Sunteți pe pagina 1din 37

Dreptul securitatii sociale

An IV

MULTIPLE CHOICE

1.Securitatea socială vizează:


a. Răspunderea juridică pentru încălcarea normelor legale;
b. Protecţia persoanelor şi a bunurilor;
c. Garanţia acordată fiecărei persoane şi grupurilor familiale de a beneficia de
mijloacele care să permită accesul la bunuri şi servicii vitale.

2.Riscurile sociale a căror consecinţă se ameliorează prin sistemul de securitate socială


vizează:
a. Situaţia socială a indivizilor, prin diminuarea veniturilor;
b. Siguranţa vizică a indivizilor;
c. Proprietatea publică şi cea privată.

3.Riscurile sociale a căror consecinţă se ameliorează prin sistemul de securitate socială


vizează:
a. Proprietatea publică şi cea privată ;
b. Siguranţa fizică a indivizilor;
c. Situaţia economică a indivizilor prin creşterea cheltuielilor.

4.Riscurile sociale de clasifică în:


a. Riscuri fizice şi riscuri economice;
b. Riscuri asumate şi riscuri neasumate;
c. Riscuri determinate şi riscuri nedeterminate.

5.Riscurile sociale fizice se împart în:


a. Riscuri de natură conflictuală sau neconflictuală;
b. Riscuri de origine profesională sau extraprofesională;
c. Riscuri posibile şi riscuri asumate.

6.Fac parte dintre evenimentele considerate riscuri sociale :


a. Boala, maternitatea, invaliditatea;
b. Executarea unei pedepse privative de libertate;
c. Situaţia de victimă a unui furt.

7.Fac parte dintre evenimentele considerate riscuri sociale :


a. Neplata asigurărilor de sănătate;
b. Bătrâneţea, şomajul, accidentul de muncă şi boala profesională;
c. Neplata asigurărilor pentru bunuri.

8.Obiectul de studiu al dreptului securităţii sociale îl constituie:


a. Raporturile juridice din cadrul dialogului social instituţionalizat;
b. Raporturile juridice de muncă şi cele conexe acestora;
c. Raporturile juridice de asigurări sociale şi de asistenţă socială.
9.Componentele structurale ale dreptului securităţii sociale sunt:
a. Dialogul social şi asistenţa socială;
b. Parteneriatul social şi asigurările sociale;
c. Asigurările sociale şi asistenţa socială

10.Asigurările sociale cuprind:


a. Asigurările de sănătate, de deces, pentru şomaj şi cele vizând dreptul la pensie;
b. Asigurările sociale de sănătate, exclusiv cele legate de maternitate, şi creşterea
copilului, de deces, pentru şomaj şi cele vizând dreptul la pensie;
c. Asigurările de sănătate, pentru şomaj şi cele vizând dreptul al pensie.

11.Între trăsăturile caracteristice raporturilor de asigurări sociale sunt:


a. Prestaţiile au un cuantum forfetar şi nu sunt în mod obligatoriu succesive;
b. Sunt reglementate exclusiv prin lege;
c. Se nasc, de regulă, ex lege, neavând la bază voinţa părţilor.

12.Pentru a beneficia de asistenţă socială persoanele în cauză, este necesar:


a. Să aibă calitatea de cetăţean;
b. Să se afle într-o stare de nevoie socială;
c. Să aibă calitatea de asigurat.

13.Nevoia socială este un ansamblu de cerinţe:


a. Pentru asigurarea condiţiilor strict necesare de viaţă;
b. Pentru asigurarea condiţiilor necesare de viaţă, chiar dacă nu sunt indispensabile;
c. Pentru asigurarea unui trai decent.

14.Între trăsăturile caracteristice raporturilor de asistenţă socială, sunt:


a. Prestaţiile au un cuantum forfetar şi sunt în mod obligatoriu succesive;
b. Reglementate exclusiv prin lege;
c. Persoanele asistate social trebuie să aibă calitatea de asigurat.

15.Între principiile specifice dreptului securităţii sociale sunt:


a. Principiul legalităţii;
b. Principiul egalităţii şi justiţiei;
c. Principiul finanţării de la bugetul statului a prestaţiilor necontributive.

16.Între principiile specifice dreptului securităţii sociale, sunt:


a. Principiul responsabilităţii;
b. Principiul asigurării obligatorii;
c. Principiul legalităţii.

17. Constituie izvoare specifice dreptului securităţii sociale :


a. Contractele încheiate, în temeiul legii, între asiguraţi şi asiguratori;
b. Actele normative în materia dreptului securităţii sociale;
c. Deciziile Curţii Constituţionale vizând materia dreptului securităţii sociale.

18.Constituie izvoare internaţionale ale dreptului securităţii sociale:


a. Acordurile şi tratatele politico-militare vizând securitatea naţională;
b. Normele europene vizând securitatea socială;
c. Acordurile şi tratatele care generează locuri de muncă.
19.Asigurările de sănătate compensează:
a. Riscul de bătrâneţe;
b. Riscul de deces;
c. Riscul de boală.

20. Sunt asiguraţi în sistemul de asigurări sociale de sănătate:


a. Cetăţenii români, indiferent de domiciliu;
b. Cetăţenii străini şi apatrizii cu domiciliul în România;
c. Cetăţenii străini cu domiciliul în state din Uniunea Europeană.

21. Sunt asiguraţi în sistemul de asigurări de sănătate:


a. Cetăţenii români cu domiciliul în ţară;
b. Apatrizii în tranzit pe teritoriul României;
c. Cetăţenii români, indiferent de domiciliu.

22. Au calitatea de asiguraţi, fără palta contribuţiei de asigurări sociale de sănătate:


a. Studenţii şi uncenicii între 18 şi 26 de ani, dacă nu realizează venituri din muncă,
femeile însărcinate şi lăuzele, pentru servicii medicale legate de evoluţia sarcinii;
b. Cetăţenii români cu domiciliul în străinătate care se află temporar în ţară;
c. Membrii misiunilor diplomatice acreditate în România.

23. Asigurara socială de sănătate este facultaivă pentru:


a. Cetăţenii români cu domiciliul în ţară;
b. Cetăţenii români şi apatrizii cu viză de lungă şedere în ţară;
c. Membrii misiunilor diplomatice acreditate în România

24. Persoanele care nu fac dovada calităţi de asigurat beneficiază de servicii medicale pentru
tratarea :
a. Bolilor cu caracter cancerigen;
b. Urgenţelor medico-chirurgicale şi a bolilor cu potenţial endemoepidermic;
c. Afecţiunilor cardiace

25.Serviciile medicale suportate din Fondul naţional unic de asigurări sociale de sănătate
sunt:
a. Servicii medicale profilactice şi servicii medicale curative;
b. Servicii medicale profilactice şi servicii medicale stomatologice;
c. Servicii medicale curative şi servicii medicale stomatologice.

26.Contribuţia bănească lunară pentru asigurările de sănătate se stabileşte sub forma cotei
legale aplicată asupra:
a. Veniturilor din salarii sau asimilate salariilor;
b. Veniturilor din pensii, indiferent de cuantumul acestora;
c. Plăţilor compensatorii acordate în cazul concedierilor colective.

27.Contribuţia bănească lunară pentru asigurările de sănătate se stabileşte sub forma cotei
legale, aplicate asupra:
a. Veniturilor din pensii, indiferent de cuantumul acestora;
b. Plăţilor compensatorii acordate în cazul concedierilor colective;
c. Indemnizaţiilor de şomaj.
28.Asigurările voluntare de sănătate pot fi:
a. De tip complementar şi suplimentar;
b. De tip complementar şi totale;
c. De tip complementar şi parţiale.

29.De regulă, durata concediului pentru incapacitate temporară de muncă este de cel mult:
a. 91 de zile în interval de un an, socotite din prima zi de îmbolnăvire;
b. 183 de zile în interval de un an, socotite din prima zi de îmbolnăvire;
c. 190 de zile în interval de un an, socotite din prima zi de îmbolnăvire.

30.Cuantumul brut lunar al indemnizaţiei pentru incapacitate temporară de muncă se


determină prin aplicarea asupra bazei lunare de calcul a unui procent de :
a. 85%
b. 75%
c. 100%

31.Indemnizaţia pentru incapacitate temporară de muncă se suportă de către angajator:


a. din prima zi până în a 6-a zi de incapacitate;
b. din prima zi până în a 10-a zi de incapacitate;
c. din prima zi până în a 5-a zi de incapacitate.

32.Cuantumul brut lunar al indenizaţiei pentru carantină se determină prin aplicarea asupra
bazei legale de calcul a unui procent de:
a. 80%
b. 85%
c. 75%

33.Concediul de maternitate are o durată de :


a. 90 de zile calendaristice;
b. 126 de zile calendaristice;
c. 126 de zile lucrătoare.

34.În cadrul concedilui de maternitate, asiguratele au dreptul la:


a. 60 de zile concediu pentru sarcină şi 60 de zile concediu pentru lăuzie;
b. 63 de zile concediu pentru sarcină şi 63 de zile concediu pentru lăuzie;
c. 80 de zile concediu pentru sarcină şi 42 de zile concediu pentru lăuzie.

35.Concediile pentru sarcină şi pentru lăuzie se pot compensa între ele, asigurându-se o
durată minimă obligatorie a concediului de lăuzie de :
a. 42 de zile calendaristice;
b.42 de zile lucrătoare;
c. 45 de zile calendaristice.
36.Cuantumul brut lunar al indemnizaţiei de maternitate este de:
a. 80 % din baza lunară de calcul;
b. 75 % din baza lunară de calcul;
c. 85 % din baza lunară de calcul.
37.În cazul copilului născut mort sau în situaţia în care moare în perioada concediului de
lăuzie, indemnizaţia de maternitate se acordă:
a. pentru perioada de concediu deja efectuată , anterior decesului;
b. pe toată durata concediului de maternitate;
c. pe toată durata concediului de sarcină sau, după caz, de lăuzie, în funcţie de
momentul decesului copilului.

38.Pentru a beneficia de concediul şi indemnizaţia pentru creşterea copilului, condiţia legală


este de a fi realizat în ultimul an, anterior datei naşterii copilului, venituri profesionale
supuse impozitului pe venit timp de:
a. 6 luni;
b.9 luni;
c. 12 luni.

39. Indemnizaţia lunară care se acordă pe timpul concediului pentru creşterea copilului se
determină prin aplicarea asupra bazei legale de calcul a unui procent de:
a. 85%;
b. 75%;
c. 80%
40.Concediul pentru creşterea copilului în vârstă de până la 2 ani sau 3 ani în cazul copilului
cu handicap, se acordă:
a. din oficiu, la îndeplinirea condiţiilor legale;
b.a cererea expresă a persoanei îndreptăţite;
c. pe baza acordului dintre angajator şi salariat.

41.Pensionarii care lucrează pe bază de contract individual de muncă sau raport de serviciu:
a. beneficiază de concediu pentru incapacitate temporară de muncă, fără ndemnizaţia
aferentă, întrucât au pensie;
b. beneficiază de concediu pentru incapacitate temporară de muncă, şi indemnizaţia
aferentă, în aceleaşi condiţii cu ceilalţi asiguraţi;
c. beneficiază de concediu pentru incapacitate temporară de muncă şi 50 % din
ndemnizaţia aferentă.
42.Concediul pentru creşterea copilului se acordă:
a. la cerere, numai în continuarea concediului de maternitate;
b. la cerere, oricând până la împlinirea vârstei de 2 ani a copilului sau 3 ani, în cazul
copilului cu handicap;
c. la cerere, imediat după naşterea copilului.

43.Indicatorul social de referinţă (ISR) are o valoare:


a. Stabilită prin Hotărâre a Guvernului;
b. Determinată statistic de Institutul Naţional de Statistică;
c. Stabilită anual prin legea bugetului asigurărilor sociale.

44.În cazul în care incapacitatea de muncă a asiguraţilor a survenit în timpul concediului de


odihnă, aceştia:
a. nu beneficiază de concediu pentru incapacitate de muncă, întrucât sunt deja în
concediu;
b. beneficiază de concediu pentru incapacitate temporară de muncă şi de
indenizaţia aferentă concediului de odihnă;
c. întrerup concediul de odihnă şi beneficiază de concediu pentru incapacitate de
muncă şi indemnizaţia aferentă.
45.Persoanele care beneficiaza de concediu de maternitate
a. 0,5 ISR;
b. 1 ISR;
c. De drept .

46.Persoanele care au dreptul la indemnizaţiea pentru creşterea copilului şi realizează


venituri profesionale beneficiază de un stimulent în cuantum de:
a. 0,5 ISR;
b. 50% din cunatumul minim
c. 0,3 ISR.

47.Concediul pentru creşterea copilului şi indemnizaţia aferentă se cuvin pentru fiecare din
primele :
a. 2 naşteri;
b. 4 naşteri;
c. Pentru fiecare nastere

48.Concediul de crestere si ingrijire copil :


a. beneficiază de concediu pentru creşterea copilului, cu durată de 6 luni, fără plata
indemnizaţiei;
b. suspendat din initiativa
c. beneficiază de concediu pentru creşterea copilului, cu durată de 4 luni, cu plata
indemnizaţiei.

49.Concediul pentru creşterea copilului se acordă:


a. Optional unuia dintre parinti
b. la cerere, fracţionat-opţional;
c. la cerere, integral sau fracţionat.

50.Perioada în care o persoană beneficiază de concediu pentru creşterea şi îngrijirea


copilului fără plata indemnizaţiei:
a. este asimilată stagiului de cotizare pentru pensie şi şomaj;
b. nu constituie şi nu se asimilează stagiului de cotizare;
c. este asimilată stagiului de cotizare numai pentru pensie.

51.Pe perioada în care se beneficiază de indemnizaţie pentru creşterea copilului:


a. nu se datorează contribuţiile sociale obligatorii stabilite de lege;
b. nu se datorează contribuţiile sociale obligatorii stabilite de lege, cu excepţia
contribuţiei individuale de asigurări sociale de sănătate;
c. nu se datorează contribuţiile sociale obligatorii stabilite de lege, cu excepţia
contribuţiei de asigurări sociale pentru pensie.

52.Concediul pentru îngrijirea copilului bolnav se acordă asiguraţilor până la împlinirea


vârstei de:
a. 7 ani, sau 18 ani– în cazul copilului cu handicap;
b. 6 ani, sau 18 ani– în cazul copilului cu handicap;
c. 8 ani sau 18 ani– în cazul copilului cu handicap.
53.Cuantumul indemnizaţiei pentru îngrijirea copilului bolnav se stabileşte prin aplicarea
asupra bazei legale de clcul a unui procent de:
a. 75 %;
b. 80 %;
c. 85%.

54.Durata maximă a concediului pentru îngrijirea copilului bolnav este de:


a. 60 de zile calendaristice pe an, pentru un copil;
b. 45 de zile calendaristice pe an, pentru un copil;
c. 90 de zile calendaristice pe an, pentru un copil.

55.Cu titlu de excepţie, concediul pentru îngriirea copilului bolnav, poate fi prelungit până la
90 de zile pe an, de către:
a. medicul curant;
b. medicul curant, cu aprobarea medicului expert al asigurărilor sociale;
c. medicul medicul specialist, cu aprobarea medicului expert al asigurărilor sociale.

56.Durata concediului de risc maternal este de maxim:


a. 90 de zile;
b. 80 de zile;
c. 120 de zile.

57.Cuantumul indemnizaţiei de risc maternal se stabileşte prin aplicarea asupra bazei legale
de calcul a unui procent de :
a. 75%;
b. 80%;
c. 85%.

58.Angajatorii sunt obligaţi să acorde salariatelor care alăptează două pauze de câte o oră,
fără diminuarea salariului, până la împlinirea vârstei de :
a. 8 luni a copilului;
b. 1 an a copilului;
c. 6 luni a copilului.

59.Concediul paternal se se acordă, la cerere, tatălui asigurat, în primele:


a. 8 săptămâni de la naşterea copilului;
b. 6 săptămâni de la naşterea copilului;
c. 12 săptămâni de la naşterea copilului.

60.Durata concediului paternal este de :


a. 5 zile lucrătoare;
b. 5 zile calendaristice;
c. 10 zile calendaristice.

61.Concediul paternal poate fi prelungit în cazul taţilor asiguraţi care :


a. sunt părinţi uniparentali;
b. fac dovada că mama copilului este bolnavă;
c. au absolvit cursul de puericultură.
62.Durata concediului paternal poate fi prelungită, în condiţiile legii, cu:
a. 10 zile calendaristice;
b. 10 zile lucrătoare;
c. 15 zile lucrătoare.

63.Indemnizaţia pentru concediul paternal este:


a. în cuantum de 85 % din baza lunară de calcul;
b. în cuantum de 80 % din baza lunară de calcul;
c. egală cu salariul tatălui, din perioada respectivă.

64.La decesul unui asigurat sau pensionar, persoana care a suportat cheltuielile de
înmormântare, are dreptul la un ajutor de deces care nu poate fi mai mic decât:
a. valoarea salariului minim brut pe economie;
b. valoarea salariului mediu brut pe economie;
c. valoarea unui punct de pensie.

65.Cunatumul ajutorului de deces, în cazul decesulu unui membru de familie al unui asigurat
sau pensionar, care nu era, la data decesului, asigurat sau pensionar, reprezintă:
a. jumătate din valoarea salariului minim brut;
b. jumătate din valoarea unui punct de pensie;
c. jumătate din cuantumul stabilit legal pentru un asigurat sau pensionar.

66.În cazul asigurărilor pentru accidente de muncă şi boli profesionale, părţile raporturilor de
asigurare sunt:
a. asiguraţii, asigurătorii şi angajatorii asiguraţilor;
b. asiguraţii, asigurătorii şi beneficiarii asigurărilor;
c. asiguraţii, asigurătorii şi inspectoratele teritoriale de muncă.

67.Prestaţii şi servicii de asigurare pentru accidente de muncă şi boli profesionale sunt:


a. reabilitarea medicală şi recuperarea capacităţii de muncă, precum şi reabilitarea şi
reconversia profesională;
b. acordarea de îngrijiri medicale la domiciliu;
c. asigurarea unui trai decent.

68.Prestaţii şi servicii de asigurare pentru accidente de muncă şi boli profesionale sunt:


a. indemnizaţii pentru: incapacitate temporară de muncă, trecerea temporară în alt
loc de muncă şi pentru reducerea timpului de muncă;
b. compensaţii pentru atingerea integrităţii şi asigurarea unor servicii de asistenţă
socială;
c. despăgubiri şi ajutor în caz de deces, precum şi rambursarea de cheltuieli.
69.Baza de calcul a indemnizaţiilor pentru incapacitate temporară de muncă, pentru
reducerea timpului de muncă sau pentru trecerea temporară în alt loc de muncă, se
calculează ca:
a. medie a veniturilor nete realizate lunar în ultimele 6 luni anterioare manifestării
riscului;
b. medie a veniturilor brute realizate lunar în ultimele 6 luni anterioare manifestării
riscului;
c. medie a veniturilor brute realizate lunar în ultimele 12 luni anterioare manifestării
riscului.

70.Durata tratamentului balnear stabilit de medicul asigurătorului este de :


a. 10-20 de zile;
b. 15-20 de zile;
c. 15-21 de zile.

71.Indemnizaţia cuvenită pe timpul cursurilor de calificare sau reconversie profesională a


asiguraţilor pentru accidente de muncă şi boli profesionale reprezintă:
a. 80 % din salariul de bază brut al asiguratului;
b. 70 % din salariul de bază brut al asiguratului;
c. 100% din salariul de bază brut al asiguratului.

72.Indemnizaţia cuvenită pe durata cursurilor de calificare sau reconversie profesională, în


cazul accidentelor de muncă sau bolilor profesionale, nu se acordă asiguratului dacă:
a. beneficiază de indemnizaţie pentru incapacitate de muncă sau de pensie pentru
invaliditate gradul III;
b. beneficiază de salariu;
c. beneficiază de alte surse de venit (salarii, dividente, etc.)

73.Cuantumul indemnizaţiei pentru incapacitate temporară de muncă, în urma unui accident


de muncă sau a unei boli profesionale este de:
a. 70 % din media venitului lunar asigurat din ultimele 6 luni anterioare manifestării
riscului;
b. 75 % din media venitului lunar asigurat din ultimele 6 luni anterioare manifestării
riscului;
c. 80 % din media venitului lunar asigurat din ultimele 6 luni anterioare manifestării
riscului.

74.Durata de acordare a indemnizaţiei pentru incapacitate temporară de muncă, în urma


unui accident de muncă sau a unei boli profesionale este de:
a. 120 de zile în intervalul de un an, socotită din prima zi de concediu medical;
b. 120 de zile în intervalul de un an, socotită din prima zi de concediu medical;
c. 90 de zile în intervalul de un an, socotită din prima zi de concediu medical.

75.Prelungirea concediului medical se face pentru cel mult:


a. 60 de zile;
b. 90 de zile;
c. 120 de zile.
76.Indemnizaţia pentru trecerea temporară în alt loc de muncă, salarizat inferior celui deţinut
la momentul depistării afecţiunii este:
a. egală cu diferenţa dintre media veniturilor asigurate în ultimele 6 luni şi venitul
salarial brut realizat la noul loc de muncă;
b. 80% din diferenţa dintre media veniturilor asigurate în ultimele 6 luni şi venitul
salarial brut realizat la noul loc de muncă;
c. 90 % dintre media veniturilor asigurate în ultimele 6 luni şi venitul salarial brut
realizat la noul loc de muncă.

77.Indemnizaţia pentru reducerea timpului de lucru cu o pătrime din durata normală, ca


urmare a unor accidente de muncă sau boli profesionale, este:
a. egală cu diferenţa dintre media veniturilor asigurate în ultimele 6 luni şi venitul
salarial brut realizat prin reducerea timpului normal de muncă;
b. egală cu diferenţa dintre media veniturilor asigurate în ultimele 6 luni şi venitul
salarial brut realizat prin reducerea timpului normal de muncă, fără a depăşi 25
% din baza de calcul;
c. egală cu diferenţa dintre media veniturilor asigurate în ultimele 6 luni şi venitul
salarial brut realizat prin reducerea timpului normal de muncă , fără a depăşi 30
% din baza de calcul.

78.Indemnizaţiile pentru trecerea temporară în alt loc de muncă şi cea pentru reducerea
timpului de lucru cu o pătrime din durata normală, se acordă:
a. cel mult 120 de zile într-un an calendaristic, în una sau mai multe etape;
b. cel mult 90 de zile într-un an calendaristic, obligatoriu într-o etapă;
c. cel mult 90 de zile într-un an calendaristic, în una sau mai multe etape.

79.Compensaţiile pentru atingerea integrităţii se acordă asiguraţilor care, în urma acidentelor


de muncă sau bolilor profesionale, rămân cu leziuni:
a. permanente, care reduc capacitatea de muncă între 20-50 % ;
b. permanente, care reduc capacitatea de muncă între 30-50 %;
c. temporare, care reduc capacitatea de muncă între 20-50 %.

80.Compensaţia pentru atingerea integrităţii se acordă:


a. o singură dată, eşalonat, în cel mult două tranşe;
b. o singură dată, integral;
c. o singură dată, eşalonat, în cel mult trei tranşe.

81.Cuantumul compensaţiei pentru atingerea integrităţii se stabileşte în funcţie de gravitatea


leziunii, în limita unui plafon maxim de:
a. 10 salarii medii brute pe ţară;
b. 15 salarii medii brute pe ţară;
c. 12 salarii medii brute pe ţară.
82.În cazul decesului asiguratului, ca urmare a unui accident de muncă sau a unei boli
profesioanle, beneficiază de despăgubiri:
a. o singură persoană, care face dovada suportării cheltuielilor de deces;
b. moştenitorii stabiliţi în condiţiile dreptului comun;
c. soţul supravieţuitor.

83.Cuantumul despăgubirilor de deces este de :


a. 2 salarii medii brute pe ţară;
b. 4 salarii medii brute pe ţară;
c. 6 salarii medii brute pe ţară.

84.Tarifele şi clasele de risc, în funcţie de care se stabiliesc contribuţiile de asigurare pentru


accidente de muncă şi boli profesionale, se stabilesc prin:
a. Legea bugetului asigurărilor sociale;
b. Legea bugetului de stat;
c. Hotărârea guvernului.

85.Fapte pentru care se angajează răspunderea penală, în materia asigurărilor pentru


accidente de muncă şi boli profesionale, sunt:
a. nerespectarea obligaţiilor de plată;
b. utilizarea sumelor destinate în alte scopuri;
c. nerespectarea prevederilor privind producerea accidentelor de muncă.

86.Fapte pentru care se angajează răspunderea penală, în materia asigurărilor pentru


accidente de muncă şi boli profesionale, sunt:
a. nerespectarea metodologiei de încadrare în clasele de risc;
b. nedepunerea declaraţiei privind contribuţia de asigurări sociale;
c. furnizarea de informaţii false la stabilirea prestaţiilor cuvenite.

87.Acţiunile în instanţă şi actele procedurale privind litigiile având ca obiect drepturi sau
obligaţii de asigurare pentru accidente de muncă şi boli profesionale se judecă în primă
instanţă;
a. de tribunal;
b. de judecătorii;
c. de curţile de apel.

88.În sistemul asigurărilor pentru şomaj sunt asigurate obligatoriu, prin efectul legii;
a. persoanele care desfăşoară activităţi pe bază de contract individual de muncă,
inclusiv dacă au calitatea de pensionari;
b. persoanele care desfăşoară activităţi pe bază de contract individual de muncă, cu
excepţia contractelor pe durată determinată;
c. persoanele care desfăşoară activităţile pe bază de contract individual de muncă,
exclusiv pensionarii.

89.Se pot asigura în sistemul asigurărilor pentru şomaj;


a. funcţionarii publici;
b. membrii asociaţiilor familiale;
c. soldaţii şi gradaţii voluntari.
90.Care sunt condiţiile legale ce trebuie îndeplinite cumulativ pentru a beneficia de
indemnizaţia de şomaj:
a. un stagiu de cotizare de minim 12 luni în ultimele 24 de luni premergătoare datei
înregistrării cererii, lipsa veniturilor sau venituri mai mici decât valoarea ISR,
neîndeplinirea condiţiilor de pensionare, înregistrarea persoanei la agenţia
pentru ocuparea forţei de muncă;
b. un stagiu de cotizare de minim 6 luni în ultimele 12 de luni premergătoare datei
înregistrării cererii, lipsa veniturilor sau venituri mai mici decât valoarea ISR,
neîndeplinirea condiţiilor de pensionare, înregistrarea persoanei la agenţia
pentru ocuparea forţei de muncă;
c. un stagiu de cotizare de minim 12 luni în ultimele 24 de luni premergătoare datei
înregistrării cererii, lipsa veniturilor sau venituri mai mici decât valoarea ISR,
înregistrarea persoanei la Agenţia pentru ocuparea forţei de muncă.

91.Pentru ca un absolvent al unei instituţii de învăţământ să fie asimilat şomerilor, trebuie să


îndeplinească cumulativ următoarele condiţii:
a. să fie înregistrat la agenţiile pentru ocuparea forţei de muncă, să nu realizeze
venituri sau acestea să fie mai mici ca valoarea ISR şi să nu îndeplinească
condiţiile de pensionare;
b. veniturile realizate să fie mai mici ca valoarea ISR şi să nu îndeplinească condiţiile
condiţiile de pensionare;
c. să fie înregistrat la agenţiile pentru ocuparea forţei de muncă, să nu realizeze
venituri şi să nu îndeplinească condiţiile condiţiile de pensionare.

92.În funcţie de stagiul de cotizare, indemnizaţia de şomaj, se acordă pe perioade stabilite


diferenţiat, astfel:
a. 6 luni-la un stagiu de cel puţin un an, 9 luni – la un stagiu de cel puţin 6 ani, 10
luni-la un stagiu mai mare de 10 ani;
b. 8 luni-la un stagiu de cel puţin un an, 9 luni – la un stagiu de cel puţin 5 ani, 10
luni-la un stagiu mai mare de 10 ani;
c. 6 luni-la un stagiu de cel puţin un an, 9 luni – la un stagiu de cel puţin 5 ani, 10 luni-
la un stagiu mai mare de 10 ani.

93.Cuantumul indemnizaţiei de şomaj se acordă lunar, astfel:


a. 75 % din valoarea ISR la data stabilirii indemnizaţiei,indiferent de stagiul de
cotizare;
b. 75 % din valoarea ISR la data stabilirii indemnizaţiei, pentru un stagiu de cotizare de
cel puţin un an;
c. 75 % din valoarea ISR la data stabilirii indemnizaţiei, pentru un stagiu de cotizare de
cel puţin 6 luni.

94.Cuantumul indemnizaţiei de şomaj se acordă lunar, astfel:


a. 75 % din valoarea ISR la data stabilirii indemnizaţiei, la care se adaugă o cotă
aplicată la media salariului de bază lunar brut pe ultimele 12 luni de stagiu de
cotizare, pentru persoanele cu stagiu mai mare de un an;
b. 75 % din valoarea ISR la data stabilirii indemnizaţiei, la care se adaugă o cotă
aplicată la media salariului de bază lunar brut pe ultimele 12 luni de stagiu de
cotizare, pentru persoanele cu stagiu mai mare de 6 luni;
c. 75 % din valoarea ISR la data stabilirii indemnizaţiei, la care se adaugă o cotă
aplicată la media salariului de bază lunar brut pe ultimele 12 luni de stagiu de
cotizare, pentru persoanele cu stagiu mai mare de 10 luni.
95.Cota procentuală care se ia în calcul la stabilirea indemnizaţiei de şomaj este diferenţiată
astfel:
a. 3 % la un stagiu de cel puţin 3 ani, 5 % - la un stagiu de cel puţin 5 ani, 7 % -la un
stagiu de cel puţin 20 de ani;
b. 3 % la un stagiu de cel puţin 3 ani, 6 % - la un stagiu de cel puţin 5 ani, 7 % -la
un stagiu de cel puţin 20 de ani;
c. 3 % la un stagiu de cel puţin 3 ani, 5 % - la un stagiu de cel puţin 6 ani, 7 % -la un
stagiu de cel puţin 20 de ani.

96.Nu beneficiază de indemnizaţie de şomaj:


a. absolvenţii care la data solicitării dreptului urmează o formă de învăţământ de
stat;
b. absolvenţii care la data solicitării dreptului urmează o formă de învăţământ
privată;
c. absolvenţii care la data solicitării dreptului urmează o formă de învăţământ.

97.Încetarea plăţii indemnizaţiei de şomaj are loc:


a. la data încadrării în muncă, pentru o perioadă mai mare de 6 luni;
b. la data încadrării în muncă, pentru o perioadă mai mare de 8 luni;
c. la data încadrării în muncă, pentru o perioadă mai mare de 12 luni.

98.Suspendarea plăţii indemnizaţiei de şomaj are loc :


a. la data încadrării în muncă, pentru o perioadă de cel mult 12 luni;
b. la data încadrării în muncă, pentru o perioadă mai mare de 8 luni;
c. la data încadrării în muncă, pentru o perioadă mai mare de 6 luni.

99.Beneficiarii indemnizaţiei de şomaj sunt asiguraţi:

a. în sistemul asigurărilor sociale de stat, dar nu şi în cel al asigurărilor sociale de


sănătate;
b. în sistemul asigurărilor sociale de stat şi în cel al asigurărilor sociale de sănătate;
c. în sistemul asigurărilor sociale de sănătate, dar nu şi în cel al asigurărilor sociale de
stat.

100. În materie de şomaj, sunt fapte care angajează răspunderea penală:


a. necomunicarea lunară de către angajatori a locurilor de muncă vacante;
b. reţinerea de către angajatori a contribuţiilor la bugetul asigurărilor pentru şomaj şi
nevirarea acestora în termen de 20 de zile;
c. reţinerea de către angajatori a contribuţiilor la bugetul asigurărilor pentru şomaj şi
nevirarea acestora în termen de 15 de zile.

101. În materie de şomaj, sunt fapte care angajează răspunderea contravenţională:


a. neplata de către angajator a contribuţiilor la bugetul asigurărilor pentru şomaj;
b. necomunicarea lunară de către angajatori a locurilor de muncă vacante;
c. reţinerea de către angajatori a contribuţiilor la bugetul asigurărilor pentru şomaj şi
nevirarea acestora în termen de 15 de zile.
102. Contractul de asigurare socialã este :
a. contractul încheiat voluntar între persoane fizice ºi casele teritoriale de pensii în
scopul asigurãrii în sistemul public de pensii ;
b. contractul încheiat obligatoriu între persoane fizice ºi casele teritoriale de pensii în
scopul asigurãrii în sistemul public de pensii;
c. contractul încheiat voluntar între persoane fizice ºi casele teritoriale de pensii în
scopul asigurãrii în sistemul privat de pensii.
ANS: A PTS: 1

103. Stagiul minim de cotizare reprezintã:


a. perioada de timp cerutã de lege pentru a beneficia de pensie pentru limitã de
vârstã, anticipatã sau anticipatã parþialã;
b. perioada de timp cerutã de lege pentru a beneficia de pensie pentru limitã de
vârstã;
c. perioada minimã de timp prevãzutã de lege, în care asiguraþii au realizat stagiu
de cotizare, pentru a beneficia de pensie, la împlinirea vârstei standard de
pensionare.
ANS: C PTS: 1

104. Vârsta standard de pensioanare reprezintă:


a. vârsta care dă dreptul la pensie anticipată;
b. vârsta legală la care se obţine pensie pentru limită de vârstă, inclusiv pentru cei
care beneficiază de reduceri, în condiţiile legii;
c. vârsta legală la care se obţine pensie pentru limită de vârstă.
ANS: C PTS: 1

105. În sistemul de pensii sunt asigurate obligatoriu, următoarele categorii de


persoane:
a. persoanele care desfăşoară activităţi pe bază de contract individual de muncă,
inclusiv soldaţii şi gradaţii voluntari;
b. orice persoană care doreşte să se asigure;
c. avocaţii.
ANS: A PTS: 1

106. În sistemul de pensii sunt asigurate obligatoriu, următoarele categorii de


persoane:
a. persoanele care sunt numite în cadrul autorităţii executive sau legislative, dacă au
statutul de funcţionari publici;
b. şomerii;
c. personalul clerical.
ANS: B PTS: 1

107. Se pot asigura în sistemul public de pensii, pe bază de contract de asigurare


socială, în condiţiile legii, următoarele categorii de persoane:
a. persoanele care desfăşoară activitatea în funcţii elective;
b. cei care lucrează la cabinetele demnitarilor, pe durata mandatului;
c. avocaţii
ANS: C PTS: 1

108. Contractul de asigurare socială se încheie între:


a. persoana interesată şi casa teritorială de pensii;
b. persoana interesată şi Casa Naţională de Pensii Publice;
c. persoana interesată şi angajator.
ANS: A PTS: 1

109. Declaraţiile nominale de asigurare se întocmesc de către:

a. casele teritoriale de pensii;


b. angajatori;
c. persoanele interesate.
ANS: B PTS: 1

110. Constituie stagiu de cotizare în sistemul public de pensii:

a. periaodele lucrate ca profesionişti liberali, indiferent de contribuţia datorată;


b. perioadele pentru care s-a datorat contribuţia de asigurări sociale de sănătate de
către angajator;
c. orice perioadă în care s-a lucrat, în condiţiile legii.
ANS: B PTS: 1

111. În sistemul public de pensii se asimilează stagiului de cotizare, următoarele


perioade necontributive:
a. a fost şomer;
b. a fost liber profesionist;
c. a beneficiat de pensie de invaliditate.
ANS: C PTS: 1
112. În sistemul public de pensii se asimilează stagiului de cotizare, următoarele
perioade necontributive:
a. a fost şomer;
b. a urmat cursurile de zi ale învăţământului universitar, organizat legal, pe durata
studiilor, cu condiţia absolvirii acestora cu diplomă;
c. a urmat cursurile de zi ale învăţământului universitar, organizat legal, pe durata
normală a studiilor, cu condiţia absolvirii acestora cu diplomă.
ANS: C PTS: 1

113. Cota de contribuţii de asigurări sociale de sănătate datorată de angajaţi, potrivit


legii este de :
a. 10,5 %, indiferent de condiţiile de muncă;
b. 9,5 %, indiferent de condiţiile de muncă,
c. 10,5 %, pentru condiţii normale de muncă.
ANS: A PTS: 1

114. Condiţiile de muncă în care o persoană asigurată în sistemul public de pensii îşi
poate desfăşura activitatea, indiferent de categoria profesională, sunt:
a. normale, deosebite şi speciale;
b. normale şi deosebite;
c. normale, deosebite, speciale şi alte condiţii.
ANS: C PTS: 1

115. Contribuţia de asigurări sociale se impozitează ?


a. da, în mod normal cu 16 % ;
b. nu se impozitează;
c. da, cu 10,5 % .
ANS: B PTS: 1

116.
Baza lunară de calcul a contribuţiei de asigurări sociale pentru pensii este plafonată?
a. da, în sensul că nu poate fi mai mare decât valoarea corespunzătoare a de cinci
ori câştigul salarial mediu net;
b. da, în sensul că nu poate fi mai mare decât valoarea corespunzătoare a de cinci
ori câştigul salarial mediu brut;
c. nu este plafonată.
ANS: B PTS: 1

117.
Contribuţia de asigurări sociale se virează periodic, astfel:
a. trimestrial;
b. semestrial;
c. lunar.
ANS: C PTS: 1

118.
În sistemul public de pensii se acordă următoarele categorii de pensii:

a. pentru limită de vârstă, anticipată, anticipată parţială, de invaliditate şi de urmaş;


b. pentru limită de vârstă, anticipată, anticipată parţială, pentru limită de vârstă şi de
urmaş;
c. pentru limită de vârstă, anticipată, anticipată parţială, pentru boală profesională şi
de urmaş.
ANS: A PTS: 1

119.
Vârsta standard de pensionare este:
a. 65 de ani pentru bărbaţi şi 62 de ani pentru femei;
b. 65 de ani pentru bărbaţi şi 63 de ani pentru femei;
c. 65 de ani pentru bărbaţi şi 60 de ani pentru femei.
ANS: B PTS: 1

120.
Condiţiile cumulative pentru pensie pentru limită de vârstă sunt:

a. împlinirea vârstei standard de pensionare şi realizarea stagiului complet de


cotizare;
b. împlinirea vârstei standard de pensionare, indiferent de stagiul de cotizare
realizat;
c. împlinirea vârstei standard de pensionare şi realizarea stagiului minim de cotizare.
ANS: C PTS: 1

121.
Stagiul minim de cotizare este de :

a. 15 ani, pentru bărbaţi şi femei;


b. 15 ani – pentru bărbaţi şi 10 ani - pentru femei;
c. 10 ani, pentru bărbaţi şi femei.
ANS: A PTS: 1

122.
Stagiul complet de cotizare este de :

a. 30 de ani, pentru bărbaţi şi femei;


b. 35 de ani - pentru bărbaţi şi 30 de ani – pentru femei;
c. 35 ani, pentru bărbaţi şi femei.
ANS: C PTS: 1

123.
Se recunosc reciproc stagiile de cotizare între sistemul public de pensii şi sistemele proprii de
asigurări sociale neintegrate acestuia?

a. nu se recunosc;
b. se recunosc numai pentru deschiderea dreptului la pensie;
c. se recunosc, luându-se în calcul la stabilirea pensiei.
ANS: B PTS: 1

124.
Condiţiile cumulative pentru a beneficia de pensie anticipată sunt:
a. cel puţin 8 ani de stagiu de cotizare peste stagiul complet de cotizare şi cel mult 5
ani înaintea vârstei standard de pensionare;
b. cel puţin 5 ani de stagiu de cotizare peste stagiul complet de cotizare şi cel mult 8
ani înaintea vârstei standard de pensionare;
c. cel puţin 10 ani de stagiu de cotizare peste stagiul complet de cotizare şi cel mult
5 ani înaintea vârstei standard de pensionare.
ANS: A PTS: 1

125.
Condiţiile cumulative pentru a beneficia de pensie anticipată parţială sunt:

a. cel puţin 8 ani de stagiu de cotizare peste stagiul complet de cotizare şi cel mult 5
ani înaintea vârstei standard de pensionare;
b. cel puţin 5 ani de stagiu de cotizare peste stagiul complet de cotizare şi cel mult 8
ani înaintea vârstei standard de pensionare;
c. până la 8 ani de stagiu de cotizare peste stagiul complet şi cel mult 5 ani înaintea
vârstei standard de pensionare.
ANS: C PTS: 1

126.
În raport cu pensia pentru limită de vârstă , cuantumul pensiei anticipate parţială este:

a. egal;
b. diminuat cu 0,75 % pentru fiecare lună de anticipare;
c. diminuat cu 0,80 % pentru fiecare lună de anticipare.
ANS: B PTS: 1

127.
Pensia pentru invaliditate de gradul I se caracterizează prin :

a. pierderea totală a capacităţii de muncă şi a capacităţii de autoîngrijire;


b. pierderea totală a capacităţii de muncă, cu păstrarea capacităţii de autoîngrijire;
c. pierderea a cel puţin jumătate din capacitatea de muncă.
ANS: A PTS: 1

128.
Pensia pentru invaliditate de gradul II se caracterizează prin :

a. pierderea totală a capacităţii de muncă şi a capacităţii de autoîngrijire;


b. pierderea totală a capacităţii de muncă, cu păstrarea capacităţii de autoîngrijire;
c. pierderea a cel puţin jumătate din capacitatea de muncă.
ANS: B PTS: 1

129.
Pensia pentru invaliditate de gradul III se caracterizează prin:
a. pierderea totală a capacităţii de muncă şi a capacităţii de autoîngrijire;
b. pierderea totală a capacităţii de muncă, cu păstrarea capacităţii de autoîngrijire;
c. pierderea a cel puţin jumătate din capacitatea de muncă.
ANS: C PTS: 1
130.
Pensionarii pentru invaliditate de gradul III, pot să desfăşoare activitate profesională:

a. da, cel mult jumătate din timpul normal de muncă;


b. nu, întrucât sunt pensionari;
c. da, cel mult 25 % din timpul normal de muncă.
ANS: A PTS: 1

131.
Cuantumul indemnizaţiei pentru însoţitor, in cazul pensionarilor de invaliditate de gradul I, este
de:
a. 60 % din valoarea unui punct de pensie;
b. 80 % din valoarea unui punct de pensie;
c. 90 % din valoarea unui punct de pensie.
ANS: B PTS: 1

132.
Soţul supravieţuitor are dreptul la pensie de urmaş, pe tot timpul vieţii, în următoarele condiţii:
a. la împlinirea vârstei standard de pensionare, dacă durata căsătoriei a fost de cel
puţin 15 ani;
b. la împlinirea vârstei standard de pensionare, dacă durata căsătoriei a fost de cel
puţin 10 ani;
c. la împlinirea vârstei standard de pensionare, dacă durata căsătoriei a fost de cel
puţin 20 ani.
ANS: A PTS: 1

133. Copiii au dreptul la pensie de urmaş în următoarele condiţii :

a. până la vârsta de 14 ani;


b. dacă îşi continuă studiile într-o formă de învăţământ organizată potrivit legii, până
la terminarea acestora, fără a depăşi 25 de ani;
c. dacă îşi continuă studiile într-o formă de învăţământ organizată potrivit legii, până
la terminarea acestora, fără a depăşi 26 de ani.
ANS: C PTS: 1

134. Cuantumul pensiei de urmaş se stabileşte procentual din punctajul mediu anual
realizat de susţinător, astfel:

a. 50 % - pentru un singur urmaş, 70 % - pentru doi urmaşi şi 100 pentru 3 sau mai
mulţi urmaşi;
b. 50 % - pentru un singur urmaş, 75 % - pentru doi urmaşi şi 100 pentru 3 sau mai
mulţi urmaşi;
c. 60 % - pentru un singur urmaş, 70 % - pentru doi urmaşi şi 100 pentru 3 sau mai
mulţi urmaşi.
ANS: B PTS: 1

135. În cazul copiilor orfani de ambii părinţi, cuantumul pensiei de urmaş se stabileşte:
a. acordându-se pensia în cuantum mai mare;
b. acordându-se pensia în cuantum mai mare, la care se adaugă 50 % din pensia
celuilalt părinte decedat;
c. prin însumarea drepturilor de pensie de urmaş, calculate după fiecare părinte.
ANS: C PTS: 1

136. Cuantumul pensiei se determină prin:

a. înmulţirea punctajului mediu anual realizat de asigurat cu valoarea unui punct de


pensie;
b. înmulţirea punctajului anual realizat de asigurat cu valoarea unui punct de pensie;
c. înmulţirea punctajului anual realizat de asigurat cu valoarea ISR.
ANS: A PTS: 1

137. În perioada, asimilată stagiului de cotizare, în care sunt urmate cursurile de zi ale
învăţământului universitar, la determinarea punctajului lunar se utilizează:

a. 25 % din câştigul salarial mediu brut lunar din perioada respectivă;


b. 25 % din câştigul salarial minim brut lunar din perioada respectivă;
c. 30 % din câştigul salarial minim brut lunar din perioada respectivă.
ANS: A PTS: 1

138. Cumulul pensiei cu venituri provenite din situaţii pentru care asigurarea este
obligatorie, este permisă următoarelor categorii de pensionari:

a. pensionarii de invaliditate gradul III, inclusiv cu program întreg de lucru;


b. pensionarii pentur limită de vârstă;
c. pensionarii care beneficiază de pensie anticipată parţială.
ANS: B PTS: 1

139. Administrarea sistemului public de pensii se realizează prin :

a. Casa Naţională de Pensii şi casele teritoriale;


b. Casa Naţională de Pensii, casele teritoriale şi casele sectoriale;
c. Casa Naţională de Pensii şi casele sectoriale.
ANS: C PTS: 1

140. Casele de pensii sectoriale funcţionează în subordinea:

a. Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Administraţiei şi Internelor şi


Serviciului Român de Informaţii;
b. Casei Naţionale de Pensii;
c. Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Administraţiei şi Internelor şi
Serviciului Român de Informaţii, Serviciului de Informaţii Externe, Serviciului
de Protecţie şi Pază.
ANS: A PTS: 1

141. Constituie infracţiune, în materia sistemului public de pensii,

următoarele fapte: a. nedepunerea la termen a declaraţiei nominale de

asigurare;
b. nedepunerea declaraţiei individuale de asigurare;
c. completarea declaraţiei nominale de asigurare cu date nereale.
ANS: C PTS: 1

142. Constituie contravenţie, în materia sistemului public de pensii, următoarele fapte:

a. completarea declaraţiei nominale de asigurare cu date nereale;


b. nedepunerea la termen a declaraţiei nominale de asigurare;
c. neplata de către angajator, timp de 2 luni consecutiv, în condiţiile legii, a
contribuţiei de asigurări sociale.
ANS: B PTS: 1

143. Termenul de contestare, pe cale administrativă, a contestaţiilor deciziilor de


pensie este de:

a. 30 de zile de la emitere;
b. 30 de zile de la comunicare;
c. 45 de zile de la comunicare.
ANS: B PTS: 1

144. Soluţionarea, pe cale administrativă, a contestaţiilor deciziilor de pensie se face


în termen de :

a. 30 de zile de la data înregistrării contestaţiilor;


b. 45 de zile de la data înregistrării contestaţiilor;
c. 45 de zile de la data formulării contestaţiei.
ANS: B PTS: 1

145. Hotărârile comisiilor de contestaţii a deciziilor de pensie pot fi atacate la instanţa


judecătorească în termen de :

a. 30 de zile de la emitere;
b. 30 de zile de la comunicare;
c. 45 de zile de la comunicare.
ANS: B PTS: 1

146. În primă instanţă, litigiile privind asigurările sociale de pensii se soluţionează de


către:

a. judecătorie;
b. tribunal;
c. curtea de apel.
ANS: B PTS: 1

147. Hotărârile pronunţate în primă instanţă, în litigiile privind asigurările sociale de


pensii, sunt supuse:

a. numai apelului;
b. apelului şi recursului;
c. numai recursului.
ANS: A PTS: 1

148. Condiţiile cumulative pentru acordarea pensiei de serviciu pentru limită de vârstă
magistraţilor sunt:

a. 60 de ani – vârstă şi 25 de ani – vechime în specialitate ca magistrat sau pe


funcţii juridice, în condiţiilel legii;
b. 55 de ani – vârstă şi 25 de ani – vechime în specialitate ca magistrat sau pe
funcţii juridice, în condiţiilel legii;
c. 60 de ani – vârstă şi 30 de ani – vechime în specialitate ca magistrat sau pe
funcţii juridice, în condiţiilel legii.
ANS: A PTS: 1

149. Magistraţii se pot pensiona anticipat, dacă îndeplinesc cumulativ următoarele


condiţii:

a. să depăşească vechimea în magistratură cu cel puţin 3 ani şi să aibă vârstă de


cel puţin 55 de ani – împliniţi;
b. să depăşească vechimea în magistratură cu cel puţin 5 ani şi să aibă vârstă de
cel puţin 55 de ani – împliniţi;
c. să depăşească vechimea în magistratură cu cel puţin 3 ani şi să aibă vârstă de
cel puţin 50 de ani – împliniţi.
ANS: B PTS: 1

150. Cuantumul pensiei de serviciu a magistraţilor este de :

a. 60 % din baza de calcul reprezentată de salariul de bază brut lunar şi sporurile


avute în ultima lună de activitate;
b. 80 % din baza de calcul reprezentată de salariul de bază brut lunar şi sporurile
avute în ultima lună de activitate;
c. 80 % din baza de calcul reprezentată de salariul de bază brut lunar.
ANS: B PTS: 1

151. În cazul în care se depăşeşte vechimea în magistratiră de 25 de ani, la


cuantumul pensiei se adaugă:

a. 2 % pentru fiecare an, fără a se depăşi baza de calcul;


b. 1 % pentru fiecare an;
c. 1 % pentru fiecare, fără a se depăşi baza de calcul.
ANS: C PTS: 1

152. În sistemul propriu de asigurări sociale pentru avocaţi, constituie stagiu de


cotizare:

a. perioadele în care un avocat şi-a plătit contribuţia de asigurări sociale în sistem


propriu;
b. perioadele în care un avocat şi-a plătit contribuţia de asigurări sociale în sistem
propriu şi în sistemul public de pensii;
c. perioadele în care un avocat şi-a plătit contribuţia de asigurări sociale în sistem
propriu şi în sistemul public de pensii sau în alte sisteme neintegrate.
ANS: A PTS: 1
153. Neachitarea contribuţiei individuale lunare de către avocaţi, timp de 6 luni, atrage:

a. excluderea din profesie;


b. aplicarea de penalităţi,
c. suspendarea din profesie.
ANS: C PTS: 1

154. Vârsta standard de pensionare pentru avocaţi este:

a. 62 de ani – pentru femei şi 65 de ani – pentru bărbaţi;


b. 63 de ani – pentru femei şi 65 de ani – pentru bărbaţi;
c. 60 de ani – pentru femei şi 65 de ani – pentru bărbaţi;
ANS: C PTS: 1

155. Stagiul minim de cotizare pentru avocaţi este de :

a. 15 ani, atât pentru femei, cât şi pentru bărbaţi;


b. 10 ani, atât pentru femei, cât şi pentru bărbaţi;
c. 10 ani - pentru femei şi 15 ani - pentru bărbaţi.
ANS: A PTS: 1

156. Stagiul complet de cotizare pentru avocaţi este:

a. 30 de ani, indiferent de sex;


b. 35 de ani, indiferent de sex;
c. 30 de ani-pentru femei şi 35 de ani – pentru bărbaţi.
ANS: C PTS: 1

157. Pensia de retargere din profesie se acordă avocaţilor dacă :

a. au împlinit vârsta standard de pensionare şi stagiul complet de cotizare;


b. au împlinit vârsta standard de pensionare şi stagiul minim de cotizare;
c. indiferent de vârstă, dacă au realizat stagiul complet de cotizare sau l-au depăşit.
ANS: B PTS: 1

158. Pensia de retragere anticipată din profesie se acordă avocaţilor dacă

a. au depăşit stagiul complet de cotizare cu cel puţin 5 ani, cu cel mult 5 ani înaintea
vărstelor standard de pensionare;
b. au depăşit stagiul complet de cotizare cu cel puţin 8 ani, cu cel mult 8 ani înaintea
vărstelor standard de pensionare;
c. au depăşit stagiul complet de cotizare cu cel puţin 10 ani, cu cel mult 10 ani
înaintea vărstelor standard de pensionare.
ANS: A PTS: 1

159. Durata căsătoriei prevăzută de lege pentru ca soţul supravieţuitor să beneficieze


de pensie de urmaş, în sistemul propriu de asigurări sociale al avocaţilor este:

a. 12 ani;
b. 10 ani;
c. 15 ani.
ANS: B PTS: 1

160. Punctajul lunar realizat de avocaţi se calculează :

a. prin raportarea venitului brut lunar individual la venitul mediu brut lunar pe baroul
din care face parte avocatul;
b. prin raportarea venitului brut lunar individual la venitul mediu brut lunar pe
economie;
c. prin raportarea venitului brut lunar individual la venitul mediu brut lunar pe
profesie.
ANS: C PTS: 1

161. Punctajul mediu anual realizat de avocaţi, este plafonat?

a. Da, la maximum 3 puncte;


b. Da, la maximul 5 puncte;
c. Nu
ANS: A PTS: 1

162. În sistemul de asigurări sociale al avocaţilor, se recunosc stagiile de cotizare în


alte sisteme de asigurări sociale?

a. Nu se recunosc;
b. Se recunosc integral;
c. Se recunosc, numai la deschiderea dreptului la pensie.
ANS: C PTS: 1

163. Valoarea unui punct de pensie, în sistemul de asigurări sociale al avocaţilor este:

a. aceeaşi cu cea din sistemul public de pensii;


b. cel puţin 40 % din venitul mediu brut lunar pe profesie şi se prognozează anual la
CAA;
c. cel puţin 50 % din venitul mediu brut lunar pe profesie şi se prognozează anual la
CAA.
ANS: B PTS: 1

164. Care este, potrivit legii, numărul minim de participanţi, pentru constituirea unui
fond de pensii privat?

a. 50 000 de participanţi;
b. 70 000 de participanţi;
c. 30 000 de participanţi.
ANS: A PTS: 1

165. Comisia de supraveghere a Sistemului de Pensii Private este:

a. autoritate administrativă autonomă, cu personalitate juridică, aflată sub controlul


Guvernului României;
b. autoritate administrativă autonomă, cu personalitate juridică, aflată sub controlul
Parlamentului României;
c. autoritate administrativă autonomă, cu personalitate juridică, aflată sub controlul
Casei Naţionale de Pensii Publice.
ANS: B PTS: 1

166. O persoană poate participa, în acelaşi timp, la mai multe fonduri de pensii private:

a. Da;
b. legea nu reglementează această problemă;
c. NU
ANS: C PTS: 1

167. Participarea la un fond de pensii privat este obligatorie?

a. Da, opţiunea vizează doar fondul la care aderă;


b. Nu, participarea este facultativă;
c. Da, numai pe bază de opţiune individuală.
ANS: A PTS: 1

168. Statutul de participant la un fond de pensii privat se dobândeşte prin:

a. numai prin semnarea unui act de aderare individual;


b. numai prin repartizarea de către instituţia de evidenţă;
c. prin semnarea unui act de aderare individual sau repartizarea de către instituţia
de evidenţă, după caz.
ANS: C PTS: 1

169. Instituţia de evidenţă a persoanelor care fac obiectul participării la un fond de


pensii privat, poate fi:

a. casele teritoriale de pensii;


b. Casa Naţională de Pensii Publice şi casele sectoriale;
c. Casa Naţională de Pensii Publice.
ANS: B PTS: 1

170. Transferul participantului la un alt fond de pensii privat este permis de lege?

a. Numai cu acordul administratorului fondului la care este participant;


b. Nu este permis de lege;
c. Da, pe baza unui nou act de aderare.
ANS: C PTS: 1

171. Contribuţia la fondul de pensii privat este separată de cea pentru sistemul public
de pensii?

a. da, întrucât vizează o pensie suplimentară celei publice;


b. se cumulează cu cea pentru sistemul public de pensii;
c. este parte din contribuţia datorată sistemului public de pensii.
ANS: C PTS: 1
172. Activul din contul individual al unui participant la un fond de pensii privat, poate fi
cesionat, gajat sau poate face obiectul unei executări silite?

a. da, ca orice bun aflat în proprietate;


b. Numai cesionat,
c. Nu.
ANS: C PTS: 1

173. Constituie contravenţii în materia pensiilor private, următoarele fapte:

a. neinformarea de către administrator a participanţilor şi beneficiarilor, cu datele


prevăzute de lege;
b. nevirarea contribuţiei de asigurări sociale datorate de angajat la bugetul
asigurărilor sociale de stat ;
c. modificarea neautorizată a schemelor de pensii private.
ANS: A PTS: 1

174. Constituie infracţiuni în materia pensiilor private, următoarele fapte:

a. neinformarea de către administrator a participanţilor şi administratorilor şi


beneficiarilor, cu datele prevăzute de lege;
b. nerespectarea de către membrii consiliului a interdicţiilor legale;
c. modificarea neautorizată a schemelor de pensii private.
ANS: C PTS: 1

175. Raportat la celelalte activităţi, societăţile de investiţii sau de asigurare, autorizate


să administreze fonduri de pensii facultative, pot transfera activele şi pasivele:

a. Da, cu condiţia obţinerii unei rate de rentabilitate;


b. Nu,
c. Da, numai în cadrul aceleiaşi societăţi.
ANS: B PTS: 1

176. Capitalul social minim necesar pentru administrarea de fonduri de pensii


facultative, la data constituirii, este de:

a. 1,5 milioane euro;


b. 5 milioane euro;
c. 3 milioane euro.
ANS: A PTS: 1

177. Numărul minim de participanţi la un fond de pensii facultative, prevăzut de lege


este de :

a. 150;
b. 200;
c. 100
ANS: C PTS: 1
178. Actul individual/contractul scris între persoana fizică care aderă la un fond de
pensii facultative şi administratorul fondului conţine:

a. acordul persoanei la contractul de societate civilă şi la prospectul schemei


schemei de pensii facultative;
b. acordul persoanei la prospectul schemei de pensii facultative;
c. acordul persoanei la contractul de societate civilă.
ANS: A PTS: 1

179. Contribuţia la un fond de pensii facultative poate fi de până la :

a. 20 % din venitul salarial brut lunar;


b. 10 % din venitul salarial brut lunar;
c. 15 % din venitul salarial brut lunar;
ANS: C PTS: 1

180. Participanţii la un fond de pensii facultative pot modifica, suspenda sau înceta
contribuţiile la un fond de pensii facultative:

a. Nu, odată ce au încheiat un act de aderare;


b. Da, întrucât este o opţiune individuală;
c. Da, în ceea ce priveşte suspendarea, exclusiv încetarea.
ANS: B PTS: 1

181. Activul personal al unui participant la un fond de pensii facultative, poate fi


executat silit, cesionat sau gajat?

a. poate fi executat silit;


b. Numai gajat, pentru garantarea de credite;
c. Nu.
ANS: C PTS: 1

182. Dreptul la pensia facultativă se deschide la cererea participantului, dacă sunt


îndeplinite, cumulativ, următoarele condiţii:

a. vârsta de 60 de ani, plata a minim 90 de contribuţii, activul personal să fie cel


puţin egal cu suma necesară obţinerii pensiei facultative minime stabilite;
b. vârsta de 65 de ani, plata a minim 90 de contribuţii, activul personal să fie cel
puţin egal cu suma necesară obţinerii pensiei facultative minime stabilite;
c. vârsta de 62 de ani, plata a minim 90 de contribuţii, activul personal să fie cel
puţin egal cu suma necesară obţinerii pensiei facultative minime stabilite.
ANS: A PTS: 1

183. În materia pensiilor facultative, sunt fapte care angajează răspunderea


contravenţională, următoarele:

a. nerespectarea obligaţiilor de virare a contribuţiilor de către angajator;


b. modificarea neautorizată a schemelor de pensii facultative;
c. încetarea de către participant a contribuţiei la fondul de pensii facultative.
ANS: A PTS: 1
184. În materia pensiilor facultative, sunt fapte care angajează răspunderea penală,
următoarele:

a. nerespectarea obligaţiilor de virare a contribuţiilor de către angajator;


b. modificarea neautorizată a schemelor de pensii facultative;
c. încetarea de către participant a contribuţiei la fondul de pensii facultative.
ANS: B PTS: 1

185. În funcţie de scopul său, beneficiile de asistenţă socială, pot fi:

a. pentru susţinerea familiei şi a copilului;


b. acordarea concediului de risc maternal;
c. acordarea concediului pentru îngrijirea copilului bolnav.
ANS: A PTS: 1

186. Beneficii de asistenţă socială pentru susţinerea copilului şi a familiei pot fi:

a. acordarea concediului de risc maternal;


b. acordarea concediului pentru îngrijirea copilului bolnav;
c. alocaţii pentru copii şi indemnizaţii pentru creşterea copiilor.
ANS: C PTS: 1

187. Reprezentantul familie care solicită acordarea de beneficii sociale se stabileşte


de către:

a. soţi, de comun acord;


b. soţi, împreună cu autoritatea tutelară;
c. numai de autoritatea tutelară.
ANS: A PTS: 1

188. Serviciile sociale se acordă :

a. numai la solicitarea persoanei sau, după caz, a reprezentantului său legal;


b. la solicitarea persoanei şi din oficiu;
c. numai din oficiu.
ANS: B PTS: 1

189. Acordarea serviciilor sociale se realizează pe bază de :

a. norme emise de autorităţile locale;


b. contract, încheiat între furnizor şi beneficiar;
c. contract. Încheiat între furnizor şi serviciul public de asistenţă socială.
ANS: B PTS: 1

190. Contractul pe baza căruia se realizează acordarea de servicii sociale cuprinde:

a. serviciile acordate, drepturile şi obligaţiile părţilor, precum şi condiţiile de finanţare;


b. serviciile acordate, drepturile şi obligaţiile părţilor;
c. drepturile şi obligaţiile părţilor, precum şi condiţiile de finanţare;
ANS: A PTS: 1

191. Îngrijirea formală la domiciliu se realizează de către:

a. membrii de familie;
b. membrii de familie, prieteni, vecini, care îşi asumă această responsabilitate;
c. persoana calificată, certificată profesional.
ANS: C PTS: 1

192. Nivelul minimal de trai se exprimă în lei şi asigură nevoi de bază ca:

a. hrană, îmbrăcăminte, igienă personală, menţinerea şi salubrizarea locuinţei;


b. hrană, igienă personală, menţinerea şi salubrizarea locuinţei;
c. hrană, îmbrăcăminte, igienă personală, menţinerea şi salubrizarea locuinţei,
activităţi de minimă socializare ,
ANS: A PTS: 1

193. Cantinele sociale sunt înfiinţate, organizate şi administrate de către:

a. autorităţile publice centrale sau locale, precum şi de furnizori de servicii sociale


private;
b. autorităţile publice locale, precum şi de furnizori de servicii sociale private;
c. numai de autorităţi publice locale.
ANS: B PTS: 1

194. Serviciile sociale acordate victimelor traficului de persoane pot fi:

a. angajarea răspunderii penale a persoanelor care practică traficul de persoane;


b. centre de găzduire pe perioadă nedeterminată, centre de zi şi pentru informare,
consiliere şi sprijin emoţional;
c. centre de găzduire pe perioadă determinată, centre de zi şi pentru informare,
consiliere şi sprijin emoţional.
ANS: C PTS: 1

195. Personalul angajat în cadrul serviciilor sociale şi cel din cadrul serviciilor publice
de asistenţă socială lucrează pe baza:

a. contractului individual de muncă;


b. unui contract de voluntariat;
c. raportului de serviciu, ca funcţionari publici.
ANS: A PTS: 1

196. Cuantumul ajutorului social se stabileşte:

a. este egal cu cuantumul venitului minim garantat;


b. ca diferenţă între indicatorul social de referinţă şi venitul brut lunar al familiei sau
persoanei singure;
c. ca diferenţă între indicatorul social de referinţă şi venitul net lunar al familiei
sau persoanei singure.
ANS: C PTS: 1
197. Pentru ajutorul social acordat, o persoană din familie prestează lunar acţiuni sau
lucrări de interes local, proporţional cu cuantumul ajutorului social, cu un tarif orar
corespunzător:

a. salariului minim brut pe ţară;


b. salariului minim net pe ţară;
c. salariului mediu brut pe ţară.
ANS: A PTS: 1

198. Lista bunurilor care se exclud de la acordarea ajutorului social este stabilită prin :

a. lege;
b. hotărâre a Guvernului;
c. dispoziţie a primarului.
ANS: B PTS: 1

199. Modificarea sau încetarea dreptului la ajutor social se face prin:

a. lege;
b. hotărâre a Guvernului;
c. dispoziţie a primarului.
ANS: C PTS: 1

200. Beneficiarii de ajutor social au obligaţia de achitare a impozitelor şi taxelor locale,


precum şi a contribuţiilor pentru asigurarea de sănătate şi a locuinţei?

a. da, în toate cele trei cazuri;


b. nu, în toate cele trei cazuri;
c. da, pentru impozite şi taxe locale, nu în celelalte două cazuri.
ANS: C PTS: 1

201. Furnizorii de servicii sociale pot fi :

a. persaone fizice sau juridice, publice ori private;


b. persoane juridice, publice ori private;
c. persoane juridce, publice.
ANS: A PTS: 1

202. Planul individualizat de asistenţă şi îngrijire cuprinde:

a. programarea serviciilor sociale, personalul responsabil şi procedura de acordare;


b. programarea serviciilor sociale şi personalul responsabil;
c. programarea serviciilor sociale şi procedura de acordare.
ANS: A PTS: 1

203. Perioada de timp în care se poate beneficia de serviciile cantinelor de ajutor


social este:

a. nedeterminată, cât durează situaţia economico-socială ori medicală deosebită;


b. cel mult 90 de zile pe an;
c. cel mult 120 de zile pe an.
ANS: B PTS: 1

204. Numărul de mese asigurate zilnic de cantinele de ajutor social sunt:

a. trei mese;
b. două mese, mic dejun şi prânz;
c. două mese, pranz şi cină.
ANS: C PTS: 1

205. Cererile pentru a beneficia de serviciile cantinelor de ajutor social se aprobă:

a. de regulă, de către primar;


b. de regulă, de către directorul cantinei;
c. de regulă, de asistentul social responsabil de persoana în cauză.
ANS: A PTS: 1

206. Potrivit legii, alocaţia de stat pentru copii se acordă tuturor copiilor :

a. nu, ci în raport cu situaţia economică a familiei;


b. nu, ci în raport cu numărul copiilor;
c. da
ANS: C PTS: 1

207. Vârsta până la care se acordă alocaţia de stat pentru copii este:

a. 16 ani;
b. 18 ani;
c. 15 ani.
ANS: B PTS: 1

208. Alocaţia de stat pentru copii ese impozabilă şi poate fi urmărită silit?

a. da;
b. este impozabilă, dar nu poate fi urmărită silit;
c. nu este impozabilă si, de regulă, nu poate fi urmărită silit.
ANS: C PTS: 1

209. Alocaţia pentru susţinerea familiei, în condiţiile legii, vizeată numai familiile care
au în îngrijire şi creştere copii?

a. da;
b. nu;
c. legea nu distinge acest aspect.
ANS: A PTS: 1

210. Alocaţia pentru susţinerea familiei se

acordă prin: a. ordin al prefectului;


b. dispoziţie a primarului;
c. ordin al directorului agenţiei pentru prestaţii sociale judeţene.
ANS: B PTS: 1

211. Reprezentantul familiei care beneficiază de alocaţie de susţinere are obligaţia de


a depune la primărie o declaraţie privind componenţa familiei şi veniturile realizate,
periodic, astfel:

a. anual,
b. din 3 în 3 luni;
c. din 6 în 6 luni.
ANS: C PTS: 1

212. Constituie contravenţie în materia dreptului la alocaţie pentru susţinerea familiei:

a. nedispunerea de către primar a anchetei sociale prevăzute de lege;


b. respingerea dreptului la alocaţie;
c. folosirea documentelor pe baza cărora s-a acordat alocaţia.
ANS: A PTS: 1

213. Recomandarea ONU privind persoanele vârstnice vizează perioada cuprinsă


între:

a. 60 – 63 de ani;
b. 60 - 64 de ani;
c. 60 – 65 de ani.
ANS: C PTS: 1

214. Asistenţa socială a persoanelor vârstnice, în raport cu drepturile cuvenite în


sistemul asigurărilor sociale, este:

a. complementară;
b. substitutivă;
c. alternativă.
ANS: A PTS: 1

215. Beneficiază de asistenţă socială, persoana vârstnică care se află în una dintre
următoarele situaţii:

a. nu are pensie;
b. are pensie de invaliditate;
c. nu se poate gospodări singură.
ANS: C PTS: 1

216. Criteriile de încadrare în grade de dependenţă ale persoanelor vârstnice sunt


stabilite:

a. prin Grila Naţională de evaluare a nevoilor persoanelor vârstnice, aprobată prin


ordin al ministrului muncii, familiei, protecţiei sociale şi persoanelor vârstnice;
b. prin Grila Naţională de evaluare a nevoilor persoanelor vârstnice, aprobată prin
hotărâre a Guvernului;
c. prin Grila Naţională de evaluare a nevoilor persoanelor vârstnice, aprobată prin
lege.
ANS: B PTS: 1

217. La stabilirea costului mediu lunar de întreţinere în căminele pentru persoane


vârstnice se iau în considerare:

a. gradul de dependenţă al persoanei, cheltuielile pentru hrană şi gospodărie,


obiecte de inventar, echipament, cazarmament, materiale sanitare;
b. cheltuielile pentru hrană şi gospodărie, obiecte de inventar, echipament,
cazarmament, materiale sanitare;
c. gradul de dependenţă al persoanei, cheltuielile pentru hrană şi gospodărie,
obiecte de inventar, echipament, cazarmament, materiale sanitare,
cheltuieli aferente plăţii salariilor personalului angajat în cămine.
ANS: A PTS: 1

218. Persoanele vârstnice îngrijite în cămine, care au venituri, datorează contribuţia


lunară de întreţinere în cuantum de :

a. 50 % din valoarea veniturilor personale lunare;


b. 60 % din valoarea veniturilor personale lunare;
c. 40 % din valoarea veniturilor personale lunare.
ANS: B PTS: 1

219. Aprobarea, respingerea, suspendarea sau încetarea dreptului la asistenţă socială


pentru persoane vârstnice se face de către:

a. directorul general al direcţiei de muncă judeţene, pentru îngrijirea în căminele


aflate în administrare;
b. primar, pentru aiatenţa socială acordată de fundaţiile române, care au primit
transferuri de fonduri de la bugetul de stat;
c. primar, pentru îngrijirea la domiciliu.
ANS: C PTS: 1

220. Gradele de handicap prevăzute de lege sunt:

a. uşor, mediu, accentuat şi grav;


b. uşor, mediu, accentuat şi grav, foarte grav;
c. foarte uşor, uşor, mediu, accentuat şi grav.
ANS: A PTS: 1

221. Tipuri de handicap pot fi:

a. fizic, vizual, auditiv, somatic, psihic, HIV/SIDA;


b. fizic, intelectual, vizual, auditiv, somatic;
c. cardio-cerebral, auditiv, vizual, somativ, HIV/SIDA:
ANS: A PTS: 1

222. Studenţii cu handicap accentuat şi grav beneficiază la cerere de reducere a


taxelor pentru cazare şi masă la căminele şi cantinele studenţeşti cu:
a. 40 %;
b. 30 %;
c. 50 %.
ANS: C PTS: 1

223. Beneficiază de o cameră de locuit, suplimentar faţă de normele minimale de


locuit persoanele cu handicap:

a. mediu;
b. accentuat;
c. grav.
ANS: C PTS: 1

224. Ca facilitate fiscală, beneficiază de scutirea de plată a impozitului pe clădire şi


teren, persoanele cu gandicap:

a. grav;
b. accentuat sau grav;
c. indiferent de gradul avut.
ANS: B PTS: 1

225. Poate fi o rudă sau afin al persoanei cu handicap încadrată ca asistent persoanl,
prin contract individual de muncă :

a. Da, indiferent de gradul de rudenie sau de afinitate;


b. Nu, întrucât este rudă sau afin;
c. Da, dacă este calificată corespunzător.
ANS: A PTS: 1

226. Prestaţiile sociale pentru persoanele cu handicap se acordă:

a. numai pentru cei cu handicap grav sau accentuat;


b. în raport cu veniturile persoanei cu handicap;
c. indiferent de venituri şi gradul de handicap.
ANS: C PTS: 1

227. Angajatorii cu cel puţin 50 de angajaţi sunt obligaţi să angajeze persoane cu


handicap într-un procent de, cel puţin:

a. 5 % din numărul total de angajaţi;


b. 4 % din numărul total de angajaţi;
c. 6 % din numărul total de angajaţi;
ANS: B PTS: 1

228. Serviciile comunitare pentru persoanele vârstnice care îndeplinesc condiţiile


legale se realizează de regulă din oficiu?

a. da, când autorităţile au aflat de situaţie;


b. da, sau la cererea familiei;
c. nu, este nevoie de consimţământul acestora.
ANS: B PTS: 1
ANS: A PTS: 1

S-ar putea să vă placă și