Sunteți pe pagina 1din 261

LUCIAN DRAGOMIR, ADRIANA DRAGOMIR, OVIDIU BĂDESCU

®
EDUTEST.RO
COLECŢIA MATE 2000+
Editor: Călin Vlasie

Revizie: Adriana Oprea, Daniel Mitran


Tehnoredactor: Carmen Rădulescu
Culegere: ing. Antonio Păsărică
Coperta: Ionuţ Broştianu
Prepress: Marius Badea

Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României


DRAGOMIR, LUCIAN
Probleme de matematică pentru clasa a X-a I Lucian Dragomir,
Adriana Dragomir, Ovidiu Băde s cu. - Ed. a 3-a. - Piteşti : Paralela 45 , 2014
Bibliogr.
ISBN 978-973-47-1974-7

I. Dragomir, Adriana
II. Bădescu, Ovidiu

51(075 .35)(076)

Copyright © Editura Paralela 45, 2014


Prezenta lucrare foloseşte denumiri ce constituie mărci îmegistrate,
iar conţinutul este protejat de legislaţia privind dreptul de proprietate intelectuală.
LUCIAN DRAGOMIR

ADRIANA DRAGOMIR OVIDIU BĂDESCU

PROBLEME DE MATEMATICA
PENTRU
CLASA a X-a
consolidare

Edifia a III-a

ÎNVATARE DE CONSOLIDARE®

Ovf/Vfr~

.,.,.„.,;:, ::,„·i:iii„,:!>·i·::·::: e e
1
Din această culegere puteţi selecta texte pentru completarea
portofoliului elevului şi portofoliului profesorului

Pentru elevi: intraţi pe www.Qvis.ro şi puteţi completa electronic


PORTOFOLIUL ELEVULUI

Pentru profesori: intraţi pe www.Qedu .ro şi puteţi completa electronic


PORTOFOLIUL PROFESORULUI
Prefaţă

Această nouă lucrare este continuarea firească a celei pentru clasa a IX-a; şi aceasta
a fost scrisă cu suflet şi trudă, din dorinţa de a oferi tuturor elevilor de clasa a X-a (şi nu
numai) o colecţie de probleme şi exerciţii utile. Acestea au constituit în ultimii 24 de ani
subiecte la lucrări scrise, chestiuni mai simple sau un pic mai problematice în încercările
la tablă, toate propuse elevilor lor de către autori; pe lângă acestea, au fost inserate
probleme relevante, sperăm, de la diverse concursuri şi examene. În mare măsură, cartea
este de fapt o culegere de autor, asemenea multora pe care le au unii dintre colegi în
geantă, prin dosare şi caiete muncite cu atâtea generaţii .
Majoritatea problemelor au răspunsuri sau idei ori chiar soluţii detaliate, unde am
considerat că este cazul. Invităm elevii să consulte rezolvările, evident, după ce au
încercat singuri lupta cu chestiunile propuse; aceasta pentru verificare sau pentru a găsi
noi idei.
Revenind la resorturile intime care au dus la redactarea acestei lucrări, credem că
nu greşim dacă reamintim tuturor că, aproape zilnic, trebuie să „rezolvăm o problemă", să
luăm cel puţin o decizie. A găsi soluţia, calea cea bună, înseamnă a gândi. Matematica
şcolară ar trebui astfel, în primul rând, să înveţe tinerii să gândească. Nu în ultimul rând,
frumuseţea raţionamentului matematic, tehnicile specifice de lucru ar trebui să deschidă
larg poarta spre diverse domenii ale ştiinţei, spre artă şi viaţa cotidiană. Elevii, şi nu
numai ei, trebuie să simtă că matematica şi comorile ei le sunt şi le vor fi utile azi şi mai
ales mâine; evident, asta nu e deloc uşor realizabil, mai ales că, faţă de alte discipline,
matematica este, vrem, nu vrem, mai abstractă. Am încercat totuşi să păstrăm un echilibru
între noţiuni şi aplicaţii, din dorinţa şi necesitatea de a prezenta, pe cât posibil, o
matematică mai atractivă . Apropierea orelor de matematică de tot ceea ce ne înconjoară,
de viaţa de zi cu zi, nu credem că e posibilă în permanenţă; poate e mai important să
facem orele plăcute şi atractive prin atmosfera creată, prin căldura transmisă, prin
cultivarea dialogului, prin crearea unor situaţii afectiv pozitive.
Este posibil să fim criticaţi , din nou, pentru că ponderea exerciţiilor cu grad sporit
de dificultate este prea mare. Trebuie să subliniem că prezenta culegere se adresează
tuturor elevilor de clasa a X-a, indiferent de profil şi filieră. Nivelul de aptitudini,
cunoştinţe şi tehnici diferă de la o clasă la alta, de la un colectiv la altul; credem că rolul
profesorului este şi acela de a selecta ceea ce este potrivit pentru elevii săi, tără
improvizaţii , pregătind cu atenţie şi rigoare orice lecţie.
Mulţumim tuturor colegilor şi prietenilor care, într-un fel sau altul, ne-au ajutat şi
susţinut în timp în demersul personal didactic şi , nu în ultimul rând, elevilor noştri, care
au întrebat, au rezolvat, au corectat, au sugerat.
O menţiune specială merită totuşi Alina ·Adam, Diana Băilă, Lorena Krocoş şi
Cristian Pop, patru dintre elevii care au ajutat, din suflet şi cu pricepere, la redactarea
acestei colecţii matematice.
Evident, ca orice încercare omenească, această carte este perfectibilă. Aşteptăm,
aşadar, sugestii, observaţii, comentarii binevoitoare.
AUTORII

5
CAPITOLUL I. NUMERE REALE

1.1. Puteri şi radicali

Breviar teoretic

• Ridicarea la putere naturală a numerelor reale


Dacă a E IR* şi n E N*, atunci an =a · a · .. . · a, iar a 0 =1
~
17 factori
(chestiuni cunoscute de fapt din clasele anterioare)
1
•Puteri cu exponent întreg: c- 17 =-- , CE IR*,nE N* .
cn
• Puteri cu exponent raţional:
m
'71 ~r* ,n_
Daca- a> O,r -- m ,mE 1LJ,nE1'1 > 2 ,atunci. a r -a
- -;; --'\Ja'"
17r;;;
.
n
•Proprietăţi ale puterilor cu exponent raţional: Dacă a,bE IR/,x,yE Ql, atunci:

4) (a·br =ax · bx

5)

6)
(~r
a =1.
0
= ::

• Proprietăţi
ale radicalilor:
Dacă a,bE IR , iar n,kE (2N + 1) sau a,bE (O,+-oo) şi k,nE N, atunci:
l)efdi=a 4) ~ =nef;j
2) ef;;b = ~ . efb 5) Wa = if;i 17

~
3) =-b-:ţ:.Q 6) ~ < efb {;:::} a< b
efb '

Exerciţii şi probleme de consolidare

1. Stabiliţi , în fiecare dintre cazurile următoare, care dintre numerele a, b şi ceste cel
mai mic şi care este cel mai mare.
,b=4 ,c=3
a) a=8 5 10 20
; d) a = 9
20
'
b =2
60
'
c =540 ·
'

b) a=(~J,b=(kJ2,c= ~;
1
c) a= 310 b = 220 c = g4 . 96.
' ' ' f) a =3 b =16 c =5
6
,
4
,
12
.
7
2. Pentru orice mulţime finită
A se notează cu m(A) şi M(A) cel mai mic, respectiv cel
mai mare element al mulţimii A . Determinaţi m(A) şi M(A) pentru fiecare dintre
mulţimile de mai jos:

a) A={8 2,163,44 }; d) A={3·5 2,4-3 2,5-2 3};

b) A={3 ,7 3,10 2}; e) A={7 3 ,2 9 ,3 6 };


4

c) A={HJ'.HH-±Jl
3. Determinaţi, în fiecare dintre următoarele cazuri, numărul întreg k pentru care a = 2k:

1 1
a) a = 32 · b) a = - · c) a = O 25 · d) a= O 125 · e) a = - · f) a =O 0625 .
' 8' ' ' ' ' 256' '

4.. Determinaţi, în fiecare dintre următoarele cazuri, numărul întreg m pentru care b = 5m:

1
a) b =125; c) b = 625; e) b = 3125;

b) b = __!___. d) b = 0,008; f) b=3125.


25'

5. Dacă x şi y sunt numere raţionale nenule, atunci, pentru un număr întreg n, se notează

An(x,y) = xn · y-n. Stabiliţi care dintre următoarele numere sunt întregi:

a) A2 (3,3); e) A3 ( ; , ; }
7 1

b) A2 ( 4,~} d) A2 (9,3); f) Â3 ( 5,4).

6. Pentru orice mulţime finită H se notează cu m(H) şi M(H) cel mai mic, respectiv
cel mai mare element al mulţimii H. Determinaţi m(H) şi M(H) pentru fiecare
dintre mulţimile de mai jos:

H={~'212';3, ..„2~o };
1 1 1 1
a) d) H = {-2- -3- -2- -3-} ·
39 ' 28 ' 37 ' 27 '
2 2 2 10 3
b) H={(-5) ,(-4)2,(-3) ,(-1) } ; e) H ={2 4 6 9 87 } ·
' ' ' '

c) H={-±'3~'-313, ... ,+ 3;0 }; f) H={±,- :2 ':3 ,. . ,- 4~2 }·


8
· · numere1e ~mtreg1· a ş1· b pentru care 2a · 3b = - l .
7. D etenmnaţ1
. 144

8. Determinaţi cea mai mare şi cea mai mică valoare a expresiei:


E(m,n) =(-Ir+ 2 · (-1r+l + 3 · (-lr+n, unde m,nE N.

9. Determinaţi numerele reale x şi y pentru care următoarele expresii au valoare minimă


şi indicaţi, în fiecare caz, această valoare extremă:

2 d) E=2 x +3Y +rx+3-y;


a) E=x + /-4x+6y+14;
b) E = x 2 + 2 y2 + 2x + 4 y + 5 ; e) E=(l+x)(l+y),dacă x,y>O şi xy=4;

c) E = ~ x + 6x + 13 + ~ y2 + 4 ; f) E = x 2 + y2, dacă x+ y = 2.
2

10. Alex trebuie să studieze care dintre elementele mulţimii:

A ={ Fz', l/56, ef4l',~- ;1 , l,fo, 001, VS'} sunt raţionale.


Răzvan trebuie să facă acelaşi efort pentru mulţimea :

R={ fJ6 ~ ef1l ~-I64' ~O' 001 ' ~}·


"\jj '-' ' ' '

Puteţi să îi ajutaţi?

11. Determinaţi, în fiecare caz, mulţimea valorilor reale ale lui x pentru care au sens
(sunt bine definite) următoarele expresii:

a) .J2x-l; c) ~ +~ +~3-x; e)~+~;


b) .J3-2x+~4x-5; d) ~ 2x 2 + 3x + 4 ; f) ~ x 2 + 2x - 3 + .Jx + 3 .

12. Alex şi Răzvan participă la un duel matematic (de genul celor din epoca Renaşterii).
Fiecare are de rezolvat următoarele 6 probleme, toate cu acelaşi enunţ: Comparaţi
numerele x şi y în fiecare caz ([a] înseamnă partea întreagă a numărului real a).
Evident, câştigă cel care rezolvă corect mai multe probleme. Voi sunteţi juriul (pentru
asta trebuie să rezolvaţi şi voi problemele ...).

a) x=[ .J76] şi y=[~J; d) x=J3 şi y=~;

b) x=[~J şi y=~ ; e) X= [ .J35] Şi y =[V300];


c) X= l+ 2 +~;.„+S 9 Şi y=[ .J2012]; f) X= [ţ!4o] Şi y = [ ifiOJ.
9
13. Nicoleta şi Laura se confruntă (şi ele) cu probleme (uşoare) de matematică. Ele au de
stabilit care dintre următoarele numere este mai mare:

a) A=if3; b) B=~; c)~.

Aceeaşi întrebare: dacă o fi cumva cazul, puteţi să le ajutaţi? (Oricum, Alex şi


prietenul său sunt pe fază.)

14. Cu aceeaşi problemă se confruntă şi Cristina/Larisa: care dintre următoarele numere


este mai mare:

a) A= ifi_; b) B=~; c) C=</4.


15. (O nouă încercare.) Pentru toţi prietenii: Stabiliţi, justificând evident răspunsul, care
este cel mai mare element al mulţimii M = { J3, V4, -tf6}.
16. Stabiliţi care dintre următoarele numere sunt raţionale:

a)~; d)l~;
b) ~310 ·Ts; e)~27·125;

c) ~81 · 256'
1
· f) 3(108.
~32
17. Stabiliţi şi care dintre următoarele numere sunt raţionale:

a) (~)8; d) ~3·J81;

b)[WJ
c) [m'r
18. Scrieţi următoarele numere sub forma a· efP sau a·~ p · q , cu a E Z, n E N, n ~ 2 ş1
p,q numere pnme:

b) if34; c) 'efi?; d)m; e)~; f) V48.

10
19. Acelaşi enunţ ca şi la exerciţiul anterior:

a) J98; b) 145; c) ţ[54; d) VSO; e)~; t)~.

20. Câte numere raţionale conţin mulţimile:

A={ .fl,J2,J3,„„.J2012} şi B ={V!J/2,VJ„.„~2012 }?

21. Raţionalizaţi numitorii fracţiilor:

l 3 5
a)~; c) 2J3-1; e) r;::; r::;;
3+v2 v2+v3
b) 2 . d) 4 . 1
3+2'12.' J5+J2 , t) 2J3 +3'12..

1 1 1
22. Determinaţi n E N pentru care ~+ r;::;+ „. + / ,----:--; = 2012.
r::;
l+v2 v2+v3 vn+vn+l

23. Raţionalizaţi numitorii fracţiilor:

a)
1+J2-J3'
1
. b) vs;
3
e) 3r;::;
2
v2 +v3
3r::;;
1
t) ,~·
~3-J2

24. Scrieţi unnătoarele numere sub forma a· efP sau a · ~ p · q , cu a E Z, n E N, n 2: 2 şi


p, q numere prime:

~34 . 72 . lo/(;3
d) J2î
21
;

e) J75 +JU-.ffi-J48;
t) 06-ffli +~250 .
25. Stabiliţi care dintre următoarele numere sunt raţionale:

2
a) J8 .J2 .ifi. ·~4J2; e)
[
2 2 · 23 ·[ 2 . 3
I )3 [ I) 2 )i
I
I)3( I)~ . 5 I
~5J5 .ffs.JS.5- 12 ;
b) d) J1J8 . JsJ2 ;
[
t) 52 . 5 2 6 .

11
26. Stabiliţi şi care dintre următoarele numere sunt raţionale:

a) if2·~ · 1'fi!; d) ţfj.~.efiS;


b) ~2.J3 . ~3ifi .J2.W; e) ~3J2 ·~2V3 ·.J3 ·:if4;
1 2 I 3 3 8

c+fJ'{2~]'[2+r +±J'{1%J'{1IJ'

r
27. Comparaţi numerele a şi b, ştiind că:

a) (2+.J3)° ~(2-.J3rb;
d) (Fi -1 rc < +1"'2

b) (3-2J2r ~(3+2J2rb; e) (1 + ţ/2 +{14)" < ( ~ _ J


IJ [ F~JJJ >[ F~JJJ
28. Se consideră expresia E(x) = Fx ·efJ; ·ffx ·lfx, x ~O. Calculaţi E(32).

29. Dacă F(x) = x · ~ x ·


2
Fx, x ~O, calculaţi F(a), pentru a=
1
.fi.72.
30. Se consideră expresia G(t) = ~t · .Ji ·~t ·Vi· .Ji, t ~O.
Calculaţi G(r ), unde r = ef43.
1 4

31. Se consideră expresia E(x,y)=


~
efŢoo ~ ]3·[- -2 ]3 . Calculaţi E(4,16).
x-2.3y
l x-83
12 y 4
[ y X · __
y 3

32. Se consideră expresia E(a,b)=[a:+b:- abJ- .calculaţi E(3,l).


2 2

a +b +2ab

12
33. Calculaţi F(a) în fiecare dintre cazurile următoare:

a) F(x)=x 4 -4x3 +8x, a=l+.J3; d) F(t)=t 3 -6t 2 +12t, a=2+lfi.;


b) F(x)=10x -x
2 4
, a=.J2+.J3; e) F(s)=s 3 -6s, a=lfi.+v;i;
3 2 1+.J3 3 2 l+lfi.
c) F(x)=4x -8x +2x+3, a=--; f) F(u)=8u -12u +6u, a=--.
2 2

34. Se consideră numerele reale strict pozitive a şi b pentru care a = 2 şi b = 11.


2 6

Notăm m = min {a, b} şi M =max {a, b}. Determinaţi mulţimea:

(Teză 1990)
1 4

~ [a-%4 .(b6]
2 3 3
35. Se consideră expresia E(a,b) = ~ [ 3b1 6 1 J.
. Calculaţi E ( 2,-
1 ~
· · ]
~b-Jb ~a- b 1 2
- - 16
a 4

36. Se consideră expresia E(x) ~ [ J -1 J[J + 1J[J + i][x~ + 1}x + 1)


Determinaţi cel mai mic număr natural n pentru care E(n) > 2012.

37. Cât este partea fracţionară a numărului .J38?


38. Calculaţi partea întreagă a fiecăruia dintre următoarele numere:

a) 1-.J2; d) V'33;
b) .J2+.fi; e)l+'efi;
1 1
c) --r::-- ; f) J5-.J3·
-v3 -1

39. Calculaţi partea întreagă a numărului 201.ţf 2012 .

40. Stabiliţi care dintre următoarele afirmaţii este adevărată:

a) x,yE IR \Q =>(x+ y)E IR \Ql; d) xy E Q => X E tQl sau y E Q;


b) XE Q, y E IR \ tQl => (X + y) E IR \ Ql; e) j-;y E Q => $ E tQl sau }jY E Ql.
C) (X + y) E Q => X)l E Q; f) ($ +:efJ)E Ql=> Fx E Q sau .JY E Q.
13
41. Determinaţi numerele întregi a, b pentru care J2r;; =a+ b.fi.
l+-v2

42. Determinaţi numerele întregi c, d pentru care J2J3 r;


+ J3 = c + d "\/ 6.

43. Determinaţi numerele întregi m, n, p pentru care r;; + ~ = m + n.fi + p.f3.


1
l+-v2 2+-v3

44. Determinaţi numerele întregi a, b pentru care 3


; J2 = a+ b.fi.
-v2-l

45. Determinaţi numerele raţionale p, q pentru care 2


+ JJ. = p + qJ3.
4--v3

46. Determinaţi numerele raţionale r, s pentru care t


1
= r· if2. + s · 'if4.

47. Comparaţi, în fiecare dintre cazurile următoare, numerele indicate:

a) a= J3 şi b = ifl6; d) a= JlO + .Jl5 şi b = .J8 + .Jl?;


b) c = 'if4 - 1 şi d = m-1; e) c=.Jl2-Jll şi d=Jli-JlO;
1 . 1
c) p = - - Şl q= ; f) p=I+lfi şi q=2+lf3.
1+.f3 2+.fi

48. Scrieţi aproximările prin lipsă, cu eroare mai mică de 10- 2 , pentru numerele:

a) .Jl5; b) 22. c) 25 . d) 28 . e) .J35;


7 ' 8 ' 9 '

49. Scrieţi aproximările prin adaos, cu eroare mai mică de 10- 1 , pentru fiecare dintre
numerele:

a) J10; b) .J65; c) 22. d) _!_ . f) !2_.


7 ' 7' 3

50. Se consideră O, a1a 2 „ .an- .. scrierea zecimală a numărului _!_ . Determinaţi a 2011 , apoi
7
calculaţi sumele S=a1 +a2 +a3 + ... +a 2011 şi T= a1 + a3 +a5 + ... +a 2011 .
14
51. Determinaţi nE N pentru care mulţimea {.Ji,.J2,.J3, ... ,.J,;"} conţine exact 90 de
numere iraţionale .

52. Se consideră A o mulţime de numere reale care satisface proprietăţile:


a) 1E A; b) dacă x E A , atunci ( 3x + 2) E A; c) dacă x 3 E A, atunci ( x + 1) E A.
Arătaţi că 3E A şi (1+~)E A.

53. Se consideră B o mulţime de numere reale care satisface proprietăţile:

a) lEB; b) ~EB-='>(l+x)EB; c) xEB-='>FxEB.


Arătaţi că 3 E B şi (1+2.J2) E B.

54. Demonstraţi că, pentru orice număr natural nenul n, numărul real x pentru care
2
x = n + 2n + 3n este iraţional.
3 3

consideră expresia (.VS) 20- Calculaţi câte numere raţio­


111
55. Se E 111 = •( .J2r ,m = 1, 20.

nale sunt în mulţimea {E 1, E 2 „ .„ E 20 } .

b ·(vr
17-k

56. Determinaţi kE {1, 2, ... ,17} pentru care expresia E(x,y) = nu îl


[ ]

conţine pe x .

57. Pentru kE N, kE {0,1,2, ... , 40 } , se noteaza- ak = ( ....;2


r-;;)40-k · ( v3
4r;;)k . Andra trebuie să

calculeze câte numere raţionale sunt în mulţimea A= {a 0 , al> a 2 „„, a 40 }, iar Silvia
trebuie să calculeze câte numere iraţionale sunt în aceeaşi mulţime. Dacă cele două
prietene calculează corect, cine găseşte un număr mai mare?

58. Se consideră un număr real x strict pozitiv şi un şir (an )n~O definit prm
')100-n
a11 (x)=....;x
(
( 31
·'\JX
)n ,\tnEN.
a) Arătaţi că există un termen al şirului care este independent de x.
b) Determinaţi numărul natural n pentru care an (1-0'1) =16.

15
59. Se consideră expresia Ek =(Fa)' {~)" k =l, l 4, unde a > O. Determinaţi nu-
4-k

mărul natural k pentru care Ek =a.

60. Se consideră expresia F, =(Fa)''-' { ~ )',k =l, 18, unde a> O. Determinaţi nu-
mărul natural k pentru care Fk = a 4 .

Matematică de excelenţă

61. Determinaţi a, b E (O,oo) pentru care următoarele expresii au valoare minimă


(desigur, indicaţi valoarea respectivă):

2
a) F=a +b 2 -3a-5b+15; d) F = a 2 b2 - 2ab + 3 ;

b) F = l2a - lJ + l3b - 2J ; e) F = ( 1 + ~J(1+-}J,dacă a 5 + b5 = 2 ;


c) F = ~ a - 4a + 8 + ~ b - 6b + 1O ; = 5( a 2 + b2 ) -
2 2 f) F 2ab - 4a - 4b + 2 .

62. Se consideră numărul A = ( 1+.fi.) (1- a.fi.) .


a) Determinaţi a E Q pentru care A E Q .
b) Arătaţi că există o infinitate de valori ale lui a E JR \ Q pentru care A E Q.

63. Precizaţi care dintre numerele următoare sunt raţionale:

a) A =~11+6.fi.; d) D = ~ 6 -.J8 + Jl2 -JM + ~ 6 + .J8 -Jl2 -JM ;


b) B = ~10+ 6.J3; e) E=~9+4.J5 +~9-4.JS ;
c) C=~3(1+lfi.+ffe) ; f) F=~7+5.J2 +~7-5.fi..

abc+4 _
4
{"k"
~ a ~ -;; 7
64. Dacă O< a < 2 , b > O, c > O şi -v abc > 2 , arătaţi că --'-----=~-- >-
~-2 io ·

65. Dacă A=l+ :n-~3+.J2+.J3+J6 ş1 B=l+ :n-~4+.J2+.JS+Jl0 , arătaţi


că A 2 + B 2 este un număr raţional.

16
66. Se consideră expresia E(x,y)='~x 2 ·JY ·~y~, x,y:2".0 . Determinaţi mE N,m:2".2
1 1
pentru care E(4,-) =-.
16 2

67. Se consideră E(x) =~+~


a+x- a - x
,xi:- O. Calculaţi 2ab
E(u), unde u = - -
l+b 2 '
cu

a> O,b > 1.

68. Arătaţi că numerele J2, J3, J7 nu pot fi termeni ai unei progresii aritmetice.

69. Considerăm următorul tabel, în care linia n conţine n numere:

Jl
J3 J5
J7 .J9 J1i
.jU Fi5 JU J19
.. ..... ... .. .... ........
Câte linii ale tabelului au prii;nul element un număr raţional?

70. Arătaţi că, pentru orice x,y > O,x i:- y, valoarea expresiei:
x-xJY+y~-y 2
E(x,y) = · este constantă.
~-JY ~-FY+JY

71. Determinaţi, în fiecare dintre următoarele cazuri, numărul raţional x pentru care are
loc egalitatea respectivă:

a) s-1x+l =13x-1; d) 6-12x+l =x-~2x 2 -5 ;


b) {/x = 6-1x-2; e) 2.ef;+l = 4-ef";;
c) 6-21x+Tx = 2x-~14-x; f) 2x+lll-4~(-2x)3x = 3x-<J7x +2 .

72. Dacă a= 1+ 2x - y2, b = 1+2 y - 2 2


z , c = 1+ 2z - x , arătaţi că există un singur triplet

(a, b, c) de numere naturale pentru care are sens expresia ~~~ x + y + z


73. Arătaţi că, dacă a, b E Q+ şi(.fa"+ .Jb) E Q, atunci .fa" E Q şi .Jb E Q.
Este adevărată şi afirmaţia: „ a, b E Q, ( ~ + 'efb) E Q ~ ~ E Q şi 'efb E Q "?

17
~ 1
74. Calculaţi suma sn = L., I
y

' n E f<f'.
k=l \j2k+ ~4k 2 -1

1
sn = L Jk+1
• /1
75. Calculaţi suma Jk şi arătaţi că sn < 1, '\ln E N*.
k=l k k + 1+(k+1) k

a+b . . . b-a
76. a) Dacă a< x < b, arătaţi că - - este o aproximaţie a lm x cu eroarea - - .
2 2
b) Dacă m , m, n E N, n :;t O, este o valoare aproximativă pentru J3 , arătaţi că
n
m+3n . . .b · h"
- - - este o aproximaţie „mai ună" a 1m "3 .
m+n

77. Arătaţi că în scrierea zecimală a oricărui număr iraţional există cel puţin o cifră care
se repetă de o infinitate de ori.

78. Fie 1~a~9 un număr natural. Arătaţi că fracţia O,aOaOOaOOOaOOOOa„. reprezintă un


număr iraţional.

79. Arătaţi că mulţimea numerelor iraţionale este infinită.

80. Arătaţi că numerele a , b , c , d 2 sunt în progresie aritmetică dacă şi numai dacă nume-
2 2 2

=a.~ bcd
a ,y = b · ~ ,z = c · ~ c ,t = d · ~ d aiitmetică.
2 2 2 2
rele x b sunt în progresie
aed abd abc
Demonstraţi că următoarele inegalităţi sunt adevărate (în condiţiile indicate):
8t. Jcli ~A , a,bE (o,-too);
- +-
a b

82.
la2 [b2
~b+~--;;~Fa+.Jb, a,bE(O,+oo);

83. ~abn-l + ~a 11 - 1 b ~a+ b, a,bE (O,+oo ),nE N,n ~ 2;

84. a +b+ c ~ M +~ +.rc;. , a,b,cE (O,+oo );

2 b2 2
85. !!._+-+~~3 · Uc, a,b,cE (O,+oo);
b c a

18
86. (a+b)-Jc +(b+c)/; +(c +a)Jb '26Mc, a,b,cE (O,+oo);

87. (a+b+c)(/;+Jb+-Jc)'29Mc, a,b,cE(O,+oo);

,.-;-+c-Jc ° 2a- - +b- - + -c - , a, b,CE (O ,+oo )·,


88 • a/; +bJb
2'\fabc b+c c+a a+b

89 . .); + l; + ~ '2 3.fj, a,b,cE (O,+oo) şi a+ b+ c =1;

90. a+b+c'2l.. , a,b,cE (O,+oo)şi Fa +Jb +-Jc =1;


3

17

91. (
b)n '22 11 + 1 ,a,bE(O,+oo)şinEN;
l+~ ) + ( l+-;

92.) a +) b +) c >2, a,b,cE(0,+00 );


b+c c+a a+b

93. a~ +b~ ~ab, a,bE (l,+oo);

'°'
94. ~ ~ a ~ -3 , a,b,cE (O,+oo );
(a+b)(a+c) 2

95. a+b+c~~3(a 2 +b 2 +c 2 ), a,b,cE (O,+oo);

96. a+b+c'2.J;;b +ffe +*°, a,b,cE (O,+oo);

2 2 2
al + a2 + „. + an ~
a1 + a2 + „. + an , ak > Ok = 1 .
97. _ , ,n,
n n

1 1 I 2n *
98. 1+-+-+„.+-°2- , 'llnE N ;
2 3 n n+l

J2 J6 ~n(n+l) n *.
99. - + - + „. + <-, '\ln E N,
3 5 2n + 1 2
n-1
100. 1 + n · 2 2 ~ 2 11 , \...I
vn E N *.

19
1.2. Logaritmi

Breviar teoretic
• Logaritmul unui număr x > O în baza a > O, a * 1 , este numărul real y = loga x
pentru care aY = x.

• Proprietăţi ale logaritmilor:


1) Q)oga X =X .
2) loga xk = k ·loga x, k E JR .

3) log k x = -1 ·loga x, k E JR * .
a k
4) loga ( xy) =loga x +loga y .

5) loga[: )=logax-logay, x,y>O .

6) loga b · logb c = loga c ; consecinţă: loga b = - - , a, b > O, a, b * 1.


1
logb a

Exerciţii şi probleme de consolidare

101. Calculaţi:

a) log 3 27; c) log 4 2; e) log 2 1024;


b) log 2 32; d) log 5 25; f) log 10 1OOO.

102. Calculaţi:

1 e) log 1 16;
a) log 2 - ; c) lg0,01; -
64 2
1
b) In'ef; d) log 3 ; f) lglOO.
9
103. Determinaţi şi aceste numere raţionale:

1 1
a) log 4 0, 25; c) log 1 - ; e) log 1 - ;
-3 9 -2
4
1
b) log 1 32; d) log 2 O, 25; f) log 8 - .
- 2
2

20
104. Determinaţi numărul real x în fiecare dintre următoarele cazuri:

a) log 2 (x+1) =1; d) log 2 (x+ 3) = 2;


b) log 3 ( 2x -1) = 2; e) log 3 (2x+1) = 1;
C) log4 ( 3 - X) = 2; f) log 4 ( 3x - 2) = 2.

105. Determinaţi numărul real t în fiecare dintre următoarele cazuri:

a) log 3 (2t-1)=1; d) log 3 ( 3 - 2t) = 1;


b) log 5 ( 2t - 3) = 2; e) log 7 (10t-1)=2;
1 1
c) log 4 ( t + 1) = - ; f) log 16 (5t+9)=-.
2 2

106. Mai puteţi? De acum încolo ar trebui să determinaţi, fără greşeală, numărul real y în
fiecare dintre următoarele cazuri:

a) log 3 (2y-5)=1; c) log 5 (3y-7) = 3; e) log 4 (1025- y) = 5;


b) log 4 ( 5 - 3y) = 2; d) log 3 ( 4 - 3y) = 2; f) log 8 (4y+60)=2.

107. Determinaţi, în fiecare dintre următoarele cazuri, numărul real x pentru care egali-
tatea respectivă este adevărată:

a) log 2 x+ log 4 x = 6; d) logx 27 = 3;


b) log 3 x + log 9 x = 3; e) logx_1 16 = 2;
c) log 4 x - log 2 x =O; f) log 2x 64 = 2.

108. Determinaţi, în fiecare dintre următoarele cazuri, mulţimea M a numerelor reale x


pentru care au loc egalităţile de mai jos:

a) log 2 x+log 4 x=3; d) logx 2 +log 2 16 = 3 ;


X

2
b) log.!.(3+x )=-2; 1
e) log 1 x+log 2 x+log 8 x=-;
2 - 3
2
C) 3 lg X - 2 lg ._ix = 2 ; f) log 0 ,1 5 + log 0 ,1 4 - log 0 ,1 2 = x.

109. Determinaţi partea întreagă a fiecăruia dintre următoarele numere:

a) log 2 2012; b) lg2012; c) log 3 100; d) log 1 9; e) log 0,1 11; f) log 3 321.
2

110. Calculaţi A= [lgl] + [lg 2] + [lg3] + ... + [lg2012].

21
111. Exprimaţi, în fiecare dintre următoarele cazuri, x în funcţie de a:

a) a=log 3 5 şi x=log 3 15; d) x = log 5 35 şi a= log 7 5;


b) a= log 5 2 şi x = log 5 1O; e) x = log 4 24 şi a= log 3 8;
c) a = log 5 4 şi x = log 2 25; f) x = log 25 50 şi a= log 5 50.

112. Exprimaţi, în fiecare dintre următoarele cazuri, x în funcţie de b:

a) b=log 2 6 şi x =log 4 12; d) b = log 5 4 şi x = log 25 8;


b) b = log 2 12 şi x = log 3 4; e) b = log 7 4 şi x = log 16 49;
c) b=log 3 12 şi x=log 2 9; f) x = log 9 32 şi b = log 8 27.

113. Dacă a= 25 10 g5 2 , exprimaţi în funcţie de a numărul x = 27 10 g3 2.

114. Dacă b = 32 10g2 7 , exprimaţi în funcţie de b numărul y = 49 10 g716 .

115. Determinaţi cel mai mare element al mulţimii A = {log 3 5, log 3 7, log 3 9}.

116. Stabiliţi care dintre elementele mulţimii B = {1og 2 2- , log 2 2- , log 2 2-} este cel mai
5 6 7
mic.

117. Care este cel mai mare element al mulţimii {log _I_ 3,log _I_ 5, log _I_ 7}?
2 2 2

118. Stabiliţi care dintre următoarele numere sunt raţionale:

a) log 5 75; c) log 4 .J2; e) logv'S" 25;


b) log 3 18; d) log~ 81; f) logm 4.

119. Stabiliţi care dintre următoarele numere sunt raţionale :

a) logv'2 \/'~
lo- ; c) log~ ifi7 ; e) log 3 ( vG ·W);

b) log 4 ~(0,25)
2 I
f) log 2 </64 .
; d) 4log 2 (0,125)2; ;

120. Calculaţi ~ ştiind că 2 · log 2 (x - 2y) = log 2 x + log 2 y.


y

22
121. Calculaţi !!_ ştiind că log 3 a+ log 3 b = 2 · log 3 ( 2a - b) .
b

122. Calculaţi m ştiind că log 2 m - log 2 n = log 2 4n - log 2 m.


n

123. Determinaţi mulţimile valorilor numerelor reale x, y, t pentru care au sens (sunt bine
definite) fiecare dintre următoarele expresii:

a) A(x)=log 3 (3-x); d) D(y)=log 1 (y-2);


2
2 2
b) B(x) = log 2 (x -3x + 2); e) E(t)=log 4 (t +t-2);

c) C(y) = log 3 (1og 4 y); f) F(t)=log 1 (t 2 -t-2).

124. Determinaţi mulţimile valorilor numerelor reale x, y, t pentru care au sens (sunt bine
definite) fiecare dintre următoarele expresii:

a) A(x)=log 2 (1-4x); d) D(y) = logy (3-2y );


2
b) B(x)=log 1 (x +3x-4);
-
2
e) E(x)=log 4 ( x:+x-
2x -7x +3
2
J;
f) F(t) =log 1_ 1 (t 2 - t - 2).
21-1

125. Precizaţi care dintre următoarele numere sunt raţionale:

a) A= log 3 4 - log 3 2 + log 3 12 - 3 · log 3 2; d) D = log 2 7 + log 2 3-log 2 21;


b) B = log 6 1 + log 6 3 + log 6 2; e) E = 2 · log 5 3 + log 25 9- log 5 27;
c) C=log 4 2+log 4 8-log 4 4; f) F = log 3 2 - log 3 8 + log 3 12 + log 3 4.

126. Stabiliţi care dintre următoarele numere sunt raţionale:

a) A= log 3 6- log 3 2 + log 3 24- 3 · log 3 2; d) D = 31og9 s-t;


b) B = log 6 5 + log 6 9- log 6 15; e) E=Slog 25 7-l;
c) C=log 4 9+log 4 10-log4 45; f) F = 81+1og4 12.

127. Se
.
consideră
.
expresia E(x) =
log 2 Fx+ log 2 x
3
.
2 1
log 3 x + log 3 '\/X
a) Determinaţi mulţimea D = { x E IR IE ( x) are sens}.
23
b) Arătaţi că există yE IR astfel încât E(x) = y, VxE R

. . log 3 x + log 3 if;


128. Se consideră expresia F(x)= ~' XE (O,+-oo) \ {l}=D. Arătaţi că
log 2 x 2 + log 2 4 x
există rEIR \<Ql astfel încât F(x)=r, pentru orice xED.

129. Stabiliţi care dintre următoarele egalităţi sunt adevărate :

a) log 2 3 · log 3 5 · log 5 8 = 3;


b) log 3 4 · log 4 7 · log 7 9 = 3;
c) logxy·logyz·logzx=l, Vx,y,zE (O,+oo)\{l};
d) log 3 5 · log 7 11 = log 7 5 · log 3 11;
e) log 2 3 · log 5 7 · log 13 17 = log 2 l 7 · log 5 3 · log 13 7;
Y Z X
lg- lg- lg-
t) x z ·y x ·z Y =l, Vx,y,zE (O,+-oo).

130. Calculaţi sumele următoare:

a) S=log 3 x+log 3 x 2 +log 3 x 3 +„.+log 3 xn, x>O,nEN;


b) T = log 4 2 + log 4 2 2 + log 4 23 + „. + log 4 216 ;
. 1 2 3 99
c) u = lg 2 + lg 3 + lg 4 + „. + lg 100 ;
1 3 5 79
d) V= log 3 -+ log 3 -+ log 3 -+„.+ log 3 - ;
3 5 7 81
63
2k + 2
e) s =°"log 2 - - ·
L, 2k '
k=I

t) t = lg.J; + lg 3·{/a + lg 4 -Ţa + „. + lg (n+l)·~, a> O, n E N*.

131. Comparaţi, în fiecare dintre următoarele cazuri, numerele reale a şi b:

a) a= log 6 9 şi b = log 6 $0; d) a = log 2 5 şi b = log 4 23;


b) a = log 6 9 şi b = log 9 8; e) a=log 2 3 şi b=log 3 4;
c) a= log 9 5 şi b = log 7 5; t) a= log 2 5 şi b = log 5 4.

132. Arătaţi că, dacă a,bE (O,+-oo), atunci avem:

a) a 2 + b2 = ab ~ 2 · log 3 (a+ b) = 1 + log 3 ( ab);

24
b) a 2 + 4b 2 = ab ~ 2 · log 5 (a+ 2b) = 1 + log 5 ( ab);
2 2
c) 4a + 2ab + b =O~ 2 · log 2 ( 2a + b) = 1 + log 2 ( ab);
d) a2 + b2 = llab ~ lg a+ lg b = lg a+ b;
2 .Jl3
e) a2 +b2 =?ab~ lga+lgb =lga+b.
2 3 '
f) 4 a2 + 9 b2 = 88 ab ~ lg a+ lg b = lg 2a + 3b
2 10

133. Calculaţi, în fiecare dintre următoarele cazuri, valoarea raportului ~ > ~, x, y > O:
y 2
3y ) lg X+ lg y lg X+ lg 2 y
a) 2 · ln x - ln y = ln ( x + - ; b) lg ( 2x - 3y) = ; c) lg ( x - y) = .
4 2 2

134. Arătaţi că, dacă numerele a= lgx,b = lgy,c = lgz (x,y,z >O) sunt, în această ordi-
ne, în progresie aritmetică, atunci x, y, z sunt, în această ordine, în progresie geome-
trică. Reciproca este adevărată?

135. Arătaţi că, dacă a,b,cE (0,-too) \{1} sunt, în această ordine, în progresie geometrică
.
ş1 XE
(1 ,+oo ) , atunci. - -2 = - 1- + -1- .
logb x log 0 x logc x

136. Exprimaţi, în fiecare dintre următoarele cazuri, numărul x în funcţie de a:

a) a= log 2 5 şi x = log 4 1O; d) a= log 50 25 şi x = log 20 8;


b) a= log 8 28 şi x = log 14 49; e) a= log 18 24 şi x = log 6 12;
c) a= log 40 100 şi x = log 16 25; f) a=log 45 15şi x =log 15 27.

Matematică de excelenţă

137. Exprimaţi, în fiecare dintre următoarele cazuri, numărul x în funcţie de a şi b:

a) x = log 2 30, a= log 2 3, b = log 2 5; d) x = log 3 48, a = log 3 2, b = log 3 8;


b) x = log 2 84, a= log 2 3, b = log 2 7; e) x = log 12 2, a= log 60 3, b = log 60 5;
c) x = log 3 90, a= log 3 2, b = log 3 5; f) x = log 14 42, a= log 14 21, b = log 14 6.

25
Demonstraţi că următoarele inegalităţi sunt adevărate (în condiţiile indicate):
logk n *
138. L
n+2
< n , Vn E N ;
k=3logk_ln

4
139. logxyz t + logyzt x + logztx y+ log 1xy z 2'.-, x,y,z,tE (1,+ 00
);
3

2ab 2ab
140. loga--+logb--2'.2, unde a,bE (0,1);
a+b a+b

2b 2a
141. loga--+ logb--2'. O, unde a,bE (0,1);
a+b a+b .

142. logxyz+logyzx+log 2 xy2'.6,dacă x,y,zE(O,l);

loga b logb c logc a 9 _ .


145. - - + - - + - - 2 ' . , daca a,b,cE (0,1) sau a,b,cE (O,+oo),
a+b b+c c+a 2(a+b+c)

146. logn(n+l)>logn+J(n+2), VnEN,n2'.2;

2
147. log/ b + logb a 2'. loga b + logb a, unde a,bE (0,1) sau a,bE ( 0,+ 00 ) ;

2 2
148. Iloga(b +c ) > 6, cu a,b,cE {l,+
00 ) ;

150. 6lg 2 6 > 25lg2 · lg3.

1.3. Probleme de matematică aplicată

l(A) Alex practică sport de performanţă. Echipa de volei al cărei component este Alex a
obţinut la un turneu deosebit de dificil de la Piatra Neamţ, punctajul p, unde

p = p(n) =[(.J2)1 O-n -( Z/3n) l după fiecare al n-lea meci jucat (în total 28

meciuri disputate, în sistem turneu, adică fiecare echipă a jucat cu toate celelalte
participante). Dacă n = 1, 1O reprezintă numărul de meciuri jucate de echipa rioastră

26
(din care face parte acelaşi Alex), iar [a] partea întreagă a numărului real a,
determinaţi :
a) câte echipe au participat la turneu;
b) ce punctaj a avut echipa lui Alex după 7 meciuri.

2(A) Criptologia este ştiinţa scrierilor secrete, având drept obiect apărarea secretului
datelor, a informaţiilor confidenţiale, cu ajutorul sistemelor criptografice. Unul
dintre cele mai simple sisteme are la bază algoritmul de cifrare al lui Cezar
(bine-cunoscutul împărat roman) : textul clar este construit cu literelele alfabetului
latin A , B, ... ,Z, iar cheia de cifrare este reprezentată de un număr întreg
k E { 1, 2, 3, ... 26} . Fiecărei litere din textul sursă i se asociază ordinea lexicografică
x, apoi, pentru cifrare, aceasta se înlocuieşte prin caracterul cod ( x + k) mod 26 .
De exemplu, cuvântul MATEMATICA se cifrează, folosind acest algoritm, cu cheia
k =9 , astfel: Literei M îi corespunde x =13 , aşadar se va cifra în
(13 + 9)mod26 = 22 şi se continuă analog ajungându-se la VJCNVJCRLJ. Folosind
acest algoritm, cu cheia k =10, criptaţi mesajul GEOMETRIE.
3(A) La o valoare a iluminării de 5 · l 04 lucşi, o plantă de mazăre degajă 1O cm3 de
oxigen. Câţi cm3 de oxigen degajă această plantă la o iluminare de 3·104 lucşi?

4(A) Urechea, la vertebrate, este o structură


care se modifică evolutiv, de la vertebratele
inferioare la cele superioare. De exemplu, păsările au un singur oscior în urechea
medie, deci în total au două oscioare, pe când mamiferele au câte trei oscioare în
fiecare ureche (aşadar 6 în total). Dacă la mamifere, în fiecare din cele două urechi
interne există câte trei structuri receptoare a câte 104 celule receptoare pentru
rotaţie, determinaţi numărul raţional q, ştiind că numărul total al acestor celule la

un mamifer este egal cu q · 105 .

S(A) În percuţia tendonului muşchiului cvadriceps, sub rotulă, rezultatul este extensia
rapidă a gambei . Considerăm că timpul de latenţă al reflexului este de 6·10-3 s,
viteza de propagare a influxului nervos este constant egală cu 360 km/oră şi nu
ţinem cont de sinapse; calculaţi şi exprimaţi în cm la ce valoare ajunge lungimea
arcului reflex rotulian.

6(A) În urma unei afecţiuni la nivelul foselor nazale (de exemplu o rinită), pe suprafaţa
de 2 cm3 a mucoasei olfactive a lui Sergiu (a răcit, săracul), numărul de cili care
mai recepţionează informaţii olfactive este egal cu 4, 94 ·103 cili/mm 2 .
Dacă în urma analizelor s-a stabilit că fiecare celulă care mai poate recepţiona
substanţe odorante are un număr constant de 13 cili, calculaţi numărul celulelor
receptoare funcţionale ale lui Sergiu.

27
7(A) Caracterul acid sau bazic al unei soluţii este dat de concentraţia în ioni de hidrogen
[ H+ Jşi se exprimă prin numere de forma 1o- P. Deoarece această exprimare este
destul de greoaie, s-a introdus, în anul 1909, de către un chimist danez, noţiunea
de pH. Aşadar, pH-ul unei soluţii arată concentraţia de hidrogen şi se exprimă prin
logaritmul zecimal cu semn schimbat al lui [ H + J=1o- P, deci pH = - lg [ H+ J.
Soluţiile acide au un pH cuprins între între O şi 7, iar cele bazice între 7 şi 14.
Trebuie poate să spunem aici tinerilor care consumă mari cantităţi de alcool (bere
sau băuturi distilate), asociate cu tutun şi cu mâncăruri gen fast-food, că acest
regim conduce la un pH al sucului gastric situat mult sub 7; aceasta conduce în
mod automat la un atac asupra peretelui stomacului, urmat de boli precum gastrita
şi ulcerul.
Acum, Problema :
Dacă sucul de portocale are o concentraţie în ioni de hidrogen aproximativ egală cu

10-3,5 ' berea are concentraţia (în ioni de hidrogeni) egală cu 10-4,5 ' cafeaua: 10-5 '
iar laptele: 1o-6,5 , din punct de vedere al acidităţii acestor soluţii, ce ar fi indicat să
consumăm dintre cele patru soluţii propuse?

S(A) La steaua care-a răsărit


E-o cale-atât de lungă,
Că mii de ani i-au trebuit
Luminii să ne-ajungă. (Mihai Eminescu, La Steaua, 1886)
Determinarea distanţelor în astronomie a fost şi este încă o chestiune dificilă,
supusă erorilor. În cazul unei stele relativ apropiate de noi, problema se rezolvă
folosind paralaxa p stelară (măsura unghiului sub care un observator situat pe
steaua respectivă ar vedea raza r a orbitei terestre, considerată circulară, atunci
când dreapta Soare (S) - stea (A) este perpendiculară pe direcţia Soare - Pământ
(P); cum să măsori un astfel de unghi? În 1838, F.W. Bessel a măsurat un astfel de
unghi considerând două poziţii diametral opuse ale Pământului pe orbita sa, aşadar
la o distanţă de 6 luni!).

Să mai spunem că, datorită distanţelor mari, astronomia


operează cu alte unităţi de măsură: 1 an-lumină =
= 9,461 ·1012 km , 1 U.A. (unitate astronomică), adică
r=l49,6·10 6 km, 1 parsec = 206265 U.A. (sau
distanţa corespunzătoare paralaxei stelare de l" ).

28
a) Câţi ani-lumină are un parsec?
b) Calculaţi, cu aproximaţie, câte U.A. are un an-lumină.
c) Dacă Proxima Centauri (cea mai apropiată stea de Pământ, cu excepţia Soarelui)
are paralaxa o", 76, calculaţi distanţa, în ani-lumină, de la Pământ la această stea.
9(A) Magnitudinea m aparentă a unei stele măsoară luminozitatea L pe care o putem
observa cu ochiul liber, iar magnitudinea M absolută a stelei indică luminozitatea
(strălucirea) reală a respectivului astru (sau este magnitudinea aparentă a stelei
aflate la 1Oparseci).
După ce la 18 ani a determinat prin calcule orbitele a două comete, Norman Pogson
a stabilit relaţiile, valabile pentru orice stea:
(1) lgL-lgL0 =-0,4·(M-M0 )
(unde lgL0 =3,86·10 26 J/s este luminozitatea Soarelui, iar M 0 = 4,8 este
magnitudinea absolută a Soarelui) şi
(2) _, M=m+S-S·lgd
(unde d este distanţa, măsurată în parseci, de la stea la Terra).
Cea mai strălucitoare stea de pe· cerul de noapte este SIRIUS (a din constelaţia

Canis Major), cu m =-1,46 şi paralaxa stelară p = 0"379.


a) Calculaţi distanţa, în parseci şi în ani-lumină, de la Pământ la steaua Sirius.
b) Calculaţi (evident aproximativ) de câte ori străluceşte mai puternic Sirius decât
Soarele.
Remarcă: Folosiţi cu încredere calculatoare ştiinţifice (oricum, rezultatele sunt
aproximative, dar măcar ne oferă o idee despre cât de mici suntem faţă de tot ceea
ce ne înconjoară) .

lO(A) A doua stea ca strălucire pe timp de noapte este CANOPUS (a din constelaţia
Carina), cu magnitudinea vizuală m =-0, 72 şi cu cea absolută M =-5,53. Pentru
cei care locuiesc în emisfera sudică, a fost folosită ca şi Stea a Sudului (deşi nu
indică sudul, aşa cum POLARIS - Steaua Polară indică destul de bine nordul... era
vorba doar de strălucire şi de ghidare pe mări şi oceane; cu atât mai mult, în era
modernă, a fost şi este folosită în navigaţia spaţială).
Calculaţi, cu aproximaţie, de câte secole (!!!cât suntem de trecători!!!) are nevoie
lumina să ajungă de la acest astru strălucitor până la noi. Remarcaţi cu această
ocazie viteza gândului uman, care ne poate purta chiar acum acolo ...

ll(A) Capitala regatului dac preroman s-a numit Sarmizegetusa Regia; situată în Munţii
Orăştiei, a fost distrusă în mare parte în anul 106. Din fericire, pe locul capitalei
mai există vestigii istorice care să ne amintească mereu originile; printre acestea se
numără sanctuarele dacice, înconjurate de un şanţ circular cu lungimea aproxi-
mativ egală cu 327 m. Calculaţi lungimea aproximativă a diametrului discului
circular mărginit de şanţ în care se află sanctuarele.

29
12(A) Distanţa de la Pământ la Lună este egală cu 3, 844 · 10 5 km. Recordul pentru cea
mai mare viteză cu care a călătorit un om este de aproximativ 11 km/s şi a fost
stabilit în 1969 de echipa modulului de comandă al misiunii spaţiale Apollo 1O.
Dacă ar fi păstrat această viteză medie constantă şi ar fi zburat direct între cele
două corpuri cereşti , calculaţi (cu aproximaţie) în câte ore ar fi fost parcursă
distanţa Lună - Pământ.

13(A) Cel mai important monument preistoric din Marea Britanie este considerat a fi
ansamblul Stonehenge, constituit din 30 de blocuri imense de gresie (megaliţi) .
Toată construcţia este înconjurată de un lanţ circular de piatră care măsoară 104 m
în diametru. Calculaţi lungimea aproximativă a acestui cerc care înconjoară
complexul megalitic.

14(A) Un baril de petrol este o unitate de volum echivalentă cu 42 de galoane americane.


Dacă un galon american înseamnă 3,785 dm , iar preţul unui baril de petrol este
3

aproximativ 79,5 dolari, calculaţi preţul aproximativ al unui litru de petrol.

lS(A) Cel mai lung pod construit pe mare este Qingdao Haiwan Bridge, în China, cu o
lungime de 42,5 km. Pentru construirea sa, au fost folosiţi 2,3·10 6 m 3 de beton.
Dacă pentru construirea unei piscine olimpice e necesară o cantitate de 605 metri
cubi de beton, calculaţi numărul piscinelor olimpice care puteau fi construite
folosind betonul utilizat la construcţia podului.

16(A) Calculaţi viteza de rotaţie circulară a unui satelit artificial al Pământului , ştiind că

raza Pământului este R = 6370 km, masa Pământului este M = 5, 95 · 10 24


kg, iar
înălţimeamedie la care orbitează satelitul este h = 900 km .

17(A) Gusti şi Septi şi-au propus să modeleze matematic un proces biologic în care,
plecând de la un nivel iniţial P0 , populaţia unei culturi de microorganisme ajunge,
în intervalul de timp t (măsurat în ore), păstrând constantă temperatura T (măsurată
în grade Celsius) a vasului de cultură, la nivelul P.
De comun acord, după discuţii matematice prelungite şi multiple experimente, cei
kT
doi prieteni şi, nu întâmplător, fraţi, au ajuns la relaţia P = P0 · 1O 1 , unde k este o
constantă care depinde de mediul din vasul de cultură.
Calculaţi, cu aproximaţie , la ce temperatură T trebuie menţinut mediul din vasul de
cultură, în cazul în care k =1, 5 , dacă:
a) P0 =10 şi, după 36 de ore, se ajunge la P = 1000.
b) P0 = 5 şi, după 48 de ore, se ajunge la P = 2000.

30
18(A) Psihofizica este o ştiinţă care studiază relaţiile cantitative dintre stimulările fizice şi
senzaţii . Elev al profesorului E.H. Weber, Gustav Fechner ajunge (în secolul XIX)
la concluzia că gradul (mărimea) senzaţiei creşte proporţional cu logaritmul
excitaţiei (stimulului); mai precis, dacă S este senzaţia, E este stimulul iniţial, iar
gradul senzaţiei este n (numărul de paşi de discriminare pentru a ajunge de la E la
S) , atunci: S =E · q
(Legea psihofizică Weber - Fechner) , unde q = 1 + r (r fiind
11

un coeficient de discriminare). Calculaţi de câte ori creşte senzaţia (gradul


senzaţiei) dacă intensitatea stimulului (de exemplu intensitatea sonoră a unei
melodii pe care o ascultăm) creşte de 1O ori, iar coeficientul de discriminare este
r =O, 78. (Orice calculator ştiinţific ne oferă rezultatul lgl, 78 = 0, 25 .)

19(A) De la ce distanţă maximă


poate observa un soldat, în timpul nopţii, o ţigară aprinsă,
dacă intensitatea luminoasă maximă a ţigării este I= - 1- cd (candele), iar fluxul
400
luminos minim perceput de ochi este <I> = 100 lm (lumeni), pupila având în
întuneric aria S = 0, 40 cm 2 ? (Fluxul emis într-un unghi solid este <I>= I· Q, cu

Q=2 .)
s
d

20(A) Spermatozoidul este o celulă sexuală mobilă care se deplasează cu o viteză de


1-3 mm/min şi are o lungime de 50 · 10-6 m până la 70 · 10-6 m. În cât timp par-
curge un spermatozoid de dimensiune minimă, dar cu o viteză maximă, o distanţă
de 2000 de ori mai mare faţă de lungimea sa?

1.4. Teste de evaluare

A. (2 ore/săptămână)

(20p) 1) Stabiliţi care dintre următoarele numere este mai mare:


a=JS, b=2, c=°ef9.
I J ]12
32 .2 3
[
(20p) 2) Calculaţi
I 1]6.
2 2 . 33
[
(lOp) 3) Se consideră expresia E(x ) = 6x 2 -x4 , xE IR şi numărul a= 1+ .J2.
Arătaţi că F (a) este un număr întreg.

31
(20p) 5) Arătaţi că numărul p =log 2 28 + log 2 15 - log 2 2 l - log 2 1Oeste întreg.

Notă• Timpul de lucru: 50 de minute.


• Se acordă din oficiu 1 Opuncte.

B. (3 ore/săptămână)

(20p) 1) Stabiliţi care este cel mai mare dintre numerele


a = .Jl5 , b = 4 şi c = <f65 .
(20p) 2) Se consideră expresia F ( x) = 8x 2 - x 4 , x E IR şi numărul a =1+ .Ji
a) Arătaţi că F(a) este un număr natural.

b) Arătaţi că numărul b ~ 3 - F [ 2±J- JUs este întreg.

(top) 3) Calculaţi a =llog 2 1~ + log 3 9 + logg 21.


2 l 3 26
(20P) 4) Arataţ1 '2
- . ca- A = log 3 l + log '3 l
3 + og 3 + „. + og 3
27
4' - raţ10na
este un numar . l.

(20p) 5) Arătaţi că numărul q = log 3 3 5 - log 3 1O+ log 3 12 - log 3 14 este întreg.

Notă• Timpul de lucru: 50 de minute.


• Se acordă din oficiu 1Opuncte.

C. (4 ore/săptămână)

(20p) 1) Arătaţi că există mE N astfel încât A = .Jl2 + .J27 - .J75 + .J48 = m.f3 ş1
comparaţi A cu B = 3.JS .

(top) 2) Arătaţi că: lfi, ·ifi_ · 2'1.fi. „ „ ·


3
Ţi < .J2, Vn E N*.

32
(20p) 3) Calculaţipartea întreagă a fiecăruia dintre numerele următoare:
a= log 27 3 + log 4 8, b = ifiO şi c = log 4 70 .

(lOp) 4) Arătaţi că 9l-log3 ~ < 7.

notează Ek = (~) -k · (ifi.t . Calculaţi


30
(lOp) 5) Pentru orice kE {1, 2,3, ... ,30} se
câte numere raţionale conţine mulţimea M ={ E1,E2 , ... ,E30 } .

(lOp) 6) Exprimaţi a= log 2 20 în funcţie de x = log 5 50.

(lOp) 7) Demonstraţi că, dacă a, b, c E (1, +oo), atunci log 0 b + logb c + logc a~ 3.

Notă• Timpul de lucru: 50 de minute.


• Se acordă din oficiu 1 Opuncte.

33
CAPITOLUL li. NUMERE COMPLEXE

2.1. Numere complexe sub formă algebrică

Breviar teoretic

• Forma algebrică a numerelor complexe: z =a+ bi, a, b E IR, unde i 2 = -1 .


o Observaţii:• Re(z)=a, Im(z)=b;
• z =a+ bi este număr pur imaginar ~ z =bi, b E IR * .
Dacă zk = ak + bk · i, ak>bk E IR,k E N*, atunci avem:
• egalitatea a două numere complexe: z 1 = z2 ~ a1 = a 2 şi q = b2 .
• conjugatul numărului complex z =a+ bi, a, b E IR este numărul z =a - bi.
o Proprietăţi:
11 11

1) z + z =2a E IR 4) II zk = II zk
k=I k=I
2) z · z = a + b
2 2
E IR 5) z
11
= (zf
11

3) ~>k
k=I
= I zk
k=I
n
6) [3_J
Z2
= ZI
Z2
o Observaţii: a) z E IR~ z = z; b) ZEilR*={iblbEIR*}~z=-z.

• Puterile lui i: i411 = l; i4 n+I = i; i411+2 = -1; i4 n+ 3 = - i, n E N''.

• Modulul unui număr complex: Dacă z =a+ bi, atunci lzl = ~ a 2 + b 2 .


o Proprietăţi , observaţii:
n 11

1) l zl~O 5) II zk = IIl zk l 9) lz1 + z2 I=l z1I +l z2 I ~ z2 = Â- z1;A ~O


k=l k=l

11 11

7) I zk ::;Ihl
k=I k=l

8) 3- =l.:J
Z2 hi
(evident, z2 * O)

34
ExerciJii şi probleme de consolidare

1. Determinaţi numerele reale x,y în fiecare dintre cazurile următoare:

a) l+x+(l+ y)·i=2 + y +(S- x)·i; d) x +y+(x - y)·i=2x-l +y·i;


b) ( 2x + y · i) + ( y - X · i) = 4 - i; e) 2x+l+ y·i =3y + x·i;
c) y+(x+y)·i = x +1+(2y-l) ·i; f) X -1+(y+1) · i = 2y + 1+ (x -1) · i.

2. Determinaţi partea reală a fiecăruia dintre următoarele numere complexe:

a) (1+i)(3-i); d) (3 - 2i)(2 + 3i);

b) (2-i)(l-i)(2+i); e) (1 + i)(3 - 2i) + (1- i)(3 + 2i);

c) (1-i)(4+i)(l+i) ; f) ( J2 + i.) (3 + 4i) ( J2 - i).

3. Găsiţi, în fiecare dintre următoarele cazuri, numerele complexe z care verifică egali-
tatea dată:

a) z 2
3
= -4; d) z =1;
b)
2
z = 2i; e) z 4 =1;
c) z . (1- i) = 4 - 2i; f) z 2 =-8+6i.

4. Determinaţi perechea (a, b) de numere reale în fiecare dintre cazurile următoare:

l+i b ·1. · 2-3i


a) -=a+ d) --=a+b·i ·
1-i ' 3+4i '
2-i 1-3i
b) --=a+b · i · e) --=a+b·i ·
3+i ' 1+2i '
1-i 5-3i
c) --=a+b·i · f) --=a+b·i.
2-i ' 2+3i

5. Determinaţi perechea (c ,d) de numere reale în fiecare dintre cazurile următoare:

1-3i
a) 3-2i=c+d·i; d) - - = c +d·i ·
2-3i '
. .2
b) 1+ 4i = c + d . i ; e) -z+z
-= 2
c+ d ·z. ·
2i -i '

2i-i 2
c) i-3=c+d · i; f) --=c+d·i .
3i + i2

35
6. Calculaţi modulul fiecăruia dintre următoarele numere complexe:

a) Iz-li= Iz -1-il; d) lz-l+il=2;


b) z=3-4i; e) z = 6+8i;
c) z=l2+5i; f) z = 8-6i.

7. Calculaţi modulul fiecăruia dintre următoarele numere complexe:

1+i d)z=2+i .
a) z = - ·
1-i' 1+ i '
b) z = 3+4i. e) a=2-i;
4-3i'
c) z = 2+3i . 1- i
3-2i ' f) z = 8+ 6i .

8. Acelaşi enunţ (probabil că v-aţi săturat,


dar asta e deocamdată): calculaţi modulul
fiecăruia dintre următoarele numere complexe:
4
a) z=(3-2i) ;
6
b) z=(l+i.fi.) ;

c) z =-4i

9. Determinaţi partea reală a fiecăruia dintre următoarele numere complexe:

a) z = i4 + is + i12 + il6; . .2 .3 .2011


d) z=z+z +z + ... +z ;
b) z=i5 +i9 +il3 +il7 +i21; . .3 .5 .201 1
e) z=z+z +z + ... +z ;
2 3 4 f) z = 4.
c) z = i + 2i + 3i + 4i ;

10. Determinaţi perechea ( x, y) de numere reale în fiecare dintre cazurile următoare :

J3)2010
a) Î2011 =X+ i . y ; d) (
-~+i · -f =x+i·y;

b) (1 +z.)2011 =x+z·y;
.
e) (2 z.)2012 =x+z·. y ;

- .J2 . z·) 2010 =x+z. · y.


.fi.
c) (1 -z.)2010 =x+z. · y; f)
(2 2

36
11. Determinaţi, în fiecare dintre următoarele cazuri, mulţimea S a soluţiilor complexe a
următoarelor ecuaţii:

a) x 2 -3x+2=0 ; d) 2x 2 - 3x + 2 = O ;
2 2
b) x -4x+5=0 ; e) x - 2x + 5 = O ;
2 2
cJ x + 6x + 1O= O ; f) x - 6x + 13 = O .

12. Determinaţi mulţimea Ta soluţiilor fiecăreia dintre următoarele ecuaţii:

a) x 2 - 8x + 17 = O ; d) x 3 +8 =0;
2
b) x +4x+l3=0 ; e) 4x 2 +4x+5=0;
c)x4 -16=0; f) x 2 + X+ 1 = 0 .

13. Determinaţi fiecare dintre mulţimile următoare:

a) A= {x E <CI x 2 - 2x + 2 =O}; d) D = {x E <CI x2 + x + 1 =O};


b) B = {x E <CI x2 - 4x + 13 =O}; e) E = {x E <CI x 2 -x + 1 =O};
2
c) C = {x E <CI x - lOx + 34 =O}; f) F = {x E <C I x4 + x 2 + 1 =O}.

14. Notăm cu a, respectiv b soluţiile ecuaţiei z 2 + z + 1 =O. Calculaţi partea reală şi


modulul numărului complex c = a 2012 + b 2012 .

15. Notăm cu a, respectiv b soluţiile ecuaţiei z 2 - z + 1 =O. Calculaţi partea reală şi


modulul numărului complex c = a 2013 + b2013 .

16. Stabiliţi care dintre numerele a= 1- i şi b =1 + i , unde i 2 = -1, este soluţie a


ecuaţiei : x 2
- (2 - i) · x + 3 - i =O.

17. Determinaţi numărul real m pentru care a= 1 + i este soluţie a ecuaţiei:


2
x -2x+m=O.

18. Determinaţi numărul real m pentru care a = 2 + i este soluţie a ecuaţiei:


2
x -mx+5=0.

19. Determinaţi numărul real m pentru care a= 3 + i este soluţie a ecuaţiei:


2
x -mx+lO=O.

37
20. Determinaţi numărul real m pentru care a= 4 + i este soluţie a ecuaţiei:
2
x -(7+i)·x+m+3i=O.

21. Determinaţi valoarea parametrului real nenul m în fiecare dintre următoarele cazuri,
ştiind că fiecare dintre ecuaţiile de mai jos are cel puţin o soluţie reală:

a) z 2 +(mi-l) ·z -m·i=O; d) z 3 - i · ( z 2 - 1)- mz = O;

b) mz 2 + (i - 2m) · z - (3m - i) =O ; 3
e) z +m ·(z +l)-i=O;
2

c) z 2 +(m-l) · z -m · i=O; f) z 2 +(i-m) ·z-mi=O.

22. Determinaţi, în fiecare dintre următoarele cazuri, perechea (a, b) de numere complexe
pentru care fiecare dintre următoarele ecuaţii are soluţiile xl>x2 indicate:

2
a) x +ax+b=O ,x1 =1,x2 =-3; d) x 2 +ax+b=O ,x1 =l+i,x2 =3;
2
b) x +ax+b=O ,x1 =l+i,x2 =l-i; e) x 2 + ax +b=O ,x1 =-2i,x2 =2i;
c) x 2 +ax+b=O ,x1 =2+3i,x 2 =2-3i; f) x 2 + bx - a =O , x1 = 2 - i, x2 = 3i.

23. Determinaţi, în fiecare dintre următoarele cazuri, perechea (a, b) de numere reale
pentru care fiecare dintre următoarele ecuaţii are soluţia x1 indicată:

a) x 2 +ax+b=O ,x1 =1+2i; d) x 2 +ax+ b = O , x1 = 4 - i;


2
b) x +ax+b =0 , x 1 =3+i; e) x 2 + ax+ b = O , x1 = i + 2;
2 1-2i 2 2+i
c) X +ax+b=O X1 = - - · f) X +ax+ b = 0 , Xj =- -·
' 2+i' 3-4i

24 . F ie l · .fj rr \
. a=--+1·-E11.., 1TD
JN...
D aca- a, b ,cEm..,araaţ1canumaru
Tl1> -t . - - 1
2 2
2 2
z = (a + ba+ ca ) (a + ba + ca) este real.

25. Determinaţi a, b E JR ştiind că 1 + i este o soluţie a ecuaţiei z 3 + z 2 + az + b =O.

26. Determinaţi, în fiecare dintre următoarele cazuri, numerele complexe z care verifică
egalităţile indicate:

a) z + 22 = 3 - i ; c) z+ Jz J=4(i+2) ; e) z+z =4 ;
-
b) z +JzJ=l+.J2+ i; d) z = i. z; f) JzJ = 1 şi z = z .

38
1-i.fi
27. Determinaţi aE JR pentru care numărul este real.
a+(a+l)·i

2+i
28. Determinaţi fJ E JR pentru care numărul - - -- este real.
/3+2+/J·i

29. Determinaţi numerele naturale n pentru care ( 1 = -i.

30. Arătaţi că (1+ir . (1- ir (cu m, n numere naturale) este număr real dacă şi numai
dacă m - n este multiplu de 4.

31. Determinaţi numerele complexe z care verifică egalităţile lzl = l~I =Iz - li .

32. În mulţimea numerelor complexe se consideră următoarele ecuaţii :


( E 1 ) : z 3 - 3iz 2 - 3z + 8 + i =O şi ( E 2 ): z 3 + 8 =O.
a) Arătaţi că w este soluţie a ecuaţiei ( E1 ) dacă şi numai dacă w- i este soluţie a
ecuaţiei ( E 2 ) •

b) Rezolvaţi ecuaţiile date.

33. Stabiliţi câte elemente are mulţimea

M={z=x+i·y l x, yE Z şi (z-l) · (z+i)E JR}.

34. Calculaţi Iz - wl ştiind că Iz + wl = J3 şi Jzl = JwJ = 1 .

35. Arătaţi că, dacă douănumere complexe sunt conjugate, atunci şi cuburile lor sunt
numere complexe conjugate.

36. Arătaţi că, dacă zEC şi lz l <~ , atunci 3


[o+ i) · z +iz[<%.

37. Arătaţi că, dacă z E C şi 2


Jzl < 1, atunci [z + i[ < 2.

38. Fie z E C astfel încât Jz - aJ = ~ a2 - b 2 , unde a> b >O. Arătaţi că Ib - z I=~ a - b .


b+z a+b

Arătaţi că numărul z = (3 + 2i)4 + ( 2 + 3i)4 este real pentru orice număr natural n.
11 11
39.
39
40. Utilizând numerele complexe, descompuneţi în factori următoarele expresii:

a) E = x 2 + y 2 , x,yE JR.; 2
d) E=4x + y , x,yE!R.;
2

2
b) E=x +4x+5, xE!R.; e) E = y2 +6y+l0, yE JR.;
c) E = x 2 + 2x + 2, x E JR.; f) E = 4 y2 + 4 y + 2, y E R

41. Simplificaţi fracţiile:

x 2 +2x-3 x +l
2
a)A= 2
,xE(2,+oo); d) D = 2 ' XE JR.;
X +x-6 X +ix+2
2x 2 -x-1 x +4
2
b) B = , x E ( 2, +co); e)E= 2
,xE!R.;
2x 2 -3x-2 X -3ix-2
x 2 - x(l - i) - i 2
= x -(3+i)x+3i , (O ,+co ).
C) C = 2
, X E ( 2, +co); f) F 2
XE
X - x(2 - i) - 2i X +(1-i)x-i

42. Fie a,b,cE!R. şi aEC osoluţieaecuaţiei z +z+l=O. Arătaţi că:


2

a) a+aE Z.
b) a 2013 E Z.
c) a 4 + 41 EZ.
a
3 3 2
d) a +b =(a+b)(a+ba)(a+ba );
3 3 3 2 2
e) a +b +c -3abc=(a+b+c)(a+ba+ca )(a+ba +ca);
2 2
f) (u +a)( u + a ) = (1 + au)(l + a u), pentru orice u E C.

43. Fie wo rădăcină complexă a ecuaţiei z 2 +z+1 =O. Determinaţi valoarea produsului:
2 3 4 5 6
( 1 + w) · ( 1 + w ) · ( 1+ w ) · ( 1+w ) · ( 1 + w ) . ( 1+ w ).

44. Se consideră mulţimea M = { z E CI lzl = 1}. Arătaţi că, dacă z E M, atunci, pentru

orice număr natural n, zn E M.


x+ y+z =1
45. Fie a= _ _!_+ i · J3 E C \ R Rezolvaţi sistemul de ecuaţii x+ay+a 2 z=2 .
2 2 {
x+a 2 y +az =3
46. Rezolvaţi inecuaţia z 2 + z :::; O, z E C.
40
47. Arătaţi că, pentru orice z E C \ ~ şi a,b,c,d E ~,avem a+ bz = c + dz dacă şi numai
dacă a = c şi b = d.

48. Determinaţi numerele complexe nenule z pentru care ( z + ~) E R

49. Fie z E C \ {-1} . Arătaţi că lzl = 1 dacă şi numai dacă există a E ~ astfel încât
z(l - ai) = 1 + ai .

50. Dacă zE c* şi Re(z) > 1, arătaţi că 1~


z
__!_I<_!_.
2 2

51. Arătaţi că, dacă z este o rădăcină complexă de ordinul 7 a unităţii, atunci numărul
z3
2
z z
u=--+--
4
+--
l+z2 l+z l+z 6
este întreg.

52. Arătaţi că, dacă numerele complexe nenule a, b, c verifică egalităţile a+ b + c =O ş1

_!_+~+~=O, atunci există tE ~ astfel încât a 6 + b6 + c 6 = t . a 2 b2 c 2 .


a b c

53. a) Arătaţi că, pentru orice număr complex nenul z, numărul u = ; +1:1 este real.
11

b) Deduceţi că, pentru orice număr natural n 2'. 2 şi orice număr complex nenul z,
există an_ 1 , bn-l E ~ astfel încât zn = an-I · z + bn-l ·

54. Dacă u este o rădăcină complexă nereală de ordinul 3 a unităţii, determinaţi modulul
2011
numărului P = IJ (1 + uk ).
k=l

55. Stabiliţi câte numere complexe z de modul 1 verifică egalitatea I;+ ~I = 1.

56. Stabiliţi câte numere complexe z de modul 1verifică egalitatea !1 + z 2 I= 1.

41
57. Se consideră o mulţime M c C care verifică simultan proprietăţile:
a) iEM; b) zEM~{l+z 2 )EM; c) (l+z)EM~zEM.
Arătaţi că 17E M şi (1-2i)E M.

58. Se consideră o mulţime Pc C care verifică simultan proprietăţile:


2
a) OEP; b) zEP~(z-l)EP; c) z EP~(z+l)EP.
Arătaţi că i E P.

59. Se consideră o mulţime H c C care verifică simultan proprietăţile:


b) zEH~(l+z )EH;
2
a) (l+i)EH; c) (1+2z)EH~zEH.

Arătaţi că {0,1,2} c H.

Matematică de excelenţă

60. Rezolvaţi ecuaţiile:

2
a) z -z·(2+i)+2i=O; d) z 2 + z + 1- i = O;
. o
b) z 2 + iz -1- i = O; e) z 3 -zz
. 2
-z+z=;
2 . o
c) 2z +z(2i-l)-i=O; f) z 3 +zz
.2
+z+z=.

61. Rezolvaţi ecuaţia z -2z · (2 + i) +8i =O.


4 2

62. Dacă z,u E C cu lzl =lui= 1, arătaţi că z + u E IR.


l+z·u

2
63 . D aca- z E ff' \ 111l
~ JN.. ş1
• z +z+l E lT1l -
JN.. , arataţ1

ca- 11
z =1 .
z 2 -z+l

64. Dacă z şi w sunt numere complexe nenule, arătaţi că lzl + jwj ~Iz+ wl +Iz -wl .

65. Fie z E C astfel încât 11+zi~1 şi 11+z 2 I~1. Arătaţi că lzl ~ 1.

66. Dacă z E C astfel încât lzl = 1, arătaţi că 2


ll +zi+ 11+z I+11 + z
3
I~ 2.

42
68. Dacă z E c* verifică inegalitatea lz 3+ z13 1~2 ' arătaţi că Iz + ~I~ 2.

69. Fie a,b,cE C*. Arătaţi că:


a) dacă numerele date au acelaşi modul, atunci a+ b + c =O dacă şi numai dacă
ab + bc + ca = O;
b) dacă a+ b + c = ab + bc +ca =O , atunci a, b, c au acelaşi modul.

2
xlyl = z
70. Rezolvaţi în mulţimea numerelor complexe sistemul: ylzl = x 2 .
{
zlxl = y2

71. Fie a E R Dacă z E C \ ffi. verifică egalitatea zn + nz +a =O, unde n E N* , arătaţi că


lzl ~ 1.

2.2. Aplicaţii în geometria plană

Breviar teoretic

o Afixul punctului M care împarte segmentul [ M 1M 2 ],Mi (zi),M2 (z 2 ), în raportul

k = MMi >O este z = zi+ kzz ; afixul mijlocului segmentului [ MiM2 ] este aşadar
MM2 l+k
zi+ Zz
z=--
2
o Afixul centrului de greutate al triunghiului cu vârfurile Mi (zi),M2 ( z 2 ) ,M3 (z 3 ) este
zi+ Zz + Z3
z =--'--=-----=--
3
o Ecuaţia cercului de centru Mi şi rază r >O este Iz - z1 I= r .
Zz ş1. m ( <r..M M M ) =arg--
o m ( <r..M2 0M1 ) =arg- Zz - Zi .
3 1 2
Zi Z3 - zl

o Punctele A( a), B( b), C( c) sunt coliniare dacă şi numai dacă c - b E ffi. *.


a-b

43
o Dacă A(a), B(b),C(c ),D(d) , atunci AB li CD~ d-c E JR.*
b-a
şi ~
d - c E ilR. *
AB l_ CD
b-a
o ABCD este paralelogram (propriu sau degenerat) dacă şi numai dacă a+ c = b + d .

Exerciţii şi probleme de consolidare

72. Reprezentaţi în plan imaginile geometrice A, B, C, D ale numerelor complexe a =


= 1 + i, b = 3 + 2i, c = 2 + 3i, respectiv d = 2i şi precizaţi natura patrulaterului ABCD.

73. Reprezentaţi în plan imaginile geometrice A, B, C, D ale numerelor complexe a =


= -2i, b = 5 + 3i, c = 2 + 6i, d = 4i şi stabiliţi natura patrulaterului ABCD.

74. Arătaţi că mijloacele laturilor unui patrulater convex sunt vârfurile unui paralelo-
gram.

75. Scrieţi ecuaţiacercului cu centrul în imaginea geometrică a numărului w =i E C ş1


care are lungimea razei egală cu 1.

76. Scrieţi ecuaţia cercului cu centrul în imaginea geometrică a numărului u =1- i ş1


care are lungimea razei egală cu 2.

77. Dacă punctele A şi B au afixele a, respectiv b astfel încât a= a · b, arătaţi (şi re-
ţineţi!) că semidreptele (OA,( OB coincid (sau sunt opuse) dacă şi numai dacă a> O
(respectiv a< O).

78. Arătaţi că imaginile geometrice ale numerelor a= 1- i, b = -1+5i, c = 2i sunt puncte


coliniare.

79. Arătaţi că imaginile geometrice ale numerelor a= 2 - i, b = 3 - 2i, c = 1 sunt puncte


coliniare.

80. Determinaţi mulţimea punctelor din plan ale căror afixe z verifică, în fiecare caz,
egalităţile indicate:

a) lz-1-il=l; d) Iz - ii$ l;
b) lz +il=2; e) Im(z) > l;

c) Iz - li =Iz -1- ii ; f) Re(z) < 2.

44
81. Determinaţi mulţimea punctelor din plan ale căror afixe z verifică, în fiecare caz,
egalităţile indicate:

a) Iz-ii= 2; d) Iz+ li~ l;


b) lz-l+il=2; e) 1~lzl~2;
c) lzl=lz+21; f) lzl > 2.

82. Determinaţi mulţimea punctelor din plan ale căror afixe z verifică, în fiecare caz,
egalităţile indicate:

a) lz-3-4il = 5; d) Iz - 2il ~ 2;
b) Iz - 2 +ii = l; e) 1 ~Iz - li ~ 2;
c) lz-3l=lz+3I; f) lz-il>l.

83. Determinaţi mulţimea punctelor din plan ale căror afixe z verifică, în fiecare caz,
egalităţile indicate:

a) Re(z) = 2; d) O~Re(z)~l şi O~Im(z)~l;

b) Im(z) = 4; e) Re(z)=l şi Im(z)~l;


c) O~ Re( z) ~ 2; f) Iz - li~ 1 şi Iz+ 21~2.

84. Determinaţi mulţimea punctelor din plan ale căror afixe z = x + yi, x, y E JR , verifică

egalitatea 1~ x 2 + 6 + i · ~y-61 = .JlO.

85. Determinaţi mulţimea punctelor din plan ale căror afixe z = x+ yi, x,yE JR, verifică

egalitatea 1~ x 2 + 1 + i · ~ y -11 = .JS.

86. Demonstraţi (şi reţineţi!) că punctele A,B,C având afixele a, b, respectiv c, sunt

coliniare dacă şi numai dacă b- a E JR*.


c-a

87. Păstrând notaţiile anterioare (de acum încolo, când se iveşte ocazia, vom face la fel),
arătaţi că AB li CD dacă şi numai dacă b-a E JR*.
d-c

a-b
88. Reţineţi (poate chiar şi demonstraţi!): AB 1- CD<=> - - E ilR.
c-d

45
89. Câteva binemeritate şi mult aşteptate exerciţii sau probleme mai uşurele (ştiu, e
părerea mea ... ). Stabiliţi, în fiecare dintre următoarele cazuri, prin ce metodă doriţi
(dacă oferiţi mai multe, cu atât mai bine) natura triunghiului (sau patrulaterului) ale
cărui vârfuri sunt imaginile geometrice ale numerelor complexe indicate:

a) a=-1 , b=1+2i, c =-2+3i·, d) a= 1+ i, b = 3 + 3i , c = 4i·,


b) a=-1 , b=1+2i , c=3i·, e) a= 1 + i b = 3 + 3i c = 4 + 6i d = 2i·
' ' ' )

c) a=2+i , b=3i, c =-2-3i·, f) a= 1 + i,b =-1 +3i,c =-4,d =-2-2i.

90. Numerele complexe d = 2 + 3i, e = 1+4i,f = 2i sunt afixele mijloacelor D , E, F ale


laturilor unui triunghi ABC. Determinaţi afixele vârfurilor triunghiului ABC

91. Două dintre vârfurile unui triunghi au afixele a =1 + i şi b = 4 + 3i. Determinaţi


afixul celui de-al treilea vârf, ştiind că centrul de greutate al triunghiului are afixul
1+2i.

92. Două dintre vârfurile unui triunghi au afixele a = 2 - i şi b = 5 + 4i. Determinaţi


afixul celui de-al treilea vârf, ştiind că centrul de greutate al triunghiului are afixul
2+3i.

93. Pătratul ABCD are centrul în origine şi vârful A are afixul a = i. Determinaţi afixele
celorlalte vârfuri.

94. Determinaţi punctele din plan ale căror afixe z verifică egalitatea Re( z - 2 J=O .
z -1

95. Determinaţi afixul celui de-al treilea vârf al unui triunghi echilateral, cunoscând
afixele a două vârfuri: a= 1 + i şi b = -1- i.

96. Determinaţi punctele din plan ale căror afixe z verifică relaţia 1 + z E IR.
z

Matematică de excelenţă

97. Fie triunghiul ABC, vârfurile având afixele a, b, respectiv c (am mai spus). Arătaţi că
ABC este triunghi echilateral dacă şi numai dacă este îndeplinită oricare dintre
condiţiile următoare (recunoaştem, problemele nu sunt chiar uşoare):

2 2 2
a) a +b +c =ab+bc+ca;
b) lal=lbl=lcl şia+b+c=O ;
2
c) a+&b+& c=O, unde EE C \ IR,&3 =1;

46
d) a - b + t> ( b - c) + t: 2 · ( c - a) =O;
e) a 2
= bc şi b 2 = ca;
f) _l_ + _l_ + _l_=O, g fiind afixul centrului de greutate al triunghiului ABC.
g-a g-b g-c

98. Dacă ABC este un triunghi şi M un punct oarecare în planul său, arătaţi că
AM· BC ~ BM · CA+ CM · AB.

99. Dacă ABC este un triunghi echilateral şi M un punct în planul său, arătaţi că se poate
forma un nou triunghi (eventual degenerat) cu segmentele MA, MB, MC.

100. Trei cercuri congruente au un punct comun O şi se mai intersectează două câte două
în punctele A, B, C. Arătaţi că cercul circumscris triunghiului ABC este congruent cu
cercurile date.

101. Pe laturile patrulaterului ABCD se construiesc în interior triunghiurile echilaterale


ABM, BCN, CDP, DAQ. Arătaţi că patrulaterele ABCD şi MNPQ au acelaşi centru
de greutate.

102. Se consideră
triunghiurile echilaterale A1A2A3,B1B2B3,C1C2C3 şi se notează cu
G1, G2, G3 respectiv centrele de greutate ale triunghiurilor A1B1C1, A2B2C2, A3B3C3.
Demonstraţi că triunghiul G1G2 G3 este echilateral. (Ce proprietăţi simple şi frumoase
oferă geometria asta!!!)

103.Dacă zkEC,k=l,3 şi lzkl=r, arătaţi că

lz1 -z2J·lz2 -z3l+lz3-zil·Jz1 -z2J+lz2-z3l·lz3-z1J~9r2.

104. Cu aceeaşi ipoteză (ex. 103), demonstraţi că


1 1 1 1
Jz1 -z2J ·Jz1 -z3j + lz2 -z3l · Jz2 -zil + lz3 -z1l ·Jz3 -z2J ~?.
105. Notăm cu M, N, P, Q, R şi S mijloacele segmentelor (BC), (CD), (DE), (EA), (MP),
respectiv (NQ) dintr-un pentagon convex ABCD. Arătaţi că RS li AB.

106. Se numeşte produs real al numerelor complexe z şi u numărul z · u = '2


1 (-
z · u + z · -)
u .
Dacăpunctele A şi B au afixele a, b şi sunt diferite de O, arătaţi că OA 1- OB dacă şi
numai dacă a· b =O (produsul real al numerelor a şi b).

47
107. Demonstraţi că într-un patrulater convex suma pătratelor a două laturi opuse este
egală cu suma pătratelor celorlalte două dacă şi numai dacă diagonalele acestui
patrulater sunt perpendiculare.

108. Notăm cu M, N , P , Q, R, S mijloacele laturilor (AB) , (BC) , (CD), (DE), (EF),


respectiv (FA) ale unui hexagon ABCDEF. Arătaţi că MQ l_ PS dacă şi numai dacă
RN =MQ2 +PS 2 .
2

109. Demonstraţi că dacă vârfurile unui triunghi şi centrul cercului circumscris au afixele
a, b, c, respectiv w, atunci ortocentrul triunghiului are afixul h =a+ b + c - w.

110. Arătaţi că dacă numerele complexe a, b, c nenule şi distincte două câte două satisfac
a· b=b· c = c · a, atunci ele sunt afixele vârfurilor unui triunghi echilateral.

2.3. Forma trigonometrică a unui număr complex, operaţii,


ecuaţii, aplicaţii

Breviar teoretic
Dacă z =a+ bi, a, b E IR, atunci există şi sunt unice numerele r = lzl= ~a + b
2 2
ş1
<pE [O, 2n) astfel încât z = r (cos <p + i sin <p) .
.. a . b
o Ob servaţu: Pentru r -:ţ. 0 : cos <p = - , sm <p = - sau
r r

dacă a -:ţ. O, atunci <p = arctg !!._ + kn, k E Z .


a
o Operaţii cu numere complexe scrise sub formă trigonometrică :

Dacă z1 = 1î (cos <fJi + i sin <fJi) şi z 2 = r2 (cos <p2 + i sin <p2 ) , atunci :

1) z1 · z 2 = r1r2 [cos ( <fJi + <p2 ) + i sin ('Pi + <p2 ) J


2) 1=!L[cos(<fJi -rp2 )+isin('PJ. -<Pi)]
Z2 r2

3) z1n =rin(cosn<fJJ. +isinn<fJi)~(cos<p+isin<pr =cosn<p+isinn<p,nE N* (Moivre)


ni- nC (
4) '\J "'l =-\fri · cos
'Pi + 2kn
n
. <fJi + 2kn
+ism n ,k=O,n-1
J --

48
ExerciJii şi probleme de consolidare

111. Determinaţi modulul şi argumentul redus al următoarelor numere complexe (apoi


scrieţi forma trigonometrică a fiecăruia):

a) z = 1 + i; d) z =.f3 +i;
b) z=l+i · .f3; e) z = i;
c) z =2-2i; f) z = 2.

112. Scrieţi sub formă trigonometrică următoarele numere:

a) z =2+2i; d) z =.f3-i;
b) z =l- i·.f3; e) z=2i;
c) z =1-i; f) z = 4.

113. Scrieţi sub formă trigonometrică numerele:

a) z = .J2
+ i.J2; d) z =-2;
b) z= -3i; e) z =-1-i;
.f3 . 1
c) z= +z · ; f) z= -!+i · J3.
2 2 2 2

114. Scrieţi sub formă trigonometrică şi următoarele numere:


100 d) w= (1 + i.f3)
15
a) w =(l-i) ; ;

b) w=(l+i.J!]40 e) w= (l+i)6 .
8'
l+z (J3-i)
f) w=(l-cosx+i·sinx)
12
,xE (O,~}

115. Fie
2
a E JR\ { ( k; l)n I k E Z}. Determinaţi numerele naturale n pentru care

l+i·tgaJ" = l+i·tg na
( 1- i · tga 1- i · tg na

116. Scrieţi sub formă trigonometrică numerele


. .
z =sma+z ·cosa, aE (o 2n) . u
, ş1 = cos a - i · sin a , a E JR.

49
117. Demonstraţi că z = ( 1 +ir + (1- ir este un număr real, pentru orice n E N.

118. Fie z E C astfel încât z + _!.. = 2 cos x, x E JR.. Calculaţi 1


z 11 +-- , n E N.
z zn

119. Exprimaţi cos3x în funcţie de a= cosx.

120. Determinaţi rădăcinile de ordinul n (indicat în fiecare caz) pentru numerele z care
urmează:

a) z = 1+ i, n = 4; d) z = 1- if3, n = 6;
b) z = i, n = 3; e) z = 1- i n = 4·
' '
c) z =16, n=4; f) z= -2, n=3 .

121. Rezolvaţi în mulţimea numerelor complexe ecuaţiile:

a) z 6 -4z + 3 =O;
3
d) z 4 + z 2 - 2 = O ;
. o
5 3 . 2
b) z-z+zz -z= ; e) z 4 + z 2 (1 - i) - i = O;
4
c) z 8 - (1 + i)z + i = O; f) z 6 +1 =O .

122. Dacă U,, este mulţimea rădăcinilor de ordinul n ale unităţii , determinaţi câte elemente
are mulţimea U8 n U 12 .

123. Determinaţi x E JR pentru care


(cosx + isinx)(cos2x + isin 2x) ... (cos8x + i sin8x) = 1.

124. Determinaţi xE (O,~ J pentru care


( cosx + isinx )(cos 2x + isin 2x )( cos3x + isin 3x) = i.

125. Se consideră o mulţime M de numere complexe care verifică următoarele proprietăţi :


a) OEM;
b) x E M n JR ~ (cos x + i sin x) E M;
c) (cosx-isinx)E M~xE M.
Arătaţi că 2tr E M .

126. Se consideră o mulţime M de numere complexe care verifică următoarele proprietăţi:


ţţ

a) M;
-E
2
b) xE M nJR~ (cosx+isinx)E M;
50
c) (cos3x+isin3x)E M~xE M.

Arătaţi că Jr E M.
6
n
127. Rezolvaţi în mulţimea numerelor complexe ecuaţia LZk =O.
k=I

Dacă w este o rădăcină nereală a ecuaţiei z 3 =1, arătaţi că


6
128. ( 2 + Sw+ 2w2 ) E Z.

129. Dacă a, b sunt soluţiile ecuaţiei z 2 - z + 1 =O şi c, d soluţiile ecuaţiei z 2 + z + 1 =O,


determinaţi numerele naturale n pentru care an + b 11 = c 11 + dn .

130. Determinaţi numerele complexe z pentru care


(cos a+ i . sin ar = cos na+ z . sin na ' Vn E N' n ~ 2 şi V a E JR.

131. Determinaţi numerele complexe z care verifică egalităţile lz 2 + z 2 I=lzl=1.

132. Arătaţi că există un singur număr complex z care verifică relaţiile


Iz - 3 - ii :s; .J2 şi Iz -1-3il :s; .J2 .

133. Arătaţi că modulul numărului l+a~,(z:;t-1,aE IR) este egal cu 1.


complex z=
1-az
Reciproc, arătaţi că orice număr complex z :;t -1, cu lzl = 1, poate fi scris în mod
1+ai
unic sub forma z =--,aE IR .
l-ai

134. Dacă a este o rădăcină cubică complexă nereală a unităţii, calculaţi


2 4 5
P = (l-a)(l-a )(1-a )(1-a ).

135. Fie M ={z(x) = cosx+ i · sinx IxE IR}.

a) Scrieţi sub fonnă algebrică numerele z( ~} z(3:) .


b) Demonstraţi că Vu , vE M ~ u · vE M.
c) Determinaţi z 11 (x), pentru z(x)E M,nE N*.
X
d) Arătaţi că dacă - E Q , atunci există o infinitate de numere naturale n pentru care
Jr

51
Jr
e) Calculaţi cos - .
8

f) Dacă w = ~2 +J2 + i · ~ , determmaţ1


· · mu1.ţ1mea A = { n E ~r* I w n = 1} . 1 '1
2 2

136. Se consideră numărul complex z = cos Jr + i · sin Jr . Determinaţi cel mai mic număr
6 6
3
natural nenul n pentru care ( z · z · z · .. . · zn ) E ~.
2

13 7. Se consideră numărul complex z = cos.!!_+ i · sin.!!_ . Determinaţi cel mai mic număr
12 12
natural nenul n pentru care ( z · z 2 · z 3 · .. . · zn) E R

Matematică de excelentă

138. Pentru nE N,n ~ 2, notăm cu Un mulţimea rădăcinilor de ordinul n ale unităţii şi

2kJt . 2kJt Ar . ~
Ek =cos--+ i · sm--. ătaţ1 ca:
n n
a) "\/x,yEUn~x · yEUn-

b) "\/ XE Un, :lmE N astfel încât x=E1m.


n-1
c) IJck=(-1r+1.
k=O
d) Ek = En-k·
n-1
e) Ic/ =0.
j=O
f) dacă
m şi n sunt numere naturale prime între ele, atunci Un n Um are un smgur
element.

1+ai m
139. Scrieţi sub formă trigonometrică numărul - -, a E m...
l-ai

140. Rezolvaţi ecuaţia (z+lt-(z-lt =0, nE N,n~2 .

141. Rezolvaţi ecuaţia zn-l = z , nE N,n ~ 2.

52
142. Simplificaţi fracţia:
1+-
- cosx
--
. X
+-
.
isinx
- , xE
X
(o, n)2 .
sm-+icos -
2 2

143. Rezolvaţi în mulţimea numerelor complexe ecuaţia

x +1 x +1
l+--. + - -.
. ( .)2+ .. . + (-x+1-..)n =0, nE N,n2::2.
X-l X -l X-l

144. Demonstraţi egalităţile:


n-I k
a) Z:cos~=O, nE N,n2::2.
k=I n
n-1 . kn Jr
b) Z:sm-=ctg-, nE N,n2::2.
k=I n 2n
n-I . kn sinnx
c) IJsm(x+ -)=-----;;=t , nEN,n2::2,xER
k=O n 2
n-l . (2k + l)n __1_ >
d) Il
k=O
sm
n
-
2
n-l'nEN,n_2.

145. Punctele Ao,A1,A2 , .. . ,An-I sunt vârfurile unui poligon regulat. Cercul circumscris
n-I
acestui poligon are raza 1. Arătaţi că IJ AoAk = n .
k=I

146. Rezolvaţi în C 2 sistemul de ecuaţii

147.Rezolvaţiecuaţia (z+i~l-z 2 f +(z-i~l-z 2 f =O, 'v'nEN,n2::1.

148. Fie x, y, z E JR astfel încât sin x +sin y +sin z = O şi cos x +cos y +cos z =O. Arătaţi
că sin2x+sin2y+sin2z=O.

149. Demonstraţi că 8 cos 20° cos 40° cos 80° = 1.

150. Fie u, vE C. Arătaţi că:


- 2
a) u · u =lui .

53
b) lu-vj2 +lu+vl2 =2·(1ul2 +lvi2).

u+v12 2(lz-ul2+lz-vi2}-Ju-vl2
c) z - - - = '\/z E C .
I 2 4 '
d) lu -vl2 ;::: luJ2 + Jvl2 sau lu+ vJ2 ;::: Jul2 + JvJ2 .
e) '\/nEN*,'\/z1'z2 , .. .,znEC, 3a1'a2 , ...,anE{-l,l} astfel încât:

la1z1 +a2z2 + ... +anznl2 2:'.lz1l2 +lz2l2 + .. . +JznJ2.

2.4. Teste de evaluare

A. (3 ore/săptămână)

(20p) 1) Determinaţi mE IR pentru care numărul z=(m-l) · i12 +(2-m) ·i 23 este


real.

3 - 4i
. . numere1e rea1e a ş1. b pentru care -
(20p) 2) D etermmaţ1 - = a + b · z..
4+3i
(top) 3) Calculaţi modulul numărului 1 2
complex z = + i .
2-i
(20p) 4) Determinaţi toate numerele complexe z care verifică egalitatea
zi -
z = i + 2i .
1

(20p) 5) Rezolvaţi în mulţimea numerelor complexe ecuaţia z 4 + 3z 2 - 4 =O .

Notă• Timpul de lucru: 50 de minute.


• Se acordă din oficiu I Opuncte.

B. (4 ore/ săptămână)

(20p) 1) Dacă a şi J3 sunt soluţiile ecuaţiei x 2 - x + 1 =O , calculaţi


S = a100 + /3100 şi T =(a- l)200 + (/3-1)200.

l+i
(20p) 2) Determinaţi a E IR astfel încât numărul să fie real.
2a+(a-l)i

54
(1 Op) 3) Fie punctele A şi B de afixe 2 + 2i, respectiv -2 şi mulţimea

H = { M(x , y)E JR x JRI:~ ~ E JR, undez= x+ i · y, cu x,yE JR, z t= i}.


Arătaţi că dacă ME H, atunci punctele A, B şi M sunt coliniare.

4)Daca- a=cos 2;r +1·sm


. . 2;r ,calculaţ1E=(l+a)(l+a
. 2
) · ... · ( l+a 2012) .
3 3
(20p)

(20p) 5) Se consideră o mulţime M de numere complexe care satisface proprietăţile:


a) iE M .
b) x E M n JR => (cos 2x + i ·sin 2x) E M.
c) ( cosx+ i · sinx)E M => xE M .
Arătaţi că OEM şi {k;r I kE Z} c M.

Notă• Timpul de lucru: 50 de minute.


• Se acordă din oficiu I Opuncte.

55
CAPITOLUL III. FUNCŢII ŞI ECUAŢII

3.1. Funcţii injective, surjective, bijective

Breviar teoretic

• f :A ~ B este o funcţie definită pe A cu valori în B dacă

VxE A= D1 ,3!yE B =Cdf cuf (x) = y.


• Numărul de funcţii f : A ~ B este egal cu ( cardB t°rdA , unde A şi B sunt mulţimi finite.
•Imaginea unei funcţii (sau mulţimea valorilor sale) este mulţimea

Imf={y I 3xED1 cuf(x)=y}.


• Dacă f : A ~ B şi g : B ~ C sunt două funcţii, atunci funcţia
g of: A~ C,(g o f)(x) = g(f(x))
se numeşte compusa funcţiei g cu funcţia/

Clase speciale de funcţii f: A~ B, A,B c JR


o f este monoton crescătoare dacă şi numai dacă Vx 1, x 2 E A, x 1 < x 2 => f ( x 1) .::::; f ( x2 ) .

of este monoton descrescătoare dacă şi numai dacă Vx1,x2 E A,x1 < x 2 => f(x 1) ~ f(x 2 ).
o f este strict crescătoare dacă şi numai dacă Vx 1, x 2 E A, x 1 < x 2 => f ( x 1) < f ( x 2 ) .

of este strict descrescătoare dacă şi


numai dacă Vxl>x 2 E A,x1 < x 2 => f(x 1) > f(x 2 ).
• Ac JR este mulţime simetrică ~ VxE A =>-xE A.
of: A~ B este o funcţie pară ~ A mulţime simetrică şi/ (-x) = f (x ), VxE A.
o f : A ~ B este o funcţie impară dacă şi numai dacă

A mulţime simetrică şi/ ( -x) = - f ( x), Vx E A.


Observaţia 1: dacă funcţia f este pară, atunci Gf este simetric faţă de Oy .
Observaţia 2: dacă funcţia f este impară, atunci Gf este simetric faţă de O .
o Funcţia/ este periodică dacă 3T E JR* astfel încât f (x + T) = f (x), VxE D1 . Spunem
în această situaţie că Teste perioadă a funcţiei/
o Spunem că T0 >O este perioada principală a funcţiei f dacă T0 este cea mai mică

perioadă strict pozitivă a funcţiei/


o Funcţia feste mărginită ~ 3m, ME JR astfel încât m :o::; f (x) :o::; M, Vx E D f .
o f: A~ B este injectivă dacă pentru orice x,yE A,x * y => f(x) * f(y).
o f: A~ B este surjectivă dacă pentru orice yE B există xE A cu f(x) = y sau, altfel
spus, dacă Im f =B .
o f: A~ B este bijectivă dacă este injectivă şi surjectivă.

56
o f : A --7 B este inversabilă dacă există g : B --7 A astfel încât f o g = 1B şi g of = 1A;
o funcţie este inversabilă dacă şi numai dacă este bijectivă.
o f: I --7 IR, cu I interval, este convexă pe I dacă Vx,yE I şi Va ,b ~ O,a + b = 1, este
adevărată inegalitatea f(ax + by) ~ af(x) + bf(y).

o f: I --7 IR, cu I interval, este concavă pe I dacă Vx,yE I şi Va,b ~ O,a + b = 1, este
adevărată inegalitatea f(ax+by)~af(x)+bf(y).

Exerciţii şi probleme de consolidare

1. Stabiliţi care din următoarele corespondenţe reprezintă o funcţie:

a) numărului real x i se asociază y real astfel încât 2x - 3x + 1= y; 2

b) numărului real x i se asociază y real astfel încât 2x - 3 = y2;


c) numărului întreg n i se asociază m întreg astfel încât 2n + 1 = 3m;
d) numărului real strict pozitiv x i se asociază y real aşa încât x = 2Y;
e) numărului complex z i se asociază w complex aşa încât z + z = w;
f) numărului complex z i se asociază w complex aşa încât 1 + z2 = w + w.
2. Dacă a, b, c, d, e sunt numere reale distincte, determinaţi numărul funcţiilor
f :{ a,b} --7{ c,d,e}.

3. Stabiliţi câte funcţii f :{1, 2, 3} --7 {1, 2, 3, 4} sunt strict crescătoare.

4. Calculaţi câte funcţii f :{1, 2, 3, 4} --7 {6, 7, 8, 9} sunt strict monotone.

5. Determinaţi f o g şi g of pentru următoarele perechi de funcţii:

x-1
a) /,g:IR-7IR,/(x)=-,g(x)=2:X+l;
2
x+l
b) f ,g : IR --7 IR, f(x) = - , g(x) = 3x-l;
3
c) f,g: IR --7 IR, f(x) = x 2 ,g(x) = 4x + l;
d) f,g: (O,+oo) --7 (0,+ 00
),
2
f(x) = x ,g(x) = ../x;
x-1
e) f,g: IR--7 IR, f(x) =-,g(x) = 2x+ 1.;
2
f) /:IR-7(l,+oo),j(x)=l+2x şi g:(l,+oo)-7IR,g(x)=log 2 (x-l).

57
6. Precizaţi care din următoarele funcţii f :{ a,b,c,d,e} ---7 {1,2,3,4,5} sunt injective:

~} ~} ;}
b c d b c d b c d
a) [; b) [; c) [;
2 1 3 3 1 4 4 2 5

[~ ;} ~ ~} D [~
b c d b c d b c d
d) e) [
4 3 4 2 5 4 4 9 16 ;5).

7. Stabiliţi care dintre următoarele funcţii sunt injective:


a) f: JR ---7 JR,f(x) = 3x - 2; d) g : JR ---7 JR, g(x) = l2x - 61;
b) f:JR---7JR,f(x)=2-3x; e) g:JR---7lR,g(x)=x 2 +2x-3;
c) f: JR ---7 JR,f (t) = t 2 - t.; D g : JR ---7 JR,g(t) = t 3 -4t + 2.
8. Demonstraţi că orice funcţie f: A ---7 B strict monotonă este injectivă (A, B fiind
submulţimi ale lui JR).

9. Stabiliţi care dintre următoarele funcţii sunt injective:


a) f: A ---7 JR, f (x) = înălţimea (în cm) a lui x, A fiind mulţimea elevilor din şcoala

noastră;

b)/: A ---7 JR,f(t) =media la matematică a lui t în clasa a IX-a;


c) f: H ---7 G,f(m) =judeţul pe teritoriul căruia se află oraşul m, H fiind mulţimea
oraşelor din România, iar G mulţimea judeţelor ţării;

d) g: N ---7 N,g(n) =ultima cifră a lui 7n;

e) g : N ---7 Z, g(t) = [ t; 1
], unde [a) reprezintă partea întreagă a numărului real a;
3-x, x<O
D g: JR ---7 JR,g(x) = { .
x-4, x~O

10. Studiaţi injectivitatea următoarelor funcţii :


a) / :JR ---7JR,f(x)=lx-21+14-xl; d) f : JR ---7 JR,f(x) = x 4 -8x+1;

b) g:N---7Z,g(t)=[2t;ll e) g: JR ---7 JR, g(t) = { t2' t <O


2t+ 1, t ~o'

c) h:(O,+oo)---7JR.,h(x)=x 2 ; D h:Z---7JR,h(s)=~l+s+s 2 .

11. Se consideră funcţiile f: A ---7 B ,g: B ---7 C. Arătaţi (şi reţineţi!) că:

a) dacă/ şi g sunt injective, atunci g of este injectivă;


b) dacă g of este injectivă, atunci feste injectivă.
58
12. Studiaţi injectivitatea următoarelor funcţii:
1
a) f: (0,-too) ---7 IR,f(x) = -; d) f:[0,2n)---7IR,f(x)=sinx;
X

X x-1, x <O
b) /:(O,-too)---7IR,f(x)=-; e) /:IR---7IR,f(x)= ;
l+x { x +l, x2'.'. O

f) f: IR ---7 IR,f(x) = x 3 +x+1.


2013
c) / : IR---7IR,f(x) = x -x+2012.;

13. Determinaţi, în fiecare dintre următoarele cazuri, cel mai mic număr natural a pentru
care funcţiile următoare sunt injective:
a) f: [a, +oo) ---7 IR,f(x) = x 2 - 4x + 1; d) f: [a , +oo) ---7 IR,f(x) =I x - 31;
b) f:[a,+oo)---7IR,f(x)=x 2 -x+2; e) f : [a,+ )---7 IR,f(x) = l2x- li;
00

c) f :[a ,-too)---7IR,f(x) = x 2 -5x+3; f) f: [a, +oo) ---7 IR,f(x) = l2x - s1.

X+ 2, X~ 0
14. Arătaţi că funcţia f : [ -2,2 ] ---7 IR,f(x) = { nu este strict monotonă, dar
-x, x>O
e injectivă.

15. Determinaţi funcţiile injective f: IR ---7 IR care verifică egalitatea/ of= f

16. Determinaţi Im/ pentru fiecare dintre următoarele funcţii:


2
a) f: IR ---7 IR,f(x) = x -6x + 5; d) f: [0,3]---7 IR,f(x) = x 2 -2x + 3;
b) f: IR ---7 IR,f(x) = l2x - 31; e) f: IR ---7 IR,f(x) =Ix -31 +I x - li;
c) f: IR ---7 IR,f(x) = -x 2 + 4x-3; f) f: IR ---7 IR,f (x) =sin x +cos x.

17. Determinaţi Im/ pentru fiecare dintre următoarele funcţii:


x-2, x< O
a) f: IR ---7 IR,f(x) = ;
{ x+l, X 2:'. 0
x+2, x<O
b) f:IR---7IR,f(x)= ;
{ X-1, X 2:'. 0
2-x, x<O
c) /:IR---7IR,f(x)= { ;
x+3, x2'.'. O
d) g: N ---7 N, g(n) =ultima cifră a lui 7";

e) g : N ---7 Z, g(t) = [ t; l J
59
f) g : JR ~ R g(t) ={ t2, t <o
t+ 2, t ::'.".o

18. Stabiliţi care dintre funcţiile de la exerciţiul 6 sunt surjective.

19. Studiaţi surjectivitatea următoarelor funcţii:


a) f:JR~JR,f(x)=lx-11; d) f:NxN~N,J((x,y))=2x+y;

b) g:N ~N,g(t)= t+
[ - 2- ;
1] e) f: A~ JR,f(x) = înălţimea(în cm) a lui x,
A fiind mulţimea elevilor din şcoala noastră;

c) f : JR~ JR,f(x) = x 4
; f) g : N ~N,g(n)=ultima cifră a lui 7n.

20. Determinaţi A pentru care următoarele funcţii f : JR ~ A sunt surjective:


a) f(x)=2x-1. d) f(t)=[t~ 2 J.
2x-3, x<O
b) f(x) =x 2 -4x. e) f(x) ={ 3x+ 2, x_>O ;
X
c) f(x)=-- .
2 f) f(x)=l+x 6 .
l+x

21. Determinaţi numărul perechilor (a, b) E


JR x JR pentru care funcţiile următoare au
aceeaşi imagine: f: [0,2] ~ JR,f(x) = 2x+ 1 şi g: [ a,b] ~ JR, g(x) = x 2.

22. Studiaţi injectivitatea şi surjectivitatea funcţiei f: N ~ N ,f(n) = restul împărţirii


2
lui n la 4.

23. Stabiliţicare dintre următoarele funcţii f : JR ~ JR este bijectivă şi, dacă e cazul,
determinaţi inversa sa:
a) f(x)=4-3x; d) f(x)=x 2 -4 ;
2 1+2x, x < O
b) f(x)={x +4x-5, x<O; e)f(x)= x ;
2x-1, x::'.". O {2 , x::'.".O
2t-1, t ~ 1 f) f(x) = x+2.
0 JU)= { 3t-2, t > 1 ; 5

24. Daţi două exemple de perechi (A, B) de mulţimi pentru care funcţia :
f: A~ B,f(x) = x 2 -4x + 3 este bijectivă.

60
25. Determinaţi mulţimea B pentru care funcţia /:IR~B,f(x)=max{2x-3,x-1}
este bijectivă.

26. Arătaţi că următoarele funcţiisunt bijecţii :


d) /:[O,-too)~[2,-too),f(x)=2+x ;
1 4
a) /:(0, -too)~(O , -too),f(x)=-;
X
X 3x-1
b) /:(l,+oo)~(l,+oo),j(x)= x-l ; e) /:IR \ {2}~IR \ {3},f(x)=-;
x-2
c) f: IR~ ( 4,+oo ),J(x) = 3x +4; f) J: IR~ (1,-too ),J(x) = 4x + 2x + 1.

· {1-~xeQ
27. Studiaţi bijectivitatea funcţiei f : IR~ IR f(x) = 1 .
- , XE IR \Ql
X

3t-2 t ~ 1
28. Determinaţi a e IR pentru care f: IR~ IR f (t) =
{ at-l,' ·t > 1 este:
a) injectivă; b) surjectivă; c) bijectivă.

29. Se consideră funcţiile f , g ,h : IR~ IR,f(x) = 3x + l,g(t) = 2t-3,h(m) = 4m.


Determinaţi funcţiile u, v : IR ~ IR pentru care f ou o g = h şi h o v o f = g .

30. Determinaţi funcţia f: IR~ IR,f(x) =ax+ b care are inversa g: IR~ IR,g(t) = 2t-5.

31. Se notează cu g inversa funcţiei f : IR~ IR,f( x ) =ex+ d. Ştiind că g(l) = 1 ş1


g(7) = 3, calculaţi g(lO) şi /(2); arătaţi că există u e IR astfel încât f(u) = g(u).

32. Se consideră funcţia f: IR~ IR,f (x) =ax+ b, a* O. Arătaţi că f este inversabilă şi ,

notând cu h inversa sa, determinaţi perechea (a, b) ştiind că h(-3) =O şi h(7) = 2.

33. Dacă o funcţie f: IR~ IR este strict crescătoare pe ( -oo, O) şi strict crescătoare pe
(0,-too ), rezultă că/ este injectivă?

34. Determinaţi (a ,b)e IRxIR astfel încât funcţia f : [l,3]~[2,6],f(x)=ax+b să fie


bijectivă.

35. Determinaţi (c,d)e IR x IR astfel încât funcţia g:[2,6]~[0,1] , g(x)=cx+dsă fie


bijectivă.

61
36. Arătaţi că dacă funcţia f: JR ---7 JR verifică egalitatea (f o f)(x) = 4x + 3 pentru
orice număr real x, atunci feste bijectivă.

37. Daţi exemple de funcţii f: &'.'.. ---7 &'.'.. care să fie:


a) injective şi nesurjective;
b) surjective şi neinjective (justificare).

Matematică de excelenţă

38. Arătaţi că dacă A este o mulţime finită şi f: A ---7 A este o funcţie injectivă, atunci f
este şi surjectivă.

Determinaţi a,bEJR pentru care /:JR---7JR,f(x)={ax x~O bijectivă.


2
39. , este
bx, X> 0

40. Determinaţi valorile lui m E JR pentru care funcţia

f: JR ---7 JR,f(x) = {-x2+mx+1, x ~O este:


x +l, x>O
a) injectivă; b) surjectivă; c) bijectivă .

41. Se consideră funcţia f: N ---7 N, f(n) = 3n + 1. Construiţi o funcţie g: N ---7 N astfel


încât (g o f)(n) = n, VnE N. Arătaţi că pentru orice astfel de funcţie avem că există
aE N astfel încât (f o g)(a) =t:. a.

42. Se consideră funcţiile f: A ---7 B,g: B ---7 C astfel încât g of este surjectivă. De-
monstraţi că g este surjectivă.

43. Arătaţi că funcţia f: C ---7 C,f(z) = z + 2 · z este bijectivă .

44. Calculaţi câte elemente are o mulţime A 7:- 0 dacă există o funcţie bijectivă
f:AxA---7P(A).

62
3.2. Funcţia putere, funcţia radical, ecuaţii

Breviar teoretic

• Pentru n E N* fixat, funcţia f: IR~ IR, /(x) = x 2 n are următoarele proprietăţi:


of este funcţie pară;
o f este strict descrescătoare pe ( -oo, O) şi strict crescătoare pe [O, -too) ;
of nu este injectivă;
O Im/ =[0,+oo);

o funcţia g: [O, + ~ [O, +


00 ) g(x) = x 211 este bijectivă, cu inversa funcţia radical in-
00 ) ,

dice 2n: g- 1 : [O, +oo)~[O,+oo),g- 1 (x)= 2~;


• Pentru n E N* fixat, funcţia f: IR~ IR, /(x) = x 211 +1 are următoarele proprietăţi:
o f este funcţie impară;
o f este strict crescătoare pe IR ;
of este bijectivă;
o Im/=IR;
o funcţia g: IR~ IR,g(x) = x 211 +1 este bijectivă, cu inversa funcţia radical indice 2n + 1 :
g-1 : IR~ IR,g-1(x) = 2n+$ .

Exerciţii şi probleme de consolidare

45. Determinaţi domeniul D maxim de definiţie pentru fiecare din următoarele funcţii:

a) f:D~IR, f(x)= ~; d) f:D~IR, f(x)=~ x ;


~I+;; 4-x 2
b)f:D~IR, f(x)=$+~; e)f:D~IR, f(x)=~+~5-x;
c) f : D~IR, f(x)=~x 2 +2x-3; f) f:D~IR, f(x)=~4x-x 2 .

46. Reprezentaţi grafic funcţiile:

f,g : IR~ IR,f(x) = min{ l,x,x 2 } şi g(x) =max{ x 2 ,x3 ,x4 }.

47. Dacă x,yE[0,+ 00 ) arătaţi că x 211 =y 2 n~x=y, pentruoricenumărnaturaln.

48. Scrieţi funcţia f :D ~ IR , f (x) = ~ x - 2 ca şi compusa a două funcţii (D este


domeniul maxim de definiţie al lui/).

63
49. Folosind graficul funcţiei f: JR. --7 lR.,f(x) = x 3 , reprezentaţi grafic funcţiile
g,h: JR. --7 lR.,g(x) = 2x 3 ,h(x) = (x + 1) 3 .

50. Plecând de la graficul funcţiei f: JR.* --7 lR.,f(x) = _!_, reprezentaţi grafic funcţiile
X

2 1
g,h :D--7 lR.,g(x) =-,h(x) = - .
X x-1

51. Folosind graficul funcţiei f: [O, +oo) --7 lR.,f(x) = Fx, reprezentaţi grafic funcţiile
g,h: D --7 lR.,g(x) = 2 + ..Jx,h(x) = .Jx + 4.

52. Rezolvaţi în mulţimea numerelor reale ecuaţiile:

a) X -1 = .J3 - X ; d) 3 - X= .J3 +X ;
b) x-1=.JS+x; e) .Jx+2 =4-x;
c) .J1+x+.J4-x=3; f) .J2+x+.J3-x=3.

53. Rezolvaţi în mulţimea numerelor reale următoarele ecuaţii:

a) .J-3x + 2 = 5; d) .Js - x -Fx =1;


b) x+.J4x+1=5; e) x+.J2x+l=7;
c) .J4 - Sx =6 ; f) ..Jx + .J4 - x =2.
54. Rezolvaţi şi următoarele ecuaţii (tot în mulţimea numerelor reale) :
a) x -..Jx = 2; d) .J3x + 1 + .J1 - x = 2;
b) ..fh+.J6-x=4; e) .Jh+.J9-x=3;
C) .Jl + 2x + .J4 - X = 3 ; f) .Jl + X + .J4 + X = .Jl ~ X + .J4 - X .

55. Arătaţi că următoarele ecuaţii nu au soluţii:

a) 3 + .JI +X = 2; d) Fx +~X+ 1 +~X+ 2 = 1;


b) Fx+.J3+x=l; e) .J2-x-3.J2x-6=0;
c) .J1+x+.J2+x=O; f) .Jx-3+.J1-x=2.

56. Rezolvaţi în mulţimea numerelor reale aceste noi ecuaţii (ştim că vă bucuraţi) :

a) ~x+2 +~3-x =~; d) t+3~ =5;


3-x x+2 2
b) ~x 2 + 3 =3 - x2 ; e) Y + 'efY = 2 ;
c) x 2 -2x+24=11)x 2 -2x; f) ~1-x +~ =l.

64
57. Rezolvaţi în mulţimea numerelor reale aceste proaspete ecuaţii (ştim că sunteţi
nerăbdători):

a) ~ 2x + 1 + ~ x - 3 =.!_Q;
X - 3 2x + 1 3
I 2 2
d) "2x + X + 1 = 2x + X -1;

b) x
2
+x+~x 2 +x+l =1; e) 2x 2 -2x+l=~x 2 -x+l;
c) x 2 + 3x - 2 = ~ x 2 + 3x; f) 1+~2x-x 2 =4x-2x 2 .
58. Enunţul vă este deja cunoscut:

a) ~x 2 -l+ x·~l- : 2 =0; d) ~x+3-4~ +~x+8-6.Jx-l =1;

b) .J4-x+.J5+x=3; e) ~l+x~x 2 +24 =x+l;


c) .J2x-1+.Jl-x=l ; f) V2x-l +Vx-1 =1.

59. Suntem convinşi (de fapt sperăm) că nu v-aţi plictisit:


a) ~x +I-6.Jx-8 +~x+I+6.Jx-8 =6; d) Vx+45-Vx-16 =1;

b) ;;+2+~ =5· e) J;+-4 +2·~ =.!..!_ .


.Jx +2-.Jx-3 ' ~ .Jx+4 3 '
c) .J2x + 1 - x + 1 = O ; f) ~ x 2 + x + 1 = 1- x - x 2 .

Matematică de excelenţă

60. Se consideră funcţia/: ( -oo, OJ ~ [ 5, oo), f (x) = 2 + ~9 + x .


2

a) Arătaţi că VyE[5,+oo),3xE(-oo,OJ astfel încât f(x)=y.


b) Rezolvaţi ecuaţia x + f(x)
2
= 23.

{
~3x+ y +~y-x =4
61. Rezolvaţi în JR x JR următorul sistem de ecuaţii r::--:: .
2x+'1y-x =5

62. Revenim la ce vă place mult (rezolvarea unor ecuaţii în mulţimea numerelor reale):

a) nl(x + 1) 2 + 111(x -1) 2


\J \J
= ~ · ~ x 2 -1 , 2
d) --=x-2 ·
2
.Jx+ 1 '
nE N,n 2: 2.

b) V8 - X +Vi+ X = 3 ;

c) x + 6 = 6~ x + 1 ;
2 2 f) .Jx-2 +V4-x =2,xE Z.
65
63. Rezolvaţi în JR x JR următoarele sisteme de ecuaţii:

a)
Fx + 2.JY = 4
· d)
{X+~ X+ y = 5 ·
{ 3Fx - .JY = 5 ' X+ .JY = 4 '

/x+ fY _2_ _2_+_2_=2


b)
{ ~y ~~ 2; - e)
Fx .JY
x-y =3 l+Fx 2+.JY 19'
--+ =-
2 3 6

c)
v; +3ry
'\JY
=2 ; y +.Jx+2 =3
{ x + y=2 f)
{ 2y+.J4x+l =5
.

3.3. Funcţia exponenţială, funcţia logaritmică,


ecuaţii şi inecuaţii

Breviar teoretic

•Funcţia f: JR~ (0,-too), f(x) =ax ,aE JR, a> O,a -::f:. l se numeşte funcţia exponenţială
de bază a.
• Proprietăţi:
o dacă a > 1 , atunci f este strict crescătoare, iar dacă O< a < 1 , atunci f este strict
descrescătoare;
of este bijectivă, deci inversabilă;
o dacă a> 1, atunci f(x) > 1, \:fx >O, respectiv f (x) < 1, Vx <O;
o dacă O< a< 1, atunci f(x) < 1, V x >O şi f(x) > 1, Vx <O;
o f(O) = 1.
•Funcţia g: (O,+oo) ~ IR,g(x) = log 0 x, aE IR,a > O,a -::f:. l se numeşte funcţia logaritmi-
că în baza a.
• Proprietăţi:
o f o g = l(o,+oo) şi g of = 1~, aşadar g este inversa funcţiei exponenţiale/;
o dacă a > 1 , atunci g este strict crescătoare, iar dacă O< a < 1 , atunci g este strict
descrescătoare;
o g este bijectivă, deci inversabilă;
o dacă a> 1, atunci g(x) >O, Vx > 1 , respectiv g(x) <O, VxE (0,1);
o dacă O< a< 1, atunci g(x) >O, VxE (0,1) şi g(x) <O, Vx > 1;
o g(l) =o.

66
ExerciJii şi probleme de consolidare

64. Trasaţi graficele următoarelor funcţii f : JR ~ JR :


2r 2
a) /(x)=2 " ; c) f(x)=2 x ; e) f(x) = 2l+x ;

b) f(x)=
(2l)x ; d) /(x)= (l)x
3 ; t) f(x)=(±T

65. Determinaţi mulţimea valorilor reale ale lui x pentru care fiecare dintre următoarele
inegalităţi este adevărată:

a) 64xJ8>1 ; d) (1orx ·(VIOOf >1;


b) 271-x > 812- x; e) (2·V4r+l >(4·mr-l;

c) 491+2x < ( .fif ; t)


r;)l+x
(o, 2) 2x > ( 5. "5 .

66. Trasaţi graficele următoarelor funcţii f : JR ~ JR :


a) f(t) = log2 t2 ; c) f(t) =log I t; e) f(t) = log 1 t;
2 3
b) f(t) = log 2 (1 + t); d) f (t) = log 3 t; t) f (t) = log 3 (2 + t) .

67. Determinaţi domeniul maxim D de definiţie pentru fiecare dintre următoarele funcţii
/:D~JR :

a) /(x) = log 2 (log 1 (1 + x)) ;


5
d) f(x) = logx {§;
2
e) /(x)=log X 2 (1+x+x );

2-r t) f(y) = log 2y-S ( / -4) .


c) f(r) = log 2 - ;
r-1 y-1

68. Determinaţi mulţimea valorilor reale ale lui x pentru care fiecare dintre următoarele
inegalităţi
este adevărată :
a) log 1 (2+x)<log 1 (4-x); d) log 1 (1- x) > 2;
- -
3 3 2
b) log 2 (1+x)>l; e) log 2 (2x-4)>log 4 (x+12);
2 t) log 2 (3x-1) < 3.
c) log 3 (x + 2x) < l ;

69. Arătaţi că funcţiile f , g: JR~ JR,j(x) = 6x -2x -2 · 3x + 4 şi


g (x ) = 6x - 31+x - 21+x + lO nu sunt mJectlve.
· · ·
67
70. Se consideră funcţia f: (O, + 00 )
2
--7 IR, f(x) = (log 2 (3x) ) - 4(log 2 (6x)) + 7.
a) Arătaţi că există o funcţie g: IR --7 IR de gradul al doilea astfel încât
f(x) = g(log 2 3x) .
b) Determinaţi Imf.
c) Determinaţi mulţimea s ={ XE (O,+oo )! f(x) =o} .

71. Determinaţi x E IR astfel încât numerele a= lg 2, b = lg ( 2x -1), c = lg ( 2x + 1) să fie,


în această ordine, termeni succesivi ai unei progresii aritmetice.

72. Rezolvaţi grafic ecuaţiile:

a) 4x = 5-x; d) 2x = 6-x;
b) log 2 x=3-x; e) log 3 x = 4-x;

c) (lr = x+ll; f) (~r = x +ll.


73. Determinaţi xE IR astfel încât numerele a= 2x, b = 4x, c = 3 · 2x să fie , în această
ordine, termeni succesivi ai unei progresii aritmetice.

74. Stabiliţi câte numere reale y există astfel încât 2Y + 3Y = 15 - y.

75. Dacă a,bE IR astfel încât 2a = b,a + b = 6, stabiliţi care dintre numerele a şi b este
mai mare.

76. Fie a,b > O,a :;t: 1. Funcţia f: IR --7 A,f(x) = ax+ b este bijectivă, inversa sa fiind
funcţia g. Dacă g(3) = 1,g(5) = 2, calculaţi f(3) .

77. Stabiliţi care dintre numerele a şi b este mai mare ştiind că 4a = 4b, 2a + b = 5 .

78. Stabiliţi care dintre numerele a şi b este mai mare ştiind că

27a =l+5b, 3a+10b=5.

79. a) Fie kE IR astfel încât funcţia f: B --7 IR,f (x) = log 3 (x + k) este bijectivă, inversa
sa fiind funcţia g. Dacă g(l) = 2, calculaţi f(7) .
b) Fie p E IR astfel încât funcţia g : B --7 IR, g(x) = log 2 (x + p) este bijectivă, inversa
sa fiind funcţia h. Dacă h(3) = 3, calculaţi g(3).

68
80. Rezolvaţi următoarele ecuaţii :
a) 23x-l = 4; d) 4 x-2 =g3-x;
b) 23x+l =4 2x; e) 8x-I = 162-\
c) 42x-I =8; f) 27x = 81.

81. Rezolvaţi şi aceste ecuaţii:


2
a) 2x . 4x-I =8x+l ·16x; d) 3x +I =9x;
b) 24x-I . .J32 = 43x+I . -/8; e) 31+x .M =9x+1;
c)3x+2 .M =91+x;
2
f) 5x +x =25.

82. Acelaşi enunţ îmbucurător:

a) 212x-II = 8; d) 25x-I · J5=125 1- x ;


b) 9x+I = 2?1-x
2
; e) 8x . ifj_ = 41-x . J2;
c) 16x . ifi. = 0, 25. 8x-l; 2
f) 4 x -2x+3 = 21+3x.

83. Abia aşteptaţi (ştim!} să rezolvaţi şi ecuaţiile care urmează :


a) 3x + 3x+I + 3x+2 = 39 ; d) 3x + 3x+2 = 2x+3 + 2x+I;
b) 4 . 2x +3 · 2x-I =22; e) 5 .32x =3 · 25x;
C) 2 · 5x + 3 · 5x-I - 4 · 5x- 2 = 61; f) 2x+ 2 + 2x =5x+I .

84. Acelaşi plăcut enunţ:


a) 4 · 2x =49 ·7x; d) 31+2 x =2-5·3x;
b) 3x+I + 3x+2 = 2 . 6x+I; e) 4x -3 · 2x+I +8=0;
c) 22x+1 _3 . 10x _52x+I =0; f) 2 · 32x+2 -35 · 6x + 3 · 2 2x+ 2 =O.

85. Din nou, un enunţ incitant: Rezolvaţi ecuaţiile de mai jos!


a) 3 2x+I . 42x = 36; d) 4x + 2x = 20;
b) 4x +3x. 2x+1 =3·9x; e) 2 1+2x_3.2x +l=O;
.!_ I
C) 6 ·9 X -13·6 X +6 · 4 X =0;
.!_ f) fi! +F =~.
2

86. Rezolvaţi următoarele ecuaţii (subiect de lucrare scrisă semestrială de prin anii '80):
2
a) t + (x- l)t =6- 2x, unde teste necunoscuta;
b) 4x +(x-1)-2x +2x=6 .

69
87. Rezolvaţi ecuaţia 4x + 9x + 25x = 6x + lO x + 15x.

88. Rezolvaţi ecuaţiile (încă puţin„.):

a) 5 .4x -3 ·2x =0; d) 2x = 3-x;


b) 3x -4x =~12x -16x; e) 3x +4x +Y" =6x ;
1
- 1
f) X · 2X + - · 2X = 4.
X

89. Determinaţi, în fiecare caz, numerele reale x care verifică egalităţile următoare:
a) log 2 (x+1) = log 2 (2x - 3) ; d) log 2 ( 2x - 6) = 3;
b) lg(x 2 -3x)=lg(3x-8); e) log3(2x-1)=2;
c) 1 + log 2 (x + 2) = log 2 (3x+ 4);

90. Rezolvaţi în mulţimea numerelor reale ecuaţiile următoare:


a) lg(2x-l)=-l; d) log 2xC3+x 2 )=2;
b) logx+I 4 = 2; e) log 2 (1-x) = 2log 4 (3-2x);
2
c) 1ogx_1(x -x-4)=2; f) 2lg(2x+1) = lg(3x 2 + 5x + 7).

91. Rezolvaţi şi aceste ecuaţii:


2 d) log 2 (log 3(x+1)) =O ;
a) lg x-lgx=2;
2 e) log 3(log 2 (3x + 5)) = 1 ;
b) 1 + 6 lg X = 5 lg X ;

c) 4 log/ x - 5 log 2 x 2 + 4 =O ; f) log 2 x + log 2 x 2 + log 2 x 4 = 28.

92. Acelaşi binecunoscut enunţ:


a) log3 (3-x)=3; d) logx(x+2)=2;
b) log 2 (log 3(x -1)) = 1; e) 2+log 3(x+l)=log 3(5x 2 +7);
3 1
c) l g - = lg(x-3); f) logz -1 - - = -1.
x-1 X X+l

93. Rezolvaţi ecuaţiile de mai jos:


a) lg(2x+6)-2lg(2x-3)=1; d) x 3lgx = 10x 2 ;
4 10
b) log x= - - · e) logx 2 + log 2 x = ;
3 x+ l ' 3
c) 13logx3=log 3 x+logx 27; f) log 2 x = 6 - x .

70
94. Alte ecuaţii propuse spre rezolvare:
a) logx 4 +log 2 64 = 5; d) log 3 (6-x)+2log 3 .J4-x =1;
X

b) 3logx 4+ 2log 4 x 4+ 3log 16 x 4 =O; ')logx7-1


e) ( '\/X =7;
2
c) xlgx-l = 100; f) 10 1g x +x 1gx =20.

95. Rezolvaţi şi aceste ecuaţii:


1
10 916
d) log 2 (2x - 5) = _!._ .
a) log 2 3 +3log 4 x = ( x g )log3x; log 2 (x 2 -8) 2'
b) log 2x 4 + logx 4x = 4; e) 2log6x -5xlog62 +6=0;
c) (logx 3)(log 3x 3) = log 81 x 3; f) lg2 + lg( 4x-l + 9) = 1+lg(2x-l+1).

96. Determinaţi numerele reale x care verifică egalitatea l4i -1- log 2 xi = 5 .

97. Determinaţi numerele reale x care verifică egalitatea llog 3 x + 3 + 3il = 5.

98. Rezolvaţi inecuaţiile :

a)m);+, >r';

b) 9x - 4 · 3x + 3 ::=;O; e) 2x + 3x :::; 5x ;
c) 6x-2x+l_3x+l+6:s;O; f) 4+x·2x ~4x+2x.

99. Determinaţi valorile lui y E IR astfel încât inegalitatea următoare este adevărată
pentru orice x E IR :
2 4(y+l) 2y (y+1) 2
x ·log +2x·log --+log >0.
2 y 2y+1 2 4/

100. Rezolvaţi următoarele ecuaţii (ştim că v-au lipsit):


a) 2 · ~2(log 16 x) ~log 2 x -6 =O ;
2
-

+(log~(;J]
2

b) (1ogx6)
2

6
+log _1_(~)+log"6x+%=O
Fx
;
1
c) x+log 3 x =- ;
X

1 3 2
d) - · (log 2 x) = 2 + log 4 x + (log 4 x) ;
8

71
1 ( 1 Jx
e) x+~= l ;
f) ~x-2.Jx-1 +~x+2.Jx-1 =log 1 (x-1).
-
2

101. Se consideră funcţia f: D ~IR, f(x) = .Jx + 3 - x -1 .


a) Determinaţi domeniul D maxim de definiţie.
b) Rezolvaţi ecuaţia f(x) =O.
c) Rezolvaţi inecuaţia log 1 f(x) ~O.
2

102. Rezolvaţi inecuaţiile:


a) logx 5 > logx 2; d) xlogzx > 16;
b) log 2(1+x)<log 4 x; e) log 3 x ~ log 9 x;
l+x 2-x
c) log 3(log 2 - - ) > O ; f) log 2(--) < 1.
1+3x X

103. Rezolvaţi şi următoarele inecuaţii:

a) log 5 (9x -10·3x +34)>2; d) lg 2 X - 6 lg X + 5 ~ 0 ;


b) log 3 (10-3x)>2-x; e) log 2 (4x +2x +2)<3;
2
3x-1
2 Jx -3x+IO ( 4 Jx+2. f) log 1 - - < 1 .
c) ( 3 > 9 ' - x +2
3

104. Determinaţi mulţimea Ma numerelor reale x pentru care log x+4 (log 2 x - l) <O.
2
- 3+x
2

105. Vă propunem acum să rezolvaţi câteva inecuaţii care au constituit subiecte de


examen la admiterea în diverse facultăţi, prin anii 1980/ 1990:
3 1
a) logx2+log 4 x~-; d) ,Jlog 3(9x-3) ~log 3 (x--);
2 3
2
b) log (16x -3 · 2 x +2)::::: log .J6 ; 2 3
e) 2lg (x )-3lgx-1 ~O;
9 3
f) 51g x _ 31gx-l ~
3tg x+l _ 51g x-l.

106. Notăm cu Ma mulţimea soluţiilor inecuaţiei loga x - log 2 x + log 4 x::::: ~ .


a a 4
Determinaţi M2 şi M 1.
2

72
107. Rezolvaţi inecuaţia x + 3x 2'. 4.
108. Se consideră expresia:

E(x) = log 2 (2x 2 ) + (log 2 x)(l + log 2 x) + .!.(log 4 x 4 ) 2 + (log 2 x) 3 .


2
a) Stabiliţi domeniul de existenţă al expresiei şi arătaţi că E(x) = (1 + log 2 x) 3 .
b) Rezolvaţi ecuaţia E(x) = -8.

109. Rezolvaţi următoarele sisteme de ecuaţii :

2x +3Y =7
a) .
{ 4x +9Y = 25'

x - y=90
b) .
{ lgx+lgy =3 '

xy =40
c) { xlgy = 4 ;

Matematică de excelenJă

110. Reprezentaţi geometric graficul funcţiei I: [~,8] ~ Rl(x) = [log 2 x ].

111. Studiaţi injectivitatea şi surjectivitatea funcţiei I: (0,-too) ~ IR,f(x) =x+ log 2 x.

112. Arătaţi că I :IR~ IR ,f(x) = 2x are proprietatea


1( a;b )~ l(a); l(b) ,Va,bE IR.

113. Arătaţi că I: (O, +oo) ~ IR,f (x) = log 2 x are proprietatea

1( a;b )2'. l(a); l(b) ,Va,bE (O,+oo).

114. Arătaţi că nu există funcţii injective I: IR~ IR cu proprietatea

73
115. Determinaţi numerele întregi n pentru care 3n + 1 < 2 · log 2 ( n + 4).

116. Determinaţi valorile parametrului real m pentru care graficul funcţiei f: IR ---7 IR,
f(x) = m ·ex -(m + 1) · e-x intersectează axa Ox.

117. Determinaţi xE IR pentru care x../x < ( Fxf.


ln(l - x - 2x 2 )
118. Determinaţi domeniul maxim de definiţie pentru f : D ---7 IR,f ( x) =
-4x 2 -x

119. Se consideră P(x) = x 2 - x · loga y + 3 loga y- 8, y >O, a E (O, 1). Determinaţi toate
valorile luiy pentru care P(x) >O, VxE R

120. Determinaţi a E IR pentru care loga-! (x 2 +3)~1, VxE IR.


a+I

121. Determinaţi mE IR pentru care m · 4x + 4(m-1) · 2x + m > 1, VxE R

122. La cererea publicului, noi ecuaţii propuse spre rezolvare:


a) 3x+l + 5x+ 2 = 3 x+ S -3. 5x+ 3 ; d) 1o . 2x - 4 x = 16;

b) 2x-l = ~; e) ~(3-2J2( +~(3+2J2( =6 ;

1
- ln(y -1)
123.Pentru x,yE G=(l,-too) \ {2} , notăm x l_ y=(x -1) 2 +l.
a) Demonstraţi că Vx,yE G ~ x _l yE G.
b) Arătaţi că :lu E G astfel încât x _lu = x, '\Ix E G.
c) Cu u determinat anterior, arătaţi că VxE G,::Jz E G aşa încât x _l z = u.

124. Arătaţi că ecuaţia ( ~r 2


= -2x + 6x - 9 nu are soluţii în IR.

125. Demonstraţi că ecuaţia x 2 + 2x + 3 = ( kr are o singură soluţie reală.

74
126. Determinaţi valorile parametrului real m pentru care inecuaţia

2
1+ log 2 ( 2x + 2x + ~) ~ log 2 ( mx 2 + m) are cel puţin o soluţie.

127. Se consideră inegalitatea 1 + log 5 (1 + x 2 ) ~ log 5 (ax 2 +4x+ a).


a) Rezolvaţi inecuaţia în x care se obţine pentru a= 3.
b) Determinaţi valorile lui a E JR pentru care inegalitatea dată este adevărată pentru
orice xE JR .

128. Se consideră inegalitatea log a (2 + x 2 ) > 1 , a E JR.


a+!
a) Rezolvaţi inecuaţia care se obţine pentru a= -3.
b) Determinaţi a E JR pentru care inegalitatea dată este adevărată pentru orice x E JR .

3.4. Funcţii trigonometrice, ecuaţii

Breviar teoretic

• Funcţia f :[ - ~ , ~ ]--7 [-1,1] ,f(x) = sin x este bijectivă, deci inversabilă, cu inversa
f - 1 : [ -1, 1] --7 [ - ~ , ~] ,f- 1( x) = arcsin x .
• Funcţia g: [0,n] --7 [-1,1 ], / (x) = cosx este bijectivă, aşadar inversabilă, cu inversa
g- 1 : [-l,l]--7 [O,n],g- (x) = arccosx.
1

•Funcţia h: (- ~ , ~ )--7 R h(x) = tg x este deasemenea bijectivă, cu inversa


h : JR --7 ( - ~ , ~} h- I ( x) = arctg x .
• Ecuaţii trigonometrice fundamentale:
o Ecuaţia sin x = a are soluţii dacă şi numai dacă a E [-1, 1] ; în acest caz, mulţimea
soluţiilor ecuaţiei este
S = { ( -1 / · arcsin a+ kn I k E Z} = { arcsin a+ 2kn I k E Z} u {Jr- arcsin a+ 2kn I k E Z}.
o Ecuaţia cos x = b are soluţii dacă şi numai dacă b E [-1, 1]; în acest caz, mulţimea
soluţiilor ecuaţiei este S = { ±arccos b + 2kn I k E Z} .
o Ecuaţia tg x = c are soluţii pentru orice c E JR , mulţimea soluţiilor fiind
S ={arctg c + kn I k E Z} .
75
ExerciJii şi probleme de consolidare

129. Determinaţi x E IR pentru care următoarele expresii sunt bine definite (au sens):
. X 3x-l
a) E(x)=arcsm-. d) E(x)=arccos--;
2 2
x-2
b) E(x) = arccos--; e) E(x)=arccos(4x
2
-3);
3
1-x 1
c) E(x) = arcsin--. f) E(x) = arctg-.
l+x X

130. Se consideră expresiile E(x) = arcsin ~ şi F(x) = arccos_!_ . Precizaţi valorile lui
2 X
xE IR pentru care expresiile sunt bine defmite şi calculaţi :

a) E(l); c) F(-1); e) E(-../2) + F(-2);

d) E(-J2); Q F(2~}
131. Demonstraţi egalităţile:
. 5 . 12 n
a) arcsm-+arcsm-=-; d) arcsin x + arccos x = n ;
13 13 2 2
1 l 2 n
b) tg(_!_arcsin 2._) = 0,2 ; e) arctg-+ arctg-+ arctg- =-;
2 13 3 4 9 4
l 4 3n
c) arcctg-+arcctg- = - ; f) 2arctgx + arcsin--3.; = n, Vx > 1.
9 5 4 l+x

132. Calculaţi:

. fi +arcsm
. ( arcsm
a) A =sm
2
. lJ ;
2
. 3
5
. 4
d) D = arcsm - + arcsm - ;
5

~}
1 13
b) B=cos( arctg l+arcsin e) E = arccos- -arccos-;
7 14

1 1 f) F = sin(arctg2).
c) C = arctg- + arctg- ;
2 3

1 2
133. Determinaţi numărul real r pentru care arctg-+ arctg- = arctg 3. (Lucrare scrisă
2 r
semestrială 2011.)

76
134. Determinaţi numărul real t pentru care arcsin t + arccos .!.. = 1! .
2 2

- . ca- numaru
135 . Arataţi - 1 rea1 w pentru care arcsm J2 = -1[ este
. w + arccos- . .
1raţ10na
1.
2 3

136. Determinaţi mulţimea K = { k e ZI arctg+ + arctgf = arctg 2}.

137. Calculaţi sin t +cost, ştiind că _!_ = arctg 2.


2

138. Dacă x = 2arctg _!_ , calculaţi 2 sin x - cos x.


3

• • ll]) 1 1[
139. Determmaţ1 xe i& pentru care arctg x + arctg- =- .
5 2

140. Arătaţi că, pentru orice me (0,1) , există te ( ; ,1!) astfel încât sint = m.

141. Se consideră te [O, 1) . Determinaţi numărul elementelor mulţimii


H={xe [0,21!)lsinx=t}.

142. Stabiliţi care este cel mai mare element al mulţimii S = {arcsin .!..,arcsin .!.,arcsin .!.}.
2 3 5

143. Determinaţi cel mai mare element al mulţimii T= {arctg 1, arctg 2, arctg 3}.

144. Determinaţi câte soluţii au în intervalul [O, 21!) fiecare dintre următoarele ecuaţii:
.
a) smx=- ·
.J3 .J3
d) cosx=- ·
2 ' 2 '
b) sinx = -1; e) COS X= 1;
.
c) smx=- ·
l
f) cosx=--.
J2
2' 2

77
145. Determinaţi câte soluţii au în intervalul [O, 21l") şi următoarele ecuaţii:
a) sin 2x = 1; d) tg x = 1;

b) cos 2x = -
J3 · e) tg 2x = -
J3 ·
2 ' 3 '
c)sin3x =O; f) sin2x =2 .

146. Rezolvaţi în intervalul [O, 2n) fiecare dintre următoarele ecuaţii:

Jl"J =J2
a) sin 2x +-
( -· d) cos ( x +-
Jl"J =-1 ;
4 2 ' 6 2
X
b) 2 sin_::._ l =O ; e) tgl = 1;
4
c) cos 3x = -1 ; f) tg 3x =1.
147. Rezolvaţi în mulţimea numerelor reale ecuaţiile următoare:
a) sin 2x =O; d) tg n x = 1;
b) sin 5x = 1; e) tg 2x = -1;
. Jl"X Jl"X
c) sm-=1· f) cos-=l.
3 ' 2

148. Rezolvaţi în mulţimea numerelor reale şi următoarele ecuaţii :


a) cos2x-sin2 x=l; d) sin2x =sin5x ;
b) lsinxl=l ; e) 3·tg 2 x =l ;
c) [sin x] = O , unde [a] înseamnă partea
f) sin(x + 1l") = sin(2x + 1l") .
întreagă a numărului real a; 3 3

149. Rezolvaţi în mulţimea numerelor reale aceste ecuaţii , ceva mai simple decât cele
anterioare:
2 d) cos x - sin 2 x = 1 ;
a) 2·cos x=5 · sinx-l;
2
b) 3-3 · sinx=cos x; e) 3 - 3 · cos x = 2 · sin 2 x ;
2
c) 4-2 · cos x=3J2 · sinx; f) 2 · cos x = 2 +sin 2 x.
150. Se consideră funcţiile Im :JR ~JR, Im (x) = (sin m) ·x + 1, unde m este un parametru real.
a) Determinaţi punctul de intersecţie al graficelor funcţiilor I" şi I".
-
2

b) Determinaţi m E [O, 21l") pentru care Im (1) = 2.


c) Determinaţi m E (O,~ J pentru care f,n ([O,2]) = [1, 2].

78
151. Se consideră funcţiile gm: IR-7 IR, g 111 (x) = ( cosm) · x -1, unde m este un parametru
real.
a) Determinaţi punctul de intersecţie al graficelor funcţiilor g 0 şi gJr.
b) Determinaţi mE [0, 2n) pentru care gm (2) =O.
c) Determinaţi m E [-n, Jr] pentru care gm ([O, 2]) = [-1, O].

152. Calculaţi câte funcţii bijective se pot defini pe A= {sin 1, sin 2, sin 3} cu valori în
B ={cos 2, cos 2, cos 3}.

Matematică de excelenţă

153. Demonstraţi următoarele egalităţi :

a) sin(arccosx)=~l-x 2 =cos(arcsin x), VxE [-1,1].

b) tg (arcsinx) = p , 1- x 2
Vx E (-1,1).

c) sin(arctg x)= Q' l+x


2
VxE IR.

d) tg(arcctg x) = _!_ , Vx E IR*.


X

e) arctgx=arcsin Q' l+x 2


VxE D.

~
f) arccos x = 2arccos'VT ' Vx E D.

154. Rezolvaţi următoarele ecuaţii (v-au lipsit?):


n d) arcsin x = arccos x ;
a) arccos( cos x) = - ;
4
2n e) sin(2arcsin x) = tg(2arctg x);
b) arctg(tgx) = - ;
3
c) arctg2x + arctg(l - x 2 ) = O; f) cos(3 arccos x) = 1 + cos(2 arccos x) .

_ d aca_ x E [n l3n] , atunci. arcsm


2,
- . ca,
155 . Arataţ1 . (sm
. x) = n - x .

79
156. Arătaţi că următoarele funcţii sunt bijective şi determinaţi inversele lor:
a) /:[3n,4n}-~[-l,l], /(x)=cosx.

b) 1:[0,;]~[-l,l], /(x)=cos2x.
c) g:[-:,:J~[-1,1], g(x)=sin2x.

d) g: (237r ,25Jr) ~IR, g(x)=tgx.

e) h:[-;,;]~[-2,2], h(x)=2sinx.

7
t) h :[:, ; ] ~ [-2,2], h(x) = sinx+.J3 · cosx.

157. Determinaţi perioada principală pentru fiecare dintre funcţiile

f: IR~ IR, /(x) = sin5x şi g : IR~ IR, g(x) =cos~ .


3

1 1
158. Demonstraţi că Ln arctg Jr
2 = - - arctg--, pentru orice număr natural
k=I 1+ k + k 4 n+1
nenul n.

159. Rezolvaţi acum în [O, 2n) fiecare dintre următoarele ecuaţii, puţin mai dificile (sau
poate că nu... atât trebuie poate să vă spunem: astfel de probleme primeau la
admiterea în facultate părinţii voştri şi, culmea!: majoritatea celor care învăţau şi se
pregăteau CONTINUU le rezolvau cu succes, sub presiunea timpului şi a aşteptărilor
din diverse direcţii ... ):
a) sinx+.J3 · cosx=2; d) sinnx+cosnx=l;
b) sin x + 3 cos x = 3 ; e) sin x + cos x + sin x · cos x = 1 ;
c) 3 sin x + cos x = -1 ; . 4 4 .
t) sm x + cos x = sm x · cos x .

160. Rezolvaţi în mulţimea numerelor reale următoarele ecuaţii (subiecte date la admite-
rile la facultate ale părinţilor sau chiar bunicilor voştri!!!):
a) 3cosx=2sin2x; d) sin2x+cos2x=sinx+cosx;
b) sin(ncos x) = cos(nsin x) ; e) [sin x ] = [ tgx];
smx . 3 x · cos 3x +cos 3 x · sm
. 3
c) ctg x+ =2; t) sm x = -3 .
1 +cosx 8

80
161. Rezolvaţi noi ecuaţii (de fapt, toate sunt vechi, au fost subiecte de admitere la
diverse facultăţi, unele chiar exagerat de dificile, având în vedere că în urmă cu vreo
40 de ani au fost subiecte la OIM? ... altele au fost subiecte cu care s-au confruntat
profesorii şi părinţii voştri în examene!! !„ . succes!):

a) sin4x+3sin2x=O; d) sin2x+2sinx=sin~;
2
b) 2 sin 2 x + sin 2x = O; e) 3sin 3 x+cos 3 x=2sinx+cosx;
c) cos x + cos 2x - cos 3x = 1 ; f) cosn x-sinn x=l, nE N*.

162. Acelaşi enunţ (aceeaşi remarcă, adică nu sunt chiar uşoare pentru cei care nu posedă
tehnici de muncă individuală în domeniu; îndemn: efort, muncă. „ dacă vrei să ajungi
ceva în viaţă, luptă!):
a) cos2x-13sinx-7=0; d) sin3x-cos2x-sinx =O;
b) .J1 +sin2x -.Jl-sin2x = 2sinx, XE [-n,n]; e) (sinx+ cosx).J2 = tg x+ ctg x;
2
c) sin x+sinx·cosx=2 · cos x; 2
f) 2cos 6 x-2sin 6 x=sin4x.

163. Discutaţi şi rezolvaţi ecuaţia (2m -1) ·cos 2x -3 cosx + m - 2 =O, în funcţie de
valorile parametrului real m.

164. Stabiliţi, în funcţie de valorile parametrului real m, numărul soluţiilor ecuaţiei


2 2 2
m ·sin 3x=sin x, mE (O,+oo).

165. Arătaţi că, pentru orice m E ffi. \ {l}, imaginile pe cercul trigonometric ale soluţiilor

ecuaţ1e1
. . cos-
x cos-+
3x m · sm
. -x sm- ~ fu n·1e unm. trmng
. 3x = cos x sunt var . h'i ec h'l 1
i atera .
2 2 2 2

166. Determinaţi valorile parametrului real m pentru care ecuaţia

(1 + m) ·sin x + cos x = 1 + m are trei soluţii distincte în intervalul [O, Jr].


2

167. Există funcţiibijective definite pe mulţimea punctelor unei drepte cu valori în


mulţimea punctelor unui segment deschis?

168. Există funcţii bijective f :ffi. __, ffi.


cu proprietatea că :
f(sinx) + f(cosx) = 1, 'v'xE ffi.?

169. Stabiliţi câte soluţii reale are ecuaţia 1+21+x = sinx.

170. Două funcţii f, g : A __, A se numesc similare dacă există o bijecţie h : A __, A astfel
încât J oh=hog.

81
a) Arătaţi că funcţiile f,g: JR~ JR,f(x) = 2x-l,g(x) = 2x-2 sunt similare.
b) Arătaţi că funcţiile f,g: JR~ JR,j(x) = x 2 ,g(x) = x 2 + 2x sunt similare.

c) Studiaţi dacă funcţiile f,g: A~ A,f(x) = sinx,g(x) = cosx, unde A= [- ~, ~]


sunt similare.

3.5. Probleme de matematică aplicată

2l(A) În centrul curţii Napoleon a muzeului Luvru din Paris a fost construită o piramidă
patrulateră regulată din sticlă şi oţel. Latura bazei piramidei are aproximativ 35 m,
iar înălţimea piramidei este aproximativ egală cu 21 m. Măsura unghiului format
de apotema piramidei cu planul bazei este aproximativ egală cu:
A. 38°; B. 41°; C. 45°; D. 51 °.

22(A) Piramida Soarelui din Teotihuacan (Mexic) este o construcţie impresionantă, de


forma unei piramide patrulatere regulate cu muchia bazei de aproximativ 225 m şi
înălţimea de 65 m. Unghiul făcut de apotema piramidei cu planul bazei are măsura
egală cu:
26 51 29 45
A. arctg-; B. arctg-; C. arctg-; D. arctg-.
45 90 45 26

23(A) Cel mai lung pod din piatră construit în Imperiul Roman, până în anul 105, a fost
Podul lui Traian, ridicat în apropierea castrului Drobeta, după planurile arhitectului
Apolodor din Damasc. După aproape 1800 de ani, cel mai lung pod din Europa a
fost inaugurat la Cernavodă, aşadar tot pe teritoriul ţării noastre, proiectat de
inginerul român Anghel Saligny; acest pod are o lungime aproximativ de 3,6 ori
mai mare decât cea a podului roman. Dacă Podul lui Traian avea lungimea de
1135 m, iar lungimea podului de la Cernavodă este egală cu L metri, atunci cel mai
mare număr natural n pentru care 2n < L este:
A. 9; B. 10; C. 11; D. 12.

24(A) Smaranda alege un număr natural a, ştiind că apoi Nicu alege la întâmplare un
număr real strict pozitiv x. Dacă A=10-log 2 (x 2 ) sau B=log 2 (16x) este cel
puţin egal cu a, atunci Nicu îi va face Smarandei un cadou în valoare de 3° lei.
Ce număr trebuie să aleagă Smaranda pentru a primi, evident, un cadou cât mai
valoros?

82
25(A) Pe un plan înclinat se află un corp cu greutatea G. Asupra corpului mai acţionează

alte două forţe, ca în figura de mai jos, cu IFi I= IF2 I= G~ . Determinaţi măsura
unghiului a făcut de planul înclinat cu orizontala, ştiind că acest corp se află în
echilibru.

F1

26(A) Calculaţi, cu aproximaţie, pe ce paralelă a Pământului trebuie să se deplaseze un


avion cu viteza constantă de 400 km/h, pentru ca pilotul să vadă Soarele răsărind
de două ori în 12 ore? (Sugerăm folosirea unui calculator ştiinţific.)
Nord

27(A) Două mobile, reprezentate prin punctele A şi B, se deplasează pe o aceeaşi dreaptă


Ox, elongaţiile lor la momentul t > O fiind date prin relaţiile x A =a · cos OJt ,

respectiv xs =a· cos(OJt unde w= ____!!___rad . Calculaţi la ce moment,


+Jr),
3 3600 s
exprimat în ore şi minute, distanţa dintre cele două mobile (exprimată în valoare
absolută) este maximă, ştiind că aceasta se întâmplă după o oră.

83
28(A) Un observator de la sol vede apropiindu-se un avion pe care însă nu îl aude.
Avionul trece de observator, îndepărtându-se; acesta din urmă aude zgomotul
avionului abia în momentul în care vede avionul într-o direcţie ce formează cu
orizontala un unghi de măsură a. Determinaţi măsura acestui unghi, ştiind că avio-
nul zboară pe o traiectorie orizontală, rectilinie, cu viteza de 2448 km/h, iar viteza
sunetului este aproximativ egală cu 340 m/s.

AVION

29(A) O bobină dreptunghiulară se roteşte cu 120 rot/min într-un câmp magnetic uniform
cu inducţia B = 0,8T; dacă bobina are 25 de spire, iar suprafaţa unei spire are aria
egală cu 4 cm , calculaţi tensiunea electromotoare indusă şi timpul după care
2

aceasta este maximă.

30(A) Intensitatea curentului pentru un circuit are expresia instantanee i =2,5·.fi. ·sin( 01-~J.
Determinaţi momentul în care curentul are valoarea maximă, ştiind că frecvenţa
este 50 Hz.

31(A) La prelucrarea prin aşchiere a unui cilindru metalic se foloseşte, în prima fază, un
cuţit normal de strung, care formează cu piesa două unghiuri: un unghi de atac
principal, cu măsura egală cu p şi un unghi de atac secundar, cu măsura egală cu s.
Prelucrarea nu este perfectă, astfel că după această primă operaţie rămân unele
neregularităţi pe suprafaţa piesei, care au înălţimea maximă H; aceasta se calculea-
a
ză folosind formula: H = , unde a reprezintă avansul de lucru (spaţiul
ctgp + ctg s
parcurs de cuţit pe generatoarea piesei). Calculaţi, cu aproximaţie , măsura unghiu-

lui de atac principal în cazul în care s = .!!_, a =O, 4 mm/rot, iar înălţimea maximă a
12
neregularităţilor este H = 0,085 mm . (Folosiţi eventual următoarele valori aproxi-
mative: sinl5° = 0,259 şi cosl5° = 0,966 .)
A. 45°; B. 60°; C. 75°; D. 120°.

32(A) Pentru prelucrarea pe strung a unei găuri în axa unei piese turnate se poate folosi o
schemă de bazare pe un dispozitiv cu o prismă fixă. Dacă, din turnare, diametrul

84
exterior pe care se bazazează piesa este D = 1,8 mm, iar excentricitatea care rezultă
(diferenţa dintre axa de simetrie a diametrelor interior, respectiv exterior) este
D
e:::: 1, 3 mm , determinaţi măsura aproximativă a unghiului a ştiind că e =- - -
. a
2 sm -
2
A. 45°; B. 60°; C. 75°; D. 90°.

33(A) La prelucrarea între vârfuri a unei piese metalice se foloseşte un vârf de centrare fix;
se execută diametrul exterior al găurii de centrare cu o abatere W = 0,15 mm şi, în
funcţie de unghiul a de atac principal al burghiului, se obţine o eroare e de ba-
zare. Calculaţi măsura unghiului a în cazul în care B =O, 13 mm, ştiind că
w
B=--).
2·tga
A. 15°; B. 30°; C. 45°; D. 60°.

34(A) Pentru a determina reglajul unui strung normal la prelucrarea unei piese tronconice
a cărui secţiune transversală este cea din figura de mai jos, trebuie calculat unghiul
de înclinare a . Dacă AB=185mm, CD=104mm, iar h=d(C,AB)=150mm
(aşadar ABCD este un trapez isoscel!), atunci măsura unghiului de înclinare este
egală cu:
A. 15°; B. 30°; C. 45°; D. 60°.
D c

35(A) La instalarea paratrăznetelor se foloseşte o priză de pământ formată dintr-o ţeavă


de oţel; calculul rezistenţei acestei prize se face cu formula

R =_!!_ · (ln~+_!._ln + ),
41 1
2nl d 2 4t-l
unde R este rezistenţa prizei (în ohmi), p este rezistivitatea solului, t este distanţa
de la centrul prizei până la suprafaţa solului (în cm), l este lungimea ţevii (în cm),
iar d diametrul ţevii (exprimat tot în cm). Calculaţi, cu aproximaţie, diametrul d al
ţevii în cazul în care I= 200,t = 60,R =15, 70 şi p = 400 (rezistivitatea unui tip de
beton) (se poate folosi, ba chiar credem că e indicat, un calculator ştiinţific).

85
36(A) Un muncitor trebuie să deplaseze o piesă de bronz pe o placă de fontă aşezată pe
un plan orizontal, cu ajutorul unei forţe F, greutatea piesei fiind G =100 kg, iar
coeficientul de frecare dintre bronz şi fontă µ = O, 2 . Determinaţi măsura unghiului
a dintre direcţia forţei F şi planul orizontal, astfel încât forţa F necesară deplasării
să fie minimă.

37(A) Sistemul bielă-manivelă transformă mişcarea rectilinie alternativă a pistonului


într-o mişcare circulară continuă a roţii motoare. Poziţiile M 0 şi M 1 se numesc
„puncte moarte" şi corespund poziţiilor C0 şi C1 ale capului de cruce. Punctul C
descrie în mod alternativ segmentul [ C0 C1], în timp ce punctul M descrie un cerc.

M1

C1 c Co

Pentru a determina poziţia punctului C pentru care viteza sa este maximă, notând
cu k = !__, se ajunge la condiţia 2k · cos 2 a+ cos a - k =O . Determinaţi valoarea
L
aproximativă a unghiului a în cazul în care k =_!_ .
4

38(A) Creşterea numerică a unor populaţii biologice (bacteriene, microbiene etc.) se


modelează matematic, în ipoteza unor disponibilităţi nelimitate de substanţe
nutritive şi a unor posibilităţi nelimitate de evacuare din mediul de cultură, după o
lege exprimată succint astfel: x =x 0
· ekt , unde x reprezintă biomasa culturii (sau
86
cardinalul populaţiei) la momentul t, x 0 este cardinalul iniţial din cultură, iar k este
o constantă pozitivă care depinde de mediu şi de te miri ce factori. Acum, dacă
avem iniţial 2 bacterii într-un vas de cultură cu x 0 = 2 (bacterii) şi k = 2, după câte
ore vom avea în vasul de cultură cel puţin 2000 de bacterii?

39(A) Andra şi Silvana joacă un joc, iar Alex este arbitru. Arbitrul alege un număr real x,
apoi Andra alege numărul a= sin x, iar Silvana numărul s = 1 + cos 2 x. Câştigă
jocul cea care a ales cel mai mare număr. Determinaţi cel mai mic număr real pe
care trebuie să îl aleagă Alex astfel încât să câştige Andra.

40(A) În 1855, J.A. Lissajous a inventat o metodă optică simplă pentru studiul vibraţiilor
compuse; presupunând că fiecare vibraţie este o mişcare armonică simplă
reprezentată printr-o undă sinusoidală, de amplitudini a, respectiv b, cu frecvenţele
unghiulare mi , respectiv O);_ , cu fazele <A şi <h , iar t timpul, atunci avem:
x = a sin (mit + <A ) , y = b sin (O);_ t + <h ) (*) . Pe măsură ce trece timpul, punctul
P(x,y) trasează o curbă a cărei ecuaţii se obţine din (*) prin eliminarea
parametrilor. Determinaţi ecuaţia acestei curbe în cazul mai simplu în care
. l[
mi = O);_ = {J) ŞI </>i - f =- .
2

3.6. Teste de evaluare


A. (2 ore/săptămână)

(20p) 1) Rezolvaţi în mulţimea numerelor reale ecuaţia .Jx + 2 = x.


(20p) 2) Determinaţi mulţimile:

A= { xE lRl4x =2x+l} şi B={xE (O,+oo)llog 2 (x-1)=2}.

(20p) 3) Arătaţi că funcţia f: lR -7lR, f(x)=x 2 -6x+5 nu este injectivă ş1 mc1


surjectivă .

(20p) 4) Rezolvaţi în mulţimea numerelor reale ecuaţia lg 2 x + lgx = 2.

(lOp) 5) Determinaţi mulţimea C = {x E JR I ~2 - x = 2} .

Notă• Timpul de lucru: 50 de minute.


• Se acordă din oficiu 1 Opuncte.

87
B. (3 ore/săptămână)

(20p) 1) Rezolvaţi în mulţimea numerelor reale ecuaţia 3 + .J3 - x = 2x .


(20p) 2) Determinaţi mulţimile:

A ={xE IR I 3 · 4x -2x+2 = 4} şi B ={xE (0,-too) J log x(4-x) =1}.

2x+l, X::; 1
(20p) 3) Se consideră funcţiile f , g: 'll -7 'll, f( x ) = 2x + 1 , g(x) = .
{ 5- x, X > 1
Arătaţi că f nu este surjectivă, iar g nu este injectivă.

(20p) 4) Calculati sin( arccos ~ +arcsin(-~)) .


(1 Op) 5) Determinaţi mulţimea C ={x E [O, 2JC) Isin 2x =3 cos x} .

Notă• Timpul de lucru: 50 de minute.


• Se acordă din oficiu I Opuncte.

C. (4 ore/săptămână)

(20p) 1) Rezolvaţi în mulţimea numerelor reale ecuaţia x 2 - 2x + 8 = 4 · ~ x 2 - 2x + 4 .

2x -J, X <l
(20p) 2) Se consideră funcţia f: ffi. -7 IR,f(x ) = .
{ log (l+ x), x 2".1
2
a) Arătaţi că feste bijectivă.
b) Dacă g este inversa funcţiei/, calculaţi g(3).
c) Rezolvaţi ecuaţia f(x) =5-x.
d) Determinaţi numerele întregi n pentru care f(n)::; log 4 (1 + n).

(lOp) 3) Calculaţi arccos _!_ _ arccos ~ .


7 14
(20p) 4) Determinaţi mulţimea H ={ xE ffi. I2cos 2x + 5sin x =5}.
(20p) 5) Rezolvaţi în mulţimea numerelor reale ecuaţia v; + :?./2 - x = 2 .
Notă • Timpul de lucru: 50 de minute.
• Se acordă din oficiu I Opuncte.
88
D. (4 ore/săptămână)

(20p) 1) Rezolvaţi în mulţimea numerelor reale ecuaţia .J x + 2 + .J3 - x = 3 .


(20p) 2) Pentru orice x,yE JR notăm x o y = x + y-1.
a) Arătaţi că există eE JR astfel încât e o x = x, VxE R
b) Rezolvaţi ecuaţia iJ+x o 4x = 7.
c) Rezolvaţi ecuaţia (1og 2 x) o (1og 4 x) = 5.
d) Arătaţi că există o funcţie bijectivă f: Z --7 Z care verifică egalitatea
f(x 0 y)=f(x)+J(y)+2, Vx,yEZ.

~ l~
(20p)
. . numaru
3) D etermmaţ1 mtreg k pentru care arctg-
1 + arctg-1 = arctg-
1.
7 3 k

(20p) 4) Determinaţi mulţimea H = { x E [O, 2n) I sin 4x =cos 2x} .

(top) 5) Rezolvaţi în mulţimea numerelor reale ecuaţia $ + .J; = 2 .

Notă • Timpul de lucru: 50 de minute.


• Se acordă din oficiu 1 Opuncte.

89
CAPITOLUL IV. METODE DE NUMĂRARE

4.1. Inducţie matematică, probleme simple de numărare

Breviar teoretic

• Principiul inducţiei matematice


Pentru un predicat P(n), n ~ m, n E N şi m E N fixat, avem:
- dacă P(m) este adevărată şi pentru orice k ~ m, P(k) --7P(k+1) este adevărată,
atunci propoziţia Vn ~ m, P(n) este adevărată.

• Regula produsului. Dacă obiectele A1, A2 , .. . ,A11 pot fi alese, în mod independent,
în k1'k2 , ... ,respectiv k11 moduri, atunci ansamblul ordonat (A1>A2 , ... ,A11 )poate fi
format în k1 • k2 · . .. · k11 moduri.
• În cazul în care card (A) =m , card ( B) = n, m, n E N* , numărul funcţiilor ce se pot

defini pe A cu valori în B este egal cu n 111 •


• Numărul submulţimilor unei mulţimi cu nE N elemente este egal cu 211 •
• Prin convenţie, O! =1 şi, pentru orice n E N* , se notează n ! = 1· 2 · 3 · ... · n (se citeşte
n factorial).

Exerciţii şi probleme de consolidare

1. Folosind metoda inducţiei matematice, demonstraţi următoarele egalităţi :


2
a) 1+3+5 + ... +(2n-1) = n , VnE N*;
b) 1+2+3+ ... +2n=n(2n+l),VnE N*;
2 2 2 2 _ n(n + 1)(2n + 1) \-I ~1 * ·
c) 1 + 2 + 3 + ... +n- ,vnE1'l,
6
1 1 1 _ n *·
d) - + - + ... + ---,VnE N,
1· 2 2 · 3 n(n + 1) n + 1

e) -1+ -1+ ... + 1 _ n


---,VnE N*·,
l ·3 3·5 (2n -1)(2n + 1) 2n + 1
f) 1+2 2 +2 3 + .. . +2 11 =2 11+1 -1,VnE N.

90
2. Calculaţi sumele următoare :
1 1 1
a) S1 = - + - + .... + - - ; d) S4 =1 ·2+2·3+ ... +2010-2011;
l · 4 4. 7 88. 91
b) S2 =1+3+5+ ... +2011; e) S5 =1·1!+2·2!+ ... +20·20!;
c) S3 =1+5+9+ .. . +317 ; f) s6 =1+3+32 + ... +32011_

3. Demonstraţi că numărul diagonalelor unui poligon convex cu n ~ 4 laturi este egal cu


n(n -3)
2

4. Arătaţi că :

a) 6 11 + 20n -1 este multiplu de 25 , '\ln E N;


b) l0 11 +18n-28sedividecu27, VnEN;
c) 4 11 +15n+8 se divide cu 9, VnE N;
d) 911 +1 -8n+7 se divide cu 16, VnE N;
e) mulţimea { n E N I 211 -1 se divide cu 7} este infinită;
f) pentru orice n E N, numărul 211 + 1 nu se divide cu 7 .

5. Studiaţi care dintre următoarele inegalităţi sunt adevărate:


a) 2 ~n , VnE N, n~4;
11 2
c) 3 -2 11 ~4n, VnE N,n ~3 ;
11

b) n ~ log 2 n, VnE N*; d) 4 11 -2 11 ~60n, VnE N,n ~ 4.

6. Determinaţi termenul general al şirurilor definite în cele ce urmează:

7. Scriem numerele naturale impare consecutive sub forma următorului tabel, în care
linia n conţine n numere:
1
3 5
7 9 11
13 15 17 19

91
a) Care este primul şi care este ultimul element al liniei n?
b) Calculaţi suma elementelor aflate pe primele n linii.

8. Se consideră şirul: 1,4, 10, 19,31, ....


a) Care este al 50-lea termen al şirului?
b) Calculaţi suma primilor 50 de termeni ai şirului.

9. Calculaţi suma primilor 50 de termeni ai şirului: 2, 7, 12, 17, 22, . .. .

10. Calculaţi câte numere de 4 cifre încep şi se termină cu o cifră număr par.

11. Calculaţi câte numere de 4 cifre au toate cifrele distincte.

12. Calculaţi câte submulţimi are o mulţime cu n elemente, n E N*.

13. Câte numere de 4 cifre nu conţin cifrele 1, 2 şi 3?

14. Calculaţi câte numere de 5 cifre au proprietatea că suma dintre prima şi ultima cifră a
unui astfel de număr este egală cu 5.

15. Câte numere de 4 cifre există cu cel puţin o cifră egală cu 4?

16. Câte numere de 7 cifre au toate cifrele numere pare?

17. Câte numere de 6 cifre încep şi se termină cu cifra 6?

18. Câte numere de 4 cifre sunt divizibile cu 5?

19. Câte dintre elementele mulţimii { 1, 2, 3, ... , 100} sunt divizibile cu 6?

20. Câte tablouri de forma (: ~) se pot forma, dacă a, b, c, d E {O, 1, 2}?

21. Câte funcţii/: {a, b} --7 {3, 4, 5} se pot defini? Câte dintre acestea sunt bijective?

22. Câte funcţii bijectiveg: {1, 3, 5} --7 {2, 4, 6} există?

23. Câte funcţii inversabile h: {O, 4, 6, 8} --7 {l, 3, 5, 7} există?

24. Câte ecuaţii de gradul al doilea există având coeficienţii din mulţimea {O, 1, 2, 3}?
Câte dintre acestea au soluţii reale distincte?

25. Câte numere de 4 cifre, mai mari decât 2011, se pot forma cu cifrele O, 1, 2, 3?
92
26. Câţi multipli de 3 există între 1012 şi 2012?

27. Determinaţi numărul elementelor fiecăreia dintre următoarele mulţimi:


a) A={nE Z/log 4 n<5}. d) D={nE N,n<l0/10<n!<2011}.
b) B={nEZ/log 3 (l+n 2 )<4} . e) E={nE N,l<n<l2/2n <2011}.
c) C = {n E N, n < 1OI sin n > O}. f) F = {n E N, n < 7 I cos n > O}.

28. Cei 30 de elevi ai unei clase au schimbat între ei fotografii, astfel încât fiecare să
aibă fotografiile celorlaţi. Câte fotografii au schimbat elevii în total?

29. Câte numere de două cifre se divid cu 2 sau cu 3, dar nu se divid cu 6?

30. Determinaţi numărul maxim de drepte ce se pot obţine unind câte două puncte
dintr-o mulţime formată din 8 puncte. Dar dacă 4 dintre cele 8 puncte sunt coliniare,
câte drepte se pot forma?

31. Pe fiecare dintre laturile unui triunghi se consideră câte trei puncte distincte, diferite
de vârfuri. Câte triunghiuri se pot forma cu cele 9 puncte?

32. În reperul xOy se consideră punctele An(n,3n),Bn(n,2n),nE {1,2,3}. Câte drepte se


pot forma cu elementele mulţimii { A1 , A2 , A3 , B1 , B 2 , B3 } ?

33. Se consideră în plan 1O puncte distincte care determină exact 43 de drepte diferite.
Câte dintre cele 1O puncte sunt coliniare?

34. Doi elevi urmează să primească, împreună, 6 cărţi. În câte feluri se poate face
împărţirea cărţilor?

35. Câte mulţimi X verifică egalitatea { 1, 2} u X= { 1, 2, 3, 4}?

36. Stabiliţi câte soluţii în mulţimea numerelor întregi are inecuaţia lxl + IYI < 16 .
37. Un test-grilă conţine 12 întrebări, fiecare având câte 5 variante de răspunsuri posi-
bile, unul singur fiind corect. În câte feluri poate fi alcătuită grila de răspuns?

38. Câte numere de 5 cifre se pot forma cu cifrele O, 1, 2, 3, 4 astfel încât cifra sutelor să
fie 3?

39. Câte submulţimi ale mulţimii {l, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8} au suma elementelor egală cu 8?

40. În câte feluri poate fi plătită suma de 100 lei cu bancnote de 5 lei şi de 1 leu?

93
41. În câte moduri poate fi scris numărul 27 ca diferenţă a două numere naturale de câte
două cifre?

42. Calculaţi câte perechi (m , n) de numere naturale verifică egalitatea m · n = 4500.

~
43. Diana vrea să coloreze reţeaua de pătrate alăturată (3 linii şi 3 coloane)
folosind culorile alb şi violet. Câte configuraţii poate obţine?

44. Seiful unei bănci are un dispozitiv de deschidere format din 15 taste. Primele 9
reprezintă cifrele 1, 2, .. „ 9, iar celelalte reprezintă literele A, B, .. . , F. Pentru a
deschide seiful se formează un cod care cuprinde un număr de 4 cifre diferite şi o
literă.
a) Câte posibilităţi de a forma codul de deschidere există?
b) Câte posibilităţi de a forma codul există, dacă am aflat că trebuie introdusă litera C?

45. O mulţime de două numere naturale se numeşte mulţime pară dacă suma ele-
mentelor sale este un număr par. Se notează S„ = { 1, 2, 3, „ 2n}, n E N*.

a) Determinaţi câte submulţimi pare are mulţimea S5 .


b) Determinaţi cel mai mic număr natural n pentru care S„ are cel puţin 2011
submulţimi pare.

46. Se consideră în plan o mulţime M formată din 6 puncte. Notăm cu n(M) numărul
dreptelor ce trec prin cel puţin câte 2 puncte ale mulţimii M.
a) Verificaţi că n(M) 21.
b) Arătaţi că n(M) ~ 15.
c) Găsiţi o mulţime S formată din 6 puncte din plan pentru care n(S) = 15.
d) Arătaţi că n(M) * 14.
e) Găsiţi o mulţime T formată din 6 puncte din plan pentru care n(T) = 1.
*
f) Dacă E este o mulţime din plan formată din 6 puncte şi n(E) 1, arătaţi că n(E) 2 6.

47. Se consideră un hexagon convex.


a) Care este numărul de drepte ce trec prin câte două vârfuri ale hexagonului?
b) Aflaţi numărul de diagonale ale hexagonului.
c) Calculaţi suma unghiurilor hexagonului.
d) Calculaţi media aritmetică a unghiurilor hexagonului.
e) Câte triunghiuri care să aibă toate vârfurile printre cele ale hexagonului există?
f) Câte patrulatere care să aibă toate vârfurile printre cele ale hexagonului există?

94
Matematică de excelenţă

48. Demonstraţi fiecare dintre următoarele inegalităţi:

a) 3 ~n+2 , VnE N,n~l;


11

b) J;;<l+ ~+ ~+ ... + },;<2.J;;,VnEN,n~2;


1 3 211 -1 1
.J2,;+i ' VnE
c)
24 . „„.~< N,n ~ 1;

d) _l_+--+ „.+- >Q, VnE N,n~2;


1 1
n+l n+2 2n 24
1 1 1 2n-1
e) -+-+„.+-<-- , VnE N,n~4;
1! 2! n! n
4 11
(2n )!
f) - - < - - , \::/nEN,n~2.
n+l (n!)2

49. Demonstraţi că 1-_!_+.!.. _ _!_+„ .+ -1- - -1- = -1- + -1-+ ... +-1-,VnE N*.
2 3 4 2n - 1 2n n +1 n+2 2n

50. a) Arătaţi că: (x- l)(y-1) = xy- x - y + 1, \::/x,y E JR;


b) Arătaţi că, pentru orice a, b E JR, cu a~ 1 ~ b, este adevărată inegalitatea:
a+ b ~ 1 + ab .
c)Arătaţică,dacă u,tElR+ , u·t=l, atunciu+t~2.

d) Arătaţi că, dacă x1, x2„. „ x 11 E (O, oo), x1x2 "„ · x 11 = 1, atunci există
. ) . E {1 , 2 „. „ n} , l. .....
l, . < 1<
-r- ) , CU Xi - - X j .„

e) Arătaţi
prin inducţie matematică:
VnE N* şi Vx1,x2„„,X11 E (O,oo) cu x1 ·x2 „.„x11 =1 ~ x 1 +x2 +„ .+x11 ~n.
_ . - \-I XI + X2 + "· + Xn nf
f) Arataţ1 ca: v x1 ,x2 „.„x11 >O~ ~ ~x1 · x2 „„ · x 11 •
n

51. Calculaţi câte numere naturale mai mici decât 2401 sunt relativ prime cu 2401?

52. În câte moduri distincte poate fi descompus numărul 15400 în produs de factori
primi între ei?

53. Trei oameni au scris fiecare câte o sută de cuvinte diferite. Ulterior, confruntând
listele, s-au şters cuvintele care s-au găsit pe cel puţin două liste; după această
operaţie, unul a rămas cu 45 de cuvinte, altul cu 68, iar al treilea cu 54 de cuvinte.
Arătaţi că cel puţin un cuvânt a fost scris de toţi trei.

95
54. Se spune că o mulţime nevidă şi finită de numere naturale distincte şi nenule este
interesantă dacă orice submulţime nevidă a sa are media aritmetică a elementelor
număr natural.
a) Verificaţi că mulţimea A= {2, 4, 6} este interesantă.
b) Găsiţi o mulţime interesantă care are 4 elemente.
c) Găsiţi o mulţime de 5 elemente care nu este interesantă .
d) Arătaţi că nu există o mulţime interesantă cu 4 elemente care conţine mulţimea {2, 4, 6}.
e) Găsiţi o mulţime interesantă cu 2006 elemente.

4.2. Elemente de combinatorică

Breviar teoretic

• Numărul permutărilor unei mulţimi cu n E N* elemente (sau numărul permutărilor de


grad n) este egal cu Pn = n!.
• Numărul submulţimilor ordonate de câte k elemente ale unei mulţimi cu n elemente
(aceste submulţimi se numesc aranjamente de n luate câte k) este egal cu:
A~=n(n-l)(n-2) ...(n-k+l)= n! , O~k~n .
(n-k)!
• Numărul submulţimilor de câte k elemente ale unei mulţimi cu n elemente (aceste
submulţimi se numesc combinări de n luate câte k) este egal cu:
Ak n.' O-< k <
Cnk = _n = ' _n .
Pk k!(n-k)!
•Formula combinărilor complementare: C~ = c~-k .
•Formula de recurenţă (sau de descompunere) a combinărilor :
Cnk = ckn-l + ck-1
n-l (Pascal).

Exerciţii şi probleme de consolidare

55. Simplificaţi fracţiile:

a) 6!. b) 5!. 2!·7! (n-2)! > · e) 3!+ 6! . f) 7!+ 8!.


c) . d) ,n_ 2 '
4!' 7! ' 3!· 5! ' n! 5! ' 6!

56. Rezolvaţi ecuaţiile:

a) (n+ 3)! =30; b) 3·n! _1 c) (2n+l)! =42;


(n+l)! (n+2)! 4' (2n-1)!
d) n!+(n+l)! _ 8 e) (3n+l)! =42; f) 3 · (3n)! =2-.
(n+l)! 7' (3n-1)! (3n + 1)! 13

96
57. Simplificaţi fracţiile :
5 6 (n+l)!+(n-1)! >l·
a) An +An
4
> 6-'
,n_ d) 2 , n_ ,
An n +n
2 3 C 2 +C 3
b) Cn +Cn
4
>4·,
,n_ e) n+I n+I n > 2·
2 ' - '
cn cn
2 3
f) (2n)!+ (2n + 1)! ,n ~ 1.
c) An +An
3 ,n >
_ 3·' (2n -1)!+ (2n)!
An

58. Câte numere de două cifre distincte se pot forma cu cifrele 1, 3, 5, 7, 9?

59. Câte submulţimi are mulţimea {a, b, c, d, e}?

60. Câte submulţimi cu cel puţin 3 elemente are mulţimea { 4, 5, 6, 7, 8}?

61. Câte submulţimi cu un număr impar de elemente are mulţimea {2, 4, 6, 8, 10, 12}?

62. În câte feluri pot fi ordonate 5 cărţi diferite pe un raft al unei biblioteci?

63. În câte feluri poate fi format un şir indian din 6 elevi?

64. Cristina i-a scris lui Alex, de la mare, în fiecare zi a săptămânii, câte o scrisoare. În
câte feluri poate să-i pună scrisorile în 7 plicuri de culori diferite?

65. Care număr este mai mare: Cf0 sau Cf1 ?

66. Care este cel mai mare element al mulţimii {c? , ci, cj} ?
67. Câte submulţimi cu două elemente are mulţimea {a,m,i,c}?

68. Câte submulţimi cu 3 elemente are mulţimea {a,l,i,n}?

69. Se numeşte prieten orice submulţime cu trei elemente a unei mulţimi finite. Câţi
prieteni are fiecare dintre mulţimile următoare :
X ={ A,L , E ,X}, Y ={ A, R , M,I ,N} , Z ={B,O ,G ,D , A , N}?

70. Comparaţi, în fiecare dintre următoarele cazuri, numerele indicate:


a) a =c?o şi b=cg; c) a =Cfoo şi b=cfJo ; e) X =Al' y = Ai;
b) a =c~ şi b = cg; d) x = AJ, y = At; f) x = Af, y =el.

97
71. Rezolvaţi următoarele ecuaţii :
2 I I 2 3
a) e 11 +e11 =10; d) e 11 +2·e11 +e11 =10;
b) e76 + e75 = e6 11 ;
e) 3·e111 -2.e112 +e113 =4;
lO -elO e9 . t) e,~ = e,~.
c) e 17 - 11 + 11'

72. Rezolvaţi şi următoarele ecuaţii:

a) 4 . e,;-3.e~ =12; d) e2n+l = 5,


172 •

3n-1
b) 3. e; - 2 . e,; - e~ = 9; e)e 211+1 = 3;
3 2 I 2 4
c) e 11 +3 · e 11 -e11 =7; t) en = en .

73. Determinaţi-l pe m în fiecare dintre cazurile următoare :


2 2
a) e3m
l+m 2 _ .
- e2m+I'
m
d) e3m + e4m = l lm 2 -1;
m

b) eim =15; e) I e,~1 = 511;


k=1
2
c) el+m - em+2 . 2m e4m
e3m
2m+3 - 2m+3' t) = 3m ·
74. Rezolvaţi ecuaţiile:
4
a) AX6 -24 ·x·eX4 =ll·AX' 2 2 2 2
· d) Ax. ex+l + Âx+1. ex = 240;
b) A; + 2 · A;+l =30; e) 16 · e~+ 4 = 57 · A;;
3x-2 A3 I 2
t) ex+ 2. ex + 3 . ex+I = 13 .
2
C) e 3x+3 = 4 · 3x+2;

75. Rezolvaţi următoarele sisteme de ecuaţii:

a)
8 · AY = Ay+I
X X , d) {3 "
-7
v+2 - . e x+l
. e y+I Y
.
{ s. e Y = 5. e y+i ' e y+l = 2. e Y+1 '
X X x+l x

A: : A:-1=10
b) .
{ e XY ·ey-1
' X
=23 ,
e y+1 eY
c) ___!±1_ = ___!±!._ =
4 4
s.e x+l'
y- 1 • y -ey+1 -e2
t) e x+l - x+2 - x+l ·

76. Rezolvaţi inecuaţiile:

a) A;+!::; 12; d) e;+1 +e; ::;9;


b) eix ::;6; e) e;+2-e;::;100;
c) e;+l +e; ::;9; t) ejx + eix ::; 34 .
98
77. Elevii unei clase studiază 14 materii. În câte feluri poate fi întocmit orarul unei zile,
dacă într-o zi acesta trebuie să conţină 5 materii diferite?

78. La un baraj pentru formarea unui lot de matematică trebuie să fie date 4 teste în timp
de 7 zile. În câte feluri se poate face programarea testelor? Dar dacă ultimul test
trebuie susţinut obligatoriu în ultima zi?

79. Nicoleta are 7 melodii preferate pe care le ascultă zilnic. Dacă le ascultă exact în
aceeaşi ordine se plictiseşte totuşi , aşadar le schimbă ordinea în fiecare zi. După câţi
ani va ajunge Nicoleta să le asculte în ordinea iniţială?

80. În câte feluri se pot aşeza pe un raft 8 cărţi (5 de autori diferiţi şi 3 de acelaşi autor)
astfel încât cărţile care au acelaş i autor să fie una lângă cealaltă?

81. În comisia de politică externă a Parlamentului României sunt 7 deputaţi şi 6 senatori.


În câte moduri se poate forma o delegaţie pentru Consiliul Europei, formată din 5
persoane dintre care cel puţin doi senatori şi un deputat?

82. În câte moduri se pot alege dintr-o şcoală cu 20 de profesori un director, un director
adjunct şi un consilier educativ?

83. La o reuniune de 12 persoane fiecare a dat mâna cu fiecare dintre ceilalţi participanţi .
Câte strângeri de mână au fost?

84. La un institut de matematică aplicată trebuie formată o echipă de studiu formată din
1O specialişti , dintre care cel puţin unul matematician. În câte feluri se poate forma
echipa, dacă avem 3 matematicieni şi 8 economişti?

85. Din 3 trandafiri roşii şi 3 trandafiri albi se alcătuieşte un buchet format dintr-un număr
impar de n flori de culori diferite ( n ;:::: 3 ). În câte feluri se poate alcătui buchetul?

86. Un laborator dispune de 9 cercetători (6 biologi şi 3 chimişti). În câte feluri se poate


forma o echipă de cercetare formată din 5 specialişti din care cel puţin unul să fie
chimist?

87. La un institut de lingvistică sunt 2 specialişti în limbi orientale (arabă, chineză, hindi,
japoneză, persană, turcă etc.), 4 specialişti în limbi scandinave (norvegiană, suedeză,
daneză, feroeză, islandeză etc.) şi 3 specialişti în limbi romanice (sardă, italiană,
spaniolă, portugheză, franceză, română, aromână, dalmată, provensală etc.). Pentru o
expediţie ştiinţifică într-un arhipelag de insule nou-descoperit şi populat, se formează
o echipă de savanţi formată din 4 specialişti în lingvistică, cel puţin câte unul din
cele trei grupe descrise. În câte feluri poate fi alcătuită echipa?

99
88. Pentru a completa echipa (prezentată în problema anterioară) care va pleca în
insulele nou-descoperite, este necesar a fi aleşi şi 4 specialişti în ştiinţe naturale, cel
puţin un arheolog, un biolog şi un matematician. În câte feluri poate fi formată
această echipă (care se va alătura lingviştilor), dacă avem la dispoziţie 5 biologi, 4
arheologi şi 3 matematicieni?

89. În câte moduri poate fi ordonată mulţimea {1, 2, ... , n} astfel încât numerele 1, 2, 3
să fie aşezate unul după celălalt, în ordine crescătoare (n 2:: 3)?

90. Dacă A şi B sunt două mulţimi finite disjuncte cu 7, respectiv 9 elemente, deter-
minaţi în câte feluri poate fi ordonată mulţimea Au B astfel încât primul element să
fie din A, iar ultimul să fie din B?

91. Cei 10 băieţi ai unei clase doresc să formeze o echipă de volei (formată din şase
sportivi). Patru dintre ei vor să joace numai pe postul de libero, iar ceilalţi nu au
nicio preferinţă. În câte feluri se poate alcătui echipa clasei?

92. Cei 18 băieţi ai unei clase formează trei echipe diferite de volei: A, B şi C. În câte
feluri se pot forma cele trei echipe?

93. Câte diagonale are un octogon? În câte puncte se intersectează aceste diagonale?

94. Câţi vectori sunt determinaţi de 1O puncte în plan, oricare trei necoliniare? Câte
drepte determină aceste puncte?

95. Câte unghiuri se pot forma având 5 puncte, oricare 3 necoliniare?

96. Calculaţi în câte feluri se poate forma o echipă de cercetare formată din 3 specialişti,
având la dispoziţie 2 fizicieni şi 5 matematicieni?

Matematică de excelenţă

97. Cu câte zerouri se termină numărul 100 !?

98. Demonstraţi următoarele egalităţi:

a) C! +2C; +3C~ + ... +nC~ =n·2n-I;


n 1 2n+l 1 n+l
b) I ---=---c! = - ; d) "L.J Ck2 = Cn+2.
3
k=Ok+l n+l k=2
. l 1 2 2 3 3 11
99. Calculaţi suma Sn =-·Cn +--·Cn +--·C11 + ... +n·C11 •
n n-1 n-2

100
100. Determinaţi numerele x şi y ştiind că c;~11 , c;_1, C{ sunt, în această ordine, în pro-
gresie aritmetică, iar A{, A{+ 1, A;:11 sunt, în această ordine, în progresie geometrică.

C3 ·X3 . 2x-3 _C4 ·X4 . 2 x-4 <0


101. Rezolvaţi sistemul: x x .
{ CS . XS . 2 x-5 _ C4 . X 4 . 2 x-4 <Q
X X

102.Arătaţică c! =Cfi ~k=j sauk+ j=n.

103. Arătaţi că următoarele numere sunt naturale pentru orice n E N *:

a = c~k k E N * şi b = 3
C n) ! .
k ' 3!(n!) 3

211

104. Arătaţi că numărul c =IT Cf + 11 1 este pătrat perfect.


k=I

105. Demonstraţi că ~c,~-I · c! +~C,~ · C,~+I < c!:f,Vk ,nE N,n > 2k.

4.3. Binomul lui Newton

Breviar teoretic

• Binomul lui Newton: (a+ b r = L c! . a -k . bk.


11
11

k=O

o Termenul de rang k + 1 din dezvoltarea (a+ b r este Tk+t = C,~ · an-k · bk .


. .. b"momia
o Coe fiic1enţ11 - . . ( a+ b) 11 sunt numere1e c°11 , C111 , C112 , •• • , C1111 ; suma
. l"1 a1. d ezvo1tan1
acestora este egală cu 2".
o Suma coeficienţilor binomiali de rang impar este C~ + c,; + c: + . .. este egală cu cea
a celor de rang par, anume c~ + c~ + c,~ + ... ; valoarea lor comună este, evident, egală
cu2"- 1.
o O formulă, utilă credem, de recurenţă între doi termeni consecutivi ai dezvoltării
11 n- k b Tk+I n - k + 1 b
( a+b ) este Tk+ 2 = - - · - · Tk+I sau--= ·-.
k+l a Tk k a

101
ExerciJii şi probleme de consolidare

106. Calculaţi al patrulea termen pentru fiecare dintre mmătoarele dezvoltări:


5 9 13
a) (JS +1) ; c) (3-V3°) ; e) (x+$) ,x>O.

b) (.J2-2f; d) (1+~)11; f) (JY-y}15,y>O.

107. Calculaţi al treilea termen al fiecăreia dintre dezvoltările următoare:

(za+~)
6

a) ,a> O; c) (~+;)',u >0; e) ( <fx +}, )" ,x> O;

8 IO
b) ( a
2
+.J;;) ,a> O; f) (t·$+Jl) ,t>O.

108. Care este al şaselea termen al fiecăreia dintre dezvoltările următoare?

1
a) ( Fx+xFx
)S ,x>O; c)
( Xy +:
2 )lO
,x,y>O; e)
(u.f;;+-v;;
1 JlO
,u>O;
2

1 Jl2
b) ( 3x-~ ,x >O; d) (1+ J3 )
11 1
f)
[ 1 2'\/X ]6
1
x - -- ,x>O.
2 3
109. Determinaţi coeficientul lui a 10 din fiecare dintre următoarele dezvoltări:
a) ( a+±J12; c) (2a-3)21; e) (1-3a)20;

1
b) ( a.J;; +~
J!S ; 1 J70
d) ( },fa+~ ;

1 J/1 suma coeficienţilor binomiali de rang impar este egală


110. În dezvoltarea ( a~+ .j;;

cu 128. Găsiţi termenul care îl conţine pe a 3.

111. Găsiţi termenul care îl conţine pe


9
3
x în dezvoltarea ( Fx + 2y ) .

20
112. Găsiţi termenul care îl conţine pe x 8 în dezvoltarea ( Fx + ~) .

102
113. Găsiţi termenul care îl conţine pe ~în dezvoltarea [ ~ + ~ r
114. Determinaţi termenul din dezvoltarea (lefi+
egale.
ff r în care X ŞI y au puteri

115. Găsiţi al 7-lea termen al dezvoltării [ Sx + ~J ştiind că termenul al treilea are


coeficientul binomial egal cu 105.

116. Găsiţi termenul din dezvoltarea [ efi Jf.J1 + în care a şi bau puteri egale.

117.În dezvoltarea ( if; +


2
.~ J
suma coeficienţilor binomiali este egală cu 128.

Găsiţi termenul care îl conţine pe x 4 .

118. Determinaţi-l pe x dacă al treilea termen al dezvoltării ( x + 2 ) este egal cu al


8

patrulea termen al dezvoltării ( x + 2)


6
.

119. Determinaţi rangul termenului care nu îl conţine pe X din dezvoltarea ( $:- ~ r


120. Determinaţi rangul termenului care îl conţine pe x 8 în dezvoltarea ( 2.J;, + 3x }12 .

121. Determinaţi termenul care nu îl conţine pex din dezvoltarea ( 2x 2 + z1r


122. Determinaţi n E N dacă al treilea termen al dezvoltării ( 'ef;J + ~ r nu îl conţine pe a.

103
. 8
123. Determinaţi a E JR dacă al şaptelea termen al dezvoltării ( 2° + 2~) este 112.

5
124. Determinaţi !E lR+ dacă al cincilea termen al dezvoltării ( i + t 1g 2 ) este egal cu 10.

125. Determinaţi rangul termenului care îl conţine pe x 6 din dezvoltarea ( x + ~)


10
.

126. Determinaţi rangul termenului care îl conţine pe x 6 din dezvoltarea ( x + $)10 .


127. Calculaţi câţi termeni raţionali are fiecare dintre următoarele dezvoltări:
30 60 25
a) ( l+.J3 ) ; c) (2+~) ; e) (JS +~) ;
b) (J2 + Vi )40 ; d)
(ifi. + Vi )50 ; (
f) 2 + ~
)100 .

128. Calculaţi câţi termeni iraţionali are fiecare dintre următoarele dezvoltări:

l+J2 ) 13 ; .J3+ifi. )60 ; e) (J2+~) ;


( 28
a) ( c)

b) 1+~
40 (Vi +ţ/S) ;
45 50
( ) ; d) f) (3+lf,î) .

129. Determinaţi rangul celui mai mare termen al fiecăreia dintre dezvoltările următoare:

a) (~+%]100; c) (%+%]100; e) (l+ /o Jo;

b) (±+%Jo ; d) ( l +~ro ; f) ( 1 +~ro


130. Determinaţi suma coeficienţilor fiecăreia dintre dezvoltările următoare:

a) (2x-3y)2° 11 ; c) (5x-4y)123 ; e) (2x+3y-4z) 9 ;


1
b) (3x-y)1°; d) (2x2-3y)1° ; f) (x-2y+3z(

131. Determinaţi numerele naturale n pentru care dezvoltarea ( 1+ .J3f conţine exact 6
termeni raţionali.

104
132. Determinaţi n E N pentru care dezvoltarea ( J2 + ~r conţine exact 1O termeni
raţionali.

133. Determinaţi coeficientul lui x6 din dezvoltarea (1 + x)'1 + (1 + x)'1+ 1 , ştiind că suma
coeficienţilor binomiali ai dezvoltării este egală cu 1536.

Găsiţi termenul în care apare : 3 ~ + ~J2


1
134. din dezvoltarea (

Matematică de excelenţă

135. Arătaţi că, dacă a, b, c, d sunt patru coeficienţi binomiali consecutivi, atunci
a c 2b

r
--+--=--.
a+b c+d b+c

136. Determinaţi termenul care îl conţine pe : 2 din dezvoltarea [ ~ + },


100
137. Se consideră a= ( J2 + .J3 ) .
a) Determinaţi numărul de termeni raţionali din dezvoltarea binomului dat.
Se notează cu S suma termenilor raţionali şi cu T suma termenilor iraţionali ai
dezvoltării .
100
b) Arătaţi că S - T = ( J2 - .J3 ) .
c) Demonstraţi că S > T.
1
d) Arătaţi că S - T < 1oO.
3

138. Determinaţi termenul care îl conţine pe b 2 din dezvoltarea ( ~ + Vbf ,ştiind că n


este cel mai mare număr natural care verifică: log 1 n + logn n >O.
- -
3 3

139. Se

patrulea termen al dezvoltării


r
consideră dezvoltarea [,Ix I+:„ +1rx Determinaţi numărul real dacă al
este egal cu 200.
X

105
140. Determinaţi numărul natural n ştiind că al şaselea termen al dezvoltării (7 + 3n )11

r
este cel mai mare.
006
141. Stabiliţi dacă există
termeni independenţi
de X în dezvoltarea ( Fx + ? :8
142. Determinaţi
este egală
m, n E N dacă suma coeficienţilor binomiali ai dezvoltării (
cu 256, iar al cincilea termen nu îl conţine pe x.
X
117 1
+ x2 r
143. Calculaţi următoarele sume:
a) C100 +3Cfo +9Cfo + .. . +31ocfg; d) cno + cl14 + cl81 + .... ;
b) c?0 + c 120 + c;4o + ... + cf g; e) ego -2Ci 0 +4Ci0 -8Ci0 + ... +2
20
ci8;
o 2 24 36.
co el cn
c) C11 +4C11 +4 C11 +4 C11 + ... , f) _ 11 +-11 + ... +-11-.
2 3 n+2

144. Calculaţi suma s = 1+ c~ cosx + c; cos2x + ... + c;; cosnx, XE IR, n E N * .


145. Demonstraţi că C!J. 11
+ 2 · C~11 _ 1 +4 · C~11 _ 2 + ... + 211 · c;; = 411 .

311
146.Arătaţi că L,cJ! ·(-3)k =2 611 .
k=O
n n
147. Calculaţi sumele S = 1+ L,coska, T = 'L,sinka.
k=l k=I

1
148. Calculaţi suma S = C,~ · C,~ + C~ · c:- + ... + C,~ · C,~.

- . ca:
149 . Ar ataţ1 - ci /1
- -
1 c2 + ... + (- l)n-1 · -1 c11/1 = 1 + -1 + ··· + -1 ·
/1
2 n 2 n

150. Dacă a 1, a 2 , ... , a 11 +1 sunt numere reale în progresie aritmetică, arătaţi că :


11
"'\""'
L,,(-1) k ·C11k ·ak+I =0.
k=O

4.4. Probleme de matematică aplicată

41(A) Un mesaj cifrat are un cod-cheie format din 5 caractere. Primele 3 sunt cifre din
mulţimea {l, 3, 5, 7, 9}, iar ultimele două sunt litere din mulţimea {A, B, C, D, E,
F, G}. Câte coduri posibile există dacă nici cifrele, nici literele nu se repetă?
106
42(A) Un grup de patru prieteni se numeşte frumos dacă din grup face parte cel puţin o
fată. Calculaţi câte grupurifi-umoase se pot forma din echipa de dans sportiv a unui
liceu, alcătuită din Alina, Bogdan, Cristina, Daniel, Elena, Florin, Gabriela şi
Horaţiu.

43(A) Într-un compartiment de tren sunt şase locuri, câte trei pe fiecare parte. Alina,
Bianca, Cristina, Daniela, Elena şi Florina călătoresc în acelaşi compartiment.
Alina şi Cristina doresc să stea cu faţa în sensul de mers al trenului, iar Florina
doreşte să stea în partea cealaltă. În câte feluri se pot aşeza cele şase prietene?

44(A) O echipă de studii sociologice a observat că, în ultimii ani, populaţia p(n) a unui

sat, în anul n, este aproximativ egală cu p(n) = [ ~ · C~] . Care va fi, probabil,

numărul de locuitori din sat în anul 2014?

45(A) M-arn născut în anul 1642, am fost preşedinte al Academiei Regale de Ştiinţe a
Angliei, am demonstrat că legile naturii guvernează atât mişcarea globului terestru,
cât şi a altor corpuri cereşti , am descoperit o formulă pentru calculul rapid al
puterilor unei sume de doi termeni. Cine sunt eu?
A. Blaise Pascal; B. Johannes Kepler; C. Isaac Newton; D. Abraham de Moivre.

46(A) Alina îşi propune să confecţioneze o brăţară cu modele ca în figura de mai jos.

Porţiunea haşurată o poate alcătui din forme colorate cu albastru, roşu, verde sau
violet (toată porţiunea în aceeaşi culoare), iar cea nehaşurată cu alb, galben sau roşu.
Calculaţi în câte feluri diferite poate confecţiona Alina brăţara, astfel încât cele două
porţiuni să nu aibă aceeaşi culoare. (Ce combinaţie de culori aţi folosi voi?)

47(A) Moş Opincă de la Deva are o livadă în formă de trapez ABCD; pe fiecare dintre
laturile acestuia doreşte să planteze câte doi pomi fructiferi: pe latura (AB) cireşi,
pe (BC) pruni, pe (CD) meri şi pe (DA) vişini. Dacă Moş Opincă are pregătiţi
6 cireşi , 5 pruni, 4 meri şi 3 vişini, toţi diferiţi ca înălţime, în câte feluri poate
planta pomii?
48(A) Moş Opincă de la Deva (poate bunicul lui Mihai Opincariu de la Deva) mai are şi o
grădină în formă de triunghi echilateral ABC; pe fiecare dintre laturile (AB), (BC) şi
(CA) se fixează câte trei felinare, două colorate cu roşu şi unul cu albastru, care
oferă seara o lumină romantică. Calculaţi câte triunghiuri au vârfurile printre cele
nouă puncte (felinare) considerate (instalate). Determinaţi câte dintre acestea au
vârfurile colorate cu aceeaşi culoare.
107
49(A) La un concurs de matematică, la proba finală de un minut, Andra a spus că, dacă

C~ > n , atunci log 2 !!_ > O, iar Silvana a spus că, dacă 6 · C~ < n 3 , atunci
3
log 2 !!_<O. Cine a câştigat concursul?
3

50(A) Un vert este o plăcuţă metalică de o anumită grosime şi formă. Mai multe verturi
aşezate unul peste altul şi care se pot roti în jurul unui ax constituie mecanismul
unei broaşte Wertheim. Cheia cu care se deschide o astfel de broască are anumite
forme care depind de profilul şi ordinea verturilor. Calculaţi câte broaşte care se
pot deschide cu chei diferite se pot construi dacă fiecare broască trebuie să conţină
4 verturi, dintre care trei identice, iar al patrulea diferit.

4.5. Teste de evaluare


A. (2 ore/săptămână)

(20p) - 1 -6-
- . ca- numaru
1) Arataţ1 ! este natura1.
10·3!
(20p) 2) Determinaţi numerele naturale n pentru care A~ = 20 .
(20p) 3) Calculaţi câte permutări ale mulţimii { 1, 2, 3, 4, 5} au pe primul loc un număr
par.
(20p) 4) Rezolvaţi ecuaţia 3 · C~ - 4 · c! =1O.
(lOp) 5) Calculaţi câte submulţimi cu cel mult 3 elemente are mulţimea {1, 3, 5, 7, 9}.

Notă• Timpul de lucru: 50 de minute.


• Se acordă din oficiu I Opuncte.

B. (3 ore/săptămână)

(20p) 1) Calculaţi suma - 1- + - 1- + ... + -


1
- .
1·2 2·3 31·32
(20p) 2) Calculaţi câte submulţimi cu cel puţin 3 elemente are mulţimea {l, 3, 5, 7, 9}.
(lOp) 3) Câte numere de 3 cifre au suma ultimelor două cifre egală cu 5?
(20p) 4) Calculaţi câte permutări ale mulţimii {2, 3, 4, 5, 6} au pe primul loc un număr
par.
(lOp) 5) Rezolvaţi ecuaţia C~ + 3 · c! =18.

108
(lOp) 6) Găsiţi termenul din dezvoltarea ( ~ + ~ J2° care îl conţine pe 4
X .

Notă• Timpul de lucru: 50 de minute.


• Se acordă din oficiu I Opuncte.

C. (4 ore/săptămână)

(25p) 1) Câte submulţimi nevide cu un număr par de elemente are mulţimea:


{l, 2, 3, ... , 10}?
(20p) 2) La secţia de chirurgie a unui spital sunt de gardă 3 medici şi 4 asistente. În câte
feluri se poate forma o echipă de intervenţie formată din 3 cadre medicale dintre

(!Sp)
care cel puţin un medic?

3) Se consideră dezvoltarea ( '/x + Jy


a) Determinaţi termenul care îl conţine pe x 16 •
r
b) Dacă x = y = 2, câţi termeni raţionali conţine dezvoltarea?
c) Există termeni în dezvoltarea dată în care x şi y au puteri egale?

(20p) 4) Pentru orice număr natural nenul n se consideră mulţimea H n ={ :! I


k E Z}.

a) Arătaţi că x,yE Hn ~ (x+ y)E Hn.


b) Verificaţi că xE H 11 ~ -xE Hn.
c) Arătaţi că n < p E N* ~ H 11 c HP .
d) Arătaţi că pentru orice număr raţional r există n E N * astfel încât r E H n.
(lOp) 5) Dacă a1, a 2 „ .. , an+I sunt numere reale în progresie aritmetică, arătaţi că:
n
"L,; (-1) k · Cnk · ak+I =O.
k=O

Notă• Timpul de lucru: 50 de minute.


• Se acordă din oficiu I Opuncte.

109
CAPITOLUL V. MATEMATICI FINANCIARE

5.1. Procente, dobânzi, T.V.A.

Breviar teoretic

• Dobânda simplă (notată cu D şi reprezentând dobânda calculată pentru suma depusă


S pentru o anumită perioadă de n ani pe care s-a depus suma) se calculează după
formula D = S · p · n , unde p reprezintă procentul dobânzii (suma care se plăteşte
100
pentru suma depusă de 100 unităţi monetare pentru un an).

• Dobânda simplă pe m luni se calculează aşadar cu formula D = S · p ·m


100·12

• La sfârşitul fiecărui an, băncile înscriu dobânda în cont, apoi, în anul următor,
dobânda se calculează la suma depusă iniţial mărită cu dobânda anului precedent.
Această dobândă se numeşte dobândă compusă (capitalizare).
Dacă suma depusă iniţial este S 0 , atunci, după n ani, suma depusă iniţial cu procentul

anual constant p devine S n = s0 . LJ


(1 + IOO
11

•Taxa pe valoare adăugată (T.V.A.) este un impozit (o taxă) pe consum, care se aplică
o singură dată produselor, serviciilor, executărilor de lucrări ; în România, de la 1 iulie
2010, cota de impozitare este de 24% (în perioada 1993 - 2010 a fost de 19%) .

• Preţul de cost (costul de producţie) reprezintă totalitatea cheltuielilor pe care agenţii


economici le efectuează pentru producerea şi vânzarea de bunuri sau pentru prestări de
serv1cn.

• Profitul este diferenţa dintre preţul de vânzare şi costul produsului (serviciului).


o Masa profitului= diferenţa dintre venituri şi cheltuieli.
o Rata profitului =raportul procentual dintre masa profitului P şi volumul capitalului
C folosit: RP = p · 100.
c
o Rata rentabilităţii = raportul procentual dintre masa profitului P şi costul total CT:
R„ = _.!..___ · 100 sau R„ = _!__ ·l 00 (unde CA reprezintă cifra de afaceri).
CT CA

11 o
Exerciţii şi probleme de consolidare

1. Într-o clasă sunt 30 de elevi, dintre care 40% sunt fete . Câţi băieţi sunt în clasă?

2. Un turist îşi propune să parcurgă în trei zile distanţa de 60 km. În prima zi a străbătut
25% din drumul întreg, în a doua zi 60% din restul rămas. Câţi km a parcurs turistul
în a treia zi?

3. Alex vrea să citească o carte în trei zile (în timp ce turistul merge pe drum). În prima
zi a citit 60% din caiie, în a doua zi a citit 50% din numărul paginilor rămase (se
pare că nu prea îi place cartea), iar în a treia zi i-au rămas de citit 50 de pagini. Câte
pagini are cartea?

4. După o reducere de preţuri , costul unei imprimante a ajuns la 210 lei. Dacă acest preţ
reprezintă 75% din preţul iniţial, cât a costat la început imprimanta?

5. Răzvan depune la o bancă suma de 1OOO de lei cu dobândă simplă şi cu un procent


anual al dobânzii de 18%. Ce sumă va avea Răzvan în cont după 6 luni?

6. Plasând suma de 600 de lei cu o dobândă simplă având procentul anual de 12%,
după câte zile vom avea în cont suma de 610 lei?

7. Alex (după ce a citit cartea) depune într-un cont suma de 12 OOO de lei. Dacă banca îi
acordă o dobândă simplă cu procent anual de 15%, ce sumă va avea Alex în cont
după 9 luni?

8. Clasa a X-a B (a lui Alex) a dorit de la începutul liceului să plece într-o excursie.
Fiecare dintre cei 30 de elevi a dat la început casierului (nu e Alex) câte 100 de lei,
iar banii au fost depuşi la bancă într-un cont cu dobândă simplă şi cu procentul anual
de 20%. Ce sumă va avea clasa după 2 ani?

9. Ce sumă trebuie depusă la o bancă pe termen de 9 luni, cu o dobândă simplă şi cu


procent anual de 18% pentru a avea în final suma de 890 de lei?

10. Iepuraşul împarte de sărbători bomboane celor 3 fraţi ai unei familii. În prima zi le
dă 30% din câte bomboane are, în a doua zi le dă 20% din câte i-au rămas. Pentru a
treia zi mai are acum de împărţit 84 de bomboane. Câte bomboane a avut iepuraşul
la început?

11. Ionuţ şi cu (cine credeţi?) Alex au primit de sărbători de la părinţi 400, respectiv 500
de lei. Fiecare îşi depune banii la câte o bancă care acordă dobândă simplă. Alex, la
o bancă cu procent anual al dobânzii de 18%, iar prietenul său, la o bancă cu procent
anual de 14%. Care dintre ei va avea mai mulţi bani în cont după 6 luni?

111
12. Pe ce perioadă de timp a depus Aurel (alt prieten) suma de 3000 de lei cu o rată a
dobânzii simple de 12%, dacă la sfărşitul perioadei are în cont suma de 4080 de lei? Să
nu uităm: ne permitem, pentru uşurarea calculelor, să considerăm anul de 360 de zile!

13. Calculaţi rata anuală a dobânzii simple cu care suma de 4000 de lei conduce la un
depozit de 4160 de lei după jumătate de an.

14. Cu rata dobânzii anuale de 9%, suma de 800 de lei e plasată la bancă în regim de
dobândă simplă şi se transformă în 836 de lei. Pe cât timp a fost constituit depozitul
de bani?

15. Pentru achitarea unei datorii de 20 OOO de lei făcută cu 24 de luni în urmă se depune
acum suma de 23 200 de lei. Găsiţi rata anuală a dobânzii în cazul în care
capitalizarea s-a făcut cu dobândă simplă.

16. O bancă acordă sub formă de credite anuale clienţilor săi o sumă totală de 100 de
milioane de lei. Banca percepe o rată a dobânzii simple de 30% şi plăteşte, pentru
cele 80 de milioane de lei existente în depozitele clienţilor, rata de 15%. Care este
câştigul anual al băncii?

17. Din numărul de elevi ai unei clase, 75% cunosc limba engleză sau limba germană.
Dintre aceştia, 66,(6)% ştiu engleza, iar 75% ştiu germana. Cât la sută din numărul
elevilor clasei cunosc ambele limbi străine?

18. Din cele două clase a X-a ale liceului T participă la olimpiada de matematică 13
elevi, anume: 13,3% din totalul elevilor clasei a X-a A şi 30% din totalul elevilor
clasei a X-a B. Calculaţi numărul total de elevi din cele două clase, ştiind că nu poate
fi mai mare decât 72.

19. Din numărul de elevi ai clasei a X-a A şi a X-a B, 40% sunt fete. În clasa a X-a A
60% sunt băieţi, iar în clasa a X-a B sunt 12 fete . Câţi elevi sunt în clasa a X-a B?

20. Se plasează într-un depozit bancar, în regim de dobândă compusă, pe termen de


3 ani, suma de 2000 de lei. Calculaţi dobânda obţinută, dacă rata anuală a ei este de
10%.

21. Se plasează într-un depozit bancar cu regim de dobândă compusă pe termen de 3 ani
suma de 3000 de lei. Calculaţi dobânda compusă dacă rata anuală este de 20%.

22. Se plasează într-un depozit bancar cu regim de dobândă compusă, cu rata de 10%, pe
termen de 4 ani suma de 15 OOO de lei. Care va fi masa depozitului după 4 ani?

23. Se constituie un depozit bancar de 20 OOO de lei pe termen de 2 ani, în regim de


dobândă compusă cu rata de 10%. Care va fi masa depozitului după 2 ani?

112
24. În câţi ani 20 OOO de lei depuşi cu rata de 10% devin 29 282 lei?

25. Se plasează 3000 de lei în regim de dobândă compusă pe 2 ani cu rata de 5%, apoi pe
timp de încă 3 ani rata devine 4%. Care va fi valoarea depozitului după cei cinci ani?

26. Se plasează 5000 de lei în regim de dobândă compusă pe 3 ani cu rata de 8%, apoi pe
timp de încă 2 ani rata devine 7%. Care va fi valoarea depozitului după cei cinci ani?

27. Se constituie două depozite în valoare totală de 8200 de lei, în regim de dobândă
compusă, cu rata de 20%, respectiv 50%. Sumele din cele două depozite devin egale
după 2 ani. Găsiţi valorile iniţiale ale celor două depozite.

28. Preţul unui monitor la unitatea producătoare este de 700 de lei. Care este preţul de
vânzare dacă procentul pentru TVA este de 19%?

29. Preţul unui cuptor cu microunde la unitatea producătoare este de 250 de lei. Care
este preţulde vânzare dacă procentul pentru TV A este de 19%?

30. Care este preţul de producţie al unui telefon dacă, după aplicarea TVA, preţul de
vânzare a ajuns la 595 de lei?

31. Care este preţul de producţie al unei perechi de ochelari dacă, după aplicarea TVA,
preţul de vânzare a ajuns la 416,5 de lei?

32. Într-un supermarket, preţul afişat al unui televizor este 773,5 lei, din care 123,5 lei
TVA. Care este preţul de producţie al televizorului şi care e procentul TV A?

33. În anul 2008 tatăl lui Alex avea un salariu de 650 de lei. În anii 2009 şi 2010 salariul
său a crescut cu 5%, respectiv 10%. Ce salariu are în prezent?

34. Factura fiscală a unui abonat telefonic este de 154, 7 lei, cu TVA inclus. Dacă TVA
este 19%, care este valoarea facturii fără TV A?

35. c osmma_ş_1-a făacut un_Q_ro1ect de bu_g_e _Q_ersona _Q_entru 1


una~nT1e:

Venituri Cheltuieli
Alocaţia de elev 25 Rechizite 15
Bani de la_g_ărinţi 60 Bilet meci volei 5
Bani de la bunici 40 Bilete discotecă, sucuri 20
Datorie de_Q_rimit de la Adina 5 O carte 20
Premiul I concurs de matematică 100 Cadou pentru ziua Cristinei 30
sau premiul al Ii-lea 50
sau_Q!emiul al Iii-lea 30

113
Ce premiu ar trebui să câştige Cosmina la concursul de matematică pentru a putea
pleca în excursie cu clasa, dacă în clasă sunt 30 de elevi şi costul întregii excursii
este de 2400 de lei?

36. Casierul clasei a X-a B a întocmit un proiect de buget pentru clasa sa, pe anul şcolar
2011-2012:
Venituri Cheltuieli
Contribuţii comitet_r_ărinţi 3000 Excursie a_QFilie 2400
~onzorizări 500 Cărţi _r_rernii 5 OO
Maculatură 100 Flori 8 Martie 100
Aranjare sală ~ectacole 1 iunie 250
Foto__gafii 100
Dacă în clasă sunt 30 de elevi, la sfârşitul anului şcolar pot oare merge cu toţii la un
spectacol la care biletul de intrare costă 8 lei?

r es e:
37. B u_g_e tul _r_e o una~ a1unei. f:am111
Venituri Cheltuieli
Salariu tata 854,5 A_r_ă,_g_az, canal, curent 360
Salariu mama 825,5 Telefon 90
Cablu TV, internet 60
Rate bancă 180
Mâncare 800
Bani buzunarco_r_ii200
Abonamente ziare 30
Alte cheltuieli (îmbrăcăminte, reQ_araţii)_ 400
Ce alte venituri ar trebui să mai aducă părinţii pentru a putea acoperi cheltuielile şi a
economisi 300 de lei pentru concediu?

5.2. Elemente de statistică, probabilităţi, variabile aleatoare

Breviar teoretic

• Efectivul unei populaţii P reprezintă numărul de indivizi din populaţia P şi se notează


[P].
• Clasă a unei populaţii statistice - submulţime a populaţiei , ai cărei indivizi se deose-
besc de restul populaţiei prin anumite caracteristici; numărul elementelor unei clase C
reprezintă efectivul clasei şi se notează [C].

• o populaţie statistică p este împărţită în clasele C1 ' C2 ' ... , c,p n E N* dacă
CinC =0,\il~i<j~n şi
1 C1 uC2 u ... uC11 =P. Avemînacestcaz:
[p] = [C1] + [C2] + ... + [ Cn ].

114
• Frecvenţa relativă a clasei C a unei populaţii Peste numărul f = [ ~l ·
• O submulţime de indivizi ai unei populaţii statistice se mai numeşte eşantion (lot).

• Pentru un lot de numere x 1, x2 , ••. , x 11 , se definesc următorii parametri de poziţie (utili


la interpretarea datelor statistice):
o media lotului : M = Xi + x2 + ··· + xn
n
o abaterea medie a lotului: A= lxi - Ml+ lx2 - Ml+···+ lxn - Ml
n

o dispersia (abaterea medie pătratică): D _!__= xk - M)f, ( 2

n k=I
• Experienţă - activitate observabilă de mai multe ori în condiţii asemănătoare;
rezultatele posibile ale unei experienţe se numesc probe.
• Eveniment - situaţie care se obţine prin una sau mai multe probe.
• Evenimentele care se obţin printr-o singură probă se numesc elementare, celelalte se
numesc compuse.
o eveniment imposibil - cel care nu se obţine în urma niciunei probe;
o eveniment sigur - cel care se realizează în urma oricărei probe.
• Evenimentul contrar unui eveniment A este evenimentul notat A sau CA ş1 care se
realizează atunci şi numai atunci când nu se realizează A .
• Evenimentul A sau B este evenimentul care se realizează când cel puţin unul dintre
cele două evenimente este realizat; se notează Au B.
• Evenimentul A şi B este cel care se realizează dacă ambele evenimente se realizează;
se notează A n B.
• Dacă A este un eveniment asociat unei experienţe şi, după n probe, A s-a realizat de

a ori, atunci numărul / 11 (A) = !!_ reprezintă frecvenţa realizării evenimentului A .


n
o Pentru orice eveniment A: O~ / 11 (A) ~ 1 .
o Pentru orice eveniment sigur S: / 11 (S)=1 .
o Dacă evenimentele A şi B sunt incompatibile (An B = 0 ), atunci:
J; (AuB)=f (A)+ f (B).
1 11 11

• Probabilitate
Pentru evenimentele A la care cazurile posibile sunt egal probabile, noţiunea de
probabilitate coincide cu noţiunea de frecvenţă, aşadar:
P(A) = numărul cazurilor favorabile = m.
numărul cazurilor posibile n

115
o Se consideră o mulţime U (numită univers) şi P(U) mulţimea părţilor sale (ele-
mentele acesteia sunt evenimente). O funcţie P: P(U) ~IR se numeşte probabilitate
dacă, pentru orice evenimente A şi B, sunt verificate simultan condiţiile:
1) O:s;P( A):s;l;
2) P(0)=0,P(S)=l;
3) Ac B => P(A):::; P(B) ;
4) AnB=0=>P(AuB)=P(A)+P(B).
o Probabilitatea ca evenimentul A să se realizeze, ştiind că evenimentul B s-a realizat,
se numeşte probabilitatea lui A condiţionat de B, se notează cu Ps (A) şi

p (A)= P(AnB) P(B):t:O .


B P(B) '
o P(A \ B)=P(A)-P(AnB).

o P( A) =1 - P (A:) .
o Dacă Ai n AJ = 0 , Vl :::; i < j :::; n şi A1 u A2 u ... u An =U , atunci
p(B) = P(A1) · PA1 (B) + P(A2 ) · PA2 (B) + ... + P(A11 ) • PA„(B) . (Bayes)
o Schema lui Bernoulli (binomială)
noi.
Dacă în urma unei experienţe, P(A) = p sau P(A) = 1- p = q, atunci, repetând
experimentul de n ori în aceleaşi condiţii, probabilitatea ca A să se realizeze de m ori,
m m
m<
_ n, este Cn · p · q n-m (adică exact coeficientul lui x 117 din dezvoltarea

(p+qx r) .
o Schema bilei neîntoarse (hipergeometrică)

Dintr-o urnă cu a bile albe şi b bile negre extragem k bile fără a le mai pune la loc.

Probabilitatea ca exact n dintre acestea să


c; .c;-n
fie albe este - - - -
k
Ca+b
o Schema lui Poisson (binomială generalizată)
Se fac n experienţe independente; la experienţa cu numărul k poate apărea evenimen-
not.
tul A cu P(A) = Pk sau evenimentul A cu P(A) = 1- Pk = qk. Probabilitatea ca A să

apară de mori este coeficientul lui x


111
din p(x ) = (p 1x +q1 )(p 2 x +q2 ) ... (pn x +q 11 ) .
• Variabile aleatoare
Dacă A ={A1, A2 , •. •, An} este mulţimea evenimentelor elementare asociate unei
experienţe, asociem fiecărui element din A nişte numere reale xk (asociem deci
experienţei o mulţime de numere reale, fiecare număr având o anumită probabilitate,

116
anume probabilitatea evenimentului elementar căruia îi corespunde). O astfel de
corespondenţă se numeşte variabilă aleatoare.

Dacă valoarea xk este asociată unui singur eveniment elementar, atunci p ( xk) =_!_ ,
n
unde n este numărul de evenimente elementare; dacă Xk este asociată mai multor
evenimente elementare, în număr de nk, atunci p ( xk) = nk .
n
Notând formal probabilitatea p ( xk) cu Pk, iar variabilele aleatoare cu X, Y, ... ,
variabila aleatoare X se notează schematic astfel:
1 X11 )·
Pk = p(X = xk) sau x[x ···
P1 P2 ·• • P11
Tabloul anterior reprezintă repartiţia (distribuţia) variabilei aleatoare X.

• Valori remarcabile ale variabilelor aleatoare

11
o Valoarea medie a variabilei aleatoare X numărul M(X) = L xk · Pk
k=l
11
o Dispersia (variaţia) variabilei aleatoare X numărul D 2 (X)= L(xk - M(X) ) 2
· Pk
k=l

o Abaterea medie pătratică a variabilei X numărul a(X) = ~D 2 (X)

Exerciţii şi probleme de consolidare

38. În clasa a X-a A sunt 30 de elevi. Mediile lor la matematică obţinute în clasa a IX-a
sunt: 5, 7, 7, 8, 6, 9, 10, 6, 8, 8, 6, 5, 7, 8, 8, 10, 9, 9, 7, 7, 7, 6, 8, 9, 7, 7, 8, 7, 7, 10.
a) Câţi elevi au mediile cuprinse între 5 şi 7? Indicaţi procentul lor din total.
b) Câţi elevi au mediile cuprinse între 8 şi 9? Indicaţi procentul lor din total.
c) Câţi elevi au media 1O? Indicaţi procentul lor din total.
d) Reprezentaţi cele trei clase de la a), b), c) prin coloane şi prin diagramă circulară.

39. La alegerile locale din oraşul A au fost înscrişi pe liste 8446 de alegători . Dintre
aceştia, 3512 au votat cu partidul X, 2645 au votat cu partidul Y, 1371 cu alte partide,
82 de voturi au fost anulate, iar restul nu s-au prezentat la vot.
a) Care sunt procentele celor care au votat cu partidul X, respectiv cu partidul Y?
b) Reprezentaţi datele date prin coloane, prin diagramă circulară, prin histogramă.

40. La olimpiada naţională de matematică la clasa a IX-a au participat 121 de elevi care,
la problema nr. 4, au obţinut următoarele punctaje:

11 7
Punctaj_ OJ!. 1]!_ 2 ]!_ 3 ]!_ 4]!_ 5 ]!_ 6]!_ 7 ]!_
Numărul
concurenţilor 21 17 3 32 25 12 3 8
cu punctajul
de mai sus
(O problemă se punctează între O şi 7 puncte.)
a) Care este media punctajelor concurenţilor la problema nr. 4?
b) Alcătuiţi histograma punctajelor.

41. O problemă propusă la Olimpiada Naţională de Matematică este considerată accep-


tabilă dacămedia punctajelor obţinute de participanţi este cel puţin egală cu 3 p.
a) Care dintre problemele propuse la clasa a IX-a în anul 1997 a fost acceptabilă?
O_p_ lj!_ 2]!_ 3]!_ 4]!_ 5]!_ 6 ]!_ 7_p_
Problema 1 15 33 27 16 4 2 1 1
Problema 2 14 54 18 6 2 1 3 1
Problema 3 9 10 27 11 13 4 11 14
Problema 4 23 37 25 8 3 2 1 -

b) Reprezentaţi printr-o diagramă cu coloane rezultatele obţinute la problemele 1 şi 4.


c) Care este frecvenţa relativă a punctajului de 3 p obţinut la problema 3?

42. Se consideră lotul de numere 1, 3, 4, 6, 8, 14.


a) Care este media lotului?
b) Care este abaterea medie a lotului?
c) Care este dispersia lotului?

43. Se consideră lotul de numere 3, 4, 5, 7, 11.


a) Care este media lotului?
b) Care este abaterea medie a lotului?
c) Care este dispersia lotului?

44. Se consideră lotul de numere 2, 3, 5, 7, 8.


a) Care este media lotului?
b) Care este abaterea medie a lotului?
c) Care este dispersia lotului?

45. Care este frecvenţa notei 5 obţinute de elevii unei clase la fiecare dintre următoarele
lucrări de control la care notele au fost:
(1) 3, 4, 5, 7, 8, 8, 7, 5, 5, 6, 4, 4, 9, 8, 9, 10, 3, 5, 6, 5, 8, 8, 7, 4, 5, 3, 10, 10, 5, 9;
(2) 4, 4, 4, 5, 6, 7, 7, 7, 8, 8, 5, 4, 5, 5, 9, 9, 10, 10, 5, 5, 7, 8, 5, 5, 8, 5, 10, 10, 9, 8;
(3) 3, 5, 5, 8, 8, 8, 7, 7, 5, 6, 6, 4, 5, 9, 8, 9, 9, 4, 5, 5, 5, 9, 9, 8, 5, 5, 5, 9, 9, 10.
Care este media clasei la fiecare dintre cele trei lucrări?

118
46. Un studio de înregistrări pune în vânzare prin 1O magazine loturi egale de CD-uri.
Timpul de epuizare a CD-urilor este trecut în următorul tabel:
Ma azin Ml M2 M3 M4 M5 M6 M7 M8 M9 MIO
Nr. zile 27 31 28 28 33 32 30 30 32 29
a) Determinaţi durata medie de epuizare a întregului lot de CD-uri.
b) Calculaţi abaterea medie şi dispersia lotului.

47. Se amestecă 4 kg de orez cu preţul de 1,9 lei/kg cu 6 kg de orez care are preţul de
2,4 lei/kg. Care va fi preţul mediu de vânzare pentru 1 kg de orez amestecat?

48. Se amestecă 7 kg de zahăr cu preţul de 2,3 lei/kg cu 8 kg de zahăr care are preţul de
1,7 lei/kg. Care va fi preţul mediu de vânzare pentru 1 kg de zahăr amestecat?

49. Un comerciant are portocale de două calităţi : calitatea I, cu 5 lei kilogramul, şi


calitatea a II-a, cu 3,8 lei kilogramul. Câte kilograme de portocale calitatea I trebuie
să amestece cu 1O kg de calitatea a II-a pentru a obţine un amestec pe care să-l vândă
cu 4,7 lei kilogramul?

5.3. Elemente de calcul probabilistic

50. Care este probabilitatea ca alegând un element oarecare al mulţimii {l, 2, 3, ... , 10}
acesta să fie un număr prim?

51. Care este probabilitatea ca alegând un element oarecare al mulţimii {.Ji, .J2, ..., Ji.Oo}
acesta să fie un număr raţional?

52. Care este probabilitatea ca alegând un element oarecare al mulţimii {Vi, ifi_, ..., VIOo}
acesta să fie un număr raţional?

53. Fie a un număr din mulţimea {1 , 2, 3, ... , 12}.


a) Scrieţi următoarele evenimente: A = numărul a este impar; B = numărul a este
multiplu de 3; C =numărul a este multiplu de 5.
b) Arătaţi că A şi B sunt compatibile, iar B şi C sunt incompatibile.
c) Calculaţi probabilităţile evenimentelor de la a).

54. Fie bun element al mulţimii H ={b E Zll b- 21~3} .


a) Scrieţi următoarele evenimente:
A = numărul b este soluţie a ecuaţiei x 2 - 7 x + 1O= O;

119
B= numărul b este soluţie a ecuaţiei [ x; 1
] = l;
2
C =numărul b este soluţie a ecuaţiei 2x -I = 1.
b) Arătaţi că A şi B sunt compatibile, iar B şi C sunt incompatibile.
c) Calculaţi probabilităţile evenimentelor de la a).

.
55 . Fie e un element al mul · ··
ţunn c = {o,-,-,-,-,-,-,-,JC,
1C 1C 1C 1C
21C 31C 51C 2 JC } •
64323 4 6
a) Scrieţi următoarele evenimente:
A = numărul e este soluţie a ecuaţiei sin x = _!_;
2

B ~ 18
= numaru este so1uţ1e
. a ecuaţ1e1
. . cos x =-J2;
2
C = numărul e
este soluţie a ecuaţiei sin 2x = cos x.
b) Arătaţi că A şi B sunt incompatibile, iar A şi C sunt compatibile.
c) Calculaţi probabilităţile evenimentelor de la a).

56. Fie tun element al mulţimii J ={X E zi 2; : / E z}.


a) Scrieţi următoarele evenimente:
A= numărul t este soluţie a ecuaţiei log 2 (t + 2) = 2;

~ 1 t este so 1uţ1e
B = numaru · a ecuaţ1e1
· · c321+1 = 3;
C =numărul teste soluţie a ecuaţiei t 2 - 2t -8 =O.
b) Arătaţi că A şi B sunt incompatibile, iar B şi C sunt incompatibile.
c) Calculaţi probabilităţile evenimentelor de la a).

57. Un sondaj efectuat asupra unui eşantion reprezentativ din elevii liceului arată că
există o probabilitate de 0,5 ca unui elev să-i placă muzica populară, 0,8 ca unui elev
să-i placă muzica <lance şi 0,4 ca unui elev să-i placă ambele genuri de muzică.
Calculaţi probabilitatea ca unui elev:
a) să-i placă muzica populară, dar nu şi cea <lance;
b) să-i placă muzica populară sau muzica <lance (făra a se exclude una pe cealaltă);
c) să nu-i placă nici muzica populară, nici cea <lance;
d) să-i placă numai cea populară sau numai cea <lance.

58. Se aruncă simultan două zaruri identice. Care este probabilitatea pentru fiecare dintre
evenimentele următoare?
A: suma numerelor obţinute pe cele două zaruri este egală cu 5;
B: suma numerelor obţinute pe cele două zaruri este număr par;
C: suma numerelor obţinute pe cele două zaruri este număr impar;

120
D: produsul numerelor obţinute pe cele două zaruri este număr prim;
E: produsul numerelor obţinute pe cele două zaruri este număr par;
F: produsul numerelor obţinute pe cele două zaruri este număr impar.

59. În clasa a X-a A sunt 30 de elevi (16 pasionaţi de fotbal, 12 de volei şi 8 pasionaţi de
ambele sporturi). Alegând la întâmplare un elev x din clasă, aflaţi care este proba-
bilitatea fiecăruia dintre evenimentele:
A: Elevul x este pasionat de fotbal, dar nu şi de volei;
B: Elevul x este pasionat de fotbal sau de volei (fără ca pasiunea pentru un sport s-o
excludă pe cea pentru celălalt);
C: Elevul x nu e pasionat nici de fotbal, nici de volei.

60. FieAşiBdouăevenimentecu P(A)=..!.., P(B)=.2., P(AnB)=.2.. Calculaţi P(AnB).


3 4 6

61. Din 50 de prune, 8 sunt stricate. Care este probabilitatea ca scoţând la întâmplare 3
prune să scoatem şi fructe stricate?

62. Dintr-un pachet de 32 de cărţi de joc se alege la întâmplare o carte. Care este
probabilitatea de a avea în mână:
a) asul de pică; b) un as; c) un caro;
d) un as sau un popă; e) nici as, nici popă; f) un caro sau un popă?

63. O urnă conţine 3 bile albe şi 7 bile roşii. Se extrag 2 bile. Calculaţi probabilitatea ca:
a) cele două bile să fie albe; b) cele două bile să fie roşii;
c) o bilă să fie albă, una roşie.

64. Într-o urnă se găsesc bileţele pe care sunt trecute toate numerele de 5 cifre distincte
care se pot forma cu cifrele 3, 4, 5, 7, 9. Care este probabilitatea ca extrăgând un
bileţelacesta să conţină un număr par?

65. Se aruncă pe masă trei zaruri identice. Care este probabilitatea de a obţine feţele cu
numerele 3, 4, 5?

66. Calculaţi care este probabilitatea ca, aruncând o monedă de 3 ori, să obţinem de
fiecare dată stema.

67. 10 bile numerotate cu numerele 1, 2, 3, ... , 10 se aşază într-un rând, una după alta.
Care e probabilitatea ca bila cu numărul 2 să apară după bila cu numărul 1?

68. Care este probabilitatea ca, alegând un termen oarecare al fiecăreia dintre dezvol-
tările următoare, acesta să fie raţional:
100
a)(J2+if3 ) 40 ; b)
(
JS+ifi )60 ; c) ( if3 + 'lf,4 ) ?

121
69. Care este probabilitatea ca alegând un element oarecare al mulţimii
{log 2 l, log 2 2, log 2 3, .. ., log 2 100} acesta să fie un număr raţional?

70. Într-o urnă se află 1O bile albe şi 5 bile roşii. Care este probabilitatea ca extrăgând 2
bile simultan să avem:
a) ambele bile roşii; b) ambele bile albe; c) o bilă albă şi una roşie?

71. Într-o urnă se află 20 de bile numerotate de la 1 la 20, dintre care 12 sunt albe şi
celelalte 8 sunt verzi. Se extrage la întâmplare o bilă. Care e probabilitatea ca:
a) bila extrasă să fie numerotată cu un număr par?
b) bila extrasă să fie numerotată cu un număr multiplu de 3?
c) bila extrasă să fie albă?
d) bila extrasă să fie albă sau verde?
e) bila extrasă să fie numerotată cu un multiplu de 4 sau un multiplu de 7?
f) bila extrasă să fie albastră?

72. Într-o urnă sunt 4 bile galbene şi 6 bile violet. Se extrag succesiv două bile, fără a
pune înapoi prima bilă. Care e probabilitatea ca a doua bilă să fie violet?

73. Într-o urnă sunt 8 bile albe şi 2 bile violet. Se extrag succesiv două bile, fără a pune
înapoi prima bilă. Care e probabilitatea ca prima bilă să fie albă, iar a doua să fie
violet?

74. Din 10 elevi (6 băieţi şi 4 fete), profesorul de educaţie fizică doreşte să formeze o
echipă de atletism formată din 4 sportivi. Calculaţi probabilitatea evenimentelor:
A: Echipa este formată numai din băieţi.
B: Echipa conţine şi fete.
C: Echipa conţine 2 băieţi şi 2 fete.

75. Într-o urnă sunt 3 bile albe, 4 bile negre şi 8 bile roşii. Se extrag 3 bile oarecare.
Calculaţi probabilitatea evenimentelor:
A: Toate bilele extrase sunt roşii.
B: Două dintre bilele extrase au aceeaşi culoare.
C: Fiecare dintre bilele extrase are altă culoare.

76. Care este probabilitatea ca alegând la întâmplare o funcţie dintre cele definite pe
{l, 2} cu valori în {3, 4, 5} să avem o funcţie injectivă?

77. Care este probabilitatea ca alegând la întâmplare o funcţie dintre cele definite pe
{l, 2, 3} cu valori în {4, 5} să avem o funcţie surjectivă?

78. Care este probabilitatea ca alegând la întâmplare o funcţie dintre cele definite pe
{l, 2, 3} cu valori în {3, 4, 5} să avem o funcţie bijectivă?

122
79. Un zar are două feţe
vopsite cu roşu, o faţă vopsită cu galben, două feţe albastre şi o
faţă vopsită cu toate cele trei culori. Care este probabilitatea ca aruncând zarul pe
masă faţa de sus să conţină cel puţin una dintre culorile roşu sau albastru?

80. Se aruncăo monedă de 3 ori. Care este probabilitatea de a obţine de 3 ori stema,
dacă la prima aruncare s-a obţinut stema?

81. O urnă conţine 6 bile albe şi 4 bile negre. Extragem succesiv 3 bile fără întoarcerea
bilei extrase în urnă. Care este probabilitatea să obţinem, în această ordine, bilă albă,
bilă neagră, bilă albă?

82. Se ia un pachet cu 32 cărţi de joc.


a) Se extrage o carte. Calculaţi probabilitatea evenimentelor:
A: Cartea extrasă este un as .
B: Cartea extrasă este un caro sau o pică.
b) Se extrag două cărţi , fără a pune prima carte în pachet. Care este probabilitatea
evenimentului C: prima carte este caro sau pică, a doua carte este damă?

83. Doi trăgători trag câte un foc asupra unei ţinte. Primul trăgător nimereşte ţinta cu
probabilitatea de ~ iar al doilea nimereşte ţinta cu probabilitatea ~. Care este
4 5
probabilitatea ca:
a) ţinta să fie nimerită de două ori?
b) ţinta să nu fie nimerită?
c) ţinta să fie nimerită?

84. Trei trăgătoritrag asupra unei ţmte câte un foc. Probabilitatea cu care fiecare
.
mmereşte . este -2 , -4 , respectiv
ţmta . -2 . ca1cu1aţi. probab"l" - ·1 e evemmente
i itaţi . 1or:
5 7 3
A: Ţinta nu e atinsă.
B: Cel puţin un trăgător nimereşte ţinta.
C: Toţi trăgătorii nimeresc ţinta .

85. Literele cuvântului RODNA sunt scrise pe câte un bileţel şi sunt introduse într-o
urnă. Se extrag succesiv 3 bileţele . Care este probabilitatea de a apărea cuvântul
DOR?

86. Trei vânători trag asupra unui mistreţ câte un foc. Probabilităţile de a nimeri
.
mistreţu 1 sunt: -1 ,-3 , respectiv 2 c
. -. are este probab"l" .
i itatea ca rrustreţu 1 sa- fiie atms
. de
2 4 5
cel puţin un glonţ?

123
87. Doi vânători, deosebit de pricepuţi (ştiţi despre cine vorbim: Alex şi Răzvan,
evident), trag simultan asupra unui fazan. Probabilitatea de a nimeri fazanul este
pentru Alex de ~ , iar pentru Răzvan de ~.
7 5
a) Care este probabilitatea ca fazanul să fie doborât dacă amândoi trag simultan?
b) Dacă primul trage Răzvan şi apoi Alex, care e probabilitatea ca fazanul să zboare
mai departe neatins?

88. Se consideră mulţimea A = {l, 2, 3, ... , 10}. Calculaţi probabilitatea ca, alegând o
submulţime cu trei elemente a mulţimii A, aceasta să conţină numărul 1.

89. Calculaţi probabilitatea ca, alegând un număr din mulţimea numerelor naturale de
trei cifre, acesta să aibă exact două cifre egale.

90. Calculaţiprobabilitatea ca, alegând un număr ab din mulţimea numerelor naturale


de două cifre, să avem a+ b =5 .

91. Determinaţi probabilitatea ca, alegând un număr din mulţimea numerelor naturale de
trei cifre, acesta să aibă toate cifrele pare.

92. Determinaţi probabilitatea ca, alegând un număr din mulţimea A = { 1O, 11, 12, ... ,
40}, suma cifrelor acestuia să fie divizibilă cu 3.

93. Calculaţi probabilitatea ca, alegând un număr k din mulţimea {O, 1, 2, 3, 4, 5},
numărul cf să fie multiplu de 5.
94. Se alege la întâmplare o submulţime dintre submulţimile nevide ale mulţimii A = { 1,
2, 3, 4, 5, 6}. Calculaţi probabilitatea ca submulţimea aleasă să aibă toate elementele
numere impare.

95. Se alege la întâmplare o submulţime cu trei elemente dintre submulţimile mulţimii


A= {l, 2, 3, 4, 5, 6}. Calculaţi probabilitatea ca submulţimea aleasă să aibă elemen-
tele în progresie aritmetică.

96. Calculaţi
probabilitatea ca, alegând un număr n din mulţimea A= {l, 2, 3, ... , 40},
numărul 2n+Z · 6n să fie pătrat perfect.

97. Calculaţi probabilitatea ca, alegând un număr ab din mulţimea numerelor naturale
de două cifre, să avem a * b .

98. Calculaţi probabilitatea ca, alegând un element oarecare din mulţimea A= {l, 2, 3, 4,
... , 2015}, acesta să fie multiplu de 5, dar nu şi multiplu de 10.
124
99. Se consideră mulţimea A= {l , 2, 3, 4, .. . , 100}. Determinaţi probabilitatea ca,
alegând un număr oarecare din mulţimea considerată, acesta să fie divizibil cu 4, dar
nu şi cu 8.

100.Se consideră mulţimea A= {log2 n I n E {1, 2, 3, „„ 10}}. Calculaţi probabilitatea


ca, alegând un element oarecare din mulţimea A, acesta să fie un număr raţional.

101. Se consideră mulţimea A= {l, 2, 3, 4, 5, 6}. Calculaţi probabilitatea ca, alegând o


pereche (a,b)E A XA,săavem a+b=6 .

102. Se

X(
consideră

~ ; } Y( n
variabilele aleatoare independente X şi

± Determinaţi distribuţiile unnătoarelor


Y cu distribuţiile:

variabile aleatoare:

a) X +1; b) 2X; c) Y + 2; d) _!_ Y· e) X+Y.


2 '

103. Se consideră variabilele aleatoare independente X şi Y cu distribuţiile :

X( ~ H i} Determinaţi distribuţiile unnătoarelor


Y (; variabile aleatoare:

a) X +1; b) 2X ; c) Y +2; d) _!_ Y · e) X +Y.


2 '

104. Se consideră variabilele aleatoare independente X şi Y cu distribuţiile:

x(~ ~],Y(7 ~
2 2 3 3
l].Determinaţi distribuţiile următoarelor
3
variabile aleatoare:

a)X+2; b)3X; c)X 2 ; d)X+Y; e)X · Y.

105. Se consideră următorul joc cu zarul: dacă apare numărul 1 sau 2, jucătorul primeşte
un punct, dacă apare numărul 3 sau 4, jucătorul primeşte 2 puncte, iar dacă apare
numărul 5 sau 6, jucătorul primeşte 3 puncte. Notăm cu X numărul de puncte obţinut
de un jucător la o aruncare şi obţinem astfel o variabilă aleatoare X. Care este
distribuţia variabilei?

106. Se consideră următorul joc cu zarul: dacă apare numărul 1 sau 4, jucătorul primeşte
un punct, dacă apare numărul 2 sau 5, jucătorul primeşte 2 puncte, iar dacă apare
numărul 3 sau 6, jucătorul primeşte 3 puncte. Notăm cu Y numărul de puncte obţinut
de un jucător la o aruncare şi obţinem astfel o variabilă aleatoare Y. Care este
distribuţia variabilei?
125
Matematică de excelenJă

107. Trei vânători (Andi, Ionuţ şi Bogdan) trag asupra unui iepure câte un foc. Proba-
bilităţile de a nimeri iepurele sunt: ~ , _i , respectiv _2_ .
Iepurele a fost ucis şi s-a
4 5 10
constatat că doar un singur glonţ l-a atins. Care este probabilitatea ca iepurele să fi
fost lovit de Bogdan?

108. Într-o urnă sunt 5 bile albe şi 4 bile roşii, iar în altă urnă sunt 6 bile albe şi 4 bile
roşii. Alex extrage câte o bilă din fiecare urnă (nu cred că el a lovit iepurele). Care e
probabilitatea ca Alex să fi extras :
a) două bile albe; b) o bilă albă şi una roşie?

109. Se dau trei urne: U1 (cu 2 bile albe, 3 bile roşii) , U 2 ( 4 bile albe, 2 bile roşii) , U 3 (3
bile albe, 3 bile roşii). Din fiecare urnă se extrage câte o bilă . Care e probabilitatea să
avem două bile albe şi una roşie?

11 O. În clasa a X-a A sunt 14 băieţi şi 16 fete , în clasa a X-a B sunt 15 băieţi şi 15 fete, în
clasa a X-a C sunt 18 băieţi şi 12 fete . Din fiecare clasă e luat la întâmplare câte un
elev. Care e probabilitatea să avem 2 băieţi şi o fată?

111. Dintr-o urnă cu 20 de bile, dintre care 7 bile portocalii, se extrag succesiv 3 bile (fără
a pune bila extrasă la loc). Care e probabilitatea ca toate bilele extrase să aibă culoa-
rea portocalie?

112.Într-o urnă sunt 10 bile (6 albe şi 4 negre). Se extrag simultan două bile. Care e pro-
babilitatea ca ele să fie de culori diferite?

113. O urnă conţine 18 bile galbene şi 12 bile verzi. Care este probabilitatea de a extrage
odată 3 bile galbene şi 2 bile verzi?

114. Într-o cutie sunt 100 de lozuri în plic, dintre care 6 sunt câştigătoare (ştim noi). După
vânătoare, Aurel cumpără 6 lozuri. Care e probabilitatea ca:
a) un singur loz să fie câştigător?
b) toate cele şase lozuri să fie câştigătoare?
c) niciun loz să fie câştigător?

115. În urna U1 avem 45 de bile albe şi 5 bile negre, în urna U 2 avem 38 de bile albe şi 2
negre, iar în urna U 3 avem 50 de bile albe. Care e probabilitatea ca luând o bilă din
fiecare urnă să nimerim una neagră?

126
116. Dintre piesele prelucrate la un strung 80% sunt perfecte. Dintr-un lot de 100 de piese
prelucrate se iau la întâmplare 5 piese deodată. Care e probabilitatea ca 3 piese să fie
perfecte?

117. Într-o ladă cu mere, 30% sunt stricate. Dacă în ladă sunt 100 de mere, care e probabi-
litatea ca luând la întâmplare 4 mere, 3 să fie bune?

118. Într-un coş sunt 18 roşii şi 12 ardei. Dacă alegem la întâmplare 10 legume, care e
probabilitatea să avem 6 roşii şi 4 ardei?

119. Într-o urnă sunt 5 bile numerotate de la 1 la 5. Se extrag simultan două bile numero-
tate cu a, respectiv cu b. La fiecare extragere asociem variabila aleatoare X care
satisface:
. a +b
(1) a,b pare ~ X ia va1oarea - - ;
2
(2) a, b impare ~ X ia valoarea 1 ;
(3) a,b au parităţi diferite ~X ia valoarea la -bi.
Care este distribuţia variabilei X?

120. Într-o urnă sunt 6 bile numerotate de la 1 la 6. Se extrag simultan două bile
numerotate cu a, respectiv cu b. La fiecare extragere asociem variabila aleatoare X
care satisface:
(1) a,b pare ~
X ia valoarea a+ b;
2
(2) a, b impare ~ X ia valoarea O ;
(3) a,b au parităţi diferite ~X ia valoarea la -bi.
Care este distribuţia variabilei X?

5.4. Probleme de matematică aplicată

Sl(A) Un institut de cercetare dispune de un laborator în care se găsesc, la un moment


dat, două soluţii de acid sulfuric cu concentraţia de 90%, respectiv de 70%.
Determinaţi ce cantităţi din cele două soluţii sunt necesare pentru a obţine, prin
amestecul lor, 500 g de soluţie de acid sulfuric cu concentraţia de 72%.

52(A) Un butoi cu o capacitate de 32 de litri este plin cu apă la temperatura de 40° C.


Calculaţi câtă apă din vas trebuie înlocuită cu apă la temperatura de 72° C pentru a
obţine un vas plin cu apă la temperatura de 54° C.

53(A) Unui ciclist care concurează în Turul Franţei i se comunică faptul că, în etapa
a 9-a, după ce a parcurs 145,6 km, mai are de pedalat 30% din distanţa etapei.
127
Numărul kilometrilor care trebuie parcurşi de orice ciclist participant în cea de-a
noua etapă este egal cu:
A. 189; B. 208; C. 218; D. 198.

54(A) Una dintre picturile celebre ale lui Nicolae Grigorescu este Car cu patru boi.
Realizat în ulei pe lemn, tabloul are formă dreptunghiulară, lăţimea reprezentând
53,(3)% din lungimea tabloului. Dacă aria suprafeţei pictate este egală cu 0,108 m 2 ,
atunci cea mai mare dintre dimensiunile acesteia are lungimea egală cu:
A. 3 cm; B. 40 cm; C. 45 cm; D. 60 cm.

SS(A) O carte de biologie este cu 25% mai scumpă decât o carte de matematică. Cartea de
matematică este mai ieftină decât cea de biologie cu:
A. 25%; B. 20%; C. 15%; D. 30%.

56(A) Brad Pitt şi Robert de Niro aveau împreună, în anul 1993, 80 de ani, iar vârsta lui
Brad Pitt reprezenta 60% din cea a lui Robert de Niro. Cel mai în vârstă dintre cei
doi actori s-a născut în anul:
A. 1941; B. 1943; C. 1948; D . 1953.

57(A) 5,(3)% din populaţiastatului Israel o constituie cetăţenii de naţionalitate română .


Ştiind că populaţia Israelului este de aproximativ 7 ,5 milioane de locuitori,
numărul românilor stabiliţi în Israel este aproximativ egal cu:
A. 530 OOO; B. 460 OOO; C. 400 OOO; D. 310 OOO.

58(A) La intrarea în Deltă, debitul mediu anual al Dunării este de 6480 m 3/s. Braţului
Chilia îi revine 60% din debit, braţului Sulina 22%, iar braţului Sfântu-Gheorghe
restul. La intrarea în Deltă, volumul aproximativ de apă transportat într-o oră de
braţul Chilia este egal cu:
A. 0,014 km3 ; B. 0,024 km3 ; C. 0,14 km 3 ; D . 2,4 km3 .

59(A) În anul 2008, un oraş avea 16 OOO de locuitori. În anul următor, populaţia oraşului
a crescut cu 8%, iar în anul 201 O a scăzut cu 10%. Numărul locuitorilor oraşului, la
sfârşitul anului 2010, era egal cu:
A. 14 516; B. 15 552; C. 15 280; D. 15 964.

60(A) La un institut de cercetare trebuie să se formeze o echipă alcătuită din 4 specialişti


pentru a studia o epidemie care se extinde rapid într-o localitate.
a) Calculaţi în câte feluri poate fi alcătuită echipa din care trebuie să facă parte cel
puţin un biochimist şi un epidemiolog, dacă institutul dispune de 4 biochimişti şi de
3 ~pidemiologi .
b) Echipa a constatat că în urma epidemiei au decedat 5% dintre indivizii
populaţiei, iar procentul de infectare a fost de 40%. Calculaţi care a fost
probabilitatea decesului în rândul celor infectaţi .

128
6l(A) În 400 ml de plasmă sangvină recoltată de la un adult se află 9% substanţe organice
şi 1% săruri minerale. Precizaţi ce alt tip de substanţă există în compoziţia plasmei
sangvine recoltate de la acest individ, în ce procent şi în ce cantitate.

62(A) La om, volumul sangvin constituie aproximativ 7% din greutatea corpului. În timp
de repaus, sângele este repartizat astfel: 40% în sistemul muscular, 30% în sistemul
nervos, renal, suprarenal şi tiroidian, 20% în organele abdominale şi 10% în
sistemul coronarian. Calculaţi, cu aproximaţie, cantitatea de sânge din sistemul
nervos, renal, suprarenal şi tiroidian al unui om cu o greutate de 70 kg.

63(A) În condiţii favorabile de mediu, o bacterie se divide la fiecare 20 de minute.


Calculaţi numărul de bacterii care se pot forma în 3 ore, pornind de la o singură
celulă bacteriană, considerând şi că doar 50% din numărul maxim de bacterii
supravieţuiesc.

64(A) Ficatul unei persoane produce 750 ml de bilă pe zi, din care 70% se depozitează în
vezicula biliară în timpul perioadei dintre mese. Calculaţi cantitatea de bilă care nu
se depozitează în vezicula biliară în timpul perioadei dintre mese.

65(A) Determinaţi procentul de creştere a puterii de cumpărare a masei monetare dintr-o


ţară
într-o perioadă în care preţurile cresc cu 20%, iar masa monetară creşte cu
80%.

66(A) Un agent economic contractează la o bancă un împrumut în valoare de 90 de


milioane de lei, cu o rată anuală a dobânzii de 20% pe termen de 3 ani. Împrumutul
şi dobânda aferentă vor fi rambursate la sfârşitul celui de-al treilea an într-o singură
tranşă. Calculaţi care este suma totală care trebuie achitată la scadenţă.

67(A) Populaţia unei ţări este de 16 milioane de persoane şi reprezintă 80% din totalul
populaţiei apte de muncă. Determinaţi rata şomajului în ţara respectivă.

68(A) Calculaţi probabilitatea de a obţine un câştig de categoria a III-a la jocul Loto 6 din
49, adică,
jucând o variantă simplă de 6 numere din primele 49 de numere naturale
nenule, 4 dintre numerele pe care le-aţi ales să fie câştigătoare.

69(A) Un profesor de matematică pregăteşte, pentru o testare a elevilor săi în vederea


unui concurs, 20 de subiecte (10 de algebră, 7 de analiză matematică şi 3 de
geometrie). Un elev extrage succesiv din urna cu subiecte exact trei subiecte, fără a
pune înapoi vreunul dintre ele. Care este probabilitatea ca un singur subiect dintre
cele trei să fie de analiză matematică?

70(A) Pentru rubrica de probleme propuse a revistei RMCS, redacţia primeşte într-o zi 1O
probleme (5 propuse de către domnul profesor Marinescu, 3 propuse de către
domnul profesor Monea şi 2 de către domnul profesor Bădescu).

129
a) Care este probabilitatea ca, alegând pentru un concurs 4 dintre problemele
primite, toate să aibă acelaşi autor?
b) Dar dacă, alegând 4 probleme, exact una îl are ca autor pe domnul profesor
Monea?

5.5. Teste de evaluare

A. (2 ore/săptămână)

(20p) 1) Aflaţi-l pe x dacă x% din 68 este 17.

(20p) 2) Preţul de vânzare al unui produs este de 357 de lei. Care a fost preţul de
producţie dacă TVA este 19%?

(20p) 3) Care este dobânda simplă care se obţine după plasarea sumei de 1O OOO lei pe
o durată de 108 zile, cu rata anuală de 10%?

(20p) 4) Mediile obţinute pe semestrul I la matematică de elevii clasei a X-a A sunt


conform cu tabelul de mai jos:

Număr
I Media I 5 6 7 8 9 10
elevi 7 10 5 6
Care este media clasei la matematică pe semestrul I?

(lOp) 5) Care este probabilitatea ca un element al mulţimii { 1, 2, 3, ... , 40} să fie


multiplu de 6?

Notă• Timpul de lucru: 50 de minute.


• Se acordă din oficiu 1 Opuncte.

B. (3 ore/săptămână)

(20p) 1) Aflaţi-l pe x dacă x% din 80 este 12.

(20p) 2) Care este dobânda simplă care se obţine după plasarea sumei de 8 OOO lei pe o
durată de 72 zile cu rata anuală de 12%?

(20p) 3) Mediile obţinute pe semestrul I la matematică de elevii clasei a X-a B sunt


conform cu tabelul de mai jos:

I Media I 5 6 7 8 9 10
Număr elevi 4 8 6 8 2 2
Care este media clasei la matematică pe semestrul I?

130
(20p) 4) Care este probabilitatea ca un element al mulţimii {.Jl,.J2,... ,.J20} să fie

soluţie a ecuaţiei 4x -3 · 2x+I + 8 =O?

(lOp) 5) Se aruncă pe masă două zaruri, unul alb şi unul roşu. Care este probabilitatea
ca suma numerelor obţinute s ă fie egală cu 5?

Notă• Timpul de lucru: 50 de minute.


• Se acordă din oficiu 1 Opuncte.

C. (4 ore/săptămână)

(25p) 1) După primele patru lucrări de control din acest an, Mirela are media 7,25. Ce
notă ar trebui să obţină la următoarea lucrare pentru a avea media 7 ,60?

(20p) 2) O acţiune la bursă valora 120 de lei în luna ianuarie 2006. Din ianuarie până în
aprilie valoarea acţiunii a scăzut cu 10%, apoi din mai până în septembrie
valoarea acţiunii a crescut cu 10%. Cât valora acţiunea la sfârşitul lunii septem-
brie?

(15p) 3) Cu ce rată a dobânzii simple trebuie plasată suma de 4 OOO lei la bancă pentru
a avea peste 3 luni în cont suma de 4150 lei?

(20p) 4) Aflaţi
probabilitatea ca luând la întâmplare o funcţie f : { 1, 2, 3} ~ {4, 5, 6, 7}
să avem o funcţie :
a) injectivă; b) care nu este surjectivă.

(lOp) 5) Într-un grup de prieteni sunt 6 fete şi 4 băieţi . Care este probabilitatea ca,
alegând succesiv doi tineri, primul ales să fie fată, iar al doilea băiat?

Notă• Timpul de lucru: 50 de minute.


• Se acordă din oficiu 1Opuncte.

131
CAPITOLUL VI. GEOMETRIE

6.1. Reper cartezian în plan, distanţe, calcul vectorial

Breviar teoretic

Pentru orice puncte A(xA>y A),B(xs,Ys ),C(xc,Yc ) din plan avem:

•Distanţa dintre două puncte: AB = ~(xs -xA ) + (Ys - YA )


2 2
.

•Mijlocul segmentului [AB]: punctul care are coordonatele:


xA + xs respectiv YA + Ys
2 ' 2
• Centrul de greutate al triunghiului ABC: punctul ale cărui coordonate sunt:
xA +xs +xc respectiv YA + Ys + Yc
3 ' 3
-
•Coordonatele unui vector: OA(xA>y A) = xA · i + YA · j , iar
-
OB(xs ,yB) = xs ·i + Ys ·} ; astfel avem şi AB = ( xs - x A ) ·i + (Ys - y A ) · } .

Exerciţii şi probleme de consolidare

1. În reperul xOy se consideră punctele A(2, O), B(O, 3), C(-1, 2). Determinaţi coordona-
- - -- - - - - - - - -
tele vectorilor: a) AB,BA,BC,CA,OB; b) u = AB + BC , v = AB +AC.

2. În reperul xOy se consideră punctele A(-1,0),B(l,3),C(0,4). Determinaţi coordona-


- - -- -- -- - - - - - -
tele vectorilor: a) AB,BA,AC,CB , OC; b) u=AB+BC,v=AB+AC.

3. În reperul xOy se consideră punctele A(l, O), B(3, O), C(O, 5), D(-2, 3).
a) Determinaţi coordonatele mijloacelor M, N, P , Q ale segmentelor [AB] , [BC] , [CD],
respectiv [DA].
b) Determinaţi coordonatele vectorilor AB,BC,DA, DB ,CB , BC ;
- -- -- 1 -- - -
c) Determinaţi coordonatele vectorilor u = 2· AB, v =3 · AB, w =- · AB,h =4· (AB+ BC) .
2
d) m E JR pentru care AB = m · OB .
Determinaţi
- - -
e) Determinaţi punctul E pentru care OB +OA= OE .
f) Determin~ţi punctul F pentru care 3 · OD =OF.

132
4. În reperul xOy se consideră punctele A(3,0),B(0,2),C(-1,4).
a) Determinaţi coordonatele mijloacelor M, N, Pale segmentelor [AB], [BC], respectiv
[CA].
b) Dacă X este un punct oarecare din plan, determinaţi coordonatele vectorilor,
- - - -- - - -
u = XA + XB +XC, v = XM + XN +XP.

5. Se consideră punctele A(4,0),B(3,1), C(l,3),D(2,2).


a) Determinaţi coordonatele vectorilor AB şi BD;
b) Determinaţi coordonatele vectorilor u =OB +oe' V= 20D;
c) Există mE IR pentru care AC= m · DC?
d) Există
- -
p E IR pentru care OB = p · OD ?

6. Se consideră punctele A( 4, O),B(0,4), C(-3,1),D(l,-3).


a) Determinaţi coordonatele vectorilor AB şi
DC; observaţi ceva?
b) Determinaţi coordonatele vectorilor AD şi BC .
c) Determinaţi mijloacele segmentelor [ AC],[BD] . .
d) Dacă X(a,b) este un punct oarecare din plan, determinaţi coordonatele vectorilor
- - - - - -
u = XA +XC,V= XB + XD .

7. Se consideră punctele A(-2,2),B(4,0). Determinaţi coordonatele punctului C în


fiecare dintre cazurile următoare:
a) Ceste mijlocul lui [ AB]; d) 3·AB=AC;
b)Aesternijlocullui [BC]; e) 4·AB=AC;
c) A este simetricul lui C faţă de origine; - -
t) OA+OB=20C.

8. Se consideră punctele A(-4, 0), B(2, 2). Determinaţi coordonatele punctului C în


fiecare dintre cazurile următoare:
a) A este mijlocul lui [ BC] ; d) 2·0B=OC;
b) B este mijlocul lui [AC]; e) 3 · AB=AC;
c) C este simetricul lui B faţă de origine;
- -
t) OA+OB=20C.

9. Se consideră punctele A(3, 1), B(l, 3). Determinaţi coordonatele punctului C în fiecare
dintre cazurile următoare :
a) Ceste mijlocul lui [ AB] ; d) OA+OB=20C.
b) Ceste centrul de greutate al fl.OAB ;
- -
e) 2(0A+OB)=30C;
-
c) O este centrul de greutate al MBC ; t) fl.ABC este dreptunghic în C.

133
10. Se consideră punctele A(-2, 2),B( 4,1), C(l,3). Determinaţi coordonatele punctului D
în fiecare dintre cazurile următoare :
a) AB =CD; d) [ AB] şi [CD] au acelaşi mijloc;
b) D este centrul de greutate al MBC ; e) OA+OB=OC+OD;
c) 2AC=BD; f) D este simetricul lui A faţă de C.

11. Se consideră punctele A(l, 2),B(2, 1), C(-1, -2). Determinaţi coordonatele punctului
D în fiecare dintre cazurile următoare:
a) AB =DC; d) [AC] şi [BD] au acelaşi mijloc;
b) D este centrul de greutate al MBC ; e) A, B, C, D sunt, în această ordine,
vârfurile unui paralelogram;
c) 2DC =AB; f) D este mijlocul lui [AC ] .

12. Se consideră
punctele A(-1,1),B(2,2),C(4,m). Determinaţi mE JR astfel încât A, B,
C să fie coliniare.

13. Se considerăpunctele A(l,3), B(-1,a), C(b,b), D(2,1), E(b,1), F(l-b,l+a+b).


Determinaţi a, b E JR în fiecare dintre cazurile următoare:
a) Centrul de greutate al triunghiului ABC este originea;
b) Centrul de greutate al triunghiului ADE este situat pe axa Oy;
c) Mijlocul lui (AB) este situat pe axa Oy;
d) Mijlocul lui (AC) este punctul B;
e) A, D, B sunt coliniare;
f) Triunghiurile ABC şi DEF au acelaşi centru de greutate.

14. Determinaţi
- -
a,b E JR pentru care vectorii u =(a+ b) · i + 2 · j, v = 3 ·-i +a · -j sunt egali.

15. Determinaţi
- -
p,qElR pentru care vectorii u=(q-p) · i+5 · j,v=3 · i+(p+q)·j
- -
sunt egali.

16. Determinaţi
- - - -
a, b E JR pentru care vectorii u =a · i + (b+ 1) · j, v= (a+b-1) · i +(3b-1) · j
- -
satisfac v = 2 · u .
- - - -
17. Determinaţi p,q E JR pentru care vectorii u = (p-1) · i -q · j, v = q · i + (p- 2) · j
satisfac: u + v = p · i + q · j.

18. Calculaţi
lungimile fiecăruia dintre vectorii următori :
- - -
a) u=2i+3j;
- -
c) w=5i+l2j;
- e) BC(l,5);
b)
- - -
v=4i-3j; d) AB(2,2); f) v=i- j.
134
19. Se consideră punctele A(-1, 2), B(2, 5), C(l, m ), D( 4, 6). Determinaţi m E IR în fie-
care dintre cazurile următoare:
a) A , B, C sunt coliniare; d) C este simetricul lui A faţă de origine;
b)
-OC=i+3j;
- - e) (AD) şi (BC) au acelaşi mijloc;
c) Ceste centrul de greutate al !':i..OAB; f) CB=CD.

20. Calculaţi distanţa dintre punctele A şi B în fiecare dintre cazurile următoare:


a) A(l,3),B(4,-1); c) A(l,3),B(-4,3); e) A(l,1),B(3,3).
b) A(0,2),B(4,5); d) A(3,5),B(-3,-3); f) A(m,l),B(m+I,2),mE IR.

21. Calculaţi distanţa dintre punctele A şi B în fiecare dintre cazurile următoare:


a) A(2,5),B(5,1); c) A(2,6),B(-l,3); e) A(l,-1),B(-2,3).
b) A(O, 3), B( 4, O); d) A(7, 5), B(2, - 7); f) A(2, m + 2), B(l, m ), m E IR.

22. Se consideră punctele A(l, 2),B( 4,-2), C(l, -2). Calculaţi lungimile vectorilor:
- -
a) AB; b) CB; c) AC;
- --
d) AB +CA; e)
--
2·AB;
----
f) 3AB-BC.

23. Precizaţi natura triunghiului ABC în fiecare dintre cazurile următoare:


a) A(2, 4),B(-2, O), C(2, O); d) A(O, -2), B(l, -3), C( 4, 2);
b) A(2,4),B(-2,0),C(l,1); e) A(-3,3),B(3,1),C(2,8);
c) A(l, 3), B(-1, 1), C(l, 3); f) A(-3, O), B(O, 3), C(3, O).

24. Calculaţi perimetrul triunghiului având vârfurile A(2,3),B(5,-1),C(-1,-1).

25. În reperul xOy se consideră punctele A(l,l),B(3,3). Determinaţi punctele C situate pe


axa Oy astfel încât triunghiul ABC să fie isoscel cu AC= BC.

26. În reperul xOy se consideră punctele A(O, 2), B( 4, O). Determinaţi punctele C situate
pe axa Ox astfel încât triunghiul ABC să fie isoscel cu AC= BC.

27. În reperul xOy se consideră punctele A(-l,1),B(2,1).Determinaţi punctele C situate


pe axa Ox astfel încât triunghiul ABC să fie isoscel cu AC = BC.

28. În reperul xOy se consideră punctele A(-1, 1), B(3, 5). Determinaţi punctele
C( m, 2m ), m E IR astfel încât triunghiul ABC să fie isoscel cu AC = BC.

29. Mijloacele laturilor triunghiului ABC sunt M(2, 2),N(3, O), respectiv P(l, O).
a) Determinaţi coordonatele centrului de greutate al triunghiului MNP.
b) Determinaţi coordonatele vârfurilor A, B, C.
c) Calculaţi lungimea medianei din A a triunghiului ABC.
135
d) Determinaţi coordonatele centrului de greutate al triunghiului ABC.
e) Determinaţi punctul D(x ,x),xE JR egal depărtat de A şi de B .
f) Determinaţi punctul E situat pe axa Ox egal depărtat de A şi de B .

30. Se consideră punctele A(2, 1), B(3, 2), C(O, m ). Determinaţi m E JR în fiecare dintre
cazurile următoare :
a) AC +AB 2 =26; b) AC=BC; c) BC=5.
2

31. Stabiliţi natura patrulaterului care are vârfurile A(l,3),B(3,1), C(0,-2), D(-2,0).

32. Stabiliţi natura patrulaterului care are vârfurile A(5,2), B(l,5), C(-2,1), D(2,-2).

33. Stabiliţi natura patrulaterului care are vârfurile A(-1, -2), B(2, -5), C(l,-2),D(-2,1).

34. Determinaţi al treilea vârf al unui triunghi echilateral ABC, ştiind că A(-1, O), B(l, O).

6.2. Ecuaţii ale dreptei, paralelism, perpendicularitate

Breviar teoretic

• Panta dreptei oblice AB: numărul real m AB = y8- yA .


Xs- XA

•Ecuaţia dreptei oblice AB: y- YA = mAB · (x -xA).


• Condiţii de paralelism, perpendicularitate
Dacă y =m1x +n1 şi y =m2 x +n2 suntecuaţiileadouădrepte d1 ,respectiv d 2 ,atunci:
0 d1 li dz <=> m1 = mz ;
o d1 l_d2 <=>m1 ·m2 =-1.
• Ecuaţia carteziană explicită a unei drepte d: y = mx + n , unde m este panta sau
coeficientul unghiular al dreptei.

• Ecuaţia generală a unei drepte d: ax+ by + c = O ; dacă b "# O, atunci panta dreptei
a
este m=--.
b

•Ecuaţia dreptei prin tăieturi: ~+ Y =1 , dacă A(a, O)şi B(O,b)sunt intersecţiile


a b
dreptei cu axele sistemului de coordonate.

136
Exerciţii şi probleme de consolidare

35. Care dintre punctele A(l, O), B(3, 5), C(-1, -1), D(-1, 1) sunt situate pe dreapta de
ecuaţie x - y + 2 = O?

36. Determinaţi a,bE JR ştiind că punctele M(2,3),N(3,4) sunt situate pe dreapta de


ecuaţie ax+ by + 1 =O.

3 7. Determinaţi perechile (a, b) de numere reale pentru care y = ax+ b reprezintă


ecuaţia dreptei AB în fiecare dintre cazurile următoare:
a) A(l,l),B(3,3); c) A(4,l),B(2,1); e) A(l, O), B(O, l);
b) A(l, -l),B(3,1); d) A(l,3),B(3,1); f) A(0,4),B(2,0).

38. Determinaţi perechile (m, n) de numere reale pentru care y = mx + n reprezintă


ecuaţia dreptei AB în fiecare dintre cazurile următoare:
a) A(2,5),B(l,2); c) A(3,3),B(l,5); e) A(5,0),B(0,5);
b) A(l,l),B(3,-2); d) A(3,2),B(2,4); f) A(-3,0),B(-l,2).

39. Scrieţi ecuaţiile laturilor triunghiului care are vârfurile A(2,0),B(3,1),C(0,4).

40. Scrieţi ecuaţiile laturilor triunghiului care are vârfurile M(2,2),N(5,2),P(5,4).

41. Scrieţi ecuaţiile laturilor paralelogramului care are vârfurile A(-2,3),B(0,1),C(-1,0)


şi D, ştiind că (BD) este diagonală.

42. Scrieţi ecuaţia dreptei care intersectează axa Ox în punctul de abscisă egală cu 4 şi
axa Oy în punctul de ordonată egală cu 2.

43. Determinaţi a E JR în fiecare dintre cazurile următoare:


a) A(l,2),B(3,4),C(2,a) sunt coliniare;
b) A(-1,3),B(O,a + l),C(2,2a) sunt coliniare;
c) A(0,-1),B(l, a), C(3a,5) sunt coliniare;
d) A(l,a),B(a,l),C(0,3) sunt coliniare;
e) A(2,a - 2),B(a, 2a), C(l,-1) sunt coliniare;
f) A(3, a - 2),B(a, 1), C(O,l + a),D(a - 2, a -1) sunt coliniare.

44. Determinaţi lungimea segmentului determinat de dreapta d: 4x + 3y -12 =O cu


axele de coordonate.

137
45. Determinaţi perimetrul triunghiului determinat de dreptele:
d1 : X - y + 2 =o, d2 : X+ y - 2 =O, d3 : y = -4.

46. Determinaţi perimetrul triunghiului determinat de dreptele :


d1 :x = y, d 2 :y= -2x, d 3 :x=2.

47. Demonstraţi că fiecare dintre dreptele d,m m E IR, următoare trec prin câte un punct fix:
a) dm :mx + y-2m=O; d) d 111 : x + my + 1- 2m = O;
b) dm :mx+2my-4m=O; e) d 111 :mx+ y=x +m;
c) dm :2mx + y+2(m -2)=0; f) d 111 :2mx -2 y +l-m=O.

48. Scrieţi ecuaţiile laturilor triunghiului ştiind că mijloacele acestora sunt M(O, 3),
N(l, 1), P(3, 2).

49. Determinaţi aE IR ştiind că triunghiul de vârfuri A(-4,5),B(-7,-6),C(7,a) este


dreptunghic în A.

50. Determinaţi bE IR ştiind că triunghiul de vârfuri A(-5,3),B(-1,b),C(-2,-1) este


dreptunghic în A.

51. Se consideră punctele A(3, O),B(l,3), C(-3,-1).


a) Scrieţi ecuaţia paralelei prin A la BC.
b) Scrieţi ecuaţia paralelei prin B la AC.
c) Scrieţi ecuaţia medianei din A a triunghiului ABC.
d) Scrieţi ecuaţia medianei din Ca triunghiului ABC.
e) Găsiţi coordonatele centrului de greutate al triunghiului ABC.
f) Găsiţi coordonatele simetricului lui A faţă de B.

52. Determinaţi perechile de drepte paralele dintre următoarele:


d1 : y = 2x, d 2 : y = 4x -1, d 3 : y = 2x + 3, d 4 : y = 3x + 1, d 5 : 4x - y - 3 =O,
d 6 : 3x + y - 2 =O, d7 : 3x - y - 4 = O, d8 : 5x - 2 y + 1 = O, d 9 : 6x + 2 y - I = O,
d 10 :5x+2y-1=0.

53. Determinaţiperechile de drepte perpendiculare dintre următoarele:


d1 :y=2x, d 2 : y=4x -l, d 3 :2y + x =O, d 4 :3y=2-x, d 5 :4y=5-x,
d 6 :3x - y +l=0, d7 :2x +3y-1 =0, d 8 :3x-2y-4=0, d 9 :x + y =O,
d 10 :y-x-2=0.

138
54. Se consideră dreapta d de ecuaţie (m+l)x-(m-l)y +3m-4=0. Determinaţi

m E IR în fiecare dintre cazurile următoare:


a) d este paralelă cu axa Oy;
b) d este paralelă cu axa Ox;
c) d este paralelă cu dreapta de ecuaţie 3x - y - 1 = O;
d) d este perpendiculară pe dreapta de ecuaţie 3y + x - 3 = O;
e) d trece prin punctele A(-1, 1), B(2, 6);
f) d este paralelă cu a doua bisectoare.

55. Determinaţi m E Z pentru care dreptele:


d 1 : (m+ l)x -my + m =O, d 2 : (3m-l)x + (m-2) y + 2 =0 sunt paralele.

56. Determinaţi m E Z pentru care dreptele:


d 1 : (m - l)x + (m - 3) y + 2 =O, d 2 : (2m - 3)x + (m - l)y -3 =O sunt perpendiculare.

57. Se consideră punctele A(l ,3),B(3,5), C( 4, O).


a) Calculaţi perimetrul triunghiului ABC.
b) Scrieţi ecuaţia laturii AB.
c) Scrieţi ecuaţia paralelei prin C la AB.
d) Scrieţi ecuaţia medianei din C a triunghiului ABC.
e) Scrieţi ecuaţia înălţimii din B a triunghiului ABC.
f) Determinaţi coordonatele ortocentrului triunghiului ABC.

58. Se consideră punctele A(-2, 0),B(-3, l), C(3,l).


a) Găsiţi un punct D pe axa Oy egal depărtat de B şi C.
b) Găsiţi un punct E pe axa Ox egal depărtat de A şi C.
c) Scrieţi ecuaţia paralelei prin C la AB.
d) Arătaţi că triunghiul ABC este obtuzunghie.
e) Scrieţi ecuaţia înălţimii din Ca triunghiului ABC.
f) Determinaţi coordonatele ortocentrului triunghiului ABC.

59. Se consideră punctele A( 4, 1), B(2, 5), C(O, -1).


a) Scrieţi ecuaţia mediatoarei segmentului (AB).
b) Găsiţi un punct D pe axa Oy egal depărtat de A şi B.
c) Scrieţi ecuaţia înălţimii din C a triunghiului ABC.
d) Determinaţi coordonatele centrului cercului circumscris triunghiului ABC.
e) Scrieţi ecuaţia perpendicularei din O pe AB.
f) Determinaţi coordonatele ortocentrului triunghiului ABC.

60. Stabiliţi natura patrulaterului care are vârfurile A(5, 2), B( 6, 5), C(O, 7), D( -1, 4).

61. Stabiliţi natura patrulatemlui care are vârfurile M( 4,3), N(9,-3), P(2,-4), Q(-3,2).

139
62. Se consideră punctele A(l, 1), B(3, 5). Determinaţi coordonatele unui punct C situat pe
Oy dacă o mediană a triunghiului ABC are ecuaţia y = 3.

63. Găsiţi ecuaţia locului geometric al punctelor M egal depărtate de punctele A(O, 4),
B(2, 2).

64. Găsiţi ecuaţia locului geometric al punctelor N egal depărtate de punctele A(4, O),
B(2, 2).

65. Găsiţi ecuaţia locului geometric al punctelor M cu proprietatea că:


MA 2 +MB 2 =4, un deA(-1,0), B(l, O) .

66. Găsiţi ecuaţia locului geometric al punctelor N cu proprietatea că :


NA 2 + NB 2 = 6, unde A(2, O), B(O, 2).

67. Determinaţi coordonatele punctelor P din plan care satisfac:


PA=PB, PA 2 +PB 2 =32, undeA(4,0),B(0,4).

68. Fie punctele A(-2, O), B(2, O), C(O, 4). Determinaţi punctul M pentru care AM=
=BM=CM

69. Se considerăpunctele A(l,1),B(2,3) şi dreapta d: x -4y+7=0. Determinaţi un


punct C pe dreapta d astfel încât triunghiul ABC să fie isoscel cu baza (AB) .

70. Se consideră
triunghiul ABC determinat de dreptele:
AB :x+2y-4=0, BC : 3x+ y-2 =0, CA :x-3y-4= O.
· a) Determinaţi coordonatele vârfului A.
b) Scrieţi ecuaţia înălţimii din A.
c) Determinaţi coordonatele ortocentrului triunghiului ABC.

71. Determinaţi simetricul lui A(l, 2) faţă de dreapta d: 2x = y + 4.

72. Se consideră punctele A(3, O), B(O, 2), M(3, -3), N(-2, 2). Demonstraţi că AN, BM şi
perpendiculara din O pe AB sunt concurente.

73. Fie A(-2, -4), B(O, 4). Determinaţi coordonatele punctului de intersecţie al perpendi-
cularei din B pe A O.

74. Determinaţi coordonatele centrului cercului circumscris triunghiului de vârfuri


A(2,5),B(5, 1), C(-2,2).

140
75. Paralelogramul ABCD are vârfurile consecutive
1
A(-3, -l),B(2, ;} Dacă
Q(3, ~) este intersecţia diagonalelor, determinaţi coordonatele vârfurilor C şi D,
precum şi ecuaţia laturii AC

76. Se consideră punctele A(2, 3), B(O, 1), C(O, 5). Determinaţi coordonatele centrului
cercului circumscris triunghiului ABC

77. Demonstraţi că A(O,.J3),B(-1,0),C(O, -.J3),D(l,O) sunt vârfurile unui romb.

78. Se consideră punctele A(2, O), B(l, .J3),


C(l, -.J3),
D( 4, O).
a) Arătaţi că punctele A, B, C nu sunt coliniare.
b) Arătaţi că O este centrul cercului circumscris triunghiului ABC
c) Arătaţi că AD 1- BC.

79. În reperul xOy se consideră dreapta d: (sin t)x + (cos t)y =1, t E (O, ~}
a) Determinaţi punctele de intersecţie ale dreptei date cu axele de coordonate.
b) Arătaţi că A(sint,cost)E d.
c) Calculaţi distanţa de la origine la dreapta dată.
d) Arătaţi că M(a,b) Ed=:> a 2 +b 2 ~1.

80. În reperul xOy se consideră punctele An(l,n),Bn(2,n),nE {1,2,3, 4}. Se notează cu M


mulţimea { A1,A2 ,A3 , A4 ,B1,B2 ,B3 ,B4 }.
a) Scrieţi ecuaţia dreptei A1A2 .
b) Calculaţi lungimea segmentului (A2B1).
c) Calculaţi aria triunghiului A1B2B3 .
d) Arătaţi că lungimea segmentului (AnBn) nu depinde de n.
e) Care este numărul dreptelor care trec prin cel puţin . două puncte din M?
f) Câte triunghiuri au toate vârfurile în mulţimea M?

81. În sistemul de coordonate xOy se consideră punctele An (n, n + 2), Vn E N şi 0(0, O).
Notăm cu Mmulţimea {O,Ao,A1,„., A5 }.
a) Scrieţi ecuaţia dreptei AoA1 •
b) Arătaţi că punctele An sunt situate pe dreapta AoA1, Vn E N .
c) Calculaţi aria triunghiului OAoA1 .
d) Calculaţi lungimea segmentului (OA 11 ),nE N.

141
e) Care este numărul dreptelor care trec prin cel puţin două puncte din M?
f) Câte triunghiuri au toate vârfurile în mulţimea M?

82. În reperul xpy se consideră punctele:


A11 (O ,n),B11 (1,n) , C11 (2, n),D11 (3, n) , n E {l, 2,3,4}.
Se notează cu M mulţimea { A1'A2 ,A3 ,A4 ,B1 ,B2 ,B3 ,B4 } .
a) Scrieţi ecuaţia dreptei A2 A1 .
b) Calculaţi
lungimea segmentului (B1A2 ).
c) Calculaţi lungimea celui mai mare segment (PQ) când punctele P şi Q variază în
interiorul sau pe frontiera patrulaterului A1A2B1B2 .
d) Arătaţi că dacă avem 1O puncte în interiorul sau pe frontiera patrulaterului
A1A4D4D1' atunci există două dintre aceste puncte care au distanţa dintre ele mai
mică sau egală cu J2 .
e) Care este numărul dreptelor care trec prin cel puţin două puncte din M?
f) Câte triunghiuri au toate vârfurile în mulţimea M?

83. În sistemul de coordonate xOy se consideră punctele A11 (2n,3n + 2), n E N.


a) Scrieţi ecuaţia dreptei AoA2 ;
b) Arătaţi că pentru orice n natural punctul A11 se află pe dreapta A0 A2 .
c) Arătaţi că lungimea segmentului (A11 A11 +1) nu depinde de n.

84. Se consideră familia dreptelor de ecuaţii dm : (m + 1)x - 2my + m - 2 = O, m E IR.


a) Aflaţi valorile lui m pentru care dreapta dm trece prin origine.
b) Determinaţi coordonatele punctului de intersecţie al dreptelor d 1, d 2 .
c) Demonstraţi că dreptele dm trec printr-un punct fix.

85. Determinaţi mE Z pentru care triunghiul având vârfurile A(l,m),B(m,l),C(O,l) are


aria egală cu 3.

86. Determinaţi a,bE Z,a :;t: 1 pentru care triunghiul având vârfurile A(l, a), B(2, a),
C(b, 1) are aria egală cu 3. Este nevoie de condiţia a :;t: 1?

Matematică de excelenţă

87. Fie ABCD un patrulater convex şi Gl> G2 , G3 , G4 centrele de greutate ale triunghiu-
rilor BCD, ACD, AED, respectiv ABC. Arătaţi că, dacă G1G2 G3 G4 este paralelo-
gram, atunci ABCD este paralelogram.

142
88. Fie ABC un triunghi şi X un punct oarecare în planul
G1, G2 , G3 său. Considerăm
centrele de greutate ale triunghiurilor XAB, XBC, XAC. Arătaţi că, dacă ABC şi
G1G2 G3 au acelaşi centru de greutate, atunci X este centrul de greutate al triun-
ghiului ABC. Reciproca este adevărată?

89. Arătaţi că două dintre medianele triunghiului având vârfurile A(a + 1, 1), B(l , 3a + 1),
C( 1 - a, 1), a E JR sunt perpendiculare.

90. Dacă M este un punct oarecare pe latura (BC) a unui triunghi ABC, demonstraţi că
2 2 2
AB . MC-AM · BC + AC · MB= BM ·CM · BC. (Stewart)

91. Două dintre vârfurile unui triunghi ABC sunt A(O, 2), B(-1, -1). Dacă ortocentrul
triunghiului este H(l, l), determinaţi ecuaţiile laturilor AC şi BC.

92. Fie A(l, 1), B(3 , 5). Detenninaţi coordonatele unui punct M situat pe Oy astfel încât
suma MA + MB să fie minimă.

93. Fie A(0, 4), B(4 , 2) . Dete1minaţi coordonatele unui punct N situat pe Ox astfel încât
suma NA + NE să fie minimă.

94. Scrieţi ecuaţia dreptei paralele şi echidistante dreptelor d 1 : x + y =O, d 2 : x + y = 4.

95. Determinaţi vârfurile triunghiului ABC dacă A(5,1), ecuaţia unei mediane este
y = 2x şi ecuaţia unei înălţimi este x + y =O.

96. Scrieţi ecuaţia simetricei dreptei d : 3x + y - l = O faţă de punctul A( 4, -2).

97. Găsiţi ecuaţia dreptei d, ştiind că A(l,2) este piciorul perpendicularei din O pe d.

98. În reperul xOy se consideră dreapta d: 4x+ 3y-12 =O.


a) Determinaţicoordonatele punctelor A şi B în care dreapta dată intersectează Ox,
respectiv Oy.
b) Dacă (AB) este o latură a unui trapez dreptunghic ABCD cu unghiul LA drept şi
BC li AD, având toate vârfurile pe axele de coordonate, scrieţi ecuaţiile dreptelor
BCşi CD.

99. Se consideră punctele A şi B de afixe i, respectiv -2, planul N complex raportat la


reperul xOy şi mulţimea

H = {M(x,y)E N I z +
Z-l
~ E JR, undez= x+ iy,x,yE JR, z :;t: i}.
Arătaţi că, dacă C E H , atunci A, B şi C sunt coliniare.
143
100. În sistemul cartezian de coordonate xOy se consideră punctele Ai._k, 1), Bi._k, 2), Ci._k, 3),
k E {l, 2, 3}. Notăm cu Mmulţimea { Ai,B1 ,Ci,A2,B2,C2, A3,B3,C3}. Spunem că o
mulţime P cu 2n, n E N *, puncte distincte în plan este echilibrată dacă poate fi
împărţităîn două submulţimi R şi Q disjuncte, cu câte n elemente şi cu proprietatea
că suma absciselor punctelor din mulţimea R este egală cu suma absciselor punctelor
din mulţimea Q, iar suma ordonatelor punctelor din mulţimea R este egală cu suma
ordonatelor punctelor din mulţimea Q.
a) Calculaţi suma absciselor punctelor din mulţimea M
b) Calculaţi suma ordonatelor punctelor din mulţimea M
c) Arătaţi că orice mulţime formată din două puncte distincte din plan nu este
echilibrată.
d) Găsiţi o mulţime echilibrată formată din patru puncte distincte din plan.
e) Arătaţi că mulţimea M -{B2 } este echilibrată.
f) Arătaţi că pentru orice punct X E M -{ B2 } , mulţimea M -{X} nu este echili-
brată.

6.3. Calcule de distanţe şi arii

Breviar teoretic

•Distanţa de la punctul M(x0 ,y0 ) la dreapta d: ax+ by + c =O este numărul real


laxo +byo +ci
~a2 +b2
• Aria triunghiuliii care are vârfurile A (Xi, Yi), B ( x 2, y 2 ) şi C ( x 3, y 3 ) este egală cu:
1
d (ABC)= -liil,
2
unde /),.=Xi (Y2 - Y3) + X2 (y3 - Yt) + X3 (Y1 - Y2) .

Exerci/ii şi probleme de consolidare

101. Calculaţi distanţa de la punctul A la dreapta d în fiecare dintre cazurile următoare :


a) A(O,O), d :y=2; d) A(l,1), d :y +x=O;
b) A(l,1), d:x=3; e) A(2,3), d :3x-4y +2=0;
c) A(2,2), d :y=l-x; f) A(-1,1), d:6 x +8y-3=0.

102. Determinaţi un punct situat pe dreapta de ecuaţie x =3 situat la distanţa 4 de dreapta


de ecuaţie y =1.

103. Determinaţi un punct situat pe dreapta de ecuaţie y =2 situat la distanţa 3 de dreapta


de ecuaţie x = 4.
144
104. Calculaţi lungimea înălţimii din A a triunghiului de vârfuri A(l, 4), B(2, 2), c( ~J
O,

105. Determinaţi punctele de pe axele de coordonate situate la distanţa 2 faţă de dreapta


de ecuaţie 3x-4y + 2 =O.

106. Determinaţi punctele din plan egal depărtate de vârfurile triunghiului, ştiind că
acestea sunt A(2, O), B( 4, O), C(O, 6).

107. Determinaţi mE IZ pentru care distanţa de la punctul A(l,1) la dreapta de ecuaţie

(m + l)x + 2my + 3m - 8 =O este egală cu 1.

108. Determinaţi m E IZ pentru care distanţa de la punctul A(2, 1) la dreapta de ecuaţie


(m+ l)x-my + 2 + m =O este egală cu 2.

109. Calculaţi distanţele dintre dreptele indicate în fiecare dintre următoarele cazuri:
a) d 1 :x=4, d 2 :4x-1=0; d) d 1 :y=l-x, d 2 :y+ x-3 =0;
b) d 1 :y -2=0, d 2 :2y+5 =0; e) d 1 :x=4, d 2 :2 -x=O;
c) d 1 :y-x=O, d 2 :y = x +4; f) d 1 :x+ y =4, d 2 :x + y +2= O.

110. Stabiliţi care dintre punctele A(l,2) ş1 B(2,1) este mai apropiat de dreapta d în
fiecare dintre cazurile următoare:
a) d :3x-4y-2=0; d) d:y-x=O;
b) d:4x+3y-5=0; e) d: 2x - y - 3 =O;
c) d : X + y - 3 = O; f) d:5x-12y+6=0.

111. Determinaţi m E IZ dacă distanţa de la A(3, 1) la dreapta d: 3x = 2my este egală cu


distanţa de la B(l, 1) la dreapta f: 4x + 3y = 2.
112. Determinaţi aria triunghiului ABC în fiecare dintre următoarele cazuri:
a) A(l,l),B(3,3),C(2,4); d) A(2,2),B(4,4),C(2,4);
b) A(O, O), B( 4, O), C(O, 2); e) A(l, 1), B(3,3), C(O, 4);
c) A(-2,0),B(6,0),C(2,2); f) A(-1,0),B(l,O),C(O,v'3°).

113. Determinaţi aria triunghiului MNP în fiecare dintre următoarele cazuri:


a) M(l,2),N(3,2),P(0,4); d) M(l,1),N(2,3),P(l,5);
b) M(-1,2),N(l,4),P(2,0); e) M(l,1),N(2,3),P(0,6);
c) M(l,1),N(5,-2),P(O,O); f) M(O,O),N(4,4),P(2,6).

145
114. Calculaţi aria patrulaterului ABCD în fiecare dintre cazurile de mai jos:
a) A(2,0),B( 4, O), C(0,4), D(6, 4); d) A(-1,1),B(0,3), C( 4, 1), D(0,-2);
b) A(O,O),B(3,0), C(3,3),D(0,3); e) A(-1,1), B(0,3), C(2,3), D( 4,1);
c) A(l, 1), B(2, O), C(l,3), D( 4, O); f) A(-2, O), B(O, 2), C(3, O), D(l,-2).

115. Fie A(2, O),B( 4,0). Găsiţi un punct C pe axa Oy astfel încât J?l[ABC] = 3.

116. Fie A(O, 2), B(-2, O). Găsiţi un punct C pe axa Ox astfel încât J?ifABC] = 4.

117. Fie A(3, O),B(0,4). Găsiţi un punct M pe dreapta y + x =O astfel încât J?ifABA·'fl = 5.

118. Fie A(l,l),B( 4,1). Găsiţi un punct M pe dreapta x + 1 =O astfel încât J?ifABM] = 9.

119. Fie A(l,l), B(2,2). Găsiţi ecuaţia locului geometric al punctelor M pentru care
J?{ABM] = J2.

120. Fie A(l, 1), B(5, 1). Găsiţi ecuaţia locului geometric al punctelor M pentru care
J?{A BM] = 8.

Matematică de excelenţă

121. Fie A(l, O), B(3, 1), C(2, 5). Determinaţi punctele M pentru care :
J?ifABM] = J?l[scM] = J?l[cA M] ·
122. Fie A(2, O), B( 4, O), C(3, 3). Determinaţi punctele M din interiorul triunghiului ABC
pentru care J?l[ACM] =J?l[scM] ·
123. Calculaţi aria unui pătrat ştiind că un vârf al său este A(4,l) , iar ecuaţia unei dia-
gonale este x - y =O.

124. În reperul xOy se consideră punctele A(-1, O), B(4, O), C(O, 2).
a) Determinaţi ecuaţiile dreptelor AC şi BC; ce observaţi?
b) Dacă CS 1- (ABC) şi SC= 2, calculaţi 7/(SABC).

125. Se consideră punctele A(3, 2) şi B(l, O). Determinaţi coordonatele punctelor C situate
pe dreapta d: y = 5- x pentru care J?ifABC] = 4.

146
126. Se consideră punctul A(3,2). Stabiliţi câte perechi (B,C) de puncte având ambele
coordonate întregi verifică egalitatea JefABC] = 4, ştiind că B E d1 : y = x -1 şi
CE d2 : y =5 - X.

127. În sistemul de coordonate xOy se consideră punctele An(n,n+2),nE N ş1


B,Jn,n+l),nE N. Arătaţi că există cel puţin două triplete (m,n,p)de numere
naturale astfel încât să avem d (A A B
m n p
l = 4.

128. Se consideră punctele A(l, O) şi C(O, 5). Determinaţi coordonatele punctului B ştiind
că ecuaţia unei înălţimi a triunghiului ascuţitunghic ABC este d : y =5 - x , iar

lungimea înălţimii din B a triunghiului ABC este egală cu b.


'126

129. Determinaţi numerele întregi m pentru care ana triunghiului cu vârfurile


A(l, 2), B(2, 3), C(3, m) este egală cu 2.

130. Determinaţi numerele întregi n pentru care ana triunghiului cu vârfurile


A(l,2),B(2,5), C(O,n) este egală cu 3.

6.4. Probleme de matematică aplicată

71(A) Străzile principale ale unui orăşel american se numesc Lincoln şi Grant; acestea sunt
perpendiculare, se întâlnesc în intersecţia O şi impart orăşelul în patru cartiere numite
cadrane. În acelaşi cadran locuiesc patru prieteni, după cum urmează: Andrew, la
1O m de strada Lincoln şi 20 m de strada Grant, apoi Bill, la 50 m de strada Lincoln
şi 60 m de strada Grant, apoi Chester, la 60 m de Lincoln şi 1O m de Grant şi, în
sfârşit, David, la 20 m de Lincoln şi 50 m de Grant. Cei patru prieteni hotărăsc să îşi
conecteze casele prin două cabluri drepte, la nivelul solului: unul de la casa lui
Andrew la cea a lui Bill, iar unul de la casa lui Chester la cea a lui David.
a) Calculaţi care dintre cabluri este mai lung.
b) Arătaţi că există un punct M în care se întâlnesc cele două cabluri şi determinaţi
poziţia sa faţă de cele două străzi .

72(A) O fabrică este construită astfel încât suma distanţelor la cei patru furnizori de
materii prime să fie minimă . Raportându-ne la un sistem de axe ortogonale, cu
unitatea de 1 km, locaţiile furnizorilor au următoarele coordonate:
O(O,O), B(8, 20),C(36,27),D(56,0).
Determinaţi coordonatele punctului A în care se află fabrica.

147
73(A) Într-un plan, relativ la sistemul ortogonal de axe de coordonate, considerăm
pătratul OABC, cu 0(0, 0),A(l, O),B(l,1),C(0,1) . Trei greieri sunt plasaţi în vâr-
furile O, A şi C. La o mişcare, un greier sare în poziţia simetrică a sa faţă de unul
dintre ceilalţi doi greieri. Este posibil ca, după un număr finit de mişcări , vreunul
dintre greieri să ajungă în cel de-al patrulea vârf al pătratului ?

74(A) Bunicul lui Alex are o grădină ABCD în formă de trapez dreptunghic (AB li CD,
AB J_ AD), cu dimensiunile AB = 16 m, AD = 12 m, CD = 5 m.
a) Bunicul doreşte să împrejmuiască grădina folosind 6 rânduri suprapuse de sârmă;
calculaţi, cu aproximaţie, numărul minim de metri de sârmă necesari pentru
împrejmuire.
b) Bunicul visează şi să pună câte o lampă solară, din metm în metru, pe diago-
nalele (AC) şi (BD), patru dintre ele fiind plasate în vârfurile A , B, C, D. De câte
lămpi are nevoie bunicul pentru a-şi împlini şi acest vis?

75(A) Un important obiectiv turistic O este legat de localităţile din ţară prin două şosele
OA şi OB astfel încât OA 1- OB. Cele mai apropiate localităţi de O sunt C şi D; se
ştie că distanţele de la C la şoselele OA şi OB sunt egale cu 3 km, respectiv 4 km,
iar distanţele de la D la OA şi OB sunt egale cu 6 km, respectiv 8 km.
a) Calculaţi lungimea şoselei care va fi construită între localitatea D şi obiectivul O.
b) Stabiliţi în ce loc E de pe şoseaua OB trebuie amplasat un panou publicitar astfel
încât distanţa de la E la şoseaua OD să fie de 8 km.
c) Determinaţi poziţia faţă de O a unei benzinării F care trebuie construite la
şoseaua OA, astfel încât să deservească optim şi echitabil localităţile C şi D
(urmând a fi construite şi două căi rutiere de acces: CF şi DF).

6.5. Teste de evaluare

A. (2 ore/săptămână)

Se consideră în reperul xOy punctele A(-1,3),B(0,4), C(O, 2),D(3, 1).


(20p) 1) Determinaţi coordonatele vectorilor v = AB şi u = AB + AC .
(20p) 2) Calculaţi perimetrul tringhiului ABC.
(lOp) 3) Calculaţi distanţa de la punctul D la dreapta AB.
(20p) 4) Determinaţi coordonatele simetricului lui A faţă de B.
(lOp) 5) Calculaţi aria triunghiului ABC.
(lOp) 6) Determinaţi coordonatele ortocentrului triunghiului ABC; explicaţi rezultatul.

Notă• Timpul de lucru: 50 de minute.


• Se acordă din oficiu 1Opuncte.
148
B. (3 ore/săptămână)

Se consideră în reperul xOy punctele A(0,-2),B(2,0), C(-2,0),D(2,4).


(20p) 1) Determinaţi coordonatele vectorilor v = AB şi u = AB + A C.

(20p) 2) Determinaţi perechea (a ,b) de numere reale pentru care y =ax+ b reprezintă
ecuaţia paralelei prin D la AB .
(20p) 3) Calculaţi aria patrulaterului ABCD .

(20p) 4) Determinaţi perechea ( c, d) de numere reale pentru care y =ex+ d reprezintă


ecuaţia mediatoarei segmentului (AC) .

(lOp) 5) Determinaţi coordonatele centrului cercului circumscris triunghiului ABC .

Notă• Timpul de lucru: 50 de minute.


• Se acordă din oficiu 1Opuncte.

C. (4 ore/săptămână)

Se consideră familia de drepte dm : (m+l)x +(l-m)y -m-3=0, cum para-


metru real şi punctele P(0,5) , Q(5,10) şi R(u, v) .
(20p) 1) Stabiliţi care dintre punctele P sau Q este situat pe d 2 .

(20p) 2) Determinaţi perechea (u, v) de numere reale pentru care punctul G(2,5) este
centrul de greutate al triunghiului PQR .

(20p) 3) Determinaţi perechea (a ,b) de numere reale pentru care y =ax+ b reprezintă
ecuaţia paralelei prin A(2, 2) la dreapta d 2 .

(lOp) 4) Arătaţi că familia dată conţine o dreaptă perpendiculară pe dreapta de ecuaţie


y = x +3 .

(lOp) 5) Determinaţi punctul de intersecţie a dreptelor d 2 şi d0 .

(lOp) 6) Arătaţi că toate dreptele d 111 trec printr-un punct fix.

Notă• Timpul de lucru: 50 de minute.


• Se acordă din oficiu 1Opuncte.

149
CAPITOLUL VII. MODELE DE TESTE

7.1. Lucrări scrise semestriale

Aşa cum poate ştiţi deja, cele ce urmează sunt doar propuneri, variante probate la clasă;
totul depinde de cum îşi planifică fiecare profesor parcurgerea programei, în funcţie de
nivelul clasei, de opţiunea proprie asupra importanţei unor noţiuni şi tehnici, de ordinea în
care se abordează conţinuturile.

A 1• Lucrare scrisă, semestrul I, 2 ore/săptămână

(20p) 1. Pentru orice mulţime A de numere reale notăm


cu m(A) şi M(A) cel mai
mic, respectiv cel mai mare element al mulţimii A (dacă acestea există!) .
Determinaţi m(A) şi M(A) pentru A ={3 · .vl,2 · ~/5J/64}.

(20p) 2. Pentru orice numere reale strict pozitive a şi b se notează

[a: b:r
. Arătaţi că E(3,2) este un număr întreg.
J
E(a b)-
, - [a± b~
(15p) 3. Arătaţi că numărul q = log 3 35 - log 3 1O+log 3 12 - log 3 14 este întreg.

(20p) 4. Exprimaţi x = log 4 8 în funcţie de a = log 2 9 .

(15p) 5. Rezolvaţi în mulţimea numerelor reale ecuaţiile:


2
a) 2 x-l = 8; b) log 2 (3x -1) = 3 ; c) .J4x + 1 = 7 .

Notă• Timpul de lucru: 50 de minute.


• Se acordă din oficiu 1Opuncte.

A 2 • Lucrare scrisă, semestrul I, 2 ore/săptămână

(20p) 1. Determinaţi numărul natural n pentru care n< ; < n + 1.


"\/3 -1

(20p) 2. Pentru orice numere reale strict pozitive a şi b se notează


E(a,b) =~a· Vb ·~a· .Jb. Arătaţi că E(ef4,4) este un număr întreg.
150
(15p) 3. Arătaţi că numărul q = log 2 28 - log 2 1O+log 2 l5 - log 2 21 este întreg.

(20p) 4. Exprimaţi x = log 25 16 în funcţie de a= log 4 125 .

(15p) 5. Rezolvaţi în mulţimea numerelor reale ecuaţiile:


3 7
a) 3 x- =9 ; b) log 3 (4x-7)=2;c) .J5x+l=6.

Notă• Timpul de lucru : 50 de minute.


• Se acordă din oficiu 1Opuncte.

A3 • Lucrare scrisă, semestrul al Ii-lea, 2 ore/săptămână

(20p) 1. Calculaţi câte submulţimi nevide cu cel mult trei elemente are mulţimea
{l , 3, 5, 7, 9}.

(20p) 2. O insulă vulcanică are înălţimea de 100 m. Datorită activităţii vulcanice,


insula creşte în înălţime cu 5% în fiecare an.
Calculaţi ce înălţime are insula după 2 ani.

(20p) 3. Calculaţi probabilitatea ca, alegând un număr din mulţimea numerelor


naturale de două cifre, acesta să fie multiplu de 11.

(30p) 4. Într-un reper xOy se consideră punctele A(2,0),B(4,2),C(3,3).


a) Calculaţi perimetrul triunghiului ABC
b) Arătaţi că triunghiul ABC este dreptunghic.
c) Determinaţi perechea (a, b) de numere reale pentru care y = ax+ b reprezin-
tă ecuaţia paralelei prin C la AB.

Notă• Timpul de lucru: 50 de minute.


• Se acordă din oficiu 1Opuncte.

A4 • Lucrare scrisă, semestrul al Ii-lea, 2 ore/săptămână

(20p) 1. Calculaţi câte permutări ale mulţimii {1, 2, 3, 4, 5} au pe primul loc un număr
par.

(20p) 2. La un spectacol, 25% dintre spectatori sunt băieţi şi 75% sunt fete. Dintre
băieţi ,
40% au ochii albaştri, iar dintre fete 20% au ochii albaştri. Dacă în sala
de spectacol sunt 300 de spectatori cu ochii albaştri, calculaţi numărul total de
spectatori aflaţi în sală.

151
(20p) 3. Calculaţi probabilitatea ca, alegând o submulţime cu trei elemente a mulţimii
{ 1, 2, 3, 4, 5}, elementele submulţimii să formeze o progresie aritmetică.

(30p) 4. Într-un reper xOy se consideră punctele A(O, 2), B(3, 5), C(8, O) .
a) Determinaţi perechea (a , b) de numere reale pentru care y = ax+ b
reprezintă ecuaţia dreptei BC.
b) Determinaţi perechea (c ,d) de numere reale pentru care y =ex+ d reprezin-
tă ecuaţia înălţimii din Ca triunghiului ABC.
c) Arătaţi că triunghiul ABC este dreptunghic.

Notă • Timpul de lucru: 50 de minute.


• Se acordă din oficiu 1Opuncte.

B 1• Lucrare scrisă, semestrul I, 3 ore/săptămână

(20p) 1. Pentru orice număr real x se notează G(x) = 6x 2 - x 4 şi se consideră nume-


rele a= 1 + .J2,b =~ . Arătaţi că: a) G(a)E N; b) G(b) > 6.

(lOp) 2. Arătaţi că numerele p = log 4 1OO- log 8 125 şi q = 4 10 g2 '13 sunt întregi.

(lOp) 3. Rezolvaţi în mulţimea numerelor reale ecuaţiile :

a) 4Zx-l = gx+I; b) log 2 x + log 4 x = 3.

(lOp) 4. Determinaţi numărul real m pentru care numărul


5 4 3 2
z = 5i + 4mi + 3mi + 2i +mi este real.

5. Pentru orice număr complex z :t: 1 se notează E(z) = z + .


1
(30p)
z-1

a) Determinaţi mulţimea H = { z E C \ {1} IE(z) = ~} .


b) Calculaţi modulul numărului complex E(l + i) .
c) Determinaţi perechea (a,b) de numere reale pentru care E(2 + i) =a+ bi.

(lOp) 6. Arătaţi că:

a) dacă pEIR şi ~2p+6=4,atunci ~5p+2E Z.


b)dacă qEIR şi ~2q+6=4,atunci ~5q+2fl Z .

Notă • Timpul de lucru: 11 O de minute.


• Se acordă din oficiu 1Opuncte.
152
B2 • Lucrare scrisă, semestrul I, 3 ore/săptămână

(20p) 1. Pentru orice mulţime A de numere reale notăm cu m(A) şi M(A) cel mai
mic, respectiv cel mai mare element al mulţimii A (dacă acestea există!).
Determinaţi m( A) şi M (A) pentru A = {3 · ifi., 2 · ifi, V64"}.

(top) 2. Arătaţi că numerele p = log 9 25 - log 3 1O+ log 3 18 şi q = 810g 2 '}j5 sunt în-
tregi.

(top) 3. Rezolvaţi în mulţimea numerelor reale ecuaţiile:


2 2
a) 9x =27x-l ; b) (1og 3 x) =log 9 (x ).

(1 Op) 4. Determinaţi conjugatul numărului complex z = 1+2i+3i2 + 4i 3 + 5i 4 .

(30p) 5. Pentru orice pereche (a, b) de numere reale cu ab -:t. O, se notează:

E(a,b)=a+b~ .
b-az
a) Calculaţi modulul numărului complex E(3,4) .
b) Determinaţi perechea (c, d) de numere reale pentru care E (1, 1) = c + di .
c) Arătaţi că nu există nicio pereche (a,b) de numere reale cu ab -:t. O pentru
a
care E(a,b) =-.
b

(top) 6. Arătaţi că :
a) funcţia f: Z ~ Z,f (x) = 4x -3 este injectivă, dar nu este surjectivă.
b) funcţia g : Z ~ N, g(t) = lt - li este surjectivă, dar nu este injectivă.
Notă • Timpul de lucru: 11 O de minute.
• Se acordă din oficiu 1 Opuncte.

B 3 • Lucrare scrisă, semestrul al Ii-lea, 3 ore/săptămână

(20p) 1. Determinaţi numărul natural n pentru care


1 1 1 1 n
- + - + - + ... + - - = - - .
1·2 2 · 3 3 · 4 31 ·32 n + 1
(top) 2. Calculaţi câte submulţimi cu cel puţin 3 elemente are mulţimea {2, 4, 6, 8,
10}.

153
(lOp) 3. La un institut de cercetări sunt 3 biologi, 4 chimişti şi 5 matematicieni.
Calculaţi în câte feluri se poate forma un grup de lucru alcătuit din 4 specialişti ,
dintre care un biolog, un chimist şi doi matematicieni.

(lOp) 4. Calculaţi probabilitatea ca, alegând un număr din mulţimea numerelor de trei
cifre, acesta să fie pătrat perfect.

consideră dezvoltarea ( x + ~ )
10
(20p) 5. Se

a) Determinaţi xE JR pentru care al cincilea termen al dezvoltării este egal cu 420.


b) Studiaţi dacă dezvoltarea conţine termeni independenţi de x.

(20p) 6. Într-un reper xOy se consideră punctele A(l, 3), B( 4, b) şi dreapta d de ecuaţie
3x-4y+5 =0.
a) Determinaţi mulţimea H ={bE JR I AB = 5} .
b) Determinaţi numărul întreg b pentru care distanţa de la B la dreapta d este
egală cu 5.

Notă• Timpul de lucru: 110 de minute.


• Se acordă din oficiu 1Opuncte.

B4• Lucrare scrisă, semestrul al II-iea, 3 ore/săptămână

(20p) 1. Calculaţi câte numere de 4 cifre au suma primelor două cifre egală cu 4.

(lOp) 2. Rezolvaţi ecuaţia 4 · c; -3 · C~ = 3.


(lOp) 3. Se consideră mulţimile A = {l , 3, 5, 7} şi B = {2, 4, 6}. Calculaţi în câte
feluri poate fi ordonată mulţimea A u B astfel încât primul element să fie un
număr impar, iar ultimul un număr par.

(lOp) 4. Calculaţi probabilitatea ca, alegând un număr din mulţimea:


{log 2 1, log 2 2, log 2 3, ... , log 2 20} , acesta să fie număr întreg.

20
(20p) 5. Se consideră dezvoltarea ( q + Ji) .
a) Determinaţi rangul termenului din dezvoltare care îl conţine pe q5.
b) Dacă q E Q , determinaţi câţi termeni raţionali conţine dezvoltarea conside-
rată.

154
(20p) 6. Într-un reper xOy se consideră punctele A(l, 1), B(5,3), C(c, O)
a) Detenninaţi numărul real c pentru care CA = CB.
b) Determinaţi numărul real c pentru care paralela prin C la AB intersectează
axa Oy în punctul D(O, -2) .

Notă • Timpul de lucru: 11 O de minute.


• Se acordă din oficiu 1 Opuncte.

C 1• Lucrare scrisă, semestrul I, 4 ore/săptămână

(lOp) 1. Arătaţi că fi ·if3 · 'ef3 ·...·2J3 < 3, \f n E N* .

(lOp) 2. Exprimaţi x = log 2 12 în funcţie de a= log 3 24.

(1 Op) 3. Determinaţi numerele r > Oşi t E [O, 2JC) pentru care


(1- i) 20 = r (cost+ i sin t) .

(30p) 4. Pentru orice numere complexez şi w se notează z o w = zw + i(z + w)-1-i.


a) Determinaţi partea reală a numărului complex i oi.
b) Arătaţi că există a E C astfel încât a o z = z, \fz E C .
c) Rezolvaţi în mulţimea numerelor complexe ecuaţia z o (1- i) = 3 + i .

(lOp) 5. Se consideră funcţia f: IR~ (1,+oo ),f(x) = 4x + 2x + 1.


a) Arătaţi că funcţia considerată este bijectivă.
b) Notând cu g inversa funcţieif, calculaţi g(3).
c) Rezolvaţi ecuaţia 2f(x) = 6-x.

(20p) 6. Determinaţi mulţimile:

A ={ xE IR I3+.J3-x = 2x}, B ={ xE IR I 3+6x = 3x +3 · 2x},

C ={ xE IR I log 2 _x(4-x) = 2} şi D ={xE [0,21C) I sin2x = cosx}.

Notă • Timpul de lucru: 11 O de minute.


• Se acordă din oficiu 1 Opuncte.

C 2 • Lucrare scrisă, semestrul I, 4 ore/săptămână

(lOp) 1. Determinaţi partea întreagă a fiecăruia dintre următoarele numere:


4 3~
a =---r;-- , b = vlOO, c = log 5 100 .
...,i5 -1
155
(lOp) 2. Arătaţi că 4I+log2 ~ < 7 .

(15p) 3. Pentru orice pereche (a, b) de numere reale cu ab :t- O, se notează:

E(a,b)= a+bi.
b-ai
a) Calculaţi modulul numărului complex E(l,1).
b) Determinaţi perechea (c, d) de numere reale pentru care E(l , 2) = c +di .
c) Arătaţi că nu există nicio pereche (a, b) de numere reale pentru care
a
E(a,b)=-.
b

(lOp) 4. Se consideră punctele A şi B de afixe 2, respectiv 1+2i şi mulţimea

H ={ M(x,y)E lll.xll . llm(:~:J undez =x+iy ,x,y E ll.,z * 4i}.


Demonstraţi că, dacă ME H, atunci punctele A , B şi M sunt coliniare.

2x+ 1, x~l
(25p) 5. Se consideră funcţiile f, g : 7L --:; 71.. ,f(x) = 2x + 1 şi g( x) = { .
5-x, X> 1
a) Arătaţi

b)
căf nu

Rezolvaţi ecuaţia
este surjectivă,

f(x) = ( ~ riar g nu este

c) Determinaţi mulţimea G = { nE 7L I f(n) ~ log 2 (n + 3)} .


injectivă.

(20p) 6. Determinaţi mulţimile:

A ={xE IR I x+.J5+x =1}, B ={xE IR I1+2 + x =3 · 2 +x} ,


3 2 1

4
C ={xE IR logz( -x) =.!._}
log 2 (2-x) 2
şi D ={xE [0,2n) I 2cos 2 x+3sin x =3} .
Notă • Timpul de lucru: 11 O de minute.
• Se acordă din oficiu 1 Opuncte.

C3 • Lucrare scrisă, semestrul al Ii-lea, 4 ore/săptămână

(lOp) 1. Calculaţi câte submulţimi cu un număr impar de elemente are mulţimea


{l, 2, 3, 4, 5, 6}.

(lOp) 2. Comisia de alegere a subiectelor pentru un concurs de matematică a primit 6


probleme de geometrie, 5 probleme de teoria numerelor şi 4 probleme de
156
combinatorică. În câte feluri pot fi alese 4 probleme pentru concurs, cel puţin
câte una din fiecare dintre cele trei domenii?

(lOp) 3. Determinaţi numărul natural n pentru care numerele C~, c;, 2 · C~ sunt, în
această ordine, în progresie aritmetică.

(20p) 4. Se consideră dezvoltarea ( ~ + xjy r


a) Determinaţi rangul termenului din dezvoltare care îl conţine pe x 3 .
b) Calculaţi câţi termeni raţionali conţine dezvoltarea, dacă x şi y sunt numere
raţionale strict pozitive.

(lOp) 5. Calculaţi care este probabilitatea ca, alegând un număr din mulţimea
numerelor de două cifre, acesta să fie divizibil cu 3 sau cu 5, dar nu şi cu 15.

(30p) 6. Într-un reper xOy se consideră punctele A(0,-5),B(-1,2),C(4, 7),D(5,0) ş1


se notează AC nBD ={M} .
a) Determinaţi coordonatele centrului de greutate al triunghiului BCD .
b) Determinaţi perechea (a, b) E JR x JR pentru care y = ax+ b reprezintă ecuaţia
dreptei AC.
c) Determinaţi coordonatele punctului M
d) Determinaţi coordonatele simetricului punctului B faţă de M
e) Stabiliţi natura patrulaterului ABCD.
f) Determinaţi coordonatele centrului cercului circumscris triunghiului MCD.

Notă • Timpul de lucru : 11 O de minute.


• Se acordă din oficiu 1 Opuncte.

C 4 • Lucrare scrisă, semestrul al Ii-lea, 4 ore/săptămână

(lOp) 1. Calculaţi câte submulţimi nevide cu un număr par de elemente are mulţimea
{l, 2, 3, 4, 5, 6} .

(lOp) 2.Calculaţi care este probabilitatea ca, alegând un număr din mulţimea
numerelor de trei cifre, acesta să fie divizibil cu 5, dar nu şi cu 10.

(5p) 3. Calculaţi suma 38 -3 7 · cJ +3 6 · cl-3 5 ·ci+ ... + C~.


3 · CY =5 · C Y
(20p) 4. Rezolvaţi sistemul de ecuaţii: x+l x .
{ 5·Cy+l =4·CY+2
X x+l
157
(20p) 5. Se consideră dezvoltarea ( lf; + ~ro
a) Determinaţi rangul termenului din dezvoltare care îl conţine pe x 4 .
b) Dacă x şi y sunt numere raţionale nenule, calculaţi câţi termeni raţionali
conţine dezvoltarea.

(25p) 6. Într-un reper xOy se consideră punctele An(n,2n + l),B11 (n ,3n + 1) , cu


nE {1,2,3} şi se notează H ={A1,A2 ,A3 ,B1, B 2 , B3 }.
a) Calculaţi câte drepte determină elementele mulţimii H.
b) Calculaţi câte triunghiuri au vârfurile printre elementele mulţimii H.
c) Calculaţi lungimea segmentului (A1A2 ).
d) Determinaţi perechea (a, b) E IR. x IR. astfel încât punctul C( a, b) să fie sime-
tricul lui B1 faţă de B3 .
e) Determinaţi perechea (c, d) E IR. x IR. astfel încât y = ex+ d să reprezinte ecu-
aţia perpendicularei din A1 pe B1B 2 .

Notă• Timpul de lucru: 110 de minute.


• Se acordă din oficiu 1Opuncte.

7.2. Teste de pregătire pentru Concursul de matematică


aplicată „Adolf Haimovici"

H 1• Profil uman (filologie, ştiinţe sociale), etapa locală

1. a) Determinaţi numărul pozitiv x pentru care numărul a= x +.fi este inversul numă­
rului b = x-.fi.
b) Arătaţi că numărul c = .J2 ·(.J5 +.fi)·~ 4 -.JlS este întreg.

2. Andrei are într-o cutie 46 de bomboane roz, 20 galbene şi 21 bomboane verzi. El alege
două bomboane la întâmplare. Dacă bomboanele au aceeaşi culoare le mănâncă, dacă
au culori diferite le pune înapoi în cutie. Ce culoare are ultima bomboană rămasă în
cutie?

3. Pentru orice numere reale strict pozitive x şi y se notează: E( x, y) = ~ x · ifJ ·~ y · .[; .


a) Arătaţi că E(.J8,4)E Z.
b) Determinaţi cel mai mic număr întreg n?. 2 pentru care E(n,n)E Z.

158
4. Demonstraţi că:
a) numărul q = log 2 48- log 2 36 + log 2 3 este raţional;
b) dacă u, t E (O, -too) şi u 2 + t 2 = 5ut , atunci lg u ~t = lg u + lg t .
v7 2

H 2 • Profil tehnic şi servicii, resurse naturale, protecţia mediului, etapa locală

1. a) Dacă .J4x+ 5 = 6, calculaţi .Jsx+ 19 .


b) Dacă log 2 ( t + 3) = 3 , calculaţi log 3 ( t + 4) .

2. Determinaţi perechea de numere reale (a, b), a > b , ştiind că numărul z =a+ bi este
o soluţie a ecuaţiei x 2 - 2x + 2 = O.

3. Stabiliţi care dintre următoarele numere sunt întregi:


a=log 2 6-log 2 60+log 2 40, b=8 10 g23 şi c =log 3 18 .

. . numaru
4. Determmaţt - 1 rea1 m pentru care numaru
- 1 z = --4-+ 2i- - este rea1.
2+ (m-1) · i

H 3• Filiera teoretică, profil real, ştiinţe ale naturii, etapa locală

1. Ultima medie de admitere la un liceu, la specializarea Ştiinţe ale Naturii, a fost, în


anul 2011, egală cu 9,20. În anul 2012, aceasta a scăzut cu 5%. Calculaţi ultima medie
la admiterea din 2012, la acelaşi liceu şi aceeaşi specializare.

2. Pentru orice numere reale diferite x şi y se notează E(x,y)=x 4 -y4,

F(x,y)=x3 -y 3 +xy2-yx2 şi G(x,y)=E(x, y). Calculaţi G(-.J2,.J2).


F(x,y)

3. a) Rezolvaţi în mulţimea numerelor complexe ecuaţia z 4 + 3z 2 -4 =O .


k 4 +3k 2 -4
b) Arătaţi că există un singur număr întreg k pentru care E IZ .
k 4 -1

4. Cantitatea de medicament, în miligrame, aflată în circuitul sanguin al unui pacient


după t minute de la momentul administrării acestuia este dată de valorile funcţiei

f :IR ~ IR, f (x) = 200 · e -o,o14·1 . Arătaţi că, după 16 ore şi 40 de minute, cantitatea de
medicament din sângele pacientului este mai mică decât i- 6 mg. (Se poate folosi apro-
ximarea e = 2, 7 .)

159
H 4 • Profil uman (filologie, ştiinţe sociale), etapa judeţeană

1. Pentru orice numere reale x şi y se notează x o y =x + y - xy .


a) Determinaţi xE JR pentru care ( 2x)o ( 2x)=O.
b) Determinaţi y E JR pentru care ( log 2 y) o ( log 2 y) = 1 .

2. Calculaţi valoarea produsului xy dacă x şi y sunt numere reale pozitive şi

.Jx+l+2J'Y=6, 2.Jx+l-J'Y=2 .

3. Se consideră mulţimea A={xE JRIVS" <x<V35}. Arătaţi că există p,qE A astfel


încât (log 3 p + log 2 q) E Z .

4. Se consideră funcţiile fk : JR ~ JR, k E { 1, 2, 3, 4} , ale căror grafice au reprezentările


geometrice din figurile (notate Fig. k) următoare :

o o 2 J ~ e e

Fig. I Fig. 2

Fig. 3 Fig. 4

Stabiliţi care dintre funcţiile considerate sunt strict monotone şi care sunt bijective.
160
H 5 • Profil tehnic şi servicii, resurse naturale, protecţia mediului, etapa jude/eană

1. Raluca a cumpărat pentru colecţia sa 4 noi timbre, câte unul din Argentina, Brazilia,
Canada şi Danemarca. Fără cel din Argentina ea ar fi plătit 4 euro, fără cel din Brazilia
ar fi plătit 4,5 euro, fără cel din Canada ar fi plătit 4,4 euro, iar preţul timbrelor fără cel
din Danemarca este de 2,7 euro. Cât a costat fiecare dintre cele 4 timbre?

2. Determinaţi numerele întregi m şi n pentru care sunt adevărate egalităţile următoare:


111 111 1
a) 4 =8 + ; b) log 4 (n+3)=log2(n+l).

3. Se consideră funcţia f: C ~ C, f(z) = z 2 + 2z.


a) Arătaţi că există un număr întreg k astfel încât k + f(x) = (x + 1) 2, VxE C.
b) Arătaţi că există două numere complexe nereale diferite a şi b pentru care
f(a) = f(b).
c) Determinaţi mulţimea M ={ ZE c I f(f(z)) =o} .
4. Se notează cu A mulţimea
elevilor din clasa a X-a a unui liceu din ţara noastră şi se
consideră funcţia f : A~ N, f(n)
=înălţimea (în cm) a elevului n. Arătaţi că funcţia
considerată nu este injectivă şi nici surjectivă.

H 6 • Filiera teoretică, profil real, ştiinţe ale naturii, etapajude/eană

1'. Pentru orice numere reale strict pozitive a şi b se notează a· b = !!:__ + !!_ .
b a
a) Arătaţi că ( J3 -1) · ( J3+1) este un număr întreg.

b) Demonstraţi că mulţimea M = {x E JR I ( 4x) · ( 3x) = 2} are un singur element.

2. Rezolvaţi în mulţimea numerelor reale ecuaţia


3 2 2
(1og 2 x) -20 · (1og 4 x) +12 · log 8 ( x )+14 =O.

- l comp1ex a= - l + i,J3 ş1. mu1ţimea


3 . Se cons1.deră numaru . A = { x + ya I x, y E !Tl\} •
"J!.
2
a) Arătaţi că a 2 +a+l=O, a 3 =1 şi (a 2013 +a 2013 )ElR.
b) Demonstraţi că, pentru orice z, u E A avem z + u E A şi z ·u E A .

4. Rezolvaţi în mulţimea numerelor reale ecuaţia .fx. + ţ/1 - x = 1 .

161
H 7• Profil uman (filologie, ştiinţe sociale), etapa naţională

1. Ioana vrea să cumpere două cărţi. Preţul unei cărţi este 40% din suma S de bani pe
care o are Ioana, iar preţul celeilalte cărţi este 25 % din suma S. Dacă Ioana cumpără
ambele cărţi şi îi mai rămân 140 lei, calculaţi cât costă cea mai scumpă dintre cărţi.

2. O mulţime M de numere reale se numeşte artistică dacă ( 3 · 2 x+l _ 4x )E {0,8}, Vx EM


Stabiliţi câte mulţimi artistice nevide există.

3. La un institut de lingvistică există 4 categorii de specialişti; numărul acestora este: 2


specialişti în limbi germanice, 3 specialişti în limbi romanice, 3 specialişti în limbi
orientale şi 2 specialişti în limbi antice (akkadiană, huniană, sanscrită, sumeriană etc).
Pentru a studia un pergament descoperit în urma unor săpături arheologice trebuie
formată o echipă de cercetare formată din 5 specialişti , cel puţin câte unul din fiecare
categorie. Calculaţi în câte feluri se poate alcătui echipa de cercetare.

4. Magnitudinea M aparentă a unui astru de luminozitate L este definită în raport cu o


luminozitate de referinţă L0 prin M = lg~
prin convenţia: magnitudinea creşte de
Lo
5 ori când luminozitatea se micşorează de 100 ori. Determinaţi partea întreagă a
magnitudinii aparente a următoarelor corpuri cereşti: Sirius ( L = 3, 87 ·La ), Venus
(L = 43,65 · L 0 ) , Luna (L =1,2·105 · L0 ) , Soarele (L = 4, 786 ·10 10 ·La).
H 8• Profil tehnic şi servicii, resurse naturale, protecţia mediului, etapa naţională

1. Dacă muchia bazei unei prisme patrulatere regulate creşte cu 5%, iar înălţimea creşte
cu 10%, calculaţi cu ce procent creşte aria laterală.

2. Dacă x,y E [1, +oo) şi ~ + 2~ y-1=x+ y + 3 , calculaţi valoarea sumei x + y.


2

3. Rezolvaţi în mulţimea numerelor reale ecuaţia ~log 2 x + ~4 · (1og 4 x ) 2 = 6.


4. Acum 200 de ani, mergând prin Vestul sălbatic, Owen şi cei doi fraţi ai săi au poposit
în Sky Valley; lângă un brad, Owen a început să îşi construiască o casă. Fratele mai
mic, Brad, a mers 1 km spre vest şi apoi 1 km spre nord, unde a început şi el să îşi
construiască o casă. Plecând de la bradul unde Owen îşi construia casa, fratele mai
mare, Collin, a mers 8 km spre nord, apoi 6 km spre est, unde a început şi el să îşi
construiască propria casă. După ce şi-au construit casele, cei trei fraţi au hotărât să
sape o fântână A care să fie la o distanţă egală de casa fiecăruia. Calculaţi distanţa de
la fântâna A la casa lui Owen.
162
H 9• Filiera teoretică, profil real, ştiinţe ale naturii, etapa naţională

1. Cinci litri de suc cu concentraţia de zahăr de 12% se amestecă cu 4 litri de suc cu


concentraţia de 7 ,5%. Calculaţi concentraţia de zahăr a amestecului obţinut.

2. Se considerănumerele reale a = log 2 12, b = log 3 18 şi c = log 8 6 .


a) Determinaţi numerele întregi m şi n pentru care ma+ ne= 1 .
b) Arătaţi că a + b > 6 .

3. Pe un cerc se fixează 14 puncte, dintre care 11 se colorează cu roşu, două se colorează


cu galben şi unul se colorează cu albastru. Calculaţi numărul poligoanelor
monocolore.

4. O grădină de forma unui triunghi echilateral cu latura de 500 m, împrejmuită cu un gard,


este împărţită în părţi egale de forma unor triunghiuri echilaterale cu latura de 5 m,
având laturile paralele cu gardurile exterioare ale grădinii. În fiecare triunghi a crescut
câte o varză. Un iepure se plimbă prin grădină, trecând dintr-un triunghi în altul care are
o latură comună cu primul, fără să treacă de două ori prin acelaşi triunghi.
a) Câte verze sunt în grădină?
b) Care este numărul maxim de verze care pot fi mâncate de către iepure la o trecere
prin grădină?

7.3. Teste de pregătire pentru Olimpiada naţională


de matematică

0 1. Etapa locală

1. Rezolvaţi ecuaţia: log 3 x = log 2 (1 + /; ).

2. Fie a, b, c E distincte două câte două. Arătaţi că dacă a 2 = bc, b 2 =ca, c 2 = ab,
c*'
atunci a,b,c sunt afixele vârfurilor unui triunghi echilateral.

3. Fie f : JR ~ JR o funcţie cu proprietatea: f (f (x)) = x 2 - x + 1, 'ifx E JR. Arătaţi că:


a) f(l) = 1;
b) funcţiile f, g: JR~ JR,g(x) = x
2
-:ef (x) + 1 nu sunt injective.

4. Fie x,y,zE C astfel încât lxl= 3,IYI = 4,lzl = 5,x + y + z =O.


a) Arătaţi că 16x + 9/ =O .
2

b) Determinaţi lungimile laturilor triunghiului ale cărui vârfuri au afixele x,y,z .


163
0 2 . Etapa locală

1. Determinaţi funcţiile f: (O, oo) ~IR care satisfac simultan condiţiile:


a) f(x)::; lnx, '\Ix> O;
b) f(xy)::; f(x) + f(y), '\/x,y >O.

2. F ie 2n . · sm-.
. E=cos-+z . 2n Ar-ataţ1. ca_ daca_ zE
CC satis
. f:ace:
3 3
Iz - ci::; 1şi Iz - E 2 I::;1, atunci lzl::; 1.
3. Fie f: IR~ IR astfel încât/ este injectivă şi
f(x) · f(l-x) = f(ax + b), VxE IR, unde a,bE IR.
Arătaţi că:
a) a= O; b) /(1-b)=l; c)f nu este surjectivă.

4. a) DacăM c IR este o mulţime finită, determinaţi funcţia strict crescătoare/: M ~ M


b) Dacă M c IR+* este o mulţime finită, determinaţi toate funcţiile f : M ~ M care
satisfac x·f(y)=y · f(x), '\/x,yEM.

0 3 . Etapa locală

1. Găsiţi ecuaţia dreptei pe care sunt situate imaginile geometrice ale rădăcinilor ecuaţiei

z 2 - 2iz -1- 2ia 2 =O, a E IR.

2. Există funcţii injective f: IR~ IR astfel încât f(x 2 )- / 2 (x) ~I., VxE IR?
4

3. Dacă A1A2 ••.A,1 este un poligon regulat înscris în cercul C(O, 1), ME ( OA1, A1 E (OM) ,
_ . _ ~ 1 n
arataţ1 ca: L . , - - >--.
k=IMAk OM

4. Fie E o mulţime finită şif: E ~ E o funcţie cu proprietatea că (/ of ) ( x) = x, '\Ix E E.


Demonstraţi că dacă E are un număr impar de elemente, atunci există k E E astfel
încât f(k) = k.

164
0 4 . Etapa locală

log 3 x+ log 2 y = 2
1. Rezolvaţi sistemul de ecuaţii: .
{ 3x -Y =23

2
2. Fie Zi' Z2' Z3 E c' disincte, astfel încât Z3 - Z2 + E( Zi - Z3) + E ( Z2 - Zi) =O, unde

E
2"
=cos-+ . 2" Ar-ataţ1. ca- numere 1e comp1exe zi+ z - z ,z + z -zi,zi + z - z
z. • sm-. 2 3 2 3 3 2
3 3
sunt afixele vârfurilor unui triunghi echilateral.

3. Fie A={zEClz=x+i·2x,xEJR}.
a) Arătaţi că :lzi, z 2 , z3 E A astfel încât afixele lor să fie vârfurile unui triunghi isoscel.
b) Arătaţi că \7'zi, z 2 , z3 E A afixele lor nu pot fi vârfurile unui triunghi echilateral.

4. Fie f: JR~ JR astfel încât (f o f)(x) = -x, VxE JR. Arătaţi că:
a)/ este bijectivă;
b) f nu este strict monotonă;
c) /(O)= O.

0 5 . Etapa judeţeană

1. Arătaţi că pentru orice n natural nenul este adevărată inegalitatea


3
lg( n + 1) > - + lg n.
lOn

Folosind eventual acest rezultat, arătaţi că 3


lg(n!) > n (_!._ + _!_ + .. . +
10 2 3
!).
n

2. Rezolvaţi ecuaţia: 2x + 3x + 6x = x 2 .

- . ca, ~T* , atunci. sm-


- daca- n E 1'1 . Jr 1.
3 . Ar ataţ1 2':-
2n n

4. Se spune că perechea de numere complexe (zi, z2 ) E c* x c* are proprietatea (P) dacă


există un număr real a E [-2, 2 J astfel încât zi 2 - aziz2 + z/ =O. Arătaţi că dacă
(zi, z2 ) are proprietatea (P), atunci pentru orice număr natural n perechea (zi n, z 2
11
)

are această proprietate.

165
0 6 . Etapa judeţeană

1. Determinaţi numerele reale strict pozitive x, xi, x2 , x 3 , „ x 11 pentru care este„

n n X n
adevărată egalitatea l:llg(x · xd+ L lg- = Llgxk .
k=i k=I Xk k=i

log 2 x=1- y
2. Rezolvaţi sistemul: log 2 y = 1- z .
{
log 2 z=1-x

3. Fie z1, z2 , z 3 E C \JR , distincte două câte două şi având acelaşi modul. Arătaţi că dacă

zi + z2 z3, z2 + zi z3, z3 + zi z2 sunt reale, atunci zi z2 z3 = 1.

4. Se consideră pentagonul inscriptibil ABCDE. Notăm cu H1'H 2 ,H3 ,H4 ,H5 ortocen-
trele triunghiurilor ABC, BCD, CDE, DEA, EAB şi cu M 1,M2 ,M3 ,M4 ,M5 mijloacele
laturilor DE, EA, AB, BC şi respectiv CD. Arătaţi că dreptele H 1M1'H2 M 2 ,H3M 3 ,
H 4 M 4 ,H5 M 5 sunt concurente.

0 7 . Etapa judeţeană

1. Determinaţi minimul expresiei

E = logx (x2
I
_ 2_J
4
+ logx
2
(x3 _ 2_J
4
+ „. + logx (xi _
n
2_J
4
,
dacă x1'x2 ,x3„.„x 11 E ( ±,1J.

2. Rezolvaţi ecuaţia: 2ig x + 8 = ( x - 8) Ig 2 .

3. Fie zi, z2 , z3 E C cu zi + z2 + z3 :;t O, zi + z/ + z3 =O şi lz1I= lz 2 I=lz3I=1. Arătaţi că:


2 2

lz1 + Zz + z3 I= 2.
4. a) Dacă ABC este un triunghi şi M un punct în planul său, arătaţi că
AM· sin A ::; BM ·sin B +CM ·sin C .
b) Fie Ai, B1, Ci puncte pe laturile (BC), (AC), respectiv (AB) ale triunghiului ABC ast-
fel încât unghiurile triunghiului A1BiCi sunt, în această ordine, de măsuri a,f3,x.
Arătaţi că L AAi ·sin a::; _LBC ·sin a.
166
0 8 . Etapa judeţeană

1. Dacă i: IR ---7 IR este o funcţie crescătoare cu proprietatea că i(f(x)) = 2x, VxE IR,
arătaţi că există a E IR astfel încât i (a) < O.
2. Fie a,b,c E CC, nu toate reale, astfel încât lal = lbl =ici= 1 şi (2(a + b + c)-3abc) E IR .

Arătaţi că: max{ arga,argb,argc} ~Jr.


6

3. Fie n>2unnumărnaturalşi zECC-{l} cuzn=l.


2
a) Arătaţi că 11- zi > -n-1 .

b) Arătaţi că pentru orice k E Z, k nedivizibil cu n, are loc inegalitatea


.
sm- kJrl
1
>--.
I n n-1

4. Fie X, yE (O, ~} Arătaţi că dacă egalitatea (cos X+ i sin y r =cos nx + i sin ny este

adevărată pentru două numere naturale consecutive, atunci este adevărată pentru toate
numerele naturale n.

0 9 . Etapa naţională

1. Arătaţi că pentru orice n E N există x E ( 1, oe) astfel încât [ logx 3]- [log x 2 J= n.

2. Fie A o submulţime a mulţimii numerelor complexe cu proprietăţile:


a) A conţine orice număr z E CC, cu lzl = 1;
b) pentru orice z 1, z 2 E A avem z1 + z 2 E A.
Arătaţi că A = CC.

3. Determinaţi n E f:{' astfel încât .Jx -1 + .Jx - 2 + „. + .Jx - n < x, V x ~ n.

4. Fie n E N, n ~ 3 un număr impar şi A = { x 1, x 2 „.„ xn } . Determinaţi toate funcţiile


i: A ---7 A care au proprietatea că: li (x1) - xij =li (xz) - xz I= .„ =li (xn )- xn I ·

167
010· Etapa naţională

2. Fie F ={f: IR-? JR I f(f(x) + y ) = f(x) + f(y) ,\ix,y E IR}.


a) Determinaţi toate funcţiile injective din F.
b) Determinaţi toate funcţiile surjective din F.
c) Arătaţi că F conţine funcţii neconstante care nu sunt nici injective, nici surjective.

3. Fie funcţia f :N * --7 N * definită prin f(n) = numărul de pătrate existente în inter-
2
valul [ n ,2n
2
J. Arătaţi că/ este monoton crescătoare şi surjectivă.
n n-1
4. Demonstraţi că numerele a = L 2k . ci! şi b = L 2k . ci~+l sunt prime între ele.
k=O k=O

Oi 1. Etapa naţională

2
1. Rezolvaţi ecuaţia 2 x +x + log 2 x = 2 x +I .

2. Arătaţi că, dacă a, b, c sunt trei numere complexe astfel încât albei+ bical + ciabl =O,
atunci 1Ca-b)(b-c)(c-a)l~JJ3labcl.

3. Determinaţi numărul şirurilor finite a1,a 2 , .•. ,a11 , unde


n
akE{0,1},0:s;ak+ak+l::;l,\ik=l, n-1 şi Lak=m.
k=I

4. Vom spune că un număr natural n ~ 4 este neobişnuit dacă se poate aşeza câte un
număr real în fiecare din cele n pătrate unitate ale unui pătrat P de latură n, astfel
2

încât suma celor 9 numere din orice pătrat 3 x 3 conţinut de P să fie strict negativă,
iar suma celor 16 numere din orice pătrat 4 x 4 conţinut de P să fie strict pozitivă.
Determinaţi toate numerele neobişnuite.

168
Oi2. Etapa naţională

1. Se consideră şirul (an) n2'.0 de numere reale strict pozitive, pentru care
n
L C,~ · ak · a _k =a/, pentru orice
11
n ~O. Arătaţi că şirul considerat este o progresie
k=O
geometrică.

2. Fie V, w E c* ' distincte. Arătaţi că Izw + ;1 ~ I + ~1 , pentru orice


zv zE zi =1, dacă şi
C, I
numai dacă există k E [ -1, 1] astfel încât w = kv .

3. Se consideră în plan 100 de puncte, oricare trei necoliniare. Punctele se împart în 1O


grupe, fiecare având cel puţin trei puncte. Oricare două puncte din aceeaşi grupă se
unesc între ele cu un segment.
a) Determinaţi pentru ce împărţire a punctelor numărul de triunghiuri formate cu
aceste segmente este minim.
b) Arătaţi că există o alegere a grupelor cu proprietatea că toate segmentele pot fi
colorate cu trei culori astfel încât să nu existe un triunghi având laturile colorate cu
aceeaşi culoare.

4. Arătaţi că nu există funcţii f: Z -7 Z astfel încât (/o f)( x ) = x + 1, '\/xe Z .

169
SOLUŢII

Capitolul I. NUMERE REALE

1.1. Puteri şi radicali


1. a) a< b < c; b) c < b <a; c) a< b < c; d) b <a< c; e) b < c <a; f) a< b < c .

2. a) m(A)=8 2 =2 6 ,M(A)=16 3 =2 12 ; b) m(A)=9 2 ,M(A)=7 3 ; c) m(A)=-~,


1 1
M(A)=-; d) m(A)=36,M(A)=75; e) m(A)=343,M(A)=729; f) m(A)=-,
16 144
1
M(A)=-. 3. a) k=5; b) k=-3; c) k=-2; d) k=-3; e) k=-8; f) k=-4 .
64
4.a) m=3; b) m=-2; c) m=4; d) m=-3; e) m=-5; f) m=5. 5.a) lEZ; b) 4EZ;

e Z. 6. a) Şi acesta e cam de gimnaziu, dar hai, să


125
c) _!_e Z; d) 9E Z; e) T 14 e Z; f)
8 64

spunem ce trebuie: m(H) =


2
+, 1
= --,M(H) = _!_; b) m(H) = 1,M(H) = 25; c) m(H) =
1024 2
1 1 1 1 6 7
=-3,M(H)=9 ; d) m(H)=-2·?f,M(H)=-3·2_7; e) m(H)=3 ,M(H) =8 ;

1 1
f) m(H)=--,M(H)=-. 7. a=-4,b=-2. 8. Emin =-6, Emax =2 . 9. a) Emin =1 ,
16 4
pentru x = 2,y =-3; b) Emin = 3, pentru x = -1 ,y = -1; c) Emin = 4(pentru x =-3, y =O);
d) ax +a -x ~ 2, \ix E IR, a> O => Emin = 4, pentru x = y =O; e) Errun = 9 (pentru x = 2, y =

= 2); f) O soluţie este următoarea (C.B.S.): (1·x+1 · y) ~(1 +1 )(x + /) => E 01 ; 0 = 2


2 2 2 2

(pentru x = y = 1 ); găsiţi şi altă rezolvare? 10. Numerele raţionale din mulţimea A sunt

J28 =16,if56 =25,~ =256,~- 2\ =-~,~0,001=0,lşi 'ef272 =9, iar cele din
mulţimeaR sunt .J36,ef59,~,~- 614 ,0,l şi 16. 11. a) [~, 00 } b) [%·%l c) [!, 3];
d) IR; e) IR; f) {-3}u[l,+oo).12. a)x=8<y=9; b) x =3 >y =2; c) x =45> y =44;
d) x = lfi7 > y = !fi5; e) x = 5 < y = 6; f) x = 3>y=1. 13. A= lf3 = 1{-/81, B = ~=
1
= {/125,
1
C=~= :efi00, aşadar B>C>A. 14. A = r~JI6,B = W=>A<B 1
şi
C=2 !f256 > B = 2'fi43. 15. J3 (din nou, aduceţi radicalii la acelaşi ordin!). 16. a, b, c.

raţionale: a) 9; b) 1;c) (~r; d) 3; e)


2 3
4
17. Toate sunt 4Jab J; f) a ; . 18. a) 4J2;

170
b) 3.ifj; c) 4.ifi.; d) 2 . lfi,; e) 2·'efi.; f) 2.if]:3 . 19. a) 7J2.; b) 3,JS; c) 3 · ifi.;
d) 2 · ifiO;e) 3·~; f) 2.ij!S. 20. a) 44 de numere raţionale; b) 12 numere.

21. a) 3 - h ; b) 6-4J2.; c) 3C2.J3+l); d) 4.J5;J2.c5 -F2); e) 5(.J3-J2.);


7 11 23
3 2
f) -J2.-
- -.J3- . 22 . A mp l'fi
i icaţ1. fiiecare fr acţ1e
. cu conjugata
. .
numitoru1m;. ajungem
. . d'iat
rme
6
4 5
la n=2013 2 -1. 23. a) ho+F2+.J3); b) 3 ·ifi5; c) ·ifi; d) ·V'3;
4 5 7 3

~C3 -F2)
2
e) 2c:W-V6 +V4) ; f) ·C3 +F2)
. 24. a) Vi.;
b) 5.j3; c) Fi;
d) .J3; e) O;
7
f) Vi.. 25. a) 8E Ql; b) 5EQ ; c) 9EQl ; d) 8EQl; e) 4EQ; f) 5EQ. 26. a) 2EQl;
c) 2E Ql; f) 38 E Ql. 27. a) (2 + .J3t ~ (2 + .J3)b şi baza este supraunitară =:;,a~ b;
b) Folosim ceva asemănător: (3 - 2J2. )(3+2J2.)=1; baza 3 - 2J2. este subunitară
4
=:;,a~ b; c) Bază subunitară =:;,a~ b; d) a> b; e) a< b; f) a< b. 28. E(x) = x 5 =:;,
11 I l
- - - 4
=:;, E(32) = 16. 29. F(x) = x 6 =:;, F(a) = 3. 30. G(r) = 4. 31. E(x,y) = x 2 · y =:;,
2 2 2 4 3
=:;, E(4 , 16) = 1. 32. E(3,1) = 8. 33. a) (a-1) = 3 =:;, (a -2a) = 4=;, a -4a +4(2+
+2a)= 4=;,F(a)=-4; b) F(a)=l; c)Ridiclacubegalitatea 2a-l=.J3 =:;, 8a 3 -12a 2 +
+ 6a -1 = 3J3 ( 1); aceeaşi egalitate se ridică şi la pătrat => 4a 2 - 4a + 1 = 3 ; înmulţesc
cu a această ultimă egalitate şi ajung la: 4a 3 - 4a 2 - 2a =O (2). Scădem, membru cu
membru, (2) din (1) şi , grupând convenabil, ajungem la F(a) = 1; evident, se pot face şi
calcule muncitoreşti , nicio problemă atâta vreme cât sunt corecte!; d) ridicăm la cub
a - 2 = ifi. şi obţinem rapid (sau Poli Timişoara mai bine): F(a) = 10; e) F(a) = 6;

f) F(a)=3 . 34. ~<ef:i <ifil şi xEZ+=;,x=3=;,H={3}. 35. E(2,_!__)=_!_.


16 2
36. E(x) = x 2 -1 ; numărul cerut este n = 45 . 37 . .J38 -6. 38. a) -1; b) 4; c) 1; d) 3;
e) 2; f) 1. 39. 1. 40. a) falsă (de exemplu x = 1 + J2. , y = 2-J2. ); b) adevărată; c) falsă
(aceleaşi numere ca la a)); d) falsă (găsiţi contraexemplu voi acum!); e) falsă, la fel şif).
11
41. a=2,b=-1. 42. c =3,d =-1. 43. m=l,n=l,p=-1. 44. a=5,b=4. 45. p=-,
13
6 1 2 2 . 1
q=-. 46. r=s=-. 47. a) a >b ş1 a,b>O=;,a>b; b) c= r;-;; r;-;< r;-; r;-;;,=d;
13 2 vl2 +vll vll +vlO
1
c) p > q; d) a> b; e) d > c; f) p < q. 50. - = 0,(142857) =:;, a1 =1,a2 = 4„.„a7 =1„.„
7
171
aşadar a6 k = 7,a6 k+l = 1 etc. Deoarece 2011=6·335+1 ~ a 2011 = 1. Totodată, s = 335 ·
· (1+4+2 + 8 + 5 + 7) + 1 şi T =335 ·(1+2 +5)+1. 51. n =100 (detaliaţi!). 52. Probleme
preferate de Mia (şi nu numai): 1 = i3 E A~ 1+1 = 2 E A, de unde rezultă 3 · 2 + 2 =
3
= 8 EA; din (c) avem 3 EA; de asemenea (<12) E A~(1+<!2)E A. 53. l=ViE B;

din (b) avem 2 E B, deci: 2 =WE B~9E B, din (c) ~ 3 E B. Pe de altă parte: 2 E B

din(c) ~J2EB, deci ~(J2}3 EB~1+2J2EB. 3


54. n <n +2n +3n<(n+1)
3 2 3
,

Vn E rt. 55. 4 numere raţionale. 56. k = 8. 57. 11 numere raţionale şi 30 iraţionale, deci

Suzyagăsitmaimulte.58.a)a300 ;b)n=60. 59. k=6.60. k=6. 61.a) E=(a-%r +


~Emm. =_!22 ' pentru a=l2 '
2
25
+(b-2) +15-2_- b=2. b) F · =0 pentru a=_!_
2 4 4 2' mm 2'

b=3_; c) Fmin =3, dacă a= 2, b = 3; d) notăm ab = x şi astfel F=x -2x+1+2=


2
3

= (x-1) 2 +1 ~Fmin=3, pentru x=ab=l, adică aElR.*,b=_!_ sau a=O,bE lR. sau
a

invers; e) a 5 +b 5 =2~2~(ab) 5 ~ab~l; avem în continuare: 1+_!_~2


a
[
~-;;
şi, la fel

pentru b ~ F ~ 4 ~-;b
/I ~ 4 ; valoarea minimă a expresiei este deci 4 şi se obţine pentru
a= b = 1; f) F = (a-b) 2 + (2a-1) 2 + (2b-1) 2 are valoarea minimă O dacă a= b = _!_ _
2
r;; l+k
62. a) Â='\/L.(1-a)+l-2aEQ~a=l; b) a=l- J2E JR.\Q şi A=kEQ.
2+ 2
63. a) 11+6J2=(3+J2)
2
~AEJR. \Q; b) l+./3EJR. \Q; c) 1+<!2E JR.\Q;
d)D = (1 +.J3-J2) +(1+J2-.J3)=2E Q; e) E = 20 ~ EE JR. \Q; f) F +3F-14 =
2 3

O, ecuaţie care are o singură soluţie reală: F = 2 E Q. 64. Fracţia din stânga este egală cu

#
=
2
1
>
1 7 r;; r;; Ir (1 + J2 +
r;;>-. (deoarece 100>98).65. 3+'\/2+'\/3+'\/6=
J3 ) ~A=- -
1
'\/Q "2 10 2 2

ş1
. r;;
4+'\/2+'\/5+'\/10=
r; ~ (1 +J2 +./3)
2
~B=-
J%- ~A
2 2
+B =4ENcQ. 66.E(x,y) =
2 2
2 1 1 1
- +- - +-
= xm 4 · y2m 2, de unde valoarea cerută este 4. 67. Amplificăm, desigur, cu conjugata

172
~
2 2
·
nUillltoru1m· ş1· ajungem
· 1a E( x ) = a + a - x , apoi· ca1cu1e d estu1 de uşure1e conduc
X

laE(u) = b . 68. Prin reducere la absurd, presupunem că numerele date sunt termeni ai
unei progresii (an) =>3m,n,pE N astfel încât am =a1 +(m-l)r =.J2 , an = a1 + (n - l)r =

=
r:;
"\fj , ap
r;:; m- n
= a 1 +(p-l)r = '17 =>-- =
p-n
J7 - J3
.J2 J3 E Q(fals).
7- 3
69. Notăm cu x 11 primul

element din linia n şi se obţine xn = ~ n 2 - n + 1, '\ln ~ 1; n 2 - n + 1 pătrat perfect=> n = 1


(?!), adică doar prima linie a tabelului are primul element raţional (chiar natural).
70. E(x,y) =2 .71. a) 3; b) 4; c) 2; d) 4; e) 2; f) 2x+1~2 , 11-4x~2 , 3x-1~2=>

=> x e[l,~l în plus 2x +l=keN, 11-4x=meN , 3x -l=pe N =>x=k~l=


1
= l l - m = P + :::::> x e {1, 2} ; obţinem, prin verificare, x = 2. 72. a = 1 + 2x - y2 ~ 2 , la
4 3
fel b şi c; ajungem imediat la (x-1) 2 + (y-1) 2 + (z-1) 2 ::::; O=> x = y = z = 1, de unde

(a,b,c)=(2,2,2). 73. Fa--Jb= la-~EQ=> (Fa--Jb)+(Fa+-Jb)eQ:::::> FaeQ,


a+ b

apoi -Jb E Q; "(;}-}./ah+ :ifiJ = i k


+
a+ b
E Q => (~/a+ Vb )2 - 3:v;;b E Q :v;;b E Q =>

=> if:J + :v;;b + :ifiJ E Q => if; -Vb = if; ~e Q => if; Vb
e Q ; folosind -Vb
a+ ab + b
ipoteza, concluzia e imediată (răspuns afirmativ). 74. Încercăm să găsim x, y astfel încât

~ 2k + ~4k 2 -1 = .[;. + JY ; ridicăm la pătrat această egalitate şi ajungem la: x = k + _!_2 ,


1 => I
Y = k --
2
1
v2k+~4k2 -1
= Rl Rl In~
+- -
2
-- .
2
-
sumam egalitaţi
- ·1e care se obţm
. d.m

aceasta pentru k = 1, 2, ... , n şi ajungem apoi uşor la s = ~ ( .J2n + 1-1). 75. Termenul
11

general al sumei poate fi scris .Jk - .Jk + 1 şi procedând ca la problema 74 ajungem la


k k+l

s11 = 1- .J~1++/ < 1, '\ln e N*. 76. b) Trebuie arătat că I':: 3


: I:
-.J3"1::::; -J31 ; notăm

m = k >O şi egalitatea revine la: (k -J3) (l -J3) : : ; lk -.J3"1 ; de aici credem că puteţi
n k+l

continua singuri. 77. Presupunem că în reprezentarea zecimală a unui număr iraţional

173
fiecare cifră
apare de un număr finit de ori; deoarece avem doar 1O cifre, avem că
numărul are o reprezentare zecimală cu un număr finit de cifre după virgulă, deci rezultă
că numărul este raţional, contradicţie. 78. Presupunem că fracţia dată este periodică,
având k cifre în perioadă; evident, perioada trebuie să conţină şi cifra a ::::} între două cifre
a consecutive (de după virgulă, evident) nu pot fi mai mult de k-1 zerouri, contradicţie.
79. De exemplu, mulţimea A= { JP I p număr prim} este infinită şi A c IR - Q .
80. Folosim aici: x, y, z, t în progresie aritmetică ~ ax,ay,az,at în progresie aritmetică

. . a2 b2 c2 d2 .
(a::/:- o). Scneţ1 doar X= 3~ 'y = 3~ 'z = 3~ ' t = 3~ Şl continuaţi.
'I abcd 'I abcd 'I abcd 'I abcd
2 2
81. (Fa -Jb) '?.O::::} a+ b '?. 2J;;b::::} -Jab (a+ b) '?. 2ab::::} -Jab'?. ab .
a+b
2 2
82. a 2 - ab + b 2 '?. ab ::::} a 3 + b3 '?. ab (a+ b) ::::} !!____ + !:.._ '?. a+ b ; adunăm în fiecare mem-
b a

bru 2J;;i; ~ [ Jf + l)' ~ (Fa+ .Jb)


2
. 83. Folosim inegalitatea mediilor:

a+(b+b+„.+b) 11 ~ • b+(a+a+„.+a) 11 ~ • b !7b


------'?.\Jab"· ş1 '?.\/ba"·. Adunaţi! 84. a+ '?.2-vao
n n
a2 b2 c2
şi analoagele; adunaţi din nou! 85. Tot inegalitatea mediilor: -+-+-'?.
b c a
2 b2 c2
'?. 3 · 3 !!____ · -
·- = 3 · ~. 86. a+ b '?. 2-Jab::::} (a+ b) J:: '?. 2Mc ; la fel cu celelalte;
b c a
87. a+ b + c '?. 3 · Mc şi .[; + Jb + ~ '?. 3 · ~~. Continuarea vă aparţine!
~b
88 . b + c '?. 2-v oe ::::}
1
~
1 aFa a
'?. - - ::::} ~ '?. - -
.
ş1
.
ana 1oage 1e; apol...
.. d .
şt1ţ1 eJa:
2-vbc b+c 2-vabc b+c

adunaţi! 89. l=a+b+c'?.3·~:::}-1-"?.27; 1 1 1


- -+--+--'?.3·
1
=
abc Fa Jb J:: ~Fa.Jb.J:;

=
6 ~"?.3J3.
'Jabc
90. Fa+Jb+f::=l-='?a+b+c+2(J;;b+~+~)=l; folosiţi
acum problema 82. 91. Aplicaţi succesiv aceeaşi inegalitate a mediilor:

b+c
1

~
b+c + - a- _a+b+c ~ 2a .
92 . ·- - < - ::::} - - > şi analoagele. 93. Inegalitatea
a 2 2a b+ c a+ b+ c
174
~ ~ .Jx-1 1
se poate scne --+--:::;1 şi demonstrăm că --:=:;-,'v'x>l. 94. Notăm
b a X 2
b+c=x 2 ,c+a=/,a+b=z 2 şi vom ajunge la (x+y-z)·(z+x-y) ·(y+z-x):s;
::::; x · y · z. Notăm acum şi parantezele cu u, v, w.

Soluţia 2: a = /_a_ ._a_ :::;_!_(_a_+_a_J şi analoagele.


~(a+b) ·(a + c) ~a+b a +c 2 a+b a+c
95. Aceasta este (sau ar trebui să fie) cunoscută. Folosim inegalitatea C.B.S.
2 2 2 2 2 2 2
(1 · a+1 · b + l · c ) ::::; ( 1 +1 +1 ) ·(a +b +c ).

96. Soluţia 1: Inegalitatea mediilor; Soluţia 2: Inegalitatea C.B.S.


n
2
97. Inegalitatea C.B.S.: (1 · a1 +l ·a2 + ... +l ·an) :s;n·'Lai. 98. În inegalitatea C.B.S.:

(ţa, b, r ~( ţat )( ţbt), facem a, =Jk şi b, =.),, .99. Inegalitatea mediilor


1

k+k+l ~k·(k+l) 1
(să nu uităm de ea): ~ k · ( k + 1) < => < - . Continuaţi!
2 2k + 1 2
2
1+2+2 + .. . +2n-J > n/ 2 n-l C . . ...
100 . _ \/ 1 · 2 · 2 · ... · 2 . ontmuaţi şi aici.1
n

1.2. Logaritmi
1 1
101. a) 3; b) 5; c) - ; d) 2; e) 10; f) 3. 102. a) - 6; b) -; c) -2; d) --4; e) -2; f) 2. 103. a)-1;
2 3
1 1
b) - 5; c) 2; d) - 2; e) - ; f) --. 104. a) 1; b) 5; c) - 13; d) 1; e) 1; f) 6. 105. a) 2; b) 14;
2 3
11 5
c) 1; d) O; e) 5; f) - 1. 106. a) 4; b) --; c) 44; d) -- ; e) l; f) 1. 107. a) 16; b) 9; c) 1;
3 3
d)3;e)5;f)4.108.a) M={4};b) M={-1,l};c) M={lO};d) M={2};e) M={2};
f) M ={-1} . 109. a) 10; b) 3; c) 4; d) -3 ; e) -2 ; f) 5. 110. A= 4929. 111. a) x =a+ 1;
a+1 4 3a + 3 a b+1
b) x=a+l· c) x=-· d) x=--· e) x=--· f) x=-. 112. a) x=-· b) x =
' a ' a' 2a ' 2 2 '
2 4 3b 1 5 b+89
= b- ; c) x=b-l ; d) x=
2
e) x =b ; f) x = b. 113. x
2 4; = 2a. 114. y=
66 .
115. log 3 9=2. 116. log 2 _!_. 117. log 1 3. 118. c, d, e, f. 119. Toate sunt raţionale.
7 -
2

120. x > 2y > O; log 2 ( x- 2y ) = log 2 xy => x 2 -5xy + 4/ =O. Împărţim cu y2 *O şi


2

175
notăm ~ = t ~ t 2 - St+ 4 =O~ t = 1 sau t = 4, de unde ~ = 1 (nu satisface condiţia
y y

iniţială!) sau ~ = 4. Deci ~ = 4. 121. Este necesar să avem !!_ > _!_; !!_ = 1. 122. m = 2.
y y b 2 b n
123. a) x E (-oo, 3); b) xE(-oo,l)u(2,oo); c) y>O şi log 2 y>O~yE(l,oo);
4 · 12
d) D(y) = (2,+oo ); e) !E (-oo,-2) U (l,+oo ); f) !E (2,oo ). 125. A= log 3 - = log3 3 =
2·8
= 1 E Q; B = 1 E Q; C = 1E Q; D = OE Q; E =OE Q; F = 1 + log 3 4 ~ Q Qustificare
7
prin reducere la absurd). 126. A,CEQ. 127. a) D=(0, )\{l}; b) y =-·log 2 3. 00

5
n(n+l)
128. r = 3 log 3 2. 129. b) este falsă, restul adevărate. 130. a) S = · log 3 x; b) T =
2
=4· 17;c) U=-2; d) V=-4; e) s=7; f) t=-n-lga=lg
11
+f:i. 131.a) a>b; b)a>
n+l
> 1 > b; c) a< b; d) a> b; e) t =~ şi astfel avem s > t <::::> s 2 > 2 sau s >.fi. (deoarece
s
3
s > O). Într-adevăr: log 2 3 > log 2 22 > log 2 2J2 =.fi.; f) a> 2>1 > b. 132. Tehnică de
2
calcul. 133. a) Se impun condiţiile: x,y >O şi 3
x + Y >O; avem acum: lg~ =
4 y

= 1n(x+ 34Y)~~=l+
y
3
4x
Y .Notăm ~=t
y
şi ajungem la t=l+~
4t
sau4t2 - 4t - 3=0~
t=-_!_<0 sau t=~~~=~; b) Cu condiţia 2x-3y>O sau~>~ şi x,y>O,
2 2 y 2 y 2
~ ca mai. ~mamte
proce d am . ş1. o b ţmem
. 9
-X = 1 sau -X = - ~ -X
9
= - . 134 . S'imp 1ă ven'fiicare.I
y y 4 y 4

135. Egalitatea propusă se scrie: 2 logx b = logx a+ logx c <::::> b2 = ac . 136. a) x = log 4 1O =

_!_(log 2 10)= +a; b) a=.!..log 2 2 ·7=.!..(2+log 7)~log 7=3a-2 şi x =


2 2 2
1
2 2 3 3
__ 2 __ 2 _ 2(3a-2). log 5 100 2 + 2 log 5 2
2 log14 7 c) a= = ~
1+ log 7 2 1+-1- 3a-1 log 5 40 1 + 3 log 5 2
3a-2
2-a
~ log 5 2 = - - (sperăm că sunteţi cu creionul în mână şi cu o foaie de hârtie în faţă);
3a-2
2 1 3a-2 6(1-a) 3a+l 3-3a
x=log452
=-log 2 5=--;d) x= ;e) x = - - ;f) x = - - .137.a)x=
2 4-2a 4-3a a+2 a
176
60
=1 + a + b; b) x = 2 +a+ b; c) x = 2 +a+ b; d) x = 1+a+ b; e) a+ b = log 60 - ~
4
1- a - b log 60 2 log 60 2 1- a - b
~ log 60 2 = ~ x= = = ( ) ; f) x = 1 + log 14 3 ~ log 14 3 =
2 log 60 12 I 60 2 1-b
og605

= x- 1; pe de altă parte a=x-l+log 14 7, b=x-l+log 14 2 ~a+ b = 2x- 2 + 1 ~


11 2 11 2
a+ b + 3 logk n
~ x= . 138. L+ = L+ 1og 11 ( k -1) .
< 1+1+. „ +1 = n . 139. Scnem
2 k= 3 logk-l n 3 log 11 k
cele şase inegalităţi de forma log 0 b + Iogb a~ 2 şi le adunăm: loga ( bcd) + logb ( cda) +
+ logc ( abd) + Iogd ( abc) ~ 12 . Notăm a = xyz, b = yzt, c = ztx, d = txy (a, b, c, d > 1).
2 ·a ·b ,------;- 2 ·a ·b ,------;- 1 + log b
140. --5,....;a · b ~loga-- ~loga....;a·b = a ; la fel şi pentru baza b şi

l.
a+b a+b 2

apoi. Ioga b + 1ogb a~ 2. 141. -2b- 5, - ş1 -2a- 5, ~ - . Contmuarea


. nu comportă
a+b a a+b b
dificultăţi . 142. logx y + logy x ~ 2 şi analoagele (nu uitaţi să remarcaţi că pentru
x,yE (0,1) avem logx y >O). 143. loga b + logb c+ logc a~ 3 · ~loga b · logb c· logc a =
• . . log b logb c
= 3. 144. In megahtatea de la (140) facem x = ab, y = bc, z =ca. 145. __ a_+-- +
' a+b b+c
logc
+ - -> a 3· 3 1 (1); a+ b + b +c+c+a=2 · ( a+b+c ) ~ 3 ·
c +a - (a+b)·(b+c)·(c+a)

· ~(a+ b) · ( b + c) · ( c +a) (2). Din (1) şi (2) obţinem inegalitatea propusă. 146. n+
1
=
n
1 1 n+2 n+l n+2 n+2
= 1+->1+--=--~ log 11 -->log 11 - - >log 11 +1 - - . 147. Notăm log0 b =
n n+l n+l n n+l n+l
= x > O şi inegalitatea propusă devine x 2 + ~ ~ x + ..!._ <=> ( x 3 -1) · ( x -1) ~O .
X X

148. I loga ( b + c
2 2
) ~I loga 2bc = I loga 2 + I(loga b + logb a)> 6.

149. log 2 3 + log 3 5 + log 5 8 ~ 3 · ~log 8 > 4; 2 arătăm totodată: log 2 3 < l,6;log 3 5 < 2, şi
2
log 5 8 < 2,. 150. Notăm lg2 = x, lg3 =y >O . Inegalitatea propusă devine:
2

6x2 -13xy+6y2 >O . Deoarece ~E (0,1), arătăm că ~<~,adică log 3 2 < ~ .


y y 3 3

177
1.3. Probleme de matematică aplicată

- 1 k a1 ec h.1pe1or part1c1pante
l(A) a) numaru . . se o bţme
. d.m k(k - l) -- 28->,,
_,, k -- 8·, b) 8.
2
2(A) QOYWODBSO (dacă literei A iniţiali se asociază numărul O). 3(A) (3· 104 xlO) : 5· 104 =

= 6 cm3 oxigen (provenit din apă). 4(A) 3 · 2 · 10 4 celule receptoare, aşadar q = ~ E Ql.
5
S(A) t = 6 · 10- 3 = 0,006 s, v = 360 km/h= 100 m/s şi astfel d = vt = 60 cm. 6(A) numărul
de celule pe mm 2 : 4940 cili/mm 2 , aşadar 13 cili/celulă, adică 380 celule/mm2; numărul de
celule receptoare funcţionale: 380 x 200 = 76000. Altă metodă: numărul total de cili func-
ţionali: 4940 x 200 = 988 OOO şi astfel numărul de celule căutat este 988 OOO : 13 = 76 OOO.
7(A) Calcule simple cu logaritmi (de fapte vorba doar de defmiţie) conduc la valorile apro-
ximative: pHsuc = 3,5, pHbere = 4,5, pHcafea = 5, pH1apte = 6,5. Ar trebui aşadar să consumaţi
. 206265 ·149,6·10 6
(nu bere!!!), lapte de la mama Im de acasă. 8(A) a) 1 parsec = = 3,26
9, 461·10 12
ani-lumină; b) 1 an-lumină =63,3·10 U.A.; c) numărul n de ani în care ajunge la noi
3

lumina de la o stea de paralaxă p se obţine împărţind depărtarea stelei în u.a. la numărul


206265

de u.a. câte conţine un an-lumină: n= p


1
= 3, 26 · 2_ = 3, 26 · - - = 4, 24 ani (aşadar
63304 p O, 76

ce vedem noi acum este imaginea de acum 4 ani a stelei!). 9(A) a) d = 2_ = 2, 63 parseci
p
sau 8,61 ani-lumină; b) Folosind a doua relaţie a lui Pogson, avem Msirius = -1,46 + 5 -
- 5 lg 2,63 = 1,44; a doua relaţie a lui Pogson conduce la lg L - lg L0 = - 0,4 · (1,44 -
- 4,8) = 1,344; cum lgL = lg3,86+ 26+ 1,344 =~ 0,586+ 27, 344 = 27,93, ajungem la

L = 8, 51·10 27 şi astfel !:.__ = 22 . Aşadar Sirius străluceşte de aproximativ 22 de ori mai


Lo
puternic decât Soarele. lO(A) M = m + 5 - 5 lg d => -5 ,53 = -0,72 + 5 - 5 lg d => lg d =
= 1,962; cu ajutorul unui calculator ştiinţific ajungem imediat la d =~ 91, 62 parseci, de
unde d = 91,62x3,26 = 298,6812 ani-lumină, adică aproape 3 secole!!! ll(A) 104 metri.
12(A) 10 ore. 13(A) 327 metri. 14(A) 0,5 dolari. 15(A) 3801 piscine olimpice. 16(A) For-
2

ţa centripetă care acţionează asupra satelitului este dată de formula F = .!!!!.....__ (unde m
R+h
este masa satelitului); aceasta este tocmai forţa de atracţie a Pământului asupra satelitului,

care se poate calcula cu ajutorul legii atracţiei universale a lui Newton: F = k· mM 2 ,


(R+h)

un d e k = 6,67 ·10-11 -Nm2


-2 (constanta .
grav1taţ10na
. 1-)
a . D.m - - = k · mM 2 se ob ţme
mv2 .
kg R+h (R+h)

178
v= (kM = '154,5 ·103 m = 7,4 km/s. 17(A) a) t = 48°C; b) lg 400 = !.___ = 2,6 ~ T =
~li+h s 32
83 °C. 18(A) n = ~ = - - = 4. 19(A) Fluxul emis într-un unghi solid este
1
=
lgl, 78 0,25

<I> =I· Q , cu Q = ~
d
~ <I> = . ~ , de unde d = ~ . S
1
d
1
<I>
= 1OOO m. 20(A) Distanţa minimă:
50 · 10-6 · 2000 = 100 mm, iar viteza maximă este 3 mm/s = 0,05 m/s, aşadar timpul
căutat este t = 1OO = 2000 s = 33, (3) minute .
0, 05

1.4. Teste de evaluare


A. 1) Se aduc radicalii la acelaşi ordin: a= fefl25, b = lf64., c =~;cum 64 < 81 < 125 ~
36 2 4
~ b < c < a, adică a este cel mai mare din numerele date. 2) E = . = 34 · 2=162.
2 3 .3 2
2
2 r;; 2 4 2 2 a - 1
~
a - 2a + 1 = 2 ~ a = 2a + 1 ~ a = 4a + 4a + 1 = 4a + 4 · - - + 1 =
3) a - l = "'./ L.
2
= 6a 2 -1 ~ 6a 2 - a 4 = F ( a ) = 1E N . 4) a = 3, b = -3 . 5) p = log 2 -
28 ·-
15 = log 2 = 1E Z .
2
2 21·10
B. 1) Aducerea radicalilor la acelaşi ordin conduce la numere mari; pur şi simplu trebuie
să observăm că Jl5 < Jl6 = b şi b = 4 < Vf;5 = c , deci c este cel mai mare dintre numere.
2) a) a -l=.J3 ~a -2a+l=3 , de unde a =2a+2~ a =4a +8a+4 , apoi F(a)
2 2 4 2
=
5 1 35 ·12
= 4 E N· b) b=-5E Z . 3) a=-. 4) A=log 3 -=-3E Z. 5) q=log 3 - - = l E Z.
' 3 27 10·14
1 I I
-+-+...+--
c. 1) A=2.J3 +3.J3-5.J3 +4.J3 =4.J3 ~m=4E N şi A=J48 >N =B . 2) 2 3 9
3" =

=2
~!~· ~·(,-GrJ <Ji.
3 =2 3) [a)=l,[b)=2,[c)=3 . 4) Numărul din stânga este
3 9
log34r-;- log3 r-;- 9 . 30-k k
9 " 2 =3 " 2 =-<7 , deoarece 81<49·2. 5) k=l,30 ş1 - - , - E Z ~
Ji 4 3
~ k E { 6, 18, 30} , aşadar mulţimea conţine 3 numere raţionale. 6) a = log 2 4 · 5 = 2 +
1 2a -3 . . .
+ log 2 5 ~ log 2 5 = a - 2; x = log 5 25 · 2 = 2 + 1og 5 2 = 2 + - - = - - . Fma11zare tme-
a - 2 a-2
diată. 7) Doar inegalitatea mediilor.

179
Capitolul li. NUMERE COMPLEXE

2.1. Numere complexe sub formă algebrică

1. a)l+x=2+y şi l+ y=5 - x~x =2 ,y =2- ; b) 2x+y=4 şi y - x =-l~ x =2 ,


2 2 3
y =~; c)xE JR şi y = 2x; d) x=2,y =l; e)(x,y) =(1,1); f) x = 2,y= O. 2. a) 4; b) 5; c) 8;
3
d) 12; e) 10; f) 9. 3. a)±2i; b) Considerăm z = a+bi,a,bE JR ~ a 2 -b 2 +2abi = 2i ~
~ a 2 -b 2 =O şi ab = 1; cum a = -b conduce la a 2 = -1 (imposibil în JR) ~ a = b ~
4
~a= b =±1; în concluzie z = 1+ i sau z =-1- i; c) z = -~i =3+i ; d)( z -l)·(z 2 +z+l) =
1-1

=O~ z1 =1,z2,3 = -1 ± iJ3 ; e) zE{ ±l, ±z}


. ; f) zE{ l±3z}.4.
. a) (0,1); b) ( 1 1J
2'-2;
2

c) (2-,5 __!_J; d) (-~,-.!2J; e) (-1,-1); f) (__!__,-~]. 6. a) 5; b) 5; c) 13 ; d) 13; e) 10;


5 25 25 13 13
JlO
5J2
f) 10. 7. a) l ; b) l; c) 1; d) - ; e) - ; f) -
J2 1
. 8. a) 169; b) 27; c) 4; d) 32; e) 3 °;
2 2 100
1005 1005
f) 16J2. 9. a) 4; b) O; c) 2; d) -1 ; e) O; f) O. 10. a) (0,-1); b) (-2 ,2 );

c) (0,-2
1005
); d) (1,0); e) (1 2012
,0); f) (0,-1).11. a) S={l,2}; b) S={2±i};

. 3±i.fi . . .
c) S={-3±z}; d) ; e) S={l±2z}; f) S={3±2z}. 12. a) T={4±z}; b) T=
4

={-2±li}; c) T={±2,±2i); d) T=(-2,l±i../3} ; e) T={-±±i}; f) T={-±±i~l


13. a) A ={1 ±i}; B ={-2 ±li}; C ={5 ±li}; D={-± ±i ~}; E ={±± i ~}; f) adu-
năm în fiecare membru x
2
şi ajungem la 2
(x + 1 )2 - x 2 =O~ ( x 2 + 1 + x) ( x 2 + 1- x ) = O
şi astfel F={-_!_±iJ3,_!_±iJ3}· 14. a 2 +a+l=O
2 2 2 2
şi a 3 =l (la fel pentru b) ~ S=
=a 2010 .a+b 2010 .b=a+b=-1, de unde Re(c)=-1, lcl=L 17. m=2. 18. m=4.
19. m = 3. 20. m = 12. 21. a) Ecuaţia se poate scrie mz 2 - 2mz -3m + i( z + 1) =O ; dacă
zEJR, cum mEJR, avem: z = -1, V m E JR( !); deoarece m:ţO, avem şi soluţia

180
3
z = i- m; b) mE JR; c) m =O; d) m = 1. 22. a) Relaţiile lui Viete pot fi utile .„ (2,-3);
m
b) (-2,2); c) (-4,13 ); d) (-4-i ,3+3i); e) (0,4); f)încăodatăatenţie:nuştimcăaşi
b sunt numere reale „. (-3-6i,-2-2i). 23. a) (-2,5); b) (-6,10); c) (0,1); d) (-8,17);

e) (-4,5); f) (- 2~,5} 24. Ar trebui probabil să remarcăm faptul că a+a=-1 şi


a· a = 1 , aşadar a este o rădăcină a ecuaţiei x + x + 1 = O şi cum a -:t- 1, obţinem:
2

a +a+1 =0=>a =1. Puteţi porni acum la drum! 25. a= -4,b = 6 . 26. a) 1 + i; b) 1 + i;
2 3

c)3+4i;d)a+ai,aE JR;e)2+bi,bE JR;f) 1.27. a=--.28.~=2.29.n=4k+3,


1-J3
2
n = 4k + 3,k E N; 30. Folosim z E JR<=> z = z; aşadar trebuie să avem (1 +ir · (1- i)" =

~ )m- evidentă.
11

= (1- ir . ( 1 + i )" <=> ( l + = 1 <=> i'"- 11 = 1 . Concluzia este 31. _!_ ± i · .J3 .
1-z 2 2
vă aparţine! ; b) Ecuaţia
3 3 2
32. a) (w-i) +8=0<::::> w -3iw -3w+8+i=O; redactarea
(E2 ) are soluţiile w1 = -2, w2 = 1- i.J3, w3 = 1 + i.J3 şi astfel ( E 1 ) are soluţiile: w1 -i,
w2 - i, w3 - i. 33. Pentru z = x + yi condiţia din enunţ revine la 2xy + x - y-1 =O=>
1-x
=> y(2x-1) = 1- x => y = - - ; dar x,yE Z (!) => x = O,y =-1 sau x = 1,y =O (de ce?);
2x-1
aşadar mulţimea are două elemente: z1 = -i şi z 2 = 1. 34. Considerăm z = a + bi, w = c + di

şi calcule elementare conduc la Iz - wl = 1. 35. Din nou, efectiv simple calcule.

36. 1(1 +i)z 3 +izl-s;11 +ii ·lzl


3
+Iii ·lzl < 2·±+~ = %. 37. 2 2
lz +il-s; lzl +Iii< 2. 38. Dacă
z = x + yi,x,yE JR, conform ipotezei avem Iz-al =Ix-a+ yil =~a -b => x + y2 +b 2 =
2 2 2

= 2ax => 1b-zl = „. =


b+z
~a-b
a+b
. (calcule). 39. z = (3+ 2i)
411
+(2+3i)
411
=> z =(3-2i)411 +
4 411 11 411 411
+(2-3i) " = (-1) (3+ 2i)4 +(-1) (2+3i) = z => ZE JR. 40. a) (x+ yi)(x-yi);
2 2
b) (x+2) +1=(x+2+i)(x+2-i) ;c) (y+1) +1= (y+l+i)(y+l-i);
d) (2x+iy)(2x-iy ) ; e) (y+3+i)(y+3-i); f) (2y+l+i)(2y+l-i).
x-1 x-1 (x-l)( x +i) x-1 x+i x+2i
41. A=--· B = - - · C= =--· D=-- · E=--;
X- 2 ' X- 2 ' (X + i) (X - 2) X - 2 ' X+ 2i ' X- i
(x-i)(x-3) x-3 . . 2 . 3
F=( )( ') = - - . 42. Folosim, dm nou, a +a+l =O ş1 a = 1.
x+l x -z x+l

181
2 3 2 3 3
43. (1+w){1+w )(1 + w ) = {1+ w + w+ w )(1+w )=2. Valoarea este 4; cât este însă
(1 +w)(l + w )(1 +w
2 3
)· · ·(l +w
20 11
)? . 44. lz" I= lzl" = 1 => z" E M. 45. Folosim ci+a+l=O,
a 3 = 1. Adunăm ecuaţiile => x = 2; înmulţim a doua ecuaţie cu a şi ultima cu a 2 , apoi
adunăm. 46. Fie z = x + yi, x, y E JR.; z 2 + z ::::; O=> z 2 + z = x 2 - 2xyi - y2 + x + yi E JR. (în
. 1 ran
pnmu ' d) => y (1 - 2 x ) = O ş1,. 'm p1us, x 2 - y 2 + x < _ O. D aca- y - O, avem
2
x + x ::::; O=> x E [-1, O]=> z E [-1, O] = S1; dacă x = -~, avem y2 + ±~ O, adică y E JR.,

de unde z E{-~+ yilyElR}=S2 ;înconcluzie z ES1 uS2. 47. z = x + yi,x,y ElR. şi


a+ bz = c + dz <:::} a+ bx + byi = c + dx + dyi <:::} a + bx = c + dx şi by = dy, \Ix E JR., y E JR. * .
. ev1"denta.
Conc 1uz1e - 48 . z + -1 E 1TD 1 z -:!- o, ad'ica- z 2 · -z + -z = z · -2
m. <:::} z + -1 = -z +-=, z + z sau
z z z
(z ·z -l)(z-z)=O, de unde zElR.* sau z ·:Z=l (adică z =x+ yi x 2 +/=l) . 49.Dacă

1
z = +ai, atunci lzl = ll + ail = = 1. Reciproc, ~ dacă lzl = 1, z * -1, arătăm că
l-ai 11-ail ~l+a2
1+ai l-a 2 2a l-a 2
există aE JR. aşa încât z = - - = - - + --i. Dacă z=x+ yi, din x=--2,
2
1- ai 1+ a 1+ a l+a
2a
y =--2 , arătăm că se poate determina a E JR. în funcţie de x şi y; într-adevăr ajungem
l+a
la a= _L_ De asemenea, poate că fracţiile care dau pe x, y vă trezesc amintiri legate de
l+x

trigonometrie; cum f: (-;,; J_ _. , JR.,f (t) = tg t este surjectivă, rezultă că pentru a E


· t. Se poate ş1· a1tie
+- 1: d m 1+ai
E 1TD
m., :::i
::i t aşa 'meat
'
a = tg -t , de un d e x = cost, y = sm ' z =- -
2 l-ai
z-1
avem a= . ( ) (deci ::J a); mai arătăm că a= a, de unde a E JR.. 50. Dacă z = x + yi,
z z+l

2 2
x, y E JR. avem l_!_ _ _!_l<_!_<:::}1x- :iy l<l<:::} lx -2+iy l<l x +iy l<:::}( x -2) + /<
z 2 2 x+zy
< x 2 + y2 <:::} 4(1-x) <O. 51. z 7 = 1 şi z 6 + z 5 + · · · + 1 =O. Aducem fracţiile la acelaşi
numitor şi, cu destulă uşurinţă, obţinem valoarea sumei: -2 E Z. 52. ab + bc +ca= O şi
2
apoi a 2 + b 2 + c 2 = (a+ b + c ) - 2 ( ab + bc +ca)= O. Cum a 3 + b3 + c 3 - 3abc =

182
= (a+b+c)(a 2 +b 2 +c 2 -ab-bc-ca), vom ajunge la a6 +b 6 +c 6 =3a b2 c 2 , adică t = 3.
2

53. Dacă Z =X+ yi E te* ~ - + l:l = (aşa scrii, nu?) = J 2x


2
„ · E ~; obţinem de aici
z
1 1 z ~+l

~
2 2 2 2 2 2
z + lzl = x · z · lzl <::> z = 2xz -lzl . Putem astfel considera a1 = 2x, bi = -lzl ,
x2+/
cu z = a1 · z +bi. Acum, dacă zk = ak-I · z + bk-i' avem zk+i = ( ak_ 1z +bk-I) · z
2
=
ş1
2
ak-i · z + bk-I · z = ak-I ( a1z + b1) + bk-I · z = ak · z + bk, cu ak = ak-I · a1 + bk-I
bk = ak-I ·bi; conform principiului inducţiei matematice, obţinem afirmaţia cerută.

54. Cu ( iar?) u =
. 3 l
ş1
. 2
u + u + 1 = O, avem
rrn (1 + u k) = {2k,nE{3k,3k+2}
k . 55. z =
k=I -2 · n 2 ,n=3k+l

= x + yi, x, y E IR, cu ~x 2 + l =1 şi 2
z · z = lzl =1 conduc la lz +z 1=1<=>21x
2 2 2
-/I =

. - x2 - y 2 = + 1
= 1, adica _ - ; cornb'mata- cu x 2 + y 2 = 1, aceasta- egal'itate conduce 1a 8 so1uţn „

2
J3 .1 ). 56. Daca- z =a+bz,a,
(de exemplu z1 =-+z- . bE IR, se ajunge
. 2
la ( a2 -b2 +l ) +4a2b2 =
2 2
= 1. Folosind acum a +b 2 =1 se ajunge imediat la numerele căutate. 57. iE M~E
2

E M; 0=1+(-l)EM~-lEM (b) 2EM (b) 5EM~4EM (b) 17E


2
E M; l+(i-l)=iEM (c) (i-l)EM (b) l+(i-1) =1-2iEM. 58.Dina),folo-
b)
sind b ), deducem că -1 = i2 E P; folosind c) avem i + 1E P~ i E P. 59. Folosind a) şi b)
c) b)
deducem că 1 + 2i E H ~ i E H ~OE H. Folosim acum succesiv b) şi ajungem la 1 E H,

2E H.60.a) z1 =i,z 2 =2;b) z1 =1,z 2 =-l-i;c) z1 =_!_,z 2 =-i;d) z1 =i,z 2 =-l-i;


2
e) z1 = i,z2 ,3 = ±1 ; f) z1 = i,z2 = i,z3 =-i. 61. z 1,2 =±2,z3 =1 + i,z4 =-1-i . 62. Folosim

în cazul nostru avem z · z = 1 ~ z = _.!_ şi, la fel , Obţinem astfel,


2
acum z · z = lzl ; ii=_.!_.
z u
1 1
- +-
dacă w=
z +u
w=
z +ii z ul =···=w~wE IR. 63. Folosim din nou:
I+ z·u' I+z·u 1
l+ -·-
z u

wEIR~w=w ş1 z·z =l zl =r calcule uşoare conduc la z(r 2 -l)(z-z)=O.


2 2
;

Deoarece z ~IR, avem z -:/:z~r 2 =l~r=l. 64. lz+wl+l z -wl~lz+w+z-wl=2lzl;


183
Iz+ wl +lz-wl 2:'. Iz+ w-z+ wl = 2lwl; acum, ce facem? 65. De exemplu, folosim
(reţineţi!) de unde : 2lzl ~ 11+zl +11+z 2 1~2:::::>lzl~1.
2 2 2
2z = (1 + z ) - ( 1+ z ),

2 3 2 3 2
66. Iz+ li +lz + ll+lz +li 2:'. lz +ll+lz +1-z-11 =lz + ll+lz( z -1 =lz2 +ll+lz -112:'.
2
)I 2

2 2
2:'.lz +1-z +11=2. 67. Notăm fracţia cu zşi folosim 2
zk ·zk =lzkl =l,k=l,3; se ob-

ţine imediat (puţine calcul e): lzl 2 = z · z = 1. 68. Notăm ~I= r şi avem: ~J
3

Iz+ (z+

z+~J:::::> lz+~l ~1z 3 + : 1+3jz+~I :::::> r ~ 2 +3r :::::> rE [0,2]. 69. a) lal =
3
3 3
= z + : 3 +3( 3

= lbl = Ici = r şi deci a + b + c = O <=> O= a+ b + c =a+ b+ c = r (_!_ + _!_ + 2-) = 2


a b c

= r 2 · ab+bc+ca <=> ab + bc +ca= O. 70. Trecem la module : Ix I· Iy I= Iz 12 ş1. celelalte;


abc
adunăm (membru cu membru) egalităţile obţinute :::::> lxl + IYl + lzl = lxl IYI + lxl lzl + lzl lxl.
2 2 2

Se obţine imediat (cum?) lxl=lyl=lzl=rEffi.+ . Sistemul iniţial devine astfel: xr = z2,


2 2 4
2 2 D -
yr=x,zr=y. acar= O,ev1.dentx=y=z= O. Dacar>
- x- z =::>
O,avemx=-,y=-=
z
r r 3r
z8
:::::> zr = 6 . Cum z "/:. O, ajungem la z 7 = r 7 :::::> z = a · r, unde a este o rădăcină de ordinul
r
7 a unităţii :::::> x = a 2 • r,y = a 4 · r. Prin permutări (sistemul este simetric!), obţinem încă
cinci soluţii. 71. z 11 +nz+a=O=::>z 11 +nz+a=O=::>z 11 -z11 =n(z-z); cum z-:f:.z,
11 11 11-l

avem: -n = zn-1 + zn-2 . z + ... + -zn-l;n = L,zn-k. -zk-1 ~ L,lzl :::::> n ~ nlzln-1 :::::> lzl 2:'. l.
k=I k=I

2.2. Aplicaţii în geometria plană


72. A(l,1), B(3,2), C(2,3), D(0,2) :::::> AD(-1,1) şi BC(-1,1),AB(2,1) , CD(-2,-1) :::::>

:::::> AD li BC, AB li CD. 73. ABCD este trapez dreptunghic, cu AB li CD,B = n . 74. Dacă
2
ABCD este paralelogram şi afixele vârfurilor sunt a, b, c, d, iar afixele mijloacelor M, N,
P, Q ale laturilor (AB),(BC),(CD), respectiv (DA) sunt m, n,p, q, avem: 2m =a+ b,

2n = b + c, 2p = c + d, 2q = d +a:::::> m+ p = n+q , adică (MP) şi (NQ) au acelaşi


2 2
2 2 2 2
mijloc. 75. lw-il = 1, w=x+ yi, x, yE ffi. :::::> x +(y-1) =1. 76. (x-1) +(y+1) = 4.
184
77. OA= a· OB; 78. A(l, -1),B(-1,5),C(0,2) => AB = (-2,6), AC= (-1,3), deci
AB = 2 ·AC. 80. a) cercul de centru (1,1) şi raza 1; b) cercul de centru (0,-1) şi raza 2;
c) mediatoarea segmentului (AB), cu A(l,O),B(l,1); d) Int(C(A,l)uC(A,1)), unde
A(O,l); e) semiplanul {(x,y) IxE IR.,y > 1}; f) semiplanul {(x,y) Ix< 2,yE IR}. 81. a) Cer-
cul de centru (0,1) şi raza 2; b) cercul de centru (1,-1) şi raza 2; c) mediatoarea segmen-
tului (AO),cu A(-2,0),0(0,0); d) discul so (A,l), A(-1,0); e) so (0,2)\Int-€ (0,1);
f) exteriorul cercului -€(O, 2) . 83. a) Dreapta de ecuaţie x = 2; b) dreapta de ecuaţie

y = 4; c) {(x,y) IOs; x s; 2,yE IR}; d) dreptunghiul {(x,y) IxE [0,2], yE (0,3]}; e) punc-
tul ( 1, 1); f) intersecţia discurilor SO ( ( 1, O), 1) şi SO ( ( -2, O), 2), adică originea. 84. Arcul

de parabolă y=-x +10,y~6, adică x E[-2,2]. 86. A,B,C coliniare <=>m(@)=


2

b-a b-a * - -- *
= arg--E {0,n} <=::> - - E IR . 87 . AB li CD<=::> AB,CD coliniari <=::> ::3aE IR cu
c-a c-a
-AB=a·CD<=:>b-a=a(d-c)<=>a=--Ellf.
-- b-a 88. AB1-CD<=:>m ( -) E
AB,CD
d-c

2 2
3
E {Jl", n} <=::> arg(a-b)-arg(c-d) =arg a-b E
c-d 2 2
3
{7t,
n} <=::> a-b E i!R.•. 89. a) BC =
c-d

= ic-bi= .JiO = AC :;t AB => triunghi isoscel; b) AC 2 = AB 2 + BC 2 . 90. a+ b = 2 + 3i,


2
b + c = 1+4i, c +a = 2i => a+ b + c = 3 + 9i => a= 1 + i, b = 3 + Si, c = -1 + 3i. 91. l+ 2i =
2 2
1+ i + 4 + 3i + c . . { 2 2 }
= =>c=-2+2z. 93. -1,-z,1. 94. (x,y)EIRX!R.lx +y -3x+2=0.
3

95. ( ../3,-.J3)sau(-.J3,.J3). 96. {(x,y) IXE IR.,y = o}u{(x,y) I X =-~,yE IR}, adică
reuniunea a două drepte. 97. a) =>(a-b) =(b-c)(c-a)=>la-bl =lb-cl·ic-al; la fel
2 2

obţinem încă două relaţii (analoge deci); adunând, ajungem la: la-bJ +Jb-cJ +Jc-aJ
2 2 2
=

Ja-bJ ·Jb- cl + lb-cl ·Ic -al +Ic-al ·la-bi, adică x + y + z =xy+ yz + zx, de unde
2 2 2
=

la - bi= lb- ci= Ic - al, adică MBC este echilateral. Reciproc, putem da următoarea

· cons1·deram
- 2n . 2n . d aca- G este centru1 de greutate a1 tn-
.
so Iuţ1e: a = cos-+ i sm- ş1,
3 3
unghiului, având afixul g, atunci avem: a= g + (a - g) · 1, b = g + (a - g) · a, c = g +
2 2 2 2
+ (a-g)·a => a + b + c = 3g2 = ab + bc +ca; (b)=>O=a+b+c=a+b +c=

185
= _!_ + _!_ + _!_ = ab + bc +ca ~ a 2 + b2 + c 2 = (a+ b + c ) 2 - 2 ( ab + bc +ca)= O. Folosim
a b c abc
acum condiţia (a) şi deci MBC este echilateral. Reciproca e imediată; d) a - b + Ef...b - c) +
+ t!(c - a)= O~ a+ 2 2 2
&b +& c-(& a+cc+b)=O sau a+&b+& c -_!_(a+&b+& c) =
2

c
=O~ a+&b+& c =O; e) şif) se rezolvă fără mari dificultăţi (încercaţi!). 98. Pentru
2

orice z E C avem ( z - a) ( b - c) + ( z - b) ( c - a) + ( z - c) (a - b) = O sau -( z - a) ( b - c) =

= (z - b) ( c - a)+ ( z - c) (a -b); trecem la module şi aplicăm inegalitatea modulului, apoi


considerăm a, b, c, z afixele punctelor A, B, C, M (Ptolemeu) . 99. Inegalitatea lui
Ptolemeu pentru MBC echilateral conduce la: AM ~ BM + CM şi alte două analoge.
(Pompeiu). 100 (Ţiţeica) Considerăm reperul xOy cu originea punctul comun O şi
notăm cu a, b, c afixele centrelor celor trei cercuri ~ A, B, C au afixele b + c, c + a,
respectiv a+ b ~ AB i(a+ c) -(b+ c)I = la-bl=Oi02, la fel celelalte~ MBC =
=

= L':!01 0 20 3 ~ cercurile circumscrise triunghiului sunt congruente. 101. MBM, MCN,


L':!CDP, WAQ echilaterale ~m+&a+& b =0,n+&b+& c =O,p+&c+& d=O şi
2 2 2

q +cd +& a =O (notaţii uzuale); adunăm toate aceste egalităţi şi avem: (c + t!)(a + b +
2

+ c + d) + m + n + p + q = O ~ a + b + c + d = m + n + p + q (pentru că
1+ c + & 2 =O)~ ABCD şi MNPQ au acelaşi centru de greutate (Marius Burtea).
102. a 1 +b1 +c1 =3g1,a2 +b2 +c2 =3g 2 , a 3 +b3 +c3 =3g3 ~ (a 1 +&a2 +& a3 ) +
2

+ (bi +&b2 +& 2b3 )+( c1 +cc2 +& 2c3 ) = 3(g1 +&g 2 +& 2g 3 ) =O~ L':!G1G2G3 este echila-

teral. (Iacob Hădîrcă). 103. Notăm a =I z1 - z2 I, b = Iz2 - z 3 I , c = lz3 - z1I şi avem


ab + bc +ca~ a 2 + b 2 + c 2 ~ 9r 2, unde a, b, c sunt lungimile laturilor unui triunghi în-
scris în cercul de raza r. 104. Folosind aceleaşi notaţii, inegalitatea propusă este echiva-
- 1 1 1 a+b+c 1 2p 1 2p 1 1
lenta cu - + - + - = ~
2r <=> - -~ <=> =- ~ <=> 2x ~ r2 ,
ab bc ca abc S · 4r 2r p · x · 4r 2rx 2r
unde x este raza cercului înscris; aşadar am obţinut inegalitatea lui Euler (Dorin Andrica).

lOS. M(b;c} N(c:d} p(d;e} Q(e~al R(m;pJ=R(b+c:d+e}


a-b
c+d+e+aJ s-r - 4- 1 _ -
S( ~ --=--=--E JR~ RS li AB.106. a · b=O <=> ab+ ba=O <=>
4 b-a b-a 4
a b 2 2 2 2
<=> a+b=O<=>m1·m2=-1.107. AB +CD =BC +DA ~(b-a)(b-a)+(d - c)·

· (d- c)(d- c) = (c - b)(c - b) +(a - d)(a - d) <=>a· b + c · d = b·c+d·a<=>


<=> (c - a) ·(d - b) = O<=> AC 1- BD .

186
108. M( a;b} N( b;c} p( c~d} Q( d;e} R( e~f} s(f ;a} folosind din nou

proprietăţile produsului real avem: RN 2 = MQ 2 + PS 2 <=> ( e + f -b- c) ·(e + f -b- c) =


=(d+e-a-b) ·(d+e-a-b)+ (f +a-c-d) ·(f +a-c-d) <=>(d+e-a-b) ·(f +a-c-d)=
=O<=> MQ l.. PS. 109. Fie D punctul diametral opus lui A în cercul circumscris triun-
ghiului MBC şi H ortocentrul triunghiului MBC; observăm că HBDC este paralelogram
. ~ b+c h+d h+2w-a
ş1notand{E}=HDnBC, avem e=--=--= ~ h=a+b+c-2w.
2 2 2
110. Treceţi la module!

2.3. Forma trigonometrică a unui număr complex, operaţii, ecuaţii, aplicaţii

111. a) [z[ =.fi., argz =Jr; b) [z[ = 2, argz =Jr; c) [z[ = 2.fi., argz =?Jr; d) [z[ = 2,
4 3 4
arg z =Jr; e) [z[ = 1, argz = !:.; f) [z[ = 2, arg z =O. 112. a) z = 2.fi.(cos Jr+ isin Jr);
6 12 4 4
. . 5Jr) ; c) z=vL.
b) z = 2( cos 5Jr +zsm . . 7Jr) ; d) z= 2( cos llJr +zsm
r,::;2 ( cos 7Jr +zsm .. llJr) ;
3 3 4 4 6 6
e) z=2(cos~ +isin~} f) z=4(cosO+isinO). 113. a) z=2(cos: +isin:} b)z=

3 3
= 3(cos Jr +isin Jr); c) z=cosJr +isinJr; d) z=2(cosJr+isin7r); e) z = .fi. .
2 2 6 6

· ( cos 5Jr +zsm


. . 5Jr) ; f) z= ( cos 2Jr +zsm
. . 2Jr) . 114. a) [ -v2
r;::; (
cos 7Jr +zsm
. . 7Jr )]lOO =
4 4 3 3 4 4
4 4
=2 50 (cosl75Jr+isinl757r)=2 50 (cosJr+isinJr); b) cos Jr +isin Jr; c) cosO+isinO;

d) [ 2( cos;+ isin;) r ~2 15
3 3

(cos ir+ isinir); e) ;, (cos~+ isin 7; ) f) Dacă z ~ 1 -


- cos x + i sin x, avem [z[ = ~(l-cosx) 2 +sin 2 x = ~2(1-cosx) = ~4sin 2 % = 21sin%1 =
2 sin~ şi 1- cos x > O, sin x > O~imaginea geometrică a lui z este în cadranul I;
2

tg t =
.
SlllX
-
2sin~cos~
2 2 cos~2 ( Jr X ) . X[ ( Jr X ) . . ( Jr X )]
= - - = tg - - - ~ z=2sm- cos - - - +zsm - - - ~
1-cosx . 2x . x 2 2 2 2 2 2 2
2 sm - sm -
2 2

187
~z 12
= ... 115. n E ft. 116. z=cos(;-a J+isin(;-a} u=cos(2n-a)+isin(2n-a).

117. Dacă z = (1 +ir +(1-ir, arătăm că z = z . 118. z+.!.=2cosx~z2-(2cosx)z+ 1=0;


z
_ . ( 2 ) .. 2 cos x ± i · 2 sin x
aceasta ecuaţie are ~=4 cos x -1 ~O, aşadar soluţnle sunt z1,2 = =
2
3
= COS X± i Sin x; Îil fiecare caz ajungem la: Zn + Zn = 2 COS nx. 119. (COS X+ i sin X ) =
= cos 3x + i sin 3x şi, pe de altă parte, (cos x + i sin 3x)3 = cos 3 x + 3i cos 2 x sin x - 3 ·

cosxsin 2 x-isin3 x~cos3x =4cos 3 x-3cosx =4a3 -3a . 120. a) z =J2(cos~+isin~J


. 4 4

7l' + 2kn n + 2kn]


şi astfel rădăcinile căutate sunt: zk =Vi, cos 4 + i sin 4 , k =O, 3; b) z =
[ 4 4

n + 2kn n + 2kn
7l' „ 7l'
cos-+zsm- ~ zk =cos
2 . 2
+ ism , k = o, 2, ad'1ca- z 0 =cos-+
7l' . . 7l'
1sm-,
2 2 3 3 6 6
5n . . 5n z =cos-+
z1 =cos-+zsm-, 9n zsm-;
. . 9n c) mu1ţimea
. so1uţn„ 1or {±2, ±21·} ; d) , e,
) f) 1·dentlc.
·
2
6 6 6 6
121. a) Sperăm că observaţi utilitatea notaţiei z 3 = y, de unde y2 - 4 y + 3 =O ~y E { 1, 3};

z 3 =1 ~ zk =cos kn + isin kn, k = 0,2 şi z 3 = 3 ~ z1 =


2 2
VJ (cos 2 Jn + isin 217l'J,
n n n n
3n 3n
-
+ 2kn - + 2kn
j=0,2; b) soluţiile sunt: ±1 şi zk =cos 2 +isin 2 k=0,2;
3 3
c) Notăm z 4 = y şi ecuaţia y 2 -(l+ i)y+i =O are soluţiile y 1 =l,y 2 =i; continuaţi!
2kn . 2kn I - - } 2kn 2ln - . -
122. Un= { cos--+ism--k=O,n-1 ;- - = - ,k=0,7 ş1 l=0,11~3k=2l~
n n 8 12
~(k,l)E {(0,0),(2,3),( 4,6),( 6,9)}, aşadar card U 8 nU12 = 4. 123. Notez cosx+isinx=z

ş1
.
avem z · z 2 · .. . · z 8 = 1~ z 36 = 1 cura-d-acm1
. ·1 e zk kn . . kn
=co s -+1 sm - ~x =- ,
kn k = 1, 35 .
18 18 18
z 17 -1
127.z · ( l+z+z 2 + „. + zn-l ) =O;z=Oşi z:;tl, deci avem ş1 --=O cu soluţiile
z-1 '
2kn . 2kn k = -O,n
zk =cos--+ism--, - -1. E cuaţ1a
. are dec1. n+l so Iuţn. 128 . w2 +w+ 1= O~ „,
n n

188
6 6
::::::> (2+5w+2w2 ) = (3w) = 36 = 729E z. 129. an +bn =(-ar +(-br <=>n=2k,kE N*.
130. Facem n = 2 şi obţinem z = ±i, numere care verifică egalitatea din enunţ pentru orice
nE N,n ~ 2. (Moivre) . 131. Considerăm z =cosa+isina,aE [0,2n) şi ajungem la
7
aE {n, Sn , n, lln}. 132. Considerăm punctele A(3,1) şi B(l,3); inegalităţile MA ::;
6 6 6 6
::; J2,MB::; J2 conduc la: ME 0'.1(A,J2) n 0'.1(B,J2) . Discurile sunt însă tangente

pentru ca~ AB = 'î + r2 ; conc1uzia


. va~ aparţme.
. 133 . z = -11 -
+- II
ail. = 1 . Rec1proc,
. 1+ai
z =- - . ::::::>
11-az 1 1-az

a = . (- l ) , deci există a; mai trebuie arătat că a E ~ . Se arată că a =a, folosind


az · z+ 1
2
z · z = lzl =1. 134. Folosind a 3 =1
.
şi a 2 +a+1=O::::::>P=9. 135. a) z(n) =_!_+i .fj,
3 2 2

z ( n) = J2 + i J2 ; b) Verificare imediată; c) zn ( x) = cos nx + i sin nx ; d) ~= p ,


4 2 2 nq

p, q E N* ::::::> n = 2q ; e)cos~ = ~ 2 ~J2; f)A={16nlnE N*}. 136. n=3.137. n=8.

2k7r 2kn 2 pn 2 pn 2 ( k + p) n
138. a) a=cos--+isin--,/J=cos--+isin--=> a·/J=cos +
n n n n 2

+ i sin ( k + p) n E U 11 (dacă k + p ::; n e clar; dar dacă k + p > n? rezultatul e valabil şi


2
2
atunci, dar de ce?); b) Ar trebui să arătăm că pentru orice k=O,n-1,::3mE N aşa încât
2kn . 2kn ( 2n . 2n
cos--+ism--= cos-+ism-
)m =cos--+ism--;
2mJr . 2mn
este suficient să
n n n n n n
_ 2kn . . 2kn 2kn . . 2kn ( 2kn)
alegem m=k; d) Ek =cos--+zsm--=cos 2 ---zsm--= cos - - - +
n n n n n

+ i sm 2kn) = cos ( 2 n - -n-


. ( -----;;- 2kn) + z. sm
. ( 2 n - -n-
2kn) = E _k; f) So1uţn 1e „ . .
ecuaţ1e1 xn = 1
11

2kn . 2kn k - o1
sunt zk =cos--+ ism--, = , n-
.
ş1
1
ae ecuaţ1e1
. .
x
m
=
1 2pn
sunt zP =cos--+
n n m
.. 2pn --
+ zsm--, p = O, m -1; soluţiile comune celor două ecuaţii corespunzând valorilor k, p
m
. 2kn 2pn
care satisfac: - - = - - <::::> mk= pn; cum (m,n) = 1 ::::::> m Ip; darp E {O, 1,, „ „ m-1} ::::::>
n m
::::::> m = O; la fel, n = O, adică cele două ecuaţii au unica soluţie comună z 0 = cos O+ i sin O=
189
1+ai 11 + ail
1. 139. z = - - => lzl = - - = l· mai departe, ar trebui să încercăm şi astfel:
1- ai 11- ail '
2
z=
(1+ai)
=
l-a
- -
2
2a ( Jr
+ i - - . Pentru aE JR, :3tE - - ,- , tg t =a=> z =cos 2t + i sin 2t,
Jr)
l+a 2 l+a 2 l+a 2 2 2
2t E (-n; n), aşadar aceasta reprezintă forma trigonometrică a lui z dacă t E (O, Jr); dacă

IE (-~,O} ce facem? adunăm la argument 2Jf? 140. z = 1 nu este soluţie a ecuaţiei (de

ce.?)
.
aşa dar ecuaţia
. . ( z +1
se poate scne - -
)4 = 1 . avem so 1 şi uţn
„1 z k + 1 k _O__
e - - = ck> = , n -1 =>
z -1 zk -1
ck + l
=> zk = - k;r
- = · · · = -z· · ctg- (daca- nu reuşiţi
. . sa- duc eţ1. 1a capat
- ca1cu 1e1e, puteţi. sigur
.
ck -1 n
cere ajutorul profesorului care vă îndrumă şi vă călăuzeşte paşii prin matematici).
141. Trecem la module: lzl =l zl =lzln-l => lzlE {0,1} (nu uităm că lzlE JR). Dacă lzl =0,
nu prea avem ce discuta (totuşi . .. ?). Dacă lzl = 1, înmulţim ecuaţia cu z 7:- O, ajungem la
z n = 1, ale cărei soluţii sunt binecunoscute (şi pe care trebuie să le puneţi în evidenţă la

2 ·cos -X · ( cos-+zsm-
X .. X)
2 2 2
examen, pentru a arăta că voi ştiţi despre ce e vorba). 142. -~--7------~--'--o-
. . (Jr - X)
X) +zsm
cos ( ;r -
2 2 2 2
=2 ·cos~ · (sinx-icosx) . 143. Notăm x +~ = z
2 x-z
2 zn+l_l O( l) l „ 2kn . 2kn
şi avem 1+z+z +.„+z /1 = = z i:- cu souţn 1e zk =cos--+ism-- ,
z-1 n+l n+l
k = 1, n + 1 . Se înlocuieşte şi se ajunge la xk . 144. a), b) Considerăm z =cos Jr + i sin ;r şi
n n
n-1 k n-1 k n-1 l
S = "L.,sm-
. Jr , T = "L.,cos-=>Jr T +z·s = z+z 2 + ... + z n- l = z · z - ,z 7:- 1 sau T = z·s =
1 n 1 n z-1

= i ctg.!!.._ => T =O S = ctg.!!.._ ·


2n ' 2n'
c) Considerăm ( k;r)
zk =cos x+-;;- +ism x+-;;- , . ( k;r)
n-1
k = O, n -1 . Să observăm că (z
2
- zJ) · IJ (z 2 - z1) = z 211
-
11 2
zJ = ( z - zJ)
k=I

· ( z 2n-2 + z 2n-4 · z 02 + . .. + z 02n-2) . D aca- z = l , ob ţmem


· : IJ( 1- z
11-l
k )2 = 1+ z 02 + .. . + z 02n-2 ,
I

190
. - -
ad1ca z&n--1 - I [1 -cos (2 x +--
= IIn . . (2 x +--
2kn) -zsm 2k7r )] ~ -1+cos2nx + i sin 2nx =
z& -1 k=I n n -1 + cos 2x + i sin 2x
11 1 2
= - [ 2 sm. 2 ( x+- . . ( x +kn)
kn) - 2 zsm - ~ -2sin nx+
- · cos ( x +kn)] 2isinnx · cosnx
II1 n n n -2sin 2 x + 2isinx · cosx =

= fi[2sin (x + kn)·(-i)·(cos(x+ kn)+isin(x+ kn))]~ si~nx . cosnx+~s~nnx =


k=l n n n smx cosx+ zsmx
n-(11-l)
= 2 n-I · ( -z.)n-1 · ( cosx+zsmx
. . )n- 1 · ( cos-+zsm-
7C „ 7r)_2_ · p , und e p = IIn-l . (
sm x +kJC)
- .
n n ~ n
n-(n-1)
A şa dar cos-+zsm-Jr . . Jr) 2
= z.n-1 ş1. ( cosx+zsmx
. . )11 = cosnx+zsmnx~ . . p =--_
sin nx
-;
( n n 2n 1

d) Se obţine din c) pentru x =!!_. 145. Dacă Ak (ck),k =l,n-1, cu c=cos 7r +isin 7r ~
2 2
2n n n
n-1 n-1
~ P =II AoAk-1 =II lc k -11 . Dar zn -1 = ( z -1) · ( zn-l + z - + ... + z + 1) ~
11 2

k=l I
n-1 n-1
~ ( z -1) · ( z - c) · ... · ( z - cn-I) = ( z -1) · ( zn-l + ... + 1) , adică II (z - ck ) = L zk, Vz E C .
1 o
n-1
În particular, pentru z = 1 obţinem II (1- c k ) = n . Remarcă: dacă exprimaţi
1

AoAk =2sinkn ? 146. Dacă x =cosa+isina,y =cos,B+isin,B , a,,BE[0,2n), obţi­


n

nem 2cos(a-,B)=-l~a-,BE { -4Jr


-,-2n
- ,-2Jr ,-4Jr} . 147. [ z +i~]n =-1 ~
3 3 3 3 z -i~l- z2
z +i~ (2k+l)n .. (2k+l)n -- z (2k+l)n
~ r - ? =cos +z sm k=O n-1~ r - ? =ctg ,
z -h/l- z- n n '\/l- z 2 n
-- (2k+l)n --
k=O,n-1 şi apoi zk = ctg ,k = O,n-1 . 148. Fie z 1 =cos x + i sin x, z2 = cosy +
2n
- --- 1 1 1
+ i sin y, z3 = cos z + i sin z. Din O= O= z1 + z2 + z3 = z 1 + z2 + z 3 = - + - + - =
zi Z2 Z3
z1z2 + z2z3 + z3z1 =o~
Z1Z2Z3
zt + zi + zi = O. Concluzia este imediată. 149. Considerăm

191
2 4
z +1 z +1
z=cos20°+isin20°=>z 9 =-l,z 18 =l ŞI cos20°=-- cos40° = - - cos80° =
2z ' 2z2 '
8
z +1
imediată; b) lu - vl +lu+ vl = ( u -v) ·
2 2
4
. Calcule acum! 150. a) Verificare
2z
·- -
(u-v)+(u+v)·(u+v)=„.=2 · (lui 2+Ivi 2) ;c)Egalitateasepoatescrie:

şi
2 2 2 2
l2z -( u + v )1 +lu -vl = 2 ·Iz -ul + 2 ·Iz -vl este tocmai egalitatea de la b) pentru
noile numere z - u, z - v; d) Reducere la absurd.

2.4. Teste de evaluare

z = .Jl+4
A. 1. m = 2. 2. a= O, b = -1. 3. 11 . z =a+ bz,. a, b E JR => \Jla2 +b2 _
,.-;:-:-; = 1. 4. Fie
'14+1

- a - bi = l + 2i şi astfel ajungem la ~a 2 + b2 - a= 1, b = -2 =>a= i_ 5. Notăm


2
z = t => t + 3t - 4 =O , ecuaţie care are soluţiile t1 = -4, t2 = 1. Mulţimea soluţiilor ecua-
2 2

ţiei date va fi deci (arătaţi cum se ajunge aici): S = {-1, 1, -2i, 2i} .
B. 1. a 3 = f3 3 = -1 => S = -1, T = -1. 2. Amplificăm cu conjugatul numitorului şi ajun-
3a - l + i(a + 1) z+2 .
gemla z= EIR=>a=-1.3. --.E lR =>MEd :x +2=2yş1 x:;t:O,y:;t:l.
2 2
4a +(a -1) z- z
Se verifică imediat că A,M,BE d. 4. Ar fi foarte bine să recunoaştem imediat că vorbim
despre o rădăcină de ordin 3 a unităţii, aşadar a 3 = 1, a ic JR => ( 1+a) ( 1+ a 2 ) ( 1+ a 3 ) =

= 2 => E 2610 . 5. cos-+


=
tr z„ sm -tr = z. E M . => -tr E M . D e ducem apoi. cos tr + z. sm
. tr =
2 2 2
= - 1 E M şi încă cos 2tr + i sin 2tr = 1E M . Deoarece cos ktr + i sin ktr E {- 1, 1} c M =>

=> {ktr} c M În particular, pentru k =O=> OEM.

Capitolul III. FUNCŢII ŞI ECUAŢII

3.1. Funcţii injective, surjective, bijective


1. a)f:JR~JR,f(x)=2x -3x+l; b) Dacă x=l, avem/=-l=>y!llR, deci cores-
2

pondenţa nu e funcţie; funcţie


(de exemplu, pentru n = 2 avem m =~ic Z );
c) nu e
3
d) f :(0, 00 ) ~ IR,f(x) = log 2 x; e)f: C ~ C,f (z) = z +z ; (evident, Irnf =IR); f) nu e
funcţie (de exemplu pentru z = i, avem w+ w=O şi această egalitate e verificată de orice

192
WE iJR ). 2. 32 = 9. 3. C~ = 4 funcţii strict crescătoare (imaginile lui 1, 2, 3 pot fi: 1, 2, 3
sau 1, 2, 4 sau 1, 3, 4 sau 2, 3, 4). 4. Două. 5. a) (fog)(x)=f(g(x))=f(2x+l)=

=
2x + 1-1
=x şi (gof)(x)=g (X
- -- 1J = 2·-
X--+l=x::::?jog=goj=llR;b)jog=
1
2 2 2
= g of= l IR. Să observăm că a) şi b) oferă cupluri de funcţii inversabile cuf = g-i;

c) (fog)(x)=l6x +8x+l şi (gof)(x)=4x +1; d) fog=gof=llR+; e)jo g =


2 2

= g of= l IR; f) f o g = l(i,=)'g of= llR. 6. b, c, (pentru a) avem f(a) = f (c), pentru d)
avemf(b)=f(d), la e) nu avem definită o funcţie). 7. a, b; (pentru c) avem
f(O)=f(l), pentru d) avemg(O)=g(4), la e) avem h(l)=h(2)şi la f) avem
j (o) = j ( 2) ). 8. Dacă X!> X2 E A, Xi :;t X2 ' atunci Xi < X2 sau Xi > X2 ::::? f (Xi) < f ( X2) sau
f (Xi)> f ( x2 ) , oricum f (xi) :;t f ( x2 ) . 9. a) Există doi elevi cu aceeaşi înălţime,
deci f nu e injectivă; b) există doi elevi cu aceeaşi medie, deci f nu e injectivă;

c)f(Lugoj) = f(Timişoara) = Timiş,f nu e injectivă; d) g(7) = g( 7 5 ), g nu e injectivă;


e) g nu e injecţie. De exemplu g(O) = g(l) =O f) funcţia nu este injecţie, de exemplu:
g(-1) = g(8). 10. a) f (4) = f (2), deci funcţia nu e injecţie; b) g(3) = g( 4); c) funcţia
este strict crescătoare, deci e injectivă; d) f (O)= f (2); e) g(-1) = g(O); f) h(O) = h(-1).
g injectivă

11. a) Fie a,bEA cu (g 0 f)(a)=(g 0 f)(b)=?g(f(a))=g(f(b)) ::::? f(a)=


f injectivă
=f(b) ::::? a=b; b) f(a)=f(b)=?g(f(a))=g(f(b))=?a=b. 12. a) f(a)=

f ( b) ::::? -1 = -1 ::::? a = b ::::? f . . . - b) -a- = -b- ::::? a = b ::::? f


Injectiva; . . . -
Injectiva;
a b I+a l+b
c) f(x)=x·(x 2 oio_1)+2012 şi observăm că f(O)=f(1)=3=?f nu e injecţie;

d) 1(~J=1(5;} e) funcţie injectivă; 3


f) f(a)=f(b)=?a +a=b +b, de unde
3

=?(a-b)·(a 2 +ab+b 2 +1)=0=?a=b (de ce?)::::? f injectivă. 13. a) a=xv=2;

b) a=x =2_ . c) a=x


V 2' V
=~·
2'
d) a=3· e) a=L f)
, 2'
a=~.
2
14.festrictcrescătoarepe
[-2, O) şi strict descrescătoare pe [O, 2]::::? f nu e strict monotonă; totuşi, pentru
a,bE[-2,0) sau [0,2],f(a)=f(b)=?a=b; dacă aE[-2,0) şi hE[0,2], avem a:;tb
şi f (a)~ O,f ( b) <O, deci f (a) :;t f ( b)::::? f injectivă.
15. (f 0 f)( x) = f (x)::::? f (f (x)) = f ( x ), 'ifxE IR::::? f (x) = x, 'ifxE IR.

193
16. a)[-4,oo); b) Im/ =[0,oo); c) Im/ =(-oo,l] ; d) [2,6]; e) Im/ =[2,+oo); f) Im/=
=[-.J2,v'2]. 17. a) (--oo,-2)u[l,+oo); b) JR; c) (2,+oo); d) {1 , 3, 7, 9} ; e) [-1,+oo)nZ;

f) JR+* . 18. b, c, e. 19. a) f ( x ) = {X -1, X2'. 1 . Observăm că f e strict descrescătoare pe


- x +l,x< 1
(-oo,l) şi crescătoare pe [l,oo), deci hn/=[0,oo):;tJR=>/ nu e smjectivă; b)/este
smjectivă fiindcă Vy E N*, ::3 x = 2 y -1 E N astfel încât f ( x ) = y ; pentru y = O luăm x =
= O; c) Se observă că Im/= JR + :;t JR=> f nu e surjectivă; d) funcţia este surjectivă;
e) f nu e surjectivă deoarece nu există om care să atingă de exemplu, o talie de 300 cm
(hn/:;tN); f) Cum u(3n)E{l,3, 7, 9}=>Im/={l,3,7, 9}:;tN=>/ nu e surjectivă.

20. a) A=JR; b) A=[-4,+oo); c) A=[-~,~l d) A = Z; e) (-oo,-3)u[2, +oo);

f) [l,+oo). 21. Funcţia f e crescătoare pe [0, 2]=>hn/=[l, 5]=>hng=[l, 5J;


(a,b)=(1„Js) sau (a,b)=(-.JS,-1). 22. Funcţia nu este injectivă (de exemplu:

/(1) = /(3)) şi nici surjectivă: Im/= {0,1,2,3} :;t N. 23. a) f: JR ~ JR,/ ( x) = 4-3x; f e
strict descrescătoare=> f e injectivă; Im/= JR=> f e surjectivă; f e injectivă şi surjec-

tivă=> f e bijectivă sau - y E JR astfel încât f ( x) = y;f bijectivă => f e


Vy E JR, ::3 ! x =
4
3
inversabilă cu inversa /- 1 : JR~ JR,f- 1 ( x) = - x ; b) funcţia nu e bijectivă;
4
3

c) VyEJR,::3!x={J~y,y~l; y y> 1
2+-
încât f(x)=y=>f bijectivă, cu mversa
-
3 '

{
~
t<l
j- 1
: JR~ JR,j- 1 ( t) = 2 ' - ; d) Im/= (-oo,4) :;t JR; e) funcţie bijectivă, cu inversa
2+t
-t> 1
3 '

f
-1
(x)=
{x-1,
2
x<l
. 24. Xv=2,yv =-l;A =[ 2, 00 ) , B=[-1, oo ) sauA=[3 ,oo),B=
log2 X, X 2'. l
2x-3 X 2'. 2
;f strict crescătoare pe (-oo, 2) şi pe [2,
= [O, oo). 25. f(x) =
{ x-1,x < 2
' 00 ) ;

hnfi(--=, 2) =(-00 ,l) şi hn.fi[ 2, 00


) =[l, 00 );B= JR . 26. a) Considerăm ecuaţia f(x)=y,

194
1
yE (O, oo) ŞI avem că V'y>0,3!x=-E{0,oo)=>/ bijectivă (cu inversa
y

j- I : ( 0, oo) ~ ( 0, oo) ,j-I (X) = _!_ ) ; b) '\ty E ( 1, 00 ) , 3x = _l_l E ( 1, oo) cu j (X) = y ;


X y-
t) V y E (1, oo), ecuaţia 4x + 2x + 1- y =O are soluţie unică reală. Notaţi 2x = t şi ajungeţi
-1+~4y-3 2y-l
la x = log 2 ; e) 'dy :;t: 3,::3x :;t: 2,x = - - aşa încât f (x) = y. 27. Funcţia
2 y-3
este bijectivă. 28. a) a 2:: 2 ; b) a~ 2 ; c) a= 2 . 29. Lorena, atenţie la ordine!
2 2
u = f- 1 oh o g- 1 => u(x) = x+S, apoi, la fel v(x) = x-ll. 30./(x) = x+S. 31. g(x) =
3 12 2
x -d x+2 .
= - ,g (x)=-=>g(10)=4,f(2)=4, ap01 u=l. 32. (a ,b)=(S,-3). 33. Nu,
c 3

de exemplu f:IR~IR,f(x)={x+ 4 ,x~O. 34. J(l)=2,f(3)=6=>(a,b)=(2,0) sau


x, x>O

/(1)=6, /(3)=2 etc. 35. (c,d)=(~,-k). 36. Folosim ex. 11 b) şi ex. 42, funcţia
x-4,x<O
h:IR~ IR, h(x)=4x+3 fiind bijectivă. 37. a) f(x)=2x;f(x)= >
{ x+2,x _o

Uustificaţi!); b) f(x)=[~];J(x)={x+
3
4
,x<O.
x-2,x2::0
38. Fie A={ai>a2 ,„.,a11 } . Presupu-

nem, prin reducere la absurd, că/ nu e surjectivă =>Im/ :;t: A=> Im/ are cel mult n - 1
elemente=> cel puţin două elemente din domeniu au aceeaşi imagine=> f nu e injectivă,
contradicţie . Deci f injectivă => f surjectivă. (Încercaţi şi reciproca!). 39. a> O=> f strict
descrescătoare pe(-oo,O] ; se impuneb <O (necesar şi suficient pentru bijectivitate! faceţi

repede un desen). Dacă a< O, atunci b >O. 40. Arcul de parabolă are xv = m şi are
2
ramurile (de fapt ramura) în jos (aţi făcut o schiţă de desen?); parabola „urcă" până în
punctul (O, 1) , iar semidreapta „urcă" din punctul (O, 1) ; a) f injectivă~ xv 2:: O~ m 2:: O ;

b)f surjectivă~mEIR; c)m2::0. 41. g(t)={[t~llt2::l se verifică (gof)(x)=x,


4,t=O
V x E N. Pe de altă parte (/og){0)=/(4)=l:;t:O (sau dacă (fog)(x)= x, 'dxEN ,
cum (g o J)( x ) = x, 'dx E N => f bijectivă, ceea ce este fals . De ce?). 42. g of surjectivă
=>V'z E <C, ::3xEA cu g(f(x))=z; notăm f(x)=yEB şi astfel V'zE<C,3yEB cu

195
g(y) =z ~ g surjectivă. 43. Fie z = a+bi, a, bE IR~/( z) =3a-bi. Fie f ( z1) = f (z 2 ) ~
~ 3a1 -b1i = 3a2 -b2 i ~ a1 = a 2 ,q = b2 ~ z1 = z2 , deci feste injectivă. Acum, \:;/ w =

= x + yi E C, 3 z = ~- yi E C astfel încât/ (z) = w, adică/ este surjectivă. 44. 2 sau 4.


3

3.2. Funcţia putere, funcţia radical, ecuaţii

45. a) D=(-1,1]; b) (-oo,2]; c) D=(- ,-3]u[l,+oo); d) D=IR \ {±2}; e) D=[l,5];


00

X,XE (-oo,0]
f) D=[0,4]. 46. /(x)= x 2 ,xE (0,1] . (Aţi putea chiar să reprezentaţi toate cele trei
{
1,XE (l,oo)
4
X X E ( -oo -1) U [ 1 oo)
într-un acelaşi sistem de axe şi să observaţi.) g ( x) = ' ' ' .
{ 2
X ,XE [-1,1)
47. x2n_y2n=(x-y) · (x2n-l+x2n-2.y+ ... +y2n-l)=O~x-y=O~x=y (a doua

paranteză este strict pozitivă sau e nulă dacă x = y =O) . Aşadar, f : [O, 00 ) -7 [O, oo) ,
2
f(x)=x n este injectivă. 48. D=[2, 00 ),g(x)=x-2,h(x)=~ şif=hog (Alina,
Diana: mai găsiţi şi altele?). 52. a) Cu condiţiile x-12'.0 şi 3-x2'.0~xE [1,3]=D,
ridicăm ecuaţia la pătrat şi ajungem la x 2 - x - 2 = O~ x = -1 E D sau x = 2 E D . Deci
xE S ={2}; ce se întâmplă dacă nu impunem diverse condiţii?; b) La fel şi avem S ={4}
(nu şi -1); c) Cu condiţiile xE [-1,4] = D, ridicăm la pătrat şi avem 5+ 2·~(1 + x) ·(4-x) =
= 9, de unde ~(l+x) · ( 4-x) = 2; ridicăm din nou la pătrat şi ajungem la S ={0;3} c D.
Sau: notăm .J1 + x = t şi ajungem la t 2
3t + 2 =O etc. (Lorena); d) În primul rând,
-

xE[-3,3]=D.Seobţine S={O};e) S={2};f) S={-1,2}. 53.a) x=- 23 ; b) x=2;


3
32 50
c) x =-S; d) x = 1; e) x = 4; f) S ={0,4}. 54. a) x = 4; b) x1 =2,x2 = (ambele
9
valori reprezintă soluţii ale ecuaţiei?); c) Notăm a= .J1+2x ,b = .J4-x şi astfel avem

a+b=3,a +2b =9~bE{0,2}~xE{0, 4}=S;


2 2 d) S={O,l}; e) S={ ;,9};
2

f) Putem scrie .J1 + x -.Jl-x = .J4-x -.J4 + x, de unde, cu xE [-1,1], ajungem la


2
x = ~2 ~. Observăm soluţia x = O şi arătăm că nu mai sunt
.J1+x+~ + 4-x
altele. 55. a) .J1 + x = 2 - 3 = -1, absurd; b) .fx 2'. O, .J3 + x 2'. O, deci suma nu poate fi 1;
196
c) 1 + x 2 O~ x 2 -1 ~ 2 + x 2 1 , deci membrul stâng are valoarea minimă 1; d) valoarea
minimă a sumei este 1 + ifi_ ; e) x + 2 7:- x + 3 ; f) Din condiţiile ca radicalii să aibă sens

avemx-:; 2 şi x23 ~ xE 0 Notăm ~x+


. 56. a)
3-x
2
= t ~ t+! =~;rezolvăm ecuaţia în
t 2
t, revenim la notaţie şi ajungem lax E S = {-1; 2} ; b) 3 - x 2 2 O~ x E [ -.J3, .fi] . Dacă

x 2 = t ~ Jt+3 = 3-t ~ tE {1;6} ~ XE {-1;1}; c) x 2 -2x20~xE (-oo,O] u[2,oo) =D.

Notăm acum~ x 2 -2x = t 2 O şi ajungem la t 2 -1lt+24 =O~ t1 =3,t2 = 8 . Revenim la


notaţie şi în final S = {1 ± .JiO; 1 ± .fl7} ; d) t 2 1 şi 3 · ~ = 5 - t ~ t -::; 5 , deci t E [1; 5] .
Ajungem imediat la t E { 2; 17} , de fapt t = 2; e) y = 1; f) Cu condiţia x E [O, 1], notăm

~1-x =a,:if; =b~a+b=l şi a 4 +b 4 =l~a 4 +(1-a) =1~ a · (a-l)·(a2-a+2)=0~


4

~ aE {0;1} ~ xE {O;l} . 57. a) Notăm ~ 2;_+3l = t; b) notăm t = .J x 2 + x + l;


c) notăm y = .J x 2 + 3x; d) de fiecare dată, dacă e posibil, notăm radicalul (de dumnealui
vreau să scap, nu să îl plimb în continuare) .J 2x 2 + x + 1 = t; e) e deci clar ce notăm? ce
rămâne încercăm să exprimăm în funcţie de noua variabilă (necunoscută). Ar trebui să
ajungem lax E {O, 1}; f) x = 1. 58. a) XE (-oo,-1] u [l,oo) = D. Ecuaţia se poate scrie

~x 2 - I { l + : ) =O . Mulţimea soluţiilor: S = (-,-1] u{I}; b) xE [-5,4] şi ridiciim la


1 1

pătrat, de unde ~(4-x)·(5+x)=O~xE{-5;4}; c) xE[~,l]=D . Hai să notăm


.J2x-l=a,~=b~a+b=l şi a 2 +2b 2 =1~ . .. s={%;1}; d) xE[l,oo)=D.

Ecuaţia devine (după mici observaţii): l.J x -1 - 21 + l--!x=I - 31=1. Explicităm modulele,
lucrăm un pic, ajungem la S=[5,10]; e) l+x·~x 2 +24=x 2 +2x+l, o soluţie este

evidentă x = O; pentru x 7:- O avem: ~ x 2 + 24 = x+ 2 ~ x = 5, deci S = {0;5}; f) Notăm


</2x-l = a,</x-1=b~a+b=1 şi a 3 -2b 3 =1. Final: S ={1}. 59. a)l.Jx-8 +31+

+ l.Jx-8 -31 = 6, vezi exerciţiul 58 d), S = [8,17]; b) x = 7; c) x = 4; d) Notăm ~::: =


= t20,xE[-4,4)~S={8}; e) a=<fx+45 , b=~~a-b=l şi a 3 -b 3 =61~
~ aE{-4;5}~xE{-109;80}; f) Notăm~x 2 +x+l=t20 şi avem t 2 +t-2=0~

197
~ x E (-1, O). 60. a)~9+x 2 = y-2~x 2 =( y -2) 2 -9 şi pentruy25, avem x =

=-~(y -2) 2 -9-:;0 cu f(x)=y; b) x 2 +9+~x 2 +9=30 şi notăm ~x 2 +9=t.


Ecuaţia t 2 +t-30=0~tE{-6;5}. Cum t20~~x 2 +9=5~xE{-4;4} . De fapt
avem aici doar x= -4 (dece?).61. ~y- x=5 -2x20 şi apoi ~3x+y =2x-120~

~ xE[ ±, %] . Ridicăm la pătrat aceste două egalităţi şi ajungem la: 4x = ( 2x-1 )


2
-

- (5-2x) ~x=2,y=3. 62. a) Notăm 1:!.fx-l=a,1:!./x+l=b~2a 2 -5ab+2b 2 =0.


2

AI - .
mparţ1m cu a 2 * o (?). ş1
. notam
- -b = t . D aca- t
a
= 2 , d'm @+ 1 = 2 avem x = -
/1 - -
x-1
211 -
2 11 -1
1. +
1
Dacă t=-„ „ ; b) Notăm ~8-x=a,~l+x=b~a+b=3 şi a 3 +b 3 =9. Rezolvăm
2
acest sistem şi ajungem la x E {O; 7} ; c) x = 3 soluţie unică deoarece f : (-1, oo) ---7 IR ,
f ( x) = ~ este strict descrescătoare şi g : IR ---7 IR, g ( x) = x - 2 este strict crescătoare;
'\i X+l
d) x=lsoluţie unică; e) Notăm a=-.fx-2,b=~4-x~a+b=2 şi a 2 +b 3 =2~
~ b3 + b2 - 4b + 2 =O . Convine (cui, de ce?) doar b = 1 ~ x = 3 ; f) Notăm ~ x 2 + 1 = t ~
~ t 2 -6t+4=0~~x 2 +1=1 sau ~=5~xE{0;±2·J6'}. 63. a) x =4, y =l ;

b)Notăm ~=t~t=2-saut=2.Dacă t=_!_ avem 4x=y~x=-1,y=-4.Dacăt=


~y 2 2
=2~ t=2~x=4,y=l;c) $=a,if'Y=b;x=y=l;d) ~x+y=5-x şi .JY=4-x~

~ x+ y = (5-x) şi y = ( 4-x) ~ x = (5-x) ~ x=3,y =1; e) x =2,y =I;


2 2 2 2
- ( 4-x)

f) Notăm _3_=a,_2__=b~a+b=2 şi 2-+2-=2~ab=l~a=b=l~ x=4,y =9.


~ JY a b
3
65. a) T 6 x.22 >l~-6x+l>O~x<_!_; b) 3 3 - 3 x>3S- 4 x~x>5; c)x<-2; d) De
2 4 3

fapt S=(-oo,-*}e) S=(-oo,6);f) S=(-oo,-%).67.a) l+x>O şi log_!_(l+x)>O,


3

adică I+ x < 1 ~ D = ( -1, O) ; b) -t 2


- 2t + 3 > O şi 1 + t > 0,1 + t * I ~ D = (-1, I)\ {O} ;
c) D=(l,2); d) D=(0,4)\{1}; e) D=(-oo,-2)u(%,4Ju(4,oo); f) D=IR*\ {-1,1}.

198
68. a) 2 +X> 0,4-x >o şi 2+ X> 4-x ~ XE (1,4); b) 1+X>2>o~X>1; c) 1 - X> o

şi 1-x < ±~ XE ( %,1} d) XE (-3,-2) u(O,l); e) XE (16,oo); f) XE (±,3 J. 69.f(x) =

= (2x-2)·(3x-1)+2 şi /(0)=/(1)=2;g(x)=(2x-3)·(3x-2)+4 şi g(log23)=


2
= g(log 3 2)=4.70.a) f(t)=t -4t+3 ;b) lrn/=[-l, 00 );c) xE{%;%}·71.x=log2 5.

72. Pentru fiecare ecuaţie avem că cei doi membri furnizează funcţii de monotonii
diferite, deci au soluţii unice. a) x = l; b) x = 2; c) x = -2; d) x = 2; e) x = 3; f) x = -3.
73. x = 1. 74. Unul singur: y = 1, deoarece f (y) = 2Y + 3Y (y E JR) este strict crescătoare
şi g(y) = 15 - y ( y E JR) este strict descrescătoare. 75. 2° = 6- a~ a= 2 soluţie unică~
~ b = 4 >a . 76. g(x) = log 0 (x -b) şi condiţiile din enunţ conduc la: a= 3 - b şi a2 = 5 -
- b ~ a2 - a - 2 =O. Cum a> O~ a= 2,b = 1~/(3)=9. 77. Se ajunge imediat la 4a =
= 20- 8a. Considerăm/,g:JR~JR,/(x)=4x,g(x)=20-8x;/este strict crescătoare,
g este strict descrescătoare, deci ecuaţia f (x) = g(x) are cel mult o soluţie. Deoarece
/(1) = 4<g(l)=16 şi /(2) = 16 > g(2) = 4, avem că există aE (1,2) cu f(a) = g(a). Să

mai încercăm, poate avem noroc. De data asta, chiar avem: a=~ (verificare). De obicei
2
nu găsim exact soluţia, dar măcar ştim că există. E ceva, nu? Ca să terminăm ce am
început: b = 2 >a. 78. Mersul e cam acelaşi (mersul pe jos e cel mai sănătos, face
piciorul frumos , mersul prin matematică e doar util, eventual sănătos pentru creier -
atunci când mergem cu măsură. Măsura o stabilim noi.) Ajungem la 27° = - a.
7 3
2
Considerăm f(x) = 27x ,g(x) = - x ,x E JR ;feste strict crescătoare, g strict descrescă-
7 3
2

toare (continue amândouă!?) şi /(O)=l<g(0)=2. şi /(1)=27>g(1)=2. Căutăm so-


2

Iuţii „rezonabile" în intervalul (O, I). Având în vedere cum arată f, încercăm şi a=.!_. E
3
bine? 79. f(x)= y ~3 Y = x +k ~x =3 Y -k şi g(x) =3x -k ; g(1)=2~k=l, deci
5 13 11
/(x)=log 2 (x+l)~/(7)=3. 80. a) x=l; b) x=l; c) x= ; d) x=5; e) x= 7 ;
4
4 5 10
f) x=-. 81. a) x =-- ; b) x=--; c) x=O; d)x=l; e) x=2; f) S={-2,1}.
3 4 4

82. a) S = {-1·2} · b) S = { -1 · ..!..} · c) S =


' ' '3 '
{-3__!_}
4 '
· d) x = _2_ · e) x = Q · f) S = {1·2-} .
10' 30' '2

199
83.a) S={l};b) S={2};c) S={2};d) S={O};e) S={~};f) S={0}.84.a)x=-2;

1
b)x=O;c)x=-l;d)x=-l;e) S={l,2}; f) S={-2,1}. 85.a) x=l;b)x=O;c)S=

= {-1; 1}; d) S = {2}; e) S ={-1;0} ; f) S ={-2;2}. 86. a) S ={-2;-x+3}; b) Notăm


2x = t şi folosim a); soluţie unică x = 1. 87. Notăm a= 2x, b = 3x, c = 5x şi ajungem la

(a-b) 2 +(b-c) 2 +(c-a) 2 =0. Fmal:


. 3 b) ( -12)x ::=::l:=>x:=;;O.
x =O. 88. a) x=log 2 -;
5 16

Notăm 3x = a,4x = b şi avem a 2 -3ab + 2b 2 =O . Împărţim cu b 2 :;e O şi notăm :!._ = t;

s = { log2 %;o} ; c) X E N' X:: : 2, s = {3} ; d) X = 1; e) Funcţia f : IR ---7 IR,/ (X) = ( % r


b

~
+ ( r +(Ir este strict descrescătoare. Soluţie unică X= 3; f) X= 1. 89. a) Condiţii,
apoi X= 4· b) X= 4· c) X= 0· d) X= 7· e) X= 5· f) X= 3 90 a) X =_!_!_ ' b) X= 1· C) X> 1
' ' ' ' ' . . 20' ' '
x :;e 2. Soluţie x = 5; d) x = 1; e) x E 0; f) x = 3. 91. a) Desigur, notăm lg x = t (sau cu ce

vreţi); S={/ ;10o};b) S={ViO;M};c) S={J2;4};d)x=2;e)x=l;f)x=16.


0

92. a)x=-6; b)x= 10; c)x=4; d)x=2; e) xE {-1;2}; f)x=2. 93. a) S={~~;2};
b) S={3}; c) S={r ;3
10 10
}; d) Logaritmăm în baza lO:=>S={Jio;10}; e) S =

= {V2°;8}; f) S ={ 4} (folosim monotonia a două funcţii). 94. a) S = {2}; b) Schimbăm

bazele şi notăm log 4 x = t :=::> ~ + ~ + -- =O . În final, S = {.!_ )-} ; c)


3
Logaritmăm în
t l+t 2+t 8 2

baza 10; d) x = 3; e) x gx ?-I= 49


10
:=::>~ = 49 :=::> x =~; f) S =L~ ;10}. 95. a) log 2 (3 · H) =
= x 10gx 3·log9l 6 = 3log3 4 =4:=::>3.j;3=16:=::>x=1Ţ..; b) Notăm log 2 x = t şi avem

~+~
l+t t
1
= 3;S ={--;2};
V4
c) Notăm log 3 x=t şi avem ~t · -1+t
1
- =-1
-;
4+t
S ={.!_;9};
9

d) S={
11
} (calculele conduc şi lax= 3. Şi?); e) Folosim formula a 10 gbc = c 10gba şi
3

200
3
2; f) 2 · (4x-l +9)=10 · (2x-l +1) şi notăm 2x- I = t, S= {l; 3}.
10 2
vom ajunge la: x=6 g

96. ~(l+log 2 x) 2 +4 2 =5~xE{ 1~;4} . 97. 7


xE{T ;3}. 98. a) .Jx+2<x (are sens

doar pentru x ~O) ~x 2 -x-2>0~xE(-oo,-l)u(2,oo);S=(2,oo); b) S =[O, 1];

c)( 2x -3) · ( 3x -2) ~O~ xE (log 3 2,log 2 3]; d) Notăm3x = t. Ajungem lat E [O, 3) n

n IR~ X E (-oo, 1]; e) /(x)=(~r +(%r este strict descrescătoare şi pentru X~ 1,


avem /(x)~J(l)=l. Deci?; f) (1-x)·(4-2x)~o~xE (-oo,l]u(2,oo). 99. Loga-

~
2
4·(y+l) 2y (y+1)
ritmii au sens daca >0,->0, >0, yE (-oo,-l)u(O,oo)=D.
y y+l 4y 2

Notăm 1
log 2 y+ = t şi ajungem la x 2 · (t+2) +2 · (1-t) ·x+2t-2 >O, 'v'xE IR<::::} t + 2 >
y

>O şi L1<O~t>1 ~ yE (0,1). 100. a) Notămy = log 2 x,x >O~ log 16 x = y şi obţinem:
4

2· ~2 { ~ )' -l/Y-6 =O. Cu notaţia "!JY = t 2 8 27


avem: t -t-6 =O . Final:xE {T ;2 };

1 1 1
b) Cu condiţia x>O,x:;t:l, notăm log 6 x=t şi astfel: logx6=-,log 1 -=t, log 1 - =
t -X - 6
6 Fx
=7,logF6 x = 2t. Notăm şi t+~=u~4u 2 +8u-5=0~ uE {-%;~}~ tE {-2;-~}~
~ xE{
1
36
; ~} ; c) x = 1 soluţie unică; d) se notează t = log 2 x şi se ajunge la ecuaţia
t 3 -2t 2 -4t-16 =O~ t = 4, deci x = 16; e) Ecuaţia nu are soluţii: pentru x >O, x+ }_ ~ 2
X

şi ( ~ r < 1, iar pentru X< O; f) XE (l,oo) şi apoi avem membrul stâng: E(x) = .Jx-1 +

r----; \ {2,xE (1,2]


. I. Dacă x E (1, 2] , ecuaţia dată este log 1 ( x -1) =
+1+
Iv x -1 -1 = r----;
2 · v X - 1, X E ( 2, oo) 2
2.J;-1
= 2 ~ x= %; II. Dacă x E ( 2, oo) , avem x -1 = ( ~ ) . Membrul stâng e mai mare

201
decât 1, iar cel drept e mai mic decât _.!_ . 101. a) x + 3 ~O ~ D = [-3, oo) ; b) .Jx + 3 = x + 1;
4

cu x+ I~ O, ajungem doar la soluţia x ~I; c) xE [-3, - 3 :,(s}{-2}. 102. a) S ~ (!,=);


b)x>Oşi apoi x 2 +x+l<O~xE0; c) l+x >O~xE(-oo,-l)u(-_!_ , oo)=D . Pe
1+3x 3

de alta_ parte avem: log 2 -l+x l+x (


- > 1=log 2 2 ~ - - > 2 ~ xE -- ,-- = E
1 1) ~ S =
l+3x l+3x 3 5
= D n E; d) Putem scrie: x 10 g2 x > x 10 gx 16 . I. Dacă x E (O, 1) , deducem log 2 x < logx 16

sau, cu notaţia log 2 x = t,t < ~ ~ !E (0,2) u(-oo,-2) ~ xE (O,~ )u(l,4) ~ xE (O,~)=
= S 1. II. Dacă xE(l,oo), avem !>~~tE(-2,0)u(2,oo)~S2 =(4,oo). În final:
t
2-x 2-x
S = S1 u S2 ; e) S = (0,1]; f) -->O~ xE (0,2) = D. Inecuaţia conduce la: - - <
X X

< 2 ~ 2 ~3 x <0 ~xE(o,%)=E~S=DnE=E . 103. a) În primul rând să obser-


văm că t 2 -10t+34>0,VtEIR(t=3x).Avemapoi tE(1,9)~xE(0,2) ; b) 10-3x>O şi

10-3x > 32-x ~ XE (0,2); c) XE (2,3); d) XE (10,10 5 ); e) XE (-oo,l); f)


3
x-l >o~
x+2

~XE (-oo -2 ) u -1 oo ) · -
3x--1
>-1 deci XE (-oo -2) u ( -5 oo ) . In final: S
A
= (-oo -2) u
' ( 3' 'x+2 3' ' 8' '
5 ) x +4 x +4 2x - 1 2x - 1
U
( -8' oo . 104. - - > 0 --:;tl - - > 0 - - > l ~xE (-4 -3)u(4 oo)=D.
2 ' 2 '3 + x '3+x ' '

I.Dacă x+ 4 E(O,l),adică xE( -4,-2)=E,din x-l>2 ajungemlax < -3~xE


2
2 3+x
E S1 = ( -4, -3) . II. Dacă x + > 1, adică x E ( -2, oo) = F, x - l < 2 {::::} x E ( -3, oo) şi apoi
4 2
2 3+x
avem: XE S2 = (-2,oo). În final M = (S1 u S 2 ) nD = (-4,-3)u(4,oo) . 105. a) Cu x >O,
x :;t l, notăm t = log 2 x şi vom ajunge la tE (-00 ,0) u[l,2], de unde xE (0,1) u[2,4];
b) Notăm 2 2x = y şi în primul rând: y2 -3 y+ 2 >o~ YE (-oo,l) u (2,oo) = D. Inecuaţia
conduce la y2-3y-4~0~ yE (-oo,-1] u[4,oo) =E. Din yE DnE, deducem x E [l, oo);
2
c) x > O,x :;t _!_;notăm log 3 x = t şi avem: __2__+! ~ 2 ~~~O~ tE (-1,0] u[l, 00 ) ~
3 l+t l+t

202
~xE(±,i]u[3,oo); d) x>± ş1 log 3 (x-±):2'.0=log 3 1~x:2'.i; d) Notăm
log 3 ( 3x -1) = t şi avem: .Jl+t : ; t -1 . Cu condiţia t :2'. l (care e îndeplinită!) ajungem la:

l+t:=;t 2 -2t+l~tE (-oo,O]u[3,oo), adică doar t:2'.3~xE [ 238 ,oo); e)Notăm t=lgx

şi avem 18t 2 -3t-l::;O~tE[-~,+J~xE{~;lfiO}; f) (%)lgx ::;(%J2 ~ x E

E (O, 100]. 106. log 0 x:2'.l. Dacă a este subunitar avem M 0 =(O,a], iar dacă a> O~
~ Ma = [a,oo) . 107. f :IR ~ IR,f ( x) = x + 3x strict crescătoare şi f (1) = 4 ~ S = [1, 00 ) •

108. a)D=(O,oo); b) Ca să vedem mai bine (sau mai uşor), notăm log 2 x=t şi astfel

c) (1 + t ) = -8 ~ 1 + t = -2 ~
2 3 3
E ( x) = 1+2t + t · (1 + t) + L (2t ) + t 3 = (1 + t ) ; x = _!_.
2 8
109. a) Notăm a= 2x, b = 3Y şi obţinem imediat a= 3, b = 4 sau a= 4, b = 3 ~ (x, y) E
E{(log 2 3,log 3 4);(2,1)}; b)x-y = 90, xy =1000,x,y >O~ x=100,y =10; c) lgx+
+ lg y = 1 + lg 4 şi lgx · lgy = lg4. Avem că a= lgx,b = lgy sunt rădăcinile ecuaţiei

t 2
-(1 + lg4) · t + lg4 =O. Ajungem imediat la t1 =1,t2 =lg4~x=10,y = 4 sau invers;
d) Din a doua ecuaţie avem X= 2y ~ ( 2y r = y2Y ~ 2Y = yY ~ y = 2,x = 4; e) Obser-
văm soluţia x = y = 1 şi căutăm (nu găsim) soluţii cu x ;t: 1,y ;t: 1. Ecuaţiile conduc la:

(*) J"Ylgx=xlgy şi ylgx=Fxlgy~ JY = ~ ~xy=l~ y=_!_. Înlocuim în(*):


Y '\/ X X

~ · lgx=-xlgx, absurd (x > O); f) Logaritmare în baza 10, calcule, x =_!_ ,y =.!..
'\/X 4 3
110. O simplă funcţie etajată (în scări). 111. Ca sumă de funcţii strict crescătoare,/ este
strict crescătoare, deci injectivă. Acum, dacă m E IR, avem că f (x) = m se poate scrie
log 2 x = m -x; avem cel puţin o soluţie xE IR, deoarece g(x) = log 2 x,h(x) = -x+ m au

monotonii diferite şi Img = IR. 112. Inegalitatea revine la a+ b :2'. .J;;b . 114. Pentru
2
1 avem /(4) +/(3)=1 ; pentru x= log 3 4 avem f(4 g
10 34
x = )+/(4)=1~/(3)=
= f(4 10g34 ) . Dacă far fi injectivă, am obţine 3=4 10g 34 ~log 4 3=log 3 4, fals.

115. Evident n :2'. -3, n E Z şi 23n+I < ( n + 4 ) . Prin încercări obţinem n E {-3; - 2; -1; O; 1} .
2

Se arată prin inducţie apoi că 23n+l>(n+4) ,\tnEZ,n:2'.2 . 116. f(x)=O~e 2 x=


2

203
X
m+l ,[; -
= -->O=>mE(-oo,-l)u(O,oo) 117. x x <x2; deosebim cazurile: I. xE(O,l).
m

Avem .J; >_::.=>xE (0,4), aşadar xE (0,1)=S1 ; II: xE (1,oo) =>-Fx <_::.=> x > 4 =>
2 2

=>S2 =(4, 00 ) . În final: S=S1 uS2 . 118. D=(-1,-~Ju(-±,oJu(o,~J.


119. Notăm logay=m şi astfel se impune tip <0=>(m-4) ·(m-8)<0=>4<m<

< 8 => y E ( a 8 , a 4 ) . 120. În primul rând a - l > O<=> a E ( -oo, -1) u (1, oo) . I. Dacă a - l E
a+l a+l
E (O, 1), ajungem la x 2 + 3 ~ a - l, Vx E IR, ceea ce este imposibil (de ce?); II. Dacă
a+l
a-1 2 a-l a-1
-->l, adicăaE(-oo,-l)ajungem lax +3~--,VxEIR. Se impune---3~0.
a+l a+l a+l
Ajungem în final la aE (-00 ,-2). 121. f (x) = m · 4x + 4 · (m-1) · 2x + m-1 sau g(t) =
=m·t 2 +4·(m-l)·t+m-l, cu t=2x>O,VxEIR. Condiţia g(t)>O,Vt>O impune:
I. !ig <O şi m >O sau II. !ig ~ O,m > O,g(O) ~ O,xv ~O. ObţinemmE (l,oo). 122. a) x =

= -1; b) x = l; c) x = 2 soluţie unică; d) Notăm2x = y; S = {l; 3}; e) Notăm cei doi termeni
cu a, respectiv b şi deci a+ b = 6, ab = 1. S = {-2; 2} ; f) condiţii ca radicalii să aibă sens,
x = 3. 123. Să folosim formula fg = eglnf, unde e este baza logaritmilor naturali.
a) x .l y = 1+ etnJ.Y=i·tn(x-l) > 1; în plus, dacă am avea x .l y = 2, am ajunge la ln ~ y -1 =

= O sau ln ( x -1) =O=> y = 2 sau x = 2, contradicţie => x .l y E G ; b) u = 1 + e


2
;
4

c) ln~·ln(x-1)=2=>z=l+eln(x-l)EG. 124. Valoarea maximă a expresiei din

membrul drept este _2_ <O . 126. Să observăm în primul rând că 2x 2 + 2x + '}_ > O, x E IR
2 2
2
şi apoi că este necesar m >O. În final, mE (0,4]. (Se ajunge la ( 4-m) · x + 4x+ 7 -m ~O
şi avem 4-m < 0,11 ~O sau4-m ~O) . 127. a) 5 + 5x 2 ~ 3x 2 +4x+3 => 2x 2 -4x+ 2 ~O
sau ( x -1 ) ~O=> S =IR ; b) ( 5 - a) · x 2 - 4x + 5 - a~ O, Vx E IR=> 5 - a> O şi /1
2
= 16 -
- 4 · (5 - a) ~O=> a E (---00, 1). Acum însă trebuie să ne ocupăm şi de al doilea logaritm
2

din inegalitatea iniţială (trebuie să aibă sens). Aşadar ax 2 + 4x + a> O, VxE IR=> a> Oşi

16-4a 2 <O=> aE (2,oo). În final aE 0. 128. a) S = IR; b) În primul rând _a_> O ţ::>
a +l

204
<=> aE (-oo,-1) u (O,oo) şi _a_-:/:- l (evident adevărat). I. Dacă-a-E (0,1), ar trebui să
a+l a+l
0
avem 2+x 2 < --,VxElR, ceea ce este fals. II. Dacă ~>1, adică aE(-oo,-1),
a+l a+l
2 a -a-2 ~
avem 2+x >--, 'v"xE JR<=> --~ O. In final: aE (-oo,-2). 129. a) XE [-2,2];
a+l a+l

b) xE[-1,5); c) xE[O,-); d) xE[-~,1} e) xE[-1,- ~]u[ ~,ll f) xEll!.'.

130. PentruE avem XE [-2,2] şi pentruF avem xE (-oo,-1] u [l,oo) . a) E(l) =Jr; b) Jr;
6 4
Jr Jr 2tr Jr - . 5 . 12 b
c)tr· d)-- · e)--+-· f)- . 131. a) Notam arcsm - = a, arcs1n - = ,
' 3' 4 3 ' 6 13 13

a,bE (o, Jr)(!)=> sin a=~ , sinb =!3. , cosa =!3., cosb =~ şi sin( a+b) = 1 => a+ b =
2 13 13 13 13
Jr . 5 . 5 12 a sina 1 1
=-; b)Notăm arcsm-=a=>sma=-,cosa=-=> tg-= =-; c) arcctg-=
2 13 13 13 2 1+ cos a 5 9
!.i-1 3
a, arcctg i = b => ctg a = _!_, ctg b = i => ctg (a+ b) = 9 5 = -1 => a+ b = tr ;
5 9 5 !+-4 4
9 5

d) sin a= x, cos b = x, sin (a+ b) = x · x + ~1- x 2 · ~1- x 2 =>sin (a+ b) = 1 =>a+ b = Jr ;


2
1 1 2 1 1 2
e) arctg-=a, arctg-=b, arctg-=c=>tga=-, tgb=-, tgc=-=>tg(a+b+c)=
3 4 9 3 4 9
= tg a + tg b + tg c - tg a · tg b · tg c = 1 · f) arctg x = a arcsin ~ = b arătăm că
1- tg a · tg b - tg b · tg c - tg c · tg a ' ' 1+ x 2 '

sin ( 2a + b) =O=> 2a + b = ktr, k E 'lL . Continuarea? De ce k = 1? 132. a) sin ( ~ + : ) = 1;

b)cos ~~=cos(~+ ~)=-sin~ =-sin(~-:)= J2~J6; c) arctg~=a, arctgl=


1 1
-+-
= b => tg a = _!_, tg b = _!_ => tg (a+ b) = 1..____J_ = 1 => a+ b = Jr ; d) arcsin ~ = a => sin a =
2 3 1-_!_ 4 5
6
3 4 . 4 3 . 9 16 Jr 1
=- cosa=- smb=- cosb=-=> sm(a+b)=-+-=l=>a+b=-· e) cosa=-,
5' 5' 5' 5 25 25 2' 7

205
. J48 13 .
sm a= - - cos b = -
J27 1 13 4J3 3J3
sm b = - - ~ cos (a -b) = - · - + - - · -
49 1
= -- = - ~
7 ' 14' 14 7 14 7 14 7 ·14 2

~
Jr 1 2J5 2
a-b =-; f) F =--. 133. a=arctg-, b = arctg- conduc la tg(a + b) = 3, de unde
3 5 2 r

r= 2.134. t=2-. 135. w=sin~=sin(n - nJ= ... 136. K={3}. 137. t = tg!._=2 ~
2 12 3 4 2
. 2t . 1- t 2 . 1 1 X X 1
~smt=-- ş1 cost=--~ valoarea sumei este - .138. arctg-=-~ tg-=- ~
2 2
1+ t 1+ t 5 3 2 2 3
2·.!_ 1-.!_
~ sinx=--t=~, cosx=--f =~. 139. x = 5 (folosiţi, de exemplu, exerciţiul 153);
1+- 5 1+ - 5
9 9
c) sin(arctgx)=sin(;-arctg±J=cos(arctg±J· 140. Faceţi măcar un mic desen ...

141. card(H) = 2 (un micuţ desen măcar?). 142. Funcţia arcsin este strict crescătoare pe
[-1,1] şi .!_<.!_<2-~arcsin.!_ este cel mai mare. 143. arctg 3. 144. a) două; b) una;
5 3 2 5
c) două; d) două; e) una; f) două. două;
b) patru; c) cinci; d) două; e) patru;
145. a)
3
f) niciuna. 146. a) (2x + nJ E {n + 2kn} u { n + 2kn} x E {kn} u { n + kn} ; ~
4 4 4 kE Z 4 kEZ

b) sin~=-2-~~E {- n +2kn}u{ n
7 2 14
xE {- n +8kn}u{ n +8kn} +2kn}~ ;
4 2 4 6 6 3 3 kEZ

2
c) x E {; + :n} ; d) x E { ± ; - : + 2kn I k E Z}; e) x E {; + 2kn I k E Z}; f) x E

E{~ + k;lkEZ} 147. a) XEy;lkEZ}; b) XE{~ + 2~1kE Z}; c) x E{%+6klkEZ};

d) xE{~+klkEZ}; e) xE{-;+k;lkEZ}; f) xE{4klkEZ}. 148.a)cos2x=

= 1 ~ S = {kn I k E Z} ; b) S = { ±; + 2kn I k E Z} ; c) Dacă x E [O, 2n), avem sin x E

E [O, 1) ~ xE [0,n] \ {n} . În general, xE u [2kn,(2k+ 1) · n ]\ {(2k + 1) · n}; d) S =


2 kE Z 2

={2kn}u{(2k+l)n} ; e) S={±n +knlkEZ}; f) S={2kn}u{2n +2kn} .


3 7 kEZ 6 9 3 kEZ

206
149.a)Notăm sinx=t şi ajungem la xE{~ +2kn}u{5; +2kn} ; b) xE{; +2kn};

c) xE { ~ + 2kn} u {5; + 2kn}; d) xE {2kn I kE Z}; e) x E {2kn Ik E Z} u

u{±;+2knlkEZ};f) xE{2knlkEZ}. 150.a) A(O,l); b) m=;; c) sinm>O~


~ fm este strict crescătoare, deci se impun condiţiile fm (O) = 1, f m(2) = 2, de unde, rapid

se ajunge la m = Jl' (evident, la orice examen, se redactează complet...). 151. a) A(0, -1);
6
5
b) mE{;, ;}; c) mE{-;,;}.152.şase.153.a)Notămarccosx=t~cost=x~
~ sint = ~l-x2 ( tE [ 0,Jl'), deci sint ~O); b) Acelaşi procedeu: arcsinx = tE (- ~, ~ J~
~nt x sint ~nt . x
~ tg t = - - = · c) arctg x = t ~ tg t = x = - - = ~ sm t = - - -
cost ~l-x2 ' cost ~l-sin2 t ~l+x2
1 1
(calcule complete!); d) arctg x = t ~ ctg t = x ~ - =x ~ tg t = - ; e) arctg x =
tg t X

= arcsin A 2 =t {::::> tg t = x şi sin t = A 2 .Finalizare imediată. 154. a) cos x =


"\/l+ x "\/l+x

= ~ ~ x E {±: 3 2
+ 2kn I k E Z} ; b) x E { : + kn I k E Z} ; c) arctg 2x = arctg(x - 1) ~
~ 2x = x2 - 1 (de ce?) ~ x = 1 ± .J2; d) x = .J2; e) 2sin(arcsin x) · cos(arcsin x) =
2
=2x·~l - x 2 ,pentru xE[0,1) şi tg(2arctgx)=~,deci ~2x·~l-x 2 =~cu
1-x 1-x
so luţia unică x =O . Analog pentru x E [ -1, O) ; f) pentru x E [-1, 1) , notăm arccos x = t ~

~cos 3t= 1+2t ~(cost)·(4cos 2 t-2cost-3)=0 sau x·(4x 2 -2x-3)=0. În fmal:

xE { l-:3 ;O}. 155. Pentru xE [- ~, ~ Javem arcsin( sinx) =x=> arcsin( sin(7r-x)) =
= Jl'- x dacă Jl'- x E [-; ,; ] , adică x E [; , 3; ] . 156. a) Orice paralelă la Ox printr-un
punct de pe Oy situat între - 1 şi 1, intersectează G1 într-un singur punct; x E [3.n; 4n] ~
~ 4n-x E [O, n]. Din f (x) = y avem cosx = y sau cos(4n-x) = y ~x = 4n-arccosy ~

~ /- 1 :[-1,1)~[3n,4n),j- 1 (x)=4Jl'-arccosx; b) g- 1 (x)=2n-arctgx; c) h(x) =

207
=:= · (X+3
2 Slll 7rJ ; fiie y =X+ 1C 3 şi,· d.lll 61C ~X ~ 67n ~ Y E [n
2, 23n] ~ 1C - n 2
Y E [ -2, n] ·
Acum, ecuaţia h(x)=tE[-2,2] revine la 2sin(n-y)=t~y=n-arcsin_!.~ x=
2
1C -
2 3
2
-arcsin _!. = h- 1 (t) . 157. a) T0 = 1C ; b) T0 = 6n . 158. Suma se poate scrie:
2 5

f (arctg_!_-arctg-+1-J1 = 4 -arctg-+1-.1
k=l k k
1C
n
159. a) 2sin(x+ nJ = 2
3
~ xE {1C -
2
1C
3
+ 2kn};

· X . 2t l-t 2
b) x = 1C nu este soluţie, aşadar putem nota tg- = t şi avem - - + 3 · - - = 3 ~ t =O
2 l+t 2 l+t 2

sau t = l~ x E {2kn} u { 2arctg l + 2kn} ; c) Observăm soluţiile x = ( 2k + 1) · n ; pentru so-


luţii diferite de acestea notăm tg ~ = t şi ajungem la x E {2arctg (-l J + 2kn} u{ ( 2k + 1) · 1C} ;

d) cos ( nsin x) =cos(~ - ncos x J ~ nsinx = ±( ~ - ncos x J + 2kn, k E Z . Ajungem ast-·


fel la: I. six + cosx = _!_ + 2k, k E Z; II. sinx- cos x = _ _!_ + 2k, k E Z . Se ştie că (se ştie?)
2 2
lsin x ±cos xi~ .Ji, 'llxE IR ~ k =O, aşadar: I. sinx + cosx = _!_ şi II. cos x - sin x = _!_ .
2 2
. cos ( x
Dm -41CJ = T.J2 ~ x E {1C4' ± 4'1C + 2k1C} , iar
. a d oua ecuaţie
. se ob ţme
. d.m pnma
. .
pnn

înlocuirea lui x cu -x ; e)sinx·(l+cosx)=l-cosx~4sin~·cos 3 ~=2sin 2 ~. Dacă


2 2 2
sin~= O~ x E {2kn} = S1; sin~ :t: O~ t 3 + t - 2 = O, unde t = tg ~ . Ajungem la t = 1,
2 2 2

deci xE{~ +2kn}=s2 ~S =S1 uS2 ,kE Z; f) Notăm sin2x=t şi avem imediat

t =1 ~ x E {: + kn Ik E Z} . 160. a) 3 cos x = 2 · ( 1- cos x)


2
şi notăm cos x = t; b) Deoa-

2 2
rece sin nx + cos nx=1, deducem sinnx · cosnx =O~ nx E { ( 2k + 1) ~} u{ kn} kEZ;
2
c) S = { 1C + 2kn} u {n - 1C + 2ktr} ; d) S = {2kn} u { 1C + kn} ; e) [sin x] E {-1, O, 1} .
6 6 6 3 kEZ

208
. . {sin x E [-1, O) {sin x E [O, 1) . {sin x = 1 A

Vom avea trei sisteme: I : ( , II : şi ID : ( ) . In final:


tgxe -1,0) tgxE [0,1) tgxe 1,2

xe LJ [-Jr4 +2kn, Jr4 +2kn] ; f) sin 3 x· ( 4cos 3 x-3cosx)+cos 3 x·(3sinx-4sin 3 x) =


ke Z
= i~ 8sinx·cosx·(cos x-sin
2 2
x) =1~ 4sin2x·cos2x=l~ sin4x=±~ xE
E {(-l)k · ~+kn} .161. a) sin2x· (cos2x+~)=O~xe{k;r} ; b) 3 sinx ·
24 4 keZ 2 2 ke Z

·(sin x +cos x) =O~ sin x =O sau tg x =-1 ~ xE {kn}u{- Jr +kn}


; c) cos x -
4 keZ
- cos 3x - (1 - cos 2x) =O~ 2 sin 2x · sin x - 2 sin2 x =O~ 2 sin2 x · (2 cos x - 1) =

=O ~xe{±;r+2kn}u{kn}k
3 Etu
'71; d) 2sinx·(cosx+l)-sin_.:_=0~8sin_.:_
2 2
· cos_.:_·
2

· cos 2 _.:_-sin_.:_=0 ~sin_.:_ · (8cos 3 _.:_-l)=o ~xe{2kn}u{± 2 kn +4kn} ;


2 2 2 2 3 ke Z
e) 3sin 3 x = 2sinx+sin 2 x · cos x ~ sin x · (3sin 2 x -2-sinx · cosx) =O . Din sin x =O~

~ x E {kn} = S1; celălalt caz: 3sin 2 x-2(sin 2 x+cos 2 x)-sinx ·cosx=O. Împărţim cu

cos 2 x :;t: O şi notăm t = tg x ~ x E {arctg 2 + kn} u {-: + kn} = S2 ~ S = S1 u S2 ; f) Pen-


tru n = 1 avem cosx-sinx = 1 sau cos(x+ Jr)= J2 ~ xe {2kn}u {-Jr+ 2kn} ;
4 2 2 ~z
pentru n ~ 2 avem: I. n=2p,pE .N*. În acest caz cos 2 P xE [0,1] şi -sin 2 P xE [-1,0];
egalitatea are loc doar dacă sin 2 Px=O,cos 2 Px=l~xe{kn}. II. n=2p+l,pe.N* .

Avem acum: !cos 2 p+l x i< \cosxl = cos 2 x, Vxe


2
IR \{k;} şi deci cos 2 p+l x <cos 2 x;

analog -sin 2p +I x < sin 2 x ~ ecuaţia nu are soluţii (adunaţi inegalităţile!). Cum x =O şi

x = n verifică ecuaţia şi x =Jr ,x =Jr~ xE {2kn} u { ;r + 2kn}


3 3
. 162. a) cos 2x =
2 2 2 ke Z
= 1 - 2 sin2.x şi notăm sin x = t; b) .J1+sin2x = \sinx + cosx\, .J1-sin2x = lsinx-cos x\.

Avem cazurile: I. x E [-n, - : ] . Ecuaţia este -cos x - sin x + cos x - sin x = 2 sin x ~
3

~x=-n. II xE ( - 3n ,- ;r) . Avem -cosx-smx-cosx+smx=


. . 2 smx
. .
saucosx+smx=
4 4
209
= O. Nu avem soluţii în intervalul de studiu. III. x E [-: , :] . Avem o identitate etc.

În final: S = [-: ,: ] u{-n,n}; c) Dacă cosx =O , atunci se obţine sin x = ±1 =>

=> x E A = { n + 2kn} u {- n + 2kn} . Pentru x E IR cu cos x -:t- O, se ajunge la


2 2 kEZ

t 2 + t-2 =O, unde t = tg x. Se ajunge la xE B = {: + kn} u{ arctg(-2) + kn} şi, în final,


mulţimea soluţiilor ecuaţiei
este S =A u B; d) 2 sin x · cos 2x - cos 2x = O => cos 2x ·
1
·(2sinx-1)=0=> xE{±n+k}u{(-l)k·n +kn} ;e) (sinx+cosx) ·.J2=. .
4 6 smx·cosx
Ridicăm la pătrat şi notăm sin x · cos x = t => 4t 3 + 2t 2 -1 = O cu unica soluţie reală
3 3
t =_!_=> sin2x = 1 => xE {(-l)k · n + kn} ; f) cos 6 x -sin 6 x = ( cos 2 x ) - ( sin
2
x) =
2

= ... = 1-
[
. 2 x )2
( sm
4
l 4 2 kEZ

·cos 2x => I : cos 2x = O=> x E


{ } (.
kn
l
n
± 4 = S1 ; II: 1-
sm 2 x )2
4

2
=sin2x => (sin2x) +4sin2x-4 =O=> xE {kn +(-l)k ·arcsin( 2.J2-2 )} = S2 , deci
2 ~z
S=S1 uS2 . 163. Notăm cosx=t şi avem: 2·(2m-l)·t 2 -3t-(m+l)=O. Dacă

2m-l=0=>xE { ± 2n +2kn[kE Z } . Daca~ 2m-l-:t-O


. 1 m+l
obţmem t1 = -- , t2 = - -
3 2 2m-l

Dacă 1
-1 ::; m + ::; 1, adică m E (-oo, OJ u [2, oo) avem şi xE {±arccost2 + 2knLEz.
2m-l

Observăm că
2
2 3 2 2 2 2
164. m ·(3sinx-4sin x}2 =sin x=>sin x{m · (3-4sin x) -1)=0.

2
x = kn, k E Z e o soluţie. Celelalte soluţii se obţin din m2 · ( 3- 4sin 2 x) = ±1 ; I: sin2 x =

. 2
= sin x =- -1 , m > O. Daca~ m = -1 avem d.m nou x = k n . D aca~ m > -1 avem
3m -
4m 3 3

xE{±arcsin~ 3 m-l+kn};II:sin
4m
2 x= 3 m+l,
4m
care are soluţii dacă 3
m+lE[O,l] .
4m

Pentru m = 1, avem x=kn± n; pentru m > l:xE


2
{±~ 3 m+l
4m
+kn}.

210
cos2x+ cos x cosx-cos2x
165. +m · = cosx~ (m-1) · ( cos2x-cosx) =0. Pentru m -:ţ. 1
2 2
2
avem x = ktr, k E Z . Concluzia vă aparţine. 166. Notăm I= sin x şi ajungem la
3
2
1 - (1 + m )I+ m = O cu soluţiile 11 = 1, 12 = m . . Gândim un pic şi ajungem la concluzia

mE(0,1) . 167. f: JR ~(-;r , ;rJ,J(x)=arctgx . 168. Facem x=O, apoi x=;r.


2 2 2
169. 2 1 +x >O, \fx E lR ~1+2 1 +x >l2sinx,\fxElR.170.a). h(x)=x-l;b) h( x )=x+l;

c) dacă f şi g sunt similare ~ sin [ h ( ~ J) = h (O) = sin [ h (3; J) ~ h ( ~ J = h ( 3; J ~


Jr 3tr
~ - = - fals.
2 2 '

3.5. Probleme de matematică aplicată

21(A) Se ştie că dacă a şi f3 sunt măsurile unor unghiuri ascuţite şi a< /3, atunci

tg a < tg f3 (adică funcţia tg este strict crescătoare pe (O,~ J ); răspuns corect: D.

22(A) Calcule facile conduc la răspunsul corect: A. 23(A) Parcurgând aceste simple
probleme, poate mai învăţăm ceva despre ţara noastră, despre lumea în care trăim,
dincolo de matematica pură; în fine, răspuns corect: C. 24(A) A = 1O- log 2 ( x ~
2
) 2a
10-a
~ 10-2log 2 x2 a~ x ::; 2-2- ; B = 4+log 2 x2 a~ x2 2°-4 ; pentru a fi sigură că va fi

primi un cadou, Smaranda trebuie să aleagă un număr a astfel încât


[
O, 2
10-a
2
lu

a a
u [ 2°- 4 , +oo) = (O, +oo), de unde 2°- 4
::; 2S-2 . Se ajunge imediat la 2a+2 ::; 29 ~a::; 6 .
Cum funcţia f : N ~ N ,f(a) = 3° este strict crescătoare, Smaranda ar trebui să aleagă
numărul a= 6 (va primi astfel un cadou în valoare de 729 de lei ... generos Nicu!).

25(A) Corpul se află în echilibru dacă G= G.J3 + G.J3 cosa sau Gsina = GJ3 (1 +cosa);
1
3 3 3

se ajunge astfel la 3 sin a= J3 (1 +cos a) şi, imediat tg a = J3 ~ a= Jr .


2 3 3

211
26(A) Să remarcăm pentru început că problema a fost No rd
enunţată de Traian Lalescu.
Condiţia din enunţ poate fi îndeplinită dacă lungimea
paralelei ( 2nR cos a) este parcursă cu viteza v în timpul t
vt 3
(date): cosa=--=- şi astfel latitudinea căutată
2nR 4n
3
este a= arccos- == 88°.
4n

27(A) Llx =I x A - x 8 =la sin( mt +


1 ~ JI este maximă şi egală
cu lal dacă mt+Jr=(2k+l)n,kEZ. Se ajunge astfel la t=3600 ·(_!_+k) secunde; se
6 2 3
ajunge la k = 1 şi astfel t = 4800 s sau o oră şi jumătate . 28(A) În fiecare punct al tra-
iectoriei sale, avionul constituie o sursă de unde sonore, raza corespunzătoare suprafeţei
sferice a frontului de undă fiind proporţională cu timpul în care se propagă dintr-un punct
dat. Frontul de undă comun al undelor elementare la un moment dat va fi suprafaţa
laterală a conului al cărui vârf este avionul. În timpul în care avionul parcurge distanţa
AB = u · t , sunetul emis din A va străbate distanţa AC = v · t = AB · sin a ; se ajunge
imediat la a= 30°.
29(A) Viteza unghiulară de rotaţie este:
1
OJ= 2n · 120 · - = 4n rad/s;
60
'
valoarea maximă a t.e.m. este: ''
'
I

Em = NBAm= 25 · 0,8 · 4 .10-4 · 4n == 0,100 V , A I

aşadar expresia t.e.m. este e = O, 1sin4nt, valoarea ''

maximă obţinându-se pentru sin 4m = 1 => t = _!_ s .


8
30(A) Curentul are valoarea maximă atunci când faza sa are valoarea Jr rad. Avem astfel
2
n n 2n t0 2n . T
mt0 - - = - => t0 = - . Deoarece OJ = 2nf , deducem 2n- =- , deci t0 = - · cum
6 2 3m T 3 3 '

însă 1
T = _!_ =-- = 0,02 s = 20 ms, ajungem la t0 =
20
== 7 ms.
f 50 3
3l(A) Calcule facile (cu ajutorul unui mic calculator) conduc la ctgp = 1 => p = 45 °.

32(A) Răspuns corect: D. 33(A) Răspuns corect: B.

212
D
34(A) Răspuns corect: A.
. AB-CD 81
Soluţie: tga = =- =O 27 ·
2h 300 ' '
300
pe de altă parte avem: tgl 5° = sin = 2-.J3:::: O, 27.
1+cos30°
35(A) Răspuns: d:::: 10 .
36(A) Din figură (sau nu numai) deducem că
echilibrul f011elor R = µN , F şi G este asigurat dacă: N

R = F cos a şi G = N + F sin a ; deducem că


µG
F= . . Acest raport are o valoare mi- R
cosa+ µsma
nimă dacă numitorul este maxim; se poate folosi, de
o
exemplu, inegalitatea Cauchy-Schwarz, şi se ajunge la
condiţia de minim: a= arctgµ . În cazul concret al
problemei propuse, se ajunge la tg a = 0,2 =>
=> a = 11 °20'.
37(A) Ecuaţia din enunţ (oferită cu
generozitate... de fapt, trebuie să
ştim un pic mai multă matematică
pentru a ajunge aici, nu foarte
multă ... ) conduce la:

cos a= -1+)%=O,225, de unde _ai~1~--_.,--1.--+:...._----.....;=:a,.,___ _


a:::: 77° ; aşadar punctul C va avea CI c
viteza maximă atunci când ma-
nivela va avea o înclinaţie de
a :::: 77° faţă de axul pistonului sau
atunci când biela CM este tangentă
cercului pe care se află butonul
manivelei.
38(A) Soluţie incredibil de rapidă, dacă folosim un calculator ştiinţific (asta ar trebui să
fie voie măcar la examenul de bacalaureat, unde ar trebui să avem la dispoziţie, noi,
elevii, şi unele formule ... ) şi imediat alcătuim un astfel de tabel:
t(h) 1 2 3 4
2·e21 14,77 109,1 806,85 5961

Aşadar, după 4 ore deja e nebunie, e plin de bacterii!!!


39(A) a= sinx ~ s = 1+cos 2 x=2-sin 2 x <=> a 2 +a-2 ~O<=> aE (-oo,-2] u [l,+oo) .

Andra câştigă dacă şi numai dacă a = sin x = 1 , numărul cerut fiind astfel x = Jr .
2

213
40(A) x=asin(wt+~) (l)şi y=bsin( M+~+~J=bcos(wt+~) (2). Se împarte (1)

2 2
cu a şi (2) cub, apoi se ajunge imediat la ecuaţia ;+.;-=l (adică ecuaţia unei elipse;
a b
dacă a= b este vorba despre un cerc).

3.6. Teste de evaluare


nat
A. 1. Radicalul are sens dacă şi numai dacă x + 2 ~ O=> x E [- 2, + 00 ) = A , iar ecuaţia
nat
are soluţii dacă şi numai dacă x ~ O ~ x E [O, +oo) = B ; aşadar, dacă S este mulţimea
soluţiilor ecuaţiei date, trebuie să avem S c A n B = [O, +oo) . Ridicăm ecuaţia la pătrat şi

ajungem imediat la x 2 -x- 2 =O , de unde x E {-1; 2}. În final , S ={2}. 2. a) E cam de


gimnaziu: 4x =2x+l~2 2 x =2x+l, de unde 2x=x+l~ x =l , aşadar A={l};
b) 22 = x -l=>B={5}. 3. Tot ceea ce ni se cere este să înţelegem unele noţiuni şi să
arătăm asta; justificarea poate fi făcută în mai multe feluri, de exemplu: ecuaţia f(x) =O
are două soluţii reale distincte, vizibile: x1 =l,x2 =5 ; cum 17:- 5, dar f(l) = f(5),
deducem că funcţia nu este injectivă (ce ne facem dacă ecuaţia f(x) =O , cuf o funcţie de
gradul al doilea, nu are soluţii reale?). Dacă un elev scrie că reprezentarea geometrică a
graficului este o parabolă, deci există o dreaptă orizontală care, situată deasupra vârfului
parabolei, o intersectează în două puncte distincte, aşadar funcţia (definită pe întreaga
mulţime a numerelor reale) nu este injectivă, ce notă i se oferă de către un evaluator la
examenul de bacalaureat? întreb şi eu .. . Revenim: există o dreaptă orizontală, situată sub
vârf, care nu intersectează parabola în niciun punct, deci funcţia nu e surjectivă ... sau, e
mai bine: Imf = ... 7:- IR. 4. Pentru x >O, notând lgx = t, avem t 2 + t - 2 =O , de unde

x E {-2; l}. şi astfel xE {-1- ,10} . 5. 2-x = 8 => C ={-6} .


100

B. 1. .J3- x=2x -3.Seimpuncondiţiile 3-x~O şi 2x -3~0=> xE [% ,3]=D.Ridi-


căm la pătrat şi avem 3 - x = 4x 2 - l 2x + 9 => 4x 2 - l lx + 6 = O=> x 1 = 2 E D , x2 = '}__ rl D .
4
Deci xES ={2}. 2. Notăm 2x =t>O,VxEIR şi avem 3t 2 -4t-4=0; se ajunge la
A={l}; din logx(4-x)=l , cu xE(0,4),x7:-l, se ajunge la B={2}. 3. 4EZ, dar

f(x) = 4 ~ x ='ir;. Z, deci f nu este surjectivă; g(O) = g( 4), dar O7:- 4 , aşadar g nu
2

214
este surjectivă (evident, se pot oferi şi alte justificări corecte). 4. sin(: - : J =O.

5. 2sinxcosx-3cosx=O~cosx·(2sinx-3)=0. Deosebim cazurile: I: cos x =O~

~ xE {±Jr +2ktr} . ; II: sinx = ~~ [-1,1) , deci nu avem soluţii; în final 3


C ={Jr; tr}·
2 kE Z 2 2 2

C.1.Notăm x 2 -2x+4=/ şi ajungem la: /-4y+4=0~y=2,apoix2 -2x=O~


y+l -
~ x E {O; 2}. 2. a) Pentru x < 1 , ecuaţia f ( x ) = y are soluţia unică x = - - , daca
2
y < 1; pentru x ~ 1, avem log 2 (1 + x) = y cu soluţia x =2Y -1 , dacă y ~ 1 ~ f este
x+l
- - x< 1
bijectivă, cu inversa g ( x) = 2 ' ; b) g ( 3) = 7 ; c) pentru x < 1 avem
{
2x -1, X~ 1
2x-l=S-x~x=2~ (-oo,l); pentru x~l avem log 2 (1+x)=S-x cu soluţia unică
(de ce?) x = 3; d) l+n>O,nE Z~n E N. Cum f(0)=-l~log 4 1=0, iar pentru
n ~ 1 avem log 2 (1 + n) ~ log 4 (1 + n) = log 2 .J1+;;, de unde .J1+;; ~ n , fals; aşadar n =O.

3. Notăm arccos_!_=aE(tr,trJ şi arccosQ=bE(o,trJ, de unde cosa=_!_, cosb=


7 3 2 14 6 7

= -13 ; se ob ţme
. ime
. d.iat sm
. a=-
4J3 . b=-
- , sin 3J3
- ş1
. apoi. cos ( a - b) = -1 ~ a - b = -Jr .
14 7 14 2 3
4. 2 · (1- sin 2 x) + S sin x = S . Notăm sin x = y şi ajungem la 2 y2 - Sy + 3 = O~ sin x = 1
cu xE {Jr +2ktr} =H sau sinx=~~ [-1,1). 5. Notăm$ =a, ~2-x =b şi astfel avem
2 kE Z 2
a+ b = 2, a + b = 2 , de unde imediat se ajunge la 6a 2 - l 2a + 6 = O~ a = 1 , apoi x =1.
3 3

D. 1. x E {-1; 2}. 2. a) Imediat avem e=l; b) Notăm 2x =u şi avem 2u + u2 - l = 7 ~


~ u1 = -4, u 2 = 2 = 2x ~ x = 1 ; c) x = 16; d) Căutăm o funcţie de forma f (x) = x + k .
Găsim f (x) = x-3 care e bijectivă (justificaţi) şi satisface egalitatea. 3. tg a=_!_, tg b = _!_
7 3
. 1 {tr Str 7tr tr 13tr Str 17tr} _ 3/
ş1 tg(a+b)=-~k=2E Z. 4. H= - ,- , - , - , - , - , - . 5.Notam vx=a,
2 4 4 4 12 12 12 12
Fx = b ~a+ b = 2, a 3 = b2 = (2-a) 2 ; se ajunge imediat la: (a - l)(a2 + 4) =O, a E ffi. ~
~a= 1, apoi x =l. Altă metodă: f:[O,+oo)~ffi.,f(x)=$+Fx este strict crescă­
toare, deci injectivă; din f(x) = 2 = f(l) rezultă x = 1.

215
Capitolul IV. METODE DE NUMĂRARE

4.1. Inducţie matematică, probleme simple de numărare


1. a)P(n):1+3+ ... +(2n-l)=n 2 , n~l; P(1):1=1 2 e adevărată; P(k)adevărată ~
k k+I
2
~ L(2i-l)=k 2 ~ L(2i-l)=k 2 +2k+l=(k+1) , adică P(k+l)este adevărată;
i=I i=l

conform principiului inducţiei matematice avem P ( n) adevărată, 'lin E ~J* . Observaţie: Ar


trebui să reamintim că această egalitate e accesibilă şi elevilor de gimnaziu. Se scrie
S n = 1 + 3 + .. . + ( 2n - 1) şi S n = ( 2n -1) + ( 2n - 3) + „ . + 3 + 1 ~ 2S,, = n · (2n - 1 + 1) ~
~ Sn = n2 (metoda Gauss?, de fapt, reţineţi rezultatul!). De asemenea, avem o progresie
aritmetică cu raţia 2 etc. b), c), d), e), f) se abordează similar (rezolvaţi!). 2. a) Să
remarcăm că factorii de la numitor sunt de forma an = 3n - 2 şi astfel putem considera

Sn = - l + ... + ( )l ( ).T - cateva


estam ' · sn = -n- , demonstram
va1on,..mtu1m -
1· 4 3n - 2 · 3n + 1 3n + 1

prin inducţie. Suma cerută aici este aşadar, deoarece 3n -2 = 88 ~ n = 30, S =


30
; b) vezi
91
exerciţiul 1 a) şi 2n-1=2007~n=1003, deciS=1006 2 ; c) 4n-3=317~n=80.
(1+317)·80
Avem astfel S = = 12720 (ne-am adus aminte şi de progresii aritmetice);
2 .
n n n n
d) Ik·(k+l) = Lk + Lk. Folosiţi 1 c) şi 1 a); e) Să luăm sn = Ik·k! = L(k+l)!-
2

k=l I I k=I
- Lk!=(n+l)!-1 (rezultat la care putem ajunge şi inductiv); suma cerută este deci

32012
21!-1; f) Reamintiţi-vă progresiile geometrice
.
şi veţi ajunge la
2
- l . 3. Să vedem

câte drepte distincte determină punctele A1, A2 , . .. An , unde n ~ 3 . Cu A1 formăm n - 1


n·(n -1)
drepte, cu A2 avem n - 3 drepte etc. În total avem 1 + 2 + ... + ( n -1) = (nu nu-
2
mărăm şi A1A2 , şi A2 A1 ). Pentru poligonul A1A2 ... An, din numărul anterior scădem

n·(n-1) n·(n-3) ,
numărul n al laturilor şi deci avem - n= diagonale . Incercaţi acum şi
2 2
o soluţie prin inducţie matematică! 4. a) Fie an = 6 11 + 20n -1 . Evident, a0 = O şi e multiplu
de25.Dacă ak=6k+20k-1=25m, mEZ ~ak+i=6 · 6k+20k+19=6·(25m-20k+l) +
+20k + 19 = 6 · 25m-100k + 25 = 25q,qE Z. Analog b), c), d). 5. ex. 226/p. 42 - culegere
clasa a IX-a. 6. a) Inducţie matematică; b) Şirul este o progresie ai;tmetică cu

216
a1 = 2, r = 3 => an = 2 + 3 · ( n - l) = 3n -1 ; c) prelucraţi relaţia dată şi ajungeţi la:

bn+I = ~ · bn , adică avem O


progresie geometrică:::> bn = ~ { ~r-l = ( ~r; d) se ajunge

la cn+I = cn + 3 , aşadar o nouă progresie aritmetică; e) progresie geometrică cu raţia ~;


4
f) Yi = 2 + Y1, Y3 = 3 + Y2, . .. , Y n = n + Yn-I . Se adună toate aceste egalităţi şi avem
n · (n+l)
Yn = . Verificare prin inducţie! 7. ex. 54/p. 62 - culegere clasa a IX-a. 8. Să obser-
2
văm că x2 = x 1 + 3, x 3 = x2 + 6, x 4 = x 3 + 9 , adică xn+I = xn + 3n . Folosiţi ideea de la ex. 6 f).
9. Progresie aritmetică cu raţia 5, deci xn = 2 + 5 · ( n -1) = 5n -3 => x 50 = 247 şi Sso =

2 247 5
=( + ) · 0 =6225.10. 4·10 2 ·5=2000 denumere.11. 9 ·9·8 · 7=4536denumere.
2
12. 2n (reţineţi!). O soluţie găsiţi în culegere clasa a IX-a, ex. 22/p. 97 . 13. 6 · 73 = 2058 de
numere. 14. 5 -103 numere (Lorena! Atenţie). 15. 6700 + 570 + 39 + 1 = 731 O numere.
16. 4 · 56 numere. 17. 10000 de numere. 18. 1800 de numere. 19. 16. 20. 34 = 81 tablouri.
21. 32 = 9 funcţii, niciuna bijectivă (de ce?). 22. 3! = 6 funcţii bijective. 23. 4! = 24 .
24. Trebuie să alegem a,b,c din {0,1,2, 3} cua*O . Avem 3 · 4 2 =48 de ecuaţii. Punem
condiţia b2 > 4ac . Evident, b * O. Dacă b = 1, avem c =O şi deci avem 3 ecuaţii. Dacă
b = 2 ajungem la 1 > ac , deci iar c = O; continuaţi! 25. Cu prima cifră 2 avem
43 -4 = 60 de numere (!); cu prima cifră 3 avem 64 de numere, total 124 de numere.
26. 333. 27. a) nE {1,2, ... ,45 -1} , deci 1023 de numere; b)l + n2 < 81 => nE {0;±1;±2; ... ±8}
deci 17 numere; c) o infinitate (justificaţi!) ; d) 3; e) 9; f) O. 28. 435. 29. 45 de numere.
30. a) 28 ; b) 23. 31. C~ -3=81 sau 3 · Cf ·6+3 3 =81 de triunghiuri. 32. 11 drepte.
33. Exact 3. 34. 26 - 2. 35. 4 mulţimi . 36. 48 de soluţii. 37. 512 moduri. 38. 4 · 53
numere. 39. 6 submulţimi. 40. 5 · x+1 · y =100. Cel puţin o bancnotă de 5 lei =>
::::> x E {1,2, .. .,20}; nicio bancnotă de 5 lei: y = 100. Total 21 de posibilităţi. 41. ex. 245/

p. 44 - culegere clasa a IX-a. 42. ex. 280/p. 46 - culegere clasa a IX-a. 43. 29 = 512 con-
figuraţii sau 2·(1+cg+cz . ci+cg . cj+cg.c:)=512. 44. a) 9·8·7 · 6·6=18144
posibilităţi;
b) 9 · 8 · 7 · 6 = 3024 posibilităţi . 45. a) 20; b) numărul total de submulţimi
pare este 2 · (1+ 2 + · · · + n - 1) = ( n - l) · n ; din ( n -1) · n ~ 2011 obţinem n = 46 .
46. a) DacăA, B E M, A * B => dreapta AB trece prin cel puţin două puncte din
M => n ( M) ~ 1 ; b) Numărul maxim de drepte ce se pot forma cu punctele din
{A1,A2 , . . . ,A6 } este Cg = 15 => n(M) ~ 15 ~ 15; c) M ={ A1,A2 , ... ,~ }, unde

217
A1A2 ... ~ este hexagon convex; d) Dacă oncare trei puncte sunt necoliniare avem
n ( M) =15 ; dacă M conţine 3 puncte coliniare, de exemplu A1, A2 , A3 , atunci acestea

determină o aceeaşi dreaptă (în loc de cf = 3 ) => n ( M) = 15 - 3 + 1 = 13 7:- 14 ; e) 6 puncte


coliniare sau 5 care coincid; f) n ( E) ~ 2 => punctele lui E nu sunt toate coliniare. Dacă
oricare trei sunt necoliniare avem n ( E) =15 > 6 . Dacă E conţine 3 puncte coliniare,
A1,A2 , A3 , deosebim cazurile: (i) A4 , A5 , ~ fl A1A2 => n(E) ~ 6 (de ce?);
(ii)A4 EA1A2 ,A5 ,A6 !lA1A2 ; (iii) ~,AsEA1 A2 , A6 !lA1A2 ; oricum, n(E)~6 . 47. a)
Orice 3 vârfuri sunt necoliniare => o dreaptă puţin două vârfuri trece
care trece prin cel

Prin exact două vârfuri, deci numărul 6 5


dreptelor este C62 = · = 15 · b) 15 - 6 = 9
1·2 '
diagonale; c) 180°· (6-2)=720°; d) 120° ; e) Ct =20 ; f) ct=l5. 48. a) Dacă
inegalitatea propusă este P(n) , avem P(1):1<2 (adevărat) şi, considerând P(k)

adevărată, adunăm în fiecare membru ( 2k + 1) Rămâne de arătat (e suficient, nu şi


3
.

necesar) că: ( 2k + 1) +2k 4 < 2 · ( k + 1) inegalitate care nu ridică dificultăţi ; b) Pe rând.


3 4
,

Începem cu P(n):.J;'i<l+ ~+„.+ j;; , n':?.2.P(2) :.fi. < l+ ~ (clasa a VII-a, dar

1
arătaţi!). Presupunem P(k) adevărată şi adunăm în fiecare membru ~; pentru a
"\/k + 1

obţine P ( k + 1) e suficient să demonstrăm Jk+1 < Jk + ~ <=:? k + 1 < 1 +


'1k+1
+~ k 2 + k sau k 2 < k 2 + k. Finalizaţi! Nu uitaţi că mai avem inegalitatea din dreapta!
c) Aici avem un întreg produs (adică nu sumă) şi , după etapa de verificare (absolut
necesara-) , ~m P(k) ~mmu1ţim
. amb 11.. memb n. cu - 2 k + l E fi .
- . su 1c1ent atunci· sa- mai· aratam
- -
2k+2
că 2k + 1 . ~ < ~ <=:? .J2k + 1 · .J2k + 3 < 2k + 2. Ridicaţi la pătrat sau folosiţi
2k + 2 2k + 1 2k + 3

inegalitatea mediilor! d) Aici trebuie atenţie mărită, pentru că dacă S 11 = _l_ + „ . +-- ,
1
n+l 2n

atunci S 11 +1 = --+ „ .+-- + -- + -- . După verificare(!) , pasul fmal sugerează


1 1 1 1
n+2 2n 2n+l 2n+2
.
ob ţmerea . l' - 1 1 1
mega1taţ11 - - + - - - - - >
„ o sau -1- - -1- > o care e ev1'dentă
2n + 1 2n + 2 n + 1 2n + 1 2n + 2
deoarece 2n + 1<2n+2 ; e) Dificultatea (dacă există) revine la: lk- l + (
1
) <
k k+l !

218
2k + 1 1 2k + 1 2k -1 1 1 1 1
<--<=> < - - - - - = 2 - - - - 2 + - sau---< k>4(1)·
(k+l) (k+l)! k+l k k+l k (k+l)! k ·(k+l)' - . '
4 · (k+l)
f) în P ( k) înmulţim cu ş1 cu mare atenţie la factoriale, arătăm că
k+2
( 2k) ! 4 . (k + 1) (2k + 2) !
--· < De fapt nu e prea mare lucru. 49. Identitatea Botez-
( k!)2 k+2 [(k+l)!J
Catalan (scădem egalităţile din P(k) şi P(k + 1), obţinând o egalitate adevărată).
50. a) Calcule imediate; b) a~ 1 ~ b ~(a- l)·(b-1) ~O şi folosim a) ~a+ b :2: 1 + ab;
c) u,t:2=0 şi u-t=l~u~I~t (sau invers) şi cu punctul b) avem u+t:2:1+1=2 ;
d) Presupunem, prin reducere la absurd, că xi,x2 , ... ,xn E (0,1) ~Xi ·x2 ·.. . ·xn < 1, contra-
dicţie . Dacă xl> x 2 , ...,xn E (l, 00 ) ~ xix2 ... xn > 1, contradicţie. Aşadar există cel puţin o
pereche (xi,x),i *j cu xi~ 1 ~ xj ; e) Pentru n = 1 afirmaţia este evident adevărată.

Presupunem acum că dacă numerele ti ,t2 ,. „,tn-i E (0, 00


) satisfac tit2 ...tn-i = 1, atunci
ti ·t2 ·.. . ·t11 _i :2: n-1. Fie acum xi,x2, ..., x17 E (O,oo) cu xix2...x17 =1. Conform d) avem că
de exemplu, x17 _i ~ 1 ~ x 11 şi folosind ipoteza de inducţie, ajungem la: xi + x 2 + . . . +
+ x 11 _ 2 + x17 _i ·xn :2: n -1 . Din b) avem acum: Xi + x 2 + ... + x 11 _ 2 + xn-I + x 11 :2: Xi + x 2 + ... +

+ x11 _2+(x11 _ 1x11 )+1:2:n-1+1 = n. f) se aplică e) pentru numerele ~ xk ,k = 1,n.


n Xi X2· ··Xn
51. 2401=7 · 7 · 7 · 7. Nu sunt prime cu 2401 numerele: 7, 49, 343, deci n = 2397 (aşa aţi
obţinut şi voi?). 52. 15400 = 23 · 52 · 7 ·11 . Numărul de posibilităţi de descompunere al lui
15400 în produs de factori primi e acelaşi cu numărul de posibilităţi de descompunere al
numărului 2 · 5 · 7 · 11 = 770 în produs de factori primi între ei. Numărul divizorilor lui
770 este (1+1) · (1+1) · (1+1) · (1+1) = 16. Altă metodă? Final: 8 posibilităţi(!?) . Numă­
raţi de fapt efectiv! 53. probl. 299/p. 48 - culegere clasa a IX-a. 54. a) Submulţimile cu
un element au, evident, proprietatea cerută. Submulţimile cu două elemente sunt:
2+4 2+6 4+6 . . 2+4+6
{2, 4},{2,6},{4, 6} . Cum - - E N, - - E N,--E N şt apoi E N~Aeste
2 2 2 3
interesantă; b) De exemplu B ={3, 9,15, 21}. Suma oricăror două elemente este un număr

par, suma .
oricăror . 1u de 3 şt. 3 + 9 + 15 + 21 E 1~T'l ; c) C
3 elemente este mu1tip = { 1, 2, 4 ,
4
1+-
11 , 71 } cu - 2 ~ 1~1'l ; d) Presupunem ca- A = {2 , 4, 6, a } este mteresanta
. - ~ 2 + 4 +a E 1~1'l
2 3
şt.2 + 6 + a E 1~1'l ~ ~ E n~1 , f:as,
1 . e) pentru nE n~1* , avem A -- {n 1., 2 n.,I 3n.,I ... ,n • n.'} . p entru
3 3
orice k E {1, 2, ... , n} , oricum alegem k elemente avem că suma lor e multiplu de n ! , deci
şi de k, de unde media lor aritmetică e număr natural. E suficient să luăm n = 2006 .

219
4.2. Elemente de combinatorică

4!·5·6 1 1 121
55. a) --=30; b) - ; c) 14; d) ( ) ; e) - ; f) 63. 56. a) n=3; b) n=2;
4! 42 n · n-1 20
2 4·(n+l) n-1
c) n=3; d) n=6; e) n=2; f) n=4. 57. a) (n-4) ; b) · c) - - ·
(n-2)·(n-3)' n-2'
2
4
d) (n-1)!· n ;n+l; e) (n+l)(n+ 2); f) n·(n+l). 58. 5 · 4=20 de numere. 59. 25 =
n +n 3(n-l) 2n+l
= 32 submulţimi. 60. e~ + + eff eg
= 1o+5+1=16 submulţimi. 61. e~ + e~ + eJ =
6 5 4
=6+ · · +6=32 . 62. Ps =5!=120 moduri. 63. 6!=720 feluri. 64. 7! feluri.
6
9 9 8 8 9 2 11·10 8 2 10 ·9 3 r4 7·6·5
65. e 11 =e10 +e10 >e10 sau ell =e11 = - - , e 10 =e10 =--. 66. e 7 ='--'? = - - >
2 2 6
5 2 7·6 2 3 1 3 1
>e7 =e7 = - . 67. e 4 =6 submulţimi. 68. e 4 =e4 =4. 69. n(X)=e4 =e4 =4 ;
2
n(Y)=e~ =lO;n(Z)=e~ =20. 70. a)a>b; b)a>b; c)a=b; d) b>a; e) b>a;
f) b >a . 71. a) n = 4; b) n = 8; c) n = 12 ; d) n = 3; e) n E {3,4} ; f) n = 11. 72. a) n = 4;
b) n=4; c) n=3; d) n=2; e) n=l; f) n=6. 73. a) l+m 2 5'3m , mE N ~mE{l,2}.

Verificare şi obţinem: m = 1; b) m = 3; c) 1+m 2 =m+2 conduce la m =


1
± J5 pentru
2
care 2m+3e N; l+m 2 +m+2=2m+3~mE{0,1}. Verificare! d) m=2; e) 2m - 1 =

= 511 ~ m = 9; f) m =o. 74. a) X= 4; b) X= 3 ; c) X= 7; d) X= 4; e) X= 17; f) X= 2 .


~T se ajunge
75 . a) x2::y+l,x,yE n; • 1a - -
8 =l ş1
8
--=--~
5 y =
4 şt. x=l 2 ;
x-y x-y y +l
b) x = 15, y = 6 ; c) din prima ecuaţie avem y + 1 = y (absurd) sau y + 1 + y = x + 1 ~ x =

= 2y; din a doua ecuaţie avem: _!_ = ~ y = 2, x = 4; d)


2
x = 5, y = 2 ; e) x = 4, y =
y x -y+2
= 3; f)x =l,y = 2. 76. a) XE {1,2,3}; b) XE {1, 2} ; c) XE {1,2,3} ; d) x E {2,3}; e) X E
E [2; 49]nN;f) xE{l,2}.77. Af 4 feluri . 78. Ai moduri; 4 ·~ moduri.79. 7!=5040;
peste 13 ani. 80. Tripletul (el> e 2 , e 3 ) al cărţilor de acelaşi autor poate fi ordonat în
3 ! = 6 feluri şi poate ocupa 6 poziţii pe raft; în fiecare din aceste situaţii , celelalte cărţi
pot fi aranjate în 5 ! moduri. Total: 6 · 3 !· 5 ! posibilităţi . 81. Componenţa delegaţiei poate
fi : I: 2 senatori, 3 deputaţi; II: 3 senatori, 2 deputaţi ; III: 4 senatori, 1 deputat. În fiecare
din aceste cazuri ei pot fi aleşi în I: el · ei , II: e~ · e:f , III: et · e~ moduri;
total: 15 · 35 + 20·21+15·7=1050 posibilităţi. 82. Aio moduri. 83. Fiecare persoană dă
220
mâna cu alte 11, deci
12
· ll = 66 strângeri de mână (sau C122 ) • 84. I. 2 matematicieni, 8
2
economişti sau II. 3 matematicieni, 7 economişti. Numărul cerut C~ + Cj · = cJ · cJ
= 11 feluri. 85. (I) 3 flori (1 roşu, 2 albi sau 2 roşii, 1 alb), (II) 5 flori (2 roşii, 3 albi sau
3 roşii, 2 albi). Numărul cerut: 24 feluri. 86. (I) 1 chimist, 4 biologi; (II) 2 chimişti,
3 biologi; (III) 3 chimişti, 2 biologi. Numărul cerut: 45 + 60 + 15 = 120 posibilităţi.
87. 72. 88. 270. 89. (n-2) · (n-3)! moduri. 90. 7·9 ·14! moduri. 91. Echipa de volei are
6 componenţi. Postul de libero poate fi ocupat în c! = 4 feluri; ceilalţi 5 jucători vor fi
aleşi din 1O- 4 = 6 elevi, în C~ = 6 feluri. Echipa poate fi deci formată în 4 · 6 = 24 de
8 5
moduri. 92. C168 · C162 cg
moduri. 93. a) . = 20 diagonale; b)
·
2
70 puncte de ci=
intersecţie. 94. Dacă M = {Al> A2 „. „ A10 } , atunci un vector e determinat de o pereche

ordonată (A, B) E M x M ::::> numărul vectorilor este 102 = 100; numărul dreptelor:
3
Cf0 = 45. 95. ~
2
= 30 de unghiuri. 96. 35. 97. Numărul zerourilor e dat de exponentul lui

1O din descompunerea în factori primi ai numărului.


Cum 1O= 2 · 5 , exponentul e dat de

exponentul lui 5 (exponentul lui 5 e mai mare decât cel al lui 2) ::::> [
1
[
1
= ~O]+ ~20]
- - . n k 11 n! n (n-1)!
-20+4-24dezeroun.98.a)Sn=_Lk·C11 =_Lk· ( )=_Ln · ( )( )-
k=l k=l k ! n - k ! k=l k - l ! n- k !
n
= n. L c,~~l = n . 2 11
-
1
. Să remarcăm că se poate folosi şi direct k. c! = n . c,~~l (de fapt,
1

poate e bine de reţinut!) ; b) Se aplică succesiv c! = c!_1 + c!~f; c) Acelaşi procedeu ca


la a); d) În formula c!~l = c! - c,~-1 dăm valori lui n' anume 4, 5„. „ n + 2' însumăm,

.c! = .L c:-1= 2n - 2.
n k 11
apoi simple calcule. 99. s = .L
11
100. ( x , y) = (3, 1).
n- k+ k=l k=l 1
101. xE N,x ~ 5 se ajunge destul de rapid la x = 5 . 102. Se ajunge imediat la
k!(n-k)!= j!(n- J)!(*) . Evident, (*) e verificată pentru k= j sau k+ j =n. Rămâne
de arătat că nu se poate altfel. Presupunem că (p '# O),k = j + p ::::> (J + p )!(n- j - p )! =
= j !( n - j) !::::> (i + 1) · (i + 2) · ... · ( j + p) = ( n - j - p + 1) „ .„ (n - j) . Avem astfel pro-
duse de p numere naturale consecutive, de unde j + 1 = n - j - p + 1 ::::> j = n - (i + p) .

Deci j + k = n . 103. a = c;.k~1 E N' şi b =c;,;:' C2~1 . 104. c = ~n+l


1· (I) }( gq,,+ )= 1

221
~[~ cf••1 H!!ci::i-· J=[~q,,,1J.105. Folosim inegalitatea mediilor.

4.3. Binomul lui Newton

106. a) 50; b) -25 ·ci; c) -3 7 · c§; d) J6 ·Cf1 ; e) x


11
· Cf3 ; f) - / · C135 . 107. a) 16a5 ·el;
5
b) a 13 ·C82 ,. c) ( u ) ·C 2 ; d) b11 ·C 2 ; e) x 2 ·C 2 ; f) t 11 ·C 2 . 108. a) C 5 ·x 6 ;
2 9 12 11 10 8

C~
6
7 5 2 5 1 5 5 u · .j;; I 1
b) -3 ·C12 ·x ; c) C10 ; d) r;; ·C11 ; e) C16 · o,/? ; f) ---·l6·x·'1X .109. a) C12 ;
9'13 ~u2 81 · 3

C~~; e) 310 -C~~; f) Cf4 . 110. 2 11 - 1 =128=>n=8 şi apoi


11 1
b) cf5 ; c) (-3) · 2 °Cii; d)

k
Tk+l = C8 · a· 'I a
( 4/)8-k · ( )-;;1 Jk ~Il conţme
. pe
3
a =>
5 . ( 8 - k) k
-
.
= 3 => k = 4, deci
4 2
112. T9 = C~0 · x 8 . 113. k = 12,
3 3
T5 =ci· a este termenul cerut. 111. T4 = c§ · x 3 · (2y ) .

412 4
deci 1J3 = Cf i ·-6- . 114. T9. 116. k = 9, continuaţi. 117. T5 =Ci ·~ = ....
3 ·X 16

118. x = ~. 119. Rangul cerut este 17. 120. 5. 121. 9


. 122. n = 5. 1J 3 =el~· 1
2
123. a= 1. 124. t = 1. 125. 9. 126. 7. 127. a) 16; b) 7; c) 16; d) 4; e) niciunul; f) 26.
128. a) 7; b) 30; c) 50; d) 42; e) 21; f) 40. 129. a) Tk+Z = lOO-k . .i;:::: 1=>k~56, 7 , deci
Tk+I k +1 3
T58 este cel mai mare termen; b) 61; c) 70; d) 33; e) 5; f) 14. 130. a) - 1; b) i 0 ; c) l; d)-1;
n-k k
e) 1; f) 32. 131. n=lO sau n=ll. 132. Tk+i=C,~·2-2-·54EQ=> nE{36,38}.

133. 2 11 +2 11 +1 =1536 => n = 9 ş1 atunci coeficientul cerut este


134. T7 . 135. a= c:,
b = c:+1 , c = c:+z, d = C,~+ 3 . Verificări apoi. 136. k = 16 etc.
100-k '!_ k
137. a) Tk+i=Cf00 ·2 2 ·3 2 EQ<=>-EZ=>kE{0,2,4, ... ,50·2}, deci avem 51 de
2
I 00 50 49 99 - k k+_'._
termeni raţionali; b) (J2-.J3) = :Lclto ·2 50 - k . 3k - :Lc12; 0+1 ·2 2 ·3 2 =S-T;
k=O O
~ r;;)IOO 1 1 (1og 3 n)·(2-log 3 n)
c) ( '12-'13 >O=>S>T ; d) S-T= <JOiJ. 138. >
(J2 +J3) 100
3 log 3 n-1

222
>O ~ n = 8. Din Tk+l = ct ·(J-;;) -k · ('efbt deducem ~ = 2 ~ k = 6. Termenul cerut
8

este T7 =28ab 2 . 139. x=lO. 140. T6 >T5 ş1 T6 >T7 ~3n 2 -12n-35>0 ş1


2
n -5n-14<0. Cum nEN, avem doar n=6. 141. Da, 1j 19 . 142. n=8,m=2.
143. a) (1+3)1° =4 10 ; b) 210 - 1 =2 9 ; c) Considerăm A =(1+2r =C~+2 ·C! +2 2 ·C; +

3 3
+ 2 · C11 + . . .
.
ş1
(
B = 1- 2
)n .
= ... ~ A + B = 2S , deci S =
3n + (-1 r ; d) Dacă S1 =
2
= c~ - c,; + c~ - c~ + ... , s2 = c,; - c~ + c,~ - ... , S3 = c~ + c~ + c~ + ... , S4 = c; +

+ c,~ + c,;0 + „ . Considerăm (1 +ir= S1 + iS2 = F {cos n: + isin n: J şi folosim


20
C~ + c; + „. = 211 - 1 ~ 211 - 1 + S1 = 2 · S3 . Finalizaţi! e) (1- 2 ) = 1 ; f) Folosim procedeul
n · 2n+I + 3·2 11 +1 . . . .
de la ex. 98 a) şi avem: S = ( ) ( ) . 144. Fie z = cosx + zsmx ş1 .S 1 =
n+l · n+2
= 1+c,; ·cosx+„ .+ C~ ·cosnx , S2 = c! ·sinx+c; ·sin2x +„.+C~ ·sinnx ~ S1 +iS2 =
11

= (1+ z )n = (l +cosx+zsmx
. . )n = ( 2 cos 2 -+
X . sm-cos-
2z· . X XJ
~ S1 = 211 ·cos n - nx.
·cos - (XJ
2 2 2 2 2
145. Dacă suma din stânga este S„, calculăm S„+ 1 şi avem Sn+I = 4S11 (progresie geome-

trică), cu S 1 =4 => S" = 4". 146. (1-if3)'" = [ 2 {cos s; s;) +isin

~ S„ = 26", cu S„ suma din enunţ (T„ =O). 147. Fie z =cos a + i sin a~ S + iT + 1 + z + z2 +
r ~ S" + iT" =>
. (n+l)·a . (n+l)·a
zn+I 1 sm 2 na . sm 2 . na
+ ... +z1' - . Se ajunge la S= · cos- ş1 T=--~--·sm-.
z -1 . a 2 . a 2
sm - sm -
2 2
148. Suma căutată este coeficientul lui xk din ( 1+ X r -(1 = (1+X r+n ; acesta este
+X r

c!+n. Un caz particular conduce la o egalitate interesantă f 2


( ~f +( c! + „ .+( C~ ) =q11 •

149. Ca şi la ex. 98 a) se arată mai întâi: sn = c,~ _L c,; +L c; +„ . +(-ir · -1-· c~ =


2 3 n+l

= -l- . N otam /1
~( - l)k-I · -l · Ck/1
- acum T = L. . ega1.itatea propusa- se demonstreaza-
ş1
n+l ~ k

prin inducţie. Verificarea e imediată. Presupunem adevărată T11 = 2:-1 ~ Tn+I =


n

k=l k

223
~( l)k-1 ·-·
= L., - 1 ekn+l + (- l)n ·--·
1 en+l
n+l = ... = T + S /1 11 •
p·ma l'1zarea e 1me
. d iata.
' -
I k n+l
11
n k k n k k k k
150. S 11 =I(-l) ·en·(a1 +kr)=a1 ·I(-1) ·e11 +r·I(-l) · k · e 11 =0 , folosind
o o o
ideea de la ex. 98 a) .

4.4. Probleme de matematică aplicată

41(A) 5 · 4 · 3 · 7 · 6 = 2520 de coduri posibile. 42(A) Dacă dintr-un grup frumos face parte
o fată, atunci ceilalţi componenţi ai grupului sunt băieţi ; în acest caz avem el =16 e! ·
grupuri frumoase. Dacă dintr-un grup frumos fac parte două fete , ceilalţi doi sunt băieţi;
avem în această situaţie el· el= 36 de grupuri frumoas e. Dacă avem 3 fete şi doar un
băiat, putem forma 16 grupuri.frumoase. Dacă avem numai fete, evident putem forma un

singur grup frumos . Numărul total cerut este aşadar egal cu 69. 43(A) C~ · C~ = 9 feluri.
44(A) 1006 locuitori. 45(A) Isaac Newton! 46(A) C~ · C~ + C~ · C~ = 17 feluri .
47(A) C~ · c:·c: · C~ = 2700 de feluri posibile. 48(A) a) deosebim două cazuri:
(1) triunghiurile au câte un vârf pe fiecare latură; cu principiul produsului avem că în
acest caz sunt 3 · 3 · 3 = 27 de triunghiuri; (2) două vârfuri sunt pe o latură şi al treilea vârf
este pe una din celelalte două laturi; avem în acest caz: 3 · 3 · 6 = 54 de triunghiuri; în total
avem aşadar 27 + 54 = 81 de triunghiuri. b) dacă luăm două vârfuri roşii pe o latură, avem
12 triunghiuri cu vârfurile roşii; dacă luăm câte un vârf roşu de pe fiecare latură, mai
avem încă 8 triunghiuri; la acestea se adaugă şi un triunghi cu vârfurile albastre, aşadar
avem 21 de triunghiuri cu vârfurile de aceeaşi culoare. 49(A) Andra. 50(A) Notăm vertu-
rile cu a, b, c, respectiv d. Dacă avem trei verturi a şi unul b, avem situaţiile posibile:
(b,a,a ,a) , (a ,b,a,a), (a,a,b ,a) şi (a,a,a,b), aşadar 4 posibile construcţii. Deducem
imediat că numărul cerut este 4 ·Al = 48. Remarcă: dacă ne impunem să avem două ver-
turi identice, două diferite, numărul broaştelor construibile creşte la 4 · el · A} = 144 . De
fapt, hai să calculăm numărul total de broaşte cu 4 verturi: dacă toate sunt identice, avem
evident 4 broaşte; dacă două sunt identice, iar celelalte două sunt tot identice, avem 36,
iar dacă toate sunt diferite, avem 24 de broaşte. Numărul total este aşadar egal cu
48+ 144+4+36 + 24 = 256 .

4.5. Teste de evaluare


A. 1. 3 E N. 2. se obţine o ecuaţie de gradul al doilea, cu unica soluţie număr natural cel
puţin egal cu 2: n = 5. 3. 2 · 4! = 48 . 4. n = 5. 5. 26 submulţimi.

B. 1. ~. 2. 16 submulţimi. 3. 54 de numere. 4. 72 submulţimi. 5. n = 4 . 6. k = 4 =>


32
=> Ts = eio .x 4 .
224
° 2
C. 1. C10 + C10 +. „ + Cfg- Ci°0 = 29 -1 = 511 submulţimi. 2. Cj ·el + cf. c! + q ·cg =
16
= 31 moduri. 3. a) T5 =Ct0 · x 2 ; b) 7 termeni; c) nu. 4. a) x,y E Hn => 3 k, m E Z cu
y

x=!:_ y= m =>x+y= k+m =l!__E H · b) -x= -k EH · c) n < p =>există a= (n + 1) ·


n.! ' n.I n.I n.I n' n.f n'

k . k·a k·a .
· (n + 2) · ... · p => x =-E Hn este de fapt Şl x =--=--E HP, deci Hn cHP;
n! n~a p!
- p p·(q-l)·(q-2) · .. . ·1
d) Daca r E ((Jl => r = - = EHq .
q q!

Capitolul V. MATEMATICI FINANCIARE

5.1. Procente, dobânzi, T.V.A.


1. 18 băieţi. 2. 27 km. 3. 250 pagini. 4. 280 lei. 5. Dobânda obţinută este D
= 1OOO · ~· j_ = 90 lei , deci suma aflată în cont: 1090 de lei. 6. aproximativ 50 de zile.
100 12
7. 13 350 lei. 8. 4 200 de lei. 9. 784, 1 lei. 10. 150 bomboane. 11. Ionuţ va avea 436 lei, iar
-80·10 6 · ~ =
30
Alex 535 lei. 12. 3 ani. 13. 8%. 14. 6 luni. 15. 8%. 16. 100 -10 6 ·
100 100
= 28 · 10 . 17. Dacă x este numărul elevilor din clasă, atunci x = x cunosc cel puţin
6 75 3
100 4
66~
o limbă străină; 3
66,(6)% din x înseamnă --9 · 3x =~care ştiu engleză. 75% din
3
x
4 100 4 2 4
~mseamnă -9x care ştrn
. germană . Acum: (9x
- + -xJ - -3x = -5x 11
_ ce or care
este numaru ştrn
.
16 16 2 4 16
5x
ambele limbi, aşadar _l!_ = _lQ_ => p% = 31, 25% din elevii clasei ştiu ambele limbi.
100 X
18. Notăm cu x , y numărul elevilor care participă la olimpiadă din fiecare din cele două

case.
1
13,(3) 30 d d 2x 3y s- . _ _ 2x 3y
De ducem: - - x + - y=l 3 , e un e - + - = 13 . a nu uitam ca - , - E
100 100 15 10 15 10
E N* , x, y E N* => x este număr par, y este multiplu de 3. Singurele posibilităţi sunt
2 3
15 10
x = 4, y = 9 sau x = 1O, y = 3. Vom ajunge astfel la: x = y = 30. 19. În prima clasă
2 3 2 3
15 10 15 10
sunt 40% fete din totalul de 40% fete, aşadar în a doua clasă tot 40% fete sunt (în număr

225
12 . 100 . 3 1o 3
de 12). Deducem n = = 30 (elevi). 20. D = 2·10 · (1 + - ) -2000 = 662 lei.
40 100
21. D = 5184 - 3000 = 2184. 22. 21 961,5 lei. 23. 24 200 lei. 24. 4 ani. 25. 3000 ·
2 3 { X +y = 8200
5 2 2
·(1+--) (l+_i__) ::::3720,48 lei. 26. 7211,22 lei. 27. ( 20 ) ( 50 ) .
100 100 X 1+- = y 1+-
100 100

Calcule imediate conduc la 5000, respectiv 3200 lei; 28. Pv = 700 + _!2_ · 700 = 833 lei.
100

şi 5
29. 297,5 lei. 30. 500 lei. 31. 350 lei. 32. 650 lei 19%. 33. 650 ·(1+--) ·(l+_!_Q_)=
100 100
= 750,75 lei (cam mic salariul. .. ). 34. 130 lei. 35. Adunăm veniturile şi cheltuielile; cel
puţin premiul II. 36. Da. 37. 740 lei.

5.2. Elemente de statistică, probabilităţi, variabile aleatoare


38. a) 16; b) 11; c) 3; procentajele corespunzătoare : 53,(3)%, 36,(7)%, respectiv 10%.
39. cu X au votat 41,58%, iar cu Y au votat 31,31 % din alegători ; cu alte partide au votat
16,23%, anulate: 0,97%, neprezentaţi: 9,89%. 40. Media 3,107. 41. Mediile obţinute pe
cele 4 probleme au fost: 1,75 ; 1,47; 3,36; 1,40, deci doar problema 3 a fost acceptabilă.
r;:;
42. a) 6; b) 3; c) 4,203 . 43. a) 6; b) 2; c) "\/15. 44. a) 5; b) 2; c)
{!6
-
5
7 9 10
. 45. a) - , - ,- ;
30 30 30
mediile clasei la lucrări:186
= 6, 20, la a doua lucrare:
204
= 6, 80 (mai bine, s-a apucat
30 30
lumea de învăţat), la a treia: =6, 70 (cam tot pe-acolo, dar cam puţin - sau nu învaţă
201
30
sau le dă prea greu sau ... ). 46. a) 30 de zile; b) 1,6, respectiv J3,6 . 47. 2,2 lei. 48. 1,98
lei. 49. 30 kg.

5.3. Elemente de calcul probabilistic


4 2 1 4 1
50. - =- . 51. - . 52. - = - . 53. a) A= {l , 3, 5, 7, 9, 11}, B = {3, 6, 9, 12}, C =
10 5 10 100 25
6 1 1 1
= {5, 10}; b) AnB7:0,BnC=0 ; c) p(A)=-=- , p(B)=-,p(C)=-. 54. a) H=
12 2 3 6
= {- 1, O, 1, 2, 3, 4, 5}, A {2, 5}, B = {2, 3, 4}, C = {-1 , l}; b) AnB =0, BnC7:0

(determinaţi efectiv aceste intersecţii mulţimi,


trebuie scris complet!); c) p(A) =2:_ ,
de
7
5 5
p(B)='i, p(C)=2:.. 55. a) A={1C, 1C}.B={1C},c={1C· 7r,1C}; b) An B = 0,
7 7 26 4 266

226
2 1 3
AnC7'0;c) p(A)=-,p(B)=-,p(C)=-. 56. J={-2,0,2,4}~ a)A={2},B=
10 10 10
1 1 2 1
={O}, C = {-2, 4}; An B = 0, B n C = 0, p(A)=4,p(B)=4,p(C)=4=2·
57. Considerăm evenimentele A: unui elev îi place muzica populară, B: unui elev îi place
muzica dance,aşadar evenimentul An B este: unui elev îi place şi muzica populară şi cea
<lance; conform ipotezei avem p(A) =O, 5, p(B) =O, 8, p(A n B) =O, 4. Să considerăm
acum evenimentul C: unui elev îi place muzica populară, dar nu şi cea <lance, deci C =
= A n B . Să mai remarcăm că An B şi An B sunt evident incompatibile; cum
- - -
(AnB)u(AnB) =A~ p(A) = p(AnB) +p(AnB), deci p(AnB) = p(A)-p(A nB) =
0,1; b) p(A uB) = p(A)+ p(B) -p(A nB) = 0,5 + 0,8-0,4 = 0,9; c) p(A nB) =
= p(AuB)=l-p(AuB)=O,l; d) p(Af..B)=p(AuB-(AnB))=0,5. 58. Numărul

cazurilor posibile este 6 · 6 36; a) cazuri favorabile: (1,4), (2,3), deci p(A) = -2._ = __!__;
=
36 18
b) putem avea (x, y), x, y E { 1, 3, 5}, deci 3 · 3 = 9 cazuri favorabile sau (x, y), x, y E {2,
4, 6}, adică încă 3 · 3 = 9 cazuri favorabile, deducem p(B)=~=_!_; c) p(C)= p(B) =
36 2
1 3 1
= 1- p(B) =-; d) (1,2),(1,3),(1,5) ___,, p(D) = - =-; e) (x, 1), (x, 2), ... , (x, 6) cu x E
2 36 12
E {2, 4, 6}, deci 18 cazuri favorabile şi (x,y) cuxE {1,3,5},yE {2,4,6}, adică încă 9
27
=~; f) _!_. 59. Considerăm eveni-
cazuri favorabile, deci probabilitatea este p(E) =
36 4 4
mentele: U: elevul x este pasionat de fotbal, V: elevul x este pasionat de volei
16 8 12 6 8 4 ( -)
~P(U)=-=- P(V)=-=- P(UnV)=-=-· a) P(A)=P UnV =P(U)-
30 15' 30 15' 30 15'
4 2
-P(UnV)=IS; b) P(B)=P(UuV)=P(U)+P(V)-P(UnV)= c) P(C)=
3;
= P(AnB)=P(AuB)=l-P(AuB)=±· 60. P(AuB)=P(A)+P(B)-P(AnB)=

= .!.+_!_ _ _!_ = 2_ ~ P(A nB) = P(A u s) = 1-P( Au B) = 2_. 61. Dacă A este eveni-
3 4 6 12 12
3
mentul ca între cele 3 prune să fie şi fructe stricate, avem P(A) = C~z ~ P( A)= 1-
Cso
- P(A) = ... 62. Considerăm evenimentele A: avem asul de pică, B: avem un as, C: avem
un caro, D: avem un as sau un popă, E: nu avem as şi nu avem popă, F: avem un caro sau
- 1 4 1 8 1 111
un popa ~P(A)= , P(B)= =g' P(C)= = , P(D)=g+g=4, P(E)=
32 32 32 4

227
= P(D) =~, P(F) =_!_+_!_ __
63. Fie A, B, C evenimentele corespunzătoare
l =_!_!_.
4 32 32 4 8
c2 1 c 2 14 --
=>P(A) =-+=-, P(B) =-+=-;cum C=AuB şi P(AuB) =P(A)+P(B) =
C10 15 c10 30
= ~, avem P( C) = 1-P( Au B) = 2_. 64. Ultima cifră a unui astfel de număr este 4,
15 15
celelalte două cifre determină 4 ! = 24 de numere => P = ! = _!_ . 65. P = ~ = _l .
4 3
5! 2 6 36

66. P = ~ = _!_ . 67. În cazul în care cuplul (1, 2) este la început, restul bilelor pot fi aran-
2 8
9 8
jate în 8 ! feluri; la fel pentru alt loc al cuplului (1, 2) => P = . ! = __!_. 68. a) Tk+ t =
10! 10
k( ~)40-k · ~3
=C40 · '\/2 (1r;;)k EQ=>-
40-k k
-,3EN ( k=0,40=>ke{0,
-) 6, 12, 18,24,30,36}=>
2

=>P=-.69.
1 k - 1
log 2 2 eQ,k=0,6=>P=-.70.a)-
2 3 5 1
= - ; b)-;c)- . 71.a)- ;
cff
41 100 2
c15 21 7 21 2
6 3 12 3 7 6 3 8 2 8
b) - = - · c) - = - · d) 1 · e) - · f) O. 72. - = - . 73. - ·- = - . 74. P(A)=-=
ct
20 10' 20 5 ' ' 20' 10 5 10 9 45 ci"o

1 13 c62 . c42 3 c3 8
= -,P(B)=l-P(A)=-,P(C)= =-. 75. a) P(A)=-f =-; b) (i) 2 bile
14 14 c4
10
7 C15 65

albe ~ a treia bilă poate fi neagră sau roşie; cazuri favorabile: c{ ·(4 + 8) = 36 ; (ii) 2 bile
negre ~CJ · (3+8)=66; (iii) 2 bile roşii~Ci · (3+4)=196. Obţinem astfel

P(B)=
36+66+196
.
Af 2 6 3 3! 2
76. P = - =-. 77. P=- =- . 78. P=-=-. 79. Consideram
. _
3 32 3 8 4 3
C15 3 9
evenimentele A : faţa de sus conţine culoarea roşie, B : faţa de sus conţine culoarea al-

bastră =>P(A) =%=~ ,P(B) =~,P(AuB) =P(A)+P(B)-P(AnB) =~+~-~=%.


80. A: evenimentul să obţinem de 3 ori stema, B :evenimentul să obţinem la prima

aruncare stema=> P8 (A) = p (A( n )B) = _!_ (cazurile posibile pentru ultimele două aruncări
P B 4
sunt: ss, sb, bs, bb ). 81. Luăm evenimentele A: prima bilă e albă, B: a doua bilă e nea-

gră, C : a treia bilă e albă => P(A) = _i_, PA (B) = ~ , PAnB (C) = ~ => P (A n B n C) =
10 9 8

228
6 4 5
=-·-·-
10 9 8
2
83. Fie A, B, C evenimentele corespunzătoare pentru a), b), c) şi S, T evenimentele ca
ţinta să fie nimerită de primul, respectiv al doilea trăgător. Avem astfel: P(S) =i,
4
P(T)=3..; să mai observăm că S şi T sunt independente =:>P(A)=P(S)·P(T)=]_;
5 10

P(B) = P(S nr)= P(s) · P(r) = ( P-P(S)) · (1-P(T)) =± · l =;O şi P( C) = P(B)=


=1-P(B)=_!_?_ .
20
84. a) (i-3..J
5
. (1-~J
7
- (1-3..J=_i_.
3 35 '
b) l-]__=
32
35 35 '
. c)
5 7 3
3...~.3...
85. Considerăm evenimentele A( la extragerea k apare a k-a literă a cuvântului DOR =:>
1 2 1 1 .
===> P(A1 n A2 n A3 ) = P(Ai) ·PA, (A2 ) · PA1nA2 ( A3 ) =s·4" . = . 86. Considerăm eve-
3 30
nimentul Ak: Vânătorul Vi nimereşte mistreţul ===> P (A1 ) = _!_, P(A2 ) = i, P( A3 ) = 3_ şi
2 4 5
A1 u A2 u A3 este evenimentul: cel puţin un vânător nimereşte mistreţul. Avem astfel:

P(A1 uA2 uA3 )=P(A1 nA2 nA3 )=P(A1 )·P(A2 )·P(A3 )=(1-~}(1-%}(1-~J=
3 3 37 6 4
=
40
=>P(A1 uA2 uA3 )=1-
40
=
40
. 87. a) P(A)=
7 , P(C)=S; P(AuC)=P(A)+

+ P(C)-P(AnC)=~+~-~-~= 34
7 5 7 5 35 '
· b) P(AnC)=(1-~J-(1-L~J=L~=~.
5 2 7 5 7 35
88. O submulţime ca şi cea aleasă este de forma {1, a, b} , cu a, b E { 2, 3, 4, ... , 1O}, a :t:. b ;
numărul acestor submulţimi este astfel egal cu C~ = 36 ; cum în total avem Cf0 = 120 ,
probabilitatea cerută este egală cu p = ~ = ]__ _ 89.
Există 900 de numere cu trei cifre
120 10
(de la 100 la 999); 243 dintre acestea au exact două cifre egale (arătaţi cum ajungeţi la

acest rezultat!), aşadar probabilitatea cerută este p = . 90. Există 90 de numere de


27
100
două cifre (de la 10 la 99); dintre acestea au suma cifrelor egală cu 5 următoarele : 14, 23,

32, 41, 50, probabilitatea cerută fiind p=~=__!_ . 91. p=_!_. 92. p=.!..2.. 93. p=3...
90 18 9 41 3
94. p = }___ = .!... 95. Submulţimi cu elementele în progresie aritmetică: { 1, 2, 3 }, {2, 3, 4},
63 9

229
6 2
{3, 4, 5}, {4, 5, 6}, {l, 3, 5}, {2, 4, 6}; probabilitatea cerută este p=
26
_ =21.
1
96. 2n+ 2 · 6n = (2n+I f· 3n este pătrat perfect dacă şi numai dacă n este număr par; în
mulţimea dată avem 40 de elemente, dintre care 20 sunt numere pare, aşadar probabi-
litatea este p = _!_, 97. Din cele 90 de numere de două cifre, exact 9 au cifrele identice;
2

~90 ~ _1 J;
3
p = =_2._ , 98. p = 202 . 99. p =__!2_, 100. p = 3-. 101. p =2-. 102. a) [
10 2015 100 5 36 -
2 2

b)G ne)[± nd)[i H·)[i; i n103.a)[± nb)[; n


c) [i n[± ne)[; d) 2 n [i n n i}
104. a) b) [ ; c) [ ;

d) [~ ~
6 3 3
tele Ak: vânătorul
n [± 105.
nimereşte
2 3]
_!_
3 3
_!_ . 106.

iepurele şi
[1 2 3:
_!_
3 3 3
B: un singur
_!_ _!_ . 107. Considerăm evenimen-

vânător nimereşte iepurele;

evenimentul cerut este A3 condiţionat de B ~ P ( A3 n B) = (i-~) ·(i -~) ·


4 5 10 200
9
_2._ = - - ,

iar P(B) este coeficientul lui x din dezvoltarea (p 1x +q 1) · (p 2x +q2 ) · (p 3x +q3 ) ,


P(A3 nB)
unde qk =1-pk> adică este P1q2q3 + P2q1q3 + p 3q1q2 ~ Ps (A3) = P(B) =
9
2~0 =
9
. 108. a) Probabilitatea de a extrage o bilă albă din
3 1 1 1 1 1 1 9 16
- ·-·- +-·- ·- +- ·- ·-
4 5 10 4 5 10 4 5 10
prima urnă este 2_ , o bilă albă din a doua: _i_ ~ P(A) = 2_ · _i_ = _!_ ; b) Probabilitatea de a
9 10 9 10 3
extrage una albă din prima şi una roşie din a doua este 2_ · ~ = 3__ , iar probabilitatea de a
9 10 9
. d'm pnma
extrage una roşie . . lb d' d 4 6 4 ( ) 2 4
ş1 una a ă m a oua este - · - =- ~ P B =- +- =-
22 .
9 10 15 9 15 135
109. (Schema lui Poisson) Considerăm evenimentele (independente) Ak: bila extrasă din
230
urna Uk este albă ~ Pi = P ( A1 ) = ~, P2 = i , P3 = ~5 . Probabilitatea cerută este coefici-
5 6
2
entul lui X din P(X) = (~x
5
+~)
5
· (ix
6
+~)
6
· (~x
5
+~)
5'
adică P=~.i . ~+~·~·~+
565556
3 4 3 64 14 15 18 16 1 12 ..
+ 5 ·6 ·5= 150. 110. Pi =30,P2 =30,f3 = 30 ~ ql =30,q2 =1,q3 =30· Probabili-

tatea cerută este coeficientul lui X


2
din P(X) =(I±x +li)·(! X+!) ·(~x +_!3_),
30 30 2 2 30 30
3 11 3 2 15 60
. - p = = -22_ 111 C7 112
adica ... . . 3 . •
c6 .2
C4
.
113

C18 . C12
5 .
114 )
•a
c6.6 C94 .
'
b) c6 .6C94 .
'
150 C 20 C 10 C 30 C 100 C 100

c)
cg .cg4 115. Schema lui Poisson pentru doar 2 cutii: -·-+-·-= -.
45 2 38 5 7
6 50 40 40 50 50
C1 00

116.
c380 ~ c202 . 117.
c703 ~ c130 . 118. d.18 · d12 . 119. Valorile variabilei se trec într-un tabel:
C100 C100 C3o10
1 2 3 4 5
1 - 1 1 3 1
2 - - 1 3 3
3 - - - 1 1
4 - - - - 1
5 - - - - -
Mulţimea valorilor lui X este deci {l; 3}; fiecare din aceste valori sunt atinse de 7,

respectiv 3 ori din cele el = 1oextrageri~ x[l 10 10


~ J.
120.
1 2 3 4 5 6
1 - 1 o 3 o 5
2 - - 1 3 3 4
3 - - - 1 o 3
4 - - - - 1 5
5 - - - - - 1
6 - - - - - -
Mulţimea valorilor lui X este {O, 1, 3, 4, 5}; fiecare din aceste valori sunt atinse de 3, 5,

4, 1, respectiv 2 ori din cele cJ =15 extrageri ~ x[ ~


15
l :~
15 15 15
~ J.
15

231
5.4. Probleme de matematică aplicată

Sl(A) Notăm cu x cantitatea necesară de acid sulfuric cu concentraţia de 90% şi cu y


cantitatea necesară din soluţia cu concentraţia de 70%. Ajungem astfel la sistemul de
90x+70y = 72
ecuaţii x +y . Cunoştinţe şi tehnici de clasa a VII-a conduc imediat la soluţia
{
x+ y=500
sistemului: x = 50g, y = 450g . 52(A) Notăm cu x cantitatea căutată şi obţinem ecuaţia

(32-x)- 40+ X · 72
- - - - - - - = 5 4 . Se ajunge astfel la x=14(litri) . 53(A) Răspuns corect: B.
32
54(A) Răspuns corect: C. SS(A) Răspuns corect: B. 56(A) Răspuns corect: B. 57(A) Răs-
puns corect: C. 58(A) Răspuns corect: A. 59(A) Răspuns corect: B. 60(A) a) c! ·cj +
+ cI .c} + c~ .cj = 34 de feluri; b) dacă A este evenimentul (nefericit): deces la nivelul
populaţiei, iar B este evenimentul (la fel de nedorit): infectarea populaţiei, atunci
probabilitatea cerută este a evenimentului: deces condiţionat (cauzat) de infectare, adică
PB(A) =PA = 0,0 =12,5%. (Calculul este evident aproximativ, pentru că se presupune
5
PB 0,4
că în acest timp cei sănătoşi nu mor din alte cauze şi nici nu pleacă prin alte locuri mai
călduţe.) 61(A) 90% apă, cantitatea: 360 ml de apă. 62(A) Aproximativ 1,47 kg. 63(A) În

3 ore au loc 9 diviziuni, aşadar numărul căutat este


50 9 30 750
. 2 = 256. 64(A) · =
100 100
= 225 ml. 65(A) Indicele puterii de cumpărare a banilor este Ip = % · 100 = 150% şi
180
cb 120%
astfel puterea de cumpărare a banilor creşte cu M cb = 150% -100% = 50% . 66(A) S„ =

aşadar
3
6 20 6
=S0 ·(l+dr, S3 =90 ·10 · (1+ ) =90 ·10 ·1,728 =155,52 milioane lei.
100

67(A) Populaţia aptă de muncă este PA = ~ = 20 milioane de persoane; numărul şome-


0, 8
6
rilor fiind egal cu 4 milioane de persoane, aşadar rata şomajului fiind R=
4
· l O · l 00 =
16 · 106
c4.c2 c1.c2
= 25%. 68(A) Probabilitatea este foarte mică: p = 6 43 ::::: O, 0009686 . 69(A) p = 7 13
6 3
C49 C20
70(A) a) În acest caz, singurul autor posibil este domnul prof. dr. Dan Ştefan Marinescu;
c45 .co .co2 ci2 .c38
probabilitatea cerută: p = ~ =O, 023 8 ; b) p = = O, 5(3) .
qo qo4

232
5.5. Teste de evaluare
6 3
A.1. 15. 2. 300. 3. 300. 4. 6,5(6). 5. - = - .
40 20
1 4 1
B.1. 15. 2. 192. 3. 7,0(6). 4. - . 5. -=-.
10 36 9
o 4 ·3_3. 6 4_4
C.1. 9. 2. 118,8. 3. 15Yo. 4. a ) - - - , b) 1. 5. - ·- - - .
64 16 10 9 15

Capitolul VI. GEOMETRIE

6.1. Reper cartezian în plan, distanţe, calcul vectorial


1. a) AB(-2,3),BA(2,-3),BC(-I,-l),CA(3,-2),0B(0,-3); b) ~ = AB+BC = AC(-3,2);

; = AB + AC=(-2,3) +(-3,2)=(-5,5). 2. a) M=(1~ 3 , 0 ; 0 J=(2,0); N=(%·%}

P = (-1,4); Q = ( ~1 ,%} AB(2,3) ,BA(-2,-3),AC(I,4), CB(l,-1),0C(0,+4); b) ii=

=AC(l,4) ; ;=AB+AC =( 2,3)+(1,4)=(3,7) . 3. b) AB(2,0); BC(-3,5); DA(3,-3);


- - - - - -l -
DB(5,-3);CB(3,-5);BC(-3,5); c) u = 2 ·(2,0) =( 4,0);v =3· (2,0) =( 6,0); w =- · AB =
2
1
=2°(2,0)=(1,0);h=4{(2,0)+(-3,5)]=4·(-1,5)=(-4,20); d) (2, O)= m · (3, O)~

~m=3_; e) OB+OA=(3, 0)+(l,0)=(4,0)=0E~E(4,0); f) 3 · 0D=OF~ 3 · (-2, 3) =


3

=0F(-6, 9)~F(-6,9) . 4. a) M(%,1}N(-~,3}P(l,2); b) Dacă X(a,b) obţinem


imediat ~ =; = ( 2 - 3a, 6 - 3b) . De fapt avem astfel o egalitate generală de reţinut!
5. a) AB(-1,1),BD(-1,l) (aşadar, B este mijlocul lui (AD)!); b) ~=(4,4),;=(4,4);
c) m = 3; d) (3,1) = p · (2,2) , absurd, deci nu există pE JR. 6. a) AB =DC= (-4,4) ~

~ ABCD paralelogram; b) AD=BC=(-3,3); c) M(~,~J şi N(~,~J (normal,

coincid!); d) ~ =; = (1-2a,1- 2b) (o nouă egalitate generală de reţinut!). 7. a) C(l,1);


b) C(-8,4) ; c) C(2,-2); d) C(16,-4) ; e) C(22,--6); f) C(l,1). 8. a) (-10,-2) ; b) (8,4);

c) (-2,-2) ; d) ( 4,4); e) (14,6); f) (-1,1). 9. a) (2,2) ; b) (~,~} c) (-4,-4); d) (2,2);

233
e) (%·%} f) (1,1). 10. a) (7,2); b) (1,2); c) (10,3); d) (1,0); e) (1,0); f) ( 4,4).

11. a) (-2,-1); b) (f,l} c) (-%,-%} d) (-2,-1) ; e) (-2,-1); f) (0,0). 12. AB=

- 3 1 8 1-l+b 3+a+b
= k·AC=>(3,l)=k·(5,m-l) =>-=--=>m=-. 13. a) =0, =0 =>
5 m-l 3 3 3
2
=> b =O, a= - 3; b) l+ +b =O=>b=-3; c) mijlocul lui (AB) are abscisa l-l =0,
. 3 2
deci. e situat
. . aE 1N..; d) a= O, b = -3; e) a= 7; f) 1-l+b =
pe Oy pentru once 1J]) 2+b+l-b
----
3 3
. 3+a+b l+l+l+a+b
şi = ,deundeb=3,aE1R.l4.a+b=3,2=a=>b=l.15.p=l,
3 3
q = 4. 16. a= 2, b = 3. 17. p = 4, q = 1. 18. a) Jl3 ; b) 5; c) 13 ; d) 2)2; e) J26 ;
- - - 0+(-1)+2
f) u = i + j. 19. a) 4; b) 3; c) "# l, deci C nu poate fi centrul de greutate al
3
t10AB; d) -2; e) 3; f) !2__ 20. a) 5; b) 5; c) 5; d) J2; e) 10; f) 2)2. 23. a) 5; b) 5;
2
c) 3J2; d) M; e) Jl3; f) 5. 21. a) ../5; b) 3; c) 2; d) 3; e) 2../5; f) 3·(../5-1) .

23. a) AB 2 = BC 2 + AC 2 => t1ABC este dreptunghic în C; b) isoscel cu BC =AC; c) tri-


unghi degenerat; d) dreptunghic în A; e) isoscel cu BC = AC; f) dreptunghic isoscel.

24. 16. 25. C(0,4) . 26. c(%,o J. 27. c(~,O J. 28. m =~. 29. a) G( 2, ~} b) A(O, 2),
B(4, 2), C(2, - 2); c) Jl3; d) d ( 2,-fJ; e) D(2,2); f) E(2,0). 30. a) 1±2../5; b) 4;

c) mE{-2,6}. 31. AB=CD şi AC 2 =AB 2 +BC 2 ::::>ABCD dreptunghi (faceţi toate


calculele). 32. pătrat. 33. paralelogram. 34. (O, -J3) sau (O, J3) .
6.2. Ecuaţii ale dreptei, paralelism, perpendicularitate
35.B şi D. 36. a= 1, b=-1. 37. a)y = x; b)y =O; c)y= l; d) x+ y-4=0; e) x + y-
- 5 =O; f) 2y + 3x + 9 =O. 38. a) 3x - y-1 =O; b) 2y + 3x + 1 =O; c) x + y-6 =O; d) y +
+ 2x - 8 = O; e) x + y = O; f) 2y + 3x + 9 =O. 39. AB: x- y- 2 =O , BC: x + y - 4 = O,
CA:2x-y+4=0.40 . .MN:y=2, NP :x =5, PM:2x-3y+2=0.4l. (AC) şi (BD)

au ace laşi. miJ.. 1oe = -3


>-=O+d
-1- 3+0
,--= - - , un de D (d1 , d)
l+d2 ( ) A
2 =>D -3, 2 ; B : x +
2 2 2 2
+ y - 1 = O, BC: x - y + 1 = O, CD: x + y + 1 = O, DA: x - y + 5 = O. 42. 2x + y -8 =O .

234
43. a) 3; b) 3; c) - 2 sau l; d) 1 sau 2; e) O sau 4; f) a= 2. 44. A(0,4),B(3,0) => AB = 5.
45. 12 · ( J2 +I) . 46. A(O,O),B(2, -4) ,C (2,2) , gl->M BC = 2 · ( vfs +J2 +3). 47. a) m · (x -

- 2)+y=O::::>A(2, 0);b) m·(x-4)+2y=0=>B(4,0);c) (-l,4);d) (-1,2);e) (1,1) ;

f) (~,~} 48. A(2,4),B(-2,2), C( 4, 0) => AB: x-2y+6 =O, BC: x + 3y-4 =O,

CA:2x+y+8=0. 49. a= 2. 50. b = 6. 51. a) 3x-y-9=0; b) x-6y+l7=0;

c) x + 4y-3 =O ; d) x - 2y + I =O; e) ( ~'~ J; f) D( a,b) astfel încât B este mijlocul lui

(AD) => 3 + a = 2, O + b = 6 => D(-1, 6). 52. d1 li d 3 ;d2 li d 5 ;d4 li d 6 li d7 ;d8 li d 10 .


53. d 1 1-d3 ,d2 1- d 5 , d 4 1- d 6 , d7 1- d 8 ,d9 1- d 10 . 54. a) m = ±1; b) m = - 1; c) m = -2;

d) m=~; e) 4; f) m =O. 55. mE{-~; l} . 56. mE{l;2}. 57. a) J2 . (s+.Ji3);

b) y =x+2;c) y =x-4 ; d) y =-2x+8;e) y=-x+8;f) H(6,2).58.a)D(O,y),y E

E IR,adică?;b) E(~,o}c) 2 2 2
y =-x +4;d) BC >AB +AC ;e) y=x-2;f) H(2,0).

59. a) y = 1 x+ 3 ; b) D ( o, 3J ; c) y = 1 x-l; d) M(1;2); e) y = 1 x ; f) H(l;2).


2 2 2 2 2
60. dreptunghi. 61. trapez. 62. Observăm că mijlocul lui (AB) este M(2 ,3) , deci mediana
dată conţine punctul M; fiind o dreaptă orizontală, intersectează Oy în C (O, 3) . 63. Dreapta

de ecuaţie y = x + 2. 64. y = x- 2. 65. x 2 +y2=1 (cercul unitate!). 66. (x- 1)2 + (y- 1)2 =
2 2
= 1. 67. PA 2 + PB 2 = 8 ::::> (x-2) +(y-2) = 8; PA= PE=> P e situat pe mediatoarea

lui ( AB) , care este chiar prima bisectoare y = x => P( O, O) sau P ( 4, 4) . 68. M( O,% J.
69.· Metoda I: CEd=>C(4y-7,y). Din AC=BC=>~(4y-8) 2 +(y-1)2
= ~ ( 4 y - 9) 2 + ( y - 3)
2
deducem C ( i3 ,~J . Metoda II: C este intersecţia dreptei d cu
12

mediatoarea lui ( AB). 70. a) ( 4, 0); b) y= 2-x-~ ; c) AB n BC => B(0,2 ); panta dreptei
3 3
AC este..!_=> înălţimea din Bare ecuaţia y-2=-3·(x-O),adică y=-3x+2.0rto-
3
. d"m y =-x--
centru I se ob ţme 1 4 ş1. y =-3x+ 2 =>H ( 1,-1 ) . 71. (21
- ,18J
- . 72. AN: y =
3 3 5 5

235
2 6 5 3 2
=--x+-, BM :y=--x+ 2 ş1perpen
. d.icu1aram
d. O pe AB:y=-x.Dm
. y=--x +
5 5 3 2 5
6 3 o bţmem
+-=-x . p(l2 - , care ven.fiica~ ş1.
- ,18) .
ecuaţia . M . 73. M (14
drepte1B 8) .
- ,- -
5 2 19 19 5 5

74. (
39 48
, ). 75.
25 25
C(9,2),D(4,~).
4
76. mAB =l,mAc =-1 => AB _l_ AC şi centrul cercu-
lui este mijlocul ipotenuzei (BC), adică (0, 2). 77. AB = BC =CD= DA= 2. 78. a) B , C
sunt situate pe dreapta d verticală de ecuaţie x =1 şi x A :t: 1 ; b) AB = AC , deci MBC
este isoscel şi O este situat pe Ox care este mediatoarea lui ( BC); în plus OA= 2 = OB ;

c) A,DE Ox,B,CE d, ce se poate mai simplu? 79. a) A(o,-


cost smt
1
-)E Oy,B(-.--,o)E
1
Ox;

b) simplă înlocuire a coordonatelor lui A în ecuaţia dreptei; c) calcule banale: 1; d) Aşadar,

a · sin t + b · cost = 1 . Putem folosi inegalitatea CBS sau să observăm că OM = 2 2 2


a + b :::::
::::: ON, unde N este piciorul perpendicularei din O pe d. 80. a) A1 ( 1, 1) , A 2 ( 1, 2) => x 1 = x2 = 1;

ecuaţia cerută este x=l; b) A2 B 1 =J2; c) ..!_;


d) AnB11 =l,'lfnEN; e) 4·4+2=18
2
drepte; f) oricare două puncte din M şi de pe dreapta x = 2 cu unul de pe dreapta x = 1 =>
=> 4 . 6 = 24 triunghiuri; invers la fel => total: 48 de triunghiuri (sau 2. 4 . el = 48 ).
81. a) y = x + 2; b) coordonatele lui A„ verifică ecuaţia anterioară; c) 1; d) ~ 2n 2 + 4n + 4 ;
e) 7 drepte (explicaţi, chiar în cuvinte, în limba română!) ; f) 15. 82. a) x=O; b) J2 ;
c) cel mai mare segment este diagonala pătratului, care are lungimea J2 ; d) Pătratul
A1A4 D4 D1 are lungimea laturii egală cu 3. Împărţim pătratul în 9 pătrate de latură 1 prin
paralele la Ox prin A2 şi A3 şi paralele la Oy prin B1 şi C1 . A vând 1O puncte, conform
principiului Dirichlet (cutie, porumbei etc.), avem că există 1O puncte situate în interiorul
sau pe frontiera unuia dintre cele 9 pătrate; din c) avem că distanţa dintre ele este cel mult
J2; e) 18; f) 48. 83. a) 2y-3x-4=0; b) 2 · (3n+2)-3·2n-4=0; c) .J10.
84. a) m=2; b) (2;%} c) dm :m·(x-2y+l)+x-2=0=>x-2y+l=O şi x=2=>

=> punctul fix ( 2; %) . 85. m = -2. 86. Dacă a = 1, punctele date sunt coliniare, deci

pentru a avea un triunghi ABC, se impune a :t: 1. În aceste condiţii un elev se1ios de clasa
a VIII-a ajunge la concluzia: a = 7 sau a= -5, b E Z . Oricum, toţi aţi absolvit clasa
a VIII-a cu seriozitate. 87. Pentru un punct oarecare X din plan, avem:
(l):X4+XB+XC=3·XG4 , (2):X4+XB+XD=3·XG3 ,
(3) :X4 +XD+XC=3·XG2 , (4):XB+.XD+XC=3 · XG1 . Din (1) ş1 (2) se obţine:

236
XC-XD=DC=3·G 3G4 şi din (3),(4):BA=3·G1G2 . Dacă G1G2 G3 G4 este para-
-- -- --
lelogram, avem G2 G1 =G3 G4 , de unde DC=AB~ABCD paralelogram. 88. 3·XG=

= XA+XB+XC=XG1 +XG2 +XG3 = } · (XA+XB+XB+XC+XC+XA)=2·XG~X


coincide cu G. Reciproc, 2·(XA+XB+XC)=0~3·XG1 +3·XG2 +3·XG3 =O~X

este centru de greutate pentru t...Gp2 G3 . 89. Mijlocul lui ( AB) este M( a; a;
2
,
3 2
),

2 3 2
al lui ( BC) este N( ; a, a; ), iar al lui (AC) este P(l,l). Vectorul CM are astfel

3 3 3 3
coordonatele ( ; , ;), iar AN(- ; , ;). Din CM · AN= O~ CM ..l AN. 90. De

exemplu, aplicăm teorema cosinusului în MMB şi MMC şi folosim: cos( <r.AMB) =


= -cos ( <r.AMC). 91. y = 2x + 2 şi y = -x - 2. 92. Dacă B' este simetricul lui B faţă de
Oy, atunci MA + MB = MA + MB' şi suma este minimă dacă M, A, B' sunt coliniare

~ ... M (O, 2) . 93.N(


16
A
, O) . 94. y = 2 - x. 95. nu este situat pe niciuna dintre dreptele
3
date! B E d1 : y = 2x ~ B ( b, 2b), CE d 2 : x + y =O ~ C ( c, -c) ; di mediană ~ d, conţine

mijlocul (S+c,l-c) lui (AC)~l-c =2·S+c~c=-3~C(-3,3). Acumd2 este


2 2 2 2

înălţimea din C pe AB, deci AB are panta egală cu 1: 2


b - l = 1 ~ b = -4 ~ B(-4, -8).
b-5
1 5 3 9
96. y =-3x+ 19. 97. y =--x+-. 98. a) A(3,0),B(0,4); b) AD:y=-x - - , BC: y =
2 2 4 4
=~x+4. 99. A(O,l),B(-2,0) sunt situate pe dreapta de ecuaţie x - 2y + 2 =O;
4
z+2 z+2 z+2 . .
- - . E JR.~--. =-=------:- ~ (calcule): x - 2y + 2 =O. Concluzia e evidentă. 100. a) 18;
z-z z-z z+z
b) 18; c) Fie N = {A ( x, y), B ( u, v)} . Dacă N este echilibrată, cum singura partiţie este
{{A},{ E}}, ajungem la x = u,y = v ~A= B, contradicţie ~ N nu este echilibrată;
d) Considerăm pătratul OABC, unde A(l,O),B(l,l),C(O,l) şi P={ O,A,B,C} cu partiţia
{O,B},{A,C}. Verificare!; e) Fie H=M\{B 2 }. Din a) şi b) deducem că suma abs-
ciselor punctelor din H e egală cu suma ordonatelor punctelor din H, anume 18 - 2 =
= 16. Alegem acum H 1 ={A1,B1,B3 ,C3 } şi H 2 =H\H1 ={A2 ,A3 ,C1,C3 }. De acum,
verificare!; f) Dacă H este o mulţime finită de puncte din plan, notăm cu a(H) şi o(H)

237
suma absciselor, respectiv suma ordonatelor punctelor din H. Dacă H este echilibrată şi
(R,Q) este partiţia dată, atunci a(R) =a(Q) şi o(R) =o(Q) . În particular, a(H) =2·a(R)
şio(H)=2·o(R), deci a(H) şi o(H) sunt numere pare. Presupunem acum că există
XEM \ {B2} aşa încât H=M \ {X} este echilibrată şi X(a,b)=>a(H) =l8-a şi
o(H) = 18-b => a,b sunt pare. Deoarece Ak>Ck au coordonate impare, B1,B3 au absci-
se impare => singurul punct cu ambele coordonate pare este B2 , deci X= B 2 , fals .

6.3. Calcule de distanţe şi arii


101. a) Nu e clar că este 2?; b) Faceţi măcar un desen şi observaţi că distanţa cerută este
3J2. /,; 1
2; c) - (bravo Dragoş!) ; d) "2 ; e) 1; t) - . 102. De exemplu, A(3,5). De ce de
2 10
exemplu? 103. De exemplu A(l,2). 104. Ecuaţia dreptei BC este 3x - 4y + 2 =O şi astfel
13·1-4. 4+ 21 10
distanţa de la A la BC este ~ =-=2 . 105. A(a,O)E Ox şi d(A,d)=
32 +42 5

J 3a+5 2I = 2 => aE {-4,~}.


3
La fel dacă B(O,b )E Oy şi
5
2
d(B ,d) = l-
b+ I = 2 => bE
4

E {-2, 3}. Daţi acum exact răspunsul la ce vi s-a cerut! Punctele! 106. Evident este vorba
despre centrul cercului circumscris MBC. Mediatoarea laturii ( AB) are ecuaţia x = 3, iar

mediatoarea lui (AC) are ecuaţia y = 2_ x + ~ . Găsi ţi acum punctul de intersecţie!


3 3
Im+ 1+2m+3m - 81
107. Distanţa este egală cu / = l => .. .m = 2E Z (nu disperaţi calcu-
v( m + 1)2 +4m2
lând!). 108. Formula distanţei şi ecuaţii iraţionale , m = 3. 109. a) Sunt doar două drepte

verticale, desenaţi-le, observaţi, măsuraţi, lăsaţi


formulele! d = ~ ; b) 2. ; c) Dej a poate
4 2
că e mai greu. Luăm un punct de pe d1 , de exemplu (O, O) şi putem aplica chiar formule :

/,; 11- 31
... 2'\/2; d) A(l,O)E d şi d(A,d2 )= J2. =J2.; e) 2 (aţi desenat?); t) A(-2,0)E d 2 =>

l-2 ·1+0 ·1-41 6 13 ·1-4·2-21 7


=> distanţa cerută este: = - = 3..j2 . 110. a) d (A ; d) = =-
~12+12 .J2 ~32+42 5

şi d(B,d)=O, adică BE d; b) d1 =1,d2 =~ , deci A este mai aproape; c) A,BE d; d)A


5
şi B sunt la aceeaşi distanţă faţă de d; e) B E d ; t) B este mai aproape (ţineţi şi voi la fel

238
de noi!). 111. d( B,f) =I=> j9- ml
2
9+4m 2
=I=>. „m = 2E Z. 112. a) 2; b) 4; c) 8; d) 2;

e) 4; f) .f3 . 113. a) 2; b) 5; c) '}_ ; d) 2; e) '}_;


f) 8. 114. a) ABCD trapez, deci calculul
2 2
poate fi făcut şi de un elev de gimnaziu (urmăriţi măcar desenul!); aria este 16; b) ABCD
este pătrat cu lungimea laturii 3; c) ABCD pare a fi trapez. O fi? Şi ce dacă? Calculăm
AB, CD, distanţa de la A la CD şi gata. Sau SABDC = ScMD -SAMB (cine să fie M?).
Oricum, aria cerută este probabil egală cu 4; d) ABCD pare a fi trapez. O fi? Credem că
nu (cum arătăm?). Aria cerută este S = SABC + SADC = 5 + ~ =
25
; e) Iar trapez sau nu?
2 2
S=7; f) S= · + · =10 (ce-am făcut?). 115. Faceţi, vă rugăm, desenul! C(0,-3)
5 2 5 2
2 2
_ AB·OC 2·JycJ
sau C{0,3).Dece?Pentruca SABc= ---=3.116. C(-6,0) sau C(2,0) .
2 2
(Desenul vă poate ajuta; nu este însă obligatoriu ... dar face bine!). 117. Ecuaţia dreptei AB
este ~ + y = 1 sau 4x + 3y - 12 = O, iar M are coordonatele ( m, -m), m E JR . Deoarece
3 4
.. _ 5 · d(M , AB)
AB = 5, avem: ~Bc (sau SABC , cum donţ1) este egala cu: = 5 ~
2
~ d(M, AB) = 2, adică Im -121 = 1O~ m E {2; 22} . Răspundeţi acum exact la ce se cerea!
118. (Faceţi desenul, trebuie să repetăm?) Dreapta dată e perpendiculară pe AB ~ ~BM =

3 ·Jm-1J
= =9~mE{-5 ; 7} . E bine? Aşadar, am găsit chiar două puncte: M{-1,-5)
2
sau M(-1,7). Am greşit la vreun calcul? (Iertaţi-ne, e omeneşte!). 119. Dacă M(a,b),
să observăm în primul rând că AB = .J2 şi apoi că ecuaţia dreptei AB este y = x (chiar se
AB · d(M ,AB)
poate observa asta!). ~ABM] = = .J2 ~ d(M ,AB) = 2 ~ Ja-bJ = 2.J2 ~
2
~a -b = 2.J2 sau b - a= 2.J2 . Aşadar, locul geometric cercul este reuniunea a două
drepte (paralele cu AB), de ecuaţii x - y = 2.J2, respectiv x- y = -2.J2. 120. Asta e
parcă mai simplă (aţi desenat punctele A şi B, dacă nu vedeţi direct?) Locul geometric
căutat este L = d1 u d 2 , unde d 1 : y = -3, d 2 : y = 5 . 121. Lorena, şi nu numai ea, ştie

M(l+ 3 + 4 , 0+ 3 +0) , ad.1ca- M(}'8 1) A~ . b .


.
drrect: . tat aţi o ţmut ş1. voi..? Cum?. 122 . s-a ne
3 3
aducem aminte din nou puţin de clasa a VII-a (în general, cunoştinţele matematice se
clădesc ca şi piramidele; nu poţi ajunge la vârf fără bază. Vorbim de fapt despre alpinism,
despre viitoare profesie în care vrem să fim cei mai buni sau ce facem aici?). Dacă D este
mijlocul lui (AB), adică D(3,0) , ştim că ~ACD] = ~ABD] şi ME (CD)~ ~AMD]=

239
= 1BMD] ~ 1AcM] = 1BcM] (problemă ar mai fi: sunt şi alte puncte M care satisfac

această egalitate?). Aşadar, e vorba despre punctele segmentului (CD) definit prin

x = 3,yE (0,3). 123. Diagonala din enunţ nu îl conţine pe A~ d( A,d) = LJ2,


2
unde I

este lungimea laturii pătratului. Aşadar, ~ = zJ2 ~ l =3 ~ Aria este ... 124. a) AC: y =
"1/2 2
1 10
= 2x+2, BC:y=- x+2; mAC"mBc =-1~ AC l_BC ; b) 1ABC] =5 ~ ~SABC) =3 .
2
125. C1(1,4),C2 (5,0). 126. Şase perechi. 127. Lorena zice că e uşor; alţii spun la fel. ..
voi? 128. Uşurel (cel puţin aparent). 129. Lorena a obţinut mE {0,8}; a greşit?
130. n E {-7, 5}. Lorena, care era obosită, a greşit la un mic calcul.. ..

6.4. Probleme de matematică aplicată

7l(A) a) Considerăm un reper xOy în care axa Ox este strada Lincoln, iar axa Oy este
strada Grant şi notăm cu A, B, C, respectiv D poziţiile celor patru case ale prietenilor
(respectând iniţiala prenumelui); putem lua A(2, 1), B( 6, 5), C(l, 6), D( 5, 2) şi avem AB =
= .J16+16 =.fii (de fapt lungimea reală este AB:::: 56, 5 m) şi CD= .fii, aşadar
cablurile au aceeaşi lungime; b) ecuaţiile dreptelor AB şi CD sunt AB : y = x -1 , respectiv
CD:y=7-x; rezolvând sistemul format de cele două ecuaţii obţinem M(4,3) şi con-
cluzia cerută este imediată. 72(A) În triunghiul AOC avem AO +AC 2'. OC ~ AO +AC
este minimă dacă şi numai dacă AO +AC= OC ~A E OC; analog, în triunghiul ABD,
avem AB +AD 2'. BD şi minimul se obţine dacă A E BD. Acum, suma AO + AV +AC +
+ AD este minimă dacă şi numai dacă OC n BD= {A} . Ecuaţia dreptei OC este
3x-4y=O, iar a dreptei BD este 5x+12y=280. Se ajunge imediat la A(20,15).
73(A) Dacă P( a, b), a, b E Z , este punctul în care se află un greier înainte de o săritură, iar
M(c,d),c,dE Z, punctul în care se află greierul faţă de care el sare în poziţia simetrică,
atunci, dacă N(x,y) este poziţia în care ajunge greierul, M este mijlocul segmentului
a+x b+ y
(PN). Deducem astfel c = - - ,d = - - , aşadar N(2c-a,2d-b) . Observăm acum
2 2
că numerele a şi 2c - a, respectiv b şi 2d -b au aceeaşi paritate; cum iniţial niciun greier
nu se află într-un punct cu ambele coordonate impare, niciunul nu poate ajunge în punctul
B(l,1). 74(A) a) Considerăm un sistem de axe ortogonale xOy cu axele AB = Ox, AD =
= Oy. Se găseşte imediat CD= .J265 :::: 16,3 m şi astfel perimetrul trapezului este aproxi-
mativ egal cu 49,3 m; sunt aşadar necesari aproximativ 296 metri de sârmă; b) Coor-
donatele vârfurilor sunt întregi: A(O,O),B(l6,0),C(5,12),D(0,12), iar AC= 13 m, DB =
= 20 m. Avem astfel 14, respectiv 21 de lămpi necesare (dacă AC şi DB nu se inter-
sectează într-un punct de coordonate întregi) . Ecuaţia dreptei AC este 5y-12x =O , iar a

240
dreptei BD : l 2x + 16 y = 192 ; punctul de intersecţie are ordonata16 2
' 1 e Z . Aşadar,
y=
21
sunt necesare 35 de lămpi. 75(A) a) C(4,3), D(8,6), E(O,y), F(x,O). Obţinem imediat

OD = 10 km; b) d(E , CD) J45YI = 8~IYI=10, aşadar Eva fi amplasat la 10 km de O;


c) Se impune condiţia FC= FD, aşadar Feste situat pe mediatoarea segmentului (CD); se
.
aJunge . d'iat 1a ecuaţia
1me . acesteia:
. y = -4x 75 de un de y = O~ x = -75 = 9,375 km .
- +-,
3 6 8

6.5. Teste de evaluare


A.1. AB(xs-xA,yB-YA)=AB(l,l) şi AB+AC are coordonatele obţinute din
(1,1)+(1,-1)=(2,0). Putem şi astfel: DacăDeste mijlocul lui (BC) , atunci D(0,3) şi
AB+AC=2 · AD=2·(1,0) =(2,0). 2. AB =Jl+i =J2, BC= .Jo+4 = 2, CA =.Jl+i =

= J2 , aşadar perimetrul este egal cu 2 + 2J2 . 3. Panta dreptei AB este 4 3


m AB =
- =1
O+l
deci ecuaţia dreptei AB este y - y A = m AB · ( x - x A ) , adică y - 3 = x + 1 sau x - y = 4 =

~ O =; d ( D , AB) ~ II ·~ 4 ~ ~ ~ 3../2 . 4. Simetricul lui A faţă de


1 D este punctul
12 +12 -v2

E(m,n)şideci B este mijlocul lui AE~O= -l+m,4= 3 +n~m=l,n=5~E(l,5).


2 2

fă . "d . b' ~ ~ l"') .--4


5. (Am acut desenu1, dec1 va mai me ce se mtamp a. ..x1-ABC =
BC.d(A,Oy) 2·1
=- =
2 2
= 1. 6. A vând în vedere că ni se cere o explicaţie, gândesc că e o configuraţie aparte
(oricum, dacă desenul mi se pare că îmi spune ceva, trebuie să verific prin calcule!)
4-3 2-3
mAB=--=l ş1 mAc=--=-l~AB1-AC. Evident, ortocentrul triunghiului
O+l O+l
dreptunghic ABC este A. Probabil că autorii se gândeau că nu vedem bine şi că găsim
ecuaţiile a două înălţimi , rezolvăm sistemul şi ne mirăm sau ne întrebăm (oare?) de ce am
obţinut A!
B. O să încercăm să dăm răspunsurile corecte. Vă enervăm tare dacă întrebăm: aţi făcut
desenul? 1. AB(2,2),( AB+ BC)(0,4) ; 2. (a,b)=(l,2) . 3. d (ABDC)= d (ABC)+ d (BDC)=
= 12. 4. (c,d)=(l,O). 5. 0(0,0) (trebuie justificat, nu uitaţi! Oricum e un pic bine şi
dacă scrieţi
- fără să vă inspiraţi de la colegi - rezultatul corect, fiindcă aşa vă spune
bunul simţ„.
matematic).
C. 1. Pe d 2,QE d 2 : 3 · 5-10-5 =O (mai simplu de atâta n-am văzut în viaţa mea„ .).
2. (u , v) = (1,0) . 3. (a ,b) = (3,-4). 4. d 0 . 5. F(2,l)E dm, \::fmE JR (cum am ajuns oare la
punctul acesta?).
241
Capitolul VII. MODELE DE TESTE

7.1. Lucrări scrise semestriale


A1: 1. A ={\f54,~,V64}=>m(A)=2·~,M(A) =4. 2. E(3,2)=81. 3. q=lEZ.
3a
4. a=2log 2 3::::>x=-. 5.a) x =2; b) x =3; c) x =12 .
4

A 2 : 1. a =.fi+l=>n=2. 2. E(. „)=2. 3. p=lE Z . 4. x = l. 5. a) x =3; b) x=4;


a
c) x =7.

A3: 1. C~ + cţ +el = 25. 2. 11O, 25 metri. 3. p = __!_. 4. a) J2 + .J8 + JlO; b) probabil


10
că vă amintiţi de teorema lui Pitagora (şi de reciproca ei); c) (a, b) = ( 1, O).
A4: 1. 2 · 4! = 48. 2. Dacă n este numărul total al spectatorilor, atunci numărul b ăieţilor
n . 3n . 40 n 20 3n
este b = - , iar al fetelor f = - ; ajungem astfel la - ·- + - · - = 300, de unde
4 4 100 4 100 4
imediat avem n=1200. 3. progresiile aritmetice: (1,2,3) ,(2,3, 4),(3,4,5),(1,3,5); proba-

bilitatea cerută este aşadar p=~=~. 4. a) (a, b)=(-1,8); b) (c,d) =(-1, 8) ; c) Ar


C5 5
trebui să fie foarte clar! Justificaţi!

B 1: 1. a) (a-1) = 2 => a 2 =2a+1 şi ridicăm din nou la pătrat; se ajunge la G(a) = lE .N


2

(evident, se poate şi parcă aşa e mai fi'umos); b) G( b) > 6 ~


miocui direct, dar 6J2 >
> 72 > 64. 2. p=log 2 10-log 2 5=1E Z şi q=2 210 g 2 J3 =2 10g23 =3E Z. 3. a) x = 5;

b)x=4.4. m=2.. 5.a) H={-i ,i};b) .JS;c) (a,b)=(2,-1). 6.a) ~2p+6=4=>p=


2
=5::::> ~5p+2=3EZ;b) ~5q+2=.J14'iff. Z.
B 2 : 1. m(A)=\!54,M(A)=V6"4. 2. p=2EZ,q=5E Z. 3. a) x = 3; b) xE {l;3}.
2 2
4. z=3+2i. 5.a) IE(3,4)1= l;b) (c,d)=(O,l);c)Calculefacileconducla (a +b ) ·i=
=O, de unde a= b =O , contradicţie cu ipoteza. 6. a) f(x) = f(y) => x = y, aşadar funcţia

este injecţie (cu penicilină... ) şi, de exemplu, ecuaţia /(x)=2E Z are soluţia x =2.ff. Z,
4
deci funcţia nu este o surjecţie; b) g(O) = g(2) , deci g nu este injectivă şi\:;/ y E .N, \:;/ t =

= y + 1 E Z astfel încât g(t) = y , aşadar g este surjectivă .

3 4 5 I 1 2 . 21
B 3 : 1. n=31. 2. C5 +C5 +C5 =16. 3. C3 · C4 ·C5 =1 20de felun. 4. p=-.
900

242
5. Tk+I = Cf0 · x 10- 2k a) T5 = C1~ · x = 210x = 420 => x = ±.J2; b)
2 2
T6 = Cf0 .
6. a) H ={-1, 7}; b) b =-2E Z.
5 1
B 4 : 1. 400 de numere. 2. n=3 . 3. 4·3·5!=1440de feluri. 4. p=-=-. 5. a) rangul
20 4
cerut este 11: 7J 1 = C~~x 5
. b) 11 termeni. 6. a) c = 4; b) c = 4.

C1: 1. Produsul din stânga este egal cu 3sn cu s11 = _!_ +


2 2
1
+ .„ + -
2 11
=l ~ -(!J 2
11

< 1 . 2. a=

-+
= 1 + 3 log 3 2 => log 3 2 = -a -1 , apoi. x =2a -1. 3. r = 102 4, t = n . 4. a) -4 - z;. b) a = 1 - z;.
3 a-1
c) z = 3 + i. 5. a), b) Notăm 2x = t >O şi astfel, pentru orice y > 1, din f(x) = y ajungem
2 ~4y-3-1
la t + t + 1- y =O ; se obţine unica soluţie x = log 2 = g(y) ; g(3) = O;
2
5 3
c) x = O. 6. a) A = {2}; b) B = {O; 1}; c) C = {O}; d) D = {" , " , " , "}.
6 2 6 2
C 2 : 1. [a]=3, [b]=4, [c]=2. 2. 4l+Iogz../3 =4.J3 =.J48 <7. 3. a) IE(l,l)l=l; b) (c, d) =

=( ~, -i} c) Se ajunge la ab =O, contradicţie cu ipoteza. 4. ME H (::::>ME d: y = 4-x.

Se verifică imediat că A(2, O), B(l, 2) E d. 5. a) de exemplu, f(x) = 4E Z => x =ie; Z,


2
g(l) = g(2); b) x =O soluţie unică; c) G = {-2, -1, O} (se demonstrează, prin inducţie mate-
5
. -d - 2 n+I >n+,vn_)
matlcaeexemplu,ca2 3 >-1 >1 .6. A-
-{-} -{-2-}
1,B- ,1, C-0 - ,n, "} .
-{"
- ,D
6 2 6
C3 : 1. C~ + C~ + cJ = 32 de submulţimi. 2. 720 de feluri. 3. n = 4. 4. a) 9; b) 16.

5. p=~. 6.a) G(l,3} b) (a,b)=(3,-5); c) M(2,1); d) D(5,0); e)romb;f) E(%,~}


C4: 1. cJ + ct + cg = 31 de submulţimi. 8
2. p = _!__ . 3. ( 3 -1 ) = 256. 4. X= y
4, = 2.
10
5. a) 13; b) 21 de termeni raţionali. 6. a) 11 drepte; b) 18 triunghiuri; c) .JS; d) (a, b) =

= (5, 16); e) ( c,d) = (-~, 13°}


7.2. Teste de pregătire pentru Concursul de matematică aplicată
„Adolf Haimovici"
H 1 : 1. a) ab =x2 -3 =1 =>x = 2; b) c >O şi c 2 =4(4+.Jls)(4-.Jls) =4=>c =2. 2. verde.

243
7
3.a)2E Z;b) E(n,n)=n6=>n=2 6 =64. 4.a)q=2;b) u 2 +t 2 =5ut::=>(u+t) 2 =
= ?ut => lg u + t = lg u + lg t
J7 2

H 2: 1. a) .J4x+5=6=>x=~=>.J8x+l9= 9; b) log 3 (t+4)=2. 2. (a,b)=(l,-1).


4
3. a=2E Z,b=27E Z,c=2+log 3 2~ Z (dacă log 3 2=nE Z =>nE N* =>3n =2, ab-
surd ... de ce?) 4. m = 2.
H3: 1. 8,74. 2. E(x,y)=(x-y)(x+y)(x 2 +y 2 ), F(x, y) =( x - y) (x 2 +/)=>
=> G(x, y) = x + y. Finalizarea vă aparţine! 3. a) Se notează z2 = t; S = {-1; 1; - 2i; 2i};
( k2 -1 )( k2 + 4) 3 2 .
b) ( 2 )( 2 ) =1+( 2 )EZ =>k +1E{-3;-1;1;3}=>k=O. 4. t=lOOOmmute;
k -1 k + 1 k +l

/(1000)=200 · e- 14 <200·T 14 <2 8 .i- 14 =T6 .


H 4 : 1. a) x = 1; b) y = 2. 2. 12. 3. Încercăm să determinăm elementele întregi din mul-
ţimea considerată; din 5 < x 3 < 35 deducem că A conţine numerele 2 şi 3; e suficient
acum să luăm p = 3, q = 2 . Aparent uşoară, e posibil să nu fie chiar aşa pentru elevi. Au
de căutat, de gândit (părerea noastră). 4. Ce subiect frumos!. .. e interesant de urmărit ce şi
cum justifică elevii, aceşti copii minunaţi în mare măsură, pe care îi chinuim cu te miri ce
(părerea noastră).
H 5 : 1. Notăm preţul timbrelor cu a, b, c, respectiv d (literele corespund cu iniţialele ţărilor
de provenienţă). Se obţin astfel ecuaţiile: b + c + d = 4, a + c + d = 4,5, a + b + d =
= 4,4 şi a+ b + c = 2, 7 ; adunând aceste ecuaţii obţinem 3( a+ b + c + d) = 15, 6 , de unde
a+b+c+d = 5, 2, de unde a =1,2 (euro), b =O, 7 , c = 0,8 şi d = 2,5 . 2. Credeţi că
sunt uşoare pentru acest profil? Încercaţi unii (profesori, colegi aşadar) şi daţi la clasă,
poate chiar la cea de mate-info, scurt, 5 minute ... câţi dintre elevii care nu sunt în colegii
naţionale, în şcoli „europene" vor rezolva corect această banală ecuaţie , bazată de fapt pe
operaţii cu puteri, chestii de clasa a V-a??? ... În fine, cred că m = - 3, apoi n = 1. 3. a) k = 1;
b) de exemplu, considerăm ecuaţia f(z) = -2 <=> z 2 + 2z + 2 =O ; aceasta are două soluţii
complexe nereale distincte z1 , z2 , aşadar putem lua a= z1 = -1- i, b = z 2 = -1 + i ;
2 4
c) f(f(z))=0<=>(/(z)+1) -1=0 sau (z+1) =1<:::> z +1E{-i; i; -1; 1} , de unde
M = {-1- i;-1 + i;-2; O} . 4. simplu de tot (dar trebuie justificat, „povestit").
2
H 6 : 1. a) dacă .f3 -1=x,.f3+1 = y, 2
atunci x · y = (x + y) - .xy = 4 E Z ; b) Dacă 4x =
xy
2
=a, 3x = b, atunci se ajunge la (a -b ) =O=> a= b => x =O . 2. Notăm log 2 x = t şi, folo-
sind proprietăţile logaritmilor, ajungem la t 3
-
2
5t + 8t + 14 = O. Observăm soluţia t1 = -1

244
şi ecuaţia în t se poate scrie t 3 + t 2 - 6t 2 -6t + l4t + 14 =O, apoi (t + l)(t 2 - 6t + 14) =O.

Singura soluţie reală este t1 = -1 => x = _!_. 3. a) Simple verificări, apoi a 2013 + a 2013 =
2
= 2 E IR; b) Din nou, cu atenţie, simple verificări. 4. Notăm a= .J;, , b = '},/1 - x şi avem
astfel a+b =I, a 2 +b 3 =I, de unde (l -b) 2 +b 3 =l => b(b 2 +b-2) =0; din b E {-2; O;
1} deducem x E {O; 1; 9}.
H 7 : 1. 160 lei. 2. Soluţiile celor două ecuaţii care se obţin sunt elementele mulţimii
{log 2 6; l; 2}; aceasta are 7 submulţimi nevide. 3. Evident, avem o categorie de spe-
cialişti care oferăechipei 2 lingvişti, din celelalte categorii având doar câte un specialist.
Componenţa echipei poate fi: (1) 2, 1, 1, 1 specialişti sau (2) 1, 2, 1, 1 etc. Numărul cerut
este astfel obţinut prin adunarea celor care urmează: N 1 = ci ·Cj ·Cj ·Ci = 18, N = 2

=ci ·cJ. cj ·ci = 36 , N3 =ci · cJ. ci


cj · = 36 şi N 4 =ci ·cj · cj ·ci = 18 . Aşadar
echipa poate fi formată în 108 feluri. 4. Pentru astrul Sirius avem magnitudinea M 1 =
1
= lg 3,87 => [Mi]= O, deoarece 10°<3,87<10 =>lg3,87E(0,1); analog se ajunge la
[M2] = 1 (pentru planeta Venus); lgl,2·10 5 =lgl,2+lg105 =5+lgl,2 , aşadar pentru
Lună avem magnitudinea M 3 cu [M3] = 5 şi, în sfârşit, pentru Soare, avem [M4] = 10.
H 8 : 1. 15,5% . 2. 7. 3. Primul radical are sens dacă log 2 x ~O; folosind proprietăţile loga-
ritmilor, ecuaţia se poate scrie ~log 2 x + llog 2 xi = 6 sau ~log 2 x + log 2 x = 6 ; notăm
t = ~log 2 x ~O şi obţinem t 2 + t - 6 =O; singura soluţie pozitivă a acestei ecuaţii este t = 2,
de unde x = 16. 4. Considerăm un sistem de axe de
coordonate cu originea în O (casa lui Owen); în acest
c
sistem avem: casa lui Brad este punctul B(-1, 1), iar
casa lui Collin este reprezentată prin punctul C(6,8) .
(Evident că fântâna poate fi săpată deoarece punctele
O, B, C nu sunt coliniare, aşadar există triunghiul 4

OBC care are un centru al cercului său circumscris,


adică un punct egal depărtat de cele 3 puncte (sau 8

case)). Drumul cel mai simplu e acela în care facem ---,---,....-_,,.---.----.-----.--~


.4 ·2 o o
un mic desen (Răzvan Bugariu ... ) şi , dacă e cazul,
observăm vreo particularitate . .. şi aici observăm (sau ·2

nu .. .). Se pare că triunghiul OBC este dreptunghic în


B (sigur că problema e rezolvabilă şi dacă nu avem un
simţ al desenului sau al observaţiei atât de dezvoltat. .. ).
Aşadar, panta dreptei este mBc = 1, apoi m 0 B = 1, aşadar OE .l BC. În concluzie punc-
tul căutat (fântâna) este mijlocul ipotenuzei ( OC), adică A(3,4) (de la Alyssa, Audrey,
Amy, viitoarele prime nepoate ... ). În fine, distanţa cerută este OA= 5 km.

245
H9: 1. 10%. 2. a) a= log 2 12 = 2 + log 2 3 şi
c = log 8 6 = .!_ · (1+log 2 3). Probabil că acum
3
urmează pasul mai dificil, de eliminare a numărului iraţional! a - 3c = ... = 1 , aşadar
m = 1, n =-3 ; b) b = 2 + log 3 2 => a + b = 4 + log 3 2 + log 2 3 > 6 (pentru a obţine punctajul
maxim trebuie justificat de ce inegalitatea este strictă!). 3. Vom rezolva problema în cazul
general în care pe cerc se fixează n + 3 puncte ( n ;::: 3 ), dintre care n se colorează cu roşu,
două se colorează cu galben şi unul se colorează cu albastru. Evident, poligoanele
monocolore au toate vârfurile colorate în roşu; acestea pot fi triunghiuri, patrulatere, ... ,
poligon cu n laturi. Numărul acestora este egal cu P( n) = c:i + C~ + ... + c; = 2 11
- C,~ -
- c!-c; =2 11
-1 n(n+I) . În cazul nostru, avem P(11)=1981. 4. a) Gândind triun-
2
ghiul mare împărţit în 100 de nivele, pe nivelul k de la vârf spre bază se află 2k - l
triunghiuri. În total, grădina are aşadar 1+3 + 5 + ... + 199 = 10000 de părţi; b) Colorăm
triunghiurile mici alternative în alb şi negm, ca la tabla de şah, astfel încât triunghiurile
din vârfurile triunghiului mare să fie negre. Pe nivelul k avem astfel k triunghiuri negre,
deci numărul total de triunghiuri negre este egal cu 1 + 2 + 3 + ... + 100 = 5050 ; restul de
4950 sunt triunghiuri albe. În plimbarea iepurelui se alternează triunghiurile albe cu cele
negre, iar traseul va fi maximal când pleacă dintr-un triunghi negru, parcurge toate
triunghiurile albe şi se termină într-un triunghi negru. Numărul maxim de triunghiuri
parcurse, aşadar numărul maxim de verze ce pot fi mâncate de către iepure este egal cu
2 · 4950+1=9901 (se poate da uşor un exemplu de astfel de traseu maximal).

7.3. Teste de pregătire pentru Olimpiada naţională de matematică

01: 1. Notăm log 3 x = log 2 (1+.fx)=t=>3 1 = x, i = 1 + .fx . Ajungem acum, cu notaţia

y = !_, la ecuaţia 1+3Y = 4Y care are unica soluţie y = 1 => x = 9. Într-adevăr, funcţia
2

f: JR -7 lR,f(y) = ( ± rr +( % este strict descrescătoare, deci injectivă şi astfel f (y) =

=> y = 1. 2. Din ipoteză deducem că a = b = c = abc => lal = lbl =Ici= r >O. Dacă
3 3 3
= /(1)
A, B, C sunt imaginile geometrice ale numerelor date, folosind rezultatul anterior avem că
A, B, C sunt situate pe cercul C(O,r). Deoarece a 3 = b3 = c 3 şi a, b, c sunt distincte două
câte două, deducem că a, b, c sunt rădăcinile de ordinul 3 ale numărului complex u E c•,
lui = r 3 . Cum însă imaginile geometrice ale rădăcinilor de ordin n ;::: 3 ale unui număr
complex nenul sunt vârfurile unui poligon regulat cu n laturi, avem că A, B, C sunt
vârfurile unui triunghi echilateral. (Constantin Cocea) 3. a) Facem x = 1 şi apoi x = /(1),
ajungem la (/(1)-1) =0; b) g(l)=g(O)=l;f(f(O))=/(f(l))=l. (Dan Seclăman)
2

246
- - - . 9 16 25 9 16 25 2 2
4. Deoarece x+y+z =0 obţrnem -+-+-=0~-+----=0~16x +9y =0;
X }' Z X }' X+}'

Acum, fie A, B , C imaginile geometrice ale numerelor x, y, z şi O originea. Din x = ±~iy


4
rezultă OA 1- OE, aşadar AB 2 = OA 2 + OB 2 = JxJ + JyJ = 25 ~ AB = 5. Deoarece x + y +
2 2

+ z = O, deducem că O este centrul de greutate al triunghiului ABC şi cu teorema


2 2 2 2 2 2
medianei avem: A02 =~· 2(AB +AC )-BC =9 B02 =~· 2(AB +BC )-AC =
9 4 ' 9 4
= 16. Obţinem astfel AC= 2.J13, BC = .J73. (Laurenţiu Panaitopol)
0 2: 1. Facem x = 1 şi deducem /(1) ~O. Luăm acum x = y = 1 în b) şi obţinem/(1) ~

~ 2/(1) ~ /(1) ~O~ /(1) =O. În b) punem în loc de y ~ .;- şi avem 0= f(l)~f(x)+1(;}
Vx > O. Cum însă 1(.;};1n.;=-lnx,Vx>O, deducem f(x)~lnx,Vx>O. Folosim

acum a). 2. Deoarece Jz - .sJ ~ 1, avem că imaginea geometrică Ma lui z este situată în
2 2
interiorul cercului de centm (cos ; , sin ; ) şi de rază 1. Analog, din Iz - .s2 I~ 1, avem
că imaginea geometrică M a lui z este situată în interiorul cercului de centru

( cos
4n sm,
. 4n) ş1
. de raza- 1. Deoarece mtersecţia
. . mtenoare
. . 1or ce1or doua- cercun. se
3 3
găseşteîn interiorul cercului cu centrul în origine şi de rază 1, concluzia dorită e imediată.
(Constantin Cocea) 3. a) Facem x =O, apoi x = 1 şi ajungem la f(b) = f(a + b) . Cum/
este injectivă, deducem că b =a+ b, deci a = O; b) Condiţia din enunţ devine acum
f(x)f(l-x) = f(b), VxE JR, unde bE JR. Vom arăta că f(b) *O. Presupunem că/(b) =
= O ~ f(x) f(l - x) = O ~ există cel puţin două puncte distincte în care f se anulează,
contradicţie cu injectivitatea, deci f(b) *O. Pentru x = b acum ajungem la/(b)/(1 - b) =

= f(b) ~ /(1- b) = 1; c) Presupunem că există t E lR,f(t) =O~ f(t)f(l - t) = f(b) ~

~ f(b) =O, contradicţie, aşadar O nu este imaginea niciunui element din domeniu prin/,
deci f nu este smjectivă. (Maria Elena Panaitopol) 4. a) Fie M={x1,x2 ,.„,xn},
x1 ~ x2 ~ „ . ~ xn . Deoarece feste strict crescătoare avem că feste injectivă; cum M este
finită, avem că/ este şi surjectivă, deci este bijectivă, adică/(M) =M ~ f(x) = x, V x E M;
b) Egalitatea se poate scrie f(x) = f(y), Vx,yE M ~ funcţia g: M ~ M,g(x) = f(x)
X }' X

este constantă, adică există k > O astfel încât g(x) = k ~ f(x) = kx. Presupunând k > 1 ~
~ f(x) > x, V x E M ~ f(x„) > x„, absurd, deoarece x„ este cel mai mare element al lui
M Analog dacă k < 1 (scrieţi ce se întâmplă), aşadar/ este identitatea pe M (Ion Nedelcu)

247
0 3 : 1. Din ~=8ia 2 =(x+iy) 2 ,x,yEIR=>x+iyE{±(2a+2ai)}, de unde soluţiile
ecuaţieisunt z1 =-a+ (1-a)i, z2 =a+ (1 + a)i şi astfel ajungem la punctele A(-a, 1 - a),
B(a, 1 + a) care sunt situate pe dreapta de ecuaţie y = x + 1. (Dan Brânzei) 2. Facem în

inegalitatea din enunţ x = O,x = 1=>/(O)= /(1) = _!_ => f nu poate fi injectivă. (Titu
2
Andreescu) 3. Considerăm un reper xOy cu OA1 drept axa Ox. Afixele punctelor Ak sunt
J:'. l
2 k1r · . 2 k1r k - O1 D ~
ast1e numere l e ck =cos--+z·sm--, = ,n- . aca z este afi1xu1 1m. M avem:
n n
Al41 · AM2 · ... · AVln =Iz - c0 I· Iz - cil· ... · Iz - E 11 _ 1I= Iz''' -11. Deoarece ME ( OA1 => !zi =
11
= z = !al = OM, a > 1. Deducem acum: Jlzln - li= ian - li< a • Folosind inegalitatea me-

„1 ~ 1 n n
„GJ n n (.~,,.h . p· . ;i
d 11 Or avem: L...J--:::0:
k=I AVlk ~ AM1 . AM2 „„ .AVln
=
vlan -11
>
17 ~ =--.
IV an OM
1V.Ll Ol lflCarz;

4. Vx,yE E cu f(x) = f(y) deducem f(f(x)) = f(f(y)) => x = y =>deci/ este injectivă
şi, cum E este finită, f este şi surjectivă. Presupunem, prin reducere la absurd, că
*
f(x) x, VxE E. Considerăm toate submulţimile distincte ale lui E de forma { x,f(x)},
anume {x 1 ,f( x1)} , { x2 ,f( x2 )}, .. „ { xn ,f(xn)}. Se arată că toate cele 2n elemente ale
acestora sunt distincte şi, deoarece reuniunea submulţimilor este exact E, avem o
contradicţie cu ipoteza: card E =număr impar. (Gheorghe Ionescu)
0 4 : 1. Se observă soluţia (3, 2) şi se arată că este singura. Dacă x > 3, din prima ecuaţie
deducem y < 2 şi astfel a doua ecuaţie devine o egalitate imposibilă. La fel în celălalt caz.
(I. V Mafiei, Sorin Rădulescu) 2. Din egalitatea dată obţinem că : z 3 = z2 (1 + E)- cz1 =>
=> lz3 - z1 I= lz3 - z2 I= lz2 - z 1I, concluzia fiind imediată. 3. a) Considerăm funcţia
f: IR~ (O,oo ),J(x) = 2x şi arătăm că există trei puncte A, B, C pe graficul ei cu AC=
= BC. Luăm A şi B pe grafic şi C va fi intersecţia graficului cu mediatoarea segmentului
2
(AB); b) Fie A(a,2a),B(b,2b),C(c,2c). Folosind (x+y) >x 2 +y2,Vx,y>O, avem:
2
(c-a) =(c-b+b-a) 2 >(c-b) 2 +(b-a) 2 şi, la fel, (2a-2c)2 =( 2a-2b+2b-2c f >
2
> ( 2a - 2b) + ( 2b - 2c) 2 ; adunăm aceste două inegalităţi şi avem A C 2 > AB 2 + BC 2 ,
adică unghiul <I.ABC este obtuz. (Dan Marinescu) 4. a) Deoarece g: IR ~ IR,g(x) = -x
este bijectivă, deducem că/ este bijectivă (de ce?); b) Dacă/ este strict monotonă, se arată
imediat că f of este strict crescătoare, dar g este strict descrescătoare; c) facem x = O =>
=> f(f(O)) =O. Cum însă f(f(f(x))) = - f(x), pentru x =O ajungem la f (f (f (O)))=
= - /(O)=> f(O) = - /(O)=> f (O)= O.

248
O,: I. Inegalitatea este echivalentă cu ( 1+ ±J 101
>
30
; folosind binomul lui Newton

că: (1 + _!_Jn să arătăm că i1° > 103 ;


11
1
avem = 1+ 1+ n - + ... > 2; este suficient acum
2
3
prima inegalitate este deci lg(k + 1) > - -+ lg k. Dăm lui k valorile 1, 2, ... , n şi însumăm
I Ok

inegalităţile ce se obţin şi ajungem la: lg((n + 1)!) > ~ _!_+ lg(n!), VnE N*
Î, sau
10 k=I k

lg(n + 1) > ~ _!_, "dn E N*. Folosind acest rezultat


Î, şi prima inegalitate, demonstrăm prin
10 k=I k
inducţie a doua inegalitate din enunţ. 2. Funcţia f: (O,oo) -d~,f(x) = 2x + 3x + 6x -x 2
este strict crescătoare ca şi sumă de funcţii strict crescătoare şi, deoarece f (-1) =O,
avem că x = -1 este unica soluţie negativă a ecuaţiei date. Vom arăta acum că ecuaţia nu
are rădăcini pozitive. Presupunem prin absurd că ecuaţia are o rădăcină pozitivă, fie
aceasta t. Din i+3 1 +6 1 =t 2 ~3~t~.f3~ [t]~l. Acum avem: t~[t]~i~2[ 1 ]=
= (I+ I )[
1
] ~ 1 + [t] ~ t. Ajungem astfel la: i > t ~ 61 ~ ( i )2 > t ~i + 31 + 61 > 61 > t
2
,

. . 1\,L aurenţzu
contrad icţ1e. . P anaztopo
. zn1 3. p·ie c =cos-+
7r z. sm
. -7r ~ c 11 = - 1 ~ c 11 - 1= - 2 ~
n n
~ (c-1)( cn-I + c 11
-
2 + ... + c +I) =-2 . Deducem 2lc-ll · lc 17 -I + c 11 - 2 + ... +c+11 ~

~ nlc-ll ~Ic -II~~ . Dar c -1=cos7r + isin 7r -1=2sin!:_(-sin!:_+ icos!:_] şi


n n n 2n 2n 2n

astfel ajungem la Ic - li= 2 sin!:.._~~~ sin 7r ~ _!_.


(Marius Cavachi) 4. Se poate demon-
2n n n n
stra mai Întâi următorul rezultat: Lemă: (Zi, Z2) E (['.* X(['.* are proprietatea (P) dacă şi

numai dacă Jz 1I= Jz2 J. (1) Dacă perechea are proprietatea (P), atunci notând .1 = t E c*,
Z2
2 2
avem că există un număr real a E [-2, 2] astfel încât zi - azi z 2 + z 2 =O, de unde
t 2 - at + 1 =O . Rezolvăm imediat ecuaţia şi avem că rădăcinile ei satisfac Jt1 J= Jt2 J, de

unde JziJ =J z 2 J. (2) Reciproc, dacă z1,z2 EC*cu lziJ=J z21, considerând _:i_=tEC*,
Z2
deducem că JtJ = 1 , aşadar avem că. există a E [O, 27r) cu t =cos a+ i sin a. De aici avem
2
t -2(cosa)t+1 =O ş1 notăm a= 2cosaE [-2,2] ~ zi 2 -aziz2 + z 22 =O, adică
( z, 'Z2) E c* Xc* are proprietatea (P). (Dorin Andrica)

249
n n
0 6: 1. Folosind inegalitatea IY + y 1I+ IY- y 1 I~ 2l y 1I avem: Illgx+ lgxkl + Illgx -lgxkl ~
k=l k=l
n n n
~ 2 · I llg xk I · Pe de altă parte avem şi lg xk ~ L L
llg xk I · Ţinând cont de inegalitatea an-
k=I k=I k=I
n n n
terioară obţinem: 2 · L llg xk I~ L llg x1c I~ L llg xk I= O. Avem astfel: lg xk = O, \;/ k = 1, n
k=I k=I k=l
~ x1 = x2 = . . . = Xn = 1 şi apoi x = 1. (Adrian Ghioca) 2. Considerăm funcţia

f(x) =y
f:(O,oo)~IR,f(x)=l-log 2 x şi astfel sistemul este f(y)=z . Avem imediat:
{
f( z) = x
f(f(f(x))) = x. Deoarece f este strict descrescătoare avem succesiv f(x) < x ~
~ f(f(x)) > f(x) ~ ~
x < f(f (x)) ~ f (x) > f(f(f( x))) = x,
f(f(f(x))) < f (f(x))
contradicţie . Analog se arată că nu putem avea f(x) > x. Aşadar, am ajuns la ecuaţia

1- log 2 x = x ~ x + log 2 x=1 care are unica soluţie x = 1 (justificaţi!). Deci x = y = z = 1


3. Fie zk =r(cost1c+isint1c),k=l,3,r>O,t1c-:ţ.k:rr,kEZ. Conform ipotezei avem:
sint1 + rsin(t2 +t3 ) = O,sint2 + rsin(t1 + t3 ) = O,sint3 + rsin(t2 + t1) =O . Notăm t1 + t2 + t3 = (}
şi astfel sin t1 + r sin({}- t1) =O~ sin t1 + r sin(} cos t1 - r cos(} sin t1 = O, de unde avem:

ctg t1 sin(}= cos{}-_!_ şi alte două relaţii analoage. Dacă sin(} -:ţ. O deducem ctg t 1 = ctg t2 =
r

= ctg t3, contradicţie, aşadar sin(}= O şi cos(}=_!_~ r = 1, z1z 2 z3 = r 3 (cos(}+ i sin B) = 1.


r
(Laurenfiu Panaitopol) 4. Fără
a restrânge generalitatea problemei, putem considera că O
este centrul cercului circumscris poligonului şi astfel, dacă a, b, c, d, e sunt afixele
vârfurilor acestuia, afixele ortocentrelor din enunţ vor fi h1 = a+ b + c, h2 = b + c + d etc. ,
· a fi1xe1e mlJ· ·1 oace1or 1atun·1or d.m
iar enunţ : d +-
m1 = - e +a
e, m =- - etc. (scneţ1
· · comp 1et "m
2
2 2
concurs). Să ne aducem acum aminte de următorul rezultat: Dacă A(a), B(b) , atunci M(z) E

E AB ~ ::3 t E
. asta avem
IR cu z = (1- t)a + tb. F olosmd că punctul P (a+b+c+d+e)
3

este punctul comun al dreptelor dorite (pentru t = ~ în ecuaţiile dreptelor HkMt,, k = 1, 5 ).


3
(Dinu

07:
Şerbănescu)

1. Din ( xk -k r ~o deducem xk
2
~ xk -±, \;/k = l,n. Deoarece xk E (0,1)' obţinem

250
logx Xx+I 2 <logx
k k
( lJ
4
- n
Xk+ 1 - - ,\fk=l,n, apoi l:Iogx
k=I
.k
1
4
nlJ
( Xk+ - - ~ 2·Llogx
k=I k
Xk+I (1).

Folosind inegalitatea mediilor (pentru numere pozitive!) avem: loga a 2 + loga a3 + ... +
1 2
11

+ logan a1 ~ n, \fn E N, n ~ 2 şi deducem 2 · L logxk xk+I ~ 2n. Folosind (1) ajungem la


k=I

Ik=l logxk (xk+I _ _!_J ~ 2n.4


Minimul cerut este deci 2n şi se realizează pentru x 1 = x2 = ... =

= xn = 2_ (Verificare!) . (Titu Andreescu) 2. Evident, x > 8. Notăm 2lgx + 8 = y > 8 şi


2
ajungem la lg x = log 2 (y- 8) sau lg x + log 2 (x - 8) = lg y + log 2 (y -8) . E suficient să

considerăm funcţia f : (8, lR.,f (x) = lgx + log 2 (x-8); aceasta este strict crescătoare
00 ) ---7

(de ce?), deci injectivă, aşadar obţinem x = y, de unde ajungem la ig x+ 8 = x sau 2 1 + 8 =

=
1
10 , t = lg X. Ca în multe alte situaţii similare vom obţine ecuaţia c~} + 8 {/o} =1

care are soluţie unică (trebuie arătat), anume t = 1, de unde x = 10. (Daniel Jinga)
3. Deoarece lz11=l z21= lz3I=1 deducem că z1Zj = z2z2 = z3:Z3 =1 şi astfel lz1z2 +z2z3+ z3z11=

-- z1z2+z2z3 +z3z1 = -1+ -


1 2 3 1 2 3
1- - -1 I
1 + 1- z + z +z = z + z +z = Iz +z + z I . In
1 2 3
I
~ conti-.
z1z2z3 z1 z2 Z3
2 2 2 2 .
nuare, deoarece (z1 + z 2 + z3) = z1 + z 2 + z3 + 2(z1z 2 + z 2z3 + z3z1), vom ajunge la:

(z1 +z2 +z3)2 = 2(z1z2 +z2z3 +z3z1) =>lz1 + z2 + z3 l2 =2l z1z2 +z2z3 +z3z1I =2lz1 +z2 +z3I ·
În sfârşit, avem, deoarece lz1 + z 2 + z3I *O, lz1 + z 2 + z3I = 2. (Florin Vulpescu-Jalea)
4. a) Considerăm originea reperului în M şi notăm cu a, b, c afixele punctelor A, B, C.
Din a(b-c)=b(a-c)+c(b-a) deducem imediat: lal · lb-cl=lb(a-c)+c(b-a)I::;
::::; JbJ · Ja - cJ+ Jcl ·Jb- a J, adică AM· BC::::; BM ·AC+ CM · AB. Folosind teorema sinusu-
rilor în triunghiul ABC obţinem imediat inegalitatea dorită; b) Folosind inegalitatea de la
a) avem AA1sin a::::; AB1 sin /3 +A C1 sin X şi încă două inegalităţi similare; se adună toate
cele trei (redactaţi complet). (Dan Marinescu)
0 8 : 1. Presupunem prin reducere la absurd că f(x) ~O, \fxE JR.. Dacă /(O)= O, avem
f(f(O)) = f(O) =O= 2°, fals, aşadar /(O)> O. Cum/ este crescătoare, deducem acum:
f(x) >O, \fxE JR.=> f(f(x)) ~ f(O) >O şi astfel avem: 2x ~ f(O) >O, \fxE JR., adică există
yE (O,f(O)) pentru care \fxE JR.,2x * y, contradicţie cu surjectivitatea funcţiei exponen-
ţiale. (Marcel Chiriţă) 2. Notăm argumentele numerelor date cu t 1, t2, respectiv t 3 .
Condiţia din ipoteză se scrie astfel: 2(sint1 +sint2 +sint3)=3sin(t1 +t2 +t3 ) (1).

251
Presupunem pnn reducere la absurd că max {t1 , t2 ,t3 } < Jr => t1,t2 ,t3 < Jr. Notăm
6 6

ti + t~ + t3 = t => t E (O,~ J. Deoarece funcţia sin este concavă pe (O, ~ J, deducem:


sint1 +sint2 +sint3
-----'-----=-----=-
. t1 +t2 +t3 ( )
~ sm 2 .
n·m (l) . ( ) .
şi 2 ajungem 1a:
sin(t1 +t2 +t3 )
~
3 3 2
~ sin li +
12
+ t3 => sin 3t ~ 2 sin t . Calcule simple conduc acum la: 4 sin t · (sin 2 t _ _!..) 2 O,
3 4
ceea ce este fals, deoarece tE (O,~} (Titu Andreescu) 3. Fie zEC -{l} cuzn=l.

2kn . . 2kn} , k = -1,n-1


Evi.dent, zE { zk I zk = cos-n-+zsm-n- - . D aca- Ak este punctul de afix

zk ( k = 1, n -1) şi A0 punctul de afix 1, atunci [ AoA1... An- I] este un poligon regulat cu n


laturi înscris în cercul unitate şi 11- zk I= AoAk, k = 1, n - l . Cum 11- zk 1211- z 1I= AoA1,

pentru k = 1, n -1 , e suficient să arătăm că


2
Ln > - - , unde L11 este lungimea laturii
n-1
poligonului regulat cu n laturi înscris în cercul unitate. Dacă r este raza cercului înscris,

deoarece r =cos Jr şi perimetrul poligonului este mai mare ca lungimea cercului înscris,
n
deducem: L11 >_!..2trcostr (1). Deoarece n>3 deducem costr 2costr =_!.. şi astfel din
n n n 3 2
> ~ > - - ; b) Fie k E Z, nedivizibil cu n şi
2
(1) ajungem la L11 > Jr kn E N astfel încât
n n n-1

k
c < n ~ n - 1, c E '71
/LJ pentru care k= ne + kn . A vem atunci· 1 ktrl = sm
sm-;;
· . ( ctr + -n- = kntrJ
. k11 tr . kn tr . tr . ~ ~ ~ ~ . tr 1 I~ d ~
sm-- = sm--> sm-. E acum suficient sa aratam ca sm- > - - . ntr-a evar,
n n n n n-1

. -Jr > - 1- . ("LF


. -Jr > -2- => sm
avem: Ln = 2 sm lVlircea Bec heanu/'I 4 . p resupunem că
n n-1 n n-1
(cosnx+isinny)(cosx+isiny)=cos(n+l)x+isin(n+l)y şi deducem sin x sin nx =

= sin y sin ny. Dacă X< y => sin X <sin y' Isin nxl 2 lsin ny l. Din egalitatea ( cosx + i sin y r
=

= COS nx + Î Sin ny, prin trecere la module ajungem la ( COS X+ sin y


2 2
r 2
= COS nx + sin ny.
2

În sfârşit, 2
avem: 1 = ( COS X+ sin X
2
r 2
< ( COS X+ sin y
2
r 2
= COS nx + sin ny
2
~ 2
COS nx +

+ sin nx = 1, contradicţie. Analog dacă x > y. Aşadar x = y. (Dinu Şerbănescu)


2

252
0 9: 1. Soluţia 1: Vom arăta că există pEl'l:r*pentru care [logx 3]=n+p,[logx 2]=p.

Aceste egalităţi se reduc la wmătoarele: xE [3 .+~+I 3"~ ~ A ,


, P] xE [ 2 P~1 2~] ~ B.
,

Problema este rezolvată dacă arătăm că există p E rl astfel încât A n B -:/:: 0. Demonstrăm
I I I
astfel că există p E 'f:( pentru care 3 n+ p+l < 2 P < 2 n+ P . Rezolvând acest sistem deducem

că p E ( n ,
1
n+ ) . Deoarece n +
1
n > 1, problema este rezolvată.
log 2 3 -1 log 2 3 -1 log 2 3 -1 log 2 3 -1
I

Soluţia 2: Pentru n E N, n ~2, putem considera x = ( %)-;; . Urmează să vedeţi ce se

întâmplă. Dacă n = 1 putem alege x = %, iar dacă n = O,xE ( .J3,2 ). (Gheorghe Iurea)

2. a) Arătăm mai întâi că discul unitate D1 = { z E C 1lzl:::;1} este inclus în mulţimea A .


Evident -1 E A , 1E A => -1 + 1 = OE A. Deoarece cercul unitate este inclus în A conform
ipotezei, rămâne de arătat că punctele interioare acestui cerc sunt în A. Fie astfel
z E C cu O< Izi < 1 . Notăm cu M imaginea geometrică a lui z şi considerăm mijlocul N al
segmentului [OM], unde O este evident originea planului complex. Perpendiculara în N
pe OM intersectează cercul unitate în punctele N1(z1),N2 (z 2 ) , aşadar z1 ,z2 EA. Cum pa-
trulaterul ON1MN2 este romb, avem z1 +z 2 EA; b) Se arată acum prin inducţie că pen-
tru orice n natural, discul cu centrul în origine şi rază 2n, adică D n = { z E C 1lzl:::;2n}
2
este inclus în A . Pentru cazul n = O am arătat la a). Presupunem acum că D2 n c A şi

. 1 1 1 1
astfel avem pentru once z E D „+ 1 => - z E D 2n => - z E A=> z = - z +- z E A. Deoarece
2
2 2 2 2
C= LJ D „ => C c A=> C = A. (Marcel Ţena) 3. Notăm membrul stâng al inegalităţii
2
n>O
date cu f(x) şi avem: Pentru n = 1, f(x) < x este echivalentă cu x 2 - x + 1 >O, adevă-
rată \;/x E IR. Pentru n 2, avem f(x) < x cu x ~ 2, echivalentă cu x 2 (x-2) + 2x 2 +
2
=

+