Sunteți pe pagina 1din 13

Religia este un lucru foarte impresionant, care definsete de cele mai multe ori

un popor, ea ajutând deseori la individualizarea poporului respectiv. Religia unui


popor influențează toate domeniile de activitate ale statului și îl ajuta la progresul sau
regresul său economic, politic sau cultural. De multe ori prin intermediul divinității
erau luate decizii foarte importante, care duceau inevitabil la schimbari majore în
societate.

Moto:Religiile sunt expresia necesității metafizice eterne și indestructibile a


naturii umane. Măreția lor este dată de faptul că ele reprezintă întreaga completare
transcedentă a omului, tot ceea ce nu-și poate da singur. În același timp ele sunt
reflexul unor întregi popoare și epoci culturale.1

Religia geto-dacilor este un subiect care fascineaza dar si care pune în


încurcatura pe majoritatea cercetătorilor, ea fiind de o extraordinara profunzime și încă
nu se lasă descifrata cu ușurința omului modern datorita puținelor date scrise
referitoare la ea, chiar și acele pe care le avem nu sunt tocmai atât de precise.
Descoperirile arheologice făcute până acum sunt sărace în informații referitoare la
religie de aceea istoricii moderni nu pot oferi o explicație plauzibila despre religia
stramoșilor noștri.

Cu privire la carcaterul religiei geto-dacilor s-au format patru păreri distincte :


Unii susțin ca religia geto dacilor ar fi fost monoteista2, alții, ca ar fi fost dualista în
sens iranian 3, alții spun ca ar fi fost politeista4, iar alții sustin henoteismul ei (care tot
duce la monoteism)5. Fiecare istoric are argumente pentru a-și susține părerea, însă nu
poate să argumenteze atât de convingător încât să dea peste cap teoriile celorllanți

1
(J. Burckhardt, Considerații privind istoria universală. Ed. Antaios, Oradea, 1999, p.46)
2
.Apuleius , Apologia , in Getii si Dacii in izvoarele scrise in greaca si latina , antologie tematica de V. Cotiuga si M. Alexianu ,
Editura D.I.G. ,Iasi , 2001 , p .217.
3
. Clemens din Alexandria , Covoarele , , in Getii si Dacii in izvoarele scrise in greaca si latina ,antologie tematica de V. Cotiuga
si M. Alexianu , Editura D.I.G. ,Iasi , 2001 , p .121 .
4
Diodor din Sicilia , Biblioteca istorica , in Getii si Dacii in izvoarele scrise in greaca si latina ,antologie tematica de V. Cotiuga
si M. Alexianu , Editura D.I.G. ,Iasi , 2001 , p .128 .
5
. Enea din Gaza , Teofrast, in Getii si Dacii in izvoarele scrise in greaca si latina , antologie tematica de V. Cotiuga si M.
Alexianu , Editura D.I.G. ,Iasi , 2001 , p.124.

1
În marea majoritate a lucrarilor care au abordat complexa problemă a religiei geto-
dacilor, personajul principal s-a dovedit a fi Zamolxis (sau Zalmoxis), considerat de
către autorii moderni zeitatea supremă a acestora. Dificultățile în abordare provin în
lipsa izvoarelor scrise , suficient de clare. Acesta este și motivul care a declanșat
disputa cu privire la caracterul religiei geto-dace (politeist, dualist, henoteist cu valențe
de monoteism) și a principalului personaj al acesteia: Zamolxis. De asemenea există
numeroase lucrări de intindere mai mică (articole); în marea lor majoritate acestea
pornesc de la izvoarele istorice antice. Interpretate și reinterpretate , acestea se
plasează pe o intensificare și extindere a cercetărilor arheologice , contribuind la o mai
largă cuprindere asupra unui fenomen complex și esențial SPIRITUALITATEA
GETO-DACICĂ.

Cel mai vechi document păstrat și care amintește numele zeului Zamolxis; este
vorba despre așa-numitul Papyrus de Toura (pap. Cair. 88747), descoperit în anul 1941
la Toura, o localitate situată în apropriere de Cairo, unde s-au descoperit mai multe
manuscrise. Unul dintre acestea menționează numele zeului geto-dac Zamolxis. În
acest manuscris zeul este considerat scit, această confuzie fiind întâlnită la mai mulți
autori antici.6

Cu toate că s-au format patru păreri distincte cu privire la religia geto-dacilor ,


două dintre ele rămân a fi cele mai discutate, dacă geto-dacii au fost politeiști, sau au
fost monoteiști, crezând în nemurirea sufletelor, așa cum se desprinde din relatările lui
Herodot (Istorii, IV, 94,95) și Strabon (VII,3,5) de la care, la care tema monoteismului
a fost preluată și discutată de către scriitori și istorici, antici și moderni. Istoricul
român Gheorghe Ioniță vine cu teoria după care vechii greci au preluat principalii zei
și cultul lor de la geto-daci, împreună cu multe acte de cultură și tehnică.7

În realitate, și unii și alții au dreptate. La început, mileniile II, I î.e.n., geto-dacii au fost
politeiști, ca toate popoarele indo-europene cu care erau înrudiți, iar, în mileniul I, în
mod cert înainte de secolul V î.e.n. Când apar scrierile lui Herodot privind zeul

6
Ioan Marius Grec, Zamolxis, Realitate și mit în religia geto-dacilor, Colecția Academică 64,p 89.
7
Gheorghe Ioniță, Reconsiderarea Istoriei Geto-Dacii, Editura Didactică și Pedagogică, R.A, p 54.

2
Zalmoxis, la geto-daci s-a produs o mare reformă religioasă, cu orientare spre
monoteism. Pentru a susține aceste argumente vom examina pe rând ambele concepții.

Dovezi privind politeismul la geto-daci.

Tracia este, după homer (llIada, Od. 8, 362), locul de baștină al zeului războiului
Ares/Marte; același lucru susține și ovidiu în scrisorile lui din exil (2, 9, 45, 3, 6, 32)

Apollo este cel care simbolizează Soarele și căruia grecii îi spuneau și Apolo
Hiperboreanul, se arată în Enigma insulei sau călătorie peste milenii (99) la pag 46.
(Hiperboreenii, după afirmațiile scriitorilor greci, erau locuitorii de la nord de Istru,
adică geto-dacii)

Artemis, zeiță hiperboreană- ( Plindar, 514-538 î.e.n), în Olimpicele arată că


zeița Artemis mai era numită și Istriana. După același autor, Heracles a dorit să ajungă
pe malurile Istrului unde a fost primit de Artemis (Cultura geto-dacă (33) p23). Așa o
găsim și la Herodot , o artemis de origine scitică pe care părintele istoriei o numește
Artimpara (din , Zamolxis- primul legiuitor al Geților (157), pag 136)

Hermes, zeu getic- Regii Thraciei, după cum spune Herodot, adorau între toți
zeii mai mult pe Hermes , pe care-l considerau, totodată ca începătorul dinastiei lor
(Herodot, lib, V, 7). Este același Hermes, numit și Hermias , Herman, Hermaon și
Armis pe care-l vedem reprezentat pe monedele Sarmizegetusei, (Dacia
preistorică(1),pag 517).

Zeița Mamă- În toate religiile politeiste a existat un puternic cult al unei zeițe
mamă, Această zeiță reprezenta, la toate popoarele (Pământul). Binânțeles că geto-
dacii nu făceau excepție . Pe cele mai vechi monede ale Daciei , Maia, fica titanului
Atlas, este adeseori reprezentată ca o divinitate protectoare a țării, ( Dacia preistorică,
(1) pag. 922. Ediția 1913). În prezent există mai multe piese arheologice în care este
reprezentată Zeița Mamă.

3
La Coada Calului(oraș Vălenii de Munte, jud. Prahova), în 1930 s-a descoperit,
în condiții necunoscute, un tezaur de argint. Tezaurul cuprindea și două fibule
ornamentate și care aveau cap de femeie. Este aceeași figură dolofană , încadrată de
bucle masive, întâlnită pe fibulele de la Bălănești (com. Mărunței . jud Olt, în 1964,)

4
5
6
7
8
9
10
11
12
13