2 150; B = 0, 1, 2, 3, …, 2 150; C = 0, 2, 4, 6, …, 2 150;
D = 0, 5, 10, 15, …, 2 150; E = 1, 4, 7, 10, …, 2 017; F = 1, 2, 4, 8, …, 1 024.
6** Fie mulţimea X = x    x = 2k, k  1, 2, …, 100.
a) Care este cardinalul mulţimii X? b) Calculaţi suma elementelor lui X.

7** Determinaţi numărul de elemente ale mulţimii M  ab | a, b cifre, a  b . 
Matematică. Clasa a V-a

PE 8 Determinaţi cardinalul mulţimilor:


*

A = x    4 – x  1, x cub perfect; B = x    4 + x  7, x cub perfect.


9* Fie A = x    x = abc , a, b, c cifre în sistemul zecimal.
a) Determinaţi mulţimea A.
b) Câte elemente are A?
c) Calculaţi suma elementelor mulţimii A.
10*** Fie mulţimile A = x    x  2100 şi B = x    2100  x  2101.
a) Este mulţimea A finită? Care este cardinalul ei? 67
b) Comparaţi cardinalele celor două mulţimi.
11* Fie mulţimea A = x    x = abc , a < b < c.
a) 120 este element al lui A? Dar 125? b) Găsiţi două elemente din A.
c) Daţi exemplu de elemente care nu sunt în A.
d) Este A mulţime finită? e) Care este cardinalul lui A?
12* Fie A = x    x = abc , a, b, c cifre distincte în sistemul zecimal. Care este
cardinalul mulţimii A?
PE 13** Mulţimea A conţine numai elemente de forma 3k + 2, k + 6, 2k + 3, k  .
a) Determinaţi k, ştiind că mulţimea A are două elemente.
b) Câte valori poate lua k, astfel încât A să aibă 3 elemente? Justificaţi.
14** Fie mulţimea X = x    x pătrat perfect.
a) Câte elemente are X?
b) Adăugaţi o condiţie suplimentară, astfel încât X = .
15** Fie mulţimea X = x    x pătrat perfect de două cifre.
a) Determinaţi mulţimea X. b) Care este cardinalul ei?
c) Modificaţi enunţul pentru ca X să aibă cu două elemente mai puţin.
16*** Care este cardinalul mulţimii A = x    2x + 5y = 100?
PE 17** Determinaţi cea mai mică şi cea mai mare diferenţă, număr natural, între ele-
mentele distincte ale mulţimii A = 7, 14, 3, 11.

3. Relaţii între două mulţimi. Submulţime


PE-PP
Definiţie: Două mulţimi A şi B se numesc egale dacă au aceleaşi elemente.
Notaţie: A = B.
Două mulţimi A şi B se numesc diferite sau distincte dacă nu sunt egale.
Notaţie: A  B.
Exemple: 1. A = {a, b, c} şi B = {c, a, b}; A = B. 2.   *. 3. 1, 2, 3  1, 2, 4.

Proprietăţi ale relaţiei de egalitate:


1. Reflexivitatea: A = A.
2. Simetria: A = B  B = A.
3. Tranzitivitatea: A = B şi B = C  A = C.
Matematică. Clasa a V-a

Definiţie: Spunem că A este submulţime a lui B sau mulţimea B include mulţimea


A sau mulţimea A este inclusă în mulţimea B dacă orice element din A se găseşte şi în B.
Notaţie: A  B sau B  A.
Dacă A nu este submulţime a lui B, scriem A  B sau B  A.
Exemple: 1. {2, 3  0, 1, 2, 3, 4; 2. {0, 5}  ; 3. {0, 4}  *.

Proprietăţi ale relaţiei de incluziune:


1. Reflexivitatea: A  A.
2. Antisimetria: A  B şi B  A  A = B.
3. Tranzitivitatea: A  B şi B  C  A  C.
68
Definiţie: Se numeşte mulţimea părţilor mulţimii A mulţimea tuturor submulţi-
milor lui A.
Notaţie: P (A).
Teoremă: Numărul submulţimilor unei mulţimi finite cu n elemente este 2n.

Observaţii: 1. Mulţimea vidă, , este submulţime a oricărei mulţimi A.


2. Orice mulţime este submulţime a sa.

Probleme rezolvate
PE 1R Determinaţi numărul de submulţimi ale mulţimii A = 2, 3, 4.
Rezolvare: A are: 1 submulţime cu 0 elemente (); 3 submulţimi cu 1 element; 3 submulţimi
cu 2 elemente; 1 submulţime cu 3 elemente (A). În total, A are 8 submulţimi.
2R Fie M = 1, 2, 3, …, 10.
a) Câte submulţimi ale lui M au suma elementelor cel puţin 54?
b) Câte submulţimi cu câte 2 elemente ale lui M au produsul elementelor cel mult 8?
Rezolvare: a) Deoarece 1 + 2 + 3 + … + 9 = 45, avem doar două mulţimi care îndeplinesc
cerinţa: 2, 3, …, 10 şi 1, 2, …, 10; b) 1, 2, 1, 3, …, 1, 8, 2, 3, 2, 4. În total sunt
10 submulţimi.
PE 3R Demonstraţi că mulţimile a + 8, a + 6, 3a + 1 şi a + 2, a, 5a + 1 au
cardinalele egale, dar sunt mulţimi distincte, pentru orice a  .
Rezolvare: Fie A = a + 8, a + 6, 3a + 1. Deoarece a + 8  a + 6, a + 8  3a + 1 şi a + 6 
 3a + 1, () a, avem A = 3. Analog, dacă B = a + 2, a, 5a + 1, avem B = 3; a + 2  A,
() a  , de unde A  B, () a.

Activităţi de învăţare
1* Fie mulţimile A = 0, 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9, B = 0, 2, 4, 6, 8, C = 1, 3, 5, 7,
9, D = 0, 1, 2, 3, 4, 5, E = 0, 2, 4, F = 1, 3, 5. Scrieţi, în dreptul fiecărei propoziţii,
valoarea de adevăr (A/F):
a) B  A  b) C  A  c)   A  d) E  B 
e) B = C  f) C  F  g) B  A  h) D  A 
2* Fie A = x    2x  4. Scrieţi toate submulţimile lui A.
3* Exprimaţi cu ajutorul unor diagrame Venn–Euler relaţiile dintre următoarele mulţimi:
Matematică. Clasa a V-a

a) A = x    2x – 1  5, B = 0, 1, 2;


b) A = x    17  3x – 1  53, B = 0, 1, 2;
c) A = x    2x  8, B = x    7x + 2 < 9;
d) A = x    4 < 5x + 4  24, B = x    4x – 1 > 7.
4* Fie mulţimile A = x    x  6 şi B = 1, 2, 3, 6. Demonstraţi că A = B.
5* Fie mulţimea A = x, y, z.
a) Daţi exemplu de o submulţime cu două elemente a lui A.
b) Scrieţi toate submulţimile lui A. c) Câte submulţimi are A?
69
PE 6* Fie mulţimile A = x    23x 2 şi B = x    x cifră pară. Demonstraţi că A = B.
7** Determinaţi a, b  , astfel încât 28, a + b, 2a + b = 12, 20, 2a + 3b.
8** Determinaţi a  , ştiind că 10, 18, 2a + 1 = 3a + 1, 6a, 7.
9** Aflaţi mulţimea perechilor (a, b), cu a < b, a, b  , pentru care relaţia:
a, 2, 3, b  x  *  x cifră în sistemul zecimal este adevărată.
10* Aflaţi toate valorile lui a, astfel încât relaţia 0, 5, a  0, 1, 2, 3, 4, 5 să fie
adevărată.
PE 11* Mulţimile A = 1, 7, 2, n şi B = 1, 2, 5, 7 sunt egale. Determinaţi n.
12* Demonstraţi egalitatea mulţimilor A şi B în cazurile:
a) A = x  *  x divizor al lui 9; B = 3n, n < 3, n  ;
b) A = n  *  2n + 1  8; B = 1, 2, 3.
13** Fie A şi B două mulţimi, astfel încât card A = card B. Daţi un exemplu pentru
A = B şi alt exemplu pentru A  B.
PE 14** Fie mulţimile A şi B care verifică A = B, card A = a, card B = b, a, b  .
Demonstraţi că a = b.
15** Fie A  B şi card A = a, iar card B = b, a, b  *. Demonstraţi că a  b.
16* Ilustraţi cu ajutorul diagramelor Venn–Euler relaţiile: a, b  B  a, b, c.
17* Exprimaţi prin diagrame Venn–Euler relaţiile: 5  A, 3  A şi A  1, 2, 3.
18** Demonstraţi că numărul submulţimilor unei mulţimi finite este pătrat perfect
sau se poate scrie ca sumă de două pătrate perfecte.
PE 19** Fie mulţimea A = 0, 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8. Scrieţi trei submulţimi ale lui A, de
câte 3 elemente, în care un element să fie egal cu suma celorlalte două.
20** Fie mulţimea A = 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8.
a) Găsiţi două submulţimi ale lui A care să aibă suma elementelor 7.
b) Scrieţi două submulţimi X şi Y ale lui A, astfel încât X  Y.
21** Fie A = x    x cifră în sistemul zecimal.
a) Care este card A? Câte submulţimi are A?
b) Câte submulţimi ale lui A sunt incluse în A?
22** Fie mulţimea A = 1, 2, 3, 4, 5, 6. Determinaţi toate submulţimile lui A, de
cardinal 2, în care un element să fie divizorul celuilalt element.
23*** Fie A = 1, 2, 3, …, n, unde n  * .
Matematică. Clasa a V-a

a) Câte submulţimi cu un element are A? Dar cu n – 1 elemente?


b) Demonstraţi că numărul submulţimilor cu k elemente, k  * , k  n, este egal cu
numărul submulţimilor cu n – k elemente.
PE 24*** Considerăm şirurile de mulţimi: An = 5n + 2, 3n + 2, n   , şi Bk = 0, 1,
*

1 + 3, 1 + 3 + 5, …, 1 + 3 + 5 + … + (2k – 1), k  * . Demonstraţi că An  Bk, pentru


orice n, k  * .

70
4. Operaţii cu mulţimi: reuniune, intersecţie, diferenţă
PE-PP
Definiţie: Se numeşte reuniunea mulţimilor A şi B mulţimea tuturor elementelor
din A şi B, elementele comune fiind luate o singură dată.
Notaţie: A  B.
Conform definiţiei: A  B = x  x  A sau x  B.
Diagrama Venn–Euler a reuniunii:

A B

Exemple: 1. A = a, b, c, B = d, e, A  B = a, b, c, d, e.


2. A = 0, 1, 2, 3, B = 4, 3, 2, A  B = 0, 1, 2, 3, 4.
Observaţie: Definiţia reuniunii a două mulţimi se poate generaliza pentru n (n 
*
  ) mulţimi: A1  A2  …  An = x  x  A1 sau x  A2 sau … sau x  An.

Definiţie: Se numeşte intersecţia mulţimilor A şi B mulţimea elementelor comune


celor două mulţimi.
Notaţie: A  B.
Conform definiţiei: A  B = x  x  A şi x  B.
Diagrama Venn–Euler a intersecţiei:
A AB

Exemple: 1. A = 0, 1, 2, 3, B = 4, 3, 2, A  B = 2, 3.


2. A = a, b, c, B = d, e, f, A  B = .
Observaţie: Se poate generaliza definiţia intersecţiei a două mulţimi la intersecţia a
n (n  *) mulţimi: A1  A2  …  An = x  x  A1 şi x  A2 şi … şi x  An.

Definiţie: Două mulţimi se numesc disjuncte dacă intersecţia lor este mulţimea vidă.

Definiţie: Se numeşte diferenţa mulţimilor A şi B mulţimea elementelor din A care


nu se găsesc şi în B.
Matematică. Clasa a V-a

Notaţie: A – B sau A \ B.
Conform definiţiei: A – B = x  x  A şi x  B.
Diagrama Venn–Euler a diferenţei:
A AB
B

Exemple: 1. A = a, b, c, B = d, e, A – B = a, b, c, B – A = d, e.


2. A = 0, 1, 2, 3, B = 3, 2, 1, 4, A – B = 0, B – A = 4.
71
Observaţii:
1. În general, A – B  B – A.
2. În cazul particular B  A, diferenţa A – B se numeşte complementara lui B faţă
de A şi se notează A B = A – B.
A B = A – B = x  x  A şi x  B
Diagrama Venn–Euler a complementarei:
A A B
B

Proprietăţi ale operaţiilor cu mulţimi


1. A  A = A; A  A = A;
2. A  B = B  A; A  B = B  A;
3. A  (B  C) = (A  B)  C; A  (B  C) = (A  B)  C;
4. A  A  B şi B  A  B; A  B  A şi A  B  B;
5. A   = ;
6. A  (B  C) = (A  B)  (A  C);
7. A  (B  C) = (A  B)  (A  C);
8. A  B  A  B;
9. A – A = ;
10. A –  = A şi  – A = ;
11. A – B  A;
12. E(A  B) = E A  E B;
13. E(A  B) = E A  E B;
14. E(E A) = A.
Definiţie: Se numeşte diferenţa simetrică a mulţimilor A şi B mulţimea:
A  B = (A – B)  (B – A).

Principiul includerii şi excluderii


Dacă A, B, C sunt mulţimi finite, atunci: A  B = A + B  A  B;
A  B  C = A + B + C  (A  B + A  C + B  C + A  B  C).
Principiul includerii şi excluderii se poate generaliza pentru un număr finit de mulţimi.
Observaţie: În mod curent se definesc următoarele mulţimi:
i) mulţimea divizorilor unui număr fixat a   : Da = x    x divide a;
Matematică. Clasa a V-a

ii) mulţimea multiplilor unui număr fixat b   : Mb = x    x multiplu de b.

Probleme rezolvate
PE 1R Determinaţi mulţimile A şi B, ştiind că sunt îndeplinite simultan condiţiile:
A  B = 1, 2, 3, 4, A  B = 1, 3 şi A – B = 2. A B
Rezolvare: Folosind diagrama Venn–Euler, completăm pe
3 4
rând A  B, apoi A – B şi completăm B uitându-ne la reuniune. 2
Avem A = 1, 2, 3, B = 1, 3, 4. 1

72
PE 2R Fie A = 5, 7, 9, 11 şi B = 0, 3, 6, 9. Determinaţi:
A  B, A  B, (A – B)  (B – A) = A  B.
Rezolvare: A  B = 9, A  B = 0, 3, 5, 6, 7, 9, 11, A  B = (A – B)  (B – A) = 5, 7, 11 
 0, 3, 6 = 0, 3, 5, 6, 7, 11.
2 *
PE 3R Fie mulţimile X = x  x = 5n + 3, n   şi Y = y  y = n , cu n   .
Demonstraţi că X şi Y sunt disjuncte.
Rezolvare: Presupunem prin reducere la absurd că X  Y  . Atunci există un element
comun celor două mulţimi, adică a este de forma 5n + 3 şi a este pătrat perfect. Dacă a are
forma 5n + 3, atunci ultima cifră a lui a este 3 sau 8 după paritatea lui n, contradicţie cu faptul
că a este pătrat perfect. Prin urmare, presupunerea făcută este falsă, deci X  Y = .
PE 4R Determinaţi elementele comune ale mulţimilor D48 şi M6.
Rezolvare: D48 = 1, 2, 3, 4, 6, 8, 12, 16, 24, 48; M6 = 0, 6, 12, 18, 24, 30, 36, 42, 48, 54,
…; D48  M6 = 6, 12, 24, 48.

Activităţi de învăţare
1* Fie mulţimile A = x  x = 2n, n  2, n  , B = y  y = 3n, n  2, n  , C = z 
z = 2x, x  A. Calculaţi:
a) A  B; b) A  B; c) A  C; d) A  C; e) A  (B  C);
f) (A  B)  C; g) A \ B; h) C \ A; i) (A  B) \ (C  A).
2 Fie mulţimile A = x  x  , 3  x < 7, B = y  y  , 3  2y – 1  5, C = z 
*

z  , z = 2y, y  B.
a) Determinaţi elementele mulţimilor A, B, C.
b) Calculaţi (A  B)  C şi A  (B  C).
c) Calculaţi A  (B  C) şi (A  B)  (A  C).
d) Calculaţi A \ B, C \ A şi A \ (B  C).
3* Fie mulţimile A şi B care verifică următoarele condiţii:
a) A  B = 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9; b) A \ B = 2, 4, 6, 8; c) B \ A = 1, 3, 5, 7.
Determinaţi elementele mulţimilor A şi B.
4* Dacă A  B = a, e, A  B = a, b, c, d, e şi B \ A = c, aflaţi mulţimile A şi B.
5* a) Ştiind card A = 8, card B = 7 şi card(A  B) = 3, aflaţi card(A  B).
b) Ştiind card (A  B) = 15, card A = 6 şi card(A  B) = 3, aflaţi card B.
c) Ştiind card (A  B) = 27, card A = 15 şi card B = 20, aflaţi card(A  B).
d) Ştiind card (A \ B) = 5, card (B \ A) = 7 şi card(A  B) = 3, aflaţi card A, card B şi
card(A  B).
Matematică. Clasa a V-a

PE 6* Fie A = 0, 2, 4, 6 şi B = 0, 1, 2. Determinaţi A  B, A  B, A – B, B – A.


7MA Fiecare dintre cei 180 de elevi ai unei şcoli vorbeşte cel puţin una dintre limbile
germană şi engleză. Dintre aceştia, 92 vorbesc limba germană şi 130 vorbesc limba engleză.
a) Câţi elevi vorbesc ambele limbi?
b) Câţi elevi vorbesc numai limba germană?
8MA Într-o clasă sunt 27 de elevi. Toţi elevii din clasă participă la olimpiada de mate-
matică sau de limba română. 18 elevi participă la olimpiada de matematică, 15 elevi
participă la olimpiada de limba română.
a) Câţi elevi participă la ambele olimpiade?
b) Câţi elevi participă numai la olimpiada de matematică?
73
9** Fie A = 8, 1, 2 şi B = a, 8, 7. Determinaţi a, ştiind că A  B = 1, 8.
10** Se consideră mulţimile A = a    a  25, a număr impar şi B = b    b 
 24, b număr par.
a) Calculaţi produsul elementelor mulţimii B.
b) Determinaţi numărul elementelor din A  B.
PE 11* Fie mulţimile A = 1, 2, 3 şi B = 1, 3, 4. Determinaţi A  B.
12** Câte mulţimi X verifică relaţia X – 1, 2, 3, 4, 5 = 6, 7, 8?
13MA În clasa a 5-a A sunt 33 de elevi care participă la olimpiadele de matematică şi
religie. Dacă 20 participă la olimpiada de matematică, iar 27 participă la olimpiada de re-
ligie, aflaţi câţi elevi participă:
a) la ambele olimpiade; b) doar la olimpiada de religie.
14** Ştiind că A are 11 elemente, B are 7 elemente, puneţi o condiţie suplimentară ca
A  B să aibă un număr minim de elemente.
15** Ştiind că A are 8 elemente, B are 5 elemente, puneţi o condiţie suplimentară,
astfel încât A  B să aibă număr maxim de elemente.
*
PE 16** Dacă X şi Y sunt mulţimi finite cu card X = m şi card Y = n, m, n   , care este
numărul minim de elemente al reuniunii mulţimilor? Dar cel maxim? Precizaţi condiţiile
din fiecare caz în parte.
17* Câte elemente are A  B, dacă A are 8 elemente, B are 9 elemente, iar intersecţia
lor are 5 elemente?
18** Fie mulţimile A şi B cu card A = 20 şi card B = 15. Determinaţi card(A  B),
ştiind că card(A  B) = 28.
19** Fie mulţimile X = x  x = 10n + 5, n   şi Y = y  y = 6m + 4, m  .
Demonstraţi că X şi Y sunt disjuncte.
20** Fie mulţimile A = x  x = n2, n   şi B = y  y  , y = 5n + 7. Demonstraţi
că A şi B sunt disjuncte.
PE 21* Determinaţi numărul maxim de elemente ale mulţimii A, ştiind că A  5 = 1,
2, 3, 4, 5.
22** Determinaţi mulţimea A, ştiind că A  8 = 8, 9, 10.
23** Determinaţi mulţimile A şi B disjuncte, dacă A  B = 8, 9, 10.
24** Dacă M3, M2, M5 reprezintă mulţimile multiplilor de 3, 2, respectiv 5, determi-
naţi cel mai mic element nenul al mulţimii M3  M2  M5.
PE 25** Determinaţi A – B, ştiind că A = 0, 1, 3 şi B = 0, 1, 2, 5.
Matematică. Clasa a V-a

26** Determinaţi mulţimile A şi B, ştiind că A  B = 7, 8, 9 şi A  B = 8, 9.


27** Fie mulţimile A = x  x  , x + 3 < 8 şi B = x  x  , x divizor al lui 10.
a) Determinaţi A şi B. b) Determinaţi A  B, A  B, B – A, A – , A – *.
28*** Fie mulţimile A = x    3 < x  a, unde a   şi B = y    y este
divizibil cu .
a) Pentru a = 9, scrieţi toate elementele mulţimii A.
b) Determinaţi numerele naturale a, ştiind că mulţimea A  B are 20 de elemente.

74
PE-PP 5. Recapitulare şi sistematizare prin teste
 Se acordă 1 punct din oficiu.
 TESTUL 1 
SUBIECTUL I (3 puncte) Completaţi spaţiile punctate.
(0,5p) 1. Mulţimea literelor din cuvântul „divizori” este ...................................... .
(0,5p) 2. Fie A = 0, 5, 10, 15. Propoziţia „x  x = 5k, k  3, k    A” este ..... (A/F).
(0,5p) 3. Cardinalul mulţimii A = x  x  , 2x + 1  7 este ................................ .
(0,5p) 4. Numărul de submulţimi ale mulţimii A = a, b, c este ................................ .
(0,5p) 5. Dacă A = 0, 1, 2, 3 şi B = 2, 3, 4, 5, atunci A \ B = ..........................
(0,5p) 6. Mulţimea B din diagrama Venn–Euler de mai jos are elementele .....................
5 3
A 6
4 2
1 B
7
SUBIECTUL al II-lea (3 puncte) Scrieţi rezolvările complete.
1. Fie A = 1, 3, 5, 7, 9, B = 0, 2, 4, 6, 8, C = 1, 4, 7, 9. Calculaţi:
(0,5p) a) (A  B)  C;
(0,5p) b) (A  C)  (A  B);
(0,5p) c) (B \ C)  (A \ B);
(0,5p) d) (A  B)  .
(1p) 2. Ştiind card A = 8, card(A \ B) = 6 şi card B = 7, aflaţi card(A  B) şi card(A  B).
SUBIECTUL al III-lea (3 puncte) Scrieţi rezolvările complete.
(1,5p) 1. a) Scrieţi mulţimea divizorilor lui 36, D36.
b) Scrieţi mulţimea multiplilor lui 7 cuprinşi între 30 şi 60.
(1,5p) 2. Aflaţi valorile lui x  , ştiind că elementele 3x + 11, 7x + 3, 5x – 1 aparţin
mulţimii A şi card A = 2.

 TESTUL 2 
(1p) 1. Determinaţi A  B, ştiind că A = 1, 2, B = 2, 3.
(1p) 2. Determinaţi cea mai mare diferenţă număr natural între două elemente ale
mulţimii A = {0, 1, 3, 5}.
Matematică. Clasa a V-a

(1p) 3. Determinaţi m  , astfel încât mulţimile A = m – 2, 6 şi B = 3, m + 1 să fie


egale.
(1p) 4. Fie A = 0, 2, 3, B = 1, a, 3. Ştiind că A  B = 2, 3, determinaţi a.
 
(1p) 5. Fie mulţimea A = abc a  b  c  8, cu a, b, c cifre în baza 10 . Care dintre nume-
rele 234, 114 şi 222 este element în A?
(1p) 6. Fie M = 1, 2, 3, N = 2, 4, 6, P = 1, 3, 5. Determinaţi (M – N)  (M – P),
P  (M – N), N – (M – P).
(1p) 7. Fie mulţimea X = 0, 1, 2, …, 14. Determinaţi numărul submulţimilor cu cel
mult un element ale lui X.
75
(1p) 8. În clasa a V-a A sunt 28 de elevi care participă la cel puţin unul dintre concursu-
rile COMPER şi EUCLID. Ştiind că 25 de elevi participă la concursul COMPER şi
10 elevi participă la concursul EUCLID, determinaţi numărul elevilor care participă
la ambele concursuri.
(1p) 9. Se consideră mulţimea A = {1, 2, 3, …, 8}.
a) Câte submulţimi cu 6 elemente are A?
b) Câte submulţimi cu cel mult un element are A?

 TESTUL 3 
(1p) 1. Fie mulţimile A = {9, 8, 7} şi B = {5, 6, 7}. Determinaţi A  B.
(1p) 2. Determinaţi cea mai mică diferenţă număr natural între două elemente ale
mulţimii A = {1, 4, 11, 3}.
(1p) 3. Determinaţi a  , astfel încât mulţimile A = {4, 2a + 3} şi B = 5, 3a + 1 să
fie egale.
(1p) 4. Fie A = 3, 4, 5 şi B = x, 1, 5. Dacă A  B = 4, 5, determinaţi x.
 
(1p) 5. Fie mulţimea M = xyz x  y  z  6, cu x, y, z cifre în sistemul zecimal . Scrieţi
două numere, unul element în M, iar celălalt să fie dublul unui element din M.
(1p) 6. Fie mulţimile X = 0, 2, Y = 1, 2, 3, Z = 3, 5. Determinaţi:
X  Y, X  Y  Z, X  Z, Y  Z, X – Z, Z – X, Y – (X  Z).
(1p) 7. Fie mulţimea X = 1, 2, …, 18. Determinaţi numărul submulţimilor cu cel puţin
17 elemente ale lui X.
(1p) 8. În clasa a V-a B sunt 32 de elevi care participă la cel puţin unul dintre concursu-
rile COMPER şi PITAGORA. Ştiind că 28 de elevi participă la concursul
COMPER şi 12 elevi participă la concursul PITAGORA, determinaţi câţi elevi
participă doar la concursul COMPER.
(1p) 9. Câte elemente are mulţimea A  B, dacă A şi B au fiecare câte 125 de elemente,
iar A  B are 200 de elemente?

 TESTUL 4 
(1p) 1. Scrieţi mulţimea literelor din cuvântul „aritmetică”.
(1p) 2. Scrieţi elementele mulţimilor D3 şi D18.
(1p) 3. Scrieţi cinci elemente din fiecare mulţime M4 şi M25.
Matematică. Clasa a V-a

(1p) 4. Determinaţi D12 \ D8 şi M13  M9.


(1p) 5. Se dă mulţimea C = x    x2, x < 11. Aflaţi (C  D4) \ (C \ D6).
(1p) 6. Câte elemente are mulţimea A = x    199  x < 2 001?
(1p) 7. Determinaţi valorile naturale ale lui n, astfel încât A  B, unde A = 2, n, n2, 40
şi B = 1, 2, 3, 4, 5, 9, 25, 40.
(1p) 8. În săptămâna „Şcoala altfel” elevii unei clase merg la muzeu sau la grădina zoo-
logică. Se ştie că 8 elevi merg numai la muzeu, 11 elevi merg numai la grădina
zoologică, iar 6 elevi merg şi la muzeu şi la grădina zoologică. Câţi elevi sunt în
acea clasă?
76
(1p) 9. În tabelul de mai jos sunt prezentate notele obţinute de 7 elevi la un test.
elev Luminiţa Cristina Adriana Mugur Daniel Cristi Carmen
nota 5 9 6 4 7 3 8
a) Scrieţi mulţimea elevilor participanţi la test.
b) Scrieţi mulţimea notelor obţinute de cei 7 elevi.
c) Scrieţi mulţimea elevilor cu note mai mari de 6.

6. Probleme pentru pregătirea concursurilor şcolare


1. a) Determinaţi mulţimea: A = {n  * | n2 + n + 2 013 = 1 + 2 + … + 2 015.
b) Fie mulţimile E = x  x = 2 016n + 2 015n  2 017 + 2 017, n  , F = {y | y =
= a2 + 2 010, a  }. Calculaţi E  F. (O.L.M., Galaţi, 2015)
2. Determinaţi numerele naturale x, astfel încât mulţimile A = 2x, 6x + 4 şi B =
= 2x – 1, 2x + 1, 5x + 6 să aibă un singur element comun. (O.L.M., Alba, 2014)
3. Se consideră mulţimea A = x3 + y3  x, y  *, x  y.
a) Verificaţi dacă 2828  A şi 1 7921792  A.
b) Demonstraţi că A conţine o infinitate de elemente de forma nn, cu n număr natural
nenul. (O.L.M., Argeş, 2015)
4. Determinaţi o mulţime finită M de numere naturale consecutive, ştiind că diferenţa
dintre cel mai mare şi cel mai mic element este 2 015, iar suma celor mai mici trei
elemente ale mulţimii M este 2 016. (O.L.M., Iaşi, 2016)
5. Se dau mulţimile: A = {x   | 7 = 1 sau 7 = 2 401}; B = {y   | y = U(x2), x  };
x x

2
z
C = {z   | 2 011z este pătrat perfect} (s-a notat cu U(a) ultima cifră a lui a). Stabiliţi care
afirmaţie este adevărată: a) A  B  C; b) (A  B)  * = C. (O.L.M., Bihor, 2011)
6. Determinaţi mulţimile A şi B, ştiind că satisfac simultan condiţiile:
1) A  B = {1, 2, 3, 4, 5, 6, 7}; 2) A  B = {3, 4};
3) A  {5, 6, 7} = ; 4) {1, 2}  B = .
(O.L.M., Bistriţa-Năsăud, 2011)
7. Determinaţi mulţimile A şi B, ştiind că satisfac simultan următoarele condiţii:
1) A  B = {a, b, c, d, e, f, g; 2) A  B = {c, d;
3) A  {e, f, g} = ; 4) {a, b}  B  . (O.L.M., Botoşani, 2011)
8. Se dau mulţimile A = x = 24n+3 + 5n+1 – 1  n  } şi B = {y = 4n  n  }.
Matematică. Clasa a V-a

Calculaţi A  B justificând răspunsul dat. (Ion Cicu, O.L.M., Bucureşti, 2011)


SM 9. Fie A o mulţime de numere naturale cu proprietăţile:
a) 80  A; b) Dacă 7x + 3  A, atunci x  A; c) Dacă x  A, atunci 7x + 4, 7x + 5}  A.
Arătaţi că 4 001 şi 4 002 sunt elemente ale lui A. (O.L.M., Buzău, 2011)
10. Determinaţi mulţimile X şi Y, ştiind că satisfac simultan următoarele condiţii:
a) X  Y = {1, 2, 3, 4, 5, 6}; b) X  Y = {3, 4};
c) card (X \ Y) = card(Y \ X); d) elementele mulţimii X sunt numere consecutive.
(O.L.M., Covasna, 2011)
2
SM 11. Dacă A = {5n + 2; 5n + 3; 5n + 7; 5n + 8} şi B = {n }, unde n este număr natural,
atunci A  B = . (Gazeta matematică, O.L.M., Mureş, 2011) 77
12. Fie mulţimile A = {1, 2, 3, …, 2 011} şi B = {1 964, 1 966, 1 968, …, 2 420}.
a) Câte elemente are fiecare mulţime? b) Aflaţi card(A  B) şi card(A  B).
c) Demonstraţi că în orice submulţime cu 6 elemente a mulţimii B găsim 2 elemente a
căror diferenţă se divide cu 10. (O.L.M., Neamţ, 2011)
13. O mulţime de numere naturale X se numeşte interesantă dacă se poate împărţi în
două submulţimi Y şi X \ Y, astfel încât suma elementelor din Y să fie egală cu suma
elementelor din X \ Y. Fie A = {1, 2, 3, …, 2 010}. Arătaţi că:
a) mulţimea B = {2, 3, 4, 5, 6} este interesantă; b) mulţimea A nu este interesantă;
c) mulţimea A \ {1} este interesantă. (Aurel Bârsan, O.L.M., Braşov, 2010)
SM 14. Fie A mulţimea primelor 1 000 de numere naturale, în ordine crescătoare, care
prin împărţire la 2 008 dau restul un număr de două cifre şi câtul diferit de zero.
a) Aflaţi suma primelor 90 de elemente ale mulţimii A.
b) Aflaţi câte numere din mulţimea A dau restul împărţirii la 2 008 un pătrat perfect
de două cifre. (Prof. Gheorghe Ciucă, Prof. Florin Smeureanu, O.J.M., Alba, 2009)
15. Se consideră mulţimea: A = {a  1, a  3, a  5, …, a  (a + 1 000), unde
ab, bc, cd sunt numere naturale divizibile cu 13, d = 5}. Aflaţi:
a) cardinalul mulţimii A; b) suma elementelor mulţimii A;
c) numărul din mijloc din înșiruirea în ordine crescătoare a elementelor mulţimii A.
(O.L.M., Suceava, 2010)
SM 16. Fie A mulţimea numerelor naturale de 3 cifre care împărţite la 5 dau restul 1 şi
împărţite la 9 dau restul 2.
a) Determinaţi cel mai mic şi cel mai mare element din mulţimea A.
b) Calculaţi suma elementelor mulţimii A.
c) Arătaţi că există cinci mulţimi disjuncte A1, A2, A3, A4, A5, astfel încât A1  A2 
 A3  A4  A5 = A şi S1 = S2 = S3 = S4 = S5, unde Sk este suma elementelor mulţimii Ak,
k  {1, 2, 3, 4, 5}. (Prof. Andi Ştefan, O.J.M., Brăila, 2009)
SM 17. Se consideră mulţimea A = 3x + 7y | x, y  }.
a) Stabiliţi dacă 2 011  A.
b) Determinaţi cardinalul mulţimii A  k2 | k  , 1  k  100.
(Prof. Costel Chiteş, O.J.M., Bucureşti, 2009)
2
18. Determinaţi mulţimea A = n    (n + n)  18. (O.J.M., Buzău, 2009)
2009
SM 19. Se consideră mulţimea A = {x   | 2 < x < 22010}.
a) Aflaţi numărul elementelor mulţimii A.
b) Aflaţi cel mai mic număr natural prim, mai mare decât 3, care divide suma celor
Matematică. Clasa a V-a

mai mici 2 009 elemente din mulţimea A. (Prof. Vasile Şerdean, O.J.M., Cluj, 2009)
20. Date fiind mulţimile A = a bc
a, b, c 1, 2, 3 şi B =  a 
b c

a, b, c 1, 2,3 ,
calculaţi (A \ B)  (B \ A).
(Gabriel Vrînceanu, Concursul „José Marti”, Bucureşti, 2008)
21. Fie o mulţime A de numere naturale nenule cu proprietatea că pentru orice x, y 
 A şi pentru orice m, n  , nu ambele nule, avem că nx + my  A. Se ştie că {3, 5}  A.
a) Arătaţi că 8  A.
b) Arătaţi că orice număr care dă restul 0 la împărţirea cu 3 se află în A.
78 (Marius Perianu, Concursul „La şcoala cu ceas”, Rm.-Vâlcea)
Capitolul VI. FRACŢII ORDINARE
PP Competenţe specifice:
 Identificarea în limbaj cotidian sau în probleme a fracţiilor ordinare
 Reprezentarea pe axa numerelor a fracţiilor ordinare

1. Fracţii ordinare. Noţiuni introductive


PE-PP
a a
Dacă a, b  , b  0, o fracţie ordinară este câtul neefectuat  a : b .
b b

numărător
a
linie de fracţie
b
numitor (b  0!)

n
● Oricare ar fi n  : n  (poate fi scris ca o fracţie ordinară cu numitorul 1).
1
0
● Oricare ar fi n  *: 0.
n 1
1
Exemple: 2
2
1 5 1 1 2
1. 2 3 4 2. 3. 4
9 1 4 4
5 1 2 3 4
8
3
1 2 3
6
Citirea fracţiilor ordinare:
1 3
: o „doime” (o jumătate); : trei „doimi”;
2 2
Matematică. Clasa a V-a

2 2
: două „treimi”; : două „pătrimi” (două sferturi).
3 4

Probleme rezolvate
PE 1R Scrieţi toate fracţiile care îndeplinesc simultan condiţiile:
● numărătorul este o cifră impară (în baza zece);
● numitorul este o cifră (în baza zece) cu cel puţin 3 mai mare decât numărătorul.
1 1 1 1 1 1 3 3 3 3 5 5
Rezolvare: , , , , , , , , , , , .
4 5 6 7 8 9 6 7 8 9 8 9 79
19
PE 2R Fie fracţia . Determinaţi numărul natural x, pătrat perfect, pentru care
2x  1
fracţia are numitorul mai mic decât numărătorul.
Rezolvare: Avem 2x + 1 < 19, de unde 2x < 18, adică x < 9. Cum x  , x pătrat perfect şi x <
< 9, avem x  0, 1, 4.

Activităţi de învăţare
5 3 9 4
1* Reprezentaţi prin desen următoarele fracţii ordinare: ; ; ; .
2 4 9 8
2* a) Câte cincimi conţin 2 întregi?
b) Câte pătrimi sunt în 3 întregi?
c) Ce fracţie reprezintă 8 ore dintr-o zi?
d) Ce fracţie reprezintă 3 luni dintr-un an?
3* Scrieţi următoarele fracţii:
a) trei pătrimi; b) două cincimi; c) două jumătăţi;
d) un sfert; e) şapte zecimi; f) opt supra trei.
PE 4 *
Completaţi tabelul:

2 0 8 5 7
Fracţia
5 4 3 1 2
Numărătorul
Numitorul
5* Haşuraţi părţile din întreg indicate în dreptul fiecărui desen:
a) 4 b) 3 c) 6
6 6 6
6* Scrieţi ce fracţie din întreg reprezintă partea haşurată din fiecare desen de mai jos:

a) b) c) d)

7* a) Cum se pot împărţi în mod egal 3 ciocolate la 2 copii?


b) Cum se pot împărţi în mod egal 10 sendvişuri la 4 copii?
8* Câte pătrimi sunt:
Matematică. Clasa a V-a

a) într-un întreg; b) în trei întregi; c) în cinci întregi?


PE 9 MA
i) Ce parte dintr-o săptămână reprezintă: a) o zi; b) două zile; c) cinci zile?
ii) Ce parte dintr-un an reprezintă: o lună; trei luni; şase luni; douăsprezece luni?
10** Fie mulţimile: A = 2, 4, 6 şi B = 1, 3, 5. Scrieţi elementele mulţimii:
a 
C =  a  A şi b  B  .
b 
x2
11** Determinaţi toate fracţiile de forma , unde x  4.
x6
12* Scrieţi fracţiile care au numitorul 12 şi numărătorii sunt divizorii lui 12.
80
36
13* Aflaţi n  *, astfel încât  .
n
12a
PE 14** Determinaţi fracţiile de forma , unde 12a3 şi 5 |72b .
72b
m
15** Scrieţi toate fracţiile , unde m  3 şi n < 4, m  , n  *.
n
PE 16** Aflaţi a  , astfel încât:
13 15
a) fracţia să fie număr natural; b) fracţia să fie număr natural.
a 1 2a  1
17* Aflaţi n   pentru care nu există fracţiile:
9 17 2 4 8 7
a) ; b) ; c) ; d) ; e) ; f) .
n n 1 2n  1 n(n  1) n2  n 2n  8
12a
18** Determinaţi toate fracţiile de forma , unde 12a2 şi 3 |47b .
47b
1ab
19** Câte fracţii avem de forma ?
5c7
2x
PE 20** Determinaţi toate fracţiile forma , unde 2x şi 3y sunt prime între ele.
3y

2. Fracţii subunitare, echiunitare şi supraunitare


PE-PP
subunitară, dacă a < b;
a a
Fie fracţia ordinară ; este echiunitară, dacă a = b;
b b
supraunitară, dacă a > b.
3 5
Exemple: a) > 1 este fracţie supraunitară; b) < 1 este fracţie subunitară;
2 7
9
c) = 1 este fracţie echiunitară.
9

Scoaterea întregilor din fracţia supraunitară


Matematică. Clasa a V-a

a
Fie > 1. Din teorema împărţirii cu rest avem: a = b  c + r, r < b.
b
Această fracţie poate fi scrisă sub forma:
a r notăm r
=c+ = c (c = numărul de întregi)
b b b
17 1 1
Exemplu: 8 8
2 2 2

81
Introducerea întregilor în fracţie
r bc  r a
c =  .
b b b
3 2  5  3 13
Exemplu: 2 =  .
5 5 10

Probleme rezolvate
PE 1R Fie mulţimile:
 n 1   n3 
A  n   este fracţie supraunitară  şi B  n   este fracţie subunitară  .
 7   13 
Calculaţi A  B.
n 1
Rezolvare: Fracţia este supraunitară pentru n  7, 8, 9, …, deci A = 7, 8, 9, 10, ….
7
n3
Fracţia este subunitară pentru n  0, 1, …, 8, 9, deci B = 0, 1, 2, …, 8, 9. Avem
13
A  B = 7, 8, 9.
32
PE 2R Determinaţi numerele naturale a şi b (nu ambele nule), astfel încât fracţia
2a  5b
să fie echiunitară şi suma a + b minimă.
Rezolvare: a = 0, 5b = 32, caz imposibil; a = 1, 2 + 5b = 32, b = 6, suma a + b = 7. Pentru
a  2, 3, 4, 5, 7, 8, 9, 10, 12, 13, 14, 15 nu avem soluţii. Analizăm a = 6; 12 + 5b = 32; b =
= 4; suma a + b = 10 şi a = 16; 32 + 5b = 32; b = 0; suma a + b = 16. Numerele cerute sunt
a = 1, b = 6.

Activităţi de învăţare
 3 2 1 5 3 0 6 14 
1* Fie mulţimea fracţiilor ordinare: A   ; ; ; ; ; ; ;  . Scrieţi urmă-
7 4 9 4 2 8 5 2 
toarele 3 submulţimi ale mulţimii A:
B = mulţimea fracţiilor subunitare din A;
C = mulţimea fracţiilor echiunitare din A;
D = mulţimea fracţiilor supraunitare din A.
3n  5 2n  5 8n  2 4n  3
Matematică. Clasa a V-a

2* Fie fracţiile: ; ; ; . Aflaţi valorile lui n   pentru care


4n  2 3n  4 7n  1 6n  2
fracţiile sunt:
a) subunitare; b) supraunitare; c) echiunitare.
3* Aflaţi valorile lui x, y   pentru care fracţiile următoare sunt echiunitare:
3 4 (2 x  1)  y
a) ; b) ; c) ;
( x  1)  y ( x  2)( y  1) 9
( x  1)  ( y  2) 1 17
d) ; e) ; f) .
5 (2 x  1)(2 y  1) (3x  1)  y
82
1 7 8 9 8 2 1 4 14
4* Fie fracţiile: ; ; ; ; ; ; ; ; . Scrieţi fracţiile:
2 3 13 6 8 5 1 7 2
a) subunitare; b) echiunitare; c) supraunitare.
5* a) Scrieţi fracţiile subunitare nenule cu numitorul 5.
b) Scrieţi fracţiile supraunitare cu numărătorul 8.
c) Scrieţi fracţiile echiunitare cu numitorul mai mic decât 4.
6
PE 6** Aflaţi numerele naturale xy , ştiind că fracţia este supraunitară.
x y
7
7*** Câte numere naturale xy există, ştiind că fracţia este subunitară?
x  y 1
3x  3 y
8** Aflaţi numerele naturale xy , ştiind că fracţia este echiunitară.
36
PE 9* Determinaţi numărul n   pentru care următoarele fracţii sunt subunitare:
5 17 n5
a) ; b) ; c) .
2n  1 3n  2 2n  7
10* Determinaţi numerele n   pentru care următoarele fracţii sunt supraunitare:
17 n2 8n
a) ; b) ; c) .
3n  1 2n  1 9n  7
32 24 36 46 23 45 27
PE 11* Din şirul de fracţii: ; ; ; ; ; ; , scrieţi fracţiile:
9 43 29 34 24 210 34
a) supraunitare; b) subunitare; c) echiunitare.
12* Scrieţi fracţiile subunitare cu numitorul pătrat perfect şi numărătorul cub perfect
mai mic decât 40 .
xy
13** Determinaţi fracţiile supraunitare de forma , unde 2x 2 şi xy este un
2x
pătrat perfect.
5
14** Aflaţi numerele naturale x, y, astfel încât fracţia să fie echiuni-
( x  1)( y  2)
tară.
x2  y2
PE 15** Aflaţi numerele naturale x, y, astfel încât fracţia să fie echiunitară.
169
16** Aflaţi valorile lui n  , astfel încât următoarele fracţii să reprezinte numere
Matematică. Clasa a V-a

naturale:
n2 3n  5 n9 5n  7
a) ; b) ; c) ; d) .
n 1 3n  2 2n  7 3n  2
17* Scoateţi întregii din următoarele fracţii supraunitare:
8 21 114 1 001 900
a) ; b) ; c) ; d) ; e) .
3 5 37 31 173
PE 18* Introduceţi întregii în fracţiile următoare:
1 3 1 1 15
a) 2 ; b) 7 ; c) 17 ; d) 101 ; e) 9 .
7 5 2 11 37 83
3. Fracţii echivalente. Amplificarea şi simplificarea fracţiilor
PE-PP
Fracţii echivalente

1 2 3
= =
2 4 6
Cele 3 fracţii reprezintă aceeaşi parte din întreg. Spunem că fracţiile sunt egale sau
echivalente.
a c a c
 Fracţiile şi sunt egale, adică = , dacă a  d = b  c.
b d b d
a c a c
 Dacă a  d  b  c, atunci fracţiile şi nu sunt egale, deci:  .
b d b d

Amplificarea fracţiilor
n)
a an

b bn

Obţinem o fracţie egală cu fracţia iniţială.


2) 3) 4)
a 2a a 3a a 4a
Exemple:  ;  ;  .
b 2b b 3b b 4b
Putem scrie astfel următorul şir de fracţii egale obţinute prin amplificare:
a 2a 3a 4a na
    ...  .
b 2b 3b 4b nb
Simplificarea fracţiilor
(n
a a:n

b b:n

unde n   este un divizor comun, diferit de 1, al lui a şi b.


Observaţii:
Matematică. Clasa a V-a

1. Putem simplifica prin cel mai mare divizor comun al numărătorului şi numitorului.
Calculăm Da, Db, Da  Db şi alegem cel mai mare element din Da  Db. Dacă acest
element este diferit de 1, fracţia se numeşte reductibilă. Dacă acest element este 1,
fracţia nu poate fi simplificată; fracţia se numeşte ireductibilă.
(2
8a 4a 2
Exemple: a)  ; b) este fracţie ireductibilă.
6b 3b 3
2. Prin amplificarea sau simplificarea unei fracţii obţinem o fracţie echivalentă cu
fracţia dată.

84
Probleme rezolvate
125
PE 1R La ce fracţie s-a gândit un elev, dacă după ce a amplificat-o a obţinut fracţia ?
60
Pot fi mai multe variante?
125 25
Rezolvare: Singura fracţie echivalentă cu este obţinută prin simplificarea cu 5 a
60 12
125
fracţiei .
60
n2  7n
PE 2R Fie fracţia F  .
n2  n  4
a) Pentru n = 5, simplificaţi fracţia.
b) Arătaţi că F este reductibilă pentru orice n  .
52  7  5 60 30
Rezolvare: a) Pentru n = 5, F    ; b) Observăm că n2 + 7n şi, respectiv,
52  5  4 34 17
n2 + n + 4 sunt numere pare. Acest lucru rezultă luând, pe rând, n par, respectiv n impar, şi
efectuând calculele. În concluzie, fracţia se divide cel puţin cu 2, pentru orice n  , deci este
reductibilă.

Activităţi de învăţare
1* Scrieţi fracţiile echivalente pentru părţile haşurate din desen:
a) b) c)

PE 2* Aflaţi n  , astfel încât fracţiile să fie egale:


1 n 2 14 8 40 n 9
a)  ; b)  ; c)  ; d)  .
3 27 7 n 5 n 4 6
3 Tăiaţi cu o linie fracţiile care nu aparţin şirului de fracţii egale:
*

2 6 14 8 9 10 000 1 8 2 20 12 9 999
a) ; ; ; ; ; ; b) 1 ; ; 1 ; ; ; .
5 15 35 25 20 5 555 3 9 6 15 9 1 000
4** Determinaţi numerele naturale x şi y, astfel încât:
Matematică. Clasa a V-a

x 3 x 2
a)  ; x + y = 24; b)  ; x + y = 18;
y 5 y 7
x 1 x 3
c)  ; 2x +3 y = 100; d)  ; x  y = 135.
y 6 y 5
5** Determinaţi x  , astfel încât următoarele fracţii să fie egale:
x  4 34 2x 1 1 7 25 10
a)  ; b)  ; c) 1; d)  .
5 17 9 3 3x  2 x3 2

85
a 4
6* Scrieţi fracţiile echivalente cu , unde b este număr natural cuprins între 20 şi
b 9
50.
3 y 1
7** Aflaţi x, y  , astfel încât fracţiile şi să fie egale.
x 4
5 3b  2
8** Aflaţi a, b  , astfel încât fracţiile şi să fie egale.
2a  1 16
1
PE 9** Câte fracţii echivalente cu au numitorul mai mic decât 1 000 şi numărătorul
7
mai mare decât 30?
1 7 a 2x  1 m  2
10* Amplificaţi cu 2 următoarele fracţii: ; ; ; ; .
2 3 b 5 n 1
11* Amplificaţi cu un număr natural convenabil ales fiecare dintre următoarele
8 3 5 13 9 17
fracţii, astfel încât să obţineţi o fracţie cu numitorul 64: ; ; ; ; ; .
1 2 4 8 16 32
2
12* Scrieţi fracţiile echivalente cu care au numitorii:
3
a) 27; b) 18; c) 9; d) 81.
13 Simplificați următoarele fracţii, astfel încât să obţineţi fracţii ireductibile:
*

8 27 18 2 9 16 22 33 56 73 22  34 32  53
a) ; ; ; ; ; ; b) 3 ; 2 ; 4 ; 6 ; ; ;
6 12 36 14 27 256 4 9 25 49 68 154
125 250 500 1000 2000 1001 7 2323 1111 2222
c) ; ; ; ; ; d) ; ; ; ; .
1000 750 50 000 8 400 11 1001 6969 7777 1001
PE 14* Determinaţi cifra a, astfel încât fracţiile următoare să fie reductibile:
23 17 a2 4a
a) ; b) ; c) ; d) .
a2 6a 21 9
15** Arătaţi că:
x2  x 3x
a) fracţia este reductibilă, x  ; b) fracţia 2 este reductibilă, x  *;
4 x x
x 3x  4
c) fracţia este ireductibilă, x  ; d) fracţia este ireductibilă, x  .
x 1 2x  3
a 8
16** Prin amplificarea fracţiei
Matematică. Clasa a V-a

s-a obţinut . Aflaţi numerele naturale a şi b.


b 16
Câte soluţii are problema?
3x
17* Scrieţi toate fracţiile ireductibile de forma .
20
7 8 9 11
PE 18* Scrieţi în ordine crescătoare fracţiile: ; ; ; .
10 15 20 30

86
4. Aflarea unei fracţii dintr-un număr natural. Procente
PE-PP
a a na
● Pentru a afla din n   se înmulţeşte n= .
b b b
1
● Fracţia se scrie 1% şi se citeşte „un procent”.
100
p p
● Fracţia se scrie p% şi se citeşte „p la sută” sau „p procente”: = p%.
100 100

Probleme rezolvate
3
PE 1R Un drum are lungimea de 28 km. Câţi kilometri reprezintă din lungimea drumului?
4
7 km 7 km 7 km 7 km
1 3
Rezolvare: din 28 km: 7 km; din 28 km: 3  7 km = 21 km.
4 4
2
PE 2R Un elev cheltuie, cumpărându-şi o bicicletă, din suma pe care o are şi îi rămân
3
480 de euro. Ce sumă a avut elevul?
2
Rezolvare: Notăm cu x suma iniţială. Avem x  x  480 , de unde x este 1 440 euro, care
3
reprezintă suma iniţială pe care a avut-o elevul.

Activităţi de învăţare
1* Calculaţi:
1 3 3
a) din 250 km; din 150 km; din 1 400 km;
5 5 7
2 7 9
b) din 900; din 100; din 16;
3 2 4
1 1 2
c) 2 din 42; 1 din 27; 1 din 20.
2 3 5
2* O bicicletă costă 760 de lei. Preţul ei se reduce cu 20%. Cât va costa bicicleta
Matematică. Clasa a V-a

după reducere?
7
3* Un călător are de parcurs 150 km. În prima zi a parcurs din distanţă. Calculaţi
25
a) ce distanţă a parcurs în prima zi.
b) Aflaţi ce distanţă mai are de parcurs.
PE 4* Folosind desenele de mai jos, aflaţi:

3 2 120 km
a) din 28 de lei; 28 de lei; b) din 120 km;
4 5
87
3 5
c) din 60 kg; d) din 99 km.
10 11 0 12 99 km

5* Aflaţi:
2
a) din 270 kg; 90 minute; 183 m;
3
3
b) din 25 m; 1 080 sec.; 250 kg; 325 lei;
5
7
c) din 4 200; 1 820; 5 088; 3 500.
4
3
6MA Eli a primit alocaţia, în sumă de 42 de lei. Cu din această sumă a cumpărat un
7
CD şi ar vrea să-şi cumpere un bilet la concert, care costă 28 de lei. Îi vor ajunge banii?
7MA Dan are de rezolvat 50 de probleme din tema suplimentară în trei săptămâni. În
2 3
prima săptămână a rezolvat din probleme, iar în a doua săptămână din restul
5 5
problemelor. Câte probleme are de rezolvat în a treia săptămână?
3
8MA Suma a două numere este 112, iar unul dintre ele reprezintă din celălalt.
4
Aflaţi numerele.
9MA Clasa a V-a B pleacă în excursie timp de două zile pe un traseu în lungime de
4
280 km. În prima zi vor parcurge din distanţă. Câţi kilometri vor parcurge a doua zi?
7
3
PE 10MA Preţul unei cărţi este de 32 de lei. Cât costă cartea după o reducere cu din
8
preţul iniţial?
11MA Un bilet la cinematograf costă 15 lei. Profesoara de istorie vrea să meargă la un
3
documentar cu clasa. Ştiind că în clasă sunt 28 de elevi şi dintre ei nu pot să vină, aflaţi
7
cât costă biletele.
PE 12MA Mirela vrea să plece într-o excursie care costă 700 de lei. Timp de 5 luni
3
Matematică. Clasa a V-a

strânge câte 42 de lei pe lună, iar de Paște primeşte 150 de lei. Părinţii ei plătesc din
5
costul excursiei. Câţi bani îi rămân Mirelei şi cu cât a contribuit ea la costul excursiei?
p
13* Folosiţi scrierea = p% pentru următoarele fracţii:
100
18 25 37 65
a) ; b) ; c) ; d) .
100 100 100 100
14* Scrieţi ca fracţie cu numitorul 100 şi apoi ca procente:
8 3 1 7
a) ; b) ; c) ; d) 2 .
50 20 10 2 5
88
15* Scrieţi ca fracţie ireductibilă:
a) 14%; b) 25%; c) 32%; d) 50%.
16 Calculaţi:
*

a) 8% din 500; b) 50% din 78;


c) 25% din 132; d) 1% din 1.
PE 17MA La bancă, dobânda anuală este de 6%. Ce sumă are după un an o persoană care
a depus 10 000 lei? Dar după doi ani? (Nu a retras nicio sumă în acest timp.)
18MA După ce cheltuieşte 20% din suma pe care o are, Cristi a mai rămas cu 128 de
lei. Câţi lei a avut la început?
19MA La sfârşitul anului şcolar, situaţia statistică dintr-o şcoală arată astfel:
Medii anuale (procente)
Nr. total Între Între Între Între Între
elevi 5,01 şi 6 6,01 şi 7 7,01 şi 8 8,01 şi 9 9,01 şi 10
800 25% 12% 20% 35% 8%
Nr. elevi
Completaţi ultima linie.
PE 20MA Preferinţele alimentare ale românilor cu preferă
fast-food vegetarieni
vârsta de peste 18 ani sunt date în diagrama următoare. 28% 12%
Luând în considerare o populaţie de 14 000 000 cu mănâncă
orice 4%
vârsta de peste 18 ani, câte persoane se încadrează în
fiecare categorie?
preferă mâncarea
tradiţională
56%

5. Reprezentarea pe axa numerelor a unei fracţii ordinare


PE-PP
Exemple: 3
A 
3 5
● Pentru o fracţie subunitară:
5 0 3 1
7 5
● Pentru o fracţie supraunitară: 7
3 B 
7 1 3
Scoatem întregii din fracţie: 2
Matematică. Clasa a V-a

3 3 0 1 2 1 3
2
3
Probleme rezolvate
1 2 2 3 3 4 4 5
PE 1R Pe o axă a numerelor reprezentaţi următoarele fracţii: , , , , , , , .
2 2 4 3 6 4 8 5
1 2 3 4 2 3 4 5
Rezolvare: Avem    şi    . Dintre cele de mai sus, pe axă avem
2 4 6 8 2 3 4 5
1
două puncte distincte: A   şi B(1).
2
89
Se reprezintă astfel: A B
0 1 1
2
5
PE 2R Fie A mulţimea fracţiilor supraunitare de forma , x  , şi B mulţimea
x2
2x  1
fracţiilor subunitare de forma . Reprezentaţi pe axa numerelor elementele mulţimii
5
A  B.
5
Rezolvare: Fracţiile supraunitare de forma se obţin dacă x + 2 < 5, adică x  0, 1, 2.
x2
5 5 5 2x  1
În acest caz A   , ,  . Analog, este subunitară dacă 2x + 1 < 5, adică x  0, 1,
2 3 4 5
1 3  1 3 5 5 5 
deci B   ,  . Avem A  B =  , , , ,  . Reprezentarea grafică este:
5 5  5 5 4 3 2 
1 3 5 5 5
0 5 5 1 4 3 2 2 3

Activităţi de învăţare
PE 1* Pe axa numerelor, unitatea de măsură este împărţită în două părţi egale. Scrieţi co-
ordonatele punctelor A, B, C, D, E.
A B C D E
0 1 2 3 4 5
2* Pe axa numerelor, unitatea de măsură este împărţită în 4 părţi egale. Scrieţi
coordonatele punctelor A, B, C, D, E, F, G.
A B C D E F G
0 1 2 3 4
3* Copiaţi desenul de mai jos pe caiet şi reprezentaţi pe axa numerelor următoarele
1 3 5 3 7 11 15 9
fracţii ordinare: ; ; ; ; ; ; ; .
2 2 8 4 4 8 8 8

0 1 2
Matematică. Clasa a V-a

4 Scrieţi fracţiile ce reprezintă coordonatele punctelor pe axa numerelor:


*

A B C D E F G
0 1 2
7 3 5 17 9 13 3
PE 5* Reprezentaţi pe axa numerelor fracţiile: ; ; ; ; ; ; .
2 8 2 8 4 4 2
5 1 3 4 6 2
6* Scrieţi în ordine crescătoare fracţiile: ; ; ; ; ; şi reprezentaţi-le pe axa
3 3 3 3 3 3
numerelor.
90
7* Folosind eventual scoaterea întregilor din fracţii, ordonaţi descrescător urmă-
7 1 7 15 3 5
toarele fracţii şi reprezentaţi-le pe axa numerelor:; ; ; ; ; .
4 2 2 8 4 8
PE 8* Folosind eventual scoaterea întregilor din fracţii, ordonaţi crescător următoarele
3 6 13 7 9 1
fracţii şi reprezentaţi-le apoi pe axa numerelor: ; ; ; ; ; .
5 5 10 10 10 5

6. Adunarea şi scăderea unor fracţii ordinare care au acelaşi


numitor
a b ab a b ab
PE-PP Adunarea:  = Scăderea:  = , a  b.
n n n n n n

Probleme rezolvate
5 8
PE 1R Liviu citeşte într-o zi dintr-o carte, iar în ziua următoare din aceeaşi carte.
17 17
Ce fracţie din carte a citit Liviu în cele două zile la un loc?
5 8 13
Rezolvare:   .
17 17 17
8
PE 2R Un călător a parcurs în două zile din totalul drumului pe care îl are de parcurs.
23
5
a) Dacă în prima zi a parcurs din tot drumul, ce fracţie (din tot drumul) a parcurs
23
a doua zi?
b) Ce fracţie din tot drumul mai are de parcurs după primele două zile?
8 5 3 3
Rezolvare: a)   , deci a doua zi a parcurs din tot traseul;
23 23 23 23
8 23 8 15
b) 1     mai are de parcurs din tot drumul după a doua zi.
23 23 23 23

Activităţi de învăţare
1* Calculaţi:
Matematică. Clasa a V-a

7 5 4 3 18 13 4 3 7 7
a)  ; b)  ; c)  ; d)  ; e)  ;
2 2 3 3 5 5 9 9 6 6
19 12 23 15 31 12 14
f)  ; g)  ; h)  ; i) – 2.
7 7 8 8 9 9 7
2* Calculaţi:
4 7 12 7 14 8
a)  1  ; b)  3; c)  2;
3 3 5 5 6 6
25 1 4 65 37 5 108 72 11
d) 2  ; e)   ; f)   .
14 14 14 14 14 14 23 23 23
91
PE 3* Calculaţi:
2 7 1 9 7 2 1 2 3
a)  ; b)  ; c) 2  ; d)   ;
3 3 5 5 3 9 4 4 4
1 2 1 3 9 11 3 7
e) 2  3 ; f) 5 2  1 ; g)  1 ; h) 2  .
3 3 2 4 10 10 2  5 20
4* Folosind eventual proprietatea de asociativitate a adunării fracţiilor ordinare:
a b c a b c
      ,
n n n n n n
calculaţi cât mai repede posibil:
41 50 59 37 18 2 73
a)   ; b)    ;
5 5 5 13 13 13 13
13 25 17 15 2 41 0 19 3
c)     ; d)    .
9 9 9 9 9 7 7 7 7
1 2 3 n
5** Calculaţi:    ...  , n  .
n n n n
6 Calculaţi:
**

1 2 4 2 6 17 1 14 9 3 15 8 7 3
a) 2  3  4 ; b) 5   ; c) 7    ; d)    .
7 7 7 3 9 3 4 8 4 4 3 4 2 2
7* Calculaţi:
7 4 8 3 7 4 11 8
a)  ; b)  ; c) 2  ; d)  ;
3 3 5 5 3 9 3 3
1 2 4 11 7 2 13 8
e) 2  1 ; f) 5  ; g)   1 ; h) 2  .
3 3 7 7 4 4 2  5 20
PE 8** Calculaţi:
17 15 8 7 9 2 11 3 8 10 3 1
a)    ; b)  1  ; c)   ; d) 2  3  4 .
3 2 3 2 5 5 5 5 5 5 7 7
9 Aflaţi x din egalităţile următoare:
**

3 5 3 7 3 1 9 7
a) x   ; b)  x  ; c) x   ; d)  x  ;
2 2 5 5 8 8 2 2
1 2 2 5 4 1 7 18
e) 2  x  1 ; f) x  1  2 ; g) x  3  2 ; h) 2  x  .
3 3 7 7 5 5 11 11
10** Efectuaţi calculele şi simplificaţi rezultatul final:
Matematică. Clasa a V-a

1 5 4
a) 2   ;
2  3 6  2 12
1 2 3 12
b)    ...  ;
13 13 13 13
1 2 3 4 2012 2013
c)     ...   ;
2012 2012 2012 2012 2012 2012
1 2 3 999
d) 500     ...  .
1000 1000 1000 1000

92
4 7
PE 11MA Lia descarcă de pe net dintr-un fişier. Seara continuă operaţia cu încă
13 13
din mărimea fişierului. Cât a mai rămas de descărcat?
17 13
12MA În mall, din 8 000 de vizitatori într-o zi, merg la fast-food, cumpără
40 40
haine, iar restul au alte activităţi. Completaţi tabelul de mai jos:

TOTAL Fast-food Haine Diverse


8 000

13MA În cadrul programului de ecologizare a unei zone, şcoala noastră participă cu


1 38
950 de elevi. din elevi se ocupă cu organizarea activităţii, adună reziduuri, iar
50 50
restul se ocupă de încărcarea reziduurilor. Completaţi tabelul de mai jos:

Total elevi Organizare Colectare Încărcare


950

PE 14MA Cristi îşi planifică rezolvarea temei la matematică pentru 3 zile. În prima zi
3 2
rezolvă din temă, a doua zi din temă, iar a treia zi restul. Tema constă în 28 de
7 7
probleme. Completaţi tabelul următor:
Nr.
Ziua 1 Ziua 2 Ziua 3
probleme
28

7. Înmulţirea fracţiilor ordinare (extindere)


PE-PP

Definiţie: Înmulţirea unei fracţii cu un număr natural se realizează înmulţind numă-


rătorul fracţiei cu acel număr; rezultatul se simplifică la o fracţie ireductibilă.
a na
n 
b b
Matematică. Clasa a V-a

2
7 7  6 14
Exemplu:  6   .
9 9 3
3

Definiţie: Înmulţirea a două fracţii se realizează înmulţind numărătorii între ei şi


numitorii între ei; rezultatul se simplifică la o fracţie ireductibilă.
a c ac
 
b d bd
2  24
Exemplu:   1.
3  24 93
Problemă rezolvată
PE 1R Calculaţi:
3 11 7
a) 12  ; b)  .
4 14 33
3 1 1
3 12  3 9 11 7 1
Rezolvare: a) 12     9 ; b)   .
4 4 1 14 33 6
1 2 3

Activităţi de învăţare
1* Calculaţi:
4 3 15 7 4 9 8 1 16 7 5 27
a)   ; b)   ; c)   ; d)   ;
3 5 8 2 3 14 2 4 32 3 9 35
12 25 7 19 3 25 6 1 42 2 9 4
e)   ; f)   ; g)   ; h)   .
5 4 6 15 4 19 4 7 36 8 3 6
PE 2 Calculaţi după exemplele date, scriind rezolvarea pe spaţiile punctate:
*

1 5 1 21 63
a) 5   ; b) 3  5  3   ;
3 3 4 4 4
1 3
c) 3 15 = ......................................... d) 7  = .....................................................
5 5
1 15
e) 8  = ............................................. f)  3 = ....................................................
8 6
7 1
g) 4  = ............................................. h) 3  5 = .................................................
8 15
1 1
i) 7 12 = ......................................... j) 14  4 = .................................................
6 2
4 2
k) 12  5 = ......................................... l) 14  = ....................................................
3 7
3* Calculaţi:
6 22 14 5 17 9 24 10
a)  ; b)  ; c)  ; d)  ;
11 9 15 7 117 51 25 48
1 5 1 42 1 3 27 8 1
Matematică. Clasa a V-a

e) 1  ; f) 3  ; g) 4  3 ; h)   ;
3 8 7 11 5 14 4 9 6
1 3 4 7 9 36 6 1 1 1
i) 10   ; j)  2  ; k)   ; l)  4  .
2 7 9 2 4 3 4 18 4 7
1 3
PE 4MA Ina are 192 de lei. În prima zi cheltuieşte din sumă, iar a doua zi din
12 24
sumă. Câţi lei i-au rămas?
1 1 2
5MA Mihai are 196 de lei. Cu din ei îşi cumpără o minge, cu din rest o carte şi cu
7 8 21
din noul rest un pix. Câţi lei i-au rămas lui Mihai?
94
6MA Doi muncitori execută o lucrare. Dacă primul muncitor poate executa lucrarea în
12 zile, iar al doilea în 18 zile, determinaţi ce parte din lucrare mai au de efectuat după ce
au lucrat împreună timp de 6 zile.
1
7MA Un călător parcurge un drum în trei zile. În prima zi parcurge din drum plus
5
2
5 km, a doua zi din rest fără 10 km, iar a treia zi diferenţa de 35 km. Care este lungimea
3
drumului parcurs?
PE 8MA Un negustor cheltuieşte 100 de lire anual pentru întreţinerea familiei sale, în con-
diţiile în care îşi sporeşte restul averii cu o treime. El reuşeşte să-şi dubleze averea după
trei ani. Ce sumă avea la început?
9MA Un negustor lasă moştenire celor trei fii 17 cămile. Astfel, primul fiu primeşte
1 1 1
din cămile, mijlociul din cămile, iar mezinul din cămile. Nereuşind să-şi împartă
2 3 9
moştenirea, cei trei fii au fost ajutaţi de un prieten. Cum a reuşit acesta să respecte dorinţa
tatălui?
1 1 1
10** a) Calculaţi S  1   2  ...  100 .
2 2 2
1
b) Demonstraţi că 2 S  2  S  100 .
2
PE 11** Calculaţi:
 1  1  1   1   1  1  1   1 
a) 1  1  1    ...  1  ; b) 1  1  1    ...  1   .
 2  3  4   100   2  3  4   100 

8. Împărţirea fracţiilor ordinare (extindere)


PE-PP
a b
Definiţie: Inversa fracţiei este fracţia , a  0, b  0.
b a
Observaţii: 1. Inversul numărului natural nenul n este 1 .
n
2. Produsul dintre o fracţie şi inversa sa este 1.
Definiţie: Pentru a împărţi două fracţii, se înmulţeşte prima fracţie cu inversa celei
Matematică. Clasa a V-a

de-a doua.
a c a d
   , b, c, d  0
b d b c
a c ad
Observaţie: se numeşte deîmpărţit, împărţitor, iar rezultatul este câtul
b d bc
împărţirii.

95
Problemă rezolvată
PE 1R Calculaţi:
1
1
15 3 1 14 2 .
a) : ; b) 2  ; c)
30 5 3 9 3
5 1 1 3
15 3 15 5 5 1 14 7 14 7 9 3
Rezolvare: a) : =   ; b) 2   :    ;
30 5 30 3 6 3 9 3 9 3 14 2
6 1  2

1
1
c) 2  1  1  : 3  1  1  1 .
 
3  2 2 3 6

Activităţi de învăţare
1* Calculaţi:
2 9 8 5 7 4 8 18 9
a) : ; b) : ; c) : 3; d) : ; e) : ;
6 7 3 2 6 13 169 5 15
23 9 18 36 4 25 125
f) : 23; g) : ; h) : ; i) : .
17 7 14 27 3 6 30
2* Efectuaţi operaţiile:
2 4 2 4 8 2 1 9
a)  :  : ; b)  :   ; c)    : 2 ;
 7 9  21 3 6 5 9 2
 14 6  1  4 7  28  12 3 
d)  :  : ; e)    : ; f)    : 5 .
 7 3 2 3 3 9  9 4
PE 3 Calculaţi, scriind rezolvarea pe spaţiile punctate:
*

14  57 19
a)  = ........................................ b)  = ................................................
36  11 33
1  1 1
c) 5  = .......................................... d) 7 : 2 = ...............................................
4  3 5
1
1
1 5 3 = ....................................................
e) 4 : = .......................................... f)
6 2 2
Matematică. Clasa a V-a

2 1 4 1
 
g) 3 2 = ......................................... h) 3 3 = ..................................................
1 1 1

3 6 2
4 Calculaţi:
**

 3  3 
1  1  
 3 3  1  5  3
c) 
5  5 
a)    :  3   ; b)  8   : 1   ; ;
 2 5  4  2   10   4  4 
 1   1  
96  5  5 
1
1
1 3 3 5 2
1 3  4
d) 4 ; e) 7 2 6 9.
1 1 11 2 3
1  2 2
1 8 12 9 7
1
4
 10 10 10 10 10   5 4 3 2 1 
5** Fie a =              şi b = (23  32)2 – (5  103 +
 9 8 7 6 5  5 6 7 8 9
+ 102 + 8  10 + 4). Calculaţi a  b, b : a.
 1 1 4  1 1 4
12 5  10  15  : 15  6 : 28   11
6** Calculaţi:   .
 2 3  1
 5  2  8  : 42
 5 22  2
PE 7**
Efectuaţi:
4  7 20 14 3   7 1 1  5  1 1  5  2
a) 2  2   :1  ; b)          :   .
5  10 63 15 25   15 3 5  4  2 4  12  7
3 2
8** Determinaţi cel mai mic număr natural nenul care împărţit la numerele , şi
5 9
4
să dea câturi numere naturale.
21
56 35
9** Aflaţi numărul raţional care înmulţit cu dă numărul raţional .
90 27
21 5
10** Împărţind un număr raţional la se obţine 5 . Care este acest număr?
220 42
1
11 Stabiliţi ce oră a zilei este dacă a trecut
**
din ceea ce a rămas din zi? Dar dacă
3
3
a trecut din ceea ce a mai rămas?
5
12** La o bancă este afişat următorul curs de schimb valutar:
22 41
1 euro = lei; 1 dolar = lei.
5 10
Aflaţi numărul raţional x din egalitatea: 1 dolar = x euro.
Matematică. Clasa a V-a

9. Compararea şi ordonarea fracţiilor ordinare (extindere)


PE-PP
În continuare vom prezenta metode care ne permit să comparăm (ordonăm) două
numere raţionale (vom presupune că numerele raţionale sunt scrise sub formă de fracţii
ordinare).
A. Prima metodă: prin compararea numitorilor, respectiv numărătorilor celor două
fracţii. În cadrul acestei metode vom apela la următoarele reguli:

97
Regula 1. Dintre două fracţii cu acelaşi numitor, mai mare este fracţia cu numărătorul
a b
mai mare. Pe scurt: dacă a > b, atunci  , pentru orice a, b, c  , c  0.
c c
2
2 4
Exemple:  (vezi şi reprezentarea grafică); 5
5 5 4
13 5 6 8 7 9
 ;  ;  . 5
17 17 11 11 13 13
Regula 2. Dintre două fracţii cu acelaşi numărător, mai mare este fracţia cu numitorul
mai mic.
2 2 2
Exemple:  (vezi şi reprezentarea grafică);
4 8 4
5 5 9 9 3 3 2
 ;  ;  .
7 6 31 47 84 65 8

Regula 3. Pentru a compara două fracţii care nu au nici acelaşi numitor, nici acelaşi
numărător, mai întâi le aducem, prin amplificare, fie la acelaşi numărător, fie la acelaşi
numitor.
2 3
Exemple: Fie fracţiile şi . Vom compara cele două fracţii:
5 7
(i) aducându-le la acelaşi numărător. Pentru aceasta procedăm astfel: alegem un
multiplu comun, de obicei cel mai mic, al numărătorilor şi apoi amplificăm fracţiile astfel
încât noul numărător să fie multiplul aflat. În cazul nostru, cel mai mic multiplu al lui 2 şi
3) 2)
2 6 3 6 6 6 3 2
3 este 6. Obţinem  , respectiv  . Cum  (regula 2), găsim  .
5 15 7 14 14 15 7 5
(ii) aducându-le la acelaşi numitor. Pentru aceasta procedăm identic ca la punctul
7)
2 14
anterior, doar că în acest caz vom face calculele referitor la numitor. Obţinem  ,
5 35
5)
3 15 3 2
iar  , de unde regăsim  .
7 35 7 5

B. A doua metodă: prin reprezentarea pe axa numerelor a celor două fracţii. Acest
procedeu a fost prezentat anterior în paragraful 5. Vom da doar un exemplu.
7 19
Exemplu: Fie fracţiile: şi . Vom reprezenta pe aceeaşi axă cele două fracţii.
25 50
Matematică. Clasa a V-a

0 7 19 1
25 50
7 19 7 19
Cum este aşezată la stânga lui , obţinem că < .
25 50 25 50

C. A treia metodă: prin compararea valorilor produselor dintre perechile numitor-


numărător ale celor două fracţii. Metoda constă în a efectua produsele a  d şi b  c şi a le

98
a c
compara, dacă şi , a, c  , b, d  * sunt cele două fracţii date. În funcţie de
b d
valorile produselor a  d şi b  c, între cele două produse avem următoarele relaţii:
a c 3 5
(i) a  d < b  c; atunci < . Exemplu:  , deoarece 3  6 < 5  5;
b d 5 6
a c 3 2
(ii) a  d > b  c; atunci > . Exemplu:  , deoarece 3  3 > 2  4;
b d 4 3
a c 7 21
(iii) a  d = b  c; atunci = . Exemplu:  , deoarece 7  24 = 8  21.
b d 8 24
Observaţie. Dacă avem un şir de fracţii cu doi sau mai mulţi termeni, atunci ordo-
narea acestui şir de fracţii se face fie crescător, fie descrescător.
1 3 11 5 21 14 13 8
Exemplu: Fie şirul , , , , , , , .
17 17 17 17 17 17 17 17
1 3 5 8 11 13 14 21
Şirul ordonat crescător:        .
17 17 17 17 17 17 17 17
21 14 13 11 8 5 3 1
Şirul ordonat descrescător:        .
17 17 17 17 17 17 17 17

Probleme rezolvate
PE 1R Eliminaţi intrusul din fiecare şir:
2 4 7 11 8 13 17 17 17 17 17
a)      ; b)     .
15 15 15 15 15 15 4 6 9 8 11
8
Rezolvare: a) În acest caz, intrusul este , căci, cu excepţia lui, restul termenilor sunt
15
17
ordonaţi crescător; b) În acest caz, intrusul este , căci, în afară de el, restul termenilor sunt
8
ordonaţi descrescător.
 1 n 19 
PE 2R Determinaţi numărul elementelor mulţimii A   n     .
 3 15 30 
10 2n 19
Rezolvare: Evident, aducând la acelaşi numitor, găsim   , de unde 10  2n < 19,
30 30 30
19
Matematică. Clasa a V-a

adică 5  n < . Cum n  , găsim n  5, 6, 7, 8, 9, adică mulţimea A va avea 5 elemente.
2

Activităţi de învăţare
PE 1* Stabiliţi valoarea de adevăr a propoziţiilor:
1 2 6 11 7 3 3 3 2 2
a)  ; b)  ; c)  ; d)  ; e)  ;
7 7 5 5 11 11 7 5 5 7
4 4 3 6 7 1 3 4
f)  ; g)  ; h)  ; i)  .
23 57 8 16 14 2 5 7
99
2* Comparaţi fracţiile:
1 1 2014 2013 3 7
a) şi ; b) şi ; c) şi ;
2013 2014 777 777 5 4
34 34 9 7 23 22
d) şi ; e) şi ; f) şi .
17 16 8 7 24 23
3* Puneţi semnul „<”, „=” sau „>”, astfel încât să obţineţi propoziţii adevărate:
7 8 1 1 12 18
a)  ; b)  ; c)  ;
5 5 4 7 12 18
8 6 7 11 14 16
d)  ; e)  ; f)  .
7 9 8 4 5 3
3 9
4* a) Scrieţi toate fracţiile ordinare cu numitorul 11 cuprinse între şi .
11 11
11 11
b) Scrieţi toate fracţiile ordinare cu numărătorul 11 cuprinse între şi .
8 2
2
PE 5* Scrieţi fracţiile ordinare egale cu fracţia cu numitorii naturali mai mici decât 35.
3
6* Ordonaţi crescător fracţiile:
6 33 21 18 5 17 17 17 17 17 17 17
a) , , , , , ; b) , , , , , .
11 11 11 11 11 11 104 201 304 51 72 10
7* Ordonaţi descrescător fracţiile:
19 19 19 19 19 19 2 5 7 19 18 6 10
a) , , , , , ; b) , , , , , , .
3 5 4 6 2 7 33 33 33 33 33 33 33
8** Determinaţi numerele naturale n, astfel încât:
3 1 6 1 n5 4
a)  ; b)  ; c)  ;
n 1 2 2n  3 5 n4 5
2n  1 3 n 2 20 n3  1 24
d)  şi n < 7; e)  ; f)  şi n  2.
4 4 8 4 3 2
9** Determinaţi mulţimile:
 13 12   5 2 5
a) A  n     3 ; b) B  n  *     ;
 14 3n  2   16 n 4 
 13 n   1 1 
c) C  n     5 ; d) D   n     2 .
 4 5   8 3n  1 
Matematică. Clasa a V-a

PE 10** Arătaţi că:


4 1 1 1 1 4 1 1 1 1 1 1 1 1
a)      2 ; b)         < 3;
5 2 3 4 5 5 3 4 5 6 7 8 9 10
9 1 1
c)   ...  < 9.
10 10 100
2 3 7 3 5m
11** Dacă m, n   şi     , determinaţi m + n.
3 m 5 n 3m  2n

100
PE-PP 10. Recapitulare şi sistematizare prin teste
 Se acordă 1 punct din oficiu.

 TESTUL 1 
SUBIECTUL I (3 puncte) Completaţi spaţiile punctate.
x
(0,5p) 1. Dacă este o fracţie subunitară, atunci x  .......................................
2
(0,5p) 2. „Un sfert” se scrie sub formă de fracţie ordinară: ............. .
5
(0,5p) 3. Fracţia este .......................................... (subunitară, echiunitară, supraunitară).
4
2
(0,5p) 4. Fracţia transformată în procente este egală cu ................................%.
5
(0,5p) 5. Partea haşurată din figura alăturată este ...................... .
2
(0,5p) 6. Fracţia amplificată cu 7 este egală cu .................... .
3
SUBIECTUL al II-lea (3 puncte) Scrieţi rezolvările complete.
3x  1
(1p) 1. Aflaţi x  , astfel încât fracţia să fie subunitară.
x4
(1p) 2. Un tricou costa iniţial 70 de lei, apoi se ieftineşte cu 10%. Cât costă tricoul după
ieftinire?
7
(1p) 3. Aflaţi x, y  , astfel încât fracţia să fie echiunitară.
(2 x  1)  (2 y  1)
SUBIECTUL al III-lea (3 puncte) Scrieţi rezolvările complete.
1. În figura alăturată avem reprezentarea numărul de elec- 1
telefoane
tronice dintr-un magazin. 2
(1p) a) Ce fracţie reprezintă numărul de MP3-playere din întreg? 1
tablete
(1p) b) Dacă totalul electronicelor este 540, aflaţi câte sunt din 3
fiecare categorie. MP3-playere ?
(1p) 2. Un elev are ca temă suplimentară 45 de probleme în 3 săptămâni. În prima
2 1
săptămână el face din temă, iar în a doua săptămână din temă. Aflaţi câte
9 5
probleme i-au mai rămas de rezolvat în a treia săptămână.
Matematică. Clasa a V-a

 TESTUL 2 
13
(1p) 1. Pentru fracţia , numărătorul este ……, iar numitorul este …… .
27
3 7 5
(1p) 2. Desenaţi pe axa numerelor de mai jos punctele A   ; B   ; C   .
4 4 4
Ce coordonate au punctele D şi E?
E D
0 1 2 101
1 7 8 9 4 3 11 11 3
(1p) 3. Dintre fracţiile ; ; ; ; ; ; ; ; , următoarele fracţii sunt:
2 5 3 9 7 11 3 11 3
a) supraunitare; b) subunitare; c) echiunitare.
11) 5)
2 4
(1p) 4. a) Amplificaţi: ; .
3 13
900 169
b) Simplificaţi fracţiile: ; .
2700 39
(1p) 5. Scrieţi folosind notaţia p%:
7 4
a) ; b) .
10 25
(1p) 6. Aflaţi:
2
a) din 51; b) 8% din 1 300.
17
(1p) 7. Efectuaţi următoarele calcule:
7 11 4 8 1 5
a) 1  2  3 ; b) 3   2 .
12 12 12 2 5 5 5
6
(1p) 8. Determinaţi numerele x, y   pentru care fracţia este echiunitară.
(2 x  1)( y  2)
(1p) 9. La bancă dobânda anuală este de 7%. Ce sumă are la finalul unui an o persoană
care depune iniţial suma de 3 500 lei?

 TESTUL 3 
(1p) 1. Fie mulţimile A = 3; 7; 11 şi B = 2; 4; 0; 8. Enumeraţi elementele mulţi-
a a  a a 
milor: C   a  A, b  B, subunitară  ; D   a  A, b  B, supraunitară  .
b b  b b 
(1p) 2. Folosind amplificări convenabile, găsiţi x  , astfel încât:
4 x 9 3
a)  ; b)  .
6 30 x 7
(1p) 3. Calculaţi:
4 7
a) din 12 kg; b) din 121 m.
3 11
Matematică. Clasa a V-a

(1p) 4. Calculaţi:
a) 45% din 80; b) 10% din 10.
(1p) 5. a) Amplificaţi fiecare fracţie din următorul şir, astfel încât toate să aibă numi-
8 7 5 7 1 3
torul 24: ; ; ; ; ; .
3 4 8 6 12 8
b) Scrieţi fracţiile astfel obţinute în ordine descrescătoare.
c) Adunaţi fracţiile astfel obţinute.
1 6 2
(1p) 6. Comparaţi următoarele fracţii: a  2 ; b  ; c  folosind simplificări şi am-
2 3 1
plificări, astfel încât toate fracţiile să aibă numitorul 2.
102
2a
(1p) 7. Scrieţi toate fracţiile de forma , ştiind că 2a 2 şi 5  4b .
4b
n2  n
(1p) 8. Arătaţi că fracţia este reductibilă,  n  , n  2.
26
1 2 3 n
(1p) 9. Se consideră şirul de fracţii: ; ; ; ..., ; ... .
2 3 4 n 1
a) Scrieţi fracţia care se află pe locul 2 012 în şir.
b) Calculaţi diferenţa dintre fracţiile de pe locul 27 şi locul 13.

 TESTUL 4 
13
(1p) 1. Determinaţi n   pentru care fracţiile să fie supraunitare.
3n  1
(1p) 2. Efectuaţi:
1 3 7 17 26 120
a)   ; b)   .
5 5 5 111 111 111
7 14
(1p) 3. Determinaţi n  , astfel încât fracţiile şi să fie echivalente.
2n  1 22
(1p) 4. Aflaţi:
4
a) din 2 700 kg; b) 6% din 1 400 €.
9
374
(1p) 5. Stabiliţi dacă fracţia 111 este subunitară, echiunitară sau supraunitară.
2
(1p) 6. Din 100 kg de cacao, 25% se folosesc pentru bomboane de ciocolată, 35% se
folosesc pentru tablete de ciocolată, iar restul pentru biscuiţi. Completaţi tabelul:

Total cacao Bomboane Ciocolată Biscuiţi


100 kg
3 9 4
(1p) 7. Fie fracţiile: a  ; b  ; c  . Simplificând şi amplificând convenabil,
5 27 15
aduceţi cele 3 fracţii la numitorul comun. Calculaţi: a – (b + c) şi (a – b) – c.
2
(1p) 8. George pleacă cu bicicleta în excursie două zile. În prima zi parcurge din
5
traseu, iar a doua zi restul de 15 km. Ce lungime a avut traseul?
Matematică. Clasa a V-a

1665
(1p) 9. Simplificaţi fracţia , astfel încât rezultatul să fie o fracţie ireductibilă.
3285

 TESTUL 5 
a 1 5
(1p) 1. Determinaţi numerele naturale a şi b, astfel încât fracţiile şi să fie
3 b 1
echivalente.

103
23
(1p) 2. Aflaţi n   pentru care fracţiile sunt echiunitare.
2n  1
(1p) 3. Aflaţi:
a) 25% din 3 500 lei; b) 20% din 20 m.
(1p) 4. În perioada reducerilor, preţul ochelarilor de soare s-a redus cu 30%. Dacă o
pereche de ochelari costau înainte de reducere 240 de lei, ce rest va primi Andreea
de la 500 de lei pentru achiziţionarea ochelarilor după reducere?
2n 2  2n
(1p) 5. Arătaţi că fracţia reprezintă un număr natural.
4
7x
(1p) 6. Scrieţi fracţiile de forma , ştiind că 7x 5 şi 4 y 10.
4y
2 4 7
(1p) 7. a) Reprezentaţi pe axă numerele M   ; N   ; P   .
3 3 3

0 1 2 3
b) Ce coordonate au punctele A, B, C din figura de mai jos?
A B C
0 1 2 3 4
2 8 21
(1p) 8. Comparaţi următoarele fracţii: 1 ; ; , folosind convenabil amplificarea sau
3 6 9
simplificarea fracţiilor.
7 n  2  7 n1  7 n2
(1p) 9. Simplificaţi fracţia n1 n2 , pentru n  *.
2  2  2 n 4

11. Probleme pentru pregătirea concursurilor şcolare


5
1. Determinaţi tripletele (x, y, z) de numere naturale pentru care fracţia
x  2 y  3z
este supraunitară.
(Vasile Scurtu, Bistriţa, Gazeta Matematică, 6-7-8/2011)
77...75 88...85
2. Comparaţi fracţiile x  şi y  , ştiind că fiecare număr de la numă-
77...78 88...89
rător şi numitor are n cifre, n > 2.
Matematică. Clasa a V-a

(O.L.M., Iaşi, 2011)


n 2  3n
SM 3. Arătaţi că fracţia 2 este reductibilă, pentru orice număr natural n.
n n2
(O.J.M., Arad, 2009)
ab 1 b
4. Fie a, b  , a  0. Dacă fracţia este echivalentă cu , calculaţi .
5a  12b 6 a
(Gazeta Matematică 10/2000)

104
5. Simplificaţi fracţia:
 ab  bc  ca  aaa  bbb  ccc  . („Urmaşii lui Moisil”, Iaşi, 2011)
 abc  bca  cab  aa  bb  cc 
49n  16  7 n  55
SM 6. Dacă n  , demonstraţi că:  .
2  7 n  22
(Gazeta Matematică 12/2001)
 1 1 1 
SM 7. Arătaţi că numărul n = 1  2  3  …  70  1    ...   este natural şi se
 2 3 70 
divide cu 71. (Gazeta Matematică 7-8-9/2010)
7 8 9
8. Se consideră şirul de fracţii: ; ; ;….
10 15 20
a) Ordonaţi crescător primele trei fracţii ale şirului.
b) Dacă notăm cu a1 prima fracţie, cu a2 a doua fracţie, …, cu an a n-a fracţie,
determinaţi a2009.
1
c) Arătaţi că an  ,  n  . („Speranţe Olimpice”, Paşcani, 2009)
5
8n  2n  (3n  7 n )
SM 9. Demonstraţi că fracţia se poate simplifica printr-un număr
9n  4n
natural diferit de 0 şi 1, pentru orice n  *.
(O.J.M., Galaţi, 2009)
10. Fie mulţimile:
 xy  a a b 
A 0  x  y  9  şi B    a , unde a, b sunt cifre nenule  .
 x  y   b b 10 
a) Precizaţi elementele mulţimii A  .
b) Aflaţi mulţimea B şi precizaţi dacă B  A.
(O.J.M., Braşov, 2009)
11. Calculaţi suma tuturor elementelor mulţimii:
a b 
A    a, b  , 1  a  50, 1  b  50  .
 2 3 
Matematică. Clasa a V-a

105
Capitolul VII. NUMERE RAŢIONALE
POZITIVE. FRACŢII ZECIMALE (I)
PP Competenţe specifice:
 Identificarea în limbaj cotidian sau în probleme a fracţiilor zecimale
 Reprezentarea pe axa numerelor a fracţiilor zecimale
 Alegerea formei de reprezentare a unui număr raţional pozitiv şi
utilizarea de algoritmi pentru optimizarea calculului cu fracţii zecimale
 Interpretarea matematică a unor probleme practice prin utilizarea
operaţiilor cu fracţii zecimale şi a ordinii efectuării operaţiilor

1. Scrierea fracţiilor ordinare cu numitori puteri ale lui 10, sub


formă de fracţii zecimale. Transformarea unei fracţii zecimale,
cu un număr finit de zecimale nenule, într-o fracţie ordinară
PE-PP
9 17 5031
● Numerele ; ; sunt fracţii ordinare cu numitorul o putere a lui 10.
10 100 1000
2) 25) 5)
2 4 7 175 13 65
● Fracţiile  ;  ;  sunt fracţii ordinare cu numitorul un
5 10 4 100 20 100
produs de forma 2n  5m, n, m  . Acestea pot fi amplificate convenabil astfel încât
numitorii să devină puteri ale lui 10.
● Putem scrie fracţiile:
9 17
 0,9 (se citeşte „9 zecimi”)  0,17 (se citeşte „17 sutimi”)
10 100

un zero o cifră după virgulă două zerouri două cifre după virgulă

5031
 5,031 (se citeşte „5 întregi şi 31 miimi”)
Matematică. Clasa a V-a

1000

trei zerouri trei cifre după virgulă


Numerele scrise cu virgulă se numesc fracţii zecimale. zecimi
sutimi
● O fracţie zecimală este compusă din două părţi: 1,234 miimi
partea întreagă şi partea zecimală.
partea partea
Cifrele scrise după virgulă se numesc zecimale.
întreagă zecimală

106
● După ultima zecimală putem adăuga oricâte zerouri, numărul rămâne acelaşi.
213
 2,13  2,130 = 2,1300 = ….
100
zecimale nesemnificative

Orice număr natural poate fi scris ca o fracţie zecimală astfel:


17 = 17,0 = 17,00 = …
● Dacă numitorul unei fracţii ordinare ireductibile conţine factori primi alţii decât 2
sau 5, atunci acea fracţie nu se poate scrie ca o fracţie zecimală finită (cu un număr finit de
zecimale nenule).
● Transformarea fracţiilor zecimale finite în fracţii ordinare:
(2
123 142 71 987
1,23 = 14,20 = 14,2 =  0,987 =
100 10 5 1000
2 zecimale o zecimală 3 zecimale
2 zerouri 1 zero 3 zerouri

Probleme rezolvate
PE 1R Se dau următoarele numere zecimale: 2,4; 5,27; 23,4; 8,41; 15,27; 93,102; 65,409;
123,59; 621,345; 2 007,409.
a) Scrieţi mulţimea A, formată din părţile întregi ale acestor numere.
b) Scrieţi mulţimea B, formată din părţile fracţionare ale acestor numere.
c) Scrieţi mulţimea C, ale cărei elemente sunt cifrele ce desemnează miimile nume-
relor date.
Rezolvare: a) A = 2; 5; 8; 15; 93; 65; 123; 621; 2 007; 23; b) B = 0,4; 0,27; 0,41; 0,102;
0,409; 0,59; 0,345; c) C = 0; 2; 9; 5.
a
PE 2R Determinaţi cifrele nenule a şi b, ştiind că este adevărată egalitatea:  b, a .
b
a 10b  a
Rezolvare: Avem  , de unde 10a = 10b2 + ab. Rezultă că ab  M10, de unde ori a,
b 10
ori b sunt 5. Atunci celălalt este unul dintre numerele 1 sau 2. Găsim b = 2, a = 5.

Activităţi de învăţare
PE 1* Citiţi în două moduri numerele zecimale:
Matematică. Clasa a V-a

a) 2,4; b) 0,173; c) 17,01;


d) 2,009; e) 100,1; f) 25,987.
2* Scrieţi sub formă de fracţii zecimale:
a) trei întregi şi şaptezeci şi opt de miimi;
b) zero întregi şi două sutimi;
c) o sută treisprezece întregi şi patru zecimi;
d) o sută treisprezece miimi;
e) paisprezece sutimi;
f) o miime.

107
3* Scrieţi în tabelul de mai jos partea întreagă şi partea zecimală pentru următoarele
fracţii zecimale:
Fracţia Partea Partea zecimală
zecimală întreagă zecimi sutimi miimi
0,253
17,02
314,009
0,001
10,101
2,02
4** Scrieţi următoarele numere zecimale după modelul de mai jos:
1 2 3
117,123 = 117 +   .
10 10 2 103

a) 8,4 = b) 36,316 = c) 0,174 =


d) 123,456 = e) 12,01 = f) 101,002 =
5** Prin amplificări convenabile scrieţi următoarele fracţii ordinare sub formă de
fracţii cu numitorul o putere a lui 10:
22 )
2 2 23 8 8
Exemplu:    2 
25 5 2
2  5 10
2 2
100

1 17 14 13 1 173
a)  b)  c)  d)  e)  f) 
8 125 25 20 40 50
PE 6* Scrieţi fracţiile cu numitori puteri ale lui 10 sub formă de fracţii zecimale:
2 117 4013 13 1 53 14 38 12 508 281 973
a) ; ; ; ; ; ; b) ; ; ; ; ; .
100 10 100 1000 100 10 103 102 10 103 10 102
7** Scrieţi următoarele fracţii ordinare sub formă de fracţii zecimale după modelul:
5) 22 )
7 35 13 13 13  4 52
  3,5 ;     0,52 .
2 10 25 52 102 100

18 1 4 23 11
a)  b)  c)  d)  e) 
25 20 125 40 8
8** Scrieţi următoarele numere zecimale sub formă de fracţii ordinare ireductibile,
Matematică. Clasa a V-a

după modelul:
(4
148 37
1, 48  
100 25

a) 0,408 = b) 12,12 = c) 108,6 = d) 22,22 = e) 0,08 = f) 1,004 =


PE 9*** Fie numărul zecimal 0,123456789101112…2011.
a) Din câte cifre este formată partea zecimală?
b) Care este cifra de pe locul 1 000?

108
10* Stabiliţi valoarea de adevăr a următoarelor propoziţii? (încercuiţi răspunsul corect)
3 1 7
a) 3,6  3 (A/F); b) 1,5  1 (A/F); c) 22,14  22 (A/F);
5 5 50
1 1 101
d) 4,04  4 (A/F); e) 0,25  (A/F); f) 50,50  (A/F).
25 25 2
PE 11** Scrieţi sub formă zecimală după exemplul următor:
53 )
1 57 57 125  57 7125
7     = 7,125
8 8 23 103 1000
1 1 1 2
a) 5   b) 23  c) 4   3 
2 100 10 10
7 9 1
d) 2  e) 18  f) 100  
1000 20 100
12*** Găsiţi cifrele, astfel încât următoarele egalităţi să fie adevărate:
xyz 98 xyz13
a) 17,3ab  ; b) 20,0ab  ;
1000 1000
24 xy 3 x5
c) a, b37  ; d) a, 2b  .
1000 100
13*** Scrieţi următoarele fracţii ordinare sub formă de fracţii zecimale:
10 7 10 n 2  10 2011
a) 2012 ; b) n 1 , unde n  ; c) m , n, m  ; n < m; d) .
10 10 10 10 2012
14* Scrieţi numerele:
a) unsprezece întregi şi patru miimi;
b) doi întregi şi cincizeci şi şapte de zecimi.
PE 15** Scrieţi sub formă de fracţii zecimale:
3 7 9 13 25 7 17
a) ; b) ; c) ; d) ; e) ; f) ; g) .
8 20 40 2 16 50 5
16* Scrieţi sub formă de fracţii zecimale:
11 79 213 17 14 102 407
a) ; b) ; c) ; d) ; e) ; f) ; g) .
10 100 1000 1000 1000 100 10
17* Scrieţi sub formă de fracţii zecimale:
4 29 175 1 32 109 14
a) 2 ; b) 3 ; c) 2 ; d) 3 ; e) 2 ; f) 3 ; g) 4 .
Matematică. Clasa a V-a

10 10 10 10 10 10 10
PE 18* Completaţi tabelul pentru următoarele fracţii:
a) 125,342; b) 472,143; c) 999,999; d) 83,012.
Exemplu: 208,497

sute zeci unităţi zecimi sutimi miimi


2 0 8 4 9 7

109
2. Aproximări ale fracţiilor zecimale la ordinul
zecimilor/sutimilor
PE-PP
Exemplu: Aproximare
Prin lipsă Numărul Prin adaos
23 < 23,715 < 24 (cu 1 unitate)
23,7 < 23,715 < 23,8 (cu 1 zecime)
23,71 < 23,715 < 23,72 (cu 1 sutime)
Exemplu: Rotunjire
Numărul Rotunjire la Numărul obţinut
23,4 unităţi 23
17,5 unităţi 18
1,254 zecimi 1,3
208,73 zecimi 208,7
Vezi cifra din dreapta celei la care se face rotunjirea:
– dacă este una dintre cifrele 0; 1; 2; 3; 4, atunci se face aproximare prin lipsă;
– dacă este una dintre cifrele 5; 6; 7; 8; 9, atunci se face aproximare prin adaos.

Probleme rezolvate
PE 1R Care dintre următoarele propoziţii indică valori exacte şi care indică valori aproxi-
mative?
a) Un litru are 1 000 ml.
b) România are peste 19 000 000 de locuitori.
c) Suma dintre 589 şi 512 este egală cu 1 000.
d) Numărul 3,14 reprezintă raportul dintre lungimea cercului şi diametru.
e) Numărul 3,14 este egal cu 3,14000.
Rezolvare: Propoziţiile a) şi e) reprezintă propoziţii care indică valori exacte, celelalte indică
valori aproximative.
PE 2R Se dă numărul a = 125,1451. Completaţi spaţiile punctate cu valorile corespunzătoare.
a) Aproximarea la unitate a numărului a prin lipsă este ……, iar prin adaos este …… .
b) Aproximarea la zecime a numărului a prin lipsă este ……, iar prin adaos este …… .
c) Aproximarea la sutime a numărului a prin lipsă este ……, iar prin adaos este …… .
Matematică. Clasa a V-a

d) Aproximarea la miime a numărului a prin lipsă este ……, iar prin adaos este …… .
Rezolvare: a) 125; 126; b) 125,1; 125,2; c) 125,14; 125,15; d) 125,145; 125,146.

Activităţi de învăţare
1* Rotunjiţi la unităţi următoarele numere zecimale:
a) 0,8; b) 9,3; c) 17,5; d) 2,45; e) 3,75; f) 19,501.
PE 2* Rotunjiţi la zecimi următoarele numere zecimale:
a) 23,287; b) 0,44; c) 1,08; d) 100,001; e) 17,99; f) 21,093.
110
3* Rotunjiţi, pe rând, următoarele numere zecimale: x = 237,41; y = 17,108; z = 29,935.
a) la zecimi; b) la zeci; c) la întregi; d) la sute; e) la sutimi.
PE 4* Rotunjiţi, pe rând, următoarele numere zecimale: x = 21,49; y = 22,51; z = 20,98.
a) la numere naturale; b) la numere zecimale, cu o zecimală.
5* Completaţi tabelul de mai jos după model:
Aproximări
Fracţia
cu 1 unitate cu 1 zecime cu 1 sutime
zecimală
prin prin prin prin prin prin
finită
lipsă adaos lipsă adaos lipsă adaos
8,754
123,123
0,001
1,234
27,025
1 999,991
6* Scrieţi pentru următoarele numere zecimale: x = 12,073; y = 41,172; z = 109,002
aproximările prin lipsă şi prin adaos, ca în exemplul de mai jos:
Exemplu: a = 28,145
Aproximări
Prin lipsă Prin adaos
28 < a = 28,145 < 29 (cu 1 unitate)
28,1 < a = 28,145 < 28,2 (cu 1 zecime)
28,14 < a = 28,145 < 28,15 (cu 1 sutime).
PE 7* Aproximaţi numerele zecimale: x = 1,42; y = 81,275; z = 42,193; t = 250,112
a) prin adaos cu o unitate; b) prin lipsă cu 1 zecime; c) prin adaos cu 1 sutime;
d) prin lipsă cu 1 sutime; e) prin adaos cu 1 miime.
8 Fie numerele: x = 2,813; y = 3,475; z = 12,197; t = 40,025; u = 175,927.
*

Scrieţi aproximările prin lipsă şi prin adaos cu o eroare mai mică decât:
a) o unitate; b) o zecime; c) o sutime.
9* Aproximaţi prin lipsă cu o zecime următoarele numere zecimale:
a) 14,72; b) 0,295; c) 5,87; d) 2,735; e) 0,979.
10* Aproximaţi prin adaos cu o sutime următoarele numere zecimale:
a) 3,126; b) 0,049; c) 27,829; d) 4,107; e) 17,595.
PE 11 *
Rotunjiţi la unităţi următoarele numere zecimale:
Matematică. Clasa a V-a

a) 74,7; b) 39,52; c) 19,4; d) 12,080; e) 0,905.


12* Rotunjiţi la zecimi următoarele numere zecimale:
a) 89,437; b) 102,912; c) 0,999; d) 4,617; e) 0,015.

3. Compararea şi ordonarea fracţiilor zecimale. Reprezentarea


pe axa numerelor a fracţiilor zecimale
PE-PP
 Pentru a compara două fracţii zecimale le „aliniem” după virgulă:
a = 10,738; b = 4,12; a>b
111
Se compară mai întâi părţile întregi, iar dacă acestea sunt egale, se continuă cu
compararea părţilor zecimale ale celor două fracţii zecimale.
x = 23,166; y = 23,160; 6 > 0  x > y
 Reprezentarea pe axa numerelor a unei fracţii zecimale se face, de obicei,
aproximând la unităţi, zeci sau alte ordine de mărime.

Probleme rezolvate
PE 1R Câte numere cu două zecimale sunt cuprinse între 208,3 şi 208,4? Dar cu trei
zecimale?
Rezolvare: Avem 208,31; 208,32; …; 208,39, în total 9 numere cu două zecimale având pro-
prietatea dată. Rezultă imediat că vor fi 99 de numere cu 3 zecimale având proprietatea dată.
PE 2R Reprezentaţi pe axa numerelor fracţia zecimală a = 5,43, aproximând-o prin lipsă
(adaos) o dată la unitate, apoi la zecime.
Rezolvare:
Aproximare
Prin lipsă Prin adaos
5 < a = 5,43 < 6 (cu 1 unitate)
5,4 < a = 5,43 < 5,5 (cu 1 zecime)
0 1 2 3 4 5<a<6

5 5,1 5,2 < 5,4 < a < 5,5 < 6
< 

5,40 5,41 5,42 a=5,43 5,49 5,50


Activităţi de învăţare
PE 1* Comparaţi numerele:
a) 3; 3,8; 2,9; 3,2; 3,6; 3,4; b) 17,1; 16,91; 17,11; 16,19; 17,01; 16,09.
2* Ordonaţi crescător numerele zecimale:
a) 17,4; 16,21; 1,74; 16,12; 14,7; 17; b) 0,13; 0,27; 1,02; 0,9; 1,92; 1,3; 2; 1.
3* Ordonaţi descrescător numerele:
a) 27,4; 24,7; 74,2; 47,2; 72,4; 42,7;
b) 0,321; 0,132; 0,231; 0,213; 0,123; 0,331; 0,122.
4* Care dintre următoarele propoziţii sunt adevărate:
Matematică. Clasa a V-a

a) 1,72 > 17,2 (A/F); b) 0,93 < 0,94 (A/F); c) 123,1 > 12,31 (A/F);
d) 15,423 > 15,432 (A/F); e) 4,444 > 4,44 (A/F); f) 9,991 < 9,919 (A/F).
5* Scrieţi patru numere zecimale:
a) cuprinse între 2,9 şi 3,1;
b) cu partea întreagă 2 şi partea zecimală de două cifre;
c) mai mici decât 4,7 şi mai mari decât 4,6;
d) mai mari decât 0 şi mai mici decât 0,1;
e) cuprinse între 17,21 şi 17,22;
f) mai mici decât 2,11 şi mai mari decât 1,21.
112
PE 6* Ordonaţi crescător numerele:
1 3 10 5 4
a) ; 0, 55; ; 0,8; 0,59; 0, 49 ; b) ; 1, 9; 2, 21; ; ; 2, 01 .
2 4 5 10 20
7** Câte fracţii zecimale cu 3 zecimale sunt cuprinse între 1,07 şi 1,523?
8* Reprezentaţi pe axa numerelor fracţiile zecimale:
a) 4,1; 4,9; 4,3; 3,9; 4,5; b) 9,31; 9,37; 9,3; 9,35.
PE 9* Scrieţi în paranteză numărul zecimal care corespunde fiecărui punct de pe axa
numerelor:
A( ) B( ) C( ) D( ) 8
a) 7    

11 11,1
b)    
M( ) N( ) P( ) Q( )
10** Scrieţi:
a) cea mai mică fracţie zecimală cu partea întreagă 2;
b) cea mai mică fracţie zecimală cu partea fracţionară având trei cifre distincte
(diferite);
c) cea mai mare fracţie zecimală cuprinsă între 8 şi 9 cu partea zecimală având
două cifre;
d) cea mai mare fracţie zecimală cuprinsă între 4,1 şi 4,2 având partea zecimală trei
cifre distincte.
11* Reprezentaţi pe axa numerelor:
 4  36  215 2157 59
a) A(3, 9); B  3  ; C   ; D(3, 7) ; b) 21,53; ; ; 21 .
 10   10  10 100 100
12** a) Cu ajutorul cifrelor 2, 3, 4 scrieţi toate numerele zecimale cu partea întreagă o
cifră şi partea zecimală de două cifre.
b) Pentru toate numerele găsite la punctul a) scrieţi aproximările prin lipsă cu o
zecime. Reprezentaţi aceste aproximări pe axa numerelor.
PE 13** a) Cu ajutorul cifrelor 4, 5, 6 scrieţi toate numerele zecimale cu partea întreagă
de 2 cifre şi partea zecimală de o cifră.
b) Pentru toate numerele găsite la punctul a) rotunjiți la unităţi. Comparaţi numerele
obţinute.
14* Comparaţi următoarele perechi de numere zecimale:
Matematică. Clasa a V-a

a) 1,7 şi 1,77; b) 0,099 şi 0,99; c) 1,23 şi 1,32; d) 4,71 şi 47,1.


7
15* Ordonaţi crescător numerele zecimale: ; 1,69; 1,7; 1,77; 1,707; 1,8; 1,6.
4
8 9
16* Reprezentaţi pe axa numerelor următoarele fracţii zecimale: ; 1,5; 1,2; ; 1,7.
5 5
17 Care sunt coordonatele următoarelor puncte situate pe axa numerelor?
*

8 A( ) B( ) D( ) 9
  
PE 18* Scrieţi trei fracţii zecimale situate între 6 şi 6,1.
113
4. Adunarea şi scăderea fracţiilor zecimale care au un număr
finit de zecimale
PE-PP
 Să efectuăm a + b şi a – b, unde a = 2,1 şi b = 0,972.
Se „aliniază” la virgulă fracţiile zecimale şi se efectuează operaţiile:
a = 2,100 + a = 2,100
b = 0,972 b = 0,972
a + b = 3,072 a – b = 1,128

Probleme rezolvate
PE 1R Fie suma S = 0,10 + 0,11 + 0,12 + … + 0,99. Stabiliţi valoarea de adevăr a
propoziţiei: „S < 49,5”.
Rezolvare: Efectuând calculele, găsim că S = 0,10 + 0,11 + … + 0,99 = 49,05 < 49,5, deci
propoziţia este adevărată.
PE 2R Trei fraţi, Mugurel, Dani şi Ionuţ, au, respectiv, următoarele sume de bani:
Mugurel 15,12 euro, Dani 7,8 euro şi Ionuţ 17,25 euro.
a) Ce sumă au Mugurel şi Dani împreună?
b) Cu câţi euro are mai mult Ionuţ decât Dani?
c) Câţi euro au împreună cei trei fraţi?
Rezolvare: a) Mugurel şi Dani au împreună 15,12 + 7,8 = 22,92 euro; b) Ionuţ are mai mulţi euro
decât Dani cu 17,25 – 7,8 = 9,45 euro; c) Copiii au împreună 15,12 + 7,8 + 17,25 = 40,17 euro.

Activităţi de învăţare
PE 1* Calculaţi:
a) 14,14 + 0,97; b) 130,28 + 19,82; c) 25,43 + 0,04; d) 217,4 + 19,052;
e) 73,2 + 17,008; f) 0,091 + 12,459; g) 14 + 6,23; h) 714 + 15,98.
2* Calculaţi următoarele sume, asociind termenii:
Exemplu: 19,7 + 53,4 + 0,3 + 6,6 = (19,7 + 0,3) + (53,4 + 6,6) = 20 + 60 = 80
a) 4,7 + 0,28 + 5,3 + 0,72; b) 14,2 + 9,8 + 0,2 + 0,8;
c) 2,7 + 4,6 + 4,4 + 6,3; d) 9,1 + 7,9 + 4,6 + 6,4;
e) 2,12 + 0,17 + 1,33 + 6,88; f) 4,25 + 0,75 + 0,5 + 9,5.
3* Calculaţi:
a) 58,16 – 47,28; b) 4,07 – 3,98; c) 104 – 14,09; d) 4,23 – 0,56;
Matematică. Clasa a V-a

e) 83,001 – 3,002; f) 12,2 – 10,45; g) 18 – 7,367; h) 5,375 – 4,009.


PE 4* Efectuaţi operaţiile de mai jos asociind termenii:
a) 41,7 – 28,9 + 38,9 – 11,7; b) 73,2 – 15,3 + 45,3 – 3,2;
c) 1,24 – 2,5 + 4,5 – 0,24; d) 11,7 + 13,2 – 5,2 – 6,7;
e) 2,81 + 7,19 – 0,81 – 5,19; f) 17,24 – 4,6 – 11,24 + 6,6.
5* Efectuaţi:
1 5
a) 5,9   0, 25  1, 75 ; b)  0,75 + 8,3 – 5,3;
10 4
13 2
c)   0,5  1, 4 ; d) 21,75 – 4,25 + 8,5 + 25.
114 2 5
6** Determinaţi cifrele din fiecare egalitate:
a) a, b  b, a  8,8 ; b) ab, ab  0, ba  21,33 ;
c) 0, ab  a 0,0b  10,18 ; d) a,0b  b,0a  11,11 .
PE 7 În supermarket, Diana şi-a cumpărat o pereche de jeanşi cu 47,5 lei şi un CD cu
MA

muzică de 17,25 lei. Câţi bani i-au rămas, ştiind că la intrare avea 100 lei?
8MA Mihai şi-a încărcat cartela de telefon cu 3,5 euro şi a cumpărat un telefon mobil
nou cu 17,25 euro. Întrucât a fost la promoţie, a beneficiat de o reducere de 1,75 euro din
preţul telefonului. Câţi bani i-au rămas, ştiind că avea 25 euro?
9* Fie numerele a = 17,17 şi b = 71,71. Calculaţi:
a) a + b; b) b – a; c) (a  b)  (b  a ) ; d) (a  b)  (b  a ) .
Efectuaţi operaţiile de la punctele c) şi d) în două moduri.
10** Se consideră a = 43,75 şi b = 34,57.
a) Calculaţi a + b şi a – b.
b) Scrieţi aproximările prin lipsă şi prin adaos pentru suma şi diferenţa calculate la a).
c) Scrieţi rotunjirile la zecimi pentru suma şi diferenţa calculate la punctul a).
PE 11* Efectuaţi calculele:
a) 14,9 + 0,28; b) 23,05 + 1,97; c) 0,08 + 10,32; d) 8,32 + 0,109.
12* Efectuaţi calculele:
a) 4 – 0,83; b) 14,1 – 9,85; c) 8,02 – 7,69; d) 4,1 – 1,093.
13 Efectuaţi calculele (eventual asociind termenii):
*

a) 1,71 – 2,45 + 8,29 – 3,55; b) 37,12 + 8,07 + 2,88 – 5,07; c) 4,7 – 3,9 + 1,9 – 5,7.
14* Fie numerele a = 2,8 – 1,5 şi b = 7,3 + 4,4. Rotunjiţi la unităţi suma a + b şi
diferenţa b – a.
PE 15* Efectuaţi calculele:
a) 873,12 – (951,97 – 683,28) – 101,43; b) 45,97 + 83,12 – (89,55 – 47,93);
c) 5,37 – (0,97 + 1,031) – 2,7; d) 12,99 + (4,61 – 3,907) – 8,07.

5. Înmulţirea fracţiilor zecimale care au un număr finit


de zecimale nenule
PE-PP
 Înmulţirea a două fracţii zecimale se efectuează fără a ţine cont de virgulă, iar
produsul obţinut va avea un număr de zecimale cât au împreună cele două fracţii.
Exemplu: 3,01  2 zecimale
Matematică. Clasa a V-a

0,2 1 zecimală
0,602 3 zecimale
 Înmulţirea unei fracţii zecimale cu un număr natural:
3,01  2 zecimale
2 0 zecimale
6,02 2 zecimale
 Înmulţirea unei fracţii zecimale cu o putere a lui 10:
218,137  3 zecimale
100 0 zecimale
21813,700 3 zecimale
115
Probleme rezolvate
PE 1R Determinaţi numărul care este de 1 000 de ori mai mare decât diferenţa dintre 2,7
şi 17,34.
Rezolvare: 1 000  (23,7 – 17,34) = 1 000  6,36 = 6 360. Numărul cerut este 6 360.
PE 2R Ştiind că 3a + 5b = 5,7 şi a + c = 1,3, calculaţi:
a) (4a + 5b + c); b) (5a + 5b + 2c).
Rezolvare: a) Avem (3a + 5b) + (a + c) = 4a + 5b + c = 5,7 + 1,3 = 7; b) Folosind punctul a),
avem: (4a + 5b + c) + (a + c) = 5a + 5b + 2c = 7 + 1,3 = 8,3. De aici rezultă (4a + 5b + c) 
 (5a + 5b + 2c) = 7  8,3 = 58,1.

Activităţi de învăţare
PE 1* Calculaţi:
a) 17,3  10; b) 0,08  10; c) 24,14  100;
d) 12,5  100; e) 0,01  1 000; f) 53,4  1 000.
2 Calculaţi:
*

a) 11,1  102; b) 4,08  10; c) 27,008  103;


4 2
d) 0,19  10 ; e) 11,011  10 ; f) 4,102  103.
3* Calculaţi:
a) 14,3  7; b) 0,07  12; c) 1,09  25;
d) 4,2  (2,8  10); e) (1,75  100)  2,4; f) (0,02  100)  4,82.
4 Calculaţi:
*

a) 1,7  2,5; b) 0,25  14,1; c) 2,73  11,9;


d) 2,04  0,27; e) 51,2  1,07; f) 0,007  24,15.
5 Calculaţi folosind proprietăţile înmulţirii numerelor zecimale:
*

a) 5  0,7  20; b) 0,5  13,4  2; c) 0,125  8  7,2;


d) 14,71  0,37  100; e) 1,25  70,28  40; f) 20  15,2  4,5.
PE 6 Calculaţi folosind proprietăţile înmulţirii numerelor zecimale:
**

a) 1,4  2,7 + 0,3  1,4; b) 11,3  5,4 + 11,3  7,6;


c) 0,25  31,5 + 18,5  0,25; d) 2,7  4,2 – 4,2  1,7;
e) 3,22  9,75 – 4,75  3,22; f) 1,5  4,12 – 3,12  1,5.
7** Calculaţi:
a) (0,3 + 1,54 + 1,7 + 2,46)  7,2; b) (1,25 – 7,9 + 13,9 – 0,25)  0,8;
Matematică. Clasa a V-a

2 100
c) 0,7  10 + 0,07  10 + … + 0, 0...7
  10 ;
100 cifre
2 50
d) 1,13  10 + 0,113  10 + … + 0,00...113
   10 .
51 cifre

8MA Dan face jogging în fiecare seară. El aleargă pe aleile 0,7 km


unui parc cu forma şi dimensiunile din figura alăturată. Face două
ture şi aleargă 1 km în 3 minute. Cât timp durează antrenamentul? 1,4 km
9MA Familia pleacă în vacanţă în Croaţia. Itinerariul este Iaşi-Budapesta-Split, traseu
în lungime de 1 600 km. Maşina consumă 6,2 ℓ/km, iar 1 ℓ de benzină costă 1,3 euro. Cât
costă deplasarea familiei în vacanţă (dus-întors)?
116
PE 10MA Colegiul îşi dotează o sală multimedia cu tablete PC. Costul unei tablete este de
225,7 euro, iar numărul posturilor de lucru este 28. Magazinul care vinde tabletele oferă
şcolii un discount de 7,25 euro pentru fiecare tabletă. Care este costul total al investiţiei?
11* Calculaţi:
a) 0,08  10; b) 0,08  102; c) 0,08  103;
d) 1,2  1 000; e) 27,42  10; f) 15,1  100.
12 Calculaţi:
*

a) 8,2  15; b) 9,4  25; c) 0,88  5; d) 6,4  4,5; e) 3,75  1,2.


13 Calculaţi:
*

a) 7,3  4,2; b) 1,52  0,5; c) 0,75  0,4; d) 2,25  1,36; e) 0,7  4,125.
PE 14* Efectuaţi următoarele înmulţiri (eventual comutând termenii):
a) 1,25  7,17  0,8; b) 8,5  1,33  2,4; c) 0,25  19,35  0,4.
15* Efectuaţi următoarele înmulţiri şi rotunjiţi produsul la unităţi:
a) 8,3  9,7; b) 1,2  4,5; c) 0,9  25,3; d) 1,7  22,3.

6. Ridicarea la putere cu exponent natural a unei fracţii


zecimale cu număr finit de zecimale
PE-PP
Exemplu: 1,243 = 1,
  1,
24  24  1, 
24
de 3 ori

 Dacă a este o fracţie zecimală finită, atunci:


a n  a
 a
 ...
 a , n  , n  2
 n ori
 1
a  a , unde a = bază, n = exponent.
 0
a  1

Observaţie: 00 nu are sens.
 Proprietăţi:
1. a m  a n  a m  n ; 2. a m : a n  a m  n , m  n;
3. (a m ) n  a m  n ; 4. a n  b n  (a  b) n ;
5. a n : b n  (a : b) n , unde a, b sunt fracţii zecimale finite, iar n şi m sunt numere naturale.
Matematică. Clasa a V-a

Probleme rezolvate
PE 1R Aflaţi aria unui pătrat cu lungimea laturii de 2,12 cm.
Rezolvare: Aria pătratului va fi 2,12  2,12 = (2,12)2 = 4,4944 cm2.
2 2
PE 2R Determinaţi numărul a, b dacă a, b08 = 2  (0,7 + 0,7 + 1,3)  1,96.

   
2 2
Rezolvare: Avem a, b08 = 22(0,7 + 0,7  1,3)2  (1,4)2; a, b08 = (2  0,7  2,3  1,4)2, de

unde a, b08 = (1,4)2  2,3 = 4,508. Atunci a, b = 4,5.


117
Activităţi de învăţare
PE 1* Calculaţi:
3 2
2 1
a) 1,22 = b) 0,33 = c) 0,252 = d) 2,52 = e)    f)   
5 4
2* Scrieţi următoarele produse sub formă de puteri:
a) 1,2  (1,2)2  (1,2)3 = b) 0
,5
0,5 
... ,5 
0
10
c) 2,4  (2,4)2  (2,4)3  …  (2,4)100 = d) 0,1  (0,1)0  (0,1)7  (0,1) =
3* Calculaţi:
a) 7,12 – 7,1  10 + 7,1  2,9 = b) 0,22 + 0,33  2 – 0,22  0,6 =
3 2 2
c) 0,75 – 0,75  0,75 + 1,2  100 = d) 3,42 – 3,4  0,1 + 3,4  1,7 =
PE 4* Efectuaţi următoarele operaţii, scriind rezultatul sub formă de puteri:
13
 9 
a) (1,2)7  (1,2)  (1,2)5 = b) (0,45)12  (0,45)8    
 20 
12 6 5
c) (0,2) : (0,2) : (0,2) = d) (10,99) : (10,99)99  (11 – 0,01) =
100

e) (7,3)8  (7,3)  (7,3)9 = f) (1,11)11 : (1,11)  (1,11)111 =


5 Efectuaţi următoarele operaţii, scriind rezultatul sub formă de puteri:
*

3
a) (0,3)24 = b) (1,25) 2  c) {(17,17)23}4 =
3 2
d) (0,9)2  [(0,9)2 ]3  (1  0,1)3  e) {(1,25)77}7 = f) (…(((0,1)2)3)4…)100 =
(puteţi folosi notaţia n! = 1  2  3  …  n).
6* Efectuaţi următoarele operaţii, scriind rezultatul sub formă de produs:
a) (4,5)8  108 : 98 = b) (2,25)10  410 : 910 =
c) (1,5)3  (6,4)3 = d) (0,2)2  (0,5)2  102 =
7 Comparaţi următoarele numere zecimale:
*

a) 1,23 cu 1,24; b) 0,13 cu 0,12; c) 2,22 cu 2,23; d) 0,53 cu 0,54.


Ce observaţi? Încercaţi să găsiţi o regulă.
PE 8* Aflaţi aria unui pătrat cu lungimea laturii de: l A = l2
a) l = 1,1 m; b) l = 0,2 m;
c) l = 0,25 m; d) l = 9,9 m. l
9 Găsiţi numărul zecimal cu partea fracţionară de o cifră, astfel încât să aibă loc, pe
**

rând, relaţiile:
Matematică. Clasa a V-a

a) 1,2 < a2 < 1,3; b) 1,4 < a2 < 1,5; c) 0,8 < a2 < 1; d) 0,12 < a3 < 0,13.
10 Efectuaţi:
*

a) 1,12 = b) 0,92 = c) 2,52 =


PE 11* Calculaţi, scriind rezultatul sub formă de putere:
a) (4,2)3  (4,2)5  4,2 = b) (0,01)2  (0,01)4  0,01 = c) (1,7)7  (1,7)17  (1,7)117 =
12* Calculaţi:
a) (0,8)4 : (0,8)2 = b) (2,4)5 : (2,4)4 : 2,4 = c) (8,3)2016 : (8,3)2015 : (8,3)0 =
13 Efectuaţi operaţia de mai jos, scriind rezultatul sub formă de putere:
*

4
a) (2,1)43 = b) {(1,4)27}9 = c) (5,8)03 = d) (14,7)2 3 =
118
14* Efectuaţi calculele după modelul următor: (1,5  4,3)3 = 1,53  4,33
a) (0,1  0,2  0,3)9 = b) (8,7  5,3  4,2)23 = c) (4,9  3,7  0,9)79 =

PE-PP 7. Recapitulare şi sistematizare prin teste


 Se acordă 1 punct din oficiu.

 TESTUL 1 
SUBIECTUL I (3 puncte) Completaţi spaţiile punctate.
47
(0,5p) 1. Scrisă sub formă zecimală, fracţia este egală cu ..................................... .
100
(0,5p) 2. Scris sub formă de fracţie ordinară ireductibilă, numărul 0,12 este egal cu ........ .
(0,5p) 3. Cifra zecimilor numărului 17,325 este ............. .
(0,5p) 4. Partea întreagă a numărului 0,25 este ............... .
(0,5p) 5. Numărul 42,067, rotunjit la sutimi, se scrie ........................... .
(0,5p) 6. Aproximarea prin lipsă cu o sutime a fracţiei zecimale 2,715 este .................... .

SUBIECTUL al II-lea (3 puncte) Scrieţi rezolvările complete.


7
(1p) 1. Transformaţi în fracţie zecimală printr-o amplificare convenabilă.
125
(1p) 2. Reprezentaţi pe axa numerelor următoarele fracţii zecimale: 1,7; 2,2; 1,3; 2,6.
    
1 1,5 2 2,5 3
(1p) 3. Scrieţi patru fracţii zecimale cuprinse între 0,1 şi 0,2.

SUBIECTUL al III-lea (3 puncte) Scrieţi rezolvările complete.


 3 3  
2
3
2

(1p) 1. Efectuaţi: (3,75  2, 25)2        0,8   .


 2 4   10 
(1p) 2. Aflaţi un număr x, ştiind că dacă îl înmulţim cu 2, obţinem acelaşi rezultat ca
3
atunci când îl adunăm cu .
2
(1p) 3. Ordonaţi crescător numerele zecimale: 1,21; 1,12; 2,11; 2,21; 11,2; 2,12.

 TESTUL 2 
Matematică. Clasa a V-a

42
(1p) 1. Scrieţi următoarea fracţie ordinară ca o fracţie zecimală:  ….
100
(1p) 2. Aproximaţi prin lipsă cu o zecime numărul zecimal 14,93 = … .
(1p) 3. Rotunjiţi la zecimi numărul 7,94 = … .
(1p) 4. Ordonaţi descrescător numerele: 1,42; 2,41; 4,21; 2,14; 4,12; 1,24.
(1p) 5. Precizaţi coordonata punctului M: … .
0 M 1

119
(1p) 6. Care fracţie zecimală este mai mare: x = 0,1021 sau y = 0,1012: …?
(1p) 7. Calculaţi:
a) 0,01 + 9,99; b) 9,01 – 2,02; c) 4,05  1,32; d) (1,3)2.
3 2
(1p) 8. Efectuaţi: (0,9 + 2,2)  10 – 4,9  (0,1) : (0,1) .
(1p) 9. Mihai se uită la semnele făcute pe tocul uşii. La 5 ani avea 1,15 m, la 7 ani cu
0,18 m mai mult, iar în prezent are de 1,2 ori mai mult decât la 5 ani. Cu cât a
crescut în înălţime de la 7 ani până astăzi?

 TESTUL 3 
143
(1p) 1. Scrieţi următoarea fracţie ordinară ca o fracţie zecimală: =….
10
(1p) 2. Aproximaţi prin adaos cu o zecime numărul zecimal 23,57 = … .
(1p) 3. Rotunjiţi la sutimi numărul 2,341 = … .
(1p) 4. Scrieţi trei numere zecimale cuprinse între 3,1 şi 3,2: … .
(1p) 5. Precizaţi coordonata punctului A: … .
5,2 A 5,3

(1p) 6. Ordonaţi crescător numerele: 7,23; 7,13; 7,08; 7,49; 7,21; 7,32.
(1p) 7. Calculaţi:
a) 1,43 + 100,68; b) 5 – 0,01; c) 0,02  103; d) (1,2)3.
2 2
(1p) 8. Efectuaţi: (0,1)  8,7  10 – 0,7  10  (4,25 + 0,575  10).
(1p) 9. Dan face o excursie cu bicicleta. În prima zi parcurge 4,7 km, a doua zi cu
1,6 km mai puţin decât în prima zi, iar a treia zi de 1,5 ori mai mult decât în primele
două zile. Cât a fost lungimea drumului parcurs de Dan?

 TESTUL 4 
(1p) 1. Scrieţi fracţia 10,25 ca fracţie ordinară ireductibilă: … .
(1p) 2. Rotunjiţi la zecimi numărul zecimal 2,47 = … .
(1p) 3. Aproximaţi prin lipsă la sutimi numărul zecimal 13,124 = … .
(1p) 4. Scrieţi trei numere zecimale cuprinse între 0,24 şi 0,26: … .
(1p) 5. Reprezentaţi pe axa numerelor următoarele numere zecimale: A(3,4); B(3,7);
C(3,1); D(3,9).
1 2 1
Matematică. Clasa a V-a

(1p) 6. Ordonaţi descrescător numerele: ; 0, 3; ; 0, 23; .


4 5 2
(1p) 7. Calculaţi:
a) 2,28 + 1,75; b) 12,5 – 2,51; c) 4,02  103; d) (0,1)3.
2
(1p) 8. Efectuaţi: 1,4  5,2 – 1,4  0,2  (3,1) – 0,061  10.
(1p) 9. Cristina şi-a cumpărat din mall un telefon mobil şi o pereche de pantofi. Pantofii
au costat 83,5 lei, iar telefonul a fost de 1,2 ori mai scump decât pantofii. La preţul
telefonului a avut o reducere de 14,25 lei. Cristina avea 200 lei de cumpărături. Cât
i-a mai rămas?

120
 TESTUL 5 
(1p) 1. Calculaţi:
a) 7,2  14,25 + 5,75  7,2 = …; b) (8,31  5,4 – 5,4  7,31)2  100 = … .
(1p) 2. Scrieţi fracţia 6,25 ca o fracţie ordinară ireductibilă: … .
1723
(1p) 3. Scrieţi fracţia ordinară ca fracţie zecimală: … .
200
(1p) 4. Precizaţi coordonatele punctelor M şi N sub formă de fracţie zecimală: … .
M N
0 1 2 3 832
(1p) 5. Aproximaţi prin adaos şi prin lipsă la sutimi fracţia , transformând-o întâi
25
în fracţie zecimală: … .
(1p) 6. Ordonaţi crescător fracţiile zecimale: 2,73; 2,77; 2,37; 2,33; 2,32; 2,23.
(1p) 7. Scrieţi trei fracţii zecimale cuprinse între 8,71 şi 8,72.
(1p) 8. Fie x = 1,5. Calculaţi:
a) x2; b) 2x; c) x2 + 2x + 1; d) x + 1; e) (x + 1)2.
Comparaţi rezultatele de la punctele c) şi e).
(1p) 9. Luca merge la meciul de fotbal al echipei naţionale. Biletul de acces costă 75 lei,
un tricou 83,5 lei, iar hot-dogul şi sucul costă 17,35 lei. Luca are 200 lei econo-
misiţi. Câţi lei îi vor rămâne după cheltuielile cu meciul?

8. Probleme pentru pregătirea concursurilor şcolare


SM 1. Fie fracţia zecimală x = 0,1011011101111… . Calculaţi suma primelor 2 012
zecimale. (Vasile Scurtu, Bistriţa, Gazeta Matematică, 6-7-8/2011)
2. Calculaţi suma: S = 0,1 + 2,3 + … + 6,7 + 8,9 + 10,11 + 12,13 + … + 98,99 +
+ 100,101 + … + 998,999 + 1 000,1001 + … + 2 012,2013.
3. Fie numărul A  0, ab  0, bc  0, ca , unde a, b, c sunt cifre nenule şi distincte.
a) Determinaţi valoarea minimă şi maximă a numărului A.
b) Aflaţi cel mai mic număr natural nenul n pentru care n  A   şi a + b + c = 20.
c) Câte perechi de numere naturale nenule (m, n) au proprietatea că (m + n)  A  ,
unde m  10 şi n  10? („Pitagora”, Rm.-Vâlcea, 2010)
4. Suma numerelor de pe fiecare linie, de pe fiecare coloană sau de pe fiecare
Matematică. Clasa a V-a

diagonală a următorului pătrat magic este aceeaşi. Aflaţi cifrele a, b, c, d, e.

0, a 0, b 0,8

1 0, c 0, d

0,2 0, e 0,7
SM 5. Arătaţi că numărul natural x este pătrat perfect, ştiind că verifică relaţia:
0,1  x + 0,3  x + 0,5  x + … + 29,9  x = 9 000.
(O.J.M., Constanţa, 2010)
121
Capitolul VIII. NUMERE RAŢIONALE
POZITIVE. FRACŢII ZECIMALE (II)
PP Competenţe specifice:
 Alegerea formei de prezentare a unui număr raţional pozitiv şi utilizarea
de algoritmi pentru optimizarea calculului cu fracţii zecimale
 Interpretarea matematică a unor probleme practice prin utilizarea
operaţiilor cu fracţii zecimale şi a ordinii efectuării operaţiilor

1. Împărţirea a două numere naturale cu rezultat fracţie


zecimală. Transformarea unei fracţii ordinare într-o fracţie
zecimală. Periodicitate
PE-PP
a
● Orice fracţie ordinară se poate transforma în fracţie zecimală prin împărţirea lui
b
a la b.
a 11
Exemple: 1.  ; 11 = 11,0 = 11,00 (se pot adăuga oricâte cifre de 0 după virgulă)
b 9
11,00 : 9 = 1,22
9
20
18
=20
18
=2
Observaţii: Împărţirea poate continua. Restul se repetă şi câtul conţine o cifră (sau grup
11
 1, (2) . Cifra din paranteză (sau grupul de cifre): perioadă.
de cifre) care se repetă. Scriem
9
Fracţia zecimală cu perioada imediat după virgulă: fracţie zecimală periodică simplă.
a 71
2.  71 = 71,000…
Matematică. Clasa a V-a

b 330
71,000… : 330 = 0,21515… Fracţia zecimală are o parte neperiodică
0 (cifra 2) şi o parte periodică (grupul de cifre
710 71
15). Scriem  0, 2(15). Fracţia zecimală
660 330
500 obţinută se numeşte fracţie zecimală
330 periodică mixtă.
1700 Orice fracţie ordinară al cărei numitor
1650 conţine şi factori diferiţi de 2 sau 5 se poate
=500 scrie ca o fracţie zecimală periodică (simplă
122 sau mixtă).
Probleme rezolvate
PE 1R Carmen a tăiat o panglică de 51,578 cm lungime în 17 părţi. Ce lungime are
fiecare parte?
Rezolvare: Avem 51,578 17
51 3,034 Fiecare parte va avea o lungime de 3,034 cm.
==
57
51
=68
=68
===
PE 2R O prăjitură cântăreşte 18,79 kg. Ea urmează să fie împărţită în 13 bucăţi de
greutate egală. Rotunjiţi greutatea unei bucăţi de prăjitură la cea mai apropiată zecime,
apoi la cea mai apropiată sutime.
Rezolvare: Aflăm câtul împărţirii lui 18,79 cu două, respectiv cu trei zecimale exacte. Ob-
ţinem 18,79 : 13 = 1,44, iar 18,79 : 13 = 1,445. Dacă rotunjim bucata de prăjitură la o zecime
va cântări 1,4, iar dacă rotunjim bucata de prăjitură la o sutime va cântări 1,45 kg.

Activităţi de învăţare
PE 1* Calculaţi:
a) 17 : 4 = b) 123 : 6 = c) 25 : 8 =
d) 297 : 12 = e) 14 : 70 = f) 1 : 125 =
2* Efectuaţi împărţirile cu două zecimale exacte. Rotunjiţi rezultatele la zecimi:
a) 17 : 5 = b) 19 : 7 = c) 23 : 6 =
d) 215 : 11 = e) 197 : 13 = f) 308 : 17 =
3* Scrieţi următoarele fracţii ordinare ca fracţii zecimale:
17 39 101 43 27 111
a)  b)  c)  d)  e)  f) 
8 16 20 25 50 40
PE 4* Scrieţi sub formă de fracţii zecimale periodice simple următoarele fracţii ordinare:
11 29 35 124 98 108
a)  b)  c)  d)  e)  f) 
3 3 11 9 6 81
PE 5* Scrieţi sub formă de fracţii zecimale periodice mixte următoarele fracţii ordinare:
46 75 67 28 113 1111
a)  b)  c)  d)  e)  f) 
Matematică. Clasa a V-a

12 18 6 15 6 12
6** Aproximaţi prin lipsă cu o sutime următoarele fracţii zecimale periodice:
a) 0,(3) = b) 2,(14) = c) 19,(7) =
d) 5,(08) = e) 14,2(7) = f) 1,21(3) =
7** Rotunjiţi la sutimi următoarele fracţii zecimale periodice:
a) 3,(12) = b) 1,(7) = c) 91,0(4) =
d) 6,8(35) = e) 17,(38) = f) 12,1(56) =
8 Aflaţi cifra situată pe locul 2 016 după virgulă, pentru fracţiile zecimale periodice:
**

a) 1,4(17); b) 0,21(923);
c) 25,1234(5678); d) 0,010203…09(87654321).
123
9** Calculaţi suma primelor 2 012 cifre după virgulă, pentru următoarele fracţii zeci-
male periodice:
a) 14,21(7); b) 8,(963); c) 10,567(1234); d) 23,1(023).
 2 1 13 17 29 83 
PE 10** Se consideră mulţimea de fracţii ordinare A   ; ; ; ; ; .
 25 7 6 8 3 9 
Scrieţi submulţimile lui A care conţin doar:
a) fracţii zecimale finite;
b) fracţii zecimale periodice simple;
c) fracţii zecimale periodice mixte.
PE 11* Efectuaţi următoarele împărţiri:
a) 12 : 5 = b) 17 : 3 = c) 29 : 7 =
12* Scrieţi următoarele fracţii ordinare ca fracţii zecimale:
7 25 13
a)  b)  c) 
8 40 25
13* Scrieţi sub formă de fracţie zecimală periodică următoarele fracţii ordinare:
5 19 51 6
a)  b)  c)  d) 
9 6 18 7
14** Aproximaţi prin lipsă la sutimi următoarele fracţii periodice:
a) 0,1(6) = b) 1,(74) = c) 5,0(67) =
PE 15 Rotunjiţi la zecimi următoarele fracţii periodice:
**

a) 21,3(4); b) 9,(45); c) 17,(3).

2. Împărţirea unei fracţii zecimale finite la un număr natural


nenul. Împărţirea unui număr natural la o fracţie zecimală
finită. Împărţirea a două fracţii zecimale finite
PE-PP
1* Împărţirea unei fracţii zecimale finite la un număr natural nenul
Exemple:
12,45 : 15 = 0,83
0
124
120
== 45
Matematică. Clasa a V-a

45
==
Se împarte partea întreagă, apoi se trece virgula la cât, după care se continuă împăr-
ţirea.
12,45 : 10 = 1,245; 0,02 : 100 = 0,0002
1 zero 2 zerouri
virgula se mută virgula se mută
1 poziţie la stânga 2 poziţii la stânga

124
2* Împărţirea unui număr natural la o fracţie zecimală finită
Exemple:
2 : 0,08 = 200 : 8 = 25 1 : 0,003 = 1000 : 3 = 333,(3)
2 cifre  2 zerouri 3 cifre  3 zerouri

Probleme rezolvate
PE 1R Determinaţi două numere naturale consecutive care au câtul egal cu 1,04.
Rezolvare: Notăm cu x, respectiv x + 1 cele două numere consecutive. Obţinem că x + 1 =
= 1,04  x, de unde x = 25. Cele două numere vor fi 25, respectiv 26.
 
PE 2R Arătaţi că m este număr natural, unde m  a, b  b, a :1,1.

 b a  11(a  b) 11
Rezolvare: m   a   b   :1,1  :  a  b . Cum a, b sunt cifre nenule,
 10 10  10 10
rezultă că m = a + b este număr natural.

Activităţi de învăţare
PE 1* Calculaţi:
a) 23,4 : 10 = b) 23,4 : 100 = c) 23,4 : 103 = d) 0,1 : 10 =
2
e) 0,1 : 10 = f) 0,1 : 1 000 = g) 71,9 : 100 = h) 71,9 : 1 000 =
2* Calculaţi cu două zecimale exacte:
a) 1,75 : 12 = b) 81,4 : 7 = c) 0,18 : 11 =
d) 32,5 : 9 = e) 107,3 : 15 = f) 44,72 : 13 =
3* Aflaţi câtul următoarelor împărţiri:
a) 0,144 : 0,6 = b) 7,4 : 0,37 = c) 0,051 : 1,7 =
d) 25,6 : 0,16 = e) 1 : 0,008 = f) 0,0625 : 2,5 =
PE 4* Efectuaţi împărţirile, calculând câtul cu două zecimale egale:
a) 1,17 : 0,21 = b) 4,4 : 0,5 = c) 2,025 : 0,15 =
d) 12,36 : 1,2 = e) 4,5 : 0,015 = f) 1,225 : 0,35 =
5* Efectuaţi împărţirile şi aproximaţi câtul prin adaos cu o sutime:
a) 2 : 4,5 = b) 8,17 : 3 = c) 10,21 : 0,51 = d) 0,78 : 3,9 =
6* Suma a două numere zecimale este 11,73, iar unul dintre ele este de 50 de ori mai
mare decât celălalt. Aflaţi numerele.
7MA La cofetărie, Ali scoate din cuptor o tavă cu baclavale. O cântăreşte şi obţine
Matematică. Clasa a V-a

2,85 kg. Ştiind că tava goală cântăreşte 1,25 kg şi o singură baclava cântăreşte 0,025 kg,
câte baclavale are Ali în tavă?
8MA Antrenorul echipei de fotbal are de ales între doi atacanţi: Adi, care a jucat
17 meciuri şi a înscris 11 goluri, şi Dani, care a jucat 13 meciuri şi a înscris 9 goluri. Care
dintre cei doi fotbalişti este mai eficient?
9MA Delia vrea să meargă în tabără. Are de ales dintre două variante:
A. 4 zile la preţul de 83,5 euro; B. 7 zile la preţul de 137,5 euro.
Care variantă este mai avantajoasă? Calculaţi costul unei zile petrecute în tabără.
PE 10* Efectuaţi următoarele împărţiri:
a) 1,72 : 102 = b) 0,4 : 102 = c) 71,9 : 103 = 125
11* Calculaţi cu două zecimale exacte:
a) 31,3 : 7 = b) 15,9 : 11 = c) 4,9 : 6 =
12 Aflaţi câtul următoarelor împărţiri:
*

a) 0,625 : 2,5 = b) 2,89 : 1,7 = c) 0,528 : 2,56 =


13* Efectuaţi împărţirile, calculând câtul cu două zecimale exacte:
a) 3,17 : 0,14 = b) 21,9 : 1,42 = c) 0,09 : 2,3 =
PE 14 Efectuaţi împărţirile şi aproximaţi câtul prin lipsă cu o zecime:
*

a) 14,72 : 1,9 = b) 26,93 : 0,7 = c) 8,5 : 0,12 =

3. Transformarea unei fracţii zecimale într-o fracţie ordinară


PE-PP
● O fracţie zecimală finită se transformă într-o fracţie ordinară astfel: numărătorul ei
este egal cu numărul obţinut prin eliminarea virgulei, iar numitorul este o putere a lui zece,
având exponentul egal cu numărul de zecimale.
(2 (4
14 7 24 6
Exemple: 1. 1,4 =  2. 0,24 = 
10 5 100 25
1 cifră 2 cifre
1 zero 2 zerouri
● O fracţie zecimală periodică simplă cu partea întreagă nulă se transformă într-o
fracţie ordinară astfel: numărătorul ei se obţine din numărul zecimal prin omiterea
virgulei, iar numitorul este format din atâtea cifre de 9 câte cifre are perioada.
6 2 15 5 135 15 5
Exemple: 1. 0, (6)   ; 2. 0,(15) =  ; 3. 0,(135) =   .
9 3 99 33 999 111 37
● O fracţie zecimală periodică mixtă cu partea întreagă nulă se transformă într-o
fracţie ordinară astfel: numărătorul ei este diferenţa dintre numărul natural format din
partea neperiodică urmată de perioadă şi numărul natural format din partea neperiodică, iar
numitorul este format din atâtea cifre de 9 câte cifre are perioada şi atâtea cifre de zero
câte cifre are partea neperiodică.
36 4 2 16  1 15 1
Exemple: 1. 0, 0(36)    ; 2. 0,1(6) =   ;
990 110 55 90 90 6
415  4 411 137
3. 0,4(15) =   .
990 990 330
Observaţie. Dacă fracţia periodică simplă sau mixtă are partea întreagă nenulă,
Matematică. Clasa a V-a

aceasta se adună cu fracţia ordinară obţinută după regula de mai sus.


3 39 13 13  1 12 372 62
Exemple: 1. 4,(3) = 4   ; 2. 4,1(3) = 4 4   .
9 9 3 90 90 90 15

Probleme rezolvate
PE 1R Determinaţi valoarea expresiei E  0, (a )  0, 0(b)  0, 00(c)   900 .
 
a b c  100a  10b  c
Rezolvare: Avem 0,(a)  0,0(b)  0,00(c)   900      900   900 
 9 90 900  900
= 100a + 10b + c = abc .
126
1
PE 2R Transformaţi fracţia în fracţie zecimală periodică şi apoi fracţia zecimală
13
obţinută în fracţie ordinară. Determinaţi un multiplu de 13 format numai cu cifra 1.
1 76923 8547
Rezolvare:  0,(076923)   . Multiplul căutat este 13  8547 = 111 111.
13 999999 111111

Activităţi de învăţare
PE 1* Scrieţi următoarele numere zecimale sub formă de fracţii ordinare:
a) 1,(3) = b) 0,(24) = c) 20,(7) = d) 2,(123) = e) 0,(72) = f) 19,(45) =
2* Transformaţi fracţiile zecimale finite în fracţii ordinare:
a) 0,8 = b) 22,4 = c) 1,75 = d) 11,125 = e) 7,025 = f) 5,45 =
3 Scrieţi următoarele numere zecimale sub formă de fracţii ordinare:
*

a) 0,4(3) = b) 1,23(7) = c) 2,4(81) =


d) 0,0(27) = e) 4,2(65) = f) 17,1(5) =
4 10
PE 4* Ordonaţi crescător numerele: 1,(2); ; 1,(21); 1,(12); .
3 9
5** Aflaţi cifra x, astfel încât să aibă loc egalităţile:
4 13 19 25
a)  0, ( x) ; b) 2,1( x)  ; c) 2, ( x)  ; d)  4,1( x) .
9 6 9 6
PE 6* Comparaţi următoarele numere:
7 201 21 55
a) şi 0,(2); b) şi 2,(48); c) şi 0,(28); d) şi 3,0(6).
33 82 77 18
7* Transformaţi fracţiile zecimale finite în fracţii ordinare:
a) 0,175; b) 2,4; c) 18,25.
8* Scrieţi următoarele fracţii zecimale periodice simple sub formă de fracţii ordinare:
a) 4,(5); b) 1,(27); c) 0,(72).
9 Scrieţi următoarele fracţii zecimale periodice mixte sub formă de fracţii ordinare:
*

a) 8,4(2); b) 0,1(28); c) 14,01(46).


8 5 3
10* Ordonaţi crescător numerele: ; 1,66; ; ; 1,6; 1,609.
5 3 2
PE 11* Comparaţi următoarele numere:
4 19
a) şi 0,(21); b) şi 2,(7).
Matematică. Clasa a V-a

18 7

4. Ordinea efectuării operaţiilor


PE-PP
În rezolvarea exerciţiilor în care apar operaţii cu numere zecimale, ordinea efectuării
operaţiilor şi desfacerea parantezelor respectă următoarele reguli:
1. Dacă nu sunt paranteze, operaţiile se efectuează în următoarea ordine:
● ridicarea la putere (operaţie de ordinul al treilea);
● înmulţirea şi împărţirea (operaţii de ordinul al doilea);
● adunarea şi scăderea (operaţii de ordinul întâi). 127
2. Dacă sunt paranteze, atunci ordinea calculelor este următoarea:
● se efectuează calculele din parantezele rotunde (mici);
● se efectuează calculele din parantezele pătrate (mari);
● se efectuează calculele dintre acolade, respectând în fiecare paranteză ordinea
de la 1.

Probleme rezolvate
PE 1R Descoperiţi greşeala în şirul de egalităţi A = 2,8  4,5 – 1,7  5,2 = 12,6 – 1,7  5,2 =
= 10,9  5,2 = 56,68 şi scrieţi rezultatul corect.
Rezolvare: S-a greşit în antepenultima egalitate, când s-a făcut diferenţa şi apoi înmulţirea.
Calculul corect este: A = 2,8  4,5 – 1,7  5,2 = 12,6 – 8,84 = 3,76.
PE 2R Puneţi paranteze pentru a avea egalitate: 1,4  2,1 – 0,3 : 2 = 1,26.
Rezolvare: 1,4  (2,1 – 0,3) : 2 = 1,26.

Activităţi de învăţare
PE 1* Calculaţi:
a) 1,25  10 – 4,2 : 3 = b) 2,4 : 0,6 + 9,3  10 =
c) 17,1 : 0,3 – 4,2  10 = d) 0,09  100 + 2,751 : 0,03 =
e) 5,25  4 + 14,4 : 0,9 = f) 42,3 : 0,09 – 1,25  100 =
2* Calculaţi:
a) 0,22  10 – 2,4 : 6 = b) 1,32  102 – 6,9 : 0,1 =
3
c) 0,1  0,02  10 + 3,5 : 0,2 = d) 5,2  4 – 2,12  4,1 =
2
e) 3,6 : 0,012 + 0,8  10 = f) 3,25 : 10 + 1,25  0,5 =
3 Calculaţi:
**

a) 0,5  (4,5 – 3,3) + 9,1 : 1,3 = b) 0,2  4 + 3,2  100 + 2,5  (7 + 1,2 : 0,01) =
c) (0,43 – 0,72 : 4)  0,01 + 2,5  0,22 = d) 2,5 : 10 + 0,5  2,4 + 10  (25,3  2,75 – 40 =
e) 0,82 + (22,2 – 6)  0,5 : 0,8 = f) 0,7  (4,5 : 0,2 + 3,5 : 0,4 – 0,5 : 0,1) =
PE 4 Calculaţi:
*

a) 2,25  1,22 + 2,25  1,06 – 2,252 = b) 0,1  19,7 – 0,1  11,4 + 0,12 =
c) 1,1  2,4 + 2,2  7,5 – 3,3  0,9 = d) 0,25  11,3 – 0,75  2,4 + 0,50  1,8 =
5** Calculaţi:
1 
a)   0,125   2 012  b) [0,(3) + 2,(6)] : 0,03 =
 8 
Matematică. Clasa a V-a

c) [4,(7) + 3(2)] : 0,22 = d) [0,2(3) – 0,1(3)] : 0,012 =


6* Calculaţi 3x + 2y, unde:
a) x = 6,01 – 6,01  0,9; y = (2,5 + 1,75 : 0,1)  0,25;
2
b) x = 1,12 – 1,1  0,9; y =  6 + 0,35 : 0,01.
5
7* Un număr zecimal se înmulţeşte cu 3,5; rezultatul se împarte la 0,5, iar din noul
rezultat se scade 19,4 şi se obţine 10. Aflaţi numărul iniţial.
8* Calculaţi: a) 4,5  10 – 0,45 : 0,09 = b) 2,4  102 + 0,1 : 0,01 =
2 2
PE 9* Calculaţi: a) (1,1 : 11)  10 = b) (0,3)2  103 – (0,9)2  102 =
128
10** Calculaţi, folosind factorul comun:
a) 0,42  102 – (0,2)3  103 + 0,8 : 0,01 = b) 1,5  2,12 – 0,41  1,5 + 1,5  (0,1 : 0,02) =
2 
11* Calculaţi: a)   0,75  : 0,05  b) 1,(3) + 2,(6)  0,32 =
5 
3 2 2 1
PE 12** Calculaţi 2  a + 7b, unde a = 1,2 + 0,5 şi b   103 – 0,25 : 0,01.
8

5. Media aritmetică a două fracţii zecimale finite


PE-PP
ab
● Media aritmetică a fracţiilor zecimale a şi b este: ma  .
2
Observaţie: Media aritmetică a două fracţii zecimale a  b verifică inegalitatea:
a  ma  b.
● Media aritmetică a mai multor fracţii zecimale a1 , a2 , ..., an este:
a  a  ...  an
ma  1 2 .
n

Probleme rezolvate
* 5 5
PE 1R Fie numerele x, y   , astfel încât x < < y. Ştiind că unul dintre numerele x, ,
2 2
y este media aritmetică a celorlalte două, aflaţi numerele x, y.
Rezolvare: Avem x + y = 5, singura posibilitate. Cum x < y, avem cazurile x = 1, y = 4 sau
x = 2, y = 3.
PE 2R Media aritmetică a trei numere x, y, z este egală cu 8. Determinaţi numerele, ştiind
că media aritmetică a numerelor y şi z este egală cu 10,5, iar numărul x reprezintă un sfert
din numărul z.
Rezolvare: Deoarece media aritmetică a lui y şi z este 10,5, găsim că y + z = 21. Cum media
aritmetică a lui x şi y este 8, obţinem x + y + z = 24. Ţinând cont de precedentul rezultat, găsim
imediat că x = 3. Cum z este de 4 ori mai mare ca x, găsim z = 12. În final, x = 3, y = 9, z = 12.

Activităţi de învăţare
PE 1* Calculaţi media aritmetică a numerelor:
Matematică. Clasa a V-a

a) 0,8 şi 2,2; b) 12,5 şi 0,5; c) 1,75 şi 3,25;


d) 4,1 şi 9,3; e) 0,06 şi 1,05; f) 50,01 şi 49,98.
2* Media aritmetică a două numere este 7,7, iar unul dintre numere este 8,1. Aflaţi
celălalt număr.
3** Aflaţi două numere, ştiind că media lor aritmetică este 5,425, iar diferenţa lor este 7,65.
4* Fie a, b două numere şi ma media lor aritmetică. Ordonaţi cele trei numere în
ordine crescătoare în următoarele cazuri:
a) a = 2,2; b = 7,8; b) a = 0,8; b = 1,5; c) a = 1,2; b = 2,73;

129
7 3
d) a = 5,26; b = 4,62; e) a = 0,(3); b = 2,(6); f) a  ;b  .
5 4
5** Media aritmetică a două numere naturale impare consecutive este 8. Aflaţi numerele.
PE 6** Calculaţi media aritmetică a numerelor:
a) a = (2,7 – 0,95)  4 + 3,5; b = (6,23 + 9,67) : 0,3 – 44,5;
b) a = [1,(6) + 14,(3)] : 0,25; b = [0,2(1) – 0,0(1)]  20.
7* Calculaţi media aritmetică a numerelor:
2
a) 0,25; 1,75; 4,5; b) 1,2; 4,3; 7,1; c) 0,(3); ; 2; d) 5; 17,2; 4,08.
3
8** Media aritmetică a trei numere este 18,6, iar media aritmetică a două dintre ele
este 17,2. Aflaţi al treilea număr.
9** Aflaţi trei numere, ştiind că două câte două au media aritmetică: 2,7; 5,8 şi 4,4.
10** Media aritmetică a trei numere este 4,5(3). Aflaţi numerele, ştiind că media
aritmetică a primelor două este 2,7, iar al doilea este cu 3,6 mai mic decât al treilea.
PE 11* Media aritmetică a trei numere este 5,41(6). Aflaţi numerele, ştiind că primul
este o treime din al doilea şi al doilea este o treime din al treilea.
12* Calculaţi media aritmetică a numerelor:
a) 1,6 şi 4,4; b) 0,08 şi 1,92.
13* Media aritmetică a două numere este 18,72, iar unul dintre numere este 12,64.
Aflaţi celălalt număr.
14* Fie a = 4,72 şi b = 4,76. Calculaţi ma, media aritmetică a numerelor a şi b, şi
reprezentaţi cele două numere pe axa numerelor.
15* Calculaţi media aritmetică a numerelor: a = 6,84, b = 9,35 şi c = 7,41.
PE 16* Media aritmetică a trei numere este 5,02. Aflaţi numerele, ştiind că al doilea este
cu 2,88 mai mare decât primul, iar al treilea este cu 3,75 mai mare decât al doilea.

PE-PP 6. Probleme de matematică aplicată în viaţa cotidiană


1* Călătoria cu trenul
La începutul lunii septembrie, David îşi calculează cheltuielile de transport de acasă
la şcoală şi retur. Şcoala la care învaţă se află la 28 km de casă, iar el va merge la şcoală cu
trenul la clasa a II-a. Are două posibilităţi de a plăti costul călătoriilor:
● prin achiziţionarea zilnică de legitimaţii de călătorie (bilete) sau
● prin cumpărarea unui abonament lunar (la clasa a II-a).
Matematică. Clasa a V-a

Pentru început, David intră pe site-ul companiei feroviare şi listează următoarele


două tabele:
Tabelul 1. Preţ integral al legitimaţiilor de călătorie (bilete)
Zona Tren REGIO
(km) Clasa I Clasa a II-a
1-10 km 2,9 lei 2,6 lei
11-20 km 4,1 lei 2,9 lei
21-30 km 6,2 lei 3,4 lei
31-40 km 7,1 lei 4,1 lei
41-50 km 9,4 lei 5,4 lei
130
Tabelul 2. Tarife pentru abonamente lunare la trenuri de persoane
Zona Tren REGIO
(km) Clasa I Clasa a II-a
1-10 km 57,7 lei 50,4 lei
11-20 km 81,9 lei 56,7 lei
21-30 km 123,9 lei 67,2 lei
31-40 km 140,7 lei 81,9 lei
41-50 km 186,9 lei 107,1 lei
a) Cât costă biletele pentru cele 5 zile dintr-o săptămână, când David merge la şcoală?
b) Într-o lună de mers la şcoală, este mai avantajos să îşi cumpere bilete sau
abonament (1 lună = 4 săptămâni  5 zile = 20 zile)?
c) Dacă s-ar muta la o şcoală mai apropiată, situată la 15 km, cât ar economisi David
la transport, într-o lună, folosind abonamentul lunar de călătorie?
2* La cumpărături
Mama îl trimite pe Dan la cumpărături, pentru a pregăti cozonac de Paşte. Îi dă
următoarea listă:
Articol Cantitate
ouă 10 buc.
făină 2 kg
ulei 1
stafide 0,250 kg
cacao 1 pachet
şi suma de 35 lei şi îi spune „să se descurce” (să cumpere toate articolele, de o calitate cât
mai bună, dar să nu depăşească suma primită).
Ajuns la magazin, Dan îşi notează pe lista primită, în dreptul fiecărui articol, preţul
pentru calitatea normală şi pentru calitatea superioară, astfel:
Preţ calitate Preţ calitate
Articol Cantitate
normală superioară
ouă 10 buc. 0,66 lei/buc. 0,72 lei/buc.
făină 2 kg 2,5 lei/kg 3,1 lei/kg
ulei 1 6,9 lei/ 7,6 lei/
stafide 0,250 kg 22 lei/kg 38 lei/kg
cacao 1 pachet 5,3 lei/pachet 6,9 lei/pachet
Matematică. Clasa a V-a

a) Cât costă toate articolele din listă, în cele două variante de preţ? Se poate încadra
în suma primită?
b) Dan îşi planifică o variantă „optimă”, adică să cumpere cât mai multe produse de
calitate superioară, fără să depăşească suma primită. Care este varianta lui Dan?
3* Programul „Să fim mai buni” plante
În săptămâna „Să fim mai buni”, elevii clasei a V-a C şi-au decorative legume
propus să cultive în sera şcolii, care are suprafaţa de 200 m2, trei 35% 40%
tipuri de plante: flori, legume şi plante decorative, astfel: flori
a) Ce suprafeţe au fost cultivate cu fiecare tip de plantă? 25%
131
b) Costurile de achiziţionare a materialului săditor au fost următoarele:
Seminţe flori Legume Plante decorative
2,25 lei/m2 1,375 lei/m2 8,3 lei/m2
Cât a costat în final materialul folosit la însămânţare?
c) Cu ajutorul profesorului de biologie s-a estimat un câştig de pe urma vânzării pro-
duselor obţinute, astfel:
Flori Legume Plante decorative
12,5 lei/m2 8,5 lei/m2 21,25 lei/m2
La cât s-a ridicat câştigul estimat? Dar profitul realizat (profit = câştiguri – cheltu-
ieli)? Care cultură a fost mai profitabilă? (Calculaţi profitul raportat la m2.)

PE-PP 7. Recapitulare şi sistematizare prin teste


 Se acordă 1 punct din oficiu.

 TESTUL 1 
(1p) 1. Efectuaţi împărţirea: 279 : 20 = … .
37
(1p) 2. Transformaţi fracţia ordinară în fracţie zecimală periodică: … .
12
(1p) 3. Efectuaţi împărţirea: 8,1 : 103 = … .
(1p) 4. Transformaţi fracţia zecimală periodică 2,(72) în fracţie ordinară: … .
(1p) 5. Calculaţi: (3,5  1,2 – 0,3 : 0,4)  0,12 = … .
(1p) 6. Media aritmetică a două numere este 2,75, iar diferenţa lor este 0,4. Aflaţi
numerele: … .
(1p) 7. Diferenţa a două numere este 17,4. Ştiind că unul este de patru ori mai mare
decât celălalt, aflaţi numerele.
(1p) 8. Calculaţi: (1,4)2  10 – 0,96 : 100 : 0,05 = … .
(1p) 9. Media aritmetică a trei numere este 18,03, iar media aritmetică a primelor două
numere este 15,94. Aflaţi al treilea număr.

 TESTUL 2 
(1p) 1. Efectuaţi împărţirea: 87 : 25 = … .
Matematică. Clasa a V-a

2
(1p) 2. Transformaţi fracţia ordinară în fracţie zecimală periodică: … .
9
(1p) 3. Efectuaţi împărţirea: 2,42 : 8 = … .
(1p) 4. Transformaţi fracţia zecimală periodică 0,7(25) în fracţie ordinară: … .
 1 
(1p) 5. Calculaţi:  2,5 : 0, 02  102  : 0, 75  … .
 2 
(1p) 6. Media aritmetică a două numere este 4,7, iar unul dintre ele este cu 1,5 mai mare
decât celălalt. Aflaţi numerele.

132
(1p) 7. Suma a două numere este 21,73. Ştiind că unul este cu 3,02 mai mare decât
celălalt, aflaţi numerele.
(1p) 8. Calculaţi: 3,25  102 – (1,5)2  100 : 0,25 = … .
(1p) 9. Fie x = 1,49 şi y = 1,43. Calculaţi media aritmetică ma a celor două numere şi
ordonaţi descrescător cele trei numere x, y, ma.

 TESTUL 3 
(1p) 1. Efectuaţi împărţirea: 123 : 8 = … .
7
(1p) 2. Transformaţi fracţia ordinară în fracţie zecimală periodică: … .
3
(1p) 3. Efectuaţi împărţirea cu două zecimale exacte: 1,4 : 0,3 = … .
(1p) 4. Transformaţi fracţia zecimală periodică 2,1(7) în fracţie ordinară: … .
(1p) 5. Calculaţi: (0,1  9 + 1 : 0,1) : 0,01 = … .
(1p) 6. Calculaţi media aritmetică a numerelor: 0,5; 2,25; 1,75.
(1p) 7. Diferenţa a două numere este 83,04. Ştiind că unul este de 7 ori mai mare decât
celălalt, aflaţi numerele.
(1p) 8. Calculaţi: 4,(1)  0,9 – 1,(6)  1,5 : 0,04 = … .
(1p) 9. Media aritmetică a numerelor x şi y este 12,4, media aritmetică a numerelor y şi
z este 8,6 şi media aritmetică a numerelor z şi x este 9,2. Aflaţi numerele x, y, z şi
media lor aritmetică.

 TESTUL 4 
(1p) 1. Efectuaţi împărţirea: 97 : 40 = … .
11
(1p) 2. Transformaţi fracţia ordinară în fracţie zecimală periodică: … .
6
(1p) 3. Efectuaţi împărţirea cu două zecimale exacte: 0,125 : 1,2 = … .
(1p) 4. Transformaţi fracţia zecimală periodică 1,(2) în fracţie ordinară: … .
(1p) 5. Calculaţi: (5,2  7,5 – 3,2  7,5) : 0,3 = … .
(1p) 6. Calculaţi media aritmetică a numerelor 4,2 şi 1,7.
(1p) 7. Suma a două numere este 81,27. Ştiind că unul este de două ori mai mic decât
celălalt, aflaţi numerele.
(1p) 8. Calculaţi: 7,(3)  0,3 – 2,(1)  0,9 : 0,03 = … .
Matematică. Clasa a V-a

(1p) 9. Aflaţi trei numere zecimale, ştiind că două câte două au mediile aritmetice 4,(7);
8,(6) şi 3,(2).

 TESTUL 5 
(1p) 1. Transformaţi următoarele fracţii zecimale periodice în fracţii ordinare:
a) 1,2(13) = …; b) 0,(81) = … .
(1p) 2. Efectuaţi următoarele împărţiri:
a) 43 : 4 = …; b) 8,07 : 1,2 = … .
(1p) 3. Calculaţi: 0,144 : 0,12 + 1,69 : 1,3 – 6,25 : 2,5 = … .
133
(1p) 4. Calculaţi: [2,(3)  0,3 + 7,(1)  4,5] : 1,2 = … .
(1p) 5. Temperaturile din weekend au fost: vineri – 23,7C, sâmbătă – 22,5C şi
duminică – 21,6C. Care a fost temperatura medie din weekend?
(1p) 6. Ana are 1,62 m înălţime şi este de 1,2 ori mai înaltă decât sora ei, Raluca. Ce
înălţime are Raluca?
(1p) 7. Se ambalează 63,6 kg de bomboane de ciocolată în 212 cutii identice. Se fac
apoi pachete de câte 4 cutii, la care se adaugă şi 4 ciocolate, fiecare de 0,125 kg.
Care este greutatea unui pachet?
(1p) 8. Aproximaţi cu eroare de 0,01 prin lipsă următoarele câturi:
a) 181 : 3 = …; b) 47 : 13 = … .
(1p) 9. Rotunjiţi la zecimi câturile următoarelor împărţiri:
a) 16,31 : 31,2 = …; b) 71,67 : 0,7 = … .

8. Probleme pentru pregătirea concursurilor şcolare


SM 1. Determinaţi cifrele x, y, z, ştiind că:
x < y < z şi x, ( yz )  y, ( zx)  z , ( xy )  x  y  z + 1.
(Anca Mihiş, Baia Mare, Gazeta Matematică, 2/2012)
* 12n  9
SM 2. Determinaţi a, n   , ştiind că  a, a . (O.J.M., Vaslui, 2009)
5
3. Adunaţi toate fracţiile periodice de forma 0, (abc) , unde a, b, c  1, 2, 3 dis-
tincte. Determinaţi a 2 009-a cifră de după virgulă a sumei obţinute. (O.J.M., Vâlcea, 2009)
1, (8)  2, (7)  3, (6)  ...  8,(1)
4. Arătaţi că fracţia reprezintă un număr
1, 2(3)  2,3(4)  ...  6, 7(8)  7,8(1)  8,1(2)
natural. („Jose Marti”, Bucureşti, 2009)
5. Se dă fracţia zecimală x  0,34(abc) . Se ştie că a 2 006-a zecimală este 8, a
2 007-a zecimală este 5, iar a 2 005-a zecimală este 9. Aflaţi x.
(„Matematica de drag”, Bistriţa-Năsăud, 2009)
a, (bc) b, (ca ) c, (ab)
SM 6. Demonstraţi că 0, 03     0, (03) , unde a  b  c  0.
abc bca cab
(O.J.M., Prahova, 2009)
1 1 1
7. Determinaţi cifrele x în baza 10, care satisfac relaţia:    .
x 0, ( x) 0, 0( x)
Matematică. Clasa a V-a

(„Cristian C. Calude”, Galaţi, 2009)


8. Rezolvaţi ecuaţia x,(y) + y,(z) + z,(x) = 6,(6), unde x > y > z. („Euclid”, Piteşti, 2009)
SM 9. Aflaţi cifra a, ştiind că numărul 0,1( a )  0, ( a)  0, a (1) este natural.
(O.L.M., Hunedoara, 2008)
1, (1) 1, (1) 1, (1)
10. Fie S    ...  . Arătaţi că 80  S este divi-
1, (1)  2, (2) 2, (2)  3, (3) 7, (7)  8, (8)
zibil cu 7. (O.L.M., Tulcea, 2008)
SM 11. Câte numere naturale de forma xyz există dacă x, y ( z )  y, z ( x)  z , x( y ) = 10 şi
x  y  z  0? (Concursul Centrelor de Excelenţă din Moldova, Suceava, 2008)
134
Capitolul IX. ECUAŢII ŞI INECUAŢII ÎN 
PP Competenţe specifice:
 Exprimarea, în rezolvarea sau compunerea unor probleme, a soluţiilor
unor ecuaţii de tipul: x  a = b; a  x = b; x  a = b (a  0); x : a = b (a  0);
a : x = b (x  0) şi a unor inecuaţii de tipul: x  a  b (, <, >); x  a  b
(, <, >); x : a  b (, <, >), cu a  0, unde a şi b sunt numere naturale
sau fracţii zecimale finite
 Transpunerea unei situaţii-problemă în limbaj matematic, rezolvarea
problemei obţinute (utilizând ecuaţii, inecuaţii) şi interpretarea rezultatului

1. Ecuaţii
PE-PP
Definiţie: O egalitate de forma a  x = b sau care poate adusă la forma a  x = b, unde
a şi b sunt raţionale, se numeşte ecuaţie în .
Exemple: 1. 2,3  x = 6,9; 2. x : 4,(5) = 9;
3. 2  (x + 0,9) – x = 3,7(3); 4. (u + 1,5) = 2,5.
Definiţie: Variabilele dintr-o ecuaţie se numesc necunoscute.
Se notează cu x, y, u, t, v, …
Definiţie: Valoarea atribuită necunoscutei pentru care egalitatea este adevărată se
numeşte soluţie a ecuaţiei.
Exemplu: x : 3,(2) = 9 are soluţia x = 29.
Observaţii:
1. A rezolva o ecuaţie înseamnă a-i determina soluţiile din mulţimea specificată.
2. O ecuaţie poate avea una sau mai multe necunoscute.
3. De regulă, mulţimea soluţiilor unei ecuaţii se notează cu S.
4. O ecuaţie poate să aibă una sau mai multe soluţii.
O ecuaţie poate să nu aibă soluţii în mulţimea specificată (S = ).
Exemplu: 5x + 3 = 5(x + 1), x  +.
O ecuaţie poate să aibă o infinitate de soluţii.
Exemplu: 2(2x + 3) + 2 = 4(x + 2), x  +.
Matematică. Clasa a V-a

Definiţie: Două ecuaţii care au aceeaşi mulţime de soluţii se numesc echivalente.

Probleme rezolvate
7 
PE 1R Rezolvaţi ecuaţia:   x (4 y  3)(2 z  6,8)  0 .
 8 
Rezolvare: Un produs este zero dacă cel puţin un factor este zero. Ţinând cont de acest lucru
7 7 3 17
obţinem  x  0, 4 y  3  0 sau 2z – 6,8 = 0, cu soluţiile: x  , y  , z  .
8 8 4 5
135
PE 2R Ştiind că x = 12 este soluţie a ecuaţiei 5,7  x + 3a = 72, să se determine a.
Rezolvare: Deoarece x = 12 este soluţie, obţinem 5,7  12 + 3a = 72, de unde a = 3,6.
8
PE 3R Determinaţi cifra x, astfel încât 0,1( x)  .
45
Rezolvare: Folosind transformarea în fracţie ordinară şi apoi scrierea zecimală a unui număr
1x  1 8 10  x  1 8
obţinem  , de unde  . În final, 9 + x = 16, adică x = 7.
90 45 90 45

Activităţi de învăţare
1* Precizaţi care dintre elementele mulţimii A = {2,8; 0,1(6); 0,5; 3,(3)} sunt soluţii
ale ecuaţiilor de mai jos:
a) 2(x + 1) + 5(2x + 3) = 2(5x + 9); b) 4(3x + 2) – 3(2x + 1) = 3(x + 5);
c) 8(x + 1) – x = x + 9.
PE 2* Rezolvaţi ecuaţiile:
a) x + 5 = 13; b) x + 1,3 = 17,5; c) x + 9,23 = 12;
d) x + 4 = 8,36; e) x – 4 = 14; f) x – 7,3 = 5,27;
g) x – 11,2 = 7; h) 13 – x = 4,38; i) 18,3 – x = 7,69.
3* Determinaţi x din relaţiile, ştiind că x este cifră în sistemul zecimal:
a) 4, 62  8,1x  12, 74; b) 5,9  2, x  8,5;
c) 4, x  8, x  12,8; d) x,9  x,3  7, 2;
e) 14,05 12, x  1,45; f) 11,27  4, x3  7,14.
4 Rezolvaţi ecuaţiile:
**

a) x + 3,(1) + 5,(3) = 14,(4); b) x – (14,92 + 12,05) = 29;


c) 15,0(3) + 14,1(6) + x = 75 – 24,(7); d) 7,(72) + 3,(27) = x + 11,2;
e) 3,2(6) + 5,8(3) = x + 2,(1); f) 4,(34) – x = 10 – 5,(65).
5* Rezolvaţi ecuaţiile:
a) 4x = 17; b) 9x = 432,81; c) 7,32  x = 10,98;
d) 2,45  x = 490; e) 14x = 39,2; f) 5,7  x = 171.
PE 6* Rezolvaţi ecuaţiile:
a) x : 10 = 78,59; b) x : 4 = 32,7; c) x : 8,8 = 2,42;
d) 48 : x = 0,12; e) 13,5 : x = 10,8; f) 0,85 : x = 2,72.
7* Rezolvaţi ecuaţiile:
a) x + 9,83 = 15,6  8; b) 5  7,9 + x = 74,7;
Matematică. Clasa a V-a

c) 78,36 : 6,53 + x = 18,4;


d) 5x – 10,2 = 14,3; e) (4,6 + x)  2,9 = 20,3; f) (18,1 – x)  3,8 = 57.
8** Rezolvaţi ecuaţiile:
a) 5,7  x + 7,2 = 3,5x + 38; b) 2,4x + 0,3x = 14,4 + 1,5x;
c) 7,9x + 11,6 = 14,3x – 5,9x; d) 3x + 14,32 = 2x + 56,98;
e) 4,8x + 54,9 = 17,2x – 11,4x; f) 83,7 + 3,2x = 2,8x + 115,2.
9* Rezolvaţi ecuaţiile:
3 7 11 14 5 11 14 9
a)  x  ; b) x   ; c) x   ; d) x .
8 8 37 37 18 18 25 25

136
10** Rezolvaţi ecuaţiile:
a) 3  (x – 4) + 5  (x – 2) = 4  (x – 6) + 2;
b) 8  (x – 1) + 3  (x – 4) = 6  (x + 5);
c) 2(4x – 5) + 3(3x + 2) = 7(x + 1) – 1;
d) 5(3x – 1) + 4(2x – 7) = 5(4x – 1) – 4;
e) 9(4x – 1) + 2(5x + 3) = 3(2x + 1) + 34;
f) 4(x + 2) + x = 2(x + 12) – 8.
PE 11** Rezolvaţi în mulţimea numerelor naturale ecuaţiile, precizând mulţimea solu-
ţiilor S:
a) 11(x + 2) + 3(x – 5) = 7(2x + 1);
b) 5(8x + 3) – 2(x + 7) = 2(19x + 5) – 9;
c) 6(2x + 1) + 5(3x – 1) = 19 + 9(3x – 2);
d) 5(3x + 1) + 2(4x – 3) = 5 – x + 4(6x – 1);
e) 7(2x + 3) – 4(x + 5) = 2(5x + 8);
f) 3(2x – 1) + 11(x + 4) = 8(x + 5) + 6.
12** Rezolvaţi ecuaţiile:
 1  3 5 
a)  x   y    0; b)   x  ( y  2,3)  0;
 2  8   6 
 6
c) (4, 2  x)  y    0; d) (4x – 1)  (5y – 2) = 0;
 5
e) (10x – 11)  (6y – 1) = 0; f) (3x – 4)  (y – 2) = 0.
13 Determinaţi a  , astfel încât ecuaţiile de mai jos să aibă soluţiile x0 specificate
*

în dreptul fiecăreia:
a) 4,2  x + a = 9,4; x0 = 2; b) 2a + 5,3  x = 53; x0 = 10;
c) 0,4  x + a = 10; x0 = 20; d) 2,8  x + 5a = 18,4; x0 = 3.
14** Rezolvaţi ecuaţiile:
a) (0,1 + 0,2 + 0,3 + … + 0,9)  x = 9;
b) (1,1 + x) + (2,2 + 2x) + (3,3 + 3x) + (4,4 + 4x) + (5,5 + 5x) + … + (9,9 + 9x) = 135;
c) 0,1x + 0,3x + 0,5x + … + 9,9x = 2,5;
d) 0,(1)  {0,(1)  0,(1)  (0,5  x + 6 470) + 1 + 1} = 9.
4
15** Determinaţi cifra x din relaţia: 0, (1x)  .
33
5
PE 16** Aflaţi cifra x din relaţia: 0,0( x)  0,1( x)  .
18
Matematică. Clasa a V-a

17** Rezolvaţi ecuaţia cu necunoscuta x:


x  0, (1x)  0, (2 x)  ...  0, (8 x)  0, (9 x) .
18 ***
Determinaţi cifrele x şi y din relaţia: 0, x(8 y )  0, y ( x5)  0,6(09) .
19 ***
Determinaţi cifrele a, b şi numărul natural c, în baza zece, din relaţia:
1
0, ab  .
a  6b  c
SM 20*** Determinaţi numărul raţional x şi cifrele a, b, c nenule, în baza zece, din relaţia:
x  a , b : c  b, c : a  c , a : b .
137
2. Inecuaţii
PE-PP
Definiţie: O inegalitate de forma ax < b sau ax  b sau ax > b sau ax  b se numeşte
inecuaţie cu necunoscuta x.
Exemplu: 5x + 3  6x – 1; 4x < 2x + 7.
Definiţie: Valoarea atribuită necunoscutei pentru care inegalitatea este adevărată se
numeşte soluţie a inecuaţiei.
Observaţii:
1. De regulă, mulţimea soluţiilor se notează cu S.
2. O inecuaţie poate avea una sau mai multe soluţii.
3. Există inecuaţii care nu au soluţii.
4. Există inecuaţii care au o infinitate de soluţii.
Definiţie: Două inecuaţii sunt echivalente dacă au aceeaşi mulţime de soluţii.
Inecuaţiile echivalente se obţin adunând sau scăzând din ambii membri aceeaşi
cantitate, înmulţind sau împărţind ambii membri prin acelaşi număr.

Probleme rezolvate
PE 1R Rezolvaţi în mulţimea numerelor naturale inecuaţiile:
a) x + 18,9 < 23,5; b) 17x + 21,8  26,5; c) 11x + 3,2  6,54;
d) 72 – 8,34  x > 52; e) x : 8,9  2,3.
Rezolvare: a) Avem x < 23,5 – 18,9, adică x < 4,6 şi, cum x  , avem x  0, 1, 2, 3, 4;
b) Avem x < 0,2764705, de unde x  0; c) Găsim x  0,30(36), adică x  1, 2, 3, …;
d) x < 2,3980815, de unde x  0, 1, 2,; e) x  20,47, de unde x  0, 1, 2, …, 20.
PE 2R Determinaţi cifra nenulă x din inegalitatea: 89,5  14, x  75,3 .
x
Rezolvare: Folosind scrierea zecimală a unui număr, obţinem 89,5 – 14 –  75,3, de unde
10
x 2
 . Cum x este cifră, avem x  1, 2.
10 10
8
PE 3R Determinaţi cifra x din inegalitatea: 0,5( x)  .
15
5x  5 8 50  x  5 8
Rezolvare: Din scrierea zecimală a unui număr obţinem  sau  , de
90 15 90 15
Matematică. Clasa a V-a

unde x  4, 5, 6, 7, 8, 9.

Activităţi de învăţare
1* Care dintre elementele mulţimii M = {89; 0; 3; 1} sunt soluţii ale inecuaţiilor:
a) x + 34,2 < 89,3; b) 2x + 4,5 < 9,7; c) x + 3,9 > 7;
d) 8,92 – x  3; e) x : 8  3,75; f) 4,27 – 2x  2,11.
PE 2* Determinaţi numerele naturale care verifică inecuaţiile:
a) x + 78,78 < 87,87; b) 17,83 – x > 10,5; c) 12,58 + x  13;
d) 3,8 – x  2,3; e) 14,82  x + 5,78; f) 9,3 + x  3,2.
138
3* Rezolvaţi în * inecuaţiile:
a) 5x  30,5; b) 9x  15; c) 4x + 3,12  31,2;
d) 75,4 + 6x < 87,4; e) 18x + 5,3 > 53; f) 12x + 18,32 < 20,4.
4* Determinaţi numerele naturale care verifică inecuaţiile:
a) 7a + 2,875 < 59,343; b) 11u + 2,3  5,128;
c) 79,32 + 17t < 100; d) 1,5 – 14v > 0;
e) 87,87 – 23a > 5; f) 5,43 – 2t  4,92.
*
PE 5* Rezolvaţi în  inecuaţiile:
a) 1,8x – 0,6  4,2; b) 0,1  x – 5,3 < 6,4;
c) 4,73  x + 7,89  14,5; d) 108 – 5,69  x > 94,36;
e) 59 – 8,3  x  6,32; f) 11,6 – 3,9  x > 5.
6* Rezolvaţi în * inecuaţiile:
a) x : 10  12,543; b) x : 7 < 8,39; c) x : 9,2  7,35;
d) x : 2,8 > 9,38; e) x : 0,78  4,35; f) x : 0,01  0,042.
7* Rezolvaţi în  inecuaţiile:
a) x : 2,9 < 7,58; b) x : 43,88  0,01; c) x : 7 > 5,293;
d) x : 25,8  101; e) x : 3,5 < 2,8; f) x : 6,25  17,6.
8** Determinaţi numerele naturale care verifică inecuaţiile:
a) (4 – x)  0,4  1; b) 0,2  (x + 1) > 0,7  (x – 4);
c) x + 4,(3)  1,4  4,2; d) 0,5x  0,(3)  x + 0,2;
e) 0,8  (2x – 1) < 3; f) 0,(1)  {0,(1)  0,(1)  (0,5  x + 6 470) + 1 + 1} < 9.
9** Determinaţi cifra nenulă x din inegalităţile:
a) 5, 48  4, 4x  9,92; b) 11,49  5,8 x  17,3;
c) 47,2  8,6 x  38,59; d) 7,94  0,7 x  7,23.
PE 10 Determinaţi cifra nenulă x din fiecare inecuaţie:
**

2 1 7
a) 0, (1x)  ; b) 0,1( x)  ; c) 0,4( x)  .
11 6 15
11** Determinaţi cifrele nenule x şi y din inegalităţile:
11 7 98
a) 0, 9 x( y )  ; b) x, ( y )  ; c) x, (9 y )  .
12 3 11
4
12** Determinaţi cifra nenulă x din inecuaţia: 0, (1x)  0, (2 x)  .
11
Matematică. Clasa a V-a

13** Ştiind că a > b + 5, comparaţi 3a cu 3b + 15 şi 5a + b + 48 cu 6b + 73.


14** Ştiind că 3x > y + 5 şi x + 6 > 2y + 2, comparaţi:
a) 4x + 7 cu 3y + 8; b) 4x cu 3y + 1; c) 4x + 10 cu 3y + 11.
PE 15 Ştiind că a  7, b  4 şi c > 9, demonstraţi că:
**

a) 2a + 3b  26; b) a2 + 10b + c > 98;


c) 3b2 + c + 1 > 58; d) 2 a  3b  27  34 .
16 Determinaţi mulţimile:
**

A = {x    9,2  5x + 2,3 < 22,8}; B = {x  *  15,2 < 2x + 7  19,8}.

139
3. Probleme care se rezolvă cu ajutorul ecuaţiilor
PE-PP
Pentru rezolvarea unei probleme cu ajutorul ecuaţiilor/inecuaţiilor se parcurg, de
regulă, următoarele etape:
1. Se stabilesc necunoscutele şi se notează.
Observaţie: Acestea apar, de obicei, în întrebarea de final.
Exemplu: Câte mere are Ana? Necunoscuta este numărul de mere al Anei.
2. Pe baza textului problemei se formează ecuaţiile/inecuaţiile.
3. Se rezolvă ecuaţiile/inecuaţiile, obţinându-se soluţia problemei.
Observaţie: Este important ca soluţiile obţinute să se verifice pe textul problemei
pentru a fi siguri că am format corect ecuaţiile/inecuaţiile.

Probleme rezolvate
1
PE 1R Pe două rafturi sunt 273 de cărţi. Ştiind că din cărţile de pe primul raft repre-
3
zintă 0,25 din numărul cărţilor de pe al doilea raft, aflaţi câte cărţi sunt pe al doilea raft.
Rezolvare: Notăm cu x numărul cărţilor de pe primul raft. Pe al doilea raft vor fi 273 – x cărţi.
x 1
Avem egalitatea  (273  x ) , de unde 4x = 819 – 3x, adică x = 117. Pe primul raft sunt
3 4
117 cărţi, iar pe al doilea 156 cărţi.
PE 2R Vârsta tatălui este 0,(6) din cea a bunicului, iar vârsta fiului este 0,4 din vârsta
tatălui. Ştiind că suma vârstelor lor este 145 de ani, aflaţi:
a) vârsta tatălui;
b) raportul dintre vârsta fiului şi vârsta bunicului.
2
Rezolvare: a) Notăm cu x vârsta bunicului. Vârsta tatălui va fi 0,(6) din x, adică  x , iar
3
4 2x 4x 2x 4x
vârsta fiului va fi din , adică . Cum x   = 135, găsim 15x + 10x + 4x =
10 3 15 3 15
= 15  145. Rezolvând, găsim că x = 75. Imediat aflăm că bunicul are 75 de ani, tatăl are 50 de
4
ani, iar fiul are 20 de ani; b) Raportul căutat este .
15

Activităţi de învăţare
Matematică. Clasa a V-a

PE 1* Media aritmetică a două numere este 7,075, iar unul dintre ele este egal cu 6,75.
Aflaţi cel de-al doilea număr.
2MA Într-o clasă de 36 de elevi, numărul fetelor este 0,5 din numărul băieţilor. Câte
fete şi câţi băieţi sunt în clasă?
3MA Un elev economiseşte bani pentru o excursie. Dacă ar economisi lunar câte 80 de
lei, îi mai lipsesc 40 de lei până la data excursiei; dacă ar economisi câte 100 de lei lunar,
ar avea suma necesară cu două luni mai devreme. Care este costul excursiei? Câte luni mai
sunt până la excursie?
140
4MA La Grădina Zoologică, 0,5 din numărul animalelor sunt lei; 0,25 din rest sunt
urşi; 0,5 din noul rest sunt vulpi şi restul de 3 sunt iepuri. Câte animale de fiecare fel sunt
la Grădina Zoologică?
PE 5MA Într-un hotel sunt cazaţi americani şi europeni. Dacă numărul americanilor s-ar
dubla, ei ar reprezenta 0,5 din numărul europenilor. Ce procent reprezintă numărul
americanilor din cel al europenilor?
6MA La începutul anului preţul unei perechi de bluejeans era de trei ori mai mare
decât al unei cămăşi. După o reducere de 20% preţul unei perechi de bluejeans este 48 de
lei, iar preţul cămăşii este acelaşi. Care este preţul unei cămăşi?
7MA Patru fraţi au împreună 73 de ani. Primul are vârsta 2,(3) din vârsta celui de-al
patrulea, iar 0,2 din vârsta celui de-al treilea este 0,1(6) din vârsta celui de-al doilea.
Media aritmetică a vârstelor celui de-al doilea şi celui de-al patrulea este egală cu vârsta
celui de-al treilea. Care sunt vârstele celor patru fraţi?
8MA Un caiet şi două penare costă 35 de lei, iar şapte caiete şi opt penare costă 155 de
lei. Ruxandra vrea să-şi cumpere patru caiete şi cinci penare. De câţi lei are nevoie? Cât
costă un caiet şi cât costă un penar?
PE 9MA Vlad pleacă în excursie. În prima zi cheltuie jumătate din bani, a doua zi un sfert
din rest. A treia zi cheltuie jumătate din noul rest şi îi mai rămân 30 de lei. Cu câţi lei a
plecat Vlad în excursie?
10MA Un biciclist mai are de parcurs 7,5 km până la 0,8125 din întregul drum. Ştiind
că el a parcurs 0,75 din drum, aflaţi lungimea drumului.
11MA Luisa îşi cumpără patru caiete de lucru. Caietul de limba română costă de trei
ori mai mult decât cel de istorie şi de două ori mai puţin decât cel de matematică. Preţul
unui caiet de fizică este cât cel de istorie şi cel de limba română împreună. Ştiind că Luisa
are bani pentru două caiete de matematică, aflaţi câte caiete de fizică poate cumpăra.
12MA Mama vede în vitrina librăriei patru jocuri pe care doreşte să le cumpere
copiilor ei. Ştiind că acestea costă 0,5 din salariul ei lunar şi ea trebuie să dea jumătate din
salariu pe plata utilităţilor şi un sfert pe mâncare, aflaţi, folosind diagramele, câte luni de
economii sunt necesare pentru cumpărarea jocurilor.
13MA Mihnea s-a cazat la Hotelul Matematica. Hotelul are 180 de camere cu un pat
sau două paturi. Ştiind că numărul camerelor cu un pat reprezintă un sfert din cel al
camerelor cu două paturi, aflaţi câţi turişti se pot caza în hotel.
PE 14MA Elevii clasei a V-a au colectat maculatură de trei ori anul acesta, în total 120
tone. Câte tone s-au strâns de fiecare dată, dacă în mai s-a adus 0,6 din cantitatea din
ianuarie, iar în iunie media aritmetică a cantităţilor din mai şi ianuarie?
Matematică. Clasa a V-a

1 1
15** Scrieţi toate fracţiile cu numitorul 200, cuprinse între şi , al căror numă-
5 4
rător este divizibil cu 11.
15
16*** Determinaţi numerele naturale x şi y, astfel încât fracţia să ia
xy  x  y  6
cea mai mare valoare şi determinaţi această valoare.
17** Media aritmetică a şaptesprezece numere naturale consecutive este 11. Deter-
minaţi numerele.

141
PE 18MA În cinci coşuri se află acelaşi număr de piersici. Dacă din fiecare coş iau câte
12 piersici, în cele cinci coşuri rămân atâtea piersici câte erau iniţial în două coşuri. Câte
piersici erau iniţial într-un coş?
19MA Peter a participat la 31 de concursuri în cinci ani. În fiecare an el a avut mai
multe concursuri decât în anul precedent. Numărul concursurilor din anul V a fost de trei
ori mai mare decât numărul concursurilor din anul I. Câte concursuri a avut Peter în anul
IV?
20MA O florărie s-a aprovizionat cu 496 de flori de trei soiuri: unele au câte patru pe-
tale, altele 6 şi, respectiv, 9 petale. Câte flori sunt din fiecare soi, dacă în total ele au 2 009
petale?
21** Aflaţi patru numere impare, consecutive, care au suma un număr de forma xxx .
22MA Ana, Ben şi Liza au împreună 30 de banane. Dacă Ben îi dă Lizei 5 banane,
Liza îi dă Anei 4 banane şi Ana îi dă lui Ben 2 banane, atunci ei vor avea acelaşi număr de
banane. Câte banane a avut Ana iniţial?
PE 23MA La un concurs elevii obţin 8 puncte pentru un răspuns corect, pierd 5 puncte
pentru un răspuns greşit şi au 0 puncte dacă nu au răspuns. Dacă au fost 20 de întrebări şi
Monica a obţinut 13 puncte, la câte întrebări a răspuns corect?
24MA Cei 24 de elevi ai clasei a V-a au 145 de creioane colorate. Într-o grupă, elevii
au câte 13 creioane fiecare, în alta 5 creioane fiecare şi în cealaltă câte 4 creioane fiecare.
Câţi elevi sunt în fiecare grupă? Găsiţi toate soluţiile.
(Gazeta Matematică 4/2004)

PE-PP 4. Recapitulare şi sistematizare prin teste


 Se acordă 1 punct din oficiu.

 TESTUL 1 
Partea I. Pe foaia de lucru se scriu doar rezultatele.
(1p) 1. Soluţia ecuaţiei x + 9,23 = 12 este … .
(1p) 2. Numerele naturale care verifică inecuaţia 17,83 – x > 16,5 sunt … .
(1p) 3. Cifra x din egalitatea 5,9  2, x  8,5 este … .
(1p) 4. Numerele naturale nenule care verifică inegalitatea 9x  15 sunt … .
14 9
(1p) 5. Soluţia ecuaţiei x este … .
25 25
(1p) 6. Dacă x = 10 este soluţie a ecuaţiei 2a + 7,3  x = 73, atunci valoarea lui a este … .
Matematică. Clasa a V-a

Partea a II-a. Pe foaia de lucru se scriu rezolvările complete.


(1p) 7. Într-o clasă cu 28 de elevi numărul băieţilor este 0,(3) din numărul fetelor. Câte
fete şi câţi băieţi sunt în clasă?
(1p) 8. Miruna pleacă în excursie. În prima zi cheltuie o treime din bani, a doua zi un
sfert din rest, a treia zi jumătate din noul rest şi îi mai rămân 30 de lei. Cu câţi lei a
plecat Miruna în excursie? Cât a cheltuit în fiecare din cele trei zile?

142
(1p) 9. Daniel citeşte o carte de 115 pagini în trei zile. A doua zi a citit 0,75 din nu-
mărul paginilor citite în prima zi, iar a treia zi a citit cu 5 pagini mai mult decât în
prima zi.
a) Câte pagini a citit Daniel a doua zi?
b) Dar a treia zi?

 TESTUL 2 
Partea I. Pe foaia de lucru se scriu doar rezultatele.
(1p) 1. Soluţia ecuaţiei 18,3 – x = 7,69 este … .
(1p) 2. Mulţimea soluţiilor naturale ale inecuaţiei 79,32 + 17t < 100 este … .
(1p) 3. Cifra x din ecuaţia x,9  x,3  7,2 este … .
(1p) 4. Mulţimea soluţiilor naturale nenule ale inecuaţiei 75,4 + 6x < 87,4 este … .
(1p) 5. Soluţia ecuaţiei 48 : x = 0,12 este … .
(1p) 6. Valoarea lui a pentru care ecuaţia a + 0,4  x = 10 are soluţia 20 este … .

Partea a II-a. Pe foaia de lucru se scriu rezolvările complete.


(1p) 7. Vârsta lui Radu este o cincime din cea a unchiului său. Peste 5 ani, vârsta lui va
fi o treime din cea a unchiului său. Ce vârstă are Radu?
(1p) 8. Elevii clasei a V-a au adunat alimente pentru un cămin de bătrâni de trei ori anul
acesta, în total 120 kg. Câte kg s-au strâns de fiecare dată dacă a doua oară s-au
strâns 0,6 din prima cantitate, iar a treia oară media aritmetică a primelor două
cantităţi?
(1p) 9. În vacanţă Mălin a plecat cu maşina din Iaşi la Paris. În prima zi a parcurs o
treime din drum până la vama Borş. A doua zi a ajuns până la Viena parcurgând
0,25 din distanţa rămasă. A treia zi a parcurs jumătate din noul rest până la
München, iar ultimii 600 km i-a făcut în cea de-a patra zi.
a) Care a fost lungimea traseului?
b) Câţi kilometri a parcurs de la vama Borş la Viena?

 TESTUL 3 
Partea I. Pe foaia de lucru se scriu doar rezultatele.
(1p) 1. Soluţia ecuaţiei x + 0,15 = 1,025 este … .
(1p) 2. Numerele naturale care verifică inecuaţia x – 1,345  0,172 sunt … .
(1p) 3. Media aritmetică a două numere este egală cu 4,9. Dacă unul dintre ele este 5,8,
Matematică. Clasa a V-a

celălalt număr este … .


(1p) 4. Daniel înmulţeşte un număr cu 3 şi obţine rezultatul 30,36. Numărul folosit de
Daniel este … .
(1p) 5. Cristi împarte un număr la 5 şi obţine rezultatul 4,7. Numărul pe care l-a împărţit
Cristi este … .
(1p) 6. Se consideră numerele x = 2,4 şi y = 1,6. Se efectuează o singură operaţie cu
numerele x şi y şi se obţine un număr natural. Operaţia care s-a efectuat este … .

143
Partea a II-a. Pe foaia de lucru se scriu rezolvările complete.
(1p) 7. Un tren parcurge distanţa de 407,5 m în 5 ore. Care este viteza medie cu care se
deplasează trenul?
(1p) 8. Din 10 kg de portocale obţinem 8  de suc natural. Ce cantitate de portocale este
necesară pentru a obţine 2  de suc natural?
(1p) 9. Doi elevi au împreună 234 lei. Dacă primul dă celui de-al doilea o şeptime din cât
are, atunci al doilea va avea jumătate din cât îi rămâne primului. Câţi lei are fiecare?

5. Probleme pentru pregătirea concursurilor şcolare


 ab  bc
SM 1. Aflaţi numărul natural abc , scris în baza 10, ştiind că: 10   1   82.
 c  a
(Prof. Nicolae Stănică, Brăila)
1, (8)  2, (7)  3, (6)  ...  8, (1)
SM 2. Arătaţi că fracţia reprezintă un număr
1, 2(3)  2,3(4)  ...  6, 7(8)  7,8(1)  8,1(2)
natural.
(„José Marti”, Bucureşti, 2009)
3. Se consideră numerele naturale nenule a, b şi n. Demonstraţi proprietăţile:
a a an
a) Dacă fracţia este subunitară, atunci  .
b b bn
a a an
b) Dacă fracţia este supraunitară, atunci  .
b b bn
(Gazeta Matematică)
ab 2
SM 4. a) Ştiind că  ,  a, b  *, a  b, demonstraţi că:
2 1 1

a b
1 1 4
  ,  a, b  *, a  b.
a b ab
1 1 1 13
b) Arătaţi că   ...   .
501 502 1000 20
(O.J.M., Botoşani, 2009)
5. a) Determinaţi suma tuturor fracţiilor subunitare, dacă numărătorul şi numitorul
fiecăreia este unul dintre numerele 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9, 10, 11, 12, 13, 14, 15, 16, 17, 18,
Matematică. Clasa a V-a

19, 20, 21.


b) Determinaţi care dintre numerele:
1  1 1 1  1  1 1 1 
a 1    ...   şi b  1    ...  
2009  2 3 2009  2010  2 3 2010 
este mai mare.
(O.J.M., Constanţa, 2009)
SM 6. Fie a, b, c cifre nenule cu c < a < b.
1 1 1
a) Ordonaţi crescător fracţiile , , .
ab bc ca
144
b) Dacă a, b, c sunt prime, aflaţi valorile acestor cifre, astfel încât cel mai mare dintre
numerele ab, bc, ca să fie mai mare decât suma celorlalte două.
(Prof. Viorica Preda, O.J.M., Prahova, 2009)
7. Determinaţi fracţia zecimală 0, 70(abcd ) , ştiind că sunt îndeplinite simultan con-
diţiile:
i) a 2 007-a zecimală este un număr prim par;
ii) a 2 008-a zecimală este multiplu al oricărui număr natural;
iii) a 2 010-a zecimală este cel mai mare pătrat perfect de o cifră;
iv) suma cifrelor din perioadă este divizibilă cu 11.
(O.J.M., Suceava, 2009)
1
8. Într-o zi, la clasele a V-a, numărul elevilor absenţi a fost egal cu din numărul
13
elevilor prezenţi. A doua zi, numărul de elevi absenţi a scăzut cu 1. Astfel, numărul
1
elevilor absenți a fost egal cu din numărul elevilor prezenţi. Determinaţi numărul total
20
de elevi din clasele a V-a.
(Prof. Mircea Fianu, O.J.M., Vâlcea)
SM 9. Într-un pătrat 7  7 sunt scrise 49 de numere naturale diferite. De pe fiecare linie
se consideră cel mai mic număr, iar cel mai mare dintre aceste şapte numere se notează cu
x. De pe fiecare coloană se consideră cel mai mare număr, iar cel mai mic dintre aceste
şapte numere se notează cu y. Justificaţi că x  y.
(Prof. Gheorghe Iurea, Concursul „Florica T. Câmpan”, Iaşi)
 1 2 x  1 11 
10. Fie mulţimile: A   x      , B = {x    52x + 5x = 650} şi
 10 30 45 
2
C = {x    x = 5n + 7, n  }. Calculaţi A  C, A  B şi A – (B  C).
(Prof. Ion Bătrânu, Concursul „Elena Bădilă”, Giurgiu, 2009)
77777 3
SM 11. a) Arătaţi că fracţia este subunitară.
222223  82
37ab
b) Ce condiţie îndeplinesc cifrele a şi b, astfel încât fracţia să fie supraunitară?
3ab7
(Gazeta Matematică)
Matematică. Clasa a V-a

145
Capitolul X. ELEMENTE DE GEOMETRIE
PP Competenţe specifice:
 Identificarea unor elemente de geometrie
 Caracterizarea prin descriere şi desen a unei configuraţii geometrice date
 Interpretarea unei configuraţii geometrice în sensul recunoaşterii
elementelor ei şi a relaţionării cu unităţile de măsură studiate

1. Punctul şi dreapta
PE-PP
Punctul şi dreapta sunt noţiuni primare de geometrie. Ele nu se definesc, dar pot fi
descrise.
Punctul se reprezintă prin atingerea vârfului unui creion bine ascuţit de foaia de
scris. Convenim să notăm punctele cu litere mari ale alfabetului latin (A, B, C, M etc.) şi să
le reprezentăm ca în figura 1.
Dreapta este formată din puncte şi, intuitiv, se reprezintă printr-un fir de aţă foarte
subţire întins la nesfârşit în ambele sensuri. Se notează cu litere mici ale alfabetului latin
(a, b, c, d etc.) şi este reprezentată ca în figura 2.
a
A

d
C
Fig. 1 Fig. 2

Dreptele sunt mulţimi de puncte. Pentru a indica faptul că un punct se află pe o


dreaptă, folosim simbolul „” (aparţine), iar pentru a indica faptul că un punct nu se află
pe o dreaptă folosim simbolul „” (nu aparţine).
Exemplu: Poziţiile punctelor A, B, C, D faţă de dreapta d din figura 3 se descriu
astfel:
A  d, B  d, C  d, D  d.
A
d
B
Matematică. Clasa a V-a

D

Fig. 3  C
Probleme rezolvate b

PE 1R Copiaţi figura pe caiete şi completaţi cu  sau , F


astfel încât următoarele propoziţii să fie adevărate: B A C
a) C … a; b) F … a; c) E … BA;   
d) B … AC; e) B … b. a
Rezolvare: a) C  a; b) F  a; c) E  BA; d) B  AC; e) B  b. E
146
PE 2R Câte drepte determină punctele A, B, C, D, E, F şi G
în figura alăturată? E
A B C D
Rezolvare: Din A pleacă patru drepte distincte: AB, AE, AF,    
AG. Din B pleacă în plus o dreaptă BE. Din C pleacă în plus 3 F
drepte: CE, CF, CG. Din D pleacă în plus 3 drepte: DE, DF, G
DG. În total vor fi 11 drepte distincte.
A
PE 3R Copiaţi figura pe caiete şi completaţi desenul cu
dreptele AB, AC şi BC. Puneţi în evidenţă şi notaţi intersec- B E
b 
ţiile: b  AC, CE  AB, AE  BC, BE  AC.
A
Rezolvare: F 
B  a C
b  AC = D;
CE  AB = F;  E
b D
AE  BC = G;  
BE  AC = H.

 H
a G
C

Activităţi de învăţare
PE 1* Copiaţi figura 1 pe caiete şi completaţi cu  sau , astfel încât următoarele
propoziţii să fie adevărate:
a) C … d; b) D … d; c) D … CA; d) A … BC; e) E … AB.
2* Completaţi tabelul cu semnele „=”, „” sau „” în cazul în care dreptele coincid,
sunt paralele, respectiv concurente (fig. 2).
AB CE BC CD BE
a
b
c
d
e
3* Copiaţi figura 3 pe caiete şi stabiliţi dacă următoarele afirmaţii sunt adevărate sau false:
a) D  b; b) B  b; c) E  BD;
d) punctele A, C şi D sunt coliniare; e) punctele A, B şi D sunt coliniare;
Matematică. Clasa a V-a

f) C  AD; g) a  c = {A}; h) a  b = {C};


i) c  CD = {A}; j) DE  CA = ; k) BE  AC = {D}.
b a
d e F
D  C
a  
D B
A
A
d B A C b c  
     B 
C E
E D
Fig. 1  E c Fig. 2 Fig. 3 147
PE 4* Desenaţi dreapta d şi punctele A, B, C corespunzătoare fiecăreia dintre următoarele
situaţii:
1) d = BC şi A  d; A
2) BC  d = {A}; a
3) AB = BC = d. B
5* Copiaţi figura 4 pe caiete şi completaţi desenul cu dreptele b
AB, AC şi BC. Puneţi în evidenţă şi notaţi intersecţiile: a  BC, C
a  AC, b  BC, b  AB şi b  AC. Fig. 4
6** Desenaţi punctele A, B, C şi D, astfel încât A, B şi D să fie coliniare, iar B, D şi C
să fie necoliniare. Desenaţi dreptele determinate de cele 4 puncte.
7** Desenaţi două drepte a şi b concurente într-un punct O şi apoi punctele M şi N
nesituate pe dreptele a sau b şi astfel încât O, M şi N să fie coliniare.
PE 8** Desenaţi punctele A, B, C, D, E şi F, astfel încât dreptele AB şi CD să fie
concurente în E, iar dreptele AC şi BD să fie concurente în F. Câte drepte determină cele
şase puncte?
9** Desenaţi trei drepte a, b şi c concurente într-un punct O şi punctele A, B, C, astfel
încât A  a, B  b, C  c şi A, B şi C sunt coliniare. Câte drepte determină punctele O, A,
B şi C?
10** Se dau cinci puncte, oricare trei dintre ele necoliniare. Câte drepte determină cele
cinci puncte? Generalizare pentru n puncte, oricare trei dintre ele necoliniare (n  , n  3).
11** Desenaţi punctele A, B, C, D, astfel încât să determine:
a) o dreaptă; b) patru drepte; c) şase drepte.
12* Desenaţi punctele A, B, C, D, E, astfel încât să determine:
a) o dreaptă; b) cinci drepte; c) şase drepte.

2. Segmente. Semidrepte. Lungimea unui segment


PE-PP A B
Definiţie: Fie A şi B două puncte distincte. Se numeşte [ ] d
segment (închis) cu extremităţile A şi B mulţimea punctelor
dreptei AB situate între A şi B, împreună cu A şi B.
Dreapta pe care se află segmentul se numeşte dreapta
suport a segmentului. D
Notaţie: AB.
A E B C
Exemplu: În figura alăturată, E  AB, C  AB,
Matematică. Clasa a V-a

[  ] 
D  AB şi B  AB.
Definiţie: Fie O şi A două puncte distincte. Se numeşte semidreapta (închisă) cu
originea O şi care conţine punctul A mulţimea punctelor dreptei OA situate de aceeaşi
parte a lui O ca şi punctul A, la care adăugăm punctele O şi A. O A
Dreapta pe care se află semidreapta se numeşte [ 
dreapta suport a semidreptei.
Notaţie. OA G
E
Exemplu: În figura alăturată, D, E  OA, D A 
F O 
F, G  OA. 
148
Observaţie: Un punct de pe o dreaptă împarte mulţimea punctelor dreptei în două
semidrepte, numite semidrepte opuse.
Exemplu: În figura alăturată, punctul O  d determină
d A O B
semidreptele opuse OA şi OB. Cele două semidrepte au   
aceeaşi origine, O, şi orice punct de pe dreapta d se află pe una dintre cele două semi-
drepte.
Măsurarea segmentelor
Segmentele se pot măsura. Pentru aceasta se alege un segment drept unitate de
măsură. Măsurarea segmentelor se face prin compararea acestora cu unitatea de măsură
aleasă. Mai precis:
Definiţie: Se numeşte lungimea unui segment numărul care ne arată de câte ori se
cuprinde unitatea de măsură aleasă în segmentul respectiv.
Notaţie. Notăm cu AB lungimea segmentului AB.
Observaţii:
1. Lungimea segmentului AB se mai numeşte distanţa dintre punctele A şi B şi se
notează în acest caz d(A, B).
2. Lungimea unui segment depinde de unitatea de măsură aleasă. Instrumentele cu
ajutorul cărora măsurăm segmente (rigla, ruleta, metrul de croitorie sau de tâmplărie) se
numesc instrumente de măsură. Măsurarea cu acestea se face prin compararea cu o unitate
de măsură standard (în exemplele date metrul).
Exemplu: Cel mai des procedeu de măsurare pe care îl vom folosi este cel cu rigla. În
acest caz unitatea de măsură folosită este centimetrul (cm). În cazul în care unitatea de
măsură nu se cuprinde de un număr întreg de ori în segmentul măsurat, se recurge la
împărţirea acesteia în părţi egale. În cazul riglei, 1 cm se împarte în 10 părţi egale, numite,
aşa cum ştim, milimetri. A M B
De reţinut: Vom folosi în calcule cu lungimi de segmente:   
dacă M  AB, atunci AB = AM + MB sau AM = AB – MB sau MB = AB – AM.

Probleme rezolvate
A

PE 1R Copiaţi pe caiete figura şi stabiliţi valoarea de
adevăr a propoziţiilor: D
1) A  BC; 2) G  AC; 3) E  FG;
  C
4) D  AB; 5) AC = CG; 6) F  BC; B F
7) semidreptele GA şi GC coincid; G
Matematică. Clasa a V-a

8) semidreptele DA şi DB sunt opuse;


9) FG  DG; 10) AG = CG. E
Rezolvare: 1) A; 2) A; 3) F; 4) A; 5) F; 6) F; 7) A; 8) A; 9) A; 10) F.
PE 2R Desenaţi un segment AB cu lungimea de 7,5 cm şi apoi punctele C şi D pe
segmentul AB, astfel încât AC = 4,8 cm şi BD = 5,7 cm. Calculaţi lungimile segmentelor
CB, AD şi CD. Verificaţi rezultatele obţinute prin măsurare cu rigla.
Rezolvare: CB = AB – AC = 7,5 cm – 4,8 cm = 2,7 cm; A D C B
AD = AB – BD = 1,8 cm;    
CD = AC – AD = 3 cm. 4,8 cm
5,7 cm 149
PE 3R Pe o semidreaptă OX se consideră punctele A şi B, astfel încât A, B  OX, OA =
= 3  OB cm şi AB = 5 cm.
Calculaţi lungimea segmentelor OA şi OB şi realizaţi un desen conform cu datele obţinute.
Rezolvare: AB = 5 cm = 2  OB, de unde obţinem OB = 2,5 cm, iar OA = 3  OB = 3  2,5 cm =
= 7,5 cm.
   
O B A X

Activităţi de învăţare
1* Copiaţi pe caiete figura şi apoi completaţi cu 
C
sau , astfel încât următoarele afirmaţii să fie adevărate:
1) M … AB; 2) M … BE; 3) A … AB;
4) M … EA; 5) E … AE; 6) A … MB; a A M B E
   
7) C … AE; 8) B … ME.
2* Copiaţi pe caiete figura şi stabiliţi valoarea de
adevăr a propoziţiilor:  E
a) A  BC; b) A  BC; c) C  CD;  G
d) F  CA; e) CD = CG; f) C  DE; A B C F
    b
g) B  CF; h) G  GD;
i) semidreptele CD şi CG sunt opuse;
j) semidreptele BA şi CF sunt opuse; D
k) CE  DG; l) BF  CA; m) BC  AF; a
n) CG  DE; o) FA  FC.
PE 3* Desenaţi punctele necoliniare A, B şi C şi, apoi, punctele coliniare M, N şi P
(diferite de A, B şi C), astfel încât M  BC, N  CA şi P  BA. Stabiliţi valoarea de
adevăr a afirmaţiilor:
1) M  NP; 2) B  PA; 3) C  NA; 4) AC  PM = {N}; 5) AC  PM = {N}.
4* Folosind un compas şi o riglă negradată, desenaţi câte un segment care are aceeaşi
lungime cu liniile frânte din desenele următoare: B C
C  
D
B 
a)  b) c)
B D E
E  
A  
Matematică. Clasa a V-a

 A D  
C A F
5* Desenaţi două segmente AB şi BC, astfel încât AB = 4,6 cm, BC = 3,4 cm şi
B  AC. Calculaţi lungimea segmentului AC şi verificaţi prin măsurare cu rigla rezultatul
obţinut.
6* Desenaţi două segmente AB şi BC, astfel încât AB = 7 cm, BC = 4,6 cm şi C 
 AB. Calculaţi lungimea segmentului AC şi verificaţi prin măsurare cu rigla rezultatul
obţinut.
7** Desenaţi punctele M, N, P pe o dreaptă, astfel încât MN = 6,3 cm, iar NP = 2,8 cm.
150 Calculaţi lungimea segmentului MP. (Aţi analizat toate cazurile posibile?)
PE 8** Trebuie să desenaţi punctele A, B, C şi D pe o dreaptă, în această ordine, astfel
încât AD = 12 cm, BC = 5 cm şi AB = CD. Desigur, ar trebui să ştiţi lungimile segmentelor
AB şi CD. Calculaţi-le şi realizaţi desenul propus.
9** Desenaţi o semidreaptă OX şi apoi punctele A şi B, astfel încât A, B  OX, OA =
= 7,5 cm şi OB = 3,6 cm. Calculaţi lungimea segmentului AB şi verificaţi prin măsurare
cu rigla rezultatul obţinut.
10** Desenaţi un punct O pe o dreaptă d şi puneţi în evidenţă semidreptele opuse
OX şi OY determinate de punctul O pe dreapta d, prin indicarea a două puncte X şi Y de
pe dreaptă. Desenaţi apoi punctele A, B şi C, astfel încât A, B  OX şi C  OY, OA =
= 6,5 cm, OB = 3 cm, AC = 10 cm. Calculaţi lungimile segmentelor AB, OC, BC.
11** Pe o dreaptă se consideră punctele A1 , A2 , A3 , ..., A9 , A10 , în această ordine, astfel
încât A1 A2  1 cm, A2 A3  2 cm, A3 A4  3 cm, …, A9 A10  9 cm. Calculaţi lungimile seg-
mentelor: [ A1 A10 ], [ A1 A6 ], [ A6 A10 ], [ A2 A8 ] şi [ A4 A7 ] .
12*** Pe o dreaptă se consideră punctele A1 , A2 , A3 , ..., An 1 , An , n  *, în această
ordine, astfel încât A1 A2  1 cm, A2 A3  2 cm, A3 A4  3 cm, …, An 1 An  (n – 1) cm.
Determinaţi numărul natural n în fiecare dintre situaţiile:
a) A1 An  105 cm; b) A5 An  35 cm; c) A6 An  6  40 cm.

3. Unghiul şi triunghiul
PE-PP
UNGHIUL
Definiţie: Se numeşte unghi reuniunea a două semidrepte închise cu aceeaşi origine.
Notaţie. Notăm cu AOB sau  AOB (citim „unghiul AOB”) unghiul determinat de
semidreptele OA şi OB.
Observaţie: Dacă semidreptele OA şi OB coincid, atunci AOB se numeşte unghi
nul, iar dacă semidreptele OA şi OB sunt opuse, atunci AOB se numeşte unghi alungit.
Unghiurile nule sau alungite se consideră unghiuri improprii. Un unghi care nu este nul
sau alungit se va numi unghi propriu.
Fig. 1
B 
A
 O A B B O A
O      
Matematică. Clasa a V-a

AOB unghi propriu AOB unghi nul AOB unghi alungit

Elementele unui unghi propriu AOB sunt:


– vârful unghiului – punctul O, originea comună a celor două semidrepte;
– laturile unghiului: semidreptele OA şi OB;
Pentru măsurarea unghiurilor folosim un instrument numit raportor, iar unitatea de
măsură este gradul (sexagesimal) (sau radianul).
Observaţie: Un unghi împarte mulţimea punctelor din plan în două regiuni:
– interiorul: mulţimea punctelor cuprinse între laturile unghiului (notată Int(AOB));
151
– exteriorul: mulţimea punctelor care nu se află în interiorul sau pe laturile unghiului
(notată Ext(AOB)).
Exemplu: În figura 2 avem: A
Fig. 2 M 
E, G  Int(AOB); 
G
M  Ext(AOB). E
O 
B
TRIUNGHIUL A
Definiţie: Fie A, B, C trei puncte necoliniare. Se numeşte
triunghi determinat de punctele A, B, C reuniunea segmentelor
AB, BC şi CA (figura 3).
Notaţie. ABC (se citeşte „triunghiul ABC”) sau BCA sau CBA. B C
Fig. 3
Observaţie: Un triunghi împarte mulţimea punctelor din plan în două regiuni:
– interiorul: mulţimea punctelor cuprinse între laturile triunghiului (notată Int(ABC));
– exteriorul: mulţimea punctelor care nu se află în interiorul sau pe laturile triunghiu-
lui (notată Ext(ABC)).
A
Exemplu: În figura 4, avem: E, F  Int(ABC), D  Ext(ABC).
D
 E
Elementele unui triunghi:
Elementele unui triunghi ABC sunt: F
– vârfurile: punctele A, B, C;
B C
– laturile: segmentele AB, BC, CA;
Fig. 4
– unghiurile: ABC, BCA, CAB.

Definiţie: Triunghiul care are două laturi cu lungimi egale se numeşte triunghi
isoscel. A
M
Definiţie: Triunghiul care are toate laturile cu
lungimi egale se numeşte triunghi echilateral.
Exemplu: În figura 5, AB = AC  ABC este isoscel.
În figura 6, MN = NP = PM  MNP este
echilateral.
B C N P
Fig. 5 Fig. 6
Probleme rezolvate
Matematică. Clasa a V-a

A
PE 1R Reproduceţi desenul din figura alăturată pe caiete: 
a) Indicaţi, notând corespunzător, unghiurile proprii
cu vârful în A care apar în desen. D
b) Desenaţi punctele M, N şi P, astfel încât:
  B C
 E
M  Int(ABD), N  Int(ABC), P  Int(BAC) şi, în 
 
acelaşi timp, P  Ext(ABC). F G
Rezolvare: a) Unghiurile cu vârful în A sunt: BAC, DAB,
CAE, DAC, DAE, BAE.

152
b) A

M

D N
  B 
C E
 
 
F P 
G

PE 2R Desenaţi triunghiurile ABC şi BCE, astfel încât E  Int(ABC). Notaţi cu F inter-


secţia dreptelor AE şi BC.
a) Notaţi corespunzător toate unghiurile din desenul obţinut, care au vârful în punctul E.
b) Identificaţi şi notaţi toate triunghiurile ce se pot forma cu A
punctele A, B, C, E şi F.
Rezolvare: a) Unghiurile cu vârful în E sunt: AEB, BEF, FEC, E
AEC, BEC, AEF.
b) AEB, AFB, ABC, BEC, BEF, CEF, AFC, AEC. B C
F
PE 3R Desenaţi un triunghi ABC şi punctele M, N, P, astfel încât dreptele AM, BN şi CP
să fie concurente, în următoarele situaţii:
a) M  BC; N  CA şi P  AB; b) M  BC; N  CA şi P  AB.
Rezolvare: a) AM  BN  CP = I; b) AM  BN  CP = O.
A A
P N
P I N O

B C B C
M
M

Activităţi de învăţare
PE 1* Desenaţi două drepte concurente. G
Notaţi şi numiţi unghiurile formate. C
F
2* Reproduceţi desenul alăturat pe caiete. 
E
a) Indicaţi, notând corespunzător: trei unghiuri proprii cu
vârful în A; două unghiuri proprii cu vârful în B; patru unghiuri A 
proprii cu vârful în E; trei unghiuri alungite care apar în figură.  D
B 
b) Folosind un echer, stabiliţi care sunt unghiurile drepte
C
care apar în figură. 
B 
Matematică. Clasa a V-a

3* Copiaţi pe caiete figura alăturată.


1) Identificaţi şi notaţi corespunzător toate unghiurile proprii
A
cu vârful în punctul O care apar în figura alăturată. E O
2) Stabiliţi valoarea de adevăr a propoziţiilor următoare: D
a) B  Int(BOC); b) E  Ext(BOA);
C 
c) C  Int(BOA); d) A  Ext(BOD); B  D
 
e) E  Int(BOD). E
PE 4** Câte unghiuri proprii sunt în figura 
A 
alăturată? F

O 153
5* Desenaţi un triunghi ABC şi punctele M şi N, astfel încât punctul M să fie în
interiorul triunghiului, N să fie în exteriorul triunghiului, iar punctele B, M şi N să fie
coliniare.
6* Desenaţi un triunghi ABC şi punctele coliniare M, N, P (diferite de A, B, C) în
următoarele situaţii:
a) M  AB; N  BC şi P  CA; b) M  BA, N  BC şi P  CA.
7* Desenaţi un triunghi ABC şi punctele M, N şi P (diferite de A, B şi C), astfel încât
M este pe latura BC, N este pe latura CA, iar P este pe latura AB. Câte triunghiuri au
vârfurile în punctele A, B, C, M, N sau P?
PE 8** Reproduceţi pe caiete desenul alăturat şi apoi precizaţi câte
triunghiuri sunt în figură.
9** Folosind o riglă negradată şi un compas, desenaţi:
a) un triunghi cu două laturi de lungimi egale (triunghi isoscel);
b) un triunghi cu toate laturile de lungimi egale (triunghi echilateral).
10** Folosind o riglă negradată şi un compas, desenaţi un triunghi isoscel ABC cu
AB = AC = 6 cm şi apoi triunghiurile echilaterale MAB şi NAC, cu M şi N în exteriorul tri-
unghiului ABC.
11*** Cu o singură linie, descompuneţi în două triunghiuri identice figurile:

SM 12*** Câte triunghiuri sunt în figura alăturată?

4. Patrulaterul. Cercul
PE-PP
PATRULATERUL A
B
Definiţie: Fie A, B, C, D patru puncte, astfel încât oricare trei
să fie necoliniare. Se numeşte patrulater reuniunea segmentelor
AB  BC  CD  DA (figura 1).
Notaţie. ABCD
Matematică. Clasa a V-a

D C
Fig. 1

Patrulatere particulare
D C
A. Paralelogramul este patrulaterul cu laturile opuse paralele.
Exemplu: În figura 2, AB  CD şi AD  BC, deci ABCD
este un paralelogram.
A B
Fig. 2
Observaţie: Într-un paralelogram laturile opuse au aceeaşi lungime.
154
B. Rombul este paralelogramul cu toate laturile de lungimi egale.
Exemplu: În figura 3, MN = NP = PQ = QM, deci MNPQ este un romb.

C. Dreptunghiul este paralelogramul cu toate unghiurile drepte.


Exemplu: În figura 4, AB  BC, BC  CD, CD  DA, DA  AB, deci ABCD este un
dreptunghi.

D. Pătratul este rombul cu toate unghiurile drepte sau dreptunghiul cu toate laturile
de lungimi egale.
Exemplu: În figura 5, EF  FG, FG  GH, GH  HE, HE  EF şi EF = FG = GH =
= HE, deci EFGH este un pătrat.

E. Trapezul este patrulaterul care are două laturi opuse paralele şi celelalte două
laturi opuse neparalele. Laturile paralele se numesc bazele trapezului.
Exemplu: În figura 6, AB  CD, AD  BC, deci ABCD este un trapez cu bazele AB
şi CD.
Q H l G
A L B D C
M P
l
N D C E F
Fig. 4 Fig. 5 A Fig. 6 B
Fig. 3

CERCUL
Definiţie: Fie un punct O şi un număr r > 0. Se numeşte cerc de centru O şi rază r
mulţimea punctelor din plan situate la distanţa r faţă de O.
Notaţie. Notăm cu C(O, r) cercul de centru O şi rază r. Ca urmare, C(O, r) = {M  OM = r}.
Elementele cercului:
– raze: segmentele determinate de centrul cercului şi un punct de pe cerc;
– coarde: segmentele determinate de două puncte de pe cerc;
– diametre: coardele ce trec prin centrul cercului.

Probleme rezolvate
PE 1R Desenaţi un dreptunghi ABCD, astfel încât AB = 12 cm şi AD = 6 cm şi apoi
Matematică. Clasa a V-a

punctele M, N, P, Q pe laturile AB, BC, CD, respectiv DA, astfel încât AM = 6 cm,
BN = 3 cm, CP = 6 cm şi DQ = 3 cm. Completaţi desenul cu patrulaterul MNPQ şi dia-
gonalele patrulaterelor ABCD şi MNPQ (dacă desenul este corect, cele patru diagonale ar
trebui să aibă un singur punct comun, pe care îl notaţi cu O). D C
P
Analizând desenul, daţi exemple de dreptunghiuri, pătrate,
paralelograme şi trapeze care apar în figură.
Rezolvare: Analizând desenul putem recunoaşte: O
Q N
– dreptunghiurile: AMOQ, QOPD, CNOP;
– pătratele: AMPD, BMPC;
– paralelogramele: MNCO, POAQ;
A M B
– trapezele: ABOQ, BMQN, NODC.
155
PE 2R Desenaţi un cerc de centru O şi rază 3 cm şi apoi punctele A, B, C, D aparţinând
cercului, astfel încât O  AC şi O  BD. Completaţi desenul cu patrulaterul ABCD şi
verificaţi cu ajutorul echerului că ABCD este un dreptunghi.
Rezolvare:
B C
O
A D

PE 3R Care este cel mai mic număr de piese de forma alăturată, necesare
pentru a alcătui un pătrat?
Rezolvare: 4 piese 1 piesă
2 piese 

3 piese
4 piese 

Activităţi de învăţare
PE 1* Reproduceţi desenul din figura 7 şi apoi completaţi cu  sau  pentru ca ur-
mătoarele afirmaţii să fie adevărate:
a) M … NB; b) P … NB; c) M … AP;
d) N … PB; e) M … CD; f) P … Int(ABCD);
g) A … Ext(PNDM); h) M … Int(ANB); i) P … Int(ABD).
A B D H C
P
N E
G
Fig. 7 D M C A F B Fig. 8
2* În figura 8, ABCD este un paralelogram, iar E, F, G şi H sunt puncte pe laturile
sale, astfel încât DG  BE.
a) Reproduceţi pe caiete figura şi completaţi-o cu punctele M şi N, unde {M} = FH 
 BE şi {N} = FH  DG.
b) Numiţi şase paralelograme şi patru trapeze formate în figură.
3* Desenați un romb şi apoi un pătrat care are o latură comună cu rombul şi este
situat în exteriorul acestuia.
PE 4* Desenaţi un patrulater ABCD. Notaţi cu O intersecţia diagonalelor sale şi enu-
Matematică. Clasa a V-a

meraţi triunghiurile ce se pot forma cu punctele A, B, C, D şi O în desenul astfel obţinut.


5* Reproduceţi desenul din figura 9 pe caietele voastre şi indicaţi pătratele, paralelo-
gramele şi trapezele care apar în figură.
D F C
H
K
G
E
J
156 Fig. 9 A B Fig. 10
6* Printr-o singură tăietură, în linie dreaptă, obţineţi din figura 10
două figuri, astfel încât să compuneţi cu ele un pătrat.
7* Care este cel mai mic număr de piese de forma alăturată, necesare
pentru a alcătui un pătrat?
8** Se consideră un dreptunghi cu lungimea de 16 cm şi lăţimea de 8 cm.
Arătaţi că dreptunghiul se poate descompune în 2, 5, 8, 11, 14, …, 125 sau 128 de
pătrate ale căror laturi au lungimea un număr natural.
9** Folosind doar compasul, trasaţi următoarele figuri (fig. 11).

Fig. 11

PE 10** Desenaţi un cerc şi apoi punctele A, B, C şi D pe cerc, astfel încât patrulaterul


ABCD să fie:
a) pătrat; b) dreptunghi; c) trapez.

5. Simetria. Translaţia
PE-PP

SIMETRIA
Intuitiv, spunem că două figuri sunt simetrice faţă de o dreaptă dacă una dintre ele
este imaginea în oglindă a celeilalte. Putem verifica faptul că figurile F şi F' desenate pe o
foaie de hârtie sunt simetrice faţă de o dreaptă d, pliind foaia de-a lungul dreptei d. Dacă
cele două figuri se suprapun perfect, atunci ele se numesc simetrice faţă de dreapta d.
Exemplu: În figura 1, triunghiurile ABC şi A'B'C' sunt simetrice faţă de dreapta d.
d

A A'

Fig. 1 B B'
Matematică. Clasa a V-a

C C'

Folosind reţeaua de pătrăţele a foii de matematică, putem desena simetrica unei figuri
faţă de o anumită dreaptă orizontală sau verticală. Pentru aceasta este necesar să desenăm si-
metricele unui număr suficient de puncte ale figurii iniţiale faţă de dreapta dată. Considerăm
câteva exemple simple, pe care vă invităm să le analizaţi şi apoi să le realizaţi pe caiete.
157
Spunem că o figură are ca axă de E E'
simetrie dreapta d dacă prin pliere de-a
lungul dreptei cele două părţi ale figurii se
suprapun perfect. Este posibil ca o figură să F F'
aibă mai multe axe de simetrie sau ca o
figură să nu aibă nicio axă de simetrie. B B'

G G'

H H'
simetric asimetric
Dăm câteva exemple de figuri care au cel puţin o axă de simetrie, anume:
● un trapez isoscel are o axă de simetrie (fig. 2);
● un romb are două axe de simetrie (fig. 3);
● un triunghi echilateral are trei axe de simetrie (fig. 4);
● octogonul stelat are patru axe de simetrie (fig. 5);
● un cerc are o infinitate de axe de simetrie (fig. 6).

Fig. 2 Fig. 3 Fig. 4 Fig. 5 Fig. 6

TRANSLAŢIA
Vom da mai întâi un exemplu din viaţa cotidiană. Să privim un autoturism ce se
deplasează pe o şosea dreaptă. Acesta îşi păstrează direcţia de mers şi sensul de parcurs.

Acum, o problemă practică: cum putem construi drepte paralele folosind rigla şi
echerul? Vom aşeza rigla într-o poziţie fixă (nemişcată) şi vom deplasa echerul de-a
Matematică. Clasa a V-a

lungul acesteia.

158 Obţinem astfel mai multe drepte paralele între ele.


Toate exemplele anterioare conduc, intuitiv, la a considera mişcarea unui obiect care
păstrează direcţia şi sensul de mişcare. Cu alte cuvinte, admitem următorul fapt:
Definiţie: Dacă punctele unei figuri geometrice (ale unui corp geometric) se depla-
sează în plan pe o anumită direcţie şi într-un anumit sens, cu aceeaşi distanţă, fără rotirea
acestuia, spunem că a avut loc o mişcare de translaţie sau, pe scurt, o translaţie.
Exemple:
1. Considerăm un segment [AB] ce are capetele A C E G a
situate pe două drepte paralele a şi b. În acelaşi sens, con-
siderăm punctele C, E, G  a şi D, F, H  b, astfel încât
[AB] = [CD] = [EF] = [GH] şi AB  CD  EF  GH. Seg- b
mentele [CD], [EF], [GH] s-au obţinut prin translația B D F H
segmentului [AB] de-a lungul dreptelor a şi b.
2. Considerăm ABC cu vârfurile pe trei drepte para-
lele a, b, c (A  a, B  b, C  c). Luăm în acelaşi sens A D G a
punctele D, G  a, E, H  b, respectiv F, I  c astfel încât
[AC] = [DF] = [GI], [AB] = [DE] = [GH] şi [BC] = [FE] = B E Hb
= [HI] şi, în plus, AC  DF  GI, AB  DE  GH şi BC  c
 FE  HI. Triunghiurile obţinute: DEF şi GHI s-au C F I
obţinut prin translaţia triunghiului ABC de-a lungul
dreptelor a, b, c.
Observaţii: 1. Prin translaţia unei figuri F se obţine o figură F' identică cu figura F.
2. Folosind reţeaua de pătrăţele a foii de matematică, putem desena translaţia unei
figuri. Pentru aceasta este necesar să desenăm translaţiile unui număr suficient de puncte
ale figurii iniţiale.

Probleme rezolvate
PE 1R Stabiliţi dacă figurile următoare au cel puţin o axă de simetrie şi, în caz afirmativ,
trasaţi aceste axe (pentru figurile cu mai multe axe de simetrie, desenaţi toate aceste axe).

Fig. 1 Fig. 2 Fig. 3 Fig. 4


Matematică. Clasa a V-a

Rezolvare: În fig. 1, triunghiul echilateral are 3 axe de simetrie. În fig. 2, pătratul are 4 axe de
simetrie. În fig. 3, trapezul dreptunghic nu are nicio axă de simetrie. În fig. 4, pentagonul
regulat are 5 axe de simetrie.

159
PE 2R Desenaţi simetricele figurilor faţă de dreptele desenate punctat din desenele:

Fig. 1 Fig. 2 Fig. 3

Rezolvare:

Fig. 1 Fig. 2 Fig. 3

PE 3R Translaţi figurile din desenele de mai jos urmând direcţia şi sensul arătat de fie-
care săgeată în parte, iar distanţa de translaţie să fie egală cu lungimea săgeţii.
Matematică. Clasa a V-a

Fig. 1 Fig. 2 Fig. 3

160
Rezolvare:

Fig. 1 Fig. 2 Fig. 3

Activităţi de învăţare
PE 1* Stabiliţi dacă figurile următoare au cel puţin o axă de simetrie şi, în caz afirmativ,
trasaţi aceste axe (pentru figurile cu mai multe axe de simetrie, desenaţi toate aceste axe).

a) b) c) d)

2* Aflaţi valoarea de adevăr a propoziţiilor:


a) Un segment are o axă de simetrie. b) Un unghi are o axă de simetrie.
c) Litera O nu are axă de simetrie. d) Cifra 8 are două axe de simetrie.
e) Litera C are axă de simetrie.
3* Care dintre următoarele numere admite axă de simetrie:
11, 22, 33, 44, 55, 66, 77, 88, 99?
4 Desenaţi pe caiet 3 figuri care urmează în fiecare dintre şirurile:
*

a) b)

c)
Matematică. Clasa a V-a

PE 5* Desenaţi simetricele figurilor faţă de dreptele desenate punctat din desenele:

a) b) c) d) 161
6* Un ornament grecesc arată ca în figura următoare. Continuaţi ornamentul simetric
faţă de dreapta a şi apoi construiţi simetricul ornamentului obţinut faţă de dreapta b.

a
PE 7 Translaţi figurile din desenele de mai jos urmărind sensul şi direcţia săgeţii, la
**

distanţă egală cu lungimea săgeţii:

a) b)

c) d)
Matematică. Clasa a V-a

8** O friză se realizează plecând de la un element de bază, care se simetrizează faţă


de o dreaptă verticală şi apoi figura obţinută se translatează urmând sensul şi direcţia
săgeţii. Plecând de la următorul obiect de bază:

162
se obţin primele trei elemente ale unei frize ca în figură:

Completaţi friza pe caietele voastre cu încă cinci elemente.


9** O friză se realizează plecând de la un element de bază, care se simetrizează faţă
de o dreaptă orizontală şi apoi figura obţinută se translează urmând sensul şi direcţia
săgeţii. Plecând de la următorul obiect de bază:

se obţin primele trei elemente ale unei frize ca în figură:

Completaţi friza pe caietele voastre cu încă cinci elemente.

6. Cubul şi paralelipipedul dreptunghic


PE-PP
Definiţii
1. Paralelipipedul dreptunghic este un corp geometric mărginit de şase dreptunghiuri.
Matematică. Clasa a V-a

2. Cubul este un corp geometric mărginit de şase pătrate identice.


În figura următoare sunt reprezentate un paralelipiped dreptunghic şi un cub.
D' C' D' C'

A' B' A'


B'
D C D
C

A B A B
163
Elementele paralelipipedului/cubului sunt:
– vârfurile: punctele A, B, C, D, A', B', C', D';
– muchiile: segmentele AB, BC, CD, DA, A'B', B'C', C'D', D'A', AA',
BB', CC', DD';
– feţele: dreptunghiurile/pătratele ABCD, A'B'C'D', ABB'A', BCC'B', CDD'C',
ADD'A'.
Notaţie: paralelipipedul dreptunghic/cubul din figură se notează cu ABCDA'B'C'D'.
Observaţii:
1. Un paralelipiped dreptunghic este caracterizat de trei dimensiuni (lungimile latu-
rilor dreptunghiurilor ce constituie feţele paralelipipedului): lungimea (L), lăţimea (l),
înălţimea (h).
Exemplu: În figură, AB = CD = A'B' = C'D' = L, AD = BC = A'D' = B'C' = l, AA' =
= BB' = CC' = DD' = h.
2. Un cub este caracterizat de o singură dimensiune (lungimea laturilor pătratelor
identice ce constituie feţele cubului) numită muchia cubului.

Desfăşurări ale paralelipipedului dreptunghic/cubului:


Suprafaţa unui paralelipiped dreptunghic/cub se poate desfăşura într-un plan ca în
exemplele:

l
l
l l
h l
l l l
l L l L l

Observaţie: Desfăşurarea unui paralelipiped dreptunghic/cub se poate realiza în mai


multe moduri.

Probleme rezolvate
PE 1R Completaţi desenul de mai jos, astfel încât să obţineţi reprezentarea unui:
a) paralelipiped; b) cub.
Matematică. Clasa a V-a

a) b)

164
Rezolvare:

a) b)
PE 2 În desenul alăturat este reprezentată desfăşurarea unui
R
H G
cub, în care fiecare faţă a cubului este numerotată cu o cifră. 6
a) Reconstituiţi cubul. D C G
H
b) Care sunt muchiile cubului cărora le aparţine punctul A? 4 1 5
c) Care sunt feţele cubului care conţin muchia AB? E
d) Indicaţi perechile de feţe opuse ale cubului folosind nu- A B F
3
merotarea lor. H
Rezolvare: a) G b) AB, AD, AE; E F
c) (ABC), (ABF); 2
E F d) 1 cu 2, 3 cu 6 şi 4 cu 5.
H G
D C

A B
L
PE 3 În figura alăturată este reprezentată desfăşurarea
R
l l
unui paralelipiped dreptunghic. Ştiind că AB = 28 cm, l L l L C
CD = 11 cm şi DE = 8 cm, aflaţi dimensiunile paraleli-
pipedului. h h h h h
Rezolvare: Notăm cu l, L şi h dimensiunile paralelipi- l L l L
B
pedului dreptunghic. Astfel, deoarece AB = 28 cm, avem A l l
2l + 2L = 28 cm, de unde l + L = 14 cm. Din CD =
= 11 cm, avem l + h = 11 cm şi din DE = 8 cm obţinem E L D
L = 8 cm. Astfel, l = 6 cm, iar h = 5 cm.

Activităţi de învăţare H G
1* În figura alăturată este reprezentat un paralelipiped
Matematică. Clasa a V-a

E F
dreptunghic.
a) Numiţi vârfurile, muchiile şi feţele paralelipipedului. D C
b) Câte drepte determină vârfurile paralelipipedului?
2* Care dintre următoarele figuri pot fi desfăşurări ale unui cub? A B

1 2 3 4 5
165
PE 3* Feţele unui cub sunt numerotate de la 1 1 5
1 la 6. Văzut din trei poziţii diferite cubul arată 3 5 2
ca în figură. Ce număr se află pe faţa opusă 2 4 6
feţei numerotate cu:
a) 1; b) 2; c) 3.
4* Corpul din figura alăturată este alcătuit din cuburi
identice. Care este cel mai mic număr de cuburi, identice cu
cele date, ce trebuie adăugate pentru a forma un cub mai
mare, în situaţia în care poziţia cuburilor existente nu poate
fi modificată?
5* O construcţie formată din cuburi cu aceeaşi dimen-
siune se vede din faţă şi din dreapta ca în figurile alăturate.
Care este numărul maxim de cuburi din care este formată
construcţia? Din faţă Din dreapta
PE 6* O furnică se plimbă pe suprafaţa unui paralelipiped
dreptunghic din A în B, pe un traseu ca în figură. Cunoscând B
că suma lungimilor tuturor muchiilor paralelipipedului este
120 cm, calculaţi lungimea traseului parcurs de furnică.
7** Dintr-un cub alcătuit din mai multe cubuleţe se scot
câteva pentru a rezulta nişte canale ca în figură. Câte cubu-
leţe rămân? A

PE-PP 7. Recapitulare şi sistematizare prin teste


 Se acordă 1 punct din oficiu.

 TESTUL 1 

(1p) 1. Câte pătrate şi câte triunghiuri sunt în figura alăturată?


Matematică. Clasa a V-a

(1p) 2. Trasaţi axele de simetrie ale figurii:

(1p) 3. Câte cuburi s-au folosit pentru construcţia alăturată?

(1p) 4. Desenaţi o dreaptă d şi punctele A, B, C şi D, în această


ordine, astfel încât AB = 2,5 cm, BD = 3 cm şi CD = 1 cm.
Calculaţi lungimea segmentelor BC, AD, AC.

166
(1p) 5. În figura alăturată recunoaşteţi şi scrieţi: c e
a) o pereche de drepte paralele; a
b) o pereche de drepte perpendiculare; d
c) trei unghiuri cu vârful în B;  A
 F
d) trei drepte concurente.
(1p) 6. Folosind figura alăturată, completaţi cu  sau b E C
  
 pentru a obţine propoziţii adevărate:
B
a) B … AC; b) E … BC; c) F … BD; d) A … c;
e) B … ED; f) C … b; g) D … BF; h) C … BA; D
i) B … FD; j) D … AE.
(1p) 7. Desenaţi două semidrepte opuse OX şi OY şi punctele M, N pe semidreapta OX,
P şi Q pe semidreapta OY, astfel încât OM = 3 cm, MN = 4 cm, OP = 4 cm şi OQ =
= 2 cm. Calculaţi lungimile segmentelor PM, QN, PN.
(1p) 8. Desenaţi simetricul figurii faţă de dreapta indicată şi apoi translaţi figura în
sensul şi direcţia indicate de săgeată:

(1p) 9. Desenaţi punctele A, B, C, D aparţinând dreptei d în următoarele situaţii:


a) A  BC şi D  BA;
b) CA şi CB sunt semidrepte opuse;
c) semidreptele BA şi BC coincid şi D  AC;
d) AC  BD şi A  BD.

 TESTUL 2  d
Matematică. Clasa a V-a

c C a
(1p) 1. Folosind figura alăturată, precizaţi: B
a) perechile de drepte concurente;
b) perechile de drepte paralele. b
D E
(1p) 2. Desenaţi un romb ABCD. Notaţi cu O intersecţia dia-
gonalelor sale şi enumeraţi triunghiurile ce se pot forma A
cu punctele A, B, C, D şi O în desenul astfel obţinut.
(1p) 3. Fie triunghiul ABC echilateral. Desenaţi axele de simetrie ale triunghiului.
(1p) 4. Desenaţi punctele A, B, C coliniare, astfel încât AB = 5 cm, BC = 3,5 cm şi C 
 AB. Calculaţi lungimea segmentului AC.
167
(1p) 5. Desenaţi un paralelipiped dreptunghic. Dacă dimensiunile sunt de 3 cm, 4 cm şi,
respectiv, 2 cm, calculaţi suma lungimilor tuturor laturilor.
(1p) 6. Copiaţi pe caiete figura alăturată şi stabiliţi valoarea de
A B
adevăr a propoziţiilor:
D
a) A  BC; b) D  AB; c) E  AC; E F
d) D  Int(ABC); e) G  Ext(ABC);
f) E  CA; g) FB şi FC sunt semidrepte opuse; G
C
h) A, E, B sunt coliniare.
(1p) 7. Realizaţi un desen, astfel încât să fie îndeplinite simultan condiţiile:
a) punctele A, B şi C sunt necoliniare;
b) punctul D  AB şi A  BD.
Precizaţi câte drepte distincte se pot forma cu cele patru puncte.
(1p) 8. Desenaţi un segment MN cu lungimea de 9 cm şi, apoi, punctele A şi B pe
segmentul MN, astfel încât MA = 6,5 cm şi NB = 5 cm. Calculaţi lungimile seg-
mentelor AN, BM şi AB. Verificaţi rezultatele obţinute prin măsurare cu rigla.
(1p) 9. Desenaţi punctele A, B, C coliniare, cu AB = 12 cm şi BC = 8 cm.
a) Calculaţi lungimea segmentului AC.
b) Dacă M este un punct pe segmentul AB, astfel încât să-l împartă în două
segmente de lungimi egale şi N este un punct pe segmentul BC, astfel încât să-l
împartă în două segmente de lungimi egale, calculaţi lungimea segmentului MN.

 TESTUL 3 
S
(1p) 1. Câte axe de simetrie are un cerc? R
T Q
(1p) 2. Numiţi triunghiurile din figura alăturată.
M
(1p) 3. Desenaţi un poligon convex cu cinci laturi şi N P
precizaţi câte vârfuri şi câte diagonale are.
A
(1p) 4. Scrieţi toate trapezele din figura alăturată. E F
(1p) 5. Desenaţi cinci puncte A, B, C, D, E, astfel încât să
determine exact şase triunghiuri. B G C
(1p) 6. Ce număr trebuie înscris în triunghi?
Matematică. Clasa a V-a

3 4 2 Q P

M
(1p) 7. Fie cubul din figura alăturată. Care sunt muchiile cubului N
paralele cu muchia AM? D C
(1p) 8. Puteţi desena în plan 6 puncte, astfel încât prin unirea
acestora două câte două să se formeze exact 10 triunghiuri? A B
(1p) 9. Desenaţi un dreptunghi ABCD şi un segment EF, astfel încât AEFD şi EBCF să
fie pătrate.

168
8. Probleme pentru pregătirea concursurilor şcolare
1. a) Desenaţi cinci puncte A, B, C, D, E, astfel încât să determine, prin unirea lor,
exact 6 triunghiuri.
A B C
b) Puteţi desena în plan şase puncte, astfel încât
prin unirea acestora, două câte două, să formeze:
D E F
(i) exact 9 triunghiuri;
(ii) exact 10 triunghiuri?
(„La Şcoala cu Ceas”, Rm.-Vâlcea, 2006)
G H I
SM 2. Câte triunghiuri isoscele există cu vârfurile în
punctele reţelei din figura alăturată?
(„Florica T. Câmpan”, Iaşi, 2004)
3. a) Câte pătrate cu vârfurile în punctele reţelei există?
b) Desenaţi un poligon cu 6 laturi şi apoi un poligon
cu 8 laturi având vârfurile în puncte ale reţelei.
(„Florica T. Câmpan”, Iaşi, 2004)
SM 4. a) Câte drepte diferite se pot duce prin 6 puncte
dacă oricare dintre acestea sunt necoliniare?
b) Câte drepte putem construi având 2 007 puncte
distincte şi oricare trei necoliniare?
(O.J.M., Vaslui, 2006)
SM 5. Un tablou ABCD de tip 3  3 este format din pătrate de tip 1  1. Fiecare pătrat se
poate colora în 3 culori. În câte moduri poate fi colorat tabloul, astfel încât colorarea să fie
simetrică faţă de diagonala BD?
(„Dan Barbilian”, Călăraşi, 2007)
6. Dacă în construcţia din figura 1, alcătuită din 9 beţe de chibrituri, eliminăm 3 beţe
(de exemplu cele desenate cu linie subţire), atunci în figura rămasă nu mai apare repre-
zentat complet niciun triunghi mic. În construcţia de la figura 2 sunt 108 beţe şi 64 de
triunghiuri mici. Determinaţi numărul minim de beţe care trebuie eliminate, astfel încât în
figura rămasă să nu mai existe niciun triunghi mic complet reprezentat.
Matematică. Clasa a V-a

Fig. 1 Fig. 2
(Prof. dr. Vasile Pop, O.N.M., 2009)
SM 7. O foaie a unui caiet de matematică este împărţită în pătrăţele de tipul 1  1, astfel
încât pe lungime sunt 50 de pătrăţele, iar pe lăţime 30, în total 1 500 de pătrăţele. Toate
pătrăţelele se colorează de la stânga la dreapta pe fiecare rând şi de sus în jos astfel:
1 pătrăţel cu roşu, 2 pătrăţele cu galben, 3 pătrăţele cu albastru, 4 cu verde, 5 cu roşu, 6 cu
galben, 7 cu albastru, 8 cu verde şi aşa mai departe.
a) Ce culoare are ultimul pătrăţel?
b) Cu ce culoare s-au colorat cele mai multe pătrăţele? Dar cele mai puţine?
(„N. Coculescu”, Slatina, 2007)
169
8. a) Un tablou de 8  8 este format din pătrate 1  1. Fiecare pătrat se poate colora
cu 3 culori. În câte moduri poate fi colorat tabloul, astfel încât colorarea să fie simetrică
faţă de una dintre diagonale?
b) O alee de 10  10 trebuie pavată cu plăci pătrate de 1  1, având la dispoziţie plăci
de patru culori. În câte moduri se poate face pavarea, astfel încât aceasta să fie simetrică
faţă de una dintre diagonale?
SM 9. Pe un cerc avem 21 de puncte albe şi un punct roşu. Considerăm toate poligoanele
determinate de aceste puncte. Care dintre poligoane sunt mai multe: cele care au toate
vârfurile albe sau cele care au şi un vârf roşu? Cu cât diferă numărul celor două categorii
de poligoane?
(Prof. Constantin Bărăscu, „La Şcoala cu Ceas”, Rm.-Vâlcea, 2009)
10. Andrei a construit din cubuleţe mai mici cu aceeaşi dimensiune un cub mai mare,
astfel încât pe fiecare latură a cubului mare să fie 4 cubuleţe. Sora sa, Ana, i-a luat o parte
din cuburi, rămânând construcţia din figură. Câte cuburi a luat Ana din construcţia iniţială
a lui Andrei?

11. Un cub cu muchia de 4 cm se vopseşte. Apoi cubul este descompus în cubuleţe


cu latura de 1 cm. Câte cubuleţe vor fi vopsite pe trei, două, una, respectiv pe nicio faţă?
Matematică. Clasa a V-a

170
Capitolul XI. UNITĂŢI DE MĂSURĂ
PP Competenţe specifice:
 Identificarea unor unităţi de măsură în diferite contexte
 Analizarea şi interpretarea rezultatelor obţinute prin rezolvarea unor
probleme practice cu referire la figurile geometrice şi la unităţile de măsură
studiate

1. Unităţi de măsură pentru lungime; transformări


PE-PP

În urma Convenţiei metrului, în 1875, s-a decis ca unitatea principală de lungime să


fie metrul, notat m.
Pentru a exprima lungimi mai mici sau mai mari decât metrul, s-au introdus multiplii
şi submultiplii metrului.
submultipli multipli

mm cm dm m dam hm km

10 10 10 10 10 10

Exemple: 5 km = 50 hm; 2 cm = 0,2 dm; 4 dam = 400 dm.

Probleme rezolvate
PE 1R Calculaţi:
a) 5,6 km + 23 hm = … hm; b) 23 cm + 2 dm = … cm;
c) 6,3 hm + 12 dam = … m; d) 4,3 m + 23 dm = … m;
e) 8,3 dm + 12 cm = … dm; f) 8 m + 10 dm = … dam.
Rezolvare: a) 5,6 km + 23 hm = 56 hm + 23 hm = 69 hm; b) 23 cm + 2 dm = 23 cm + 20 cm =
= 43 cm; c) 6,3 hm + 12 dam = 630 m + 120 m = 750 m; d) 4,3 m + 23 dm = 4,3 m + 2,3 m =
= 6,6 m; e) 8,3 dm + 12 cm = 8,3 dm + 1,2 dm = 9,5 dm; f) 8 m + 10 dm = 0,8 dam + 0,1 dam =
Matematică. Clasa a V-a

= 0,9 dam.
PE 2R Şcoala lui Ştefan este departe de casă. El parcurge trei sferturi din drum cu bici-
cleta, pe care o lasă la bunica sa, şi restul de 2 km pe jos. Câţi km merge Ştefan cu
bicicleta?
Rezolvare: Cei 2 km reprezintă un sfert din drum. Astfel, până la şcoală sunt 8 km, deci
Ştefan merge cu bicicleta 6 km.
PE 3R Strada Cireşului are lungimea de 1 km. Începând din capăt se plantează pomi. Pe
partea dreaptă din 8 în 8 metri, iar pe cea stângă din 5 în 5 metri. De câţi pomi este nevoie?
Rezolvare: Pe partea dreaptă sunt necesari 1 000 : 8 + 1 = 126 pomi, iar pe cea stângă sunt
necesari 1 000 : 5 + 1 = 201 pomi. În total se plantează 327 pomi.
171
Activităţi de învăţare
PE 1MA Care este cea mai potrivită unitate de măsură pentru a exprima:
a) grosimea manualului de matematică;
b) lungimea tablei;
c) distanţa Bucureşti – Iaşi.
2MA Aproximaţi fără a măsura efectiv:
a) lăţimea băncii din sala de clasă;
b) lungimea tablei din sala de curs;
c) distanţa de acasă până la şcoală.
Comparaţi rezultatele voastre cu ale unui coleg sau membru de familie şi stabiliţi care
dintre voi era mai aproape de adevăr.
3* Exprimaţi în centimetri: 8,25 m; 15,623 dm; 28,3 hm; 0,04 km; 432,5 mm.
4* Exprimaţi în metri următoarele lungimi:
7,5 km; 8,32 hm; 9,72 cm; 0,04 dam; 12,5 dm.
5* Transformaţi:
a) 0,423 m = … cm; b) 5,62 dm = … mm; c) 803 mm = … cm;
d) 0,5 km = … dam; e) 86,8 dm = … dam; f) 0,07 hm = … cm.
PE 6* Transformaţi:
a) 8 m 5 dm = … cm; b) 9 hm 20 m = … dam; c) 6 km 30 dam = … m;
d) 40 cm 200 mm = … dm; e) 8 m 20 cm = … mm; f) 63 dm 5 cm = … mm.
7 Calculaţi:
*

a) 8,23 km + 0,09 hm = … m; b) 0,64 km + 9 hm = … dm;


c) 800 cm + 700 mm + 90 dm = … m; d) 543 mm + 24 cm + 2 dm = … m;
e) 41 cm + 5 dm + 11 m = … mm; f) 26 m + 11 dm + 500 cm = … dam.
8* Calculaţi:
a) 820 m + 1 km + 2 hm = … dam; b) 62 m + 3 dm + 4 cm = … mm;
c) 5 hm + 6 dam + 80 dm = … m; d) 9 km + 6 hm + 20 m = … dam;
e) 11 dam + 16 m + 1,2 dm = … cm; f) 2 km + 20 dam + 60 m = … hm.
9MA Andra pleacă cu bicicleta la bunica. Ea face drumul în trei zile. În prima zi
parcurge o treime din drum, a doua zi o treime din rest şi în ultima zi 48 km.
a) Aflaţi care este lungimea drumului.
b) Câţi kilometri a parcurs în fiecare din cele două zile?
PE 10MA Pentru a nu fi dată afară din casă, pisica trebuie să prindă şoarecele care este la
12 m de ea. Ştiind că în 2 secunde pisica aleargă 5 m, iar şoarecele 3 m, în cât timp şoa-
Matematică. Clasa a V-a

recele va fi ajuns? 50 m
11MA În judeţul Iaşi s-au amenajat în afara localită- 20 m 20 m
ţilor 35 de parcări cu lungimea de 50 m şi lăţimea de 20 m.
Aflaţi lungimea totală a bordurilor folosite pentru amena-
jarea parcărilor.
12MA De la Iaşi la Târgu-Frumos s-au plantat plopi din 10 în 10 metri, pe o distanţă
de 50 km. Câţi plopi rămân dacă 50% din ei vor fi înlocuiţi cu nuci?
13MA Un dicţionar are grosimea de 8 cm. Coperţile au fiecare grosimea de 4 mm.
Aflaţi grosimea unei foi, dacă dicţionarul are 720 de pagini.
172
PE 14MA Ruxandra îşi propune să alerge o anumită distanţă în 3 zile. În prima zi a
alergat 0,(3) din distanţă, a doua zi 0,9 din rest, iar în ultima zi 9 hm. Câţi hm şi-a propus
Ruxandra să alerge în cele trei zile?
15MA Maria a vizitat Parisul. În patru zile ea a parcurs 73 km pe jos. În prima zi a
vizitat Tour Eiffel şi împrejurimile şi a parcurs 25 km, a doua zi a vizitat muzeele Louvre şi
Orsay şi a parcurs jumătate din distanţa din prima zi, a treia zi a parcurs media aritmetică a
distanţelor parcurse în primele două zile, vizitând Cartierul Latin, şi în a patra zi a parcurs
restul, fiind la Disneyland. Aflaţi câţi km a parcurs Maria pe jos în cea de-a patra zi.
16MA Mihnea amenajează un traseu drept de 100 m pentru maşinuţa sa teleghidată, în
care pe prima jumătate pune beţe din 20 în 20 cm, iar pe cea de-a doua jumătate pune beţe
din 10 în 10 cm. Peste câte beţe va trece maşinuţa?
17MA Nasul lui Pinocchio are 2 cm. După fiecare minciună lungimea nasului se
dublează. Ştiind că Pinochio este înalt de 1 m, după câte minciuni nasul său va fi mai lung
decât înălţimea?
18MA Ursul Bernard şi pinguinul Shaggy se iau la întrecere. Shaggy
este cu 8 hm în faţa lui Bernard. În timp ce Shaggy aleargă 1 hm, Bernard
aleargă 2 hm 2 dam 2 m. Ştiind că până la linia de sosire sunt 600 m, cine
va câştiga cursa?
19MA O scară are lungimea de 2,5 m. Între trepte sunt 25 cm şi fiecare
treaptă este groasă de 3 cm. Ştiind că prima treaptă începe după 30 cm, să
se afle câte trepte are scara.

2. Unităţi de măsură pentru arie; transformări


PE-PP
Unitatea principală de măsură pentru arie este metrul pătrat, notat m2.
Un metru pătrat este aria unui pătrat cu latura de 1 m.
Pentru a exprima arii mai mici sau mai mari de 1 unitate, s-au ales multiplii şi
submultiplii metrului pătrat.
submultipli multipli

mm2 cm2 dm2 m2 dam2 hm2 km2

100 100 100 100 100 100


Exemple: 2 m2 = 200 dm2; 1 cm2 = 100 mm2; 1 hm2 = 10 000 m2.
Matematică. Clasa a V-a

Două suprafeţe se numesc echivalente dacă au aceeaşi arie.


Hectarul: 1 ha = 10 000 m2;
Arul: 1 ar = 100 m2.

Probleme rezolvate
2 2 2 2
PE 1R Ordonaţi crescător ariile: 0,45 hm ; 5 246 m ; 83 ha; 0,03 km ; 540,2 dam .
Rezolvare: Aducem la aceeaşi unitate de măsură, respectiv m2. Astfel: 0,45 hm2 = 4 500 m2;
83 ha = 830 000 m2; 0,03 km2 = 30 000 km2; 540,2 dam2 = 54 020 m2. Ordinea crescătoare va
fi: 0,45 hm2 < 5 246 m2 < 0,03 km2 < 540,2 dam2 < 83 ha.
173
2
PE 2R Camera lui George are 28 m . O şeptime din suprafaţă este spaţiul de lucru. Patul
şi dulapul mai ocupă un sfert din rest. Biblioteca o şesime din noul rest, iar diferenţa este
spaţiul de joacă. Ce suprafaţă are spaţiul de joacă?
Rezolvare: Spaţiul de lucru are 28 : 7 = 4 m2, patul şi dulapul ocupă 24 : 4 = 6 m2, biblioteca
18 : 6 = 3 m2. Astfel, spaţiul de joacă are 28 – 13 = 15 m2.
PE 3R Tablei de şah 88 i se îndepărtează două colţuri opuse. Se poate acoperi cu piese
de domino ? Justificaţi.
Rezolvare: Răspunsul este NU, deoarece colţurile opuse ale tablei de şah au aceeaşi culoare,
deci rămân 32 de pătrăţele 1  1 de o culoare şi 30 de pătrăţele 1  1 de altă culoare. Dacă
pavăm cu piese de domino, numărul pătrăţelelor pavate cu o culoare va fi egal cu al celor
pavate cu cealaltă culoare. Contradicţie.

Activităţi de învăţare
PE 1MA Care este cea mai potrivită unitate de măsură pentru a exprima:
a) aria unei plăci de faianţă;
b) suprafaţa unei ţări;
c) aria terenului de sport;
d) suprafaţa casei în care locuiţi.
2MA Aproximaţi, fără a măsura efectiv:
a) suprafaţa tablei din sala de curs;
b) suprafaţa sălii de curs;
c) aria unei file de caiet.
Comparaţi rezultatele voastre cu ale unui coleg şi stabiliţi care dintre voi este mai
aproape de adevăr.
3* Exprimaţi în cm2:
a) 7,13 m2; b) 9,025 dm2; c) 0,028 hm2; d) 4,3 mm2; e) 0,001 km2.
2
PE 4 Exprimaţi în m următoarele arii:
*

a) 0,07 km2; b) 2,83 hm2; c) 4125 dm2; d) 500 000 mm2; e) 0,08 dam2.
5* Transformaţi:
a) 54,3 dm2 = … cm2; b) 0,04 m2 = … dm2;
2 2
c) 7,32 km = … hm ; d) 5,643 m2 = … cm2;
2 2
e) 4 000 mm = … dm ; f) 2 cm2 = … mm2.
PE 6* Transformaţi:
a) 8 m2 2 dm2 = … cm2; b) 9 hm2 200 m2 = … dam2;
2 2 2
c) 0,02 m 2 dm = … cm ; d) 0,006 km2 2 hm2 = … dam2;
Matematică. Clasa a V-a

2 2 2
e) 1,12 dam 200 dm = … m ; f) 5 km2 400 dam2 = … hm2.
7 Calculaţi:
**

a) 5,63 hm2 + 200 m2 = … dam2; b) 2,492 km2 + 243 dam2 = … hm2;


2 2 2
c) 8,92 cm + 0,008 dm = … mm ; d) 0,0005 dam2 + 2 m2 = … dm2;
2 2 2
e) 7 432 dm + 5 dam = … m ; f) 4 188 mm2 + 2 dm2 = … cm2.
8** Calculaţi:
a) 50 m2 + 2 700 dm2 + 0,5 hm2 = … dam2;
b) 4 km2 + 200 dam2 + 3 000 m2 = … hm2;
c) 2 dm2 + 0,004 m2 + 6 800 mm2 = … cm2;
d) 1 800 dm2 + 0,0008 hm2 + 0,2 dam2 = … m2;
174
e) 40 000 mm2 + 1 200 cm2 + 0,02 m2 = … dm2;
f) 8 cm2 + 0,0008 m2 + 8 dm2 = … mm2.
PE 9MA În parc s-au plantat flori pe suprafeţe identice, după modelul:

F
F
F F
F F F
F F
F F F F
1 2
Care dintre cele două suprafeţe cu flori este mai mare?
10MA Tabla de şah 88 se acoperă cu piese de domino
De câte piese este nevoie? Realizaţi o astfel de acoperire.
11MA Aleii din curtea Monicăi îi lipsesc câteva dale în formă de
ca în figura alăturată. Câte dale îi lipsesc? Dacă o dală costă 27 lei, cât vor
costa dalele ce trebuie puse?
12MA Spitalul de Copii „Sf. Maria” este o clădire cu 9 etaje, fiecare cu
o suprafaţă de 800 m2. Secţiile de Chirurgie şi Ortopedie ocupă două etaje,
secţia Dermatologie ocupă un etaj, secţia ORL un etaj, secţia Oftalmologie un etaj, iar
Terapia intensivă şi laboratorul împart un etaj. Dacă parterul este ocupat cu primirea de
urgenţă, aflaţi ce suprafaţă este destinată Balneofizioterapiei.
PE 13MA În grădină Ioana a cultivat roşii şi ardei. Ştiind că aria terenului cultivat cu
ardei este de trei ori mai mică decât a celui cultivat cu roşii şi diferenţa ariilor celor două
terenuri este de 2 m2, aflaţi ce suprafaţă au cele două terenuri.
14MA Ferma bunicului are suprafaţa de 2 ha. Ea este compusă din: casa care ocupă o
suprafaţă de 500 m2, două anexe gospodăreşti de arii egale, grădina cu o suprafaţă cât
jumătate din cea a casei şi livada care ocupă 90% din întreaga suprafaţă.
a) Care este suprafaţa grădinii?
b) Care este suprafaţa livezii?
c) Care este suprafaţa unei anexe?
15MA Un teren aflat în construcţie este împărţit astfel: o treime din suprafaţă este loc
de joacă pentru copii, un sfert din rest este un Business Center, două treimi din noul rest
sunt blocuri şi restul de 600 m2 este spaţiu verde.
a) Care este suprafaţa terenului?
b) Ce suprafaţă ocupă locul de joacă pentru copii?
z peri
PE 16MA Livada lui Richard are forma unui hexagon. Ea este
Matematică. Clasa a V-a

împărţită în 6 triunghiuri, fiecare cu aria de 10 dam2. Într-un pruni peri


triunghi se plantează pruni, într-o jumătate zarzări, în două caişi
şi în restul triunghiurilor peri. Ştiind că un pom are nevoie de caişi peri
2 m2, să se afle câţi pomi sunt în livadă. Câţi dintre aceştia sunt caişi
zarzări? Dar peri?
17MA Tablei de şah 88 i se îndepărtează două colţuri alăturate. Este posibilă acum
acoperirea sa cu piese de domino ? Justificaţi.

175
3. Unităţi de măsură pentru volum şi capacitate; transformări
PE-PP
Unitatea principală de măsură pentru volum este metrul cub, notat m3.
Un metru cub este volumul unui cub cu latura de 1 m.
Pentru a exprima volume mai mici sau mai mari de 1 unitate, s-au ales multiplii şi
submultiplii metrului cub.
submultipli multipli

mm3 cm3 dm3 m3 dam3 hm3 km3

1 000 1 000 1 000 1 000 1 000 1 000

Exemple: 1 m3 = 1 000 dm3; 0,04 km3 = 40 hm3; 0,00005 cm3 = 0,05 mm3.
Unitatea principală pentru capacitate (volumul lichidelor) este litrul, notat 1 . Avem
1  = 1 dm3.
Pentru a exprima volumele mai mici sau mai mari de 1 , s-au ales multiplii şi sub-
multiplii litrului.
submultipli multipli

ml cl dl  dal hl kl

10 10 10 10 10 10

Probleme rezolvate
PE 1R Calculaţi:
a) 0,0007 hm3 = … m3; b) 960 000 cm3 = … ;
c) 1032 mm3 = … km3; d) 90 hl = … kl;
e) 9,32 m3 = … .
Rezolvare: a) 0,0007 hm3 = 700 m3; b) 960 000 cm3 = 960 dm3 = 960 ; c) 1032 mm3 =
= 1029 cm3 = 1026 dm3 = 1023 m3 = 1020 dam3 = 1017 hm3 = 1014 km3; d) 90 hl = 0,09 kl;
Matematică. Clasa a V-a

e) 9,32 m3 = 9230 dm3 = 9230 .


PE 2R Un cub cu latura de 3 dm se vopseşte, după care se descompune în cuburi de latu-
ră 1 dm.
a) Câte cuburi mici se obţin?
b) Câte dintre cuburile mici au câte două feţe vopsite?
Rezolvare: a) Se obţin 27 de cuburi cu muchia 1 dm3; b) Cuburi cu 2 feţe vopsite vor fi câte
4 pe fiecare faţă, dar fiecare se găseşte pe 2 feţe, deci este numărat de 2 ori. Aşadar, vor fi
12 cuburi cu 2 feţe vopsite.
PE 3R Ana aduce apă de la râu. Ea are două vase goale, unul de 4  şi celălalt de 9 .
Cum poate să aducă 6 ?
176
Rezolvare: vas 4  0 4 0 4 0 4 3 3 0 4 0 4 2 2 0 4 0
vas 9  0 0 4 4 8 8 9 0 3 3 7 7 9 0 2 2 6

Activităţi de învăţare
1MA Care este cea mai potrivită unitate de măsură pentru a exprima:
a) volumul unei cutii de pantofi;
b) volumul unui zar;
c) volumul unei piscine;
d) volumul sălii de clasă;
e) capacitatea unei sticle de apă minerală.
2MA Aproximaţi, fără a măsura efectiv:
a) volumul unei bucăţi întregi de cretă;
b) volumul camerei voastre;
c) capacitatea unei piscine;
d) volumul sălii de curs;
e) volumul unei cutii de lapte.
3
PE 3* Exprimaţi în dm :
a) 74 cm ; b) 8 000 mm3;
3
c) 0,2 m3; d) 0,000001 km3; e) 0,00005 hm3.
3
4* Exprimaţi în m următoarele volume:
a) 4 dam3; b) 0,000004 km3; c) 0,0083 hm3; d) 700 dm3; e) 80 080 cm3.
5 Transformaţi:
*

a) 80 080 mm3 = … cm3; b) 0,002 dm3 = … cm3; c) 8 km3 = … hm3;


3 3 3 3
d) 0,98 m = … dm ; e) 0,023 dam = … m ; f) 8,0808 hm3 = … dam3.
6** Transformaţi:
a) 9 m3 2 dm3 = … dm3; b) 5 hm3 200 dam3 = … m3;
3 3 3
c) 0,004 km 200 dam = … hm ; d) 2 000 cm3 400 000 mm3 = … dm3;
3 3 3
e) 600 dm 800 000 cm = … m ; f) 0,0023 dm3 2 cm3 = … mm3.
PE 7 Calculaţi:
**

a) 6 cm3 + 0,004 dm3 = … mm3; b) 0,0008 hm3 + 230 m3 = … dam3;


3 3 3
c) 8 232 dm + 0,02 dam = … m ; d) 6,04 cm3 + 20 000 mm3 = … dm3;
e) 18 063 dam + 0,002 km = … hm ; f) 11,63 m3 + 5,642 hm3 = … dam3.
3 3 3

8** Calculaţi:
a) 9,8 hm3 + 710 000 m3 – 785 dam3 = … dam3;
b) 2,83 m3 + 600 000 cm3 + 243 dm3 = … dm3;
Matematică. Clasa a V-a

c) 0,0008 km3 + 542 hm3 – 70 000 dam3 = … hm3;


d) 943 cm3 + 8 m3 – 642 dm3 = … dm3.
PE 9** Exprimaţi în :
a) 2 500 cl; b) 28 dal; c) 800 ml; d) 9,6 kl; e) 0,0003 hl; f) 120 dl.
10** Transformaţi:
a) 4  20 cl = … ml; b) 6 hl 2 dal = … dl; c) 0,5 kl 40 hl = … dal;
d) 18  2 dl = … cl; e) 7 hl 20 dal = … ; f) 11 kl 30 dal = … hl.

177
11** Calculaţi:
a) 400 cl + 20 dl = … ; b) 0,008 kl + 0,3 hl = … dal;
c) 20  + 5 hl = … dal; d) 4 cl + 1,2  = … ml;
e) 600 ml + 2 cl = … dl; f) 11 dl + 200 ml = … cl.
PE 12* Transformaţi în :
a) 54 dm3; b) 9 m3; c) 1 200 cm3; d) 0,0003 dam3; e) 0,002 hm3; f) 4 000 mm3.
13* Transformaţi în dm3:
a) 2 ; b) 400 dl; c) 0,06 kl; d) 1,38 hl; e) 2 000 ml; f) 187 cl.
14 Ştefan trece zilnic pe lângă un şantier unde se construiesc trei blocuri: unul cu
MA

10 etaje, altul cu 7 etaje şi al treilea cu 5 etaje. Ştiind că fiecare etaj are un volum de 1 250 m3,
aflaţi care va fi la recepţie volumul total al celor trei clădiri exprimate în dam3.
3
PE 15MA Mădălina a pregătit citronadă pentru prietenele ei. Dacă pune câte 0,15 dm în
3 3
fiecare pahar, îi mai rămân 0,10 dm , iar dacă pune câte 0,20 dm în fiecare pahar, un
pahar rămâne gol. Câte pahare a pregătit Mădălina şi ce cantitate de citronadă?
16MA Care este numărul minim de cuburi ce trebuie adăugate celor 500 de cuburi
identice pentru a obţine un cub mai mare?
17MA Câte cărămizi lipsesc din zid?

18MA Pentru amenajarea unei căi ferate sunt necesari pentru 1 km de cale ferată
simplă 280 m3 pietriş, iar pentru 1 km de cale ferată dublă de 1,5 ori mai mult. Ştiind că se
amenajează 15 km de cale ferată dublă, aflaţi numărul vagoanelor necesare pentru
transportul pietrişului, ştiind că un vagon transportă 20 m3 pietriş.

4. Unităţi de măsură pentru masă şi timp; transformări


PE-PP
Matematică. Clasa a V-a

Unitatea principală de măsură pentru masă este kilogramul, notat kg.


submultipli multipli

mg cg dg g dag hg kg q t

10 10 10 10 10 10 100 10

Exemple: 1 dag = 10 g; 2 q = 200 kg; 1 t = 1 000 kg.


Unitatea principală pentru măsurarea timpului este secunda (s).
178
Pentru măsurarea timpului se mai folosesc:
– minutul 1 min = 60 s;
– ora 1 h = 60 min;
– ziua 1 zi = 24 h;
– săptămâna are 7 zile;
– luna are între 28 şi 31 zile;
– trimestrul are 3 luni;
– semestrul are 6 luni;
– anul are 12 luni (365 sau 366 zile). Anul bisect are 366 zile. În anul bisect luna
februarie are 29 zile. Anii bisecţi sunt divizibili cu 4 (exemplu: 2004, 2008, 2012, 2016);
– deceniul are 10 ani;
– secolul are 100 ani;
– mileniul are 1 000 ani.

Probleme rezolvate
PE 1R Efectuaţi:
a) 2 cg + 3 mg = … g; b) 8 kg + 8 hg = … dag;
c) 9 t – 3 q = … kg; d) 5 h 14 min – 3 h 40 min.
Rezolvare: a) 2 cg = 0,02 g; 3 mg = 0,003 g; 2 cg + 3 mg = 0,023 g; b) 8 kg + 8 hg = 800 dag +
+ 80 dag = 880 dag; c) 9 t – 3 q = 9 000 kg – 300 kg = 8 700 kg; d) 5 h 14 min – 3 h 40 min. =
= 4 h 74 min – 3 h 40 min = 1 h 34 min.
PE 2R 4 mere cântăresc cât 5 pere, 3 pere cântăresc cât 7 caise, 5 caise cântăresc cât
8 nuci. Câte nuci cântăresc cât 3 mere?
Rezolvare: 4 mere = 5 pere  12 mere = 15 pere = 5  3 pere = 5  7 caise = 35 caise =
= 7  5 caise = 7  8 nuci = 56 nuci. Deci, 12 mere = 56 nuci  3 mere = 14 nuci.
PE 3R 5 copii umflă 5 baloane în 5 minute. Câţi copii umflă 30 de baloane în 15 minute?
Rezolvare: Dacă 5 copii umflă 5 baloane în 5 minute, atunci 5 copii umflă 15 baloane în
15 minute. Pentru 30 de baloane umflate în 15 minute este nevoie de 10 copii.

Activităţi de învăţare
1MA Care este cea mai potrivită unitate de măsură pentru a exprima:
a) cât cântăreşte o ciocolată;
b) cât cântăreşte un copil de 2 ani;
c) durata unei pauze;
Matematică. Clasa a V-a

d) durata unui semestru şcolar.


2MA Aproximaţi, fără a măsura efectiv:
a) cât cântăreşte manualul de matematică;
b) în cât timp ajungeţi din sala de clasă pe terenul de sport;
c) care este durata deplasării de la laboratorul de biologie în sala de curs.
PE 3* Exprimaţi în grame:
a) 5,2 dag; b) 73 kg; c) 1 q; d) 1 t; e) 5  104 mg; f) 24 hg.
4* Exprimaţi în kg:
a) 29 q; b) 6  105 g; c) 4 q; d) 0,03 t; e) 11,3 hg; f) 4  102 cg.

179
PE 5* Calculaţi:
a) 12 hg + 5 kg = … dag; b) 83 cg + 12 dag = … g;
c) 9,3 kg + 5 hg = … g; d) 0,6 t + 12 q = … kg;
e) 4,32 kg + 50 hg = … dag; f) 96 dag + 8 kh = … cg.
6* Ordonaţi crescător:
a) 5,63 kg; 2 400 hg; 5 642 g; b) 0,02 t; 0,212 q; 21 kg.
7* Exprimaţi în minute:
a) 2 h 6 min; b) 4 h 15 m; c) 3 min 15 s;
d) 1 oră 30 s; e) 4 ore 3 min 45 s; f) 0,5 h 5 m 12 s.
8* Exprimaţi în ore şi minute:
a) 2 450 min; b) 8 400 s; c) 86 min;
d) 1 zi 2 ore; e) 1 zi; f) 930 s.
9** Calculaţi:
a) 24 min 6 s + 2 h 5 min 24 s; b) 1 oră 42 min 18 s + 5 ore 17 min 42 s;
c) 4 ore 30 min – 2 ore 50 min; d) 43 min 15 s – 10 min 45 s;
e) 3 ore 40 min  2; f) 5 ore 12 min : 6.
PE 10MA Un antreprenor primeşte comandă de 30 t de marfă la gară. Maşina lui de
transport poate duce maximum 2,8 t. De câte drumuri este nevoie? Care este încărcătura
ultimului transport, ştiind că la cele precedente maşina a transportat maximul admis?
11MA Într-un depozit este de trei ori mai multă marfă decât în altul. Dacă din acesta
se livrează 56 t marfă, iar în celălalt se mai aduc 48 t marfă, atunci au aceeaşi cantitate de
marfă. Ce cantităţi erau iniţial în cele două depozite?
12MA Ana, Mark şi Alex sar împreună la trambulină. Pentru a nu depăşi maximul
admis ei s-au cântărit doi câte doi. Ana şi Mark au 75 kg împreună, Ana şi Alex au 77 kg
împreună, Mark şi Alex au 82 kg împreună. Cât cântăreşte fiecare?
13MA Separaţi 3 kg din 5 kg nisip dintr-o singură cântărire, având la dispoziţie o
balanţă şi o greutate de 1 kg.
PE 14MA Trei robinete, cu acelaşi debit, pot umple o piscină în 15 ore. În câte ore vor
umple piscina 5 robinete, de acelaşi fel?
15MA Un pachet este trimis marţi la orele 12 pe un traseu care durează exact 100 ore.
Care este ziua şi ora sosirii, ştiind că merge zi şi noapte?
PE 16MA Şase copii mănâncă 6 mere în 5 minute. Câţi copii mănâncă 60 de mere în
25 de minute?
Matematică. Clasa a V-a

17MA Anul 2011 are proprietatea că numărul format din primele două cifre este de
zece ori mai mare decât suma ultimelor două cifre rămase. Câţi ani vor mai trece până
când se va întâmpla din nou acest lucru?
18MA În anul 2010 Lisa avea vârsta egală cu numărul format din ultimele două cifre
ale anului naşterii lui Mihai. Dacă Mihai este cu 4 ani mai mare decât Lisa, ce vârstă va
avea Lisa în 2020?

180
5. Unităţi monetare; transformări
PE-PP
Moneda este un etalon al valorii, instrument de plată, mijloc de tezaurizare.
Este folosită din cele mai vechi timpuri.
La egipteni moneda etalon era capul de vită.
Treptat se ajunge la moneda metalică (metale preţioase, între care se stabileşte un
raport de schimb de 1:13). Baterea monedei a căpătat caracter de privilegiu al statului şi a
devenit o prerogativă pe care o exercită în exclusivitate organul statal.
Evoluţia monedei continuă prin apariţia monedei fiduciare (bancnota), a cărţilor de
credit, a cartelelor magnetice.
Leul românesc (cod ISO4217: RON) este unitatea monetară a României de la 1 iulie
2005. Un leu este subdivizat în 100 bani.
România a intrat în Uniunea Europeană la 1 ianuarie 2007 şi este de aşteptat să treacă
la moneda unică europeană, EURO.

Probleme rezolvate
PE 1R Dacă 3 kg de struguri costă 28,5 lei, cât costă 5 kg de struguri?
Rezolvare: 1 kg de struguri costă 28,5 : 3 = 9,5 lei; 5 kg de struguri costă 9,5  5 = 47,5 lei.
PE 2R Daniel are de trei ori mai mulţi bani decât Ruxi. El îşi cumpără un joc de 60 lei,
iar Ruxi primeşte de la bunica 20 lei. Astfel cei doi copii au sume egale. Ce sume au avut
iniţial?
Rezolvare: Dacă a este suma pe care o are Daniel, iar b suma pe care o are Ruxi, atunci avem
relaţiile: a = 3  b; a – 60 = b + 20. Deci, 3b – 60 = b + 20, de unde 2b = 80, de unde b = 40 lei,
iar a = 120 lei.
PE 3R Marian îşi cumpără o bicicletă de 500 lei, pe care o achită cu bancnote de 200 lei,
100 lei şi 10 lei. Câte bancnote a dat de fiecare fel dacă în total sunt 22 bancnote?
Rezolvare: Fie x numărul bancnotelor de 200 lei, y numărul bancnotelor de 100 lei şi z numă-
 x  y  z  22
rul bancnotelor de 10 lei. Avem relaţiile:  , de
 200 x  100 y  10 z  500  20 x  10 y  z  50
unde z10. Cazul I: z = 10  20x + 10y = 40  2x + y = 4 şi x + y = 12, fals.
Cazul II: z = 20  20x + 10y = 30  2x + y = 3 şi x + y = 2, de unde x = 1 şi y = 1.

Activităţi de învăţare
Matematică. Clasa a V-a

PE 1MA Pentru 8 kg de portocale, Mădălina a plătit 42 lei. Rareş a cumpărat 11 kg de


portocale. Cât a plătit Rareş?
2MA Ioana are de două ori mai mulţi bani decât Andrei. După ce Ioana îşi cumpără un
tricou de 30 lei, iar Andrei mai economiseşte 15 lei, cei doi copii au sume egale. Câţi lei
are fiecare?
3MA După ce a cheltuit în prima zi o treime din suma pe care o avea, iar a doua zi
15 lei, Smarandei i-a mai rămas 25% din suma totală. Ce sumă a avut iniţial Smaranda?
4MA 3 stilouri şi 4 cărţi costă 120 lei, 7 stilouri şi 3 cărţi costă 185 lei. Cât costă
fiecare?
181
5MA Adrian îşi cumpără un laptop de 2 400 lei pe care l-a achitat integral cu bancnote de
200 lei şi de 500 lei. Dacă a achitat întreaga sumă cu 9 bancnote, câte erau de fiecare fel?
PE 6MA Horaţiu are 35 lei, iar Alex 8 lei. Ei primesc zilnic câte a lei, a  . Peste câte
zile Horaţiu va avea de două ori mai mulţi lei decât Alex?
7MA Andreea are 54 lei şi prietena ei o treime din jumătatea sumei Andreei. Mamele
lor le ajută cu câte 50 lei pe fiecare pentru a-şi cumpăra ediţia electronică a Gazetei
Matematice. Cât costă aceasta, dacă şi fratele Andreei le-a mai dat 50 lei?
8MA O familie îşi împarte veniturile lunare astfel: un sfert pentru cheltuielile de între-
ţinere, un sfert pentru alimente, un sfert pentru cheltuieli diverse şi restul sunt bani econo-
misiţi pentru vacanţa de vară. Ştiind că în familie aduc venituri soţul 5 000 lei lunar, soţia
4 000 lei lunar şi fiul cel mare, 6 000 lei lunar, aflaţi cât va plăti familia pentru o excursie
la New York, dacă vor da jumătate din suma economisită timp de 12 luni.
9MA Raul distribuie ziare vecinilor din cartier. Pentru fiecare ziar el câştigă 0,2 lei.
Ştiind că zilnic distribuie 80 de ziare şi lucrează 28 de zile pe lună, aflaţi în cât timp îşi
poate economisi banii pentru o bicicletă de 800 lei?
PE 10MA Mark şi-a uitat cheile la şcoală şi este nevoit să se întoarcă pentru a putea intra
în casă. Pentru a ajunge acasă, el ia un autobuz şi apoi un tramvai. Ştiind că un bilet de
autobuz costă 2 lei, iar unul de tramvai 1,5 lei, aflaţi câţi lei a cheltuit în plus Mark pentru
a-şi recupera cheile.
11MA 3 studenţi au închiriat un apartament pentru 500 lei/lună. Întreţinerea lunară
este de 250 lei. Un abonament la cantină este de 300 lei/lună, abonamentul de transport
este 72 lei/lună. Pentru alte cheltuieli un student mai are nevoie de 100 lei/lună. Ce sumă
trebuie să primească lunar fiecare de la părinţi, dacă nu au alte venituri?
12MA Mălina are 300 lei. Ea şi-a cumpărat o rochie de 100 lei, apoi a dat jumătate din
suma rămasă pe un ghiozdan şi jumătate din restul rămas pe rechizite. Câţi lei îi mai rămân
Mălinei pentru pantofi?
PE 13MA Cu banii câştigaţi la Crăciun cu colindul, Tudor îşi cumpără un joc, o minge şi
un bilet la cinema. Dacă jocul a costat o şeptime din sumă, mingea jumătate din rest, iar
biletul la cinema o treime din noul rest, iar lui Tudor i-au mai rămas 20 lei, aflaţi cât au
costat cumpărăturile lui Tudor.

PE-PP 6. Recapitulare şi sistematizare prin teste


 Se acordă 1 punct din oficiu.

 TESTUL 1 
Matematică. Clasa a V-a

Partea I. Pe foaia de lucru se scriu doar rezultatele.


(1p) 1. 2 dam 5 cm = … mm:
A) 25 000 mm B) 20 050 mm C) 205 mm D) 2 050 mm
(1p) 2. 50 hm 103 m = … km:
A) 6 km B) 51 km C) 15 km D) 60 km
(1p) 3. 2 kg 3 dag = … g:
A) 3 200 g B) 2 300 g C) 2 030 g D) 203 g
(1p) 4. Volumul mai mare dintre a = 2  104 dam3, b = 2 hm3, c = 2,3 hm3 este:
A) b B) c C) b = a D) a
182
(1p) 5. 2 m2 500 dm2 = … cm2:
A) 2 500 cm2 B) 70 000 cm2 C) 25 000 cm2 D) 52 000 cm2
(1p) 6. 4  5 dl = … cl:
A) 540 cl B) 900 cl C) 450 cl D) 45 cl

Partea a II-a. Pe foaia de lucru se scriu rezolvările complete.


(1p) 7. Între bătăile unui orologiu care anunţă ora exactă este acelaşi interval de timp.
La ora 5 ceasul bate de 5 ori timp de 50 secunde. În câte secunde va bate orologiul
ora 9?
(1p) 8. O bucată de poliester de formă pătrată are aria 25 dm2. Ea se
decupează ca în figura alăturată. Ştiind că 1 m2 de poliester
cântăreşte 1 kg, aflaţi cât cântăreşte obiectul decupat.
(1p) 9. Un cârd de gâşte lung de 5 m parcurge 5 m într-un minut.
Aflaţi în câte minute traversează cârdul un pod lung de 20 m?

 TESTUL 2 
Partea I. Pe foaia de lucru se scriu doar rezultatele.
(1p) 1. Transformate în ore, 4 zile înseamnă:
A) 48 ore B) 240 ore C) 96 ore D) 40 ore
(1p) 2. 0,017 t + 2,4 q = … kg:
A) 257 kg B) 2 417 kg C) 41 kg D) 247 kg
(1p) 3. 207  – 1 025 dl = … cl:
A) 154 dl B) 212 dl C) 2 120 dl D) 10 450 cl
(1p) 4. 0,45 ha + 2 ari = … m2:
A) 452 m2 B) 4 700 m2 C) 6 500 m2 D) 470 m2
(1p) 5. 5 m 6 dm = … dam:
A) 11 dam B) 5,6 dam C) 56 dam D) 0,56 dam
(1p) 6. 11 q 2 kg = … hg:
A) 1 300 hg B) 11,2 hg C) 11 020 hg D) 11 200 hg

Partea a II-a. Pe foaia de lucru se scriu rezolvările complete.


(1p) 7. Bunicul îi cumpără lui Andrei un ceas de 375 lei, pe care-l achită cu 13 bancnote
de 5 lei, de 10 lei şi de 100 lei. Câte bancnote de fiecare fel a folosit?
(1p) 8. Pe o alee s-au plantat pe o parte 8 arbori din 5 în 5 metri, începând de la capete.
Matematică. Clasa a V-a

Ce lungime are aleea?


(1p) 9. Ioana, Mălina şi Ana cântăresc împreună 165 kg. Ioana cântăreşte o dată şi
jumătate cât Mălina, iar Mălina cântăreşte o dată şi un sfert cât Ana. Cât cântăreşte
fiecare?

 TESTUL 3 
Partea I. Pe foaia de lucru se scriu doar rezultatele.
(1p) 1. 4 dm 3 cm = … mm:
A) 700 mm B) 340 mm C) 430 mm D) 70 mm
183
(1p) 2. 25 ha + 50 ari = … ari:
A) 2 550 a B) 25 500 a C) 30 a D) 75 a
3
(1p) 3. 2 dal = … dm :
A) 2 000 dm3 B) 0,2 dm3 C) 200 dm3 D) 20 dm3
(1p) 4. 3 kg 25 dag = … hg:
A) 3 025 hg B) 253 hg C) 32,5 hg D) 325 hg
(1p) 5. 11 ore 20 min – 2 ore 10 min =
A) 8 ore 10 min B) 9 ore 15 min C) 9 ore 10 min D) 5 h 10 min
(1p) 6. 2 m2 3 dm2 = … dm2:
A) 50 dm2 B) 203 dm2 C) 23 dm2 D) 32 dm2
(1p) 7. 12 hm + 4 dam = … m:
A) 1 204 m B) 1 600 m C) 1 240 m D) 124 m

Partea a II-a. Pe foaia de lucru se scriu rezolvările complete.


(1p) 8. Având la îndemână o balanţă şi o greutate de 2 kg, separaţi 6 kg de nisip din
7 kg doar din două cântăriri.
(1p) 9. Un orologiu o ia înainte cu 10 secunde la fiecare oră. Cu cât va fi înainte după o zi?

7. Probleme pentru pregătirea concursurilor şcolare


1. Doi cai, unul de curse şi altul nărăvaş, pleacă din Chang spre ţinutul Qi. Qi este la
distanţa de 3 000 Li faţă de Chang. După ce a călătorit 193 Li în prima zi, calul de curse
merge în plus câte 13 Li în fiecare din următoarele zile. Calul nărăvaş a parcurs în prima zi
97 Li şi apoi cu câte o jumătate de Li mai puţin în zilele următoare. Calul de curse ajunge
primul în Qi, apoi se întoarce să se întâlnească cu calul nărăvaş. Câte zile trec până se
întâlnesc şi cât au călătorit cei doi cai?
(Veche problemă chineză)
SM 2. Un şarpe de 20 hastas se deplasează înainte cu jumătate de angula pe muhurtta şi
înapoi cu o cincime de angula pe muhurtta. Ştiind că o hasta este egală cu 24 angulas, câte
zile îi trebuie şarpelui să intre în vizuină?
(Veche problemă sanscrită)
3. Vlăduţ şi surorile sale Maria şi Irina au descoperit în cămara bunicilor 24 sticle de
sirop de căpşuni, fiecare având capacitatea de 1 litru, dintre care 5 sunt pline, 11 sunt um-
plute doar pe jumătate, iar 8 sunt goale. Bunicii s-au hotărât să împartă nepoţilor sticlele,
astfel încât fiecare copil să primească acelaşi număr de sticle, dar şi aceeaşi cantitate de
Matematică. Clasa a V-a

sirop.
a) Câţi litri de sirop sunt în cele 24 sticle?
b) Câţi litri de sirop primeşte fiecare nepot şi câte sticle?
c) Prezentaţi două modalităţi în care se poate face repartiţia sticlelor în condiţiile date.
(„MIR”, Focşani, 2010)
SM 4. Avem vase de 12 , de 16 , de 25 , în total 45 de vase în care încap 697  apă.
Ştiind că numărul vaselor de 12  este cu 4 mai mic ca triplul celor de 16 , aflaţi câte vase
sunt din fiecare fel.
(„Dimitrie Pompeiu”, Botoşani, 2009)

184
5. Un cub albastru cu latura de 4 cm se împarte în cuburi cu latura 1 cm.
a) Câte cuburi cu latura de 1 cm vor fi?
b) Câte cuburi mici au exact două feţe albastre?
c) Dar trei feţe albastre?
d) Dar nicio faţă albastră?
e) Dar o singură faţă albastră?
6. Avem la dispoziţie trei vase de capacitate 3 , 7 , respectiv 10 , ultimul vas fiind
plin cu 10  apă. Cum putem reuşi să împărţim apa în cantităţi egale doar cu ajutorul celor
3 vase, fără să pierdem apă?
7. Dan şi Gabi au dorit să estimeze lungimea terenului şcolii. Lungimile paşilor celor
doi sunt de 52 cm, respectiv 78 cm. Dan a plecat primul, apoi Gabi, iar paşii lor au coincis
de 101 ori, începând cu primul pas şi terminând cu ultimul. Aflaţi lungimea măsurată de
cei doi elevi.
SM 8. Alex, frăţiorul lui Bogdan, s-a născut în 2004, într-o lună în care au fost exact trei
duminici la date impare şi exact două zile de vineri la date impare. În luna următoare a
aceluiaşi an, pe data de 15, care a fost într-o zi de luni, Bogdan a împlinit vârsta de 5 ani.
În ce lună mergem la aniversarea lui Bogdan?
(„Dimitrie Pompeiu”, Botoşani, 2010)
SM 9. Deoarece Andrei întârzie mereu la şcoală, mama i-a fixat ceasul cu câteva minute
înainte faţă de ora exactă. Astăzi, când Andrei a plecat de acasă, ceasul arăta 7:55 şi, când
a ajuns la şcoală, ora exactă era 7:50. După terminarea orelor, Andrei a plecat de la şcoală
la ora 13:30 şi, când a ajuns acasă, ceasul arăta ora 13:55. Cu câte minute era dat înainte
ceasul de acasă?
(„Cristian Calude”, Galaţi, 2008)
10. Două ceasornice arată ora exactă 12 la prânz. Primul o ia înainte cu 8 minute în
24 de ore, iar al doilea rămâne în urmă cu 4 minute în 24 de ore. După cât timp cele două
ceasornice vor arăta prima dată ora 12 la prânz?
11. Printre 121 de monede cu acelaşi aspect se află una falsă. Găsiţi un procedeu
pentru a stabili dacă moneda falsă cântăreşte mai mult sau mai puţin decât una veritabilă,
făcând cel mult 3 cântăriri cu o balanţă fără mese marcate.
(„Mihai Eminescu”, Satu Mare, 2008)
12. Pe tablă este scris numărul 18. La fiecare minut numărul se înmulţeşte sau se
împarte fără rest fie la 2, fie la 3, iar rezultatul se scrie pe tablă în locul numărului iniţial.
Arătaţi că numărul scris pe tablă după 60 minute nu poate fi 96.
(Vasile Şerdean, „Dumitru Ţiganeta”, 2010, Dej)
13. Răzvan face economii şi strânge în puşculiţa sa monede de 10 bani şi 50 de bani.
Matematică. Clasa a V-a

La sfârşitul lunii, el scoate din puşculiţă întreaga sumă, adică 13 lei, şi constată că are în
total 50 de monede. Câte monede de 10 bani a strâns Răzvan în puşculiţă? Dar de 50 de
bani?
(„MIR”, Focşani, 2010)

185
Capitolul XII. DETERMINAREA
PERIMETRELOR, A ARIILOR
ŞI A VOLUMELOR
PP Competenţe specifice:
 Determinarea perimetrelor, a ariilor (pătrat, dreptunghi) şi a volumelor
(cub, paralelipiped dreptunghic) şi exprimarea acestora în unităţi de măsură
corespunzătoare
 Transpunerea în limbaj specific geometriei a unor probleme practice
referitoare la perimetre, arii, volume, utilizând transformarea convenabilă
a unităţilor de măsură
 Analizarea şi interpretarea rezultatelor obţinute prin rezolvarea unor
probleme practice cu referire la figurile geometrice şi la unităţile de măsură
studiate

1. Perimetre
PE-PP
Definiţie: Se numeşte perimetrul unei linii frânte închise suma lungimilor segmen-
telor din care este alcătuită aceasta şi se notează P. A2
Notaţie. Notăm cu P ( A1 A2 ... An ) perimetrul liniei frânte închise An A1
A3
A1 A2 ... An , n  , n  3. Deci:
P( A1 A2 ... An )  A1 A2  A2 A3  ...  An 1 An  An A1 .
A6
A4
Exemple: A5
1. Perimetrul unui triunghi B
Fie triunghiul ABC cu lungimile laturilor BC = a, CA = b, AB = c;
P (ABC) = a + b + c.
c a
Matematică. Clasa a V-a

2. Perimetrul unui patrulater A b C


Fie patrulaterul ABCD cu lungimile laturilor AB = a, BC = b, B
CD = c şi DA = d. a b
P (ABCD) = a + b + c + d.
A C

În particular:
c
a) perimetrul unui dreptunghi ABCD cu dimensiunile L şi l este egal cu: d
P (ABCD) = 2(L + l).
b) perimetrul unui pătrat ABCD cu latura l este egal cu: P (ABCD) = 4  l. D
186
Probleme rezolvate
PE 1R Câteva din dimensiunile unei grădini sunt indicate în
figură. Aflaţi perimetrul grădinii. 20 m
Rezolvare: Vom nota poligonul care reprezintă schiţa grădinii. 10 m
Avem: AJ = 60 m, CD = 20 m, GF = 10 m, HJ = 30m.
30 m
B C
G H

60 m
Se observă că BC + DF + GH = AJ,
E I iar BE = CD = 20 m.
D F
Avem că perimetrul grădinii va fi:
P = 2  60 m + 40 m + 10 m + 30 m =
A J = 220 m.

A B
PE 2R Perimetrul dreptunghiului ABCD din figură este de 120 cm.
Aflaţi suma lungimilor segmentelor din interiorul dreptunghiului.
Rezolvare: Se observă că, notând cu S suma lungimilor, avem că
S = P = 120 cm, unde P reprezintă perimetrul dreptunghiului.
PE 3R În figură, triunghiul ABC are laturile de lungimi egale,
D C
iar punctul D aparţine laturii AB. Ştiind că lungimea seg-
mentului CD este de 10 cm, perimetrul triunghiului ADC este de C
25 cm, iar perimetrul triunghiului BCD este de 31 cm, calculaţi
lungimea laturii triunghiului ABC.
Rezolvare: Notând cu P1 perimetrul triunghiului ADC, P2 peri-
metrul triunghiului BCD, P perimetrul triunghiului ABC, găsim:
P1 = AC + CD + AD = 25 cm (1)
P2 = BC + CD + BD = 31 cm (2). A D B
Adunând membru cu membru relaţiile (1) şi (2) şi ţinând cont că P = AB + AC + BC, obţinem
P + 20 = 56, de unde P = 36 cm. Imediat rezultă că o latură este de 12 cm.

Activităţi de învăţare
15 m
PE 1* O grădină are forma din figura alăturată. 20 m
Calculaţi perimetrul grădinii. 10 m
2* Perimetrul unui dreptunghi este 172 m. Aflaţi di- 10 m
Matematică. Clasa a V-a

5m
mensiunile dreptunghiului ştiind că, dacă mărim cu 5 m ju- 15 m
mătate din lăţime, obţinem cu 2 m mai puţin decât jumătate 10 m
din lungime. 20 m
3** Doi fraţi au despărţit grădina dreptunghiulară moş-
tenită de la părinţi cu un gard, ca în figura alăturată. Peri-
metrul celor două grădini este 320 m, respectiv 480 m, iar
perimetrul grădinii iniţiale era de 650 m. Aflaţi lungimea
gardului.

187
PE 4** O grădină are forma unui dreptunghi. Dacă se măreşte lăţimea cu 6 dam, se obţine
un pătrat, iar dacă se micşorează lăţimea cu 42 m, grădina se poate descompune în două
suprafeţe, fiecare dintre ele având formă de pătrat. Aflaţi perimetrul grădinii.
5** Aflaţi lungimile laturilor unui triunghi, ştiind că sunt exprimate în centimetri prin
trei numere naturale pare consecutive, iar perimetrul triunghiului este 78 m.
6** Dacă se măreşte latura unui pătrat cu 45 m, perimetrul său se măreşte cu 15%.
Aflaţi latura pătratului.
7** În figura alăturată, ABCD este un pătrat cu latura de 6 dm. D E C
Dacă perimetrul triunghiului ADE este egal cu 1,24 m, iar perimetrul
triunghiului BEC este egal cu 176 cm, aflaţi perimetrul triunghiului
AEB.

A B
3x
PE 8** Perimetrul figurii alăturate este 135 cm. Aflaţi x.
3x
4x

5x

9*** Un dreptunghi şi un pătrat au acelaşi perimetru. Lungimea dreptunghiului este cu


15 cm mai mare decât latura pătratului, iar lăţimea dreptunghiului este de patru ori mai
mică decât latura pătratului. Aflaţi latura pătratului şi dimensiunile dreptunghiului.
10** Un dreptunghi are perimetrul egal cu 60% din perimetrul pătratului cu latura de
2
22,5 cm şi lăţimea egală cu din lungime. Aflaţi dimensiunile dreptunghiului.
7

2. Arii
PE-PP

În calculul ariilor unor suprafeţe vom folosi:


Formulele pentru calculul ariei dreptunghiului şi a pătratului
Vom utiliza denumirile mai simple de aria dreptunghiului sau aria pătratului în loc de
aria suprafeţei dreptunghiulare sau pătratice. A L B
1. Aria dreptunghiului ABCD cu dimensiunile L şi l este
Matematică. Clasa a V-a

l
egală cu L  l şi se notează: A(ABCD) = L  l.
D C

A l B
2
2. Aria pătratului ABCD cu latura l este egală cu l şi se
notează: A(ABCD) = l2. l

D C
188
Formulele pentru calculul ariei totale a paralelipipedului dreptunghic şi a
cubului
1. Aria totală a unui paralelipiped dreptunghic este egală cu suma ariilor feţelor sale.
Dacă paralelipipedul are dimensiunile a, b, c (sau l, L şi h), atunci aria sa totală este egală
cu: At = 2(a  b  b  c  c  a ) sau At = 2(l  L + l  h + L  h).
2. Aria totală a unui cub este egală cu suma ariilor feţelor sale. Dacă cubul are
muchia egală cu l, atunci aria sa totală este egală cu: At = 6  l2.
De asemenea vom folosi faptul că aria unei suprafeţe este suma ariilor suprafeţelor cu
interioarele disjuncte în care aceasta se poate descompune.

Probleme rezolvate
PE 1R Ştiind că pătratele mici din figura de mai jos au latura de 1 cm, aflaţi ariile
figurilor haşurate.

a) b) c) d)
Rezolvare: a) S1 = 16 u2 – 4 u2 = 12 u2; b) S2 = 16 u2 – 6 u2 = 10 u2; c) S3 = 16 u2 – (2 u2 +
+ 2 u2 + 3 u2) = 9 u2; d) S4 = 16 u2 – (3 u2 + 1 u2 + 2 u2) = 10 u2.
PE 2R Un dreptunghi are perimetrul egal cu 162 m. Lungimea şi lăţimea sunt exprimate
prin numere naturale consecutive. Aflaţi aria dreptunghiului.
Rezolvare: Notăm cu l lăţimea dreptunghiului; atunci lungimea sa L va fi l + 1. Avem, notând
cu P perimetrul, că P = 2(L + l), adică 162 m = 2(2l + l) m, de unde l = 40 m, L = 41 m. Aria
dreptunghiului, A, va fi A = 41  40 = 1 640 m2.
PE 3R Figurile I, II, III şi IV sunt pătrate. Perimetrul pătra-
I II
tului II este de 16 cm, iar perimetrul pătratului IV este 44 cm.
Calculaţi aria pătratului I. IV
Rezolvare: Folosind faptul că perimetrul pătratului IV este III
44 cm2, obţinem că latura sa, notată lIV, este 11 cm. Analog, ob-
ţinem că latura pătratului II, lII = 4 cm. Imediat latura pătratului
III este lIII = 7 cm, de unde obţinem latura pătratului I, lI = 3 cm.
Aria căutată va fi de 9 cm2.

Activităţi de învăţare
Matematică. Clasa a V-a

PE 1* Ştiind că pătratele mici din figura de mai jos au latura de 1 cm, aflaţi ariile figu-
rilor haşurate.

a) b) c) d)
189
2* Un pătrat şi un dreptunghi sunt suprafeţe echivalente, iar dimensiunile drept-
unghiului sunt 32 m, respectiv 50 m. Aflaţi perimetrul pătratului.
3* Dintr-o bucată de sârmă cu lungimea de 20 cm se modelează, pe rând,
dreptunghiuri care au lungimile laturilor exprimate în centimetri prin numere naturale. În
care caz se obţine un dreptunghi de arie maximă?
3
PE 4** Un dreptunghi are perimetrul de 300 cm şi lăţimea din lungime. Aflaţi aria
7
dreptunghiului exprimată în dm2.
5** Două pătrate cu latura de 10 cm se
suprapun, formând un dreptunghi cu lăţimea de 
10 cm şi lungimea de 17 cm.
Aflaţi aria suprafeţei comune a celor două pătrate.
6** Mărind două laturi vecine ale unui pătrat, una cu 3 cm şi A Q D
cealaltă cu 8 cm, se obţine un dreptunghi având aria cu 189 cm2
mai mare decât aria pătratului. Aflaţi latura pătratului. E
M H
7*** În figura alăturată, aria pătratului ABCD este egală cu
16 cm2, iar aria pătratului EFGH este 4 cm2. Aflaţi aria pătratului
MNPQ. F G P
PE 8 Un elev are la dispoziţie un număr de plăci dreptunghiu-
**

lare cu dimensiunile de 10 cm şi 6 cm. Elevul formează pătrate cu B N C


aceste plăci fără a suprapune plăcile.
a) Poate elevul construi un pătrat cu latura de 60 cm, folosind astfel de plăci drept-
unghiulare? Dar cu latura de 50 cm?
b) Aflaţi numărul minim de plăci dreptunghiulare cu care elevul poate construi un
pătrat.
9** Un dreptunghi se descompune în 4 dreptunghiuri cu ariile exprimate în cm2,
indicate pe figură. Determinaţi valoarea lui x.
x 108
80 180
10 O bucată de carton de formă pătrată cu aria de 49 cm2 se decupează pentru a
***

obţine obiectul haşurat din figura 1. Aflaţi aria obiectului.


11*** O grădină are forma din figura 2. Aflaţi aria şi perimetrul grădinii.
15m
5m 5m 1,5m
1m
Matematică. Clasa a V-a

15m 1m
2,5m
30m 1,5m
10m
1m
20m
Fig. 1 Fig. 2 Fig. 3
PE 12 **
Figura 3 reprezintă planul unei porţiuni dintr-un perete ce trebuie placat cu fa-
ianţă. Ştiind că dimensiunea unei plăci este de 20 cm  25 cm, estimaţi numărul de plăci
necesare.

190
PE 13** Un teren dreptunghiular este străbătut de două alei ca în
figura alăturată. Aleile se plachează cu dale din piatră de formă
pătrată, cu latura de 20 cm. Perimetrul terenului este de 500 m şi
lăţimea aleilor este de 2 m.
a) Aflaţi ce suprafaţă ocupă aleile.
b) Câte dale sunt necesare?
14*** O grădină de zarzavat are lăţimea de 60 m şi lungimea
de 100 m. Grădina este străbătută de alei cu lăţimea de 2 m, care
duc la un bazin de formă pătrată, cu latura de 15 m, ca în figura
alăturată. Aflaţi aria suprafeţei cultivate exprimată în ari.
15** Dintr-un colţ al unui cub cu muchia de 12 cm se decu-
pează un paralelipiped dreptunghic cu dimensiunile de 5 cm, 7 cm, 7cm 5cm
5 cm, ca în figura alăturată. Corpul astfel obţinut se vopseşte. 5cm
Ştiind că pentru 1 cm2 se folosesc 1,5 grame de vopsea, aflaţi can-
titatea de vopsea necesară vopsirii corpului.
12cm
PE 16 ***
Pentru a vopsi un cub din lemn, cu muchia de 80 cm, se foloseşte o cutie de
vopsea de 1 . Pe ambalajul cutiei scrie că suprafaţa ce poate fi vopsită cu conţinutul cutiei
este de circa 16 m2.
a) Estimaţi ce cantitate de vopsea trebuie folosită pentru a vopsi cubul.
b) Cubul iniţial se descompune în cuburi cu muchia de 20 cm. Este suficientă vop-
seaua rămasă pentru a vopsi cuburile obţinute, pe feţele nevopsite?

3. Volume
PE-PP

În calculul volumelor unor corpuri vom folosi:


Formulele pentru calculul volumului unui paralelipiped dreptunghic şi al unui
cub
1. Fie P un paralelipiped dreptunghic cu dimensiunile a, b, c (sau L, l, h). Atunci
volumul paralelipipedului este egal cu a  b  c (respectiv l  L  h), notat V (P) = a  b  c.
2. Fie C un cub cu lungimea muchiei egală cu l. Atunci volumul cubului este egal cu
l3, notat V (C) = l3.
De asemenea, vom folosi faptul că volumul unui corp este egal cu suma volumelor
corpurilor cu interioarele disjuncte în care acesta se poate descompune.
Matematică. Clasa a V-a

Pe baza faptului că lichidele ocupă forma vasului în care sunt puse, se poate imagina
următorul procedeu de măsurare a volumelor altor corpuri, chiar şi neregulate:
1. Într-un vas gradat (pe care putem citi înălţimea la care urcă un lichid turnat în vas)
de formă paralelipiped dreptunghic/cub, se toarnă un lichid (cel mai la îndemână este apa)
şi se notează înălţimea la care urcă acesta în vas. Fie aceasta h1.
2. Se introduce corpul al cărui volum trebuie determinat şi se notează din nou
înălţimea la care urcă lichidul în vas, fie aceasta h2.
3. Volumul corpului este egal cu volumul de lichid dezlocuit de corp. Astfel, dacă
aria bazei vasului este A, atunci volumul corpului este V = A  (h2 – h1).

191
Probleme rezolvate
PE 1R Un cub are acelaşi volum cu un paralelipiped dreptunghic cu dimensiunile de
15 cm, 30 cm şi 60 cm. Determinaţi muchia cubului.
Rezolvare: Volumul paralelipipedului este V (P) = 15  30  60 cm3 = 27 000 cm3. El este egal
cu volumul cubului, deci V (C) = 27 000 cm3 = l3, de unde l = 30 cm.
PE 2R Un acvariu are formă cubică cu muchia de 40 cm. În el se află apă până la o înăl-
ţime de 25 cm.
a) Câţi litri de apă sunt în vas?
b) La ce înălţime se ridică apa în acvariu, dacă se mai adaugă
12 litri de apă? (Se neglijează grosimea pereţilor vasului.)
Rezolvare: a) Vapă = 40  40  25 cm3 = 40 000 cm3 = 40 dm3.
Ştiind că 1  = 1 dm3, avem că în vas sunt 40  de apă;
b) Cei 52  de apă ocupă forma unui paralelipiped dreptunghic 25 cm
cu dimensiunile 40  40  h, unde h este înălţimea la care urcă 40 cm
apa în vas; 1 600  h = 50 000 cm3, de unde obţinem h = 32,5 cm. 40 cm
PE 3R În figura alăturată este reprezentat tiparul unei
cutii din carton. Ştiind că ariile dreptunghiurilor ABCD,
EFCG şi EFBH sunt egale cu 70 dm2, 35 dm2, respectiv D G C
10 dm2, aflaţi volumul cutiei.
Rezolvare: Fie AD = h, BH = L şi BF = l. Avem 2(L + l) =
= 70, apoi (L + l)  L = 35 şi L  l = 10 (1). Astfel, h  l = 25
(2); l  h = 10 (3). Înmulţind relaţiile (1), (2) şi (3) obţinem A H B
(L  l  h)2 = 2 500, de unde V (C) = L  l  h = 50 dm3.
E F
Activităţi de învăţare
PE 1* O faţă a unui paralelipiped dreptunghic are dimensiunile de 8 cm şi 12 cm, iar
suma lungimilor tuturor muchiilor paralelipipedului este de 104 cm. Calculaţi volumul
paralelipipedului.
2* Determinaţi lungimea muchiei unui cub, ştiind că aceasta este număr natural şi că
numărul care exprimă suma ariilor feţelor cubului este mai mare decât numărul ce repre-
zintă volumul cubului.
3* Dimensiunile unui paralelipiped dreptunghic sunt exprimate în centimetri prin
numere naturale impare consecutive. Ştiind că suma lungimilor muchiilor paralelipipe-
Matematică. Clasa a V-a

dului este egală cu 108 cm, aflaţi volumul paralelipipedului.


4* Mai multe cutii cu jocuri puzzle sunt ambalate ca în figura
alăturată, într-un pachet care are formă de cub cu muchia de 80 cm.
a) Câte cutii sunt în pachet?
b) Ce dimensiuni are o cutie?
c) Calculaţi volumul unei cutii.
PE 5* La radio se anunţă precipitaţii estimate la 15 litri pe metru pătrat într-un anumit
interval de timp. Cu câţi centimetri va creşte nivelul apei într-o piscină neacoperită de
formă paralelipiped dreptunghic, cu lungimea de 50 m şi lăţimea de 30 m? (Este necesar să
cunoaştem dimensiunile piscinei?)
192
PP 6* Într-un vas de formă paralelipiped dreptunghic, cu lungimea de 40 cm, lăţimea de
20 cm şi înălţimea de 25 cm, se toarnă 15 litri de apă şi apoi se introduc 8 cuburi identice,
cu muchia de 5 cm.
a) Care este distanţa de la marginea superioară a vasului la nivelul apei din vas?
b) Dacă se scot patru cuburi, cu câţi centimetri coboară nivelul apei în vas?
(Se neglijează grosimea pereţilor vasului.)
7** Într-un vas gradat de formă cubică, cu muchia de 10 cm, se toarnă jumătate de
litru de apă şi apoi se introduce o bilă. Apa se ridică în vas la înălţimea de 5,3 cm.
a) Care este volumul bilei?
b) Care este numărul maxim de bile ce pot fi intro- 3cm
20cm
duse în vas, astfel încât apa să nu se verse?
3cm
PE 8** În figura alăturată este reprezentată o piesă din 3cm
oţel. Respectând dimensiunile indicate, calculaţi:
a) aria suprafeţei pe care ar putea fi vopsită piesa; 10cm
b) volumul piesei;
c) masa piesei, dacă 1 cm3 de oţel cântăreşte 7,6 g. 6cm
9** Un rezervor din tablă pentru motorină este repre-
zentat în figura alăturată. Rezervorul are la exterior lungimea
de 61 cm, lăţimea de 33 cm şi înălţimea de 38 cm. Grosimea
pereţilor rezervorului este de 0,5 cm.
a) Câţi litri de motorină încap în rezervor?
b) Se vopseşte rezervorul pe toată suprafaţa sa (exterior,
margini, interior). Pentru a vopsi o suprafaţă de 1 cm2, se 5 cm 5 cm
folosesc 1,5 grame de vopsea. Ce cantitate de vopsea s-a 5 cm 5 cm
folosit pentru a vopsi rezervorul?
PE 10*** O cutie fără capac se confecţionează dintr-un
30 cm

tipar din carton de formă pătrată, ca cel din figură, prin


tăierea colţurilor şi îndoire după liniile punctate. Ce
volum are cutia? 5 cm 5 cm
5 cm 5 cm

PE-PP 4. Recapitulare şi sistematizare prin teste


 Se acordă 1 punct din oficiu.

 TESTUL 1 
Matematică. Clasa a V-a

Partea I. Pe foaia de lucru se scriu doar rezultatele.


(1p) 1. Aria pătratului cu perimetrul de 24 cm este egală cu … cm2.
(1p) 2. Un pătrat este echivalent cu un dreptunghi cu dimensiunile de 16 cm şi,
respectiv, 25 cm. Perimetrul pătratului este egal cu … cm.
(1p) 3. Un paralelipiped dreptunghic are dimensiunile exprimate în centimetri prin
numere naturale pare consecutive şi suma lungimilor muchiilor egală cu 120 cm.
Volumul paralelipipedului este egal cu … cm3.
(1p) 4. Un cub are volumul egal cu 64 cm3. Suma ariilor tuturor feţelor cubului este
egală cu … cm2.
193
(1p) 5. În figura 1 este reprezentată o alee ce trebuie acoperită cu dale din piatră de
formă pătrată cu latura de 40 cm. Numărul de dale necesar este … .
6m 50
4 4
2m
24
8m

4 4
Fig. 1
Fig. 2
2m
(1p) 6. O cutie din carton fără capac se confecţionează după un tipar ca cel din figura 2.
Volumul cutiei este egal cu … cm3.

Partea a II-a. Pe foaia de lucru se scriu rezolvările complete.


(1p) 7. Lăţimea unui dreptunghi este de trei ori mai mare decât latura unui pătrat. Peri-
metrul pătratului este un sfert din perimetrul dreptunghiului. Ştiind că aria drept-
unghiului este egală cu 5,4 dm2, aflaţi aria pătratului şi perimetrul dreptunghiului.
(1p) 8. Pentru amenajarea unui acvariu de formă cubică, cu muchia de 40 cm, se toarnă
mai întâi apă până la trei sferturi din înălţime.
a) Aflaţi câţi litri de apă s-au turnat în acvariu.
b) În acvariu se mai toarnă pietriş şi nivelul apei urcă cu 5 cm. Aflaţi masa
pietrişului, ştiind că 1 cm3 de pietriş cântăreşte 0,5 g.
(1p) 9. Soclul unei statui este format dintr-un paralelipiped dreptunghic şi un cub, ca în
figura 3, iar văzut de sus arată ca în figura 4. Înălţimea soclului este de 2 m şi este
realizat din piatră.
a) Cât cântăreşte soclul, dacă ştim că 1 dm3 de piatră cântăreşte 2 kg?
b) Dacă suprafaţa soclului se plachează cu marmură, aflaţi câţi m2 de marmură sunt
necesari.
(Se neglijează grosimea marmurei.)
Matematică. Clasa a V-a

10 cm 30c m 10 cm
Fig. 3 Fig. 4

194
 TESTUL 2 
Partea I. Pe foaia de lucru se scriu doar rezultatele.
(1p) 1. Pentru a vopsi o suprafaţă pătrată se folosesc 40 g de vopsea. Cantitatea de
vopsea ce trebuie folosită pentru a vopsi un pătrat cu latura de 5 ori mai mare este
de … kg.
(1p) 2. Un dreptunghi se poate descompune în două pătrate echivalente, fiecare având
aria egală cu 121 cm2. Perimetrul dreptunghiului este egal cu … cm.
(1p) 3. Cu plăci dreptunghiulare cu dimensiunile de 6 cm  10 cm trebuie format un
pătrat, folosind un număr minim de plăci şi fără a tăia plăcile. Perimetrul pătratului
obţinut este … cm.
(1p) 4. Suma ariilor tuturor feţelor unui cub este 294 cm2. Volumul cubului este egal cu
… cm3.
(1p) 5. Volumul unui paralelipiped dreptunghic este egal cu 96 cm3. Lungimea paraleli-
pipedului este de două ori mai mare decât lăţimea, iar înălţimea este de trei ori mai
mare decât lungimea. Suma lungimilor muchiilor paralelipipedului este egală cu …
cm.
(1p) 6. Un copil are trei cuburi identice din plastilină, fiecare cu muchia de 6 cm. La un
moment dat el strică cele trei cuburi şi din toată plastilina rezultată modelează un
paralelipiped dreptunghic, cu baza un pătrat cu latura de 10 cm. Înălţimea
paralelipipedului obţinut este egală cu … cm.

Partea a II-a. Pe foaia de lucru se scriu rezolvările complete.


(1p) 7. Un pătrat şi un dreptunghi au aceeaşi arie. Lungimea dreptunghiului este de
patru ori mai mare decât latura pătratului, iar lăţimea este cu 15 cm mai mică decât
latura pătratului. Aflaţi dimensiunile dreptunghiului şi latura pătratului.
(1p) 8. În figura 1 este reprezentată o prăjitură tăiată în 12 felii. Suprafaţa întregii
prăjituri are dimensiunile 15 şi 32 cm. O felie de prăjitură cântăreşte 180 grame.
Cunoscând că 1 dm3 de prăjitură cântăreşte 1,5 kg, aflaţi înălţimea prăjiturii.

34 m

17 m
Matematică. Clasa a V-a

Fig. 1 Fig. 2

(1p) 9. În figura 2 este reprezentat un teren de tenis pe ciment. Suprafaţa de joc are di-
mensiunile de 11 cm  24 cm şi se vopseşte în albastru. Restul suprafeţei, care
înconjoară suprafaţa de joc, se vopseşte în verde. Ce cantitate de vopsea verde şi ce
cantitate de vopsea albastră este necesară, ştiind că pentru un metru pătrat se
folosesc 150 g de vopsea?

195
 TESTUL 3 
Partea I. Pe foaia de lucru se scriu doar rezultatele.
(1p) 1. Un dreptunghi şi un pătrat au ariile egale. Ştiind că dreptunghiul are lungimea de
90 cm şi lăţimea de 40 cm, atunci perimetrul pătratului este … cm.
(1p) 2. Mărind latura unui pătrat cu 6 cm, se obţine un pătrat cu aria cu 105 cm2 mai
mare decât aria pătratului iniţial. Atunci perimetrul primului pătrat este de … cm,
iar perimetrul celui de-al doilea pătrat este de … cm.
(1p) 3. Având la dispoziţie 131 de cubuleţe cu latura de 1 dm, se construieşte din aces-
tea cel mai mare cub posibil. Numărul cubuleţelor rămase neutilizate este de … .
(1p) 4. Un om a trăit 44 ani, 44 săptămâni, 44 zile şi 44 ore. Atunci el are vârsta de … .
(1p) 5. Pentru vopsirea unui cub cu muchia de 4 dm este nevoie de 480 g de vopsea.
Dacă se taie cubul în cuburi mici cu muchia de 1 dm, atunci cantitatea de vopsea de
care mai este nevoie pentru vopsirea feţelor nevopsite va fi de … .
(1p) 6. Suma lungimilor muchiilor unui paralelipiped dreptunghic este egală cu 4,2 m.
Atunci dimensiunile paralelipipedului, ştiind că lăţimea este dublul înălţimii şi ju-
mătate din lungime, vor fi: … dm lungimea, … dm lăţimea, … dm înălţimea.

Partea a II-a. Pe foaia de lucru se scriu rezolvările complete.


(1p) 7. O podea de 21,5 m2 se acoperă cu plăci de gresie de formă pătrată cu latura de
25 cm. Plăcile se vând în cutii de 43 de bucăţi. Ştiind că 1 m2 de gresie costă
4,3 euro, aflaţi câte cutii sunt necesare şi care este costul gresiei.
(1p) 8. Un bazin în formă de paralelipiped dreptunghic are dimensiunile 6 m, 1,5 m şi,
respectiv, 1 m. Câte găleţi de 15  se pot umple din acest bazin plin? Care este înăl-
ţimea apei din bazin când el conţine 9 hl de apă?
(1p) 9. Avem un vas cu apă de 10  şi încă două vase de câte 7  şi 3 . Cum trebuie să
procedăm pentru a avea câte 5  de apă atât în vasul de 7 , cât şi în cel de 10 ?

5. Probleme pentru pregătirea concursurilor şcolare


1. Perimetrul pătratului mic este o treime din perimetrul pătratului
mare. Dacă suma perimetrelor este 160 cm, atunci laturile pătratelor sunt:
A) L = 30 cm, l = 10 cm B) L = 90 cm, l = 30 cm L
C) L = 16 cm, l = 10 cm D) L = 45 cm, l = 15 cm. l
(„Regalul Generaţiei XXI”, Ploieşti, 2009)
Matematică. Clasa a V-a

2. Aflaţi latura unui pătrat, ştiind că perimetrul pătratului este cu 4 cm mai mare
decât jumătatea perimetrului unui dreptunghi care are lungimea de 4 m şi lăţimea cu 4 cm
mai mare decât jumătatea lungimii. (O.L.M., Gorj, 2010)
2
SM 3. Un dreptunghi are aria egală cu 30 cm . Mărind lăţimea cu 2 cm, aria noului drept-
unghi este egală cu 40 cm2. Aflaţi perimetrul dreptunghiului iniţial.
(„David Hrimiuc”, Gura Humorului, 2008)
4. Aflaţi perimetrele a două pătrate cu lungimile laturilor exprimate prin numere
naturale, ştiind că suma ariilor lor este 7 381 cm2 .
(Ştefan Marica, O.L.M., Giurgiu, 2010, Gazeta Matematică 4/2009 )

196
SM 5. Două pătrate au lungimile laturilor exprimate prin numere naturale şi au suma
ariilor 549 cm2. Aflaţi suma perimetrelor lor.
(„Matematica la Pontul Euxin”, Mangalia, 2010)
6. O grădină de formă dreptunghiulară este împrejmuită cu un gard format din 8 rân-
duri de sârmă. Ştiind că lungimea totală a sârmei este de 22 400 metri, iar lungimea
grădinii este cu 16 metri mai mare decât triplul lăţimii, aflaţi:
a) perimetrul grădinii; b) suprafaţa grădinii.
(Monica Sas, „Matematica, de drag”, Bistriţa, 2008)
7. O alee dreptunghiulară lungă de 250 m şi lată de 4 m se pavează cu plăci de formă
pătratică. Dacă o placă are lungimea laturii de 25 cm, aflaţi câte plăci sunt necesare pentru
pavaj.
SM 8. Dacă pliem în 4 pe lungime şi în 3 pe lăţime o foaie dreptunghiulară de hârtie,
obţinem un pătrat cu latura de 7 cm. Care este perimetrul foii nepliate?
(Prof. Constantin Bărăscu)
9. Două coli de hârtie care au aceleaşi dimensiuni, L =
= 9 dm şi l = 5 dm, se taie în dreptunghiuri ca în figura alătura-
tă. Arătaţi că există cel puţin o situaţie în care suma perimetre-
lor dreptunghiurilor formate din prima coală este egală cu suma
perimetrelor dreptunghiurilor formate din a doua coală.
(Prof. Petru Asaftei)
SM 10. Cătălin e faianţar şi trebuie să paveze podeaua unei
încăperi în formă de dreptunghi având lungimea de 3 metri şi lăţimea de 2 metri, folosind
dale pătratice cu latura de 50 centimetri. El are la dispoziţie 6 dale roşii, 6 albastre, 6 gal-
bene şi 6 verzi, iar cerinţa este ca orice două dale de aceeaşi culoare să nu se atingă.
a) Indicaţi un exemplu de pavare corectă.
b) Cătălin sparge o dală roşie şi primeşte în loc una verde. Poate acum proceda în aşa
fel încât să respecte cerinţa? Justificaţi răspunsul! (Prof. Doru Buzac)
11. Arătaţi că, dintre toate dreptunghiurile cu dimensiunile numere naturale, doar
două au proprietatea că perimetrul şi aria se exprimă prin acelaşi număr.
12. O placă dreptunghiulară este pavată cu pătrate, având lungimile laturilor exprimate
prin numere naturale. Ştiind că perimetrul dreptunghiului este 16 m2, aflaţi aria dreptun-
ghiului.
SM 13. Avem la dispoziţie 10 plăci dreptunghiulare de dimensiuni l cm  2 cm. Folosind
un număr oarecare de plăci, construim un dreptunghi, îl stricăm, apoi construim un alt
dreptunghi, cu alte dimensiuni şi continuăm până când formăm toate dreptunghiurile
diferite posibile.
Matematică. Clasa a V-a

a) Care este suma perimetrelor tuturor dreptunghiurilor?


b) Care este suma ariilor tuturor dreptunghiurilor obţinute?
14. O tablă de şah m  n este acoperită total cu plăcuţe de forma din figura
alăturată. Arătaţi că numărul plăcuţelor ce acoperă câte trei pătrate albe şi un
pătrat negru este egal cu numărul plăcuţelor ce acoperă câte trei pătrate negre şi
un pătrat alb. O tablă 12  20 poate fi acoperită complet cu plăcuţele men-
ţionate? Dar o tablă de 10  18?
15. Volumul unui cub este exprimat printr-un număr care poate fi scris ca sumă de
2 011 numere naturale consecutive. Aflaţi cel mai mic număr natural care poate reprezenta
lungimea laturii cubului cu această proprietate.
197
Modele de teze
semestriale
 La toate tezele se acordă 1 punct din oficiu.

Modele de teză – semestrul I

 TEZA 1 
Partea I (3 puncte). Pe foaia de teză se scriu doar rezultatele.
(0,5p) 1. Rezultatul calculului 17 + 64 : 16 este ................................. .
(0,5p) 2. Dintre numerele 10 101 şi 100 111, mai mic este numărul ................................. .
(0,5p) 3. Suma divizorilor proprii ai numărului 12 este ................................. .
(0,5p) 4. Relaţia corectă (<, >, =) între numerele 29 şi 36 este ............. .
(0,5p) 5. Media aritmetică a numerelor 457 şi 1 043 este ................................. .
(0,5p) 6. Cardinalul mulţimii A = x  x  , x < 5 este egal cu ................................. .

Partea a II-a (3 puncte). Pe foaia de teză se scriu rezolvările complete.


(1p) 1. Efectuaţi 2 0160 + 12016 + 71 + 02016.
(1p) 2. Aflaţi suma numerelor naturale care împărţite la 4 dau câtul 13.
(1p) 3. Fie mulţimile A = a, b, c, d şi B = c, d, e, f. Calculaţi (A \ B)  (B \ A).

Partea a III-a (3 puncte). Pe foaia de teză se scriu rezolvările complete.


(1p) 1. Arătaţi că numărul 2 016 + 2  (1 + 2 + 3 + … + 2 015) este pătrat perfect.
(1p) 2. Arătaţi că numărul N = 2 0152016 + 2 0162016 – 2 0160  10.
(1p) 3. Determinaţi mulţimile A şi B dacă sunt îndeplinite simultan condiţiile:
a) A \ B = 1, 2, 3; b) A  B = 4, 5; c) A  B = 1, 2, 3, 4, 5, 6.

 TEZA 2 
Partea I. Pe foaia de teză se scriu doar rezultatele.
Matematică. Clasa a V-a

(1p) 1. a) Cel mai mic număr natural impar de trei cifre este egal cu … .
b) Ultima cifră a numărului 172012 este … .
(1p) 2. a) Mulţimea M = x    x  3 are un număr de … elemente.
b) Rezultatul calculului 27274 : 9409 este … .
c) Propoziţia (2 + 5)2 = 22 + 52 + x este adevărată pentru x egal cu … .
(1p) 3. a) Numărul numerelor de forma 372 x divizibile cu 5 este … .
b) Soluţia ecuaţiei (x + 42) : 8 = 81 este … .
c) Cel mai mare număr de forma 7ab divizibil cu 2 este … .
(1p) 4. Cel mai mare număr de trei cifre divizibil cu 5 este … .
198
Partea a II-a. Pe foaia de teză se scriu rezolvările complete.
(1p) 5. a) Calculaţi: 88 + 87 + 86 + … + 2 + 1.
b) Comparaţi numerele a = 518 şi b = 1512.
c) Determinaţi cel mai mic număr natural impar de forma abc , ştiind că ab = 64.
(1p) 6. a) Determinaţi trei numere naturale a căror sumă este 138, ştiind că primul împărţit
la al doilea dă câtul 12 şi restul 2, iar al treilea este de 4 ori mai mare decât al doilea.
b) Rezolvaţi, în mulţimea numerelor naturale, ecuaţia (43 – 72)(n – 50) = 21 + 28.
c) Calculaţi: [52 – (53  3 + 4  25 – 73) : 24]2 : 25 – 84 : 12.
(1p) 7. a) Media aritmetică a trei numere este 43. Ştiind că media aritmetică a primelor
două este 50, calculaţi al treilea număr.
b) Arătaţi că ab047  15ab13 .
(1p) 8. Se consideră următorul tablou în care linia n conţine n numere:
1
2 3
4 5 6
7 8 9 10
………………………………….
a) Calculaţi suma numerelor din primele 5 linii ale tabloului.
b) Determinaţi primul element de pe linia 100.
(1p) 9. O carte are 257 de pagini. De câte ori s-a folosit cifra 5 la numerotarea paginilor?

 TEZA 3 
(1p) 1. Rezolvaţi în : 2x + 8 = 28.
(1p) 2. Dacă 4a + 5b + 2c = 88 şi 4ax + 5bx + 2cx = 352, determinaţi x.
(1p) 3. Rezolvaţi în : 7 – x  3.
(1p) 4. Calculaţi: (3 + 6 + 9 + … + 300) : (1 + 2 + 3 + … + 100).
(1p) 5. De câte ori se măreşte un număr dacă adăugăm cifra 0 la sfârşit?
(1p) 6. Ştiind că xy + xz + 5x = 485 şi y + z = 92, determinaţi x.
(1p) 7. Calculaţi: (74 – 23  32)25 : 88.
(1p) 8. Determinaţi 10x + 27y + 9z, ştiind că 2x + 3y = 17 şi 4y + 3z = 74.
(1p) 9. Aflaţi numărul maxim de pagini ale unei cărţi, ştiind că cifra 3 s-a folosit la
numerotarea paginilor sale de 71 de ori.
Matematică. Clasa a V-a

 TEZA 4 
(1p) 1. Calculaţi a(b + c) în cazul în care a  b = 13 şi a  c = 208.
(1p) 2. Calculaţi: 11 + 22 + 33 + … + 1 100.
(1p) 3. Calculaţi a + b în cazul în care ax + bx = 100 şi x = 25.
(1p) 4. Calculaţi 2a + 3b + c în cazul în care a + b = 17 şi b + c = 18.
(1p) 5. Determinaţi toate numerele naturale care împărţite la 13 dau câtul şi restul egale.
(1p) 6. a) Câte numere naturale de trei cifre împărţite la 40 dau restul 17?
b) Aflaţi suma acestor numere.
199

(1p) 7. Determinaţi numărul abab , ştiind că abab  ab  ab  a  b . 
(1p) 8. Determinaţi abcd , ştiind că 4  abcd  2  abcd  2 112.
(1p) 9. Dacă x = 52 – 23  3 şi y = 34 – 2  33 – 2  32 – 2  3 – 2, calculaţi xy + yx.

 TEZA 5 
(1p) 1. Aflaţi toate numerele naturale nenule care împărţite la 7 dau câtul de două ori
mai mic decât restul.
(1p) 2. Demonstraţi că numărul a = 1  2  3  …  100 + 5 se divide cu 5, dar nu se
divide cu 10.
(1p) 3. Arătaţi că n = 242 + 361 nu este pătrat perfect.
(1p) 4. Determinaţi toate numerele ab , a, b  0, ştiind că ab  ba este pătrat perfect.
(1p) 5. a) Arătaţi că 6363 < 6463 şi 12854 < 12954.

 
5 2 54
b) Comparaţi numerele a = (20 + 821 : 1615 + 6  2710 : 817)63 şi b  22 : 25  1 .
(1p) 6. Determinaţi mulţimile A şi B, ştiind că sunt îndeplinite simultan condiţiile:
A  B = 2, 3, 8, 10, 11; A \ B = 3, 11; A  B = 10.
(1p) 7. Se consideră numărul 5 623 798. Ştergeţi două cifre, astfel încât numărul rămas
să fie cel mai mare.
(1p) 8. Determinaţi ab , astfel încât numărul n  ab0  1ab  2  6ab să fie cub perfect.
(1p) 9. Ana, Bogdan şi Carmen au împreună 22 de baloane. Aflaţi câte are fiecare,
ştiind că Bogdan are cu două mai multe decât Ana, iar Carmen are de două ori mai
multe decât Ana.

 TEZA 6 
Partea I. Pe foaia de teză se scriu doar rezultatele.
(0,3p) 1. a) Cel mai mare număr de forma abac , a  b  c, este egal cu … .
(0,3p) b) Restul împărţirii numărului 108 la 13 este … .
(0,3p) c) Efectuând calculul 17  111 – 37  51, obţinem … .
(0,3p) 2. a) Dacă 17 a 5, atunci a  ….
(0,3p) b) Dacă 432b 10, atunci b  ….
(0,3p) c) Dacă 40c 2, atunci c  ….
Matematică. Clasa a V-a

(0,3p) 3. a) Elementele mulţimii A = x    x  10 şi x2 sunt … .


(0,3p) b) Efectuând x    10  x  14  y    8  y  12, obţinem … .
(0,3p) c) Efectuând 0, 1, 2, …, 2 012 \ , obţinem ….
(0,3p) 4. a) Scrieţi sub formă de fracţie ordinară o pătrime: … .
(0,3p) b) Partea haşurată din desenul de mai jos este reprezentată de fracţia … .

3
(0,3p) c) Scrieţi o fracţie echivalentă cu =….
5
200
144
(0,3p) 5. a) Simplificaţi =….
27
4 7 16
(0,3p) b) Calculaţi   =….
9 9 9
(0,3p) c) Aflaţi 5% din 100 … .

Partea a II-a. Pe foaia de teză se scriu rezolvările complete.


(1,5p) 6. Aduceţi la forma cea mai simplă şi apoi ordonaţi crescător numerele:
2 3
a   27   ; b   214 : 22  ; c   24  25  22  .
5 4

 
(1,5p) 7. Determinaţi mulţimile A şi B, ştiind că:
A  B = a, b, c, d, e, f, g; A \ B = b, f; B \ A = a, g.
(1,5p) 8. Aflaţi cifrele a, b, ştiind că ab  ba este pătrat perfect.

Modele de teză – semestrul al II-lea

 TEZA 1 
Partea I. Pe foaia de teză se scriu doar rezultatele.
21
(1p) 1. Scrierea fracţiei ordinare ca fracţie zecimală este:
8
A) 2,65 B) 2,625 C) 2,5 D) 2,605
(1p) 2. Rezultatul calculului (4,3 – 3,75)  2,4 este:
A) 1,32 B) 3,96 C) 13,2 D) 39,6
(1p) 3. Mulţimea soluţiilor, numere naturale, ale inecuaţiei 2x – 3,7  5,8 este:
A) {1, 2, 3, 4, 5} B) {1, 2, 3, 4} C) {0, 1, 2} D) {0, 1, 2, 3, 4}
(1p) 4. Mihai, Dan şi Ovidiu au înălţimile de 130 cm, 1,4 m, respectiv 126 cm. Media
înălţimilor lor este egală cu:
A) 1,30 m B) 1,32 m C) 1,35 m D) 1,34 m
(1p) 5. 132 de litri de suc se pun în doze de câte 330 ml. Numărul de doze obţinute este:
A) 330 B) 350 C) 400 D) 420
(1p) 6. Trei sferturi din elevii unei clase, adică toţi, cu excepţia a 8 dintre ei, pleacă
într-o excursie. Numărul elevilor clasei este egal cu:
A) 24 B) 30 C) 32 D) 28
Matematică. Clasa a V-a

Partea a II-a. Pe foaia de teză se scriu rezolvările complete.


a b 16
(1p) 7. Determinaţi numerele naturale a, b, c, astfel încât numerele , , şi 0,(6)
9 12 c
să reprezinte acelaşi număr raţional.
(1p) 8. Ana, Ion şi Maria hotărăsc să-şi cumpere fiecare câte un atlas de geografie, de
acelaşi fel. Vânzătoarea constată că Anei îi lipsesc 1,5 euro, lui Ion îi lipsesc
2,5 euro, iar Mariei îi lipsesc 3 euro, dar, împreună, cei trei copii ar avea exact suma
necesară pentru procurarea a două atlase. Câţi euro are fiecare?
201
(1p) 9. Desenaţi simetricul desenului faţă de dreapta dată pentru a întregi imaginea unui
roboţel.

 TEZA 2 
Partea I. Pe foaia de teză se scriu doar rezultatele.
23
(1p) 1. A 2 012-a zecimală a fracţiei zecimale în care se transformă fracţia ordinară
22
este:
A) 4 B) 1 C) 5 D) 0
(1p) 2. Dintre numerele a = 12,34, b = 12,(34), c = 12,3(4) şi d = 12,(3) cel mai mare
este:
A) a B) b C) c D) d
(1p) 3. La un magazin, toate produsele se ieftinesc cu 40%. Un tricou care costa
120 lei va avea noul preţ:
A) 48 lei B) 72 lei C) 80 lei D) 100 lei
(1p) 4. Notele lui Costel la matematică în semestrul I sunt: 7, 8, 9, 8 şi 10, iar în teză a
obţinut nota 9. În catalog, pe semestrul I, la matematică, media lui Costel este:
A) 9 B) 8,25 C) 8 D) 8,50
(1p) 5. Soluţia ecuaţiei 0,5  x + 3,45 = 5,2 este:
A) 17,3 B) 0,875 C) 35 D) 3,5
(1p) 6. Pe o dreaptă se consideră punctele A, B, C, astfel încât A  BC. Dacă AB =
Matematică. Clasa a V-a

= 72 mm şi BC = 15,2 cm, atunci lungimea segmentului AC este egală cu:


A) 22,4 cm B) 8 cm C) 56,8 mm D) 9 cm

Partea a II-a. Pe foaia de teză se scriu rezolvările complete.


(1p) 7. Aflaţi cifra x, ştiind că: 1, x  2, x  ...  10, x  60.
(1p) 8. La un concurs de matematică s-au propus spre rezolvare 20 de probleme. Pentru
fiecare problemă corect rezolvată se acordă 7 puncte, iar pentru fiecare problemă
nerezolvată se scad 2,5 puncte. Câte probleme a rezolvat corect un elev care a
obţinut 102 puncte?

202
(1p) 9. Harry a trimis-o pe bufniţa Hedwig cu un mesaj la Ron, la ora 730 dimineaţa.
Hedwig a ajuns la Ron la ora 910. Ştiind că bufniţa zboară 4 km în 10 min, care este
distanţa dintre Ron şi Harry?

 TEZA 3 
Partea I. Pe foaia de teză se scriu doar rezultatele.
(1p) 1. Scrierea fracţiei zecimale 2,1(3) ca fracţie ordinară ireductibilă este:
106 32 19 71
A) B) C) D)
45 15 9 30
(1p) 2. Rezultatul calculului 5,28 : 2 – 1,22 este:
A) 1,2 B) 0,24 C) 0,2 D) 1,7
15 23
(1p) 3. Dintre numerele a  , b  7,49, c  şi d = 7,4(5) mai mic este:
2 3
A) a B) b C) c D) d
11
(1p) 4. Mulţimea de numere naturale ce verifică inegalităţile 1,2  x – 2,8 < este:
2
A) {2, 3, 4, 5, 6} B) {3, 4, 5, 6, 7} C) {4, 5, 6, 7, 8} D) {5, 6, 7, 8, 9}
(1p) 5. La un concurs de matematică au primit premii şi menţiuni un număr de 240 de
elevi. Premiile au fost repartizate astfel: premiul I – 10%, premiul al II-lea – 15%,
premiul al III-lea – 25%, iar restul elevilor au primit menţiuni. Numărul elevilor
care au primit menţiuni este:
A) 120 B) 80 C) 100 D) 50
(1p) 6. O tabletă de ciocolată are 100 g. Din 7,5 kg de ciocolată se pot fabrica un număr
de tablete de ciocolată egal cu:
A) 75 000 B) 750 C) 7 500 D) 75

Partea a II-a. Pe foaia de teză se scriu rezolvările complete.


(1p) 7. Aflaţi cifrele a şi b, a < b care verifică egalitatea: (a, ba  b, ab) : 3,7  1,5 .
(1p) 8. Meciul de fotbal în sală dintre echipele claselor a V-a A şi a V-a B s-a desfăşurat
în două reprize de câte 30 de minute. În prima repriză s-au marcat 21 de goluri, cei
din a V-a A marcând trei sferturi din numărul golurilor marcate de cei din a V-a B.
Care a fost scorul final dacă în repriza a doua cei din a V-a B au marcat, în medie,
un gol la 5 minute, iar cei din a V-a A, în medie, trei goluri la fiecare 10 minute?
(1p) 9. Trasaţi axele de simetrie ale figurii următoare.
Matematică. Clasa a V-a

203
 TEZA 4 
Partea I. Pe foaia de teză se scriu doar rezultatele.
2a  1 6
(1p) 1. Fracţiile şi sunt echivalente. Valoarea lui a este:
15 10
A) 4 B) 5 C) 6 D) 3
1 2 3 4
(1p) 2. Rezultatul calculului:    este:
5 5 5 5
6 11
A) 1 B) C) 2 D)
5 5
(1p) 3. La o staţie meteo s-au înregistrat în cinci zile consecutive temperaturile: 28 C,
27 C, 27 C, 29 C, 30 C. Temperatura medie a celor cinci zile este:
A) 28 C B) 28,2 C C) 29 C D) 28,5 C
(1p) 4. Soluţia ecuaţiei (x : 2 – 3)  4 = 7 este:
A) 9,5 B) 62 C) 2,375 D) 3,56
(1p) 5. Pentru croirea unei rochii sunt necesari 2,4 m de stofă. Din 12 m de material se
vor croi un număr de rochii egal cu:
A) 6 B) 12 C) 50 D) 5
(1p) 6. Perimetrul unui dreptunghi care are lungimea egală cu 12 cm şi lăţimea două
treimi din lungime este egal cu:
A) 60 cm B) 40 cm C) 20 cm D) 36 cm

Partea a II-a. Pe foaia de teză se scriu rezolvările complete.


(1p) 7. Pentru a vopsi întreg cubul sunt necesare 960 g de
vopsea. De câtă vopsea este nevoie pentru a colora
partea albă?
(1p) 8. În două cutii sunt 60 de creioane. Se iau 15 creioane
din prima cutie şi se pun în a doua. Astfel, numărul
creioanelor din prima cutie devine egal cu un sfert din
numărul creioanelor din a doua cutie. Câte creioane erau
iniţial în fiecare dintre cutii?
(1p) 9. Translaţi figura din desenul de mai jos urmând sensul şi direcţia săgeţii şi apoi
simetrizaţi figura iniţială şi cea obţinută prin translaţie faţă de dreapta desenată
punctat.
Matematică. Clasa a V-a

204
 TEZA 5 
Partea I. Pe foaia de teză se scriu doar rezultatele.
1 5 3
(1p) 1.   
2 2 2
6 1 3 4
A) B) C) D)
2 2 2 2
(1p) 2. Scris sub formă fracţionară, 1,(3) este:
13 3 4 6
A) B) C) D)
9 3 3 9
(1p) 3. Dacă x : 6 = 3,2, atunci valoarea lui x este:
A) 19,2 B) 18 C) 18,12 D) 9,2

(1p) 4. 2 m2 = … cm2:
A) 2 cm2 B) 200 cm2 C) 20 000 cm2 D) 2  204 cm2
*
(1p) 5. 2x + 3  5,4, x   , are mulţimea soluţiilor S:
A) 1 B) {0, 1} C)  D) {2, 3, 4, …}
3
(1p) 6. 3,6 dm = … cl:
A) 360 B) 3 600 C) 36 D) 0,36

Partea a II-a. Pe foaia de teză se scriu rezolvările complete.


(1p) 7. Perimetrul unei piscine dreptunghiulare este de 85 m. Lăţimea piscinei este cu
7,5 mai mică decât lungimea sa. Determinaţi:
a) lăţimea piscinei;
b) lungimea piscinei;
c) aria suprafeţei ocupate de piscină.
(1p) 8. Diferenţa a două numere este 73,8, iar unul este de 3 ori mai mare decât celălalt.
Aflaţi:
a) numărul mai mic;
b) numărul mai mare;
c) suma numerelor.
(1p) 9. Cu 11 ani în urmă vârsta fiicei era o treime din cea a mamei, iar peste 2 ani
vârsta fiicei va fi jumătate din vârsta mamei.
a) Câţi ani are fiica?
Matematică. Clasa a V-a

b) Câţi ani are mama?


c) Peste câţi ani suma vârstelor lor va fi divizibilă cu 17?

205
TESTE FINALE
 La toate testele se acordă 1 punct din oficiu.

 TESTUL 1 
Partea I. Pe foaia de lucru se scriu doar rezultatele.
(1p) 1. Calculaţi: (1 + 3 + 5 + … + 2 013) – (2 + 4 + 6 + … + 2 012) = … .
(1p) 2. Calculaţi: (32 + 42)3 : 252 + 0,75 : 0,012 : 103 = … .
(1p) 3. Câte numere a78b sunt divizibile cu 5? …
(1p) 4. Mulţimea A = {a, b, c} are … submulţimi.
(1p) 5. Calculaţi suma numerelor naturale de 3 cifre care împărţite la 12 dau restul 7: … .
(1p) 6. Se face o reducere de 15% din preţul de 345 lei al unei biciclete. Costul
bicicletei după reducere este: … .

Partea a II-a. Pe foaia de lucru se scriu rezolvările complete.


(1p) 7. Arătaţi că produsul oricăror două numere naturale consecutive se divide cu 2.
(1p) 8. Într-o clasă sunt 25 de elevi. Dintre ei, 20 practică baschet şi 15 handbal. Câţi
elevi practică ambele sporturi? Câţi elevi practică doar baschet?
(1p) 9. Un dreptunghi are lăţimea de 1,2 dm. Dacă mărim lungimea cu 1,6 dm, se obţine
un dreptunghi cu aria de 4,8 dm2. Aflaţi perimetrul dreptunghiului iniţial.

 TESTUL 2 
Partea I. Pe foaia de lucru se scriu doar rezultatele.
(1p) 1. Rezultatul calculului (32  23 – 7) : 5 este:
A) 17 B) 13 C) 1,8 D) 11
(1p) 2. Se dau mulţimile A = {1, 3, 5, 7, 9} şi B = {2, 3, 4, 5, 6}. Mulţimea B – A este:
A) {3, 5} B) {2, 3, 4, 6} C) {2, 4, 6} D) {1, 3, 5, 9}
(1p) 3. Numărul numerelor de forma a 23a divizibile cu 2 este egal cu:
A) 4 B) 5 C) 9 D) 10
(1p) 4. Transformată în fracţie ordinară ireductibilă, fracţia zecimală 1,2(7) este:
124 115 127 23
A) B) C) D)
Matematică. Clasa a V-a

99 90 100 18
(1p) 5. Media aritmetică a numerelor a = 7,8; b = 15; c = 10,2 este:
A) 11,5 B) 12 C) 11 D) 9,(3)
(1p) 6. Perimetrul unui pătrat cu aria echivalentă cu a unui dreptunghi de dimensiuni
4 cm şi 9 cm este:
A) 24 cm B) 20 cm C) 12 cm D) 36 cm

Partea a II-a. Pe foaia de lucru se scriu rezolvările complete.


(1p) 7. Aflaţi numerele de două cifre care împărţite la 23 dau restul 11.

206
(1p) 8. La un cinema sunt câte 30 de locuri pe fiecare rând. Pentru primele 6 rânduri,
biletul costă 4,5 lei, pentru restul rândurilor costă 6 lei. Câte rânduri sunt în total,
dacă, ocupându-se toate locurile, s-au încasat 5 130 lei? 8m
(1p) 9. Desenul alăturat reprezintă un spaţiu de
joacă pentru copii. Aflaţi perimetrul şi aria 4m
10 m
terenului. 12 m
4m
6m
 TESTUL 3 
Partea I. Pe foaia de lucru se scriu doar rezultatele.
(1p) 1. Rezultatul calculului: (25 : 23 + 20) : 6 este:
A) 6 B) 3 C) 8 D) 4
(1p) 2. Se dau mulţimile A = {1, 3, 4, 6, 10} şi B = {2, 3, 4, 6, 8, 10}. Cel mai mic
număr natural care aparţine mulţimii A  B este:
A) 1 B) 2 C) 3 D) 4
(1p) 3. Cifra x pentru care numărul natural x76 x este divizibil cu 5 este:
A) 0 B) 5 C) 4 D) 2
25
(1p) 4. Fracţia ordinară transformată în fracţie zecimală este:
18
A) 1,3(8) B) 1,38 C) 1,(38) D) 1,17
(1p) 5. Transformând 400 mm în m obţinem:
A) 4 m B) 40 m C) 0,4 m D) 40 000 m
(1p) 6. Suprafaţa, exprimată în hectare, a unui teren în formă de pătrat cu perimetrul de
2 000 m este:
A) 25 ha B) 20 ha C) 40 ha D) 30 ha

Partea a II-a. Pe foaia de lucru se scriu rezolvările complete.


(1p) 7. La radio se anunţă ora exactă. Constat că a trecut o treime din ceea ce a rămas
din zi. Ce oră s-a anunţat la radio?
(1p) 8. Media aritmetică a dimensiunilor unui dreptunghi este 5,25 m, iar lăţimea este
jumătate din lungime. Calculaţi aria dreptunghiului.
(1p) 9. Pentru amenajarea unui acvariu de formă cubică, cu muchia de 50 cm, se pun
15 kg pietriş şi 75 l apă. Ştiind că 1 dm3 de pietriş cântăreşte 0,6 kg, aflaţi până la ce
înălţime se ridică apa în vas.
Matematică. Clasa a V-a

 TESTUL 4 
Partea I. Pe foaia de lucru se scriu doar rezultatele.
(1p) 1. Numărul natural a împărţit la 13 dă câtul 7 şi restul 9. Numărul a este egal cu:
A) 76 B) 100 C) 80 D) 95
(1p) 2. Un milion este 10 la puterea:
A) 4 B) 5 C) 6 D) 9
(1p) 3. Cardinalul mulţimii A = {x    13  x < 88} este:
A) 75 B) 88 C) 76 D) 74
207
(1p) 4. A 2 012-a cifră a numărului 5,3(421) este:
A) 3 B) 4 C) 2 D) 1
(1p) 5. Din cei 320 de elevi ai unei şcoli, 65% sunt fete. Numărul fetelor din şcoală este:
A) 208 B) 200 C) 240 D) 270
(1p) 6. Preţurile unui memory stick de 2 GB în trei magazine sunt: 24,5 lei, 24 lei şi
23,5 lei. Preţul mediu al memory stick-ului este:
A) 23,5 lei B) 24,5 lei C) 23,75 lei D) 24 lei

Partea a II-a. Pe foaia de lucru se scriu rezolvările complete.


(1p) 7. Determinaţi elementele mulţimii A = {x    11  (2x + 45) şi x  40}.
(1p) 8. Mărind de trei ori lungimea unui dreptunghi şi de patru ori lăţimea lui, obţinem
un pătrat al cărui perimetru este 192 cm. Aflaţi dimensiunile dreptunghiului iniţial
şi apoi calculaţi perimetrul şi aria acestuia.
2
(1p) 9. Unui elev, după ce a citit dintr-o carte şi încă 70 de pagini, i-a mai rămas de
5
citit un sfert din carte. Câte pagini are cartea?

 TESTUL 5 
Partea I. Pe foaia de lucru se scriu doar rezultatele.
18
(1p) 1. Scrisă ca fracţie ireductibilă, fracţia este egală cu:
12
6 4 3 9
A) B) C) D)
2 3 2 6
(1p) 2. Un paralelipiped dreptunghic are … vârfuri:
A) 10 B) 4 C) 6 D) 8
(1p) 3. Media aritmetică a numerelor 7, 9, 8 este:
A) 9 B) 8 C) 7 D) 7,50
(1p) 4. Mulţimea A = {x    x  6} are un număr de elemente egal cu:
A) 4 B) 6 C) 2 D) 3
(1p) 5. Cel mai mare număr de forma 7 ab divizibil cu 5 este:
A) 790 B) 800 C) 780 D) 795
2 2 2
(1p) 6. Propoziţia (2 + 5) = 2 + 5 + x este adevărată pentru x egal cu:
Matematică. Clasa a V-a

A) 1 B) 0 C) 20 D) 15

Partea a II-a. Pe foaia de lucru se scriu rezolvările complete.


(1p) 7. Un biciclist parcurge 900 m în 8 minute. Câţi m va parcurge într-o oră?
(1p) 8. Dacă a = 4 şi b + c = 12, determinaţi a(b + c).
(1p) 9. Determinaţi n   pentru care 23 < n  32.

208
 TESTUL 6 
Partea I. Pe foaia de lucru se scriu doar rezultatele.
(1p) 1. Fie şirul de numere naturale 3, 7, 11, 15, … . Ce număr este pe locul 2 012? …
(1p) 2. Calculaţi: 8 + (2  53 – 52  10)  22 + 0,2 : 0,13 = … .
(1p) 3. Fie A = {x    3(x + 4)  15} şi B = {x    x  5}. Calculaţi A  B = … .
(1p) 4. Determinaţi numărul natural xy care verifică relaţia: xy  3x  5 y .
49
(1p) 5. Aflaţi numerele naturale x, y, ştiind că este echiunitară şi x + y este
7x  2 y
maxim … .
(1p) 6. Aproximaţi prin adaos cu o sutime numărul zecimal 17,439 = … .

Partea a II-a. Pe foaia de lucru se scriu rezolvările complete.


2 22
(1p) 7. Calculaţi media aritmetică a numerelor: ; 1,(3); .
5 6
(1p) 8. Aflaţi numărul elementelor mulţimii A = {x    22011  x  22012}.
(1p) 9. Un dreptunghi are aria 16 m2, iar lăţimea este 0,25 din lungime. Calculaţi
perimetrul dreptunghiului.

 TESTUL 7 
Partea I. Pe foaia de lucru se scriu doar rezultatele.
(1p) 1. Calculaţi suma S = 4 + 8 + 12 + … + 2 012 = … .
(1p) 2. Calculaţi ultima cifră a numărului: N = 1  2  3  …  2 011 + 2 012 = … .
(1p) 3. Calculaţi suma elementelor mulţimii A = {x    4 < 2x – 4  8}. S = … .
(1p) 4. Aflaţi cel mai mare număr de patru cifre care împărţit la 37 să dea restul 19: … .
2
(1p) 5. Diferenţa a două numere este 14. Ştiind că unul este din celălalt, aflaţi
3
numerele: … .
(1p) 6. Transformaţi 0,01(2) în fracţie ordinară: … .

Partea a II-a. Pe foaia de lucru se scriu rezolvările complete.


(1p) 7. Arătaţi că numărul N = 2 n  2 n 1  2 n  2  2 n  3 5 , pentru orice n  .
Matematică. Clasa a V-a

(1p) 8. Determinaţi mulţimile A şi B, ştiind că sunt îndeplinite următoarele condiţii:


a) A  B = {1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8}; b) A  B = {3}; c) {5, 6, 7, 8}  B.
(1p) 9. Un biciclist parcurge un traseu montan în lungime de 24 km: la dus cu o viteză
medie de 8 km pe oră, iar la întoarcere cu o viteză cu 25% mai mică. În cât timp
reuşeşte să termine călătoria?

209