Sunteți pe pagina 1din 127

CUPRINS

1. ÎNVĂȚĂMÂNTUL CARAȘ-SEVERINEAN/MANAGEMENT EDUCAȚIONAL


Proiect județean POVESTEA LOCULUI MEU CRISTINA ARDELEANU 1
Integrare sau incluziune? GHEORGHE MANDA 3
Proiecte Erasmus+ în derulare SIMONA VOIN 5
Informatică și TIC la gimnaziu CONSTANTIN NICOLICEA 7
Calitatea actului educațional și calitatea spațiului educațional CONSTANTIN NICOLAESCU 8
Educaţia incluzivă – o educație pentru toți CLAUDIA ROF,
AURORA-RODICA KORKA 9
Importanţa educaţiei religioase în şcoală NICOLAE CHIOSA 10
Noutăți la simularea examenului de bacalaureat național ADRIANA DUDAȘ-VASILE 13
2015-2016 - Rezultate la olimpiade şcolare – etapa națională
ION MOATĂR
și internațională (locurile I, II, III) 13
2015-2016 – Cei mai buni elevi ai Reșiței, premiați de S.C.
ION MOATĂR
Caraș S. A. 16
Caracteristici generale ale managementului educațional DIANA-ANNEMARIE HURDUZEU 17
2. CABINET METODIC
Argument pentru „învățarea activă” a fizicii ADRIAN DOXAN 19
Lucian Blaga și modelul cultural european CONSTANTIN NICOLAESCU 21
Istoria şi provocarea deschiderii spre alteritate SIMONA SANDU 23
Geografia în contextul învățării experiențiale LAZĂR ANTON 24
Problematizarea – metodă în predarea matematicii la clasa a
DIANA-ANNEMARIE HURDUZEU
IV-a 27
Metodele didactice folosite la clasele de elevi în predarea
TUDOR BREBENARIU
celui de-al doilea război mondial 28
Fizica - trecut, prezent şi viitor CARMEN VERESCU-MARCU 29
Ghid metodologic - arbori, osii, pivoţi şi fusuri - studiu de CAMELIA JIANU
specialitate 30
Cuvinte încrucișate EMILIA BIRTEA 33
Familia-partener educațional în obținerea succesului școlar FLOAREA-DANIELA ROGOBETE 34
Familia – prim factor educaţional ANITA MEZIN 35
3. CABINET PSIHOPEDAGOGIC
Integrarea școlară a copiilor cu cerințe educaționale speciale
CLAUDIA ROF
în școlile de masă 37
Psihogenealogia în procesul de consiliere integrativă
VERONA CĂLIN
educaţională 38
Art-terapia. Creativitatea, modalitate de recuperare și
LAVINIA DOLOT, SIMONA VANCU
dezvoltare 42
Identificarea temperamentului copiilor prin folosirea culorilor
IOANA-MARIA GROZE
în alternativa educaţională Waldorf 43
4. PROIECTE EDUCAȚIONALE/CURRICULUM LA DECIZIA ȘCOLII
Viitorul începe azi! la Colegiul Tehnic Cărăşan Reşiţa - Proiect
DALINA RANCU
ERASMUS+ 45
Proiectul Erasmus+ Cl@Ss - Învățarea de competențe în școlile
MĂDĂLINA-MIRUNA CHIOSA
secundare 46
OTILIA-GIANINA DUICU,
Programul Școală după școală în școlile reșițene
ADRIA-MARIA CĂRĂUȘAN 48
Educaţia interculturală în curriculum la decizia școlii MIHAELA WETTERNEK 49
Ziua Națională în școala noastră FLOAREA-DANIELA ROGOBETE 51
Integrarea metodelor programului de învățare NTC în
VASILICA-DANIELA VULPEȘ
curriculum-ul preșcolar românesc 52
5. VOLUNTARIAT / PARTENERIATE ÎN COMUNITATE
Centrele de tineret ale Episcopiei Caransebeșului – o
Pr. MIHAI- CĂTĂLIN CIUCUR
”investiție profitabilă” a Bisericii 54
Tinerii noștri – Bucurie și lumină Pr. MIHAI- CĂTĂLIN CIUCUR 56
Festivalul Toamnei la Grădinari – zece ediții de succes! LENUȚA SFERCOCI 57
Tommyland Moldova Nouă — cultura, tradiția și Europa … TOMISLAV POPOVICI 59
Festivalul Hora etniilor la Berzasca - ediția a III-a ANA PREDUȘ 60
6. ELEVI, DASCĂLI, ȘCOLI DE NOTA 10 ... DE IERI ȘI DE AZI
ATOR Banatul de Munte – proiectul Tinereții noastre ANITA RADICS - elevă 62
Școala 9, mereu nouă! – 40 de ani de existență CARMEN BORTIȘ
MIHAELA HOPOTĂ
LIDIA ADAMESCU 64
Şcoala 7 Reşiţa - educaţie, performanţă, pregătire pentru CRISTINA ARDELEANU
viaţă ILEANA POMOJA 67
Dirigenție de suflet ALIDEIA ȚEPENEU 71
DOINA MIHAILOVICI - Profesoara mea fără seamăn pe lume SIMONA SANDU 73
Învățător și mentor – ELISABETA AVRAM ANESIA DOBROMIRESCU 74
Reverență, doamna dirijor! TITUS CRISCIU 76
7. REVISTE / PUBLICAȚII ȘCOLARE / CREAȚII LITERARE/APARIȚII EDITORIALE
Anina, așezare și istorie (fragment din Monografia Aninei) Pr. ALIN MUNTEAN 77
Gânduri către Dumnezeu - al IX-lea volum al celor mai reușite
GABRIELA ȘERBAN
lucrări din concurs de creații literar-artistice, ediția 2016 82
UNISON - Revista Şcolii Gimnaziale Constantin Daicoviciu Coord. ILEANA-LOREDANA
CONCIATU
ELENA BARBU
ALEXANDRA PETRIŢI
SIMONA CHEREŞ 83
Poezii pentru copii – de Carmen-Dorina Boriță ADRIANA BONCIU 83
Copilărie, Sfârșit de vară CARMEN-DORINA BORIȚĂ 84
Scurt autoportret… CAMELIA SURU 84
Rugă de copil, Cu dragoste, pentru voi… CAMELIA SURU 85
Gânduri pentru tine … ANA-CODRUȚA POSTELNICU 85
Pisoiul LIDIA VĂRAN – elevă 87
8. INTERVIURI INEDITE
Interviu … în oglindă, cu epigramiștii ELIS RÂPEANU și ANANIE
LUCIA PEIA
GAGNIUC 88
Gândind cu mintea în inimă – interviu cu NICOLETA MARCU,
CĂTĂLINA DAN
apărut în revista VIITORUL EDUCAȚIEI, nr. 2 - 2016 91
9. DIN ACTIVITATEA CASEI CORPULUI DIDACTIC CARAȘ-SEVERIN
Didactica Internațional – ediția XXV NICOLETA MARCU 94
Repere identitare ale spiritualității românești la Casa Corpului
BONCIU ADRIANA
Didactic Caraș-Severin 96
Din valiza cu proiecte….. BLUJDEA ELENA 98
Atelierele Didactica NICOLETA MARCU 99
NICOLETA MARCU
Editura Gheorghe Magas – apariții editoriale
REMUS MIHAI RÎJNIȚĂ 104
10. DIN ACTIVITATEA PALATULUI COPIILOR ȘI CLUBURILOR SPORTIVE
Ce înseamnă gimnastica ritmică? LUMINIȚA LAȚCU 105
Incursiune în lumea gimnasticii artistice masculine reşiţene ROBERT BĂLAN 107
Curiozități din lumea plantelor MADGALENA IMBREA 109
Clubul Sportiv Școlar Reșița – rezultate „pe podium” la
OCTAVIAN BÂRSANU
competiții 111
Palatul Copiilor Reșița – rezultate obținute de Cercul de
SORIN SAVU
karting 114
Cercul de pictură / desen al Palatului Copiilor Reșița –
OVIDIU RUSS
preocupări și activitate 116
11. RUBRICA PERSONALULUI DIDACTIC AUXILIAR
Profesia de contabil de ieri și de azi DIANA DOXAN 118
Biblioteca – un templu al învățării MARIOARA RUSAN 119
Biblioteca Liceului Teoretic Tata Oancea Bocșa - scurt istoric
DĂNUȚ-ADRIAN STĂNCHESCU 119
și misiune
12. OPINII
Gândirea critică şi societatea contemporană OVIDIU BADESCU 121
Călătoria mea - Dascăl în România – dascăl în Suedia CORNELIA SÖDERMAN - Suedia 121
La școală …. pe două continente EMILIA WEBER - SUA 124
1. ÎNVĂȚĂMÂNTUL CARAȘ-SEVERINEAN/MANAGEMENT EDUCAȚIONAL
spune cunoscuta scriitoare Dana Bălănescu… Ce-ar fi
POVESTEA LOCULUI MEU fost Banatul dacă...
 neasemuitul nostru colecționar
mineralog, nea CONSTANTIN GRUESCU,
ar fi ținut doar pentru dumnealui florile
adâncului?
 matematicianul DAN D. FARCAȘ ar fi
rămas doar în turnul de fildeș al științei,
fără să ne scrie (și) despre misterele
civilizațiilor extraterestre?
 DORU MORARIU ar fi fost un artist
preocupat doar de compozițiile sale și nu
ar fi dirijat și pregătit coruri devenite
celebre?
 doamna STELA BRIE ne-ar fi uitat? Am fi

Seria III Nr. 3(53)


știut noi despre "Frumoasa RĂȘIȚA",
despre "Frumoasa din stea" ori despre
atâtea și atâtea basme ale dumneaei?
Mă întreb ce ar fi fost Banatul fără IULIAN-
VITALIS COJOCARIU, artistul-fără-de-pereche…
Răspunsul este unul cât se poate de elocvent:
NU AR FI FOST VREODATĂ LUMEA CA... LUMEA, FĂRĂ
DARURILE OAMENILOR POMENIȚI mai înainte. Iar lista
oamenilor de valoare pomeniți de Dana Bălănescu

1
poate fi completată cu nume de personalități ale zilelor
noastre, care fac cinste județului, reprezentând
totodată modele pentru copii: poeta Liubița Raichici,

Școala Caraș-Severineană
muzicianul Sabin Păuța, pictorul Bogdan Piperiu,
În anul școlar 2016-2017, Inspectoratul Școlar cantautorul Cristian Buică, alpinistul Cornel Galescu,
Județean Caraș-Severin a inițiat proiectul educațional regizorul Sabin Dorohoi, jurnalistul Gheorghe Jurma,
intitulat Povestea locului meu, adresat elevilor de ciclul sportivul Francisc Vaștag și mulți alții. În virtutea
primar din întregul județ. Gândit ca o serie de cinci acestei idei, proiectul POVESTEA LOCULUI MEU se
concursuri diferite (pictură, fotografie, creații literare, dorește un mijloc de a-i pune pe copii în situația de a
interviuri, prezentări PowerPoint), proiectul urmărește descoperi valorile locului lor, de a le descrie, de a le
promovarea elevilor talentați din județ. aprecia și de a se implica, în viitor, în promovarea și
Scopul proiectului este de a crea un cadru păstrarea lor.
acțional în rândul copiilor, care să conducă spre o Activitățile proiectului vizează descoperirea
viziune de ansamblu asupra comunității locale, cu de către copii a celor mai reprezentative aspecte ale
impact în direcția promovării județului Caraș-Severin județului și transpunerea lor în diverse forme. Au intrat
prin evidențierea caracteristicilor istorice, geografice, în proiect 85 de echipaje din întregul județ: Anina –
culturale, a oamenilor de valoare care pot reprezenta Bocșa (8 echipaje), Băile Herculane (11 echipaje),
modele reale pentru ei. Bozovici (9 echipaje), Caransebeș (12 echipaje),
Prin derularea proiectului se urmărește Moldova Nouă (8 echipaje), Oravița (12 echipaje),
crearea unui suport material utilizabil în procesul Oțelu Roșu (8 echipaje), Reșița (17 echipaje). Echipajele
educațional, cuprinzând lucrări realizate de copii, cu sunt alcătuite din patru elevi (clasele I-IV), din aceeași
tema Povestea locului meu (auxiliar didactic) și clasă sau din clase diferite, coordonate de cel mult
dezvoltarea orizontului cultural al copiilor prin două cadre didactice. Cei 340 de elevi sunt coordonați
implicarea în realizarea și analiza materialelor înscrise de 162 de cadre didactice, care au creat echipajele în
în concursurile amintite. funcție de preocupările sau talentele copiilor (desen,
Județul Caraș-Severin este unul din cele mai fotografie, creații literare etc.).
interesante județe de pe harta țării, cu un relief Primele două concursuri constau într-o lucrare
spectaculos și variat, care cuprinde câmpie și munte, dublă (pictură și fotografie) care imortalizează același
chei și peșteri, lacuri și trecători, râuri și cascade, toate obiectiv (un colț al localității și un loc din împrejurimi).
incluse în patru parcuri naturale și naționale: Semenic- Oameni de seamă ai locului meu este tema concursului
Cheile Carașului, Cheile Nerei – Beușnița, Domogled- de interviuri cu o personalitate locală. Ultimele două
Valea Cernei, Porțile de Fier. Vorbind despre concursuri vizează creații literare și prezentări
importanța județului nostru, ne aplecăm asupra PowerPoint, ultimele fiind făcute în prezența tuturor
vestigiilor daco-romane care se răspândesc pe întregul copiilor din proiect.
teritoriu cărășean. Valoarea istorică este completată de Picturile și desenele tapetează sala de
valoarea umană a zilelor noastre. Pentru că, așa cum spectacole a Palatului Copiilor Reșița, printr-o expoziție

Casa Corpului Didactic Caraș-Severin


1. ÎNVĂȚĂMÂNTUL CARAȘ-SEVERINEAN/MANAGEMENT EDUCAȚIONAL
permanentă. O altă activitate a proiectului va fi
expoziția de carte în care fiecare zonă va expune cărți,
reviste, publicații etc. În cadrul fiecărui concurs, se va
acorda o notă, iar la sfârșit se primește punctajul final.
Cele mai bune echipaje vor participa la excursia de
final, care va avea loc în luna septembrie 2017 și în
cadrul căreia se va lansa cartea Povestea locului meu,
carte care va cuprinde cele mai reușite materiale,
premiate în concurs. Sub genericul Tradiții culinare din
Banat, coordonatorii echipajelor, cu sprijinul
membrilor echipei de implementare, vor prezenta un
fel de mâncare specific zonei din care provin, asigurând
și o sesiune de degustare.
Proiectul, coordonat de Inspectoratul Școlar
Județean Caraș-Severin, se derulează în parteneriat cu
Palatul Copiilor Reșița, Casa Corpului Didactic Caraș-
Severin și Societatea pentru Cultură Metarsis Reșița,
prin Librăria Semn de Carte. Din echipa de
Școala Caraș-Severineană

implementare fac parte metodiștii, responsabilii de


cerc pedagogic, consiliul consultativ la nivelul ciclului
primar, precum și cadre didactice de la instituțiile
amintite.
Prof. CRISTINA ARDELEANU
Inspector şcolar
2
Seria III Nr. 3(53)

Casa Corpului Didactic Caraș-Severin


1. ÎNVĂȚĂMÂNTUL CARAȘ-SEVERINEAN/MANAGEMENT EDUCAȚIONAL
elevii să se adapteze în mod miraculos pentru a se
armoniza cu politici şi practici şcolare ce au fost iniţial
INTEGRARE SAU INCLUZIUNE? elaborate în vederea educării unei majorităţi
dominante de copii, omogenă din punct de vedere
În contextul prezentului, instituțiile de cultural şi fără dizabilităţi. De asemenea, nu este
învățământ trebuie să-şi extindă scopul şi rolul pentru acceptabil nici să căutăm să „re-modelăm” copiii care
a putea răspunde unei mai mari diversităţi de copii. sunt diferiţi, presupunând că nu este nimic rău dacă
Învăţământul, în calitatea sa de prestator de servicii, aceştia pierd sau sunt forţaţi să îşi ascundă aspecte
trebuie să se adapteze cerinţelor copiilor şi nu invers. importante ale propriei persoane, aspecte care le
Altfel spus, este necesar să se facă trecerea de la definesc identitatea. Recunoscând necesitatea
integrare la incluziune. educaţiei incluzive, ne plasăm în sfârşit în punctul în
Mulţi mai folosesc încă termenii de care se acceptă că principiul de bază al unui sistem
„integrare” şi „incluziune” unul în locul celuilalt. Ca şi educaţional public este acela că şcoala trebuie să fie
„multicultural” şi „intercultural”, „integrare” şi pentru toţi copiii, că aceştia pot şi trebuie să fie educaţi
„incluziune” au de fapt semnificaţii diferite. împreună dacă urmează să trăiască împreună şi că
Integrarea este asimilarea unui elev în educaţia de şcoala trebuie să fie pregătită să se schimbe pentru a

Seria III Nr. 3(53)


masă, unde acesta se adaptează (sau nu) politicilor, răspunde nevoilor copiilor pe care îi educă.
practicilor şi curriculum-urilor existente în şcoala Educaţia incluzivă înseamnă că toţi copiii şi
respectivă, în timp ce şcoala în sine rămâne în mare tinerii învaţă împreună în structuri obişnuite ale
parte neschimbată. învăţământului preşcolar, şcolar şi
Există mai multe forme de integrare, din care superior. Incluziunea înseamnă ca toţi copiii să
menţionăm trei forme principale: participe la viaţa şi activităţile şcolii indiferent de
 Integrarea locaţională: în care elevii sunt nevoile pe care le au. Incluziunea este văzută ca un
plasaţi în acelaşi perimetru cu şcoala de masă, proces continuu de depăşire a barierelor de învăţare şi

3
dar în care unii elevi sunt găzduiţi în clase sau participare pentru toţi copiii şi tinerii.
unităţi separate sau urmează un curriculum Indexul pentru incluziune, publicat pentru
diferit. prima dată în 2000 de Centrul de Educaţie Incluzivă şi
 Integrarea socială: în care elevii ce care astăzi este utilizat peste tot în lume, defineşte

Școala Caraș-Severineană
frecventează clase sau unităţi speciale au incluziunea drept “procesele de creştere a gradului de
posibilitatea de a socializa cu elevii din şcoala participare şi de reducere a gradului de excludere a
de masă, de exemplu, pe terenul de joacă, în cursanţilor din culturile, curriculumul şi comunităţile
pauza de masă, la întâlnirile la care participă şcolilor locale”. În acest sens incluziunea şi segregarea
toată şcoala. nu sunt stări fixe. Şcolile se îndreaptă treptat spre
 Integrare funcţională: în care se prevede (deşi incluziune rezolvând problema segregării.
nu întotdeauna în mod consecvent şi riguros) Educaţia incluzivă se referă la sprijinirea
participarea comună în cadrul programelor şcolilor în depăşirea obstacolelor pentru ca acestea să
educaţionale care includ toţi elevii. poată progresa şi să poate veni în întâmpinarea
Spre deosebire de aceasta, incluziunea pune nevoilor de învăţare a tuturor copiilor.
accentul pe necesitatea ca sistemul educaţional şi Principiile incluziunii
şcolile să se schimbe şi să se adapteze pentru a
răspunde nevoilor elevilor. 1. Principiul drepturilor egale. Fiecare fiinţă
Educaţia incluzivă umană are dreptul la o dezvoltare personală,
 Este o provocare spre schimbarea atitudinilor socială şi intelectuală şi trebuie să aibă
şi mentalităţilor precum şi a politicilor şi asigurate ocaziile de a-şi desăvârşi potenţialul
practicilor de excludere şi segregare. propriu de dezvoltare.
 Corespunde unei noi pedagogii care este 2. Principiul unicităţii. Fiecare fiinţă umană
pedagogia diversităţii (elimină discriminarea şi este unică în termeni de caracteristici,
segregarea ; răspunde nevoilor individuale de interese, abilităţi, motivaţii şi nevoi de
valorizare şi potenţare dar şi nevoilor sociale învăţare.
de participare şi dezvoltare); 3. Principiul diversităţii. Sistemul educaţional
 Se bazează pe conceptul de educaţie pentru trebuie astfel proiectat încât să ia în calcul şi
toţi care la nivelul practicii şcolare înseamnă să-şi asume întreaga diversitate a persoanelor
rezolvarea dificultăţilor de învăţare pe care le pe care le antrenează.
întâmpină copiii. 4. Principiul accesului şi participării. Toţi cei
Conceptul de educaţie incluzivă a apărut ca care au nevoi/cerinţe speciale şi/sau
urmare a recunoaşterii faptului că integrarea nu era dizabilităţi ar trebui să aibă acces la o educaţie
suficientă pentru a împiedica marginalizarea copiilor cu adecvată şi de calitate.
nevoi speciale, copiilor cu deficienţe sau a acelora care Principiile incluziunii se subsumează ideii de
diferă în alt mod faţă de „norma” generală. Se educaţie pentru toţi care presupune o nouă orientare
recunoaşte acum faptul că nu putem să ne aşteptăm ca sau schimbare de optică ce pune accentul pe :

Casa Corpului Didactic Caraș-Severin


1. ÎNVĂȚĂMÂNTUL CARAȘ-SEVERINEAN/MANAGEMENT EDUCAȚIONAL
cooperare, parteneriat, învăţare socială şi valorizare a 3.Consilierea de părinți în vederea creșterii
relaţiilor pozitive, umaniste în educaţie. interesului acestora pentru educația propriilor
Această orientare are în vedere schimbări în copii și implicare în viata școlii
următoarele componente: Asigurarea functionării unor Grupuri Locale de
 Educaţia în general (principii, proces, produs, Sprijin active și functionale care nu sunt altceva decât
beneficiari); parteneriate între școli și autorităti locale, organizații
 Şcoala, care devine şcoală incluzivă; non-guvernamentale, instituții deconcentrate, agenți
 Societatea, care devine partener social pentru economici, menite, pe de o parte, să crească accesul
îndeplinirea sarcinilor educaţiei; absolvenților pe piața muncii, iar pe de altă parte să
 Individul, valorizat, devine participant la răspundă cât mai bine nevoilor educaționale diverse
procesul educaţional/al propriei formări. ale elevilor .
Care sunt efectele incluziunii în cadrul educaţiei? 4. Dotarea cu mobilier şcolar modern, cu
Incluziunea în educaţie implică: finanţare din proiecte de tip POSDRU şi cu
 Aprecierea tuturor cursanţilor şi a contribuţia consiliilor locale.
personalului în mod egal; 5. Participarea elevilor la cursurile remediale,
 Creşterea gradului de participare a cursanţilor câte 2 ore pe săptămână
şi reducerea excluderii lor din culturile, 6. Realizarea unor parteneriate între şcoală
şi autorităţile locale
Școala Caraș-Severineană

curriculumul şi comunităţile şcolilor;


 Restructurarea culturilor, politicilor şi 7. Desfăşurarea de către cadrele didactice a
practicilor în şcoli încât acestea să răspundă unor activităţi / utilizarea unor practici care să
diversităţii vârstelor populaţiei şcolare; stimuleze frecvenţa elevilor
 Reducerea barierelor de învăţare şi 8. Conştientizarea de către elevi a importanţei
participarea tuturor cursanţilor; frecventării cursurilor
 Învăţarea din încercările de a depăşi barierele 9. Activităţi de sprijinire a echipelor
care împiedică anumiţi cursanţi să aibă acces manageriale pentru elaborarea şi derularea
şi să participare la procesul de luare a unor planuri operaţionale specifice reducerii
deciziilor; abandonului şcolar pentru elevii cu vârste
între 6-16 ani, care să completeze planul de
 Utilizarea diferenţelor dintre cursanţi drept
dezvoltare instituţională; particularizarea
resurse de sprijinirea a procesului de învăţare
4

planurilor de intervenţie vizând creşterea ratei


şi nu transformarea acestor diferenţe în
de participare la educaţie pe fiecare din
probleme ce trebuie depăşite;
domeniile: curriculum, dezvoltarea resurselor
 Recunoaşterea dreptului studenţilor la o
umane, baza materială şi relaţia ”şcoală-
Seria III Nr. 3(53)

educaţie de bună calitate în localitatea lor;


comunitate”.
 Îmbunătăţirea şcolilor atât pentru personal
10. Asigurarea pe tot parcursul anului școlar,
cât şi pentru cursanţi;
a punerii în practică fără disfuncţionalităţi a
 Sublinierea rolului şcolilor atât în cadrul
programelor de facilităţi sociale pentru elevi –
procesului de construirea a comunităţii şi de
burse, „Bani pentru liceu”, „Euro 200”,
dezvoltare cât şi în procesul de îmbunătăţire a
transport şcolar etc.
rezultatelor;
11. Sutenabilitatea învăţământului pentru
 Încurajarea relaţiilor de ajutorare reciprocă copii proveniţi din rândul minorităţilor
dintre şcoli şi comunităţi; naţionale; furnizarea unor oferte educaţionale
 Renaşterea faptului că incluziunea în educaţie atractive; accent pe dezvoltarea programelor
reprezintă un aspect al incluziunii în societate. care îi vizează pe elevii / copiii care aparţin
etniei rome şi altor categorii defavorizate.
În vederea incluziunii socio-educaționale a 12. Monitorizarea cazurilor concrete de
elevilor din unitățile școlare aflate pe raza județului abandon scolar și informarea Inspectoratului
Caraș - Severin, Inspectoratul Școlar Județean Caraș - Școlar Județean Caraș - Severin si a organelor
Severin a procedat la parcurgerea ”pas cu pas” a unui de ordine în cazul apariției unor situații de
plan de măsuri în urma aplicării căruia a realizat risc sau a producerii unor evenimente ;
următoarele rezultate: 13. Desfăşurarea de către cadrele didactice a
1. Reintegrarea în educație a persoanelor care unor activităţi / utilizarea unor practici care
au părăsit timpuriu școala care au fost să stimuleze frecvenţa elevilor
cuprinse în programele de tipul ”A doua 14. Desfăşurarea unor activităţi extraşcolare
șansă”. (250 persoane) ce prezintă interes pentru copii
2. Reducerea riscului de abandon scolar prin 15. Consilierea individuală a elevilor care
programe de tipul școală de după scoală, absentează nemotivat şi a părinţilor
gradinita estivală, consiliere si orientare (823 acestora.
elevi) Educația incluzivă presupune un proces
permanent de îmbunătățire a institutiei școlare, având

Casa Corpului Didactic Caraș-Severin


1. ÎNVĂȚĂMÂNTUL CARAȘ-SEVERINEAN/MANAGEMENT EDUCAȚIONAL
ca scop exploatarea resurselor existente, mai ales a - Ecaterina Vrasmaş, Traian Vrasmaş – coord. Educaţia
resurselor umane, pentru a susține participarea la incluzivă în grădiniţă: dimensiuni, provocări şi soluţii/
procesul de învățământ a tuturor elevilor din cadrul UNICEF România, Ed. Alpha MDN, 2012
unei comunitati. Școala incluzivă corespunde educației - Mykytyn, I. (2004). Prezentarea conceptului de
pentru toți. incluziune. Ghidul tutorelui, Bucureşti: Ministerul
Educația pentru toți poate să fie un mijloc de Educaţiei şi Cercetării
îmbunătățire a educației în general prin reconsiderarea - Vrăsmaş, T. (2001). Învăţământul integrat şi/sau
sprijinului care se acordă anumitor copii. Maniera în incluziv, Bucureşti: Ed. Aramis
care o serie de particularități de dezvoltare si învățare - Cerinţele speciale în clasă. Pachet de resurse pentru
determină împărțirea copiilor în categorii determinate instruirea profesorilor, UNESCO, 1993, versiunea în
tinde să fie înlocuită de o manieră noncategorială, care limba română (1995) cu sprijinul UNICEF
consideră că orice copil este o persoană care învață - Declaraţia de la Salamanca şi direcţiile de acţiune în
într-un anumit ritm și stil. domeniul educaţiei speciale: Acces şi calitate,
Salamanca, Spania, iunie 1994, tradusă şi publicată în
BIBLIOGRAFIE: limba română prin grija Reprezentanţei Speciale
UNICEF în România, 1995.

Seria III Nr. 3(53)


- Incluziunea în educaţie. Ghid de politici (2009),
UNESCO, traducere RENINCO, Bucureşti, 2011. Prof. GHEORGHE MANDA
Inspector școlar

PROIECTE ERASMUS+
ÎN IMPLEMENTARE ÎN ANUL ȘCOLAR 2016-2017

5
Numărul de
Nr. Unitatea de Perioada de Buget Coordonatorul
Titlul proiectului referință al
crt. învățământ implementare aprobat proiectului

Școala Caraș-Severineană
proiectului
Experiența
europeană - drum
Liceul Bănățean 2014-1-RO01- 105.480 Daniela
1. deschis către 2014-2016
Oțelu Roșu KA102-000823 EURO Chelbea
formare și
perfecționare
Eurocalificarea -
drum deschis către
Liceul Bănățean 2015-1-RO01- 201.778 Daniela
2. o carieră de succes 2015-2016
Oțelu Roșu KA102-014414 EURO Chelbea
pe piața europeană
a muncii
Formare
profesională în
Liceul Bănățean 2016-1-RO01- 48.000 Daniela
3. context european 2016-2018
Oțelu Roșu KA102-023532 EURO Chelbea
pentru prezent și
viitor
Colegiul Formare
Economic al profesională de 2014-1-RO01- 262.252
4. 2014-2016 Lenuța Ciurel
Banatului calitate prin KA102-000954 EURO
Montan Reșița mobilități europene
Colegiul Tehnic
,,Valeriu
Braniște”
Lugoj/Colegiul
Economic al Together for an
2015-1-RO01- 312.186
5. Banatului European 2015-2017 Lenuța Ciurel
KA102-014696 EURO
Montan Proffesional Future
Reșița/Liceul
Teoretic ,,Emil
Racoviță” Baia
Mare

Casa Corpului Didactic Caraș-Severin


1. ÎNVĂȚĂMÂNTUL CARAȘ-SEVERINEAN/MANAGEMENT EDUCAȚIONAL
Formare
Colegiul
profesională pentru
Economic al 2016-1-RO01- 159.896
6. servicii de calitate, Lenuța Ciurel
Banatului KA102-024000 2016-2018 EURO
prin mobilități
Montan Reșița
europene
Formare pentru
Liceul Tehnologic
viitor - formare
,,Trandafir 2015-1-RO01- 268.424 Dinu-Iacob
7. pentru tehnologii 2015-2017
Cocârlă” KA102-014793 EURO Poiană
inovative în sectorul
Caransebeș
auto
Liceul Teoretic Erasmus+Cariera
2015-1-RO01- 122.652 Bianca-Iulia
8. ,,Traian Vuia” Duală de Succes în 2015-2016
KA102-014853 EURO Stanciu
Reșița Sport
Worth- spreading
Liceul Teoretic
European Games 2015-1-RO01- 26.945 Bianca-Iulia
9. ,,Traian Vuia” 2015-2017
Aid Mainstream KA219-014992 EURO Stanciu
Reșița
Education
HLW Steyr,
Școala Caraș-Severineană

Patterns of Life -
Austria / Liceul
From a Different 2015-1-AT01- 13.250
10. Teoretic 2015-2017 Florica Molnar
Past to a Common KA219-004955 EURO
,,Diaconovici-
Future
Tietz” Reșița
Gimnazjum w
Janikowie,
Just read! Po prostu 27.675
11. Polonia/ Școala 2015-2017 Adina Tîmpa
czytaj! EURO
Gimnazială Nr. 2
Reșița
Grădinița cu
Program
6

Predau cu plăcere, 2015-1-RO01- 7.820 Emilia


12. Prelungit 2015-2016
învăț eficient KA101-014497 EURO Modrigan
,,Floarea-
Soarelui” Reșița
Mobilități pentru
Seria III Nr. 3(53)

Educație-
Colegiul Tehnic 2016-1-RO01- 162.702
13. Competențe- Elena Blujdea
Reșița KA102-024107 2016-2018 EURO
Vocație-Experiență-
Transeuropeană
Formarea
competențelor
cadrelor didactice
pentru furnizarea
Colegiul Tehnic 2016-1-RO01- 24.685
14. de servicii Elena Blujdea
Reșița KA101-023648 2016-2017 EURO
educaționale și de
management la
standarde
internaționale
Oportunități de
integrare pe piața
Colegiul Tehnic
muncii prin 2016-1-RO01- 55.834 Elena-Dalina
15. Cărășan
mobilități KA102-023336 2016-2017 EURO Rancu
Reșița
educaționale -
Viitorul începe azi!

Prof. SIMONA VOIN


Inspector şcolar

Casa Corpului Didactic Caraș-Severin


1. ÎNVĂȚĂMÂNTUL CARAȘ-SEVERINEAN/MANAGEMENT EDUCAȚIONAL
competenţe generale şi specifice pentru societatea
INFORMATICĂ ŞI TIC actuală, oferind activităţi de învăţare, conţinuturi şi
ÎN GIMNAZIU sugestii metodologice utile pentru realizarea profilului
de formare al absolventului de gimnaziu, conform
Începând cu anul școlar 2017-2018, la clasa a V-a, descriptivului competenţei digitale.
disciplina Informatică şi TIC se va preda ca disciplină din Direcţiile de acţiune din această strategie includ:
trunchiul comun conform planului-cadru pentru dezvoltarea competenţelor digitale ale elevilor şi
învăţământul gimnazial, aprobat prin OMENCS nr. profesorilor, utilizarea TIC (OER şi Web 2.0) în cadrul
3590/2016, cu o alocare de o oră pe săptămână. procesului de învăţare prin includerea platformelor
Disciplina Informatică şi TIC se va introduce treptat Web 2.0 în cadrul proceselor de predare-învăţare,
pentru tot învățământul gimnazial astfel: începând cu respectiv folosirea instrumentelor Web 2.0, prin
anul școlar 2018-2019, la clasa a VI-a, începând cu anul pregătirea de proiecte curriculare/extracurriculare,
școlar 2019-2020, la clasa a VII-a, iar din anul 2020- inter/transdisciplinare pentru dezvoltarea aptitudinilor
2021, la clasa a VIII-a. sociale şi antreprenoriale.
Disciplina Informatică şi TIC pentru clasele V-VIII Disciplina Informatică și TIC răspunde exigenței și
răspunde nevoilor de continuare a eforturilor de așteptărilor actuale: centrarea pe procese tipice de

Seria III Nr. 3(53)


alfabetizare digitală şi de reconsiderare a acestui prelucrare a informației şi nu pe deprinderea utilizării
concept din perspectiva noilor cerinţe socio- unor aplicaţii anume disponibile la momentul actual,
profesionale, printr-un curriculum relevant, vizând caracterul transversal cu deschideri către alte domenii
formarea unui set de competențe digitale, pe care şi nevoile reale ale elevului, centrarea pe activitatea de
fiecare absolvent să le poată valorifica pe parcursul învăţare şi pe rezultatele acesteia. Disciplina
şcolarităţii și în viața activă. Informatică și TIC urmărește să asigure fiecărui copil
Cererea foarte mare la admiterea în liceu pentru oportunitatea de a-și dezvolta competențe digitale, în
specializarea matematică-informatică, mediile mari ale condițiile asigurării egalității de șanse. Pe baza

7
elevilor admişi, concurenţa mare la admiterea la achiziţiilor pe care elevul le prezintă la finalul clasei a
facultăţile de informatică, toate se datorează, cu IV-a, disciplina Informatică și TIC conduce progresiv şi
siguranţă, aprecierii de care se bucură învăţământul în acord cu rezultatele actuale ale ştiinţelor educaţiei,
informatic preuniversitar din partea părinţilor şi informaticii şi tehnologiei informaţiei la dezvoltarea

Școala Caraș-Severineană
elevilor și a comunităţii. unor competenţe digitale, utile atât în eficientizarea
Pasiunea pentru informatică și TIC se dezvoltă de activităţii curente a elevului, cât şi în tranziţia către
timpuriu. Este o meserie tânără, pentru tineri. învăţământul liceal şi piaţa muncii cu cerinţele
Concursurile şcolare ale dezvoltatorilor de software specifice. Se dezvoltă astfel, competenţe de utilizare
dezvoltă creativitatea, competiţia şi totodată eficientă a tehnicii de calcul şi de comunicaţii,
încurajează lucrul în echipă. dezvoltarea spiritului critic și creativ prin elaborarea de
SINGURUL domeniu în care România nu este deloc produse informatice, construirea unor algoritmi de
în urmă față de restul planetei este cel al informaticii. prelucrare a informaţiei.
Și acest lucru nu numai datorită vreunei „înclinații În era tehnologiei, școala trebuie să țină pasul cu
native” a poporului spre informatică, ci mai ales ca dorințele elevilor şi nevoile mediului privat direct
urmare a faptului că România a introdus foarte interesat de viitoarea forță de muncă.
TIMPURIU studiul INFORMATICII în Planurile Cadru!
Mult înaintea altor state! Și rezultatele se văd. Prof. CONSTANTIN NICOLICEA
La Olimpiadele Internaţionale de Informatică Inspector şcolar
România obţine premii şi medalii care ne onorează.
În cadrul mişcării globale Hour of Code (Ora de
Programare) la care au participat zeci de milioane de
elevi și studenţi din peste 180+ de ţări, oameni
importanţi, cu putere de decizie, au exprimat
importanţa programării.
- „Nu doar vă jucați pe telefon, programați-l.” Fostul
Preşedinte Barack Obama
- „În cincisprezece ani vom preda programare la fel
ca cititul și scrierea… şi ne vom întreba de ce nu am
făcut-o mai devreme“ - Mark Zuckerberg
Conform strategiei naţionale privind Agenda
digitală pentru România 2020, alături de activităţile
extracurriculare şi de cele de formare profesională
continuă şi de dezvoltare a competenţelor TIC,
curriculumul şcolar deţine un rol esenţial în pregătirea
absolvenţilor în acest domeniu. Disciplina Informatică
şi TIC pentru clasele V-VIII identifică un set relevant de

Casa Corpului Didactic Caraș-Severin


1. ÎNVĂȚĂMÂNTUL CARAȘ-SEVERINEAN/MANAGEMENT EDUCAȚIONAL
Deosebit de interesantă a fost intervenția lui
CALITATEA ACTULUI Bogdan Zaha reprezentat al unor firme cunoscute de
EDUCAȚIONAL ȘI CALITATEA arhitectură precum Zaha Hadid Architects sau UN
Studi. Jan Schellhof, de la UN Studio, a vorbit despre
SPAȚIULUI EDUCAȚIONAL. campusurile educaționale ca mici orașe creative.
Forumul internațional Building Sesiunea a treia a fost dedicată liderilor
școlilor internaționale: Dr. Robert Brindley, Directorul
Education – 2016, eveniment Școlii Americane, Joanne Puddy-Wells, Directorul Școlii
Britanice din București și Simona Baciu, Președinte și
unic în România Fondator Transylvania College din Cluj-Napoca.
Sesiunea a patra a redat 4 studii inedite de caz
Este unanim recunoscut între specialiști că
și colaborări de succes dintre clienți/beneficiari și
problematica educației este una complexă, care
arhitecți pentru construcția de școli. Au fost prezentate
implică luarea în atenție a unor factori, care pot
exemple din Finlanda, Rusia, Marea Britanie și
contribui la o reformare profundă a acestui domeniu
România. Echipa din Finlanda, alcătuită de directorul
vital pentru societatea viitorului.
școlii, Hanna Sarakorpi și arhitectul școlii, Väinö Nikkilä,
Între factorii căruia i se acordă prea puțina
au prezentat Saunalahti School sau „Școala Viitorului”,
atenție, se înscrie factorul legat de spațiul educațional.
cum a numit-o mass-media internațională.
Școala Caraș-Severineană

Cred că pentru prima dată în România a fost


Arhitectul Șerban Țigănaș, Președintele
dezbătută calitatea spațiului educațional în sensul
Ordinului Arhitecților din România, în calitate de
propriu al cuvântului, în cadrul forumului internațional
Chairman al forumului internațional pentru calitatea
Building Education, din data de 3 martie. La aceasta
spațiului educational, arăta în deschiderea lucrărilor, ,,
acțiune au participat specialiști în domeniul arhitecturii
ne propunem să investigăm relația dintre calitatea
și design-ului din țară și străinătate, concluzia fiind că
educației influențată de calitatea spațiului, relație
școlile din România nu corespund unor standarde în
foarte importantă. Acest lucru încercăm să îl facem
privința spațiului educațional.
cercetând ce se întâmplă în România și în alte țări. (...)
Forumul la care am fost prezent, trebuie sa
Avem o sesiune interesantă în care am chemat
aibă efecte îndeosebi în rândul celor care au puterea de
directori, conducători ai unor școli și arhitecți care au
decizie, începând cu nivelul guvernamental,
lucrat pentru designul acestor școli pentru a vedea
prezidențial, administrativ central și local.
8

dacă există caracteristici speciale". El a arătat că


În fond ce a reprezentat acest forum? Building
specialiștii în domeniul arhitecturii nu sunt tocmai aceia
Education Bucharest International Forum 2016 a reunit
care decid modul de execuție a modernizărilor și
peste 250 de invitați din 11 țări, specialiști în educație,
renovării școlilor.
Seria III Nr. 3(53)

lideri, manageri și investitori din domeniu,


„Știu că școala în care am studiat eu acum 30
reprezentanți ai mediului privat și instituțional,
de ani funcționează mult mai prost astăzi din punct de
arhitecți, furnizori de soluții și de tehnologii, care vor
vedere spațial. Spațiile au fost închiriate pentru alte
aborda calitatea spațiului educațional și modul în care
activități, curtea școlii nu mai este ce a fost pe vremuri
aceasta influențează calitatea actului educațional.
și se închiriază pentru alți utilizatori", a spus Țigănaș,
Directori de grădinițe, școli, licee și colegii
precizând că soluția ar fi punerea unor persoane
naționale, inspectori școlari generali, decani ai
calificate în poziția de decizie a programelor de
facultăților de arhitectură, rectori și prorectori ai
intervenție pe clădiri existente sau noi, pentru a
principalelor universități din România au luat parte la
înțelege ce înseamnă un program al educației și o
cele 5 sesiuni plenare al forumului la care au fost
clădire de calitate cu arhitectură de calitate. Arhitectul
invitați profesioniști și responsabili din educație și din
a explicat că noțiunea calității spațiului educațional
arhitectură.
trebuie definită, iar un confort educațional se obține
Prima sesiune a forumului a reprezentat un
prin gândirea spațiului, echiparea și folosirea spațiului.
dialog dintre profesiile educației și cele ale construirii
„Concret, prin folosirea spațiului înseamnă să nu
spațiului, avându-i ca invitați speciali pe Dr. Wendy
introduci într-o sală în care încap bine 10 oameni să nu
Pullan, directorul Departamentului de Arhitectură al
introduci 20. Adică, ei trebuie să aibă lumină de
Universității Cambridge, din Marea Britanie și pe
calitate, aer de calitate, să existe un confort acustic.
arhitectul David Green, șef al departamentului pentru
Sala de clasă să nu fie o cutie de beton care rezonează
învățământ superior al cunoscutei firme americane de
și nu auzi ce spune profesorul. Ceea ce nu se vede este
arhitectură, Perkins+Will, înființată în 1935 și cu un
calitatea aerului, ceea ce înseamnă temperatura,
portofoliu impresionant de proiecte din domeniul
umiditate și oxigen. Dacă acest parametru nu este bun
educației. În aceeași sesiune, Phil Baty, editorul Times
trebuie luate măsuri". Potrivit acestuia, astfel de
Higher Education Rankings, Clasamentul Mondial al
neajunsuri se găsesc atât în școli, cât și în universități
Instituţiilor de Învățământ Superior, a vorbit de la
unde se predă despre asta. „Acolo unde se predă
distanță despre rolul spațiului educațional în reputația
despre spații educaționale și nici acolo nu se găsesc
universităților, intervenție pe care toți rectorii ar trebui
aceste lucruri respectate".
să o vizualizeze.

Casa Corpului Didactic Caraș-Severin


1. ÎNVĂȚĂMÂNTUL CARAȘ-SEVERINEAN/MANAGEMENT EDUCAȚIONAL
Prezent la lucrările forumului, arhitectul David ventilație trebuie să existe pentru că altfel ajungem să
Green a arătat că spațiile educaționale au suferit avem o calitate a aerului foarte slabă, ceea ce duce la
modificări în ultimii 15 ani, el prezentând mai multe slăbirea capacității de concentrare. Materialele să fie
proiecte din SUA, Mexic, în care s-au construit cartiere rezistente la foc, izolarea termică să fie adaptată
educaționale. spațiului, să nu cadă, finisarea pereților să reziste în
Viorel Niculae, reprezentantul unei firme cu timp, terenurile de sport să se mențină pe o perioadă
profil electric, a subliniat că sistemul de iluminat din îndelungată", a spus Niculae.
sălile de clasă trebuie să fie „adaptiv și eficient", care să
ajute și să stimuleze elevul, să consume puțin. Prof. dr. CONSTANTIN NICOLAESCU
„Ar fi indicat ca și aparatajul terminal (prize, Inspector școlar general adjunct
întrerupătoare) să fie antibacterian, sistemul de

cognitivă pot avea succes doar într-un context social


EDUCAŢIA INCLUZIVĂ – larg, care înţelege şi permite colaborarea între părţile
O EDUCAȚIE PENTRU TOȚI implicate: copii, învăţători şi profesori, autorităţi,
comunitate şi factori legislatori. O schimbare de lege

Seria III Nr. 3(53)


De-a lungul istoriei, şcoala şi gândirea fără modificarea atitudinii cadrelor didactice nu aduce
pedagogică au abordat în diferite feluri problematica nimic nou (aşa s-a întâmplat în Italia), iar fără o bază
educaţiei unor copii care învaţă mai greu. Societatea şi legislativă adecvată, schimbarea atitudinii profesorilor
şcoala manifestă faţă de această categorie de elevi o nu va aduce schimbarea adecvată (de exemplu, Belgia).
gamă variată de atitudini, de la acceptare şi includere Şcoala incluzivă se referă în sens restrâns la
în medii şcolare obişnuite, la diferite grade şi modalităţi integrarea/includerea tuturor copiilor, indiferent de
de separare şi de izolare. capacităţile şi competenţele de adaptare şi deci de
Educația incluzivă a apărut ca o reacție învăţare, într-o formă de învăţământ. În sens larg, ea

9
firească a societății la obligația acesteia înseamnă ca fiecare copil să fie sprijinit şi să se lucreze
de a asigura cadrul necesar și condițiile impuse de în beneficiul tuturora. Fiecare copil este înţeles ca un
specificul educației persoanelor cu cerințe educative participant activ la învăţare şi predare pentru că aduce
cu sine: o experienţă, un stil de învăţare, un model

Școala Caraș-Severineană
speciale. Conform principiilor promovate în materie de
educație de către organismele internaționale se social, o interacţiune specifică, un ritm personal, un
menționează că persoanele cu deficiențe au aceleași mod de abordare, un context cultural căruia îi aparţine.
drepturi fundamentale ca și ceilalți cetățeni de aceeași O idee de bază în asigurarea educaţiei
vârstă, fără discriminare pe motive de sex, limbă, incluzive este prevederea conform căreia toţi copiii
religie, opinii politice, origine națională sau socială, trebuie să înveţe împreună. De aici, educaţia incluzivă,
stare financiară sau orice altă caracteristică a persoanei pentru toţi, de multe ori pare să fie aceeaşi cu
în cauză sau a familiei sale. integrarea copiilor cu cerinţe educative speciale. Cele
Educaţia pentru toţi a fost definită două procese nu sunt identice. Când un copil cu CES
(Salamanca, 1994) ca acces la educaţie şi calitate a intră într-o şcoală obişnuită, el este integrat fizic şi
acesteia pentru toţi copiii. Pentru a se adresa tuturor poate să fie chiar integrat social şi societal, adică să
copiilor şi a deveni deschisă, flexibilă, adaptată şi participe real şi implicat la toate activităţile acesteia.
orientată spre fiecare şi pentru toţi, educaţia trebuie să Dar pentru ca o şcoală să dezvolte practici incluzive
presupună în practică o schimbare de optică şi anume este nevoie ca toată instituţia să se pregătească, prin
o nouă orientare care pune accentul pe cooperare, factorii educaţionali şi resursele de care dispune pentru
parteneriat, învăţare socială şi valorizare a relaţiilor a primi nu numai copilul cu CES, ci pe toţi copiii.
pozitive, umaniste în educaţie. Educaţia incluzivă înseamnă sprijin şi educaţie pentru
Educaţia incluzivă este cea mai bună soluţie toţi, grijă şi atenţie pentru fiecare.
pentru un sistem educativ care să răspundă nevoilor Specificul integrării înseamnă: a educa copiii
tuturor elevilor. Ea nu trebuie tratată ca subiect aparte, cu cerinţe speciale în şcoli obişnuite, alături de copii
ci ca o nouă abordare a dezvoltării sistemului şcolar. Un normali; a asigura servicii de specialitate (recuperare,
aspect primordial este acela de a şti cum să-i asiguri terapie educaţională, consiliere şcolară, asistenţă
fiecărui elev educaţia optimă în funcţie de aptitudinile medicală şi socială, etc.); a acorda sprijin personalului
şi nevoile sale. didactic şi managerilor şcolii în procesul de proiectare
Posibilitatea ca toţi elevii să participe la şi aplicare al programelor şcolare; a permite accesul
activităţile clasei este un factor determinant în efectiv al copiilor cu cerinţe speciale la programul şi
planificarea acestor activităţi. Diferenţele între fiinţele resursele şcolii obişnuite (bibliotecă, terenuri de sport
umane sunt normale, contribuie la îmbogătirea fiecărei etc.); a încuraja relaţiile de prietenie şi comunicarea
societăţi şi trebuie bineînţeles să fie reflectate în şcoli. între toţi copiii din clasă/şcoală; a educa şi ajuta toţi
Şcoala e cea care trebuie să favorizeze participarea şi copiii pentru înţelegerea şi acceptarea diferenţelor
întrajutorarea prin metode de lucru variate. dintre ei; a ţine cont de problemele şi opiniile părinţilor,
Educaţia pentru toţi corespunde în educaţia încurajându-i să se implice în viaţa şcolii; a asigura
şcolară şcolii incluzive. Educaţia incluzivă şi activarea programe de sprijin individualizate pentru copiii cu

Casa Corpului Didactic Caraș-Severin


1. ÎNVĂȚĂMÂNTUL CARAȘ-SEVERINEAN/MANAGEMENT EDUCAȚIONAL
cerinţe speciale; a accepta schimbări în organizarea indiferent de starea lor fizică, intelectuală, socială,
activităţilor instructiv-educative. emoțională, lingvistică sau oricare alta, oferindu-le
Având în vedere noile programe şcolare, o şansa de a participa activ la procesul de învăţare.
tendinţă a modernizării învaţământului vizează
flexibilitatea instrucţiei şi educaţiei pentru a asigura Bibliografie:
dezvoltarea capacităţilor şi aptitudinilor fiecărui elev, în 1. Gherguţ, A., (2005), Sinteze de psihopedagogie
raport cu propriile posibilităţi. Şcoala este solicitată să specială – ghid pentru concursuri şi examene de
organizeze procesul de predare-învăţare-evaluare în obţinere a gradelor didactice, Polirom, Iaşi;
aşa fel încât să-l pună pe elev cât mai devreme posibil 2. Vraşmaş T., (2001), Învăţământul integrat şi/
în posesia unor mijloace proprii de însuşire a sau incluziv, Aramis, Bucureşti;
cunoştinţelor, de aplicare în practică în mod constant şi 3. Ungureanu, D, Educația integrată și școala
creator. incluzivă, Editura de Vest, Timișoara,
Educaţia incluzivă este un proces permanent 2000.
de îmbunătăţire a instituţiei şcolare și încearcă, aşadar,
să-i determine pe copiii cu dizabilităţi să participe la Prof. CLAUDIA ROF
activităţile şcolare zilnice, alături de ceilalţi elevi. Prof. AURORA-RODICA KORKA
Şcoala incluzivă nu mai oferă educaţie Inspectori şcolari
normală şi educatie specială, ci o educaţie incluzivă şi
Școala Caraș-Severineană

ca rezultat, elevii vor fi capabili să înveţe împreună.


Acest tip de şcoală e deschisă tuturor copiilor,
modelelor.
IMPORTANŢA EDUCAŢIEI Alături de acest tip majoritar de discurs, care
RELIGIOASE ÎN ŞCOALĂ îmbină psihologia genetică cu pedagogia prin
obiective, există şi cel sensibil la integrarea celor două
Pedagogul Johann Paul Richter spunea că „Religia a educaţii în sistemul de interacţiuni dintre diferiţii
făcut lumii prima educaţie”, „În religie, Dumnezeu S- factori de socializare. Este un discurs în care autorul său
a făcut om; în morală, omul devine Dumnezeu”. De se implică, derivat din presupoziţii subînţelese privind
asemenea, după Goethe: „Religie întrupată în cuplul comunitate-societate; un discurs care solicită
adeziunea şi degajă un optimism ponderat. Îl vom
10

divinitate, religia înţelepţilor, este treapta cea mai


înaltă la care a putut şi ar trebui să ajungă omenirea” denumi discurs umanist. Conform pedagogului clujean
Scopurile educaţiei religioase sunt: D u m i t r u S a l a d e , a face educaţie religioasă
- scopul informativ: descoperirea adevărurilor revine la a-i familiariza pe tineri cu sistemul
Seria III Nr. 3(53)

de credinţă categoriilor religioase şi a le cultiva un comportament


- scopul formativ: dezvoltarea stărilor sufleteşti adecvat cu normele şi canoanele religioase;
ale omului presupune, nu în ultim rând, acceptarea unei
- scopul educativ: realizarea comuniunii cu autorităţi supreme, sacre care depăşeşte limitele
Dumnezeu şi cu semenii. cunoaşterii raţionale, şi „recunoaşterea sacrului ca
În privinţa educaţiei religioase, obiectivele valoare”. “Contactul cu divinitatea se realizează prin
informative sunt: dobândirea de informaţii despre rugăciuni, printr-o anumită trăire, prin sentimentul
conceptele religioase fundamentale, despre istoria religios, care trebuie să ofere puncte de sprijin
religiei şi cultelor, despre practicile religioase. credinţei şi s-o transforme într-un stimulent activ al
Obiectivele formative ale educaţiei religioase se conduitei.”
canalizează pe formarea şi dezvoltarea structurilor Elementul comun educaţiei religioase şi morale
mentale de recepţie şi prelucrare a cunoştinţelor este sentimentul, sinteză de valori umaniste şi credinţe
religioase, cu scopul elaborării unor răspunsuri proprii condensate într-un nucleu de cunoaştere şi relevare a
la problematica vieţii şi existenţei. Religia poate Sacrului.
contribui la „dezvoltarea potenţialului interogativ şi Rolul familiei este fundamental. Formele de cult
meditativ” al tinerilor, la dezvoltarea spiritului de practicate regulat evocă iubirea prin dăruire şi
discriminare între esenţial şi secundar. Religia este „influenţează pe nesimţite” atitudinea cotidiană a
poate cel mai bun teren pentru a căuta sensul vieţii. membrilor familiei.
Obiectivele afective fac apel la iubire. Educaţia În şcoală, accentul cade la început pe instruirea
religioasă contribuie la dezvoltarea religiozităţii – ca religioasă, ceea ce este insuficient, dacă nu inadecvat:
dispoziţie generală de evlavie şi respect. religia înseamnă adeziune la o credinţă, iar pentru
Obiectivele psiho-motorii constau în formarea şi aceasta este nevoie de influenţarea atitudinilor printr-
dezvoltarea deprinderilor, priceperilor şi obişnuinţelor un limbaj metaforic şi exemplar. Dar trebuie eliminată
de a practica un anumit cult religios. Acestea sunt şi prejudecata după care formarea conduitei morale şi
obiectivele cele mai evidente, mai uşor de realizat şi, de religioase se poate dispensa de teorie. Copilul are
obicei, singurele care sunt efectiv atinse (la şcoală, prin nevoie de o „busolă” pentru a putea ajunge la concluzii
rugăciuni, cântece religioase ş.a.). Obiectivele volitiv- şi generalizări pe marginea complexităţii şi varietăţii
caracteriale se realizează prin apelul la o pedagogie a situaţiilor care îl solicită.
Casa Corpului Didactic Caraș-Severin
1. ÎNVĂȚĂMÂNTUL CARAȘ-SEVERINEAN/MANAGEMENT EDUCAȚIONAL
Educaţia creştină în dinamica misiunii constituie o spre lucrarea personală a creșterii spre
direcție importantă a strategiei misionare a Bisericii. mântuire;
Necesitatea ei este exprimată prin: - prin publicarea și răspândirea de
a) nevoia de a-i crește pe fiii Bisericii prin tipărituri religioase: Biblii, Catehisme, cărți,
Hristos și în Hristos, ghidându-le viața spre broșuri, pliante, reviste, ziare, foi religioase
mântuire; parohiale etc.;
b) o poziționare activă a Bisericii în - prin editarea și răspândirea materialelor
societate, oferind alternativa viabilă de educație pe suport vizual: icoane, afișe,
secularizării și consumismului; postere, casete video, DVD-uri, site-uri
c) promovarea adevărului doctrinar revelat Internet;
în fața ideologiilor post-moderne, a - prin mass-media bisericească și laică (TV,
ateismului, nihilismului și panteismului new- radio, presă).
age-ist; Metode și mijloace favorizante pentru educația
d) descoperirea sensurilor fundamentale, creștină:
teologic-mistice, ale ritualurilor creștine; - În biserică: atmosfera de pietate creștină, de
poziționarea favorabilă unei slujiri impregnate participare concentrată la rugăciune; ordinea

Seria III Nr. 3(53)


de trăire duhovnicească, asceză, post și și curățenia, punerea în valoare a tuturor
rugăciune. Respingerea abordărilor folclorice, resurselor vizuale și auditive pentru realizarea
așa-zis „tradiționale”, în detrimentul slujirii obiectivelor pedagogiei creștine, deschiderea
autentice; față de cei ce frecventează biserica rar;
e) o credință luminată prin educație reduce - În școală: realizarea lecțiilor de religie în
fenomenul bigotismului, al falsului misticism și duhul formării personalității creștine, primând
al fanatismului religios; caracterul formativ al învățământului, în fața
f) educația creștină pune accentul pe celui informativ; cultivarea sentimentelor

11
formarea caracterelor în conformitate cu creștine, a dragostei de Dumnezeu și de
normele moralei ortodoxe; deci putem spune semeni; sensibilizarea copiilor pentru a îndrăgi
că ea contribuie serios la asanarea morală a religia; colaborarea profesorilor de religie cu
societății; parohiile, utilizarea unor materiale didactice

Școala Caraș-Severineană
g) știută fiind legătura dintre religie, variate și bine realizate, implicarea factorilor
cultură și artă, se observă, în mod similar, decizionali din școli, precum și a părinților și
relația între educația religioasă și cea culturală copiilor, în organizarea și desfășurarea unor
și artistică. De aici, interdisciplinaritatea și activități complexe, interdisciplinare sau
multiplele conexiuni realizate de educația extrașcolare, cum ar fi: cabinet de religie,
creștină în planul mai larg al învățământului și revistă religioasă, cerc pedagogic de religie,
cunoașterii realităților vieții. pelerinaje, tabere tematice la mânăstiri, vizite
Modurile de realizare a educației religioase sunt: la parohii, biserici, muzee etc.;
- în unități de învățământ ale statului - În societate: o prezență misionară vie a
(drept prevăzut în Constituția României și oamenilor Bisericii în toate mediile sociale,
Legea învățământului), Religia este materie buna colaborare cu mass-media, organizarea
școlară de bază. Bazele studiului se pun în apostolatului social al laicilor, prin
învățământul preșcolar, prin colaborarea organismele parohiale și alte forme de
dintre educatori și slujitorii bisericești, apoi se asociere creștine.
continuă în școala primară, gimnaziu și liceu, Personalitatea educatorului creștin se
cu personal calificat. caracterizează prin integritate morală, o bună pregătire
- pentru filiera vocațională „Teologie”, în în domeniul pedagogiei creștine, stăpânirea culturii
unități de stat – Seminarii și Facultăți de teologice și laice, abilități de comunicare, cunoașterea
teologie, sub dubla coordonare a Bisericii și limbilor străine, operare P.C., tact pedagogic, dublat de
statului; deschiderea plină de iubire spre nevoile aproapelui.
- în școli confesionale speciale, pentru Deficiențe, sincope în educația creștină și soluții de
pregătirea personalului clerical, instruirea remediere a acestora:
personalului monahal și a laicilor implicați în În biserică:
slujirea misionară a Bisericii; - suprimarea momentelor rezervate educației
- în cadru organizat în parohii și mânăstiri, creștine sau înlocuirea acestora cu lectura
prin predici și cateheze, care urmăresc stereotipă a unor pasaje din diverse cărți de
sporirea zestrei de cunoștințe religioase a predici. Remediu: preotul trebuie să
credincioșilor, mai ales a celor care n-au prins cuvânteze liber la absolut toate serviciile
Religia în școală; religioase. Lipsa cuvântării transformă slujirea
- în mod individual, la scaunul duhovniciei, în ritualism sec, tradiționalism exclusiv
printr-o relație vie, bazată pe dialog și sfătuire folcloric, adică o „prestare de servicii”;

Casa Corpului Didactic Caraș-Severin


1. ÎNVĂȚĂMÂNTUL CARAȘ-SEVERINEAN/MANAGEMENT EDUCAȚIONAL
- alterarea sau lipsa totală a suportului vizual strident, opresiv). Remediu: testarea
al educației creștine din biserici: picturi psihologică a dascălilor vinovați, înlocuirea
înnegrite de fum, restaurări necanonice, lipsa celor lipsiți de aptitudini pedagogice.
icoanelor praznicare sau ale sfinților de la - obstrucționarea disciplinei Religie,
iconostas, afișarea unor kitsch-uri în sfântul influențarea copiilor și părinților pentru a
lăcaș: icoane necanonice, vaze, flori de plastic, refuza studierea Religiei, favorizarea acțiunilor
beculețe, ceasuri de perete etc. Remedii: prozelitiste în școli. Remedii: deconspirarea
lucrări de restaurare după canoane, dotarea celor vinovați și tragerea lor la răspundere.
parohiilor cu icoane și alte materiale pe suport În școli este interzisă propaganda de orice fel. Se
vizual, înlăturarea kitschurilor; impune și includerea în programele analitice pentru
- nesocotirea rolului pedagogic al duhovnicului disciplina Religie a unor teme de misiologie variate.
și transformarea Tainei Spovedaniei într-o În societate:
comunicare seacă a unei liste de fapte - ineficiența sau chiar absența slujitorilor
săvârșite, fără asumarea pocăinței și a unor bisericești din câmpul pastoral misionar cu
mijloace de educație creștină; implicare socială. Remediu: stabilirea unor
- lipsa de respect față de sfințenia bisericii, sarcini concrete în acest domeniu: vizite
neglijența și nepăsarea unor slujitori: mizerie pastoral-misionare la locuințele credincioșilor,
și dezordine în sfântul altar, depozitarea de vizite la unități furnizoare de servicii sociale,
Școala Caraș-Severineană

obiecte pe sfânta masă, ținută fizică organizarea de activități filantropice în


neîngrijită. Remediu: aplicarea măsurilor parohii;
canonice care se impun; - desfășurarea de către unii laici de activități
- lipsa de interes misionar privind organizarea misionar-educative în numele Bisericii
pangarului, lipsa orientării contabile adecvate, Ortodoxe, dar fără girul acesteia,
promovarea unor mărfuri dubioase. Remedii: distorsionând grav mesajul ortodox, până la
măsuri față de cei vinovați, inclusiv pe linia înființarea de noi schisme și chiar secte în
conlucrării cu organele abilitate și anihilarea toată regula. Remedii: cunoașterea
structurilor clandestine de producție a fenomenelor, informarea credincioșilor,
materialelor în cauză; distribuirea prin intruirea unor misionari aflați sub
pangarele unităților de cult a materialelor cu coordonarea slujitorilor bisericești.
12

caracter misionar cu prețuri promoționale sau - existența unor falși slujitori – preoți caterisiți
gratuit; și monahi excluși, care practică cerșetoria
- lipsa de tact misionar, arătată în atitudinea mascată sub forma „colectelor de ajutoare”,
nepotrivită față de creștinii cu frecvență slabă sunt prezenți ostentativ, în locuri publice, în
Seria III Nr. 3(53)

la sfintele slujbe (respingerea plină de preajma lăcașurilor de cult ortodoxe în zilele


reproșuri a acestora, stăruința agasantă de a de hramuri și mari sărbători.
împlini anumite prevederi rituale ce nu le sunt În concluzie, educaţia religioasă urmăreşte informarea şi
familiare, suprataxarea lor „retroactivă”, adică formarea elevilor şi a societăţii, în general, în vederea atingerii
solicitarea de a contribui cu sume care să idealului vieţii de creştin. Idealul educaţiei religioase este
compenseze lipsa lor de atașament față de realizarea caracterului religios-moral al elevului, care să-l
Biserică). Un posibil remediu: elaborarea unui conducă la desăvârşire.
cod de măsuri și strategii misionare, cu
aplicabilitate generalizată la nivelul unităților Pr. Prof. NICOLAE CHIOSA
de cult. Inspector școlar
În școală:
- lipsa interesului față de disciplina Religie,
cauzat de slaba pregătire a personalului de
predare, precum și a lipsei de implicare a
factorilor de decizie: absenteismul unor cadre
didactice sau limitarea prezenței acestora
doar la îndeplinirea formală a obligațiilor de
serviciu. Remediu: efectuarea cu
responsabilitate a inspecțiilor de specialitate,
depistarea celor în cauză și sancționarea lor;
- bagatelizarea Religiei, prin atitudinea de
nepăsare a unor dascăli, transmisă și copiilor.
Remediu: cursuri de reciclare, cercuri
pedagogice, sancțiuni disciplinare;
- la polul opus, rigidizarea mesajului Religiei,
prin transformarea ei într-o materie-
sperietoare (note mici, corigențe, mesaj

Casa Corpului Didactic Caraș-Severin


1. ÎNVĂȚĂMÂNTUL CARAȘ-SEVERINEAN/MANAGEMENT EDUCAȚIONAL
structurată, cu cinci cerințe, fiecare punctată cu 4
NOUTĂȚI LA SIMULAREA puncte. Prin rezolvarea acestui item, elevii trebuie să
EXAMENULUI DE BACALAUREAT dovedească înțelegerea textului de tip nonliterar. Tot
în componența subiectului I intră și un item subiectiv
NAȚIONAL de tip eseu, valorificând același text nonliterar, elevilor
fiindu-le evaluată competența de producere a unui text
Simularea probei scrise la disciplina limba și argumentativ, prin respectarea caracteristicilor acestui
literatura română a examenului de bacalaureat tip de text. Punctajul alocat acestui item este de 20 de
național din acest an școlar aduce noutăți referitoare la puncte, iar punctajul total alocat subiectului I este de
structura subiectului pentru elevii claselor a XI-a. Dacă 40 de puncte.
elevii claselor a XII-a vor susține atât simularea Subiectul al II-lea, având un punctaj de 10
examenului de bacalaureat național, cât și examenul puncte, are ca suport un text literar la prima vedere,
propriu-zis pe o structură a subiectului deja cunoscută, liric, epic sau dramatic, fiind alcătuit dintr-un item
noutățile se înregistrează pentru colegii lor mai mici cu subiectiv de tip întrebare cu răspuns scurt și vizând
un an. interpretarea/comentarea unui text integral sau a unui
Vom supune atenției, ca informare, fără fragment de text.

Seria III Nr. 3(53)


pretenții de originalitate, precizările pe care Ministerul Subiectul al III-lea, căruia îi sunt alocate 30 de
Educației Naționale le-a trimis în rețeaua națională a puncte, este singurul diferențiat în funcție de filieră,
unităților de învățământ în ceea ce privește structura profiluri, specializări și constă în elaborarea unui eseu
subiectelor la disciplina limba și literatura română, structurat, vizând, conform precizărilor Ministerului
precizări diseminate de altfel la nivelul județului nostru Educației Naționale, aspecte de analiză tematică,
prin activitățile metodice desfășurate în această structurală, stilistică a operelor literare ce aparțin
perioadă și prin informările transmise în unitățile de autorilor canonici, curentelor culturale/literare,
învățământ. speciilor literare studiate în conformitate cu programa

13
Diferențierea parțială a subiectelor se școlară de specialitate și prevăzute și în programa de
păstrează și ea este realizată, ca în anii școlari anteriori, bacalaureat. Din cele 30 de puncte, 18 puncte sunt
în funcție de filiere, profiluri și specializări. alocate conținutului eseului și 12 puncte – organizării
Dacă în anii anteriori, elemente de discursului.

Școala Caraș-Severineană
diferențiere apăreau la fiecare dintre cele trei subiecte, Tot ca element de noutate, pentru redactarea
în acest an școlar, pentru elevii claselor a XI-a, întregii lucrări se acordă 10 puncte.
diferențierea este realizată la subiectul al III-lea. Informațiile sunt oferite conform precizărilor
Așadar, subiectul I și subiectul al II-lea sunt comune Ministerului Educației Naționale din documentul cu
tuturor filierelor, profilurilor și specializărilor, iar numărul 88 din 17 ianuarie 2017 și sunt însoțite de
subiectul al III-lea este diferențiat în funcție de filieră, modele de subiecte, unul pentru filiera teoretică –
profiluri și specializări. profil umanist; filiera vocațională – profil pedagogic și
Subiectul I are de această dată ca suport un un altul pentru filiera teoretică – Profilul real; Filiera
text la prima vedere nonliterar, memorialistic, tehnologică; toate profilurile filierei vocaționale, cu
epistolar, jurnalistic, juridic-administrativ, științific, excepția profilului pedagogic și sunt postate pe site-ul
argumentativ, din domeniul audio-vizualului, spre Ministerului Educației Naționale.
deosebire de vechea structură, în care textul suport, și
el la prima vedere, era un text literar, liric, epic sau Prof. dr. ADRIANA DUDAȘ-VASILE
dramatic. Subiectul I va fi alcătuit pentru elevii claselor Inspector şcolar
a XI-a dintr-un item semiobiectiv de tip întrebare

2015-2016 REZULTATE LA OLIMPIADE ŞCOLARE –


etapa națională și internațională
Numele şi Profesorul/prof
Nr. Unitatea de Rezultate
prenumele Clasa Competiţia şcolară Etapa esorii care a/au
crt. învăţământ
elevului pregătit elevul
Locul I
Colegiul
National C. Olimpiada de Științe
DABA I
1 D. Loga Socio-Umane, naţională CLIPA CECILIA
NICOLETA
Caransebeş Psihologie Generală

MOŢEC V. VII Școala SKOREPA PETR, I


2 Limba Maternă Cehă naţională
DAŞA Gimnazială ROCH FRANCISC 9,95
Casa Corpului Didactic Caraș-Severin
1. ÎNVĂȚĂMÂNTUL CARAȘ-SEVERINEAN/MANAGEMENT EDUCAȚIONAL
J. A.
Komensky
Sfânta Elena
Școala
HRUZA Ş. Gimnazială I
VIII SKOREPA PETR,
3 KLAUDIE- J. A. Limba Maternă Cehă naţională 9,80
ROCH FRANCISC
OLGA Komensky
Sfânta Elena
BUTĂRIȚĂ M. Școala
LUCACELA B. I
4 MILIȚA- VII Gimnazială Limba Croată naţională
MARIAN 9,80
ANGELINE Clocotici
Școala
LAȚCHICI M. LUCACELA G.
VII Gimnazială I
5 IVANA- Limba Croată naţională MARIAN
Lupac 9,80
MARIA
Liceul
Teoretic
PĂUȚA M. DOGARIU
VIII Bilingv I
Școala Caraș-Severineană

6 PETAR- Limba Croată naţională MARIA


Româno- 9,70
DEIAN
Croat
Carașova
Liceul
Teoretic
Bilingv I
CERVENIAC IX MIȘTOIU ALINA
7 Româno- Limba Croată naţională 9,55
M. ATEY
Croat
Carașova

LOCUL II
14

Colegiul
BRĂTAN National
Limbi Moderne DAMȘEA
1 RAREȘ- IX Traian naţională II
Limba germană ALEXANDRA
IONUȚ Lalescu
Seria III Nr. 3(53)

Reșița
Liceul de Muzică vocală,
CEGA BREŞNENI
2 XII Arte Sabin instrumentală si studii naţională II
LĂZĂRICĂ EREMIA
Păuţa Reşiţa teoretice musicale
Liceul
CHWOIKA
PANICI Teoretic Limba Germană ca
3 VIII naţională SONIA-MARIA II
TIIANA Diaconovici- limbă maternă
Tietz Reşiţa
Liceul
CHWOIKA
Teoretic Limba Germană ca
4 ILE TIANA IX naţională SONIA-MARIA II
Diaconovici- limbă maternă
Tietz Reşiţa
Liceul
PĂUN CHWOIKA
Teoretic Limba Germană ca
5 DAVID- XI naţională SONIA-MARIA II
Diaconovici- limbă maternă
STEPHAN
Tietz Reşiţa
Școala
VINSCH I. VII SKOREPA PETR, II
6 Gimnazială Limba Maternă Cehă naţională
CAROL BOUDA IOSIF 9,90
Gîrnic
Școala
BOUDA Ş. Gimnazială II
VIII SKOREPA PETR,
7 CRISTINA- J. A. Limba Maternă Cehă naţională 9,60
ROCH FRANCISC
ANI Komensky
Sfânta Elena
MUSELIN P. Școala II
VII LUCACELA B.
8 MATEO- Gimnazială Limba Croată naţională 9,50
MARIAN
ROBERT Clocotici
Casa Corpului Didactic Caraș-Severin
1. ÎNVĂȚĂMÂNTUL CARAȘ-SEVERINEAN/MANAGEMENT EDUCAȚIONAL
Liceul
Teoretic
MIHĂILĂ G.
VIII Bilingv DOGARIU II
9 IVANA- Limba Croată naţională
Româno- MARIA 9,50
MARIKA
Croat
Carașova
Școala
VLASICI P. LUCACELA B. II
10 VIII Gimnazială Limba Croată naţională
IVANA-ANA MARIAN 9,50
Clocotici
Locul III
Colegiul
BUGA Național
Olimpiada de Medalie
ANDRU- VII Traian naţională BEJAN OTILIA
1 matematică de bronz
MIHAI Lalescu
Reșița
ANGHEL Colegiul

Seria III Nr. 3(53)


ALEXANDRU National III
Olimpiada de Stiinte FERCEA
2 VOIN Mircea naţională Cultură
Socio-Umane GHIORGHITA
VALENTIN Eliade Reşiţa civică

Colegiul
GAVRILOVICI National C. III
Olimpiada de Stiinte
4 -DIDRAGA D. Loga naţională CLIPA CECILIA Psihologia
Socio-Umane
ESTERA Caransebeş Educaţiei

15
Școala
Gimnazială III
MAȘEC I. VII SKOREPA PETR,

Școala Caraș-Severineană
5 J. A. Limba Maternă Cehă naţională 9,75
PETR ROCH FRANCISC
Komensky
Sfânta Elena
Școala
Gimnazială III
CUNA A. VIII SKOREPA PETR,
6 J. A. Limba Maternă Cehă naţională 9,40
ŞTEFAN ROCH FRANCISC
Komensky
Sfânta Elena
Liceul
Teoretic
CHEDA G.
Bilingv III
ANKA- VII MIȘTOIU ALINA
7 Româno- Limba Croată naţională 9,10
DENNISA
Croat
Carașova

Liceul
Teoretic
MILOȘ M.
Bilingv DOGARIU III
ANCA- VIII
8 Româno- Limba Croată naţională MARIA 9,35
BIANCA
Croat
Carașova

Concursul De Fizică Şi
GHERA M. Ş. Şcoala
Chimie pentru școlile SZUPP
9 DENIS- VI Gimnazială naţională III
din învăţământul rural CĂTĂLINA
LEONARD Slatina-Timiş
"Impuls Perpetuum"
Colegiul
DINU D.
National Olimpiada de MICLĂU Medalie
10 MIRCEA- X naţională
Traian Doda Tehnologia Informației ALEXANDRA de bronz
DACIAN
Caransebeș
Colegiul Olimpiada de SEMENESCU Medalie
11 NIȚU M. XII naţională
National Tehnologia Informației MIHAELA de bronz

Casa Corpului Didactic Caraș-Severin


1. ÎNVĂȚĂMÂNTUL CARAȘ-SEVERINEAN/MANAGEMENT EDUCAȚIONAL
IOAN- Traian Doda
FLORIN- Caransebeș
CĂTĂLIN
Colegiul
PRISACARIU
National Olimpiada de SEMENESCU Medalie
12 C. XII naţională
Traian Doda Tehnologia Informației MIHAELA de bronz
ALEXANDRU
Caransebeș
Colegiul
Național
VASILOVICI Concursul Infomatrix: Medalie
13 XII Traian naţională CRINA MIHAELA
CAMIL secțiunea Robotics de bronz
Lalescu
Reșița
Colegiul
Național
ILINOIU Concursul Infomatrix: Medalie
14 XII Traian naţională CRINA MIHAELA
FLAVIUS secțiunea Robotics de bronz
Lalescu
Reșița
ETAPA INTERNAȚIONALĂ
Școala Caraș-Severineană

Colegiul
VASILOVICI Național Concursul Infomatrix: internați Medalie de
1. XII CRINA MIHAELA
CAMIL Traian secțiunea Robotics onală argint
Lalescu Reșița
Colegiul
ILINOIU Național Concursul Infomatrix: internați Medalie de
2. XII CRINA MIHAELA
FLAVIUS Traian secțiunea Robotics onală argint
Lalescu Reșița

2015-2016 – CEI MAI BUNI ELEVI AI REȘIȚEI,


16

premiați de S.C. Caraș S.A.


Inspectoratul Școlar Județean Caraș-Severin cu sprijinul Societății Caraș S. A. a organizat joi, 08.12.2016,
Seria III Nr. 3(53)

în sala Lira a Liceului de Arte „Sabin Păuța” din Reșița, a 14-a ediție a premierii celor mai buni elevi din școlile
municipiului Reșița pentru rezultate obținute la învățătură în anul școlar 2015-2016.
TAB E L N OM IN A L cu e l ev i i p r em ia ț i
Nr .
Nu m e le şi p r en u m e le Cl as a Un ita tea şco l ar ă
cr t.
1. ANCA CIOBANU XII Colegiul Naţional Traian Lalescu Reşiţa
2. ALEXANDRU ANGHEL VIIIC Colegiul Naţional Mircea Eliade Reşiţa
Colegiul Economic al Banatului Montan
3. REBECA-SARA MOGOȘAN XI A
Reşiţa
4. ALEXANDRU PREDICA XII 1 Colegiul Tehnic Reşiţa
5. DENISA LIPOU XI Colegiul Tehnic Cărăşan Reşiţa
6. ANISIA-IOANA CHINCEA VIII Colegiul Naţional Diaconovici-Tietz Reşiţa
7. CRISTINA MOROTI XII B Liceul Teoretic Traian Vuia Reşiţa
8. IONUȚ-MARIAN MATEȘ X Liceul Teologic Baptist Reşiţa
9. CAMELIA CREȚU VIII Liceul de Arte Sabin Păuţa Reşiţa
10 . MĂDĂLINA-MARIA BOLOCA VII Şcoala Gimnazială Nr. 2 Reşiţa
11 . NICOLETA-RODICA ȘTEFĂNICĂ VIII Şcoala Gimnazială Mihai Peia Reşiţa
12 . ANDREEA-BIANCA MITRUȘ VII A Şcoala Gimnazială Nr. 7 Reşiţa
13 . AMELIA-IOANA COANDĂ VIII A Şcoala Gimnazială Nr. 8 Reşiţa
OLIVIA-ALEXANDRA
14 . VIII A Şcoala Gimnazială Nr. 9 Reşiţa
DAVIDESCU-FILIP
15 . CONSTANTIN DĂNILĂ LUPTE Clubul Sportiv Şcolar Reşiţa
Responsabilitatea desemnării celui mai bun elev a revenit Consiliului de Administrație al fiecărei unități
de învățământ. Mulțumim și pe această cale domnului director JIVA COCAR și angajaților Societății Caraș S. A.,
pentru sprijinirea performanței școlare în municipiul Reșița.
Prof. ION MOATĂR
Inspector şcolar
Casa Corpului Didactic Caraș-Severin
1. ÎNVĂȚĂMÂNTUL CARAȘ-SEVERINEAN/MANAGEMENT EDUCAȚIONAL
școlare sunt conduse de specialiști în management, nu
CARACTERISTICI GENERALE ALE neapărat de cadre didactice. Această condiție, ca
MANAGEMENTULUI directorul școlii să fie cadru didactic, este prevăzută în
toate legislațiile educaționale europene.
EDUCAȚIONAL Sunt aspecte care vizează doar managementul
clasei, așa cum există și cele specifice managementului
Managementul educațional poate fi analizat în instituției școlare, dar majoritatea aspectelor tratate se
multiple sensuri: acțional, operațional, practic, tactic, referă la cele trei abordări. Managementul sistemului și
procesual, teoretic, global, general, strategic, științific. al instituțiilor de învățământ cuprinde: formularea clară
Presupune o abordare interdisciplinară, care studiază a finalităților, proiectarea rețelei instituționale,
evenimentele ce intervin în decizia organizării unei elaborarea conținuturilor învățării, asigurarea cadrului
activități pedagogice determinate și în gestiunea legislativ-normativ, formarea inițială și pe parcurs a
programelor educative. Conducerea managerială personalului de conducere și instruire, stabilirea unor
implică și accente pe idei, pe abordare sistematică, pe tehnici de evaluare care să permită reglarea pe parcurs
schimbare, pe strategie, pe inovare. a sistemului și procesului de învățământ și optimizarea
Managementul educațional reprezintă o rezultatelor.

Seria III Nr. 3(53)


metodologie de abordare globală, optimă, strategică a Activitatea unor persoane care determină și
activității de educație, ansamblul de principii și funcții, direcționează activitatea celorlalți prin urmărirea
de norme și metode de conducere care asigură realizării de activități în cele mai bune condiții, prin
realizarea obiectivelor sistemului educativ (în conștientizarea și asumarea de responsabilități asupra
ansamblul său, la nivelul elementelor componente). realizărilor și insucceselor.
Are obiective clare și ierarhizate, principii de eficiență Arta conducătorului de a realiza scopuri prin
și calitate, funcții specifice, elemente strategice, mobilizarea eforturilor tuturor membrilor organizației.
afirmarea creativității în soluționarea situațiilor, Managementul educațional este, din acest punct de

17
abordare interdisciplinară și sistematică, cercetări vedere, arta de a lucra cu idei (obiectivele
fundamentale. Se diferențiază de managementul educaționale, programele analitice, strategiile
general prin raportare specifică la finalitățile educatei, didactice), relații (structura organizatorică, legături
la conținut, la resursele umane antrenate, la activitățile între elemente și acțiuni, sarcini, echilibrul

Școala Caraș-Severineană
centrate pe informare, comunicare și participare, prin autoritate/libertate, centralizare/descentralizare),
strategii educaționale specifice, la comportamentele oameni (formare, motivare, delegare de autoritate,
actorilor implicați (bazate pe motivație, stimulare, evaluare), resurse (precizare, diversificare,
responsabilitate, cooperare, logică, afectivitate). preocupare, adaptare, integrare).
Managementul educațional implică stăpânirea Relații interdisciplinare. Originea conceptului de
teoriei, metodologiei, a principiilor, o anumită management educațional nu are, la o primă analiză,
mentalitate, o manieră proprie, o artă de dirijare, legătură directă cu domeniul pedagogic, însă noțiunea
antrenare a resurselor. Este o disciplină, necesară de management educațional provine din șțiintele
pentru a fi eficienți și productivi în relațiile socio-umane înrudite cu pedagogia, dar individualizate
educaționale, în stimularea transformării la nivelul prin obiectul lor de studiu: economie, sociologie,
personalităților, atât a elevilor, cât și a cadrelor psihologie, politologie.
didactice. Managementul educațional cunoaște, integrează și
Distincția majoră la nivelul acestui concept este cea adaptează date oferite de științe conexe socio-umane:
între managementul educațional la nivel economie (organizarea și utilizarea eficientă a
macrostructural (la nivelul sistemului de învățământ, resurselor educaționale în raport cu obiectivele),
regăsit în politicile educaționale naționale, europene, sociologie (managementul organizațiilor, grupurilor,
mondiale – ex. Minister, inspectorate etc.), la nivel relațiilor, fenomenelor sociale generate în context
intermediar (la nivelul instituției școlare, managerul educațional), psihosociologie (dimensiunile
unității de învățământ) și la nivel microstructural (la personalității managerului în exercitarea rolurilor),
nivelul clasei de elevi și avem în vedere managerul politologie (luarea deciziilor, organizarea, conducerea
educațional al clasei de elevi - profesorul). Distincția grupurilor conform unor obiective).
celor trei abordări se realizează nu numai pe baza Relația management educațional-sociologie.
denumirii, a autorității, a elementelor formale, ci are în Conceptul de management, dezvoltat la nivelul
vedere și formarea de specialitate, experiența sociologiei, apare ca știință a organizării și conducerii
(evaluată nu neapărat în ani de vechime) care se vieții sociale, prin intermediul conceptelor de sistem,
concretizează în cunoștințe, competențe, atitudini și structură, instituție, birocrație, schimbare, reformă, stil
valori ce determină manifestarea unei conduite de conducere.
responsabile, eficiente, autentice în relațiile atât cu Sociologia analizează managementul din două
elevii, cât și cu profesorii. puncte de vedere semnificative pentru proiectarea
Cele trei abordări ale managementului educațional corectă a activității pedagogice de conducere a școlii:
vor fi tratate nediferențiat din simplul motiv că ele nu
pot fi separate, cel puțin deocamdată în sistemul
educațional românesc. În Canada, SUA etc., instituțiile
Casa Corpului Didactic Caraș-Severin
1. ÎNVĂȚĂMÂNTUL CARAȘ-SEVERINEAN/MANAGEMENT EDUCAȚIONAL
• organizarea sistemului social global și a Relația management educațional-psihologie.
principalelor sale subsisteme parțiale pe criterii Managementul la nivelul psihologiei și psihologiei
prioritar funcționale; sociale reflectă mecanismele interne ale activității
• cunoașterea metodologiei de valorificare a umane, la intersecția dintre motivațiile individuale și
relațiilor existente în cadrul microgrupurilor sociale, finalitățile sociale. Managementul comportamentelor
pe criterii prioritar funcționale. orientează resursele atitudinale și aptitudinale ale
Sociologia analizează managementul din personalității și valorificarea lor deplină în cadrul unor
perspectiva teoriilor organizării și ale conducerii : relații inter-individuale deschise, perfectibile în diferite
 Teorii clasice ale organizării și conducerii: medii sociale.
Teoria managementului clasic (F. Taylor, H. Fayol); Din însăși definirea educației ca activitate, sistem de
Teoria organizației birocratice (Max Weber, acțiuni de formare-dezvoltare a personalității elevului,
începutul sec. XX); Teoria relațiilor umane (George de influențare conștientă, orientată și reglată către
Elton Mayo, 1920-1930) anumite finalități, rezultă cu necesitate și existența
 Teorii moderne ale organizării și conducerii: unei abordări explicite a conceperii, organizării,
Teoria resurselor umane (R. Lickert, 1960); Teoria coordonării, evaluării, optimizării continue a
dezvoltării organizaționale (Bennis Waren, 1970); elementelor procesului educațional, care este chiar
Teoria organizațiilor complexe (Bennis Waren, domeniul de studiu al managementului educațional.
1980-1990). Necesitatea managementului este dată de realizarea
Școala Caraș-Severineană

Relația management educațional-politologie. creșterii eficienței, a eficacității realizării finalităților


Managementul la nivelul politologiei este evidențiat educației, nu numai de asigurarea resurselor și de
prin capacitatea sa de a reflecta simultan știința și arta dirijarea efectivă a activităților în sine.
conducerii. Procesul deciziei politice oferă
managementului o schemă de acțiune eficientă: Prof. DIANA-ANNEMARIE HURDUZEU
identificarea problemei; pregătirea soluției optime; Colegiul Național C. D. Loga Caransebeș
aplicarea soluției la scară socială; evaluarea
rezultatelor; evaluarea operațională ce determină o
nouă decizie.
18
Seria III Nr. 3(53)

Aspect din timpul premierii celor mai buni elevi ai Reșiței – 2015-2016
(foto: Radio-Reșița)

Casa Corpului Didactic Caraș-Severin


2. CABINET METODIC
presupun culegerea de date și interpretarea lor,
ARGUMENT PENTRU simulări și învățarea bazată pe munca în echipă.
„ÎNVĂȚAREA ACTIVĂ” A FIZICII Implementată în mod corespunzător, învățarea
centrată pe elev poate duce la o motivație sporită de a
În ultima vreme s-a pus din ce în ce mai acut învăța, o retenție mai bună a cunoștințelor, o
problema schimbării modului în care sunt predate înțelegere mai profundă și atitudine pozitivă față de
disciplinele științifice, fizica în particular, indiferent disciplina predată.
care ar fi nivelul de învățământ. Există o serie de dovezi
și date relevante care provin din mai multe domenii Activitatea profesorului în sala de clasă
care includ științele învățării, psihologia cognitivă și determină dacă mediul educațional este unul centrat
psihologia educațională și care arată că în studiul și pe elev sau nu (la urma urmei, profesorul este cel care
predarea fizicii trebuie pus accentul pe metodele active proiectează și implementează mediul de învățare).
de învățare și centrarea procesului pe elev. Recunoaștem faptul că ceea ce face profesorul are
Modul în care elevii înțeleg fizica și abordează mare importanță, dar atenția este îndreptată direct
studiul acestei discipline este îngrozitor. Principala vină asupra elevilor.

Seria III Nr. 3(53)


privind situația în care s-a ajuns o are însă sistemul
nostru educațional. Incapacitatea elevilor de a aprecia Ca fizicieni nu ne-am gândi niciodată să mergem
scopul și necesitatea studierii fizicii derivă din în laborator și să ne apucăm de a face efectiv un
construcția curriculumului acestei discipline și din experiment fără să cunoaștem tehnicile și aparatura de
faptul că în majoritatea cazurilor accentul este pus pe care dispunem. Cu toate acestea, prea des, când intrăm
învățarea pasivă. Rolul tradițional al elevilor este acela în sala de clasă pentru a preda, presupunem că nu
de a lua notițe în mod pasiv și a reproduce informațiile trebuie decât să dispunem de competența științifică și
fără însă a încerca să le înțeleagă sau să le aprofundeze. putem folosi la rândul nostru metodele și tehnicile
Este nevoie urgentă de o schimbare a modului după care am învățat și noi. Lumea se schimbă și elevii

19
de predare a fizicii care să-i facă pe elevi să devină odată cu ea.
interesați să dobândească cunoștințe de fizică în mod Ceea ce părea interesant odată, acum este
activ, să descopere fenomenele și explicațiile științifice explicat pe internet sau într-un filmuleț demonstrativ
pe Youtube. De multe ori elevii se întreabă de ce nevoie

Școala Caraș-Severineană
ale acestora în loc să creadă pasiv ceea ce le spun
profesorii. au de profesor, dacă acesta nu reușește decât să
Se pare că trebuie să facem ceva pentru a prezinte ceea ce scrie în manual sau să rezolve anumite
schimba modul în care este predată fizica și trebuie să probleme.
o facem acum. Informația există și poate fi accesată cu
Ce este învățarea activă și care sunt schimbările ușurință. Este rolul nostru ca profesori să îi ghidăm pe
specifice sau abordările "inovatoare" ale predării care elevi în descoperirea informației care îi interesează, să
"implică mai activ elevul în procesul de învățare”? Ce le deschidem „gustul” pentru noi informații și să-i
deosebiri există între învățarea activă și cea centrată pe ferim de „fixarea” eronată a unor modele. „Repararea"
elev? modelelor mentale greșite sau a concepțiilor eronate
este universal recunoscută ca fiind extrem de dificil de
Învățarea activă = procesul prin care elevii se realizat.
angajează într-o activitate care îi obligă să reflecteze Învățarea faptelor, cunoștințele („ce") și
asupra ideilor și a modului în care folosesc acele idei. învățarea de a face ceva („cum") sunt două procese
Aceasta presupune solicitarea elevilor de a-și evalua în diferite. Elevii trebuie învățați să construiască modele
mod regulat propriul grad de înțelegere și pricepere în mentale a ceea ce le este predat, să testeze conștient
abordarea conceptelor sau problemelor într-o anumită aceste modele pentru a determina dacă acestea
disciplină. Obținerea cunoștințelor are loc prin funcționează și apoi să facă acele schimbări care se
participare sau contribuție. Elevii sunt menținuți activi impun pentru ca modelul construit să corespundă
mental și/sau fizic, procesul de învățare desfășurându- realității.
se prin activități care să-i implice în colectarea de Învățarea implică construirea activă a sensului
informații, gândire și rezolvarea problemelor. de către elev. Acesta este principiul fundamental al
"constructivismului", paradigma dominantă în
Învățarea centrată pe elev = o abordare psihologie și în științele învățării. Elevii construiesc
instructivă în care elevii influențează conținutul, înțelesul din vechile informații și modele pe care le au
activitățile, materialele și ritmul învățării. Acest model (fundația) și noile informații pe care le dobândesc și fac
de învățare plasează elevul în centrul procesului de acest lucru prin legarea noilor informații de ceea ce știu
învățare. Profesorul oferă elevilor posibilitatea de a deja. Construcția sensului este facilitată prin crearea de
învăța independent sau unul de la celălalt și le dezvoltă multiple legături între informațiile achiziționate și
abilitățile de care au nevoie pentru a face acest lucru în stocarea existentă a informațiilor. Informațiile și
mod eficient. Abordarea învățării centrate pe elev semnificația (fie vechi sau noi) sunt asamblate în
include propuneri de probleme deschise, care necesită modele sau reprezentări mentale. Construirea mai
gândire critică sau creatoare, experimente care multor modele sau reprezentări facilitează învățarea

Casa Corpului Didactic Caraș-Severin


2. CABINET METODIC
prin înțelegere. Învățarea poate fi gândită ca un proces învățare mai bine decât furnizarea de
de schimbare conceptuală în care sunt corectate feedback la fiecare pas în găsirea
modele eronate sau incomplete. soluției;
Pentru aceasta trebuie sa conștientizăm câteva  feedback-ul este mai eficient în
reguli simple: promovarea învățării atunci când
 elevii trebuie să studieze un model de transmite informații complete (elevii
acțiune secvențială înainte de a încerca care învață să rezolve problemele au
să-l aplice (mai întâi cunoaștem un nevoie de mai mult decât o evaluare
algoritm, înțelegem ce presupune dacă răspunsului este corect sau nu);
fiecare etapă a acestuia și de ce trebuie  transferul și păstrarea abilităților
parcursă și abia mai apoi îl punem în motorii sunt îmbunătățite prin
aplicare); „suprasolicitare";
 orice demonstrație a unei sarcini de  cu cât elevii rezolvă singuri mai multe
lucru trebuie făcută din punctul de probleme (cu feedback adecvat), cu
vedere al elevului văzut ca viitor atât le va fi mai ușor să rezolve
executant al respectivei sarcini și nu al problemele noi;
profesorului;  evitați o trecere prea rapidă la sarcini
 atunci când este posibil procesul de mai dificile (prezentați elevului o serie
Școala Caraș-Severineană

rezolvare a problemelor trebuie de probleme care variază de la ușor la


algoritmizat/modelat; greu, pe măsură ce performanțele lor
 aplicați metoda pașilor mici (stabilirea se îmbunătățesc).
unui obiectiv specific poate duce la o Învățarea activă nu este altceva decât o
mai rapidă rezolvare a problemei); modalitate de a implementa conceptul de învățare
 asigurați-vă că elevii înțeleg ce centrată pe elev. Prin urmare, ar trebui să începem să
înseamnă rezolvarea diferitelor tipuri revizuim modul de predare, folosindu-ne de acele
de probleme, și mai ales care este abordări specifice pentru a încuraja învățarea activă,
diferența dintre problemele care să corespundă nevoilor elevilor noștri.
respective; Există o mulțime de opțiuni din care putem
 în general, feedback-ul de învățare alege, deci nu există nici un motiv să nu începem,
20

(informații privind rezultatele) apelând la cele deprinse în cursurile de formare,


promovează învățarea și feedback-ul propriile stiluri de predare și personalități.
de acțiune (informații de control), nu. Acest lucru va însemna că și noi redevenim elevi
Lăsați elevii să-și completeze sarcina de în clasă.
Seria III Nr. 3(53)

rezolvare a problemelor înainte de a le


spune dacă este bine sau nu deoarece Prof. ADRIAN DOXAN
aceasta promovează procesul de Inspector școlar general

Casa Corpului Didactic Caraș-Severin


2. CABINET METODIC
constitui un punct de plecare in regândirea modelului
LUCIAN BLAGA ŞI MODELUL cultural european.
CULTURAL EUROPEAN Întrucât s-a dovedit a fi un univers în expansiune,
cu valori, categorii şi istorie cu tot, modelul cultural
Abstract. Unwilling, as Blaga also was, to indulge european se poate alimenta din schema culturii
in laments concerning the fate of the European culture, greceşti, pentru a sta sub o unitate sintetică, adică acea
Constantin Noica underlined the fact that “Nothing is unitate care se diversifică şi se multiplică, se
said yet”,while Blaga mentioned that „our century concretizează în plan istoric în valori stilistice unitare.
enjoys prophets speaking of life with theenthusiasm of Valorile culturii europene sunt nespus de variate în
a sick person”. We are now in a “conjuction era”. The comparaţie cu cele invocate de greci.Dar sunt deschise
European culturalmodel refuses self-enclosure and faţă de istorie.
therefore exists through creativity, beyond Viziunile pesimiste asupra destinului culturii
stagnationand the fascination of death, but oriented aparţin, deloc întâmplător, unor gânditori occidentali.
toward the multitude and the inclusive opening. Minimalizând rolul european al culturii latine şi
bizantine, ignorând sud-estul, filosofii occidentali ai
istoriei uită, din cinism sau din neputinţaunei viziuni

Seria III Nr. 3(53)


Refuzând, ca şi Lucian Blaga, orice lamentaţie
asupra soartei culturii europene, Constantin Noica filosofice, că Europa exista dinainte de haosul germanic
scria: „Într-un veac în care există atâţia specialişti ai iniţial. Occidentalul ar avea de meditat asupra faptului
morţii culturilorşi ai sfârşitului celei europene, ar fi că, în Bizanţ, mase întregi de oameni anonimi aveau să
poate potrivit să ne gândim la miraculoasa einaştere, şi se bată pentru idei. În măsura în care modelul cultural
atunci, specialiştilor morţii, cu un La Bruyere în frunte, european îşi caută universalismul pe căille
care declara că – tout est dit et l’on vient trop depuis întortocheate ale ştiinţei, n-ar fi lipsit de interes să se
plus 7000 ans qu’il ya d’hommes et qui pensent –, le- întoarcă la originara universalitate a gândului. O
am putea spune, pur si simplu: Totul nu este încă spus.” universalitate nedominată de prezenţa şi fascinaţia

21
Asemenea mesaje sună ca venind dintr-o Europă Unului, ci deschisă către totalizări succesive.
bolnavă, care pare că şi-a pierdut busola. Într-unul din Deschiderea şi expansiunea oferă stil şi măsură
primele sale aforisme Blaga nota: „Veacul nostru are modelului cultural european. O cultură liberă şi totuşi
responsabil creatoare. „Europa – scria Blaga – nu este

Școala Caraș-Severineană
profeţi care vorbesc despre viaţă cu entuziasmul unor
bolnavi. Puterea ce pulsează în opera lor nu seamănă un continent, dar trăieşte iluzia de a fi un continent.
cu vigoarea omului sănătos, ci cu forţa nebunului Istoria Europei este istoria acestei iluzii. Europa nu
delirant.” poate fi gândită geografic şi delimitată în Est şi Vest, în
Întârziind în era conjuncţiei şi nevăzând alt liant „Europa captiv㔺i „Europa liberă”, aşa cum prea
între oameni decât cel exterior, profeţii veacului n-au adesea obişnuiesc să facă autorii occidentali. Europa a
reuşit să scoata la lumină gloria culturii europene, o fost este şi va fi în primul rând un model cultural care
cultură care a educat cu valorile ei umanitatea. Europa s-a impus ca o pecete asupra lumii”.
a dat lumii istorice un model cultural. Dacă toate Eforturile filosofilor contemporani de revitalizare
culturile lasă iraţionalul dincolo, cea europeană îl aduce a modelului cultural european nu pot ignora la nesfârşit
şi îl întrupează aici, întrucât misterul ei este de a nu şi nepedepsit experienţa gândirii est-europene. Dincolo
avea închiderea în sine. De aceea ea a putut fi arhetipul de orice formă de socialism, acest spaţiu a cunoscut o
altor culturi. Modelul cultural european există doar bogăţie a gândirii filosofice scutită totalmente de grija
prin creativitate. economicului.
Felul său de a fi este creaţia permanentă. Unui Opera lui Lucian Blaga apare pentru filosofii
asemenea model nu-i este proprie pulsaţia morţii sau occidentali ca o descoperire. Fără a beneficia de o
tendinţele de intrare în stagnare. Schema specifică mediatizare corespunzătoare, lucările sale au rămas în
culturii europene este Unul Multiplu. Unul şi variaţia sa mare măsură necunoscute. Constantin Noica se
oferă schema culturilor de tip monoteist, care pun confesa în anul 1986: „Cum pot să spun în numele altei
divinitatea sau constituţia drept principiu al unităţii. filosofii că sistemul lui Blaga este una dintre cele mai
Unu în Multiplu caracterizează culturile de tip panteist cutezătoare viziuni filosofice ale lumii contemporane?
sau panlogist, în care ceva rămâne în agonie până la Cum pot să spun că mă ruşinez eu însumi de a nu fi
sfârşitul lumii, cum avea să spună Pascal. Modelul făcut nimic pentru proiectarea lui Blaga în lume?”
cultural european a fost deschis unor asemenea Creaţia lui Blaga e organică în raport cu timpul
scheme, dar el s-a structurat pe „Unu si Multiplu”. În actual, în măsura în care ea restituie filosofiei
culturile de tip politeist, în principal cultura grecă, adevărata sa vocaţie, adică presupune o lume unde
lumea nu este bolnavă, întrucât Unu nu mai este in chip ideile se articulează potrivit unei logici interne, într-un
limpede hotărâtor. sistem totodată coerent, complet şi original. Gândirea
Ceea ce importă este căutarea adevărului încă sa se încadrează în filosofia nouă, realistă, metafizică,
negăsit. Miracolul culturii greceşti ar putea fi redat, din însă în chip original, întrucât refuză să accepte excesele
această perspectivă, prin preeminenţa Multiplului pozitiviste şi raţionaliste.
asupra Unului. Acest miracol cultural rămas În numele lor modelul cultural european s-a
nerepetabil, deşi inapt să devină un model, ar putea relativizat profund. Gânditorul modern şi postmodern

Casa Corpului Didactic Caraș-Severin


2. CABINET METODIC
a clădit în primul rând pe raţionalism. Raţionalismul punct de vedere. O cultură care s-a instituit ca model,
înseamnă însă conştiinţă clară. astfel încât aproape tot ce se întâmplă astăzi pe glob
Raţionalismul apusean, în sens ştiinţific, nu poate poartă pecetea Europei, nu poate fi decadentă. „De
oferi suprema conştiinţă. Pe această cale viaţa nu poate aceea – semnala Constantin Noica – oricine vorbeşte
fi explicată şi realitatea însăşi a omului rămâne în cea despre decadenţa ei deplânge cel mult degradarea
mai mare parte pe dinafară. Arbitrariul şi absurdul modelului ei la un grup de naţiuni ori altul sau nu
stăpânesc această conştiinţă filosofică. Dar oricât am fi înfruntă seriosmiracolul culturilor. Cu modelul ei,
de superficiali, noi nu putem trăi ca oameni decât în cultura europeană nu poate intra în decadenţă cel
esenţialitate. Nimeni nu poate scăpa de esenţa mult, pe Terra sau în cosmos, îşi schimbă cadenţa.”
realităţii, căci pretutindeni nu e decât esenţă. Filosofia Filosofia blagiană oferă un temei metafizic şi
lui Blaga este una raţională, dar ordinea e dată, raţional totodată pentru găsirea cadenţei culturii
indiferent dacă e cunoscută sau nu. E o ordine mai europene, o cultură care s-a împlinit prin orizontul
adâncă, tainică, de care se îngrijeşte „Marele Anonim”. valorilor sale, deschis faţă de istorie.
Conştiinţa filosofică devine asfel conştiinţa căderii Modelul culturii europene există şi se împlineşte
într-o ordine. Suntem într-o lume căzută şi în doar prin creaţie. Unui asemenea model îi sunt străine
periferialitate datorită cenzurii transcendente instituite atât profeţiile laice ale decadenţei, cât şi cele teologice,
de Marele Anonim pentru menţinerea centralităţii lui. în măsura în care nu lasă loc manifestării destinului
Dar căderea ne înalţă, întrucât face posibilă creaţia. creator uman.
Școala Caraș-Severineană

Fiind o meditaţie asupra destinului creator al omului, Discursul teologal e unul creştin-mărturisitor şi,
filosofia blagiană se înscrie pe coordonatele majore ale refăcând traseul iniţial, reintegrator la origini, al culturii
modelului cultural european. Un destin care îşi asumă spre cult, poate deveni recuperator şi chiar salvator. El
însă întreaga responsabilitate pentru actul creator, poate oferi iluzia centralităţii şi chiar a unei centralităţi
asfel încât el nu devine arbitrar, absurd sau lipsit de în ordine metafizică. Dar în numele său, Petre Ţuţea, de
sens. exemplu, arată că „anticii intuiau un mare adevăr când
Pentru că limitaţia nu limitează, iar negativul e spuneau: zeul este creator, iar omul este imitator” sau
convertit în pozitiv. Îngrădit într-o matcă stilistică ce-l că „fără religie omul rămâne un animal raţional şi
osândeşte, dar îl şi mântuieşte, omul răspunde valoric, muritor, care vine de nicăieri şi merge spre nicăieri… iar
prin creaţie. Creaţia blagiană e un răspuns dat vremii a şti, la scară umană, poate fi folositor, dar în nici un caz
de azi. mântuitor”.
22

Modernii şi postmodernii au trăit, în spirit


ştiinţific, mai ales ideea de cauză. Nu e de mirare că Bibliografie:
aceştia au ajuns atât de frecvent la o perspectivă 1. Constantin Noica, Modelul cultural european, Editura
mecanicistă sau la o intuiţie a absurdului vieţii. Humanitas, Bucureşti, 1993, p. 187.
Seria III Nr. 3(53)

Creaţia blagiană reabilitează ideea de scop, care e 2. Lucian Blaga, Zări şi etape, Editura Minerva,
la filosoful român nu numai un termen de filozofie a Bucureşti, 1990, p. 1.
valorilor ci şi de explicaţie în general. Înţelegând cultura 3. Idem, Elanul insulei, Editura Dacia, Cluj-Napoca,
printr-o mutaţie ontologică, lumea va fi logos, va fi 1977, p. 212.
expresia majoră a scopului. Sensul existenţei e noimă şi 4 Constantin Noica, Istoricitate şi eternitate. Repere
se află în inima lucrurilor. pentru o istorie a culturii româneşti, colecţia Capricorn,
Ceea ce n-a înţeles postmodernul e că temeiul se 1989, p. 194
află dincolo sau dincoace de această lume. Noima e 5. Idem, Modelul cultural european, op. cit., p. 63.
miracol generalizat, e rest, iar intuiţia sa e ceva adânc 6. Radu Preda, Jurnal cu Petre Ţuţea, Editura
şi de o bogată configuraţie lăuntrică. Ordinea e dată, Humanitas, Bucureşti, 1992, p. 13.
dar ea poate fi cunoscută sau mai bine zis intuită, prin 7. Ibidem, p. 186.
aşezarea cea bună întru ceea ce prescriu lucrurile.
Iată de ce Blaga nu crede în decadenţă şi nu
acceptă cu adevărat noţiunea de progres cultural. Prof. dr. CONSTANTIN NICOLAESCU
Critica lui Oswald Spengler este simptomatică din acest Inspector școlar general adjunct

Casa Corpului Didactic Caraș-Severin


2. CABINET METODIC
poate să valorifice conţinuturile sale prin mesaje
ISTORIA ŞI PROVOCAREA proprii ce ţin de „noile educaţii”. Acestea nu trebuie să
DESCHIDERII SPRE ALTERITATE fie aşadar o sursă de tensiune şi stres pentru profesori,
pentru că nu înseamnă achiziţii suplimentare, ci este
Istoria este o disciplină cu o funcţie deosebit de vorba despre o valorizare şi o redimensionare a
importantă în formarea personalităţii individului, de acumulărilor pe care un profesor bun, profesionist şi
aceea este esenţial ca rolul de formator al profesorului pedagog le face pe tot parcursul carierei sale.
de istorie să fie întâi conştientizat şi apoi, în Educaţia pentru pace şi dezarmare, de pildă, are
permanenţă, consolidat. Pentru aceasta ar trebui ca obiective formarea unor atitudini responsabile faţă
pornit de la schimbarea mentalităţii conform căreia de propria comunitate şi faţă de umanitate, cum ar fi:
„istoria este doar o carte de poveşti”. Istoria înseamnă toleranţa, respectarea opiniilor celorlalţi, solidaritate
mult mai mult, înseamnă înţelegere şi analiză, umană, încredere în oameni etc. Această educaţie
înseamnă educaţie civică, dar şi emoţională, înseamnă implică două componente: combaterea ideilor şi
deprinderea unor abilităţi de gândire critică, atitudini şi concepţiilor care cultivă sau care favorizează
valori pozitive care includ respectul pentru diversitate, agresivitatea, xenofobia, rasismul etc.şi promovarea
deschiderea faţă de alţii, empatie, solidaritate general unei conduite paşnice, de respect şi înţelegere între

Seria III Nr. 3(53)


umană. Pregătirea şi competenţele de care poate persoane, comunităţi, popoare etc. Chiar dacă Europa
dispune un profesor de istorie sunt fără dubiu necesare a fost ţinta atacurilor extremiştilor islamici, şi în pofida
pentru educaţia tinerilor în acceptarea diversităţii. acestora, îi putem ajuta pe tineri să înţeleagă că Europa
Europa are nevoie de tineri pregătiţi pentru a îmbrăţişează alte valori, cele umanitare, că este nevoie
contribui din plin la depăşirea provocărilor pe care de implicare şi participare activă pentru buna
lumea de mâine le va pune în faţa lor, în acord cu funcţionare a unei comunităţi, de la cea locală, la cea
valorile şi obiectivele europene, cu ideea europeană de europeană.
pace, libertate şi securitate, egalitate de drepturi şi Subiectele şi temele din curriculum-ul disciplinei

23
echitate, solidaritate şi sustenabilitate, democraţie, istorie pot furniza ocazii excelente pentru formarea
stat de drept şi prosperitate. Tinerii trebuie învăţaţi să unor valori şi atitudini, specificate de altfel în programa
dialogheze, să discute atât despre problemele interne şcolară, precum cel care ne preocupă în mod special în
ale Uniunii Europene, cât şi despre cele externe, despre lucrarea de faţă, „asumarea diversităţii etnice, sociale,

Școala Caraș-Severineană
consecinţele acestora pentru Europa Unită şi despre religioase şi culturale”, considerându-l în spiritul temei
posibilităţile de a acţiona, în comun, ca membri ai impuls a seminarului: „Educaţia şi formarea într-o
Uniunii Europene: acordarea de protecţie şi de azil Europă inteligentă, durabilă şi favorabilă incluziunii”.
celor refugiaţi din calea războaielor civile şi persoanelor Educaţia pentru drepturile fundamentale ale
persecutate politic, preluarea lor în societăţile noastre omului, prin promovarea drepturilor cuprinse în
şi soluţionarea conflictelor care au generat debutul Declaraţia Universală a Drepturilor Omului şi/sau
acestor valuri migratore. Stereotipuri xenofobe şi Declaraţia Drepturilor copilului, în alte documente
rasiste au fost utilizate pe scară largă şi în România internaţionale, poate conştientiza şi forma elevii în
pentru a justifica o atitudine deschis antidemocratică şi legătură cu drepturile pe care le au toţi oamenii,
antieuropeană, şi, în esenţă, profund anticreştină faţă indiferent de culoarea pielii lor, de apartenenţa etnică
de refugiaţii din zonele de conflict. sau de religia pe care o îmbrăţişează. Pentru aceasta
Practicile şcolare trebuie să aibă de aceea în însă e nevoie ca însuşi profesorul de istorie să-şi asume
vedere problemele generate de lumea de astăzi, care normele europene ale educaţiei, să fie el primul care
necesită răspunsuri specifice. În planul educaţional, promovează dialogul intercultural şi cooperarea.
acestea s-au concretizat în termeni atitudinali urmăriţi Este de datoria profesorului ce predă istorie, o
de „noile educaţii”, care vizează tocmai rezolvarea disciplină umanistă, cu contribuţie determinată la
acestor probleme. Valorile Uniunii Europene nu trebuie formarea şi dezvoltarea competenţelor-cheie
doar clamate, ci trebuie urmărită, prin strategii europene, să urmărească formarea comptenţelor
didactice potrivite, formarea atitudinală, adică sociale şi civice, să contribuie, aşa cum însăşi programa
interiorizarea de către elevi a valorilor şi normelor în o pretinde, „la conştientizarea interdependenţelor
consonanţă cu drepturile fundamentale ale omului şi dintre identitate şi alteritate, dintre local şi naţional,
socializarea tinerilor din perspectiva acestora, precum respectiv global, dintre drepturi şi responsabilităţi,
şi conştientizarea propriei identităţi, în respectul dintre ideile şi comportamentul propriu şi mediul socio-
alterităţii. economic şi cultural”. Punctul de plecare îl poate
Profesorul de istorie poate folosi lecţiile de istorie constitui înţelegerea sistemului de valori democratice,
în sensul promovării valorilor europene, a „noilor umaniste, interiorizarea acestora şi nu însuşirea,
educaţii”, prin mesaje specifice disciplinei sale. Nu este reproducerea lor.
neapărat nevoie de introducerea unor discipline Chiar dacă programa stipulează la nivel de
opţionale, aşa cum există, de pildă „Drepturile omului”, finalitate educaţională formarea atitudinală, la nivelul
şi nici măcar nu este nevoie să încărcăm programa practicilor, în şcoala românească, a fost urmărită
disciplinei studiate în şcoală pentru promovarea „noilor preferenţial achiziţia cognitivă. În ultimul timp, totuşi,
educaţii”. Istoria, ca şi fiecare altă disciplină şcolară s-a dezvoltat şi în rândul practicienilor interesul pentru

Casa Corpului Didactic Caraș-Severin


2. CABINET METODIC
pentru zona valorilor, în special ca o contrapondere la proprietate, acesta era un indiciu al slăbiciunii şi
supralicitarea cognitivă, dar mai ales, cred eu, ca un subdezvoltării lor. Sub adăpostul viziunii europene s-a
răspuns la nevoile unei societăţi din ce în ce mai desfăşurat comerţul cu sclavi, s-au colonizat apoi
criticate pentru sărăcia sa morală. Apariţia “noilor spaţiile largi ale Americii, Africii şi Asiei, au fost
educaţii” solicită şi impulsionează, printre altele, exploatate economic populaţii întregi şi nu s-a pus o
această preocupare, chiar dacă formarea atitudinală clipă întrebarea dacă aceste popoare nu se simţeau mai
necesită un timp îndelungat, proiectarea şi realizarea bine fără europeni şi civilizaţia lor. Desigur că imaginea
unor activităţi complexe, strategii specifice, dar mai aceasta a superiorităţii închipuite a civilizaţiei
ales efort creator. europene s-a perpetuat prin educaţie.
Istoria, ca şi alte discipline umaniste, transmite Din secolul XX, Europa a înţeles că şi-a construit o
conţinuturi puternic valorizante, de aceea problema imagine schematică, simplistă, dintr-o unică
formării atitudinală trebuie pusă cu acuitate. Cu atât perspectivă, ignorând elemente care nu se potriveau
mai mult cu cât, la noi, în cele cinci decenii de şablonului. Lumea trebuie privită dintr-o multitudine
comunism istoria a fost ideologizată şi manipulată, de perspective şi dimensiuni, în diversitatea sa, iar
repunerea chestiunii valorilor este stringentă. Pentru această diversitate reprezintă şi trebuie privită ca o
că regimul comunist a fracţionat istoria în naţională şi bogăţie. Respectul faţă de alteritate şi acceptarea
universală, anulându-i astfel logica firească prin celuilalt nu pot fi înţelese doar în cadru european, între
ruperea de contextul general şi a înlocuit această logică ţările europene, cum greşit înţeleg unii. Atitudinea
Școala Caraș-Severineană

cu cea materialist-dialectică, disciplina istorie a responabilă trebuie formată faţă de întreaga umanitate
contribuit la crearea unor complexe şi false imagini. şi presupune, de pildă, toleranţă, respectarea opiniilor
Această diviziune, perpetuată, poate avea o celorlalţi, solidaritate umană fără bariere, încredere în
influenţă educaţională negativă şi privează elevul de oameni, empatie, în concordanţă cu realitatea lumii
înţelegerea transversală a istoriei, potenţând contemporane. Cu toţii suntem pasagerii acestei nave
naţionalismul, a cărui prezenţă se face simţită şi astăzi spaţiale care se învârteşte în jurul soarelui cu o viteză
în viaţa publică. Se impune deci ca istoria românească colosală: Terra noastră!
să fie integrată spaţiilor mai largi, europene, pentru a Îmi propun ca eu însămi să deschid celui care
putea fi sesizată logica sa, „firul roşu” care să-i dea învaţă uşa spre o istorie complexă, umanizată, nu aridă,
sens, şi pentru ca deschiderea, dialogul spre celălalt, conceptuală doar. O istorie care să indice originile
economic sau cultural, să fie realizat firesc. orientale ale civilizaţiei europene şi să privească omul
24

Pe de altă parte, trebuie avut în vedere faptul că în profunzimea sa, în miezul ideilor şi mentalităţilor
europenii şi-au creat de-a lungul istoriei, încă de prin sale. Omul viu, care creează, visează, se recreează,
secolele XVI-XVIII, o autoimagine de superioritate a greşeşte, iubeşte, colaborează sau îi domină pe alţii şi
culturii şi civilizaţiei lor şi au receptat alte civilizaţii, face istoria.
Seria III Nr. 3(53)

străine, diferite, în această notă, ca fiind inferioare. În Prof. SIMONA SANDU


concluzie şi-au asumat o misiune civilizatoare, care le Colegiul Naţional Mircea Eliade Reşiţa
convenea de minune, deoarece sub acest paravan
„altruist” îşi puteau masca interesele materiale,
economice. Perspectiva europeană a fost timp de
secole etalonul de judecată, iar dacă alte popoare erau
dezinteresate de acumulările materiale şi de
ipotezelor și verificarea acestora în situații reale (fig. 1).
GEOGRAFIA ÎN CONTEXTUL O atenție deosebită este acordată atmosferei
ÎNVĂȚĂRII EXPERIENȚIALE experiențiale, care trebuie să fie una securizantă și
impregnată afectiv, în care un loc central îl are
„Spune-mi și voi uita, predă-mi și-mi voi aminti, liberatatea experiențială ce stimulează mecanismele
implică-mă și voi învăța.” (proverb chinezesc) de proiecție, identificare și expresie.

Învățarea experiențială (reviewing) sau învățarea


prin experiență este o formă interactivă de învățare
care presupune crearea unei situații de învățare în care
elevul să descopere elemente, procese și fenomene
geografic pe baza unor experiențe personale directe
sau indirecte. Printre promotorii acestui tip de demers
didactic amintim pe John Dewey, Karl Rogers, Fritz
Pearls, Kurt Lewin, David Kolb. Acesta din urmă a
elaborat un model structural al învățării cu patru etape
distincte: experiența concretă, observația și reflecția cu
privire la experiență, formarea conceptelor abstracte și
a generalizărilor ca urmare a experienței trăite și a Fig. 1 Modelul învățării experiențiale a lui David Kolb
observațiilor în legătura cu aceasta, elaborarea (simplificat)
Casa Corpului Didactic Caraș-Severin
2. CABINET METODIC
Rolul profesorului în învățarea experiențială Considerăm că învățarea epxeriențială este
presupune mai întâi stabilirea coordonatelor în care adecvată geografiei din mai multe considerente la care
are loc experiența de învățare în strânsă legătură cu ne vom referi în continuarea pe scurt.
tema lecției. Este vorba de crearea unui context specific 1. Geografia ca știință a spațiului este legată
în care elevii să experimenteze cât mai personal în mod direct de experințele personale ale
conținuturile lecției menite să genereze competențe și elevilor a căror existență nu poate face
abilități specifice și generale geografiei. Pentru abstracție de spațiul concret al orizontului
realizarea acestui deziderat sunt selectate cu atenție local.
resursele materiale necesare, timpul este gestionat 2. Complexul teritorial reprezintă prin
optim, iar grupele de elevi sunt stabilite pe baza unor excelență un laborator natural și uman în
criterii de selecție ce au în vedere aptitudinile și același timp, la scară reală, elevii având
particularitățile individuale ale elevilor. oportunitatea să acceseze direct contexte
Demersul didactic pornește de la experiențele de spațiale de mare diversitate.
învățare ale elevilor astefel încât, dincolo de caracterul 3. Diversitatea naturală și socială
antrenant și atractiv al învățării, profesorul să conducă multiscalară prin prisma proceselor și

Seria III Nr. 3(53)


elevii spre descoperirea legităților și tipologiiilor cu fenomenelor care structurează macro și
care operează geografia, lucru care este pus în evidență microuniversul, sistemul geoplanetar în
prin tehnici și forme de evaluare cu caracter formativ și special, oferă satisfacții multiple în planul
normativ în același timp. Componentele esențiale ale satisfacerii curiozității și nevoiei de
învățării experiențiale sunt date de cunoștințe, cunoaștere a elevilor, lucru posibil
activități și reflecții legate de experiențele trăite și datorită faptului că existența umană
resemnificate pe parcursul actului educațional. aparține unui Univers inteligibil. Aceste
Avantajele acestui tip de învățare decurg din investigații personale devin experiențe
caracteristicile de bază ale acesteia: implicarea activă a fundamentale pentru marile întrebări

25
elevului și dialogul activ profesor – elev, experiențele existențiale: Cine suntem? De unde
proprii sunt fundamentale pentru procesul de învățare, venim? Încotro mergem? Ce facem aici și
valorizarea experiențelor și dezvoltarea personală, acum?

Școala Caraș-Severineană
centrarea învățării pe individ, dezvoltarea unor abilități 4. Nevoia de orientare geografică constituie
analitice în conceptualizarea experienței, o bază emoțională fundamentală pentru
Dintre metodele și tehnicile adecvate învățării explorarea acestuia, identificarea
prin experiență: pretextul de dialog, brainstormingul, reperelor naturale și/sau antropice și
rundele, subgrupurile, jocul de rol, excursia tematică, valorificarea acestora în procesul de
investigația comună și de grup,cercetarea mea orientare spațială.
(proiectul personal), experimentul, explorarea 5. Harta geografică și alte reprezentări cu
interdisciplinară, interviul, modelarea, debate. caracter grafic sau digital oferă
Un instrument util în acest tip de demers didactic posibilitatea împărtășirii unor experiențe
îl constituie chestionarul celor “5 întrebări” elaborate virtuale ce conduc la înțelegerea
de Pfeiffer și Jones în cadrul ciclului învățării diversității mediului natural și antropic.
experiențiale prin care facilitatorul îndrumă grupul 6. Problematicile de mediu din perspectiva
către gândirea reflexivă: factorilor de risc (naturali și antropogeni)
 Ai observat …? reprezintă preocupări cvasigenerale la
 De ce s-a întâmplat asta? nivel global și regional, dar în același timp
 Se întâmplă asta în viață? o nevoie existențială pentru fiecare
 De ce se întâmplă asta? individ cointeresat de asigurarea
 Cum poți folosi asta? securității personale.

Redăm mai jos câteva exemple de experiențe


de învățare pentru clasele V-XII:
 Gimnaziu:

Clasa Conținuturi Experiențe de învățare Evaluare


V Relieful terestru Construirea machetei unui vulcan Identificare: părțile componente ale
aparatului vulcanic
Atemofera Elaborarea unui jurnal meteologic pe o Explicarea caracteristicilor meteo și a
terestră perioadă dată utilizând o stație meteo factorilor care determină elementele
portabilă sau vizită la stația climatice
meteorologică.
VI Europa – regiuni Portofoliu/poster pentru o țară Prezentarea caracteristicilor
și țări europeană geografice ale statelor Europei

Casa Corpului Didactic Caraș-Severin


2. CABINET METODIC
Harta interactivă cu statele și orașele Localizarea spațială a statelor și
Europei orașelor europene
VII Continentele Construirea unui puzzle geografic Localizarea spațială a marilor sisteme
extraeuropene continental și asamblarea lor la nivelul geografice continentale
clasei
Harta interactivă cu statele și orașele Localizarea spațială a statelor și
Asiei, Americii, Africii orașelor extraeuropene
VIII Geografia Harta interactivă a României – relief, Localizarea spațială a unităților de
României hidrografie, orașe. Puzzle - harta relief, bazinelor hidrografice și
României sistemului de orașe al României
Construirea unui profil geografic Recunoașterea inter-dependențelor
complex la nivelul României (V-E, N-S) dintre factorii naturali și antropici
 Liceu:
Clasa Conținuturi Experiențe de învățare Evaluare
IX Geografie fizică Elaborarea unei monografii Prezentarea elementelor geografice
generală geografice structurate la nivelul din orizontul local
orizontului local
Școala Caraș-Severineană

Construirea unei machete 3D cu Recunoașterea elementelor


treptele de relief pe baza hărții geomorfologice la nivelul unei unități
topografice de relief
X Geografie umană Simularea evoluției populației la Recunoașterea factorilor care
nivel global, național, local determină evoluția populației
Realizarea unui album al habitatelor Identificarea tipurilor de așezări
umane locale umane din orizontul local
XI Probleme Aplicații în teren referitoare la Înețelegerea elementelor care
fundamentale ale factorii de risc naturali și antropogeni compun managementul factorilor de
lumii utilizând fișe de observații risc
26

contemporane Dezbatere privind probleme Dezvoltarea capacității de a


fundamentale ale lumii argumenta (cauze, soluții) pe diferite
contemporane pe baza unui format probleme cu care se confruntă lumea
debate (pe echipe) contemporană
Seria III Nr. 3(53)

XII Europa și România Analiza comparativă a elementelor Integrarea elementelor geografice ale
geografice (Europa vs România) pe României la nivel european
baza unui algoritm dat
Construirea unor profile geografic Înțelegerea intercondiționărilor dintre
complex la nivelul Europei care să factorii naturali și antropici la nivelul
intersecteze și teritoriul României (V- Europei și României
E, N-S)
Reușita un asemenea demers didactic
experiențial depinde în mare măsură de activarea „Orice experiență conține o învățătură, problema
sistemului fiziologic al elevilor, motiv pentru care e că puțini știu să găsească învățătura cu adevărat
profesorii trebuie să conceapă scenarii de instruire valoroasă din ceea ce fac și trăiesc zi de zi.”
motivante și atrenante, în care sunt gestionate
emergența emoțiilor prin reminiscență și respectiv Bibliografie
condiționare directă. Este o provocare importantă a Dulamă, M.E. (2002), Modele, strategii și tehnici
cadrelor didactice ce activează în sistemul de didactice activizante cu aplicații în geografie, Editura
învățământ actual, în care accesul la informație este Clusium, Cluj Napoca.
“nelimitat”, cu riscul major ca elevii să fie incapabili să Dulamă, M.E. (2004), Modelul învățării depline a
proceseze și să valorizeze cantitatea mare de date în geografiei, Editura Clusium, Cluj Napoca.
experiența personală. Aceste experiențe trebuie să fie Dulamă, M.E. (2009), Cum îi învățăm pe alții să
devină din ce în ce mai mult un motor al învățării, al învețe, Editura Clusium, Cluj Napoca.
formării sistemului de valori ce structurează Ilinca N., Mândruț, O. (2006), Elemente de
personalitatea indiviziilor ce vor configura în mod didactică aplicată, Editura CD Press, București.
direct societatea de mâine. Kolb, D. (1984). Experiential Learning as the
În încheiere să auzim cuvintele unui celebru Science of Learning and Development. Englewood
scriitorul și omul de știință, Charles Lutwidge Dogdson: Cliffs, NJ: Prentice Hall
„Everything’s got a moral, if only you can find it”. Într-o Prof. dr. LAZĂR ANTON
traducere liberă aceste cuvinte pot suna astfel: Liceul Teoretic Eftimie Murgu Bozovici

Casa Corpului Didactic Caraș-Severin


2. CABINET METODIC
3. Să scrie rezolvarea problemelor sub forma
PROBLEMATIZAREA – METODĂ unui singur exercițiu cu sau fără paranteze
ÎN PREDAREA MATEMATICII la
MOMENTELE PROBLEMATIZĂRII
CLASA a IV-a 1) Momentul declanșator
Se verifică oral cunoștințele teoretice
SCURTĂ PREZENTARE referitoare la cele 4 operații aritmetice (denumirea
Metoda, denumită şi predare prin rezolvare numerelor care participă la operație, denumirea
de probleme sau predare productivă de probleme, rezultatelor, elementul neutru la fiecare operație
problematizarea reprezintă una dintre cele mai utile aritmetică, relațiile dintre termeni și rezultat, condițiile
metode, prin potențialul ei euristic şi activizator. pentru ca unele operații să fie posibile în mulțimea
Metoda constă în crearea unor dificultăţi practice sau numerelor naturale).
teoretice, a căror rezolvare să fie rezultatul activităţii Se efectuează câteva exerciții de calcul mintal: operații
proprii de cercetare, efectuate de subiect; este o simple; aflarea numerelor necunoscute dintr-o
predare şi o însuşire pe baza unor structuri cu date operație matematică.
insuficiente. O situație-problemă desemnează o Se repetă regulile de efectuare a calculelor matematice

Seria III Nr. 3(53)


situație contradictorie, conflictuală, ce rezultă din respectând ordinea operațiilor.
trăirea simultană a două realități: experiența
anterioară (cognitiv-emoțională) şi elementul de 2) Momentul tensional
noutate şi de surpriză, necunoscutul cu care se Se prezintă planșa și se cere elevilor să transforme
confruntă subiectul. Acest conflict incită la căutare şi imaginea în scrierea sub forma unui singur exercițiu.
descoperire, la intuirea unor soluții noi, a unor relații Câte bile sunt pe planșă?
aparent inexistente între antecedent şi consecvent.
Specificul acestei metode constă în faptul că ⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝

27
profesorul nu comunică, pur şi simplu, cunoştinte gata ⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝
elaborate, ci dezvăluie elevilor săi "embriologia ⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝
adevărurilor", punându-i în situația de căutare şi de ⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝
descoperire. În problematizare, cel mai important lucru ⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝

Școala Caraș-Severineană
este crearea situațiilor problematice şi mai puțin
punerea unor întrebări, care ar putea foarte bine să şi
lipsească. Problematizarea presupune mai multe 3) Momentul rezolutiv
momente: un moment declanşator, unul tensional şi
unul rezolutiv. Recurgerea la această metodă implică ⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝
respectarea anumitor condiții: existența, la elev, a unui ⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝
fond aperceptiv suficient, dozarea dificultăților în ⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝
funcție de o anumită gradație, alegerea celui mai ⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝
potrivit moment de plasare a problemei în lecție, ⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝
manifestarea unui interes real pentru rezolvarea
problemei. Problematizarea presupune o antrenare Varianta 1: 7x5+2x3
plenară a personalității elevilor, a componentelor Varianta 2: 9x3+2x7
intelectuale, afective şi voliționale. Valoarea formativă Varianta 3: 9x5-4x1
a acestei metode este indiscutabilă: se consolidează
structuri cognitive, se stimulează spiritul de explorare, În continuarea lecției se introduc probleme care se pot
se formează un stil activ de muncă, se cultivă rezolva într-un singur exercițiu.
autonomia şi curajul în afişarea unor poziții proprii.
Exemplu: O bibliotecară are 3 rafturi. Pe
TEMA LECȚIEI: Ordinea efectuării operațiilor. primul raft se află 25 de cărți, pe raftul al doilea se află
Folosirea parantezelor rotunde de două ori mai multe cărți decât pe primul raft, iar pe
TIPUL LECȚIEI: Predare – învățare raftul al treilea de patru ori mai multe cărți decât pe
METODE: Problematizarea, primul raft. Câte cărți sunt în bibliotecă?
conversația și exercițiile
MIJLOACE DE ÎNVĂȚARE: Planșă Prof. DIANA-ANNEMARIE HURDUZEU
FORMĂ DE ORGANIZARE: Individuală cu sarcini Colegiul Național C. D. Loga Caransebeș
frontale
OBIECTIVE OPERAȚIONALE:
1. Să aplice regulile de ordinea operațiilor în
exerciții date
2. Să rezolve exerciții rezolvând regulile de
respectare a operațiilor în exerciții cu sau fără
paranteze

Casa Corpului Didactic Caraș-Severin


2. CABINET METODIC
rezolvarea de probleme, noi cunoștințe, la însușirea
METODELE DIDACTICE FOLOSITE cărora a fost solicitată, prin practicare activă, gândirea
LA CLASELE DE ELEVI ÎN lor. În contextul problematizării, ca strategie didactică,
trebuie însă să facem distincția clară între conceptul
PREDAREA CELUI DE-AL DOILEA de problemă, așa cum este cunoscut în mod obișnuit,
RĂZBOI MONDIAL și conceptul de «situație-problemă», care trebuie să
aibă în conținut, elemente conflictuale, contradictorii
Pe lângă metodele tradiționale de predare, am (Ibidem). Situațiile-problemă sau întrebările-problemă
folosit metode moderne în predarea lecțiilor de istorie care se adresează gândirii elevilor, având un grad de
legate de Al Doilea Război Mondial. Orele de istorie s- dificultate, ca și în matematică, mai sunt denumite
au desfășurat la Școala Gimnaziala Tîrnova din județul și întrebări cu dificultate.
Caraș-Severin, acolo unde îmi desfășor activitatea. La lecția România în timpul celui de-al Doilea
Clasele la care am predat aceste lecții au fost clasa a Război Mondial se poate crea o situație problemă: cu
VII-a, respectiv clasa a VIII-a. La clasa a VII-a, metodele toate aspectele conducerii României de către Ion
de predare a istoriei celui de-Al Doilea Război Mondial Antonescu, arestarea acestuia, condamnarea și
s-au desfasurat pe parcursul a cinci ore, respectiv patru executarea lui au fost o necesitate politică?
ore în care au fost predate evenimentele propriu-zise În legătură cu problematizarea, pot fi
considerate situații-problemă și cele care sunt
Școala Caraș-Severineană

ale celui de-al Doilea Război Mondial și o oră alocată


exclusiv evaluării. Evaluarea a fost, de asemenea, formulate sub forma de alternativă și care au în
realizată parțial și pe parcursul celorlalte patru ore. La conținutul lor, întrebarea: Ce s-ar fi întâmplat dacă... ?
clasa a VIII-a, metodele de predare a istoriei celui de- Mulți profesori, pornind de la aprecierea că în istorie
Al Doilea Război Mondial, mai exact participarea nu avem de-a face cu alternative, ci cu situații
României la acest conflict global, s-au desfășurat pe întâmplate, cred că nu trebuie să se opereze cu
parcursul a trei ore, respectiv două ore în care au fost asemenea probleme. Unii pedagogi și metodicieni
predate evenimentele propriu-zise ale celui de-al susțin, însă, că se pot folosi și asemenea situații-
Doilea Război Mondial și o oră alocată exclusiv problemă, deoarece solicită pe elevi să judece
evaluării. fenomenele sub toate aspectele și reprezintă o
Dezvoltarea gândirii critice constituie un gimnastică a minții, care-i formează pentru pregatirea
viitoare, când trebuie să emită ipoteze și soluții diferite
28

important obiectiv de tip formativ și se realizează prin


folosirea cu precădere a unor strategii activ- la anumite probleme. Acest fel de învățământ
participative. Aceste strategii nu trebuie rupte de cele problematizat se mai numește și învățământ
tradiționale, ele marchează un nivel superior în spirala problematizat de tip divergent, spre deosebire de cel
convergent, care dă numai o singură soluție ( Ibide.m,
Seria III Nr. 3(53)

modernizării strategiilor didactice. Prin metode activ-


participative înțelegem toate situațiile și numai p. 138).
metodele active propriu-zise, în care elevii sunt puși și B. Brainstorming-ul este o metodă prin care se
care îi scot pe aceștia din ipostaza de obiect al formării dezvoltă creativitatea elevilor prin exersarea gândirii
și-i transformă în subiecți activi, coparticipanți la divergente, care solicită găsirea unor soluții proprii
propria formare (Alice Ionela Roaită, Didactica istoriei. pentru problemele propuse. Etimologic,
Un manual pentru profesorul de istorie, ediția a II-a, brainstorming provine din engleză, din cuvintele
revizuită și adăugită, Pitești, Ed. Paralela 45, 2012, p. „brain”=creier și „storm”=furtună, ceea ce înseamnă
137). Într-o lume în continuă schimbare, pentru a „furtună în creier”, „efervescență”, „aflux de idei”, „o
exista, elevii au nevoie de capacitatea de a cerne stare de intensă activitate imaginativă”, „un asalt de
informațiile și de a alege între ce este și ce nu este idei”. Un principiu al brainstorming-ului
important. Ei trebuie sa înțeleagă cum se corelează este cantitatea generează calitatea. Conform acestui
anumite informații, să le descopere sensul și să le principiu, pentru a ajunge la idei viabile și inedite este
respingă pe cele irelevante sau false. Deci, ei vor da necesară o productivitate creativă cât mai mare.
sens în mod critic, creativ și productiv informațiilor, Brainstorming-ul poate avea mai multe
trebuie să gândească și să învețe critic. Pentru varianate :
dezvoltarea gândirii critice a elevilor, profesorul a) brainstorming-ul cu schimbare de roluri -
trebuie să asigure un demers didactic adecvat învățării care solicită elevilor abordarea problemei din
active si interactive folosind metode, procedee si mai multe puncte prin schimbarea rolurilor.
tehnici de învățare eficiente. Fără a exclude strategiile Exemplu de introducerea metodei : Ce ați face în
învățământului tradițional, profesorul trebuie să locul împăratului Japoniei, după lansarea celor două
foloseasca și strategii didactice moderne care vor bombe atomice la Hiroshima și Nagasaki ?
menține interesul elevilor și vor crea atmosfera b) metoda FRISCO propune abordarea unei
propice de învățare. probleme din mai multe perspective pe baza
A. Problematizarea este strategia didactică prin unui rol specific, prin care se acoperă și o
care dezvoltăm gândirea și educăm creativitatea anumită dimensiune a personalității:
elevilor. Problematizăm conținutul lecției de istorie
când îi conducem pe elevi să dobândească, prin
Casa Corpului Didactic Caraș-Severin
2. CABINET METODIC
Cum vedeți viața pe pamântul țării noastre d) metoda „Philips 6-6” se poate aplica în
înaintea izbucnirii celui de-al Doilea Război Mondial ? grupuri mari de 6 elevi, fiecare având
(Ibidem, p.143). moderatorul și purtătorul său de cuvânt.
c) metoda 6-3-5 (brainwriting) este o După ce se dezbate timp de 6 minute
metodă asemănătoare cu brainstorming-ul; problema, purtătorii de cuvânt prezintă
are specific numai notarea ideilor originale soluțiile grupurilor, iar moderatorii
și esențiale. Elevii grupați câte 6, scriu fiecare, sintetizează și aleg soluția cea mai eficace
timp de 5 secunde, 3 soluții la problema (Ibidem).
propusă pe o foaie, într-un sens stabilit (de la Cum puteau fi limitate efectele celui de-al Doilea
stânga la dreapta), fiecăruia dintre cei 5 colegi Război Mondial? La ce s-a gândit Adolf Hitler când a
de grup. Prin această preluare a ideilor hotărât să invadeze URSS?
colegului, se deschid perspectivele și se Metodele interactive întăresc coeziunea
îmbunătățesc ideile fiecărui participant: grupului.
Găsiți 3 soluții pentru luarea unor măsuri (Extras din lucrarea metodico-științifică pentru
după atacul de la Pearl Harbor din 7 decembrie 1941! obținerea gradului didactic I)
Avantajul metodei constă în faptul că dezvoltă

Seria III Nr. 3(53)


gândirea critică și oferă elevilor timizi posibilitatea de Prof. TUDOR BREBENARIU
a se exprima. Școala Gimnazială Tîrnova

cât acestea sunt mai puţin dependente una de


FIZICA - TRECUT, PREZENT ŞI alta.
VIITOR Ştiinţele naturii sunt considerate a fi

29
,,experimentale" (fiind produsul observaţiei), iar
Studii efectuate în Canada au ajuns la formularea matematica fiind ,,deductivă" (deci un produs al
unei concluzii valabile şi la noi: ,,rezultatele cercetărilor gândirii). Istoricii ştiinţei din secolul XX au pus sub
arată că elevii nu şi-au însuşit spiritul ştiinţific. Interesul semnul întrebării această categorisire ca şi o serie de

Școala Caraș-Severineană
pentru ştiinţe în loc să crească, descreşte. Şi ceea ce e paradigme: ipoteza – rezultat al unei inducţii bazate pe
mai rău, învăţarea ştiinţelor favorizează elitismul în fapte de observaţie, ,,verificarea" ipotezelor, existenţa
dauna achiziţionării unei culturi ştiinţifice. Nu numai că unei baze observaţionale complet independente de
elevii noştri n-au nimic în cap, dar acesta este şi rău teorie, respectiv a reducerii tuturor datelor teoretice la
modelat" ( J. Desaulesm apud A. Giordan, Y. Girault date observabile.
1999, p. 3) . Metodica predării fizicii se doreşte a fi înlocuită cu
Cu siguranţă nu acelaşi rezultat s-ar fi obţinut în didactica fizicii, aceasta fiind orientată preferenţial spre
trecut, când interesul pentru studierea ştiinţelor natura cunoştinţelor şi spre modalităţile de
naturii, fizica, chimia, biologia, era ridicat, elevii transmitere- învăţare a acestora. Didactica este
dovedind însuşirea cunoştinţelor prin rezultatele foarte centrată pe conţinutul ştiinţific al disciplinei şcolare.
bune obţinute la concursuri, olimpiade, examene. Din O didactică a fizicii îşi va centra preocupările
rândul acelor elevi au apărut viitorii oameni de ştiinţă asupra:
şi profesori de excepţie. - constituirii istorice a conţinutului ştiinţific al
Fizica a fost şi încă mai este numită ,,o ştiinţă fizicii, construirii personale (de către fiecare
preponderent experimentală", ,,intuitivă", ,,empirică". elev) a cunoştinţelor disciplinei, relaţiei dintre
Dacă secolul XIX ar putea fi considerat ca fiind cele două tipuri de construcţii;
fundamentat pe raţionamentul inductiv, progresele - modului ştiinţific de gândire, metodei
înregistrate în fizica secolului XX conturează un demers ştiinţifice de investigare a realităţii pentru a
ştiinţific care presupune următoarele etape: urmări felul în care elevii, la o anumită vârstă
- observaţiile empirice şi sistematice şcolară sunt capabili să înţeleagă
(experimentale) conduc la date care sunt raţionamentele fizicianului şi să utilizeze
relaţionate; metoda ştiinţifică în construirea propriului
- cu privire la aceste regularităţi se formulează sistem de cunoştinţe;
postulate şi ipoteze; simultan se realizează - analizei conţinutului ştiinţific propus spre
prin deducţii succesive o modelare studiu elevilor, urmărind identificarea unui
(matematică) care corelează datele cu relaţiile registru optim de abordare a acestuia, ţinând
stabilite pe cale experimentală; seama de vârsta şcolară, cunoştinţele
- analiza modelului conduce la predicţii cu anterioare, interesele elevilor;
privire la alte fapte posibile, inclusiv la prezicerea unor - dificultăţile specifice de învăţare a unui
noi relaţii; conţinut ştiinţific, tehnicilor de investigare a
- verificarea experimentală a acestor predicţii dificultăţilor şi strategiilor punctuale, eficiente
este considerată cu atât mai satisfăcătoare cu în depăşirea dificultăţilor.
cât numărul experienţelor este mai mare şi cu
Casa Corpului Didactic Caraș-Severin
2. CABINET METODIC
În secolul XXI, în ceea ce priveşte interesul elevilor
români pentru studiul fizicii, acesta, din fericire, încă
există. Pentru orice profesor de fizică, mai ales la
gimnaziu, este o mare satisfacţie să vadă ochii mari ai
elevilor săi când realizează singuri un experiment de
fizică şi obţin rezultatul urmărit. Nu se poate nega
necesitatea introducerii calculatorului în lecţia de
fizică, dar nimic nu se compară cu realizarea unui
experiment folosind trusa de fizică, elevii putând să
repare dacă greşesc ceva.
În cazul lecţiilor pe calculator o simplă apăsare pe
,,Enter" şi vizionarea unui experiment pe monitor nu
dezvoltă îndemânarea elevilor, ele fiind utile în cazul
experimentelor ce nu pot fi realizate într-un laborator
şcolar. Din păcate, trusele de laborator din majoritatea
şcolilor sunt învechite, în ultimii ani nefăcându-se nimic
pentru dotarea laboratoarelor de fizică, din contră
ajungându-se uneori la desfiinţarea lor.
Școala Caraș-Severineană

Viitorul nu pare a fi mai bun în ceea ce priveşte


studiul fizicii în şcoli, pornind de la micşorarea
numărului de ore şi ajungându-se la a se cere înlocuirea
disciplinelor fizică, chimie, biologie cu aşa numita
disciplină ,,ştiinţe". Este de la sine înţeles faptul că
elevii, în această situaţie, nu vor avea nici cunoştinţe de
fizică, nici de chimie, nici de biologie, ci un amestec şi
evident cunoştinţe puţine. Şi cum vor participa elevii
români la olimpiadele internaţionale de fizică şi chimie,
când în şcoală ei ar studia ,,ştiinţe"?
Dar, cum speranța moare ultima, să sperăm că vor
30

veni timpuri mai bune pentru studiul fizicii, că


laboratoarele vor fi dotate cu materiale didactice
corespunzătoare, că se va produce o aerisire a
programei extrem de stufoase, că se va ține seama și
Seria III Nr. 3(53)

de părerea celor care lucrează zi de zi la clasă cu elevii.


Imagini cu elevi de clasa a VI-a efectuând experimente
la lecția ,,Gruparea becurilor":

BIBLIOGRAFIE
Liliana Ciascai – Didactica fizicii, Editura Corint, Prof. CARMEN VERESCU-MARCU
Bucureşti, 2001 Şcoala Gimnazială Nr. 1 Oţelu Roşu

GHID METODODOLOGIC -  elevii învaţă cel mai bine atunci când


consideră că învăţarea răspunde nevoilor lor;
ARBORI, OSII, PIVOŢI ŞI  elevii învaţă când „fac ceva” şi când sunt
FUSURI implicaţi activ în procesul de învăţare;
 elevii au stiluri unice de învăţare: ei
-studiu de specialitate- învaţă în moduri diferite, cu viteze diferite şi
din experienţe diferite;
Introducere
 participanţii contribuie prin cunoştinţe
Revizuirile curriculare în cazul învăţământului
semnificative şi importante la procesul de
profesional şi tehnic au în vedere facilitarea
învăţare;
recunoaşterii rezultatelor învăţării elevilor, astfel încât
să fie posibilă validarea acestora în scop educaţional şi  elevii învaţă cel mai bine atunci când li se
în scop profesional, asigurarea coerenţei sistematice a acordă timp pentru a "ordona" informaţiile noi
formării profesionale şi creşterea şanselor de inserţie şi pentru a le asocia cu vechile cunoştinţe.
profesională. În atingerea obiectivelor fixate în planul de
În elaborarea strategiei didactice, profesorul va trebui învăţământ un rol important îl are integrarea
să ţină seama de următoarele principii moderne ale tehnologiei informaţiei şi a comunicaţiilor în procesul
educaţiei: didactic.

Casa Corpului Didactic Caraș-Severin


2. CABINET METODIC
- să recunoască particularitătile constructive
M1 Captarea atenţiei ale arborilor prezentaţi;
Studiile de psiho-pedagogie demonstrează că se - să formuleze concluzii referitoare la
realizează o mai bună motivaţie pentru lecţie prin aplicaţiile practice prezentate.
prezentarea competenţelor specifice vizate la Modulul prezintă cele mai întâlnite forme
începutul orei sau prin folosirea unor elemente de constructive de arbori: arbori drepţi, arbori cotiţi,
captare a atenţiei. În această etapă profesorul poate arbori cu came, arbori flexibili.
interveni pentru a sublinia anumite aspecte şi pentru a Pentru o bună înţelegere a rolului funcţional,
explica detaliat competenţele vizate. fiecare exemplu este însoţit de explicaţii teoretice de
Forma de realizare: Se prezintă una dintre bază şi de exemple de utilizare.
aplicaţiile practice ale arborilor şi osiilor (osia unei Prin feed-back-ul final se urmăreşte fixarea
fântâni). noţiunilor elementare referitoare la elementele unui
MATERIALE DE REFERINȚĂ PENTRU PROFESORI arbore, elevul fiind pus în situaţia de a alege denumirea
FIȘĂ CONSPECT corectă a elementului indicat din mai multe variante
Noţiuni generale posibile.
Timp alocat: 12 minute

Seria III Nr. 3(53)


Definiții
Osiile sunt organe de maşini care susţin alte Identifică diferite tipuri de organe de
cs 1
organe ale mişcării de rotaţie (scripeţi, roţi dinţate, roţi maşini.
de rulare, etc.) fără să transmită momente de răsucire. cs 2 Descrie diferite tipuri de organe de maşini.
Solicitările sunt numai de încovoiere deoarece Recunoaşte principalele organe de maşini
momentul rezistent de frecare din lagăre este foarte cs 3
în cadrul unor sisteme tehnice.
mic şi poate fi neglijat. Exemple: Scripete cu osie fixă şi
roată de cablu.

31
MATERIALE DE REFERINȚĂ PENTRU PROFESORI
FIȘĂ CONSPECT
Tipuri de arbori
Criteriul de Tipul arborilor

Școala Caraș-Severineană
clasificare
Din punct de Arbori Arbori Arbori
vedere drepţi cotiţi flexibili
constructiv
Arbori principali
Arbori de
Destinaţia ai maşinilor
transmisie
unelte
Secţiunea Arbori cu
Arbori cu
arborelui pe secţiune
secţiune
lungime variabilă în
constantă
trepte
Forma Arbori cu Arbori cu
secţiunii secţiune plină secţiune
transversale tubulară
Forma Arbori netezi Arbori canelaţi
suprafeţei
Arborii sunt organe de mașini care se rotesc în exterioare
jurul axei lor geometrice și care transmit momente de Rigiditatea Arbori rigizi Arbori elastici
răsucire prin intermediul altor organe pe care le susțin Arbori static Arbori static
sau cu care sunt asamblate (role, roți dințate, biele, Numărul determinaţi nedeterminaţi
cuplaje). Arborii drepți se utilizează în construcția reazemelor (cu două (cu mai mult de
turbinelor cu abur și turbinelor hidraulice, a cutiilor de reazeme) două reazeme)
viteză, a reductoarelor și a transmisiilor mașinilor Poziţia în Arbori Arbori Arbori
unelte. care orizontali înclinaţi verticali
lucrează
M2 Tipuri de arbori Arborii drepţi se găsesc în componenţa cutiilor de
Competenţe specifice vizate: cs1, cs2, cs3. viteze, a reductoarelor, a turbinelor.
Metode utilizate: învăţare prin descoperire Elementele componente ale arborilor drepţi sunt în
dirijată, demonstraţie, observare sistematică, simulare. general următoarele, Fig. 1:
Forma de realizare: Elevul este dirijat: -fusurile;
- să clasifice arborii după forma şi poziţia axei -zonele de calare;
longitudinale; -tonsoanele intermediare.

Casa Corpului Didactic Caraș-Severin


2. CABINET METODIC
montajul uşor al acestor organe de maşini fără
deteriorarea altor suprafeţe ale arborelui. În cazul
arborilor de dimensiuni mari, unele trepte de trecere
se execută conice, arborele apropiindu-se şi mai mult
de o grindă de egală rezistenţă la încovoiere,
Arborii netezi (Fig.2, b) se folosesc în construcţia
reductoarelor, iar arborii canelaţi (fig. 5.2, c) se folosesc
în construcţia cutiilor de viteze, a cutiilor de distribuţie,
a diferenţialelor autovehiculelor etc.
Fig. 1 Părți componente arbore
Arborii tubulari (Fig.2, d) se folosesc când se
impun condiţii severe de greutate (când diametrul
Porţiunile de calare sunt zonele pe care se
interior al arborelui tubular este jumătate din cel
montează organele de maşini susţinute de arbore.
exterior, greutatea acestuia se micşorează cu 25%, iar
Acestea se pot executa cu suprafeţe cilindrice sau
rezistenţa la încovoiere cu numai 6,25%) sau atunci
conice. Cele mai utilizate sunt porţiunile de calare cu
când este necesară trecerea prin arbore a unui alt
suprafaţă cilindrică, mai uşor de prelucrat. Suprafeţele
arbore (exemple: arborii coaxiali ai unor cutii de viteze
conice se utilizează pentru porţiunile de calare pe care
planetare; arborii cutiilor de viteze cu axe fixe ale unor
au loc montări şi demontări frecvente ale organelor de
tractoare prin interiorul cărora trece arborele prizei de
Școala Caraș-Severineană

maşini susţinute de arbore (roţi de schimb etc.) şi când


putere).
se impune o centrare foarte precisă a acestora.
Principalele domenii de folosire a arborilor drepţi
Porţiunile de reazem (fusurile) sunt zonele de
sunt: reductoarele de turaţii cu axe fixe, transmisiile
sprijin ale arborelui în lagărele cu rostogolire sau cu
automobilelor, tractoarelor, maşinilor agricole, utilaje
alunecare. De regulă, acestea sunt dispuse în
tehnologice, maşinilor unelte, toate transmisiile cu
apropierea capetelor arborilor şi pot fi executate cu
angrenaje etc.
suprafeţe cilindrice, conice sau sferice.
Pentru lagărele cu rostogolire, fusurile se execută
cilindrice relativ scurte – în cazul montării unui singur
rulment cu corpurile de rostogolire dispuse pe un rând,
sau mai lungi – în cazul montării a doi rulmenţi sau a
32

unui rulment având corpurile de rostogolire dispuse pe


două sau mai multe rânduri. Diametrele acestor fusuri
se aleg după diametrul interior al rulmentului. Uneori,
fusurile arborelui se execută conice având conicitatea
Seria III Nr. 3(53)

egală cu cea a alezajului rulmenţilor oscilanţi cu bile sau


cu role butoi, rulmenţilor cu role cilindrice de mărime
mare etc.
Pentru lagărele cu alunecare, fusurile se execută
cilindrice, conice sau sferice, cele mai utilizate fiind
fusurile cilindrice care au diametrul mai mic decât al
treptei alăturate, pentru simplificarea montajului şi
pentru obţinerea de umeri de sprijin pentru fixarea
axială a lagărelor. Fusurile conice se folosesc pentru a
avea posibilitatea reglării jocului din lagăr – prin
deplasarea axială a arborelui – iar cele sferice doar în
cazul unor arbori elastici, cu deformaţii de încovoiere
foarte mari. Fig. 2 Arbori drepți
Arborii drepţi sunt frecvent utilizaţi în transmisiile
mecanice, secţiunea transversală a acestora, pe Arborii flexibili se folosesc acolo unde axa lor
lungime, putând fi constantă (Fig.2, a) sau variabilă geometrică trebuie să urmărească un traseu sinuos şi
(Fig.2, b…d), depinzând de repartiţia sarcinilor variabil (cabluri de kilometraj la autovehicule), Fig. 3.
(momente de torsiune, momente de încovoiere, forţe
axiale etc.) în lungul axei lor şi de tehnologia de
execuţie şi de montaj aleasă. Arborii cu secţiune
constantă se utilizează când sunt solicitaţi numai la
torsiune, momentul de torsiune fiind constant pe
Fig. 3 Arbore flexibil
întreaga lungime a arborelui. Când arborii sunt solicitaţi
la torsiune şi încovoiere, se utilizează secţiunea
Arborii cotiţi susţin organele de maşini în mişcare
variabilă în trepte, aceasta asigurând următoarele
de rotaţie (cuple, roţi dinţate, rotoare de generatoare
avantaje: apropierea arborelui de o grindă de egală
electrice); sunt solicitaţi în timpul funcţionării la
rezistenţă la încovoiere, prezenţa unor umeri de sprijin
pentru fixarea axială a organelor de maşini susţinute,
Casa Corpului Didactic Caraș-Severin
2. CABINET METODIC
încovoiere, torsiune, mai rar la întindere şi 5 –
compresiune, Fig.4. 6 –

3. Incercuiţi varianta corecta:


Părţile componente ale unui arbore sunt:
a) fusuri, zone de calare a roţilor,
Fig. 4 Arbore cotiT
cuzineţi
b) tronsoane libere, fusuri, zone de
Materiale folosite pentru confecţionarea
calare a roţilor
arborilor

Seria III Nr. 3(53)


fusuri, tronsoane libere, lagăre
 Oţeluri
Rezolvare :
 oţeluri de uz general: OL 37; OL 42;
2.
OL 50; OL 60 ; OT 50; OT 60;
1 – fus palier de capăt (spate)
 oţeluri carbon de calitate: OLC 25;
2 – fus palier intermediar
OLC 35; OLC 45; etc.;
3 – fus maneton
 oţeluri aliate: AUT 40; 41 Cr 10; 41
4 – braţ
MoCr 11; 13 CrNi 15; etc.
5 – fus palier de capăt (faţă)
 Fonte de calitate superioară (pentru

33
6 - contragreutate
arbori mari sau supuşi la solicitări mai
reduse).
Bibliografie
 Aliaje neferoase: alamă; bronz.
Bagiu, L., Toleranţe şi ajustaje, Timişoara, Editura
 Materiale nemetalice: textolit; materiale

Școala Caraș-Severineană
Helicon, 1994
plastice; lemn.
Botiş, V. ş.a., Metode de control al formei şi poziţiei
pieselor, Bucureşti, Editura Tehnică, 1973
FIȘĂ DE LUCRU Chişu, A. ş.a., Organe de maşini, Bucureşti, Editura
1. Se dau arborii de mai jos. Arătaţi tipul arborilor. Didactică şi Pedagogică,1976.

2. Recunoaşteţi cel puţin trei elemente componente Dragu, D., Toleranţe şi măsurători tehnice, Bucureşti,
ale arborelui din imagine. Editura Didactică şi Pedagogică, 1982
1 –
2 –
3 – Prof. dr. CAMELIA JIANU
4 – Colegiul Tehnic Reșița

T E X T P A R A D O X Q
CUVINTE ÎNCRUCIȘATE V B Z I R D M E N I U T
Cuvintele încrucișate reprezintă una dintre cele I I N F O R M A T I C A
mai răspândite variante de exerciții mentale din lume. R T R S C A E T E R A S
Găsește în chenar cuvintele de mai jos. Ele se pot T W A U E G M A H W L T
afla pe orizontală, pe verticală sau pe diagonală. U R Y C S R O B N Q C A
Succes! A Q R U O A R E O A U T
AER INFORMATICA RETEA L A N T R F I L L F L U
AFISE INTERNET ROTIRE N E I D A I E E O I A R
BIT MEMORIE SUNET T R A U E C Y N G S T A
CALCULATOR MENIU TABELE
E T E N R E T N I E O X
DATE MOUSE TASTAURA
E R A M M O U S E Y R U
DOSAR PARADOX TEHNOLOGIE
Prof. EMILIA BIRTEA
ECRAN PIN TEXT
Liceul Tehnologic Clisura Dunării Moldova Nouă
FONT PROCESOR VIRTUAL
GRAFICE RAM VIRUS Casa Corpului Didactic Caraș-Severin
2. CABINET METODIC
vârstei. Ei impun copiilor lor un volum prea mare de
FAMILIA-PARTENER sarcini, interzic participarea la activități recreative, la
EDUCAȚIONAL ÎN OBȚINEREA jocurile specifice vârstei și fac uz frecvent de pedepse
care lezează demnitatea copiilor, chiar pedepse
SUCCESULUI ȘCOLAR corporale.
La celălalt pol se află părinții superprotectori, cei
Activitatea didactică de bună calitate constituie care se învârt în jurul poftelor copilului. Un astfel de
un suport pentru progresul constant al copilului în plan copil va ajunge un egoist, pentru că în familia sa el a
psihic și social. Copilul își va dezvolta potențialul nativ cunoscut numai drepturi, nu și îndatoriri. Cu acești
în măsura în care școala va reuși să îl identifice corect, copii se lucrează foarte greu și devin dificili, deoarece
să îl cultive, dar nu va omite să se implice în modelarea ei cred că și la școală vor avea parte de aceleași
influențelor care nu aparțin orei de curs. privilegii.
Educația este o acțiune la care își dau concursul Atitudinea protectoare a părinților se poate
școala, familia, întreaga societate. Colaborarea între manifesta și prin limitarea excesivă a libertății și
toți factorii educaționali, în primul rând între școală și independenței de acțiune, a inițiativei copilului.
familie, este stringentă. Părinții devin deosebit de preocupați de copil,
Școala nu-și poate realiza pe deplin sarcinile, dacă manifestă o teamă permanentă pentru viața și
nu cunoaște condițiile familiale de muncă și viață ale activitatea copilului lor și de aceea stabilesc ei direcțiile
Școala Caraș-Severineană

copiilor. de acțiune și comportare fără să accepte abateri,


Parteneriatul între școală și familie și-a plângeri și nemulțumiri. Principala consecință se
demonstrat eficiența pretutindeni unde a fost aplicat, exprimă într-un comportament lipsit de inițiativă,
dacă s-au respectat anumite condiții de realizare a instalarea unei temeri nejustificate de acțiune și mai
acestuia: părinții să fie percepuți de către cadrele ales de consecințele ei, în ultimă instanță, timiditate
didactice ca persoane active și valoroase pentru exagerata.
educarea copiilor; părinții să se implice în mod concret Obiectivul primordial al parteneriatului școală –
în luarea de decizii referitoare la activitățile familie îl reprezintă obținerea succesului școlar.
extrașcolare, la modificarea orarului, la stabilirea Evoluția pozitivă în planul activității școlare se exprimă
disciplinelor opționale; responsabilitatea pentru prin termenii de progres, reușită și succes școlar.
evoluția copilului să fie împărțită între școală și familie. Progresul – arată obținerea anumitor stări
34

Părinții nu pot cunoaște pe deplin psihologia calitative superioare în raport cu o perioadă


copilului lor, dacă nu află și modul lui de comportare în comparată. Poate fi continuu sau periodic. Reușita
condițiile școlare. Activitatea de acasă este o școlară se referă la nivelul de realizare a unui obiectiv
continuare a activității pedagogice de la școală și invers propus pentru o durată mai mare de timp.
Seria III Nr. 3(53)

– activitatea de la școală este o continuare a activității Succesul școlar se exprimă prin raportarea
de acasă. performanțelor elevului la cerințele programei școlare
La ședințele cu părinții am vorbit pe larg despre și la finalitățile învățământului.
modul în care aceștia își pot ajuta copiii la învățarea Un parcurs școlar negativ este reflectat de
lecțiilor, dar mai ales la controlul temelor pentru acasă. termenul de insucces școlar. Insuccesul sau eșecul
Copilul nu trebuie să vină la școală cu temele nefăcute. școlar cunoaște două faze:
De aceea, părinții trebuie să cunoască cum se  în faza inițială – elevul trăiește sentimente de
controlează și cum poate fi ajutat copilul în cazul în care nemulțumire, are o motivație săracă, fie la o
întâmpină unele greutăți în rezolvarea lor. disciplină sau un capitol (pentru o scurtă
Totodată, părinții trebuie să cunoască dacă perioadă de timp). Această fază se poate
propriul copil are o comportare corectă față de depăși cu ușurință prin mobilizarea resurselor
învățător și colegii de clasă, dacă purtarea lui pe stradă proprii sau printr-o atenție deosebită din
sau în alte locuri în afara școlii este corespunzătoare. partea învățătorului.
Din experiența pe care am avut-o până în prezent,  a doua fază – de instalare evidentă și stabilă a
mi-am dat seama că există familii care se mândresc cu insuccesului școlar, elevul evită efortul
atitudinea severă față de copii. Severitatea este individual și își exprimă aversiunea față de
necesară, dar cu măsură, altfel copilul crește timorat de învățătură, profesori, tot ceea ce este legat de
gândul pedepsei, începe să mintă și se îndepărtează de școală. Înregistrând mari lacune în cunoștințe,
părinți. Am avut copii care începeau să plângă când el poate ajunge la repetenție, exmatriculare
obțineau calificative de bine sau suficient, spunând că sau chiar abandon școlar.
vor fi bătuți sau pedepsiți de către părinți. Mai gravă Școlarul are nevoie acasă de un mediu de viață în
este situația în care părinții sunt împărțiți în “două care să se simtă în siguranță. Într-un climat educativ
tabere”: unul sever, iar celălalt indulgent. bun, părinții sunt calmi, înțelegători, afectuoși, destul
Severitatea exagerată își va lăsa amprenta asupra de flexibili în raporturile cu copilul, fără însă a-i
personalității în formare a copilului. Astfel de părinți satisface orice capriciu.
impun un regim de viață și de învățătură peste limitele
de toleranță psihologică și psihofiziologică specifică

Casa Corpului Didactic Caraș-Severin


2. CABINET METODIC
Copilul simte că părinții se ocupă de el, că sunt în mediul școlar, am implicat direct părinții în
interesați de necazurile și problemele lui, ca și de activitățile desfășurate în afara orelor de curs.
rezultatele școlare. Părinții au venit cu idei de realizare a unor
Familia este un cadru de disciplină ferm, în care și activități extrașcolare. Am fost împreună în excursii,
copiii și părinții împărtășesc același nivel de exigență. am vizitat diferite obiective propuse de ei, am organizat
Studiile arată că într-un climat familial pozitiv, concursuri, am ținut în fața părinților serbări, care au
copiii sunt originali și spontani, se descurcă singuri, permis acestora să vadă manifestările elevilor, precum
dovedind autonomie, își exprimă dorința de a crește, și rezultatul muncii lor. De aceea, părinții se simt utili
de a se impune și de a fi conducători; știu să se apere, și prezintă mai mult interes pentru școală.
doresc să înfrunte dificultățile, sunt perseverenți în Aș putea concluziona folosind cuvintele lui M.
realizarea unor scopuri. Gilly: „școlarul are nevoie acasă de un cadru general de
Pentru a-mi da seama de interesul ce-l manifestă viață în care să se simtă în siguranță. Pentru aceasta el
fiecare părinte pentru școală am dat un chestionar are nevoie de părinți calmi, înțelegători, afectuoși,
părinților, cu diferite întrebări: „Sunteți mulțumiți de maleabili în raporturile cu copilul, fără a da dovadă de
condițiile școlare în care copilul dvs. își desfășoară slăbiciune. El are nevoie să simtă că părinții se ocupă de
activitatea?”, „Îl supravegheați zilnic la efectuarea el, că iau parte la micile lui necazuri și la problemele

Seria III Nr. 3(53)


temelor?”, „Copilul dvs. are acces la informație care îl interesează și că nu sunt indiferenți la ceea ce se
(calculator, Internet)?”, „Care credeți că este punctul întâmplă la școală”.
lui forte?”, „Este înscris la vreo activitate În climatul actual întâlnim două tendințe
extrașcolară?”, etc. contradictorii: părinții sunt preocupați de viitorul
După acest chestionar, am identificat părinții copiilor lor, dar, în același timp, nu mai au timp să le
interesați, în adevăratul sens al cuvântului, de școală, acorde atenția cuvenită.
de viitorul copilului. Este o sarcină a școlii, a învățătorului, în special,
Tot pentru o cunoaștere mai bună a elevilor am să identifice situațiile “dificile” din familiile copiilor, să

35
făcut vizite la domiciliu. Astfel, am reușit să cunosc dirijeze strategiile educative în favoarea elevului și mai
atmosfera și climatul educativ din familie, condițiile ales să conștientizeze faptul că relația de parteneriat
materiale, comportamentul părinților față de elev, școală – familie este determinantă în obținerea
precum și starea de sănătate a copilului. performanțelor școlare.

Școala Caraș-Severineană
Pentru ca relația dintre școală și familie să fie cât
mai apropiată și să-l ajute pe micul elev să se integreze Prof. înv. primar FLOAREA-DANIELA ROGOBETE
Școala Gimnazială Nr. 1 Celnic - Anina

învăţarea şi pregătirea profesionala a acestuia pentru


FAMILIA – PRIM FACTOR colectivitate, pentru viaţa in general.
EDUCAŢIONAL Familia, şcoala şi alte microgrupuri (strada,
Motto: cartierul, grupul de prieteni) constituie medii de viaţă
„Tratează-l pe om așa cum este și așa va rămâne, cu ponderi diferite de influenţare asupra copilului.
tratează-l așa cum poate și ar trebui să fie și va deveni Comportamentul său nu poate fi înţeles decât
așa cum poate ar trebui să fie." totalizând ansamblul acestor influenţe.
Goethe În cadrul grupului familial, părinţii exercită direct
sau indirect influenţe educaţional-formative asupra
Famila reprezintă primul factor care formează propriilor copii. Cuplul conjugal, prin întreg sistemul
copilul într-o perspectivă multidirecţională, având său de acte comportamentale, constituie un adevărat
menirea de a-l introduce pe acesta în valorile grupului model social care are un cuvânt de spus in formarea
de referinţă. Familia constituie mediul cel mai natural concepţiei lor despre viaţă, in relaţiile cu normele si
cu putinţă care exercită o influenţă enormă în tot ceea valorile sociale. Pe de o parte părinţii au influenţe
ce înseamnă creştere, educare, dezvoltarea educaţional-moderatorii in cadrul familiei, întrucât
armonioasă a copilului. Din mediul familial copilul «cei şapte ani de acasă» constituie bazele unor
deprinde primele impresii, formându-şi astfel conduite. importante componente de personalitate și apare
De cele mai multe ori, copiii vor face sau cor crede impetuos necesar ca educaţia să se desfăşoare in mod
precum părinţii, imitând comportamentele acestora. unitar, pe baza unui ansamblu de principii psiho-
În sistemul actual al educaţiei tinerei generaţii o pedagogice si a unei metodologii clar conturate. În plus,
importanţă covârşitoare o are colaborarea: familie – succesul actului educativ este În strânsă corelaţie cu
şcoală - comunitate, aceasta fiind in egala măsură gradul de cunoaştere a fiecărui educat (copil) de către
cerinţă, condiţie şi modalitate de realizare a formării şi cel ce realizează educaţia (profesor), cu evidenţierea
dezvoltării personalităţii copilului solicitate de resurselor intelectuale si psihice ale fiecărui copil in
condiţiile sociale ale unei etape. Familia are obligaţia de procesul educativ, cu spaţiul acordat pregătirii de către
a asigura creşterea, îngrijirea, sănătatea fizică şi copil, receptarea cunoştinţelor, atitudinea față de
intelectuală a copilului şi de a se ocupa de educarea, şcoală, de educaţie în general. Altfel spus, succesul

Casa Corpului Didactic Caraș-Severin


2. CABINET METODIC
şcolar depinde de gradul de implicare a familiei în poate face, însă , din păcate, aşteptând dovezi clare,
educaţie. evidente ale propriilor greşeli, nu conştientizează
Toate cele de mai sus fiind spuse, se poate realitatea şi rămân convinşi că eventualele necazuri
înţelege din ce cauză problema relaţiilor dintre cadrul apărute sunt determinate de cauze care rămân străine
didactic şi părinţi reprezintă un factor foarte important şi necunoscute.
în cadrul desfăşurării unei lucrări manageriale cât mai Climatul educaţional familial este o formaţiune
eficiente . Doar că datorită acceptării de către cadrele psihosocială foarte complexă ce cuprinde ansamblul de
didactice a unor reguli clasice, cunoscute, în ceea ce stări psihice, modul de relaţionare interpersonală,
priveşte relaţia profesor – părinte, cercetările arată că atitudini ce caracterizează grupul familial o perioadă de
mulţi profesori nu sunt prea optimişti atunci când sunt timp. Acest climat care poate fi bun sau rău, pozitiv sau
rugaţi să aprecieze acurateţea şi eficienţa comunicării negativ se impune ca un filtru între influenţele
cu părinţii. educaţionale exercitate de părinti şi achiziţiile
Studiile de specialitate identifică, ca principale comportamentale realizate la nivelul personalităţii
cauze ale comunicării ineficiente cu părinţii, copiilor.
următoarele‫׃‬ Astfel, climatul educaţional familial poate fi
- Problemele de ascultare analizat după:
- Lipsa conexiunii inverse • Modul de raportare interpersonala a
- Falsa conexiune inversă părinţilor
Școala Caraș-Severineană

- Rezistenţa la critică • Sistemul de atitudini parentale in raport cu


- Ascultarea afectivă diferitele norme si valori sociale
- Bariere culturale etc. • Modul in care este perceput si considerat
În cazul problemelor de ascultare studiile au copilul
arătat faptul că profesorul are falsa impresie că • Modul de manifestare a autorităţii părinteşti
părintele aşteaptă de la el, de fiecare dată, o informare, • Gradul de acceptare a unor comportamente
pe scurt, despre diverse probleme ale elevului, în timp variate ale copilului
ce, recomandabil ar fi, ca în cadrul relaţiilor cu părinţii, • Dinamica apariţiei unor stări tensionate si
profesorul să-şi petreacă timpul receptând şi primind conflictuale
mesaje din partea acestora. • Modul de acordare a recompenselor si de
În cadrul lipsei conexiunii inverse, un cadru aplicare a sancţiunilor
36

didactic eficient provoacă părinţii la comunicare, • Gradul de deschidere si sinceritate al


realizând faptul că există mulţi părinţi care sunt inhibaţi copilului in raport cu părinţii
în a pune întrebări. Colaborarea dintre şcoală şi familie devine o
Falsa conexiune inversă se referă la faptul că, de prioritate. Informaţiile utile factorilor educaţionali se
Seria III Nr. 3(53)

cele mai multe ori părinţii lasă prin tăcere ori prin alte obţin prin colaborare permanentă, schimb de idei și
semnale nonverbale falsa impresie că sunt de acord cu depind de gradul de influenţare pe care îl are şcoala
ceea ce spune profesorul, numai că acest lucru de asupra personalităţii elevului, reacţia familiei la
foarte multe ori, poate prejudicia o comunicare solicitarea şcolii etc. Pentru a stabili această armonie în
performantă şi eficientă. Profesorul, trebuie să se cadrul grupurilor sunt necesare anumite repere care
asigure că părintele se află în posesia informaţiilor să-i ghideze în a se înţelege pe ei înşişi, pe cei din jur și
corecte. lumea în care trăiesc, cu regulile care o guvernează. De
Prevenirea tuturor fenomenelor mai sus amintite asemenea este necesară prezenţa unei demnităţi
, alături de multe altele care şi ele reprezintă o piedică speciale care se impune a fi demonstrată copiilor, la ei
în calea dezvoltării unei colaborări fructuoase între fiind foarte dezvoltată capacitatea de imitaţie.
părinţi şi cadru didactic, trebuie să reprezinte la nivelul Este absolut necesar ca adulţii, cu experienţă de
pregătirii iniţiale a profesorului, elemente de formare viaţă, cu o foarte bună moralitate si mai ales care deţin
şi dezvoltare profesională pentru un bun management cunoştinţe despre formarea personalităţii copiilor, să-i
al clasei de elevi, din perspectiva relaţiilor cu părinţii. ajute să se regăsească, să-şi creeze un ideal şi un scop
Strategiile educaţionale pe care le utilizează unii în viaţă și să le ofere posibilităţile de a-l urma. Acest
părinţi – si-i luăm in considerare doar pe părinţii bine scop este necesar să fie demonstrat, jucat, asupra
intenţionaţi, convinşi de efectele pozitive ale acestuia trebuie să se gândească profund şi să
modalităţilor lor de relaţionare cu proprii copii - nu reflecteze cu seriozitate copiii .
conduc întotdeauna la realizarea acelui optimum Indiferent de situaţie, copilul şi actul educaţional
educaţional care să favorizeze personalitatea copilului. trebuie să rămână pe primul loc, mai mult, este foarte
În astfel de situaţii pot apărea şi consecinţe negative in important a-i lăsa pe copii să participe singuri la propria
formarea unor componente de personalitate . lor schimbare, să fie ei singuri iniţiatorii revoluţiei
Necunoscând suficient urmările reale ale modalităţilor profunde care poate avea loc in atitudinile,
educative folosite , unii părinţi ajung la un moment dat deprinderile și comportamentul lor.
in situaţii paradoxale : se ocupa intens de copil, iar
rezultatele sunt negative, sunt opusul a ceea ce Prof. ANITA MEZIN
aşteptau. Dacă se conştientizează la timp corecţia, se Colegiul Național Diaconovici–Tietz Reșița

Casa Corpului Didactic Caraș-Severin


3. CABINET PSIHOPEDAGOGIC
parte;
INTEGRAREA ȘCOLARĂ A  școlile obișnuite, care au adoptat această
COPIILOR CU CERINȚE orientare, sunt cele mai utile mijloace de
combatere a atitudinilor discriminatorii,
EDUCAȚIONALE SPECIALE ÎN construind o societate bazată pe spiritul
ȘCOLILE DE MASĂ de toleranță și acceptare și oferind șanse
egale la educație pentru toți: mai mult,
ele asigură o educație utilă pentru
Motto: majoritatea copiilor, îmbunătățind
„… în livadă ne place să avem copaci care rodesc mai eficiența și gradul de utilitate social a
devreme sau mai târziu [...] toate aceste roade sunt întregului sistem educațional” (Declarația
bune, nici unul nu este de aruncat. De ce să nu Conferinței de la Salamanca).
acceptăm în şcoli, minţi mai agere sau mai încete? De Integrarea copiilor cu cerinţe educaționale
ce nu i-am ajuta? Pierdem timp, dar câştigăm speciale permite, sub îndrumarea atentă a cadrelor
satisfacţie şi respect... ” didactice, perceperea şi înţelegerea corectă de către

Seria III Nr. 3(53)


I. A. Comenius ceilalţi elevi a problematicii şi potenţialului de
relaţionare şi participarea lor la serviciile oferite.
Fiecare elev este unic şi are valoarea sa, Integrarea şcolară a copiilor cu cerinţe speciale în
indiferent de problemele pe care le prezintă în învățământul de masă presupune:
procesul de învăţare şcolară. Fiecare copil prezintă - a educa copiii cu cerinţe speciale în şcoli
particularităţi individuale şi de relaţie cu mediul în obişnuite, alături de copiii normali;
care trăiește, trăsături care necesită o evaluare şi o
- a asigura servicii de specialitate (recuperare,
abordare personalizată. Copiii cu deficienţe au şi ei
terapie educaţională, consiliere şcolară,

37
aceleaşi trebuinţe în creştere şi dezvoltare. Aceşti
copii au în acelaşi timp şi anumite necesităţi asistenţă medicală şi socială etc.) în şcoala
particulare, individualizate. Ei sunt diferiţi din punct de respectivă;
vedere al temperamentului, motivaţiilor, capacităţii
- a acorda sprijinul necesar personalului

Școala Caraș-Severineană
chiar dacă prezintă acelaşi tip de deficienţe.
„Școlile trebuie să primească toți copiii indiferent didactic şi managerilor şcolii în procesul de
de starea lor fizică, intelectuală, socială, emoțională, proiectare şi aplicare a programelor de
lingvistică sau oricare alta. Aici trebuie cuprinși și copiii integrare;
cu dizabilități, și copiii talentați, și copiii din zonele
rurale izolate și cei din populațiile nomade, și copiii - a permite accesul efectiv al copiilor cu
minorităților lingvistice, etnice sau culturale, precum cerinţe speciale la programul şi resursele
și copiii din alte grupuri sau zone marginale.” (Cadrul şcolii obişnuite (biblioteca, terenuri de sport
de acțiune privind cerințele educative speciale, etc);
UNESCO / Conferința de la Salamanca, 1994, p. 6)
La Conferința Mondială asupra educației - a încuraja relaţiile de prietenie şi
speciale, desfășurată sub egida UNESCO la Salamanca, comunicarea între toţi copiii din clasă/şcoală;
Spania, între 7 și 10 iunie 1994, s-a adoptat o
- a educa şi ajuta toţi copiii pentru
declarație comună care conține următoarele puncte:
 fiecare copil are dreptul fundamental la înţelegerea şi acceptarea diferenţelor dintre
educație și fiecărui copil trebuie să i se ei;
ofere șansa de a ajunge și a se putea
- a ţine cont de problemele şi opiniile
menține la un nivel acceptabil de învățare;
părinţilor, încurajându-i să se implice în viaţa
 fiecare copil posedă caracteristici,
interese, aptitudini și necesități de şcolii;
învățare proprii; - a asigura programe de sprijin individualizate
 proiectarea sistemelor educaționale și
pentru copiii cu cerinţe speciale;
implementarea programelor educaționale
trebuie să se țină seama de marea - a accepta schimbări în organizarea şi
diversitate a caracteristicilor și dezvoltarea activităţilor instructiv- educative
trebuințelor copiilor incluși în procesul din şcoală;
educațional;
 persoanele cu cerințe speciale trebuie să Elevii cu cerinţe educaţionale speciale se
aibă acces în școlile obișnuite (școlile de confruntă cu dificultăţi de învăţare din cauza cărora le
masă), iar aceste școli trebuie să se este mai greu să progreseze decât majorităţii elevilor
adapteze unei pedagogii centrate asupra de aceeaşi vârstă. Aceşti elevi au nevoie de o „ofertă
copilului, capabilă de a veni în educaţională specială”, aceasta fiind definită ca o
întâmpinarea trebuințelor fiecărui copil în ofertă „suplimentară” sau „diferită” de cea asigurată
Casa Corpului Didactic Caraș-Severin
3. CABINET PSIHOPEDAGOGIC
în general pentru elevii de aceeaşi vârstă în şcolile de nevoie ca formularea obiectivelor, stabilirea
masă. Elaborarea unei oferte educaţionale pentru conţinuturilor instruirii, modalităţile de transmitere a
elevii cu cerinţe educaţionale speciale porneşte de la informaţiilor în clasă şi evaluarea elevilor să se facă
profesorul de la clasă. diferenţiat.
Altfel spus, cerințele educative speciale solicită Misiunea noastră, a dascălilor, este să oferim
abordarea actului educațional de pe poziția capacității tuturor copiilor posibilitatea de a-şi forma
elevului deficient sau aflat în dificultate de a întelege competenţe, de a le crea condiţii să şi le exprime, de a
și valorifica conținutul învățării, și nu de pe poziția le oferi şanse egale pentru fiecare, prin educaţie, grijă,
profesorului sau educatorului care desfășoară dragoste.
activitatea instructiv-educativă în condițiile unei clase
omogene sau pseudo-omogene de elevi. Bibliografie:
Dar, fiecare elev este o individualitate și, la un 1. Cucoş, Constantin, Pedagogie, Editura
moment dat, într-un domeniu sau altul al învățării, Polirom, Iaşi, 2006
reclamă anumite cerințe educaționale specifice pentru 2. Gherguţ, Alois, Sinteze de psihopedagogie
a putea întelege și valorifica la maximum potențialul specială, Ed. Polirom, 2007
său în domeniul respectiv (spre exemplu, un elev 3. Ungureanu, Dorel, Educaţia integrată şi
poate întâmpina dificultăți de învățare la matematică şcoala inclusivă, Editura de Vest, Timişoara 2000
sau fizică, unde sunt necesare, în special, anumite 4. Vrăşmaş Ecaterina (1998), Strategiile
Școala Caraș-Severineană

categorii de operații ale gândirii la care elevul educaţiei inclusive, în volumul “Educaţia integrată a
respectiv este deficitar; în schimb, la alte discipline, copiilor cu handicap”, coord. Verza, E. şi Păun, E.,
precum istoria și limba română, obține rezultate bune, UNICEF, RENINCO, Editura Multiprint, Iaşi
chiar peste media clasei). 5. Vrăşmaş, Traian, Învăţământul integrat şi
Analizând particularităţile specifice procesului de /sau incluziv, Editura Aramis, Bucureşti, 2001
învăţare a copiilor cu diferite tipuri de deficienţă, se
ajunge la concluzia că una dintre calităţile esenţiale
ale curriculum-ului şcolar vizează un grad cât mai Prof. CLAUDIA ROF
mare de flexibilitate, astfel încât să permită fiecărui Inspector școlar
copil să avanseze în ritmul său şi să fie tratat în funcţie
de capacităţile sale de învăţare. Pentru aceasta este
38

relationship.Personality structure begins with the way


PSIHOGENEALOGIA ÎN
in which the perception of time is produced, during
PROCESUL DE CONSILIERE intrauterine period and continues with supporting of
Seria III Nr. 3(53)

INTEGRATIVĂ EDUCAŢIONALĂ the responsible persons from the future adult


medium. Time structure and genosociograma method
are very related. The reason of this method
presentation has at the base specialized studies which
found a frequency of 8 out of 10 cases in which the
problems that students come with to counseling
actually are family difficulties, transmitted
transgenerational (both genetically and behaviorally)
through the life style, principles, worldview and
Sumar: Integrative educational counseling philosophy of life.
includes a lot of work techniques and methods, so Cuvinte cheie: structurarea timpului, proces
their diversity allows a major flexibility in the ongoing terapeutic, genosociogramă, psihogenealogie
of therapeutic process. The approach of therapy, in a Fascinaţia timpului a fost centrul de interes
integrative mode, combines eclecticism technique, pentru cele mai diverse domenii, de la filozofie,
theoretical aspects applied adaptive and common biologie, neurocibernetică şi psihologie. Întrebările
factors, so the counselor can select the metod and the provocatoare la care au ajuns să răspundă biologii
manner of approach according to necessity, asupra modalităţii de producere a percepţiei timpului
personality and life style of the beneficiary. The base şi a duratei, au declanşat altele între oamenii de
of the presented method, in this study, belongs to ştiinţă. În psihologie, cercetările asupra timpului şi-au
psychogenealogy and is called genosociograma. This adus contribuţia în înţelegerea modului în care se
method is an accessible way of understanding the structurează percepţia timpului şi participarea
general situation of the ongoing conflict of the acestora la structurarea personalităţii, dar şi modul în
beneficiary and the active involvement participates in care aceste aspecte pot contribui la rezolvarea
the bases of a pozitive the therapeutic anumitor probleme în procesul terapeutic.
Casa Corpului Didactic Caraș-Severin
3. CABINET PSIHOPEDAGOGIC

Structurarea interioară a timpului petrecut fără mama, astfel încât se poate depăşi
Specia umană este singura dintre cele existente angoasa de abandon. O achiziţie esenţială oferită de
care îşi trăieşte viaţa cu implicare psihică încă din viaţa timpul secvenţial, este capacitatea de anticipare
intrauterină. Acest fapt atrage după sine o multitudine asupra a vieții. Traversarea acestor ritmuri şi timpuri
de implicaţii, inclusiv dorinţa de-a reface mediul esenţiale pentru structurarea existenței, se realizează
cunoscut şi pierdut ca urmare a naşterii, o continuă în strânsă legătură cu modalitatea de implicare a
căutare de sine. persoanelor ce îngrijesc noul născut,constituindu-se
La naştere, bebeluşul nu are o percepţie a premisele unui anumit tip de ataşament (Ainsworth,
timpului, urmând ca aceasta să se formeze de-a lungul apud Drobot, 2008, pag. 61).
dezvoltării sale, primind semnificaţia concretă a Timpul istoric este o dimensiune psihică
obiectelor și apoi relațiile conceptuale tot mai caracterizată de simbolul patern şi presupune
complexe reprezentative dezvoltării gândirii adulte. Se „coborârea din braţele mamei şi intrarea în legea
poate vorbi de un progres al structurării timpului, de paternă” (Farca, 2009, pag. 19). Tatăl este cel care

Seria III Nr. 3(53)


timpuri ale dezvoltării (Farca, 2009, pag. 18). Nu produce separarea copilului de mama sa. „Timpul
putem vorbi de timp fără a avea un spaţiu. istoric este un timp social, liniar şi vectorializat de la
Ontogenetic, încă din perioada intrauterină, fătul naştere către moarte. Un timp finit, cu vârste şi cu
trăieşte un timp organic, în care se adaptează la imposibilitatea întoarcerii”( idem, pg 19). Dezvoltarea
ritmului mamei, iar mama se adaptează nevoilor şi armonioasă a copilului depinde de modul în care sunt
ritmului fătului. Dimensiunea psihică corespunzătoare împletite şi integrate la nivel psihologic, în structura sa
acestui moment este timpul real, conturat prin de personalitate prezenţa celor doi adulţi semnificativi

39
concreteţea corpului mamei. pentru sine, părinţii. „Omul împleteşte în sine o
Ca urmare a naşterii, prin separarea de mamă şi ramură a „ADN-ului matern” (cultura, arta, obiceiurile
considerarea ei ca persoana distinctă de sine, duce la şi tradiţia) cu ramura „ADN-ului patern” (civilizaţia,
următoarea etapă. Copilul este privat de reperul

Școala Caraș-Severineană
politeţea, ştiinţa şi tehnologia)” (Farca, 2009, pag.
cunoscut deja al corpului mamei şi se antrenează 162).
într-o spirală a regăsirii lui, dezvoltându-se un alt timp, Mama şi Tatăl sunt fiinţe primordiale pentru
numit timpul arhaic, în care se doreşte recuperarea copil, iar modul în care fiecare părinte îşi asumă
unei lumi pierdute (mama intrauterină), „este un timp exercitarea rolului în creşterea şi educarea copilului,
inconştient, spiralat şi etern” (idem, pag. 19). Se poate contribui la premise solide în structurarea unui
dezvoltă acum o altă dimensiunea psihică, numită personalităţi echilibrate. Rolurile ce îi revin fiecărui
timp imaginar. De această dată, importanţa esenţială părinte sunt importante, iar claritatea și stabilitatea
constă în faptul că se poate face anticiparea, lor în existența copilului aduce un plus de siguranța și
prezicerea, aspecte fără de care o bună adaptare ar fi încredere. „Inversiunea rolurilor parentale este în mod
deficitară. Copilul are nevoie de sprijin în acomodarea special prejudiciabilă pentru copil, dacă această
la viața extrauterină. Solicitarea exterioară pentru inversare este mascată’’ (Fleck, 1975, p. 388).
adaptare determină angoasa primară, ce poate fi Nerespectarea diviziunii normale a rolurilor familiale
depășită prin modalitatea prin care mama se oferă ca afectează în mod diferit copiii de sexe diferite. Fetele
mediu de conţinere fizică şi psihică pentru întâmpină mai mari dificultăţii cu o mamă care nu
amortizarea solicitărilor exterioare. „Acesta este un oferă afecţiune şi este introvertită, decât un băiat în
timp al dezvoltării ce permite unitatea psihică în aceiaşi situaţie, la fel în cazul unui fiu al cărui tată
condiţiile tuturor schimbărilor date de experienţă şi de este lipsit de caracteristici sociale masculine esenţiale.
vârstă”….Este timpul inconştientului ce permite Prin modul în care fiecare părinte îşi exercită rolul de
reversibilitatea şi transferul” (idem, pag. 22). părinte şi rolurile sociale, relaţia şi iubirea dintre
Timpul secvențial este o altă achiziţie psihică, o părinţi, asiguratoare pentru copil, pot contribui de
dimensiune amprentată printr-un simbol matern şi se asemenea la modul în care copilul îşi depăşeşte timpul
formează prin alternarea timpului petrecut cu mama secvenţial şi intră în timpul istoric, copilul îşi scrie
şi timpului petrecut fără mama. (Farca, 2009) Prin propriul scenariu de viaţă. „Siguranţa prezentului
trăirea constanţei prin prezenţa mamei, prin trăirea oferă certitudinea trecutului şi o proiecţie
senzaţiilor (specifice stadiului senzorio-motor în satisfăcătoare pentru viitor” (Farca, 2009, p. 280).
dezvoltarea gândirii) asociate cu prezenţa sa, face Timpul şi relaţiile transgeneraţionale
posibilă transferarea elementelor fizice şi psihice Fiecare persoană are un anumit context familial
confortante pentru el trăite alături de mama, în timpul în care se dezvoltă, acesta este unic şi particular,

Casa Corpului Didactic Caraș-Severin


3. CABINET PSIHOPEDAGOGIC
incluzând diverşi factori de mediu, adică timpurile denumirea de copii substitut.
anterior menţionate derulează după un mod propriu. Cel care va fi cunoscut în artă, Van Gogh, a
În momentul în care persoana va fi părinte, alături de trăit într-o sărăcie constantă, întreţinut de fratele său
ceilalţi factori care vor contribui la dezvoltarea noului mai tânăr, Theodorus van Gogh (care purta numele
născut, va participa şi modul părintelui în care şi-a tatălui lor, un substitut patern, deoarece cu tatăl său
realizat procesul de individuare, aspecte conştiente şi a fost într-un permanent conflict). Viaţa sa va fi
inconştiente care l-au condus la o personalitate unică marcată de descoperirea sa într-una din plimbările
şi irepetabilă. Astfel că alături de rolul direct exercitat exploratorii ale copilăriei prin cimitirul din apropierea
de către părinţi asupra copilului prin îngrijirea nevoilor satului. Pe una dintre cruci era trecut propriul său
primare şi secundare, avem şi o componentă nume: Vincent Willem van Gogh. Data naşterii era
indirectă , mascată a mesajelor şi rolurilor preluate şi aproape identică, 30 martie 1852. A conştientizat
învăţate de către părinţi de la proprii lor părinţi şi într-un mod violent că fratele său mai mare cu un an,
bunici. Modalităţile de relaţionare, trăirea şi asumarea născut în aceiaşi dată ca el şi purtând acelaşi nume,
propriei existenţe transcend generaţii, astfel că un decedase. Posibil ca scindarea personalităţii să fi avut
copil poate fi prizonierul timpului prin capcanele ca rădăcină şi acest eveniment. Genosociograma
invizibile a ceea presupune a fi: alegerea prenumelui menţionează importanţa alegerii prenumelui pentru
Școala Caraș-Severineană

copilului, sindrom de aniversare, doliuri nefăcute, viitorul persoanei, scenariul său de viaţă fiind marcat
loialitate familială invizibilă, dubla identificare a şi de istoria acestui nume, atât în familie, dar şi la nivel
părintelui (din rolul de părinte prin identificarea cu social (Schützenber, 2014, p. 26). Specialiştii care i-au
propriul părinte şi din rolul de copil – din istoricul studiat arta şi evoluţia lucrărilor, coroborate cu ceea
personal, cu identificarea cu propriul copil), relaţii ce trăia şi modul în care se schimba tuşa sa, au dus la
familiale strânse şi conflictuale, etnii diverse cu toată concluzia că de fapt prezenta o simptomatologie
încărcătura lor istorică. specifică schizofreniei, nu de epilepsie cum s-a
O modalitate de ieşire din repetarea istoriei presupus încă din copilăria sa. A avut conflicte
familiale neasumate este genosociograma, utilizată în familiale numeroase şi nici nu a fost înţeles de aceasta
40

psihogenealogie ca instrument în asumarea familială toată viaţa, însă frate să îl va întreţine printr-o bursă
în ansamblul ei şi alegerea propriei vieţi, nu a trăi o toată viaţa, iar moral printr-o corespondenţă solidă.
existenţă neasumată a strămoşilor. Ca şi în alte ramuri Viaţa sa a fost o lungă căutare de sine, o luptă pe
ale psihoterapiei, psihogenealogia, o variantă drumul individualizării. A încercat să aibă profesiile
Seria III Nr. 3(53)

ilustrativă a surprinderii trecutului şi prezentului, are bărbaţilor din familia sa, două la număr, şi teolog şi
în vedere conştientizarea posibilităților reale în practicarea comerţului cu artă. Au fost ambele un
alegerea viitorului. „A ne căţăra în «arborele vieţii» eşec. Cele peste 40 de autoportrete ale sale au
noastre şi a scotoci prin el înseamnă să ne permitem încercat să-i confirme că este vorba de El, nu de un
să ne includem sau să ne detaşăm, să facem în sfârşit altul (fratele său decedat).
doliului trecutului, pentru noi sau pentru ai noştri, să În toată viaţa sa a vândut un singur tablou, şi
ieşim din rolurile scrise dinainte, să ne «curăţăm acesta fratelui său, care încerca să-l susţină şi în acest
arborele genealogic», să ne vindecăm rănile familiale mod. După aproximativ 100 de ani de la moartea sa,
încheind doliurile şi sarcinile neterminate de către lucrările sale au atins preţuri exorbitante. Voi
familia noastră şi să controlăm puţin ceea ce menţiona câteva: Autoportret fără barbă, din 1889 a
transmitem noi înşine” (Schützenberger, 2014, p. fost vândut cu 71 milioane de dolari, surpriza fiind
182). mare deoarece era cotat cu aproximativ 2 milioane şi
Pentru exemplificarea utilităţii genosociogramei, jumătate de dolari, un portret al doctorului Gachet
m-am îndreptat spre domeniul artei. Argumentarea se (pentru că avea obiceiul obsesiv de a repeta un
află în datele biografice pentru întreaga existenţă, portret) cu 82 de milioane de dolari, iar a doua zi o
jurnale proprii, mărturii ale persoanelor apropiate şi altă lucrarea a sa, Moara din Galette de Renoir, cu 77
ilustrarea prin picturi celebre a trăirilor acestora, de milioane de dolari. O altă lucrare a sa, Iris, a fost
uneori de un dramatism profund. vândută la New York în 1987 cu 54 de milioane de
Într-o astfel de buclă de timp au fost prinşi doi dolari (Van Gogh, 2010). Astfel s-au confirmat
mari pictori şi artişti, Vincent Willem van Gogh şi Frida gândurile notate într-un jurnal al său „practicarea
Kahlo. Atât numele lor, cât şi locul în familie, le-au comerţului cu artă, care face ca preţurile să crească
marcat profund întreaga existenţă. Ambii artişti au odată cu moartea autorului, s-a păstrat până
fost concepuţi după decesul unui alt copil, iar acum”….Preţurile mari plătite pentru lucrările celor
denumirea pentru particularitatea acestora poartă care nu mai sunt în viaţă şi pentru care nu s-ar fi oferit
Casa Corpului Didactic Caraș-Severin
3. CABINET PSIHOPEDAGOGIC
pictez, o fac pentru că acesta este subiectul pe care îl către consilier, dar şi de capacitatea beneficiarului de
cunosc cel mai bine (Frida Kahlo,2010, p. 63). Cele a prelucrare informaţiile accesate (Drobot, 2009). Din
două Fride, una dintre cele mai expresive lucrări, este experienţa personală, aceasta modalitate oferă o
grăitoare, şi plină de simbolurile reprezentative pentru explicaţie concretă şi particularizată pentru
durerea pe care a pictat-o toată viaţa, dar şi pentru capacitatea de înțelegere a elevilor din gimnaziu şi
dualismul şi zbuciumul în procesul său de identificare. liceu, determinând ecouri personale, ce reflectă
Frieda Kahlo a primit o zestre genetică împovărătoare, preocuparea pentru anumite probleme care îşi pot
polimielita de care suferă de la 6 ani, suferinţa fizică găsi baza în explorarea personalității şi prin această
permanentă, urmată de accidentul de la 18 ani, dar şi modalitate. Bineînţeles, această metodă aduce în
o încărcătură emoţională apăsătoare. Tatăl său, discuţie şi informaţii din domenii precum: psihanaliza,
făcând parte dintr-o familie de giuvaieri germani, psihodrama, analiza tranzacţională, constelaţii
imediat după moartea mamei sale, s-a refugiat într-o familiale, încă o dată acestea demonstrând caracterul
tară a cărei limbă nici măcar nu o cunoştea. A devenit integrator teoretic specific CIE. O modalitate extinsă a
artist fotograf, fiica sa moştenind latura sa artistică, metodei prezentată poate fi studiată în lucrarea

Seria III Nr. 3(53)


fiindu-i suport afectiv de-a lungul vieţii. Însă „Psihogenealogia”, în care creatoarea acestui concept,
dezrădăcinarea trăită de tatăl, departe de pământul Anne Ancelin Schützenberger, menţionează şi aspecte
natal, va fi un impuls pentru viaţă, dar şi încercarea de de punere în schema specifică, dar şi referitor la
a deveni fiul pe care tatăl nu l-a avut, aşa cum am interpretare (Schützenberger, 2014, p. 103). În
menţionat anterior. Şi lucrările sale ilustrează această ansamblu ei, Consilierea Integrativă Educațională
încercare a Fridei (lucrări ce o reprezintă într-o ţinută aduce un plus de valoare beneficiarilor, fiecare
masculină, costum sobru şi alte elemente prin tăierea întâlnire poate fi favorizantă stabilizării emoționale,

41
simbolică a părului). Descendenţa mamei este de datorită capacităţii şi competenţelor consilierului şi
asemenea încărcată de aspecte neelaborate. Mama abilităţile acestuia în a folosi metoda adecvată pentru
nu s-a ocupat nici de ea, nici de sora ei mai mică, ci au canalul preferat de cel care doreşte sprijin în

Școala Caraș-Severineană
fost crescute de o doică indiană (şi natura ei indiană dezvoltarea sa.
va fi reprezentată în opera sa, bunicul său matern era Genesociograma este una dintre metodele, prin
un general spaniol cu descendenţă indiană) şi care pot fi vindecate răni familiale şi folosirea
transgeneraţional moşteneşte o lipsă a unui informaţiilor transgeneraţionale pentru regăsirea de
comportament matern, deoarece mama sa a fost cea sine, indiferent de vârstă. A fi sănătos, este limbajul
mai mare fiică, urmând 11 fraţi şi surori, netrăindu-şi generalizat pentru persoana ce-şi asumă existenţa
nici copilăria, dar nici exercitarea rolului de mamă, (Dolto, 2005, p. 372) şi a găsit o cale de echilibru în
aspect consumat deja prin diverse munci pentru bătălia numită cunoaştere de sine .
îndeplinirea nevoilor fraţilor mai mici. Scenariul său de
viaţă a fost marcat de dorinţa de a trăi şi a merge mai Bilbiografie:
departe indiferent de situaţie.  Burrus, C., Frida Kahlo, Enciclopediile
Pentru ambii artişti, ambii copii substitut, pictura Decouvertes, Editura Univers, Bucureşti, 2010
a fost un mijloc de exprimare, aplecare asupra sinelui,  Burrus, C., Viaţa şi opera lui Van Gogh,
continuarea vieţii. Psihanalitic, arta creată de cei doi Enciclopediile Decouvertes, Editura Univers,
Bucureşti, 2010
artişti, este împânzită de manifestările Eului împotriva
 Dolto, F., Imaginea inconştientă a corpului, Editura
dezvoltării angoasei în relaţie cu limitele pulsionale ale Trei, Bucureşti, 2005
sinelui, numite mecanisme de apărare: deplasare,  Drobot, L., Consiliere integrativă educaţională –
sublimare, proiecţie, compensare, proiecţie (Freud, elemente de psihopatologie, Editura V& I Integral,
1926). Cu certitudine însă, arta le-a dat forţă să Bucureşti, 2009
meargă mai departe prin propria viaţă, iar creaţia lor  Farca, S., Ce trăieşte copilul şi ce simte mama lui,
artistică nu are nevoie de nici o prezentare pentru Editura Trei, Bucureşti, 2009
forţa, capacitatea şi talentul în exprimarea  Sigmund Freud, Opere Esenţiale, vol. 6 – Inhibiţie,
simptom, angoasă, Editura Trei, Bucureşti, 2010
complexităţii trăirilor umane.
 Schützenberger, A.,A., Psihogenealogia, vindecarea
Concluzie: Consilierea integrativă educaţională rănilor familiale şi regăsirea de sine, Editura Trei,
oferă posibilitatea combinării modelului anterior cu Bucureşti, 2014
altele în funcţie de contextul terapeutic. Prof. psiholog VERONA-DIANA CĂLIN
Genosociograma permite generarea insight-urilor. În Centrul Judeţean de Resurse şi Asistenţă Educaţională,
funcţie de preocupările şi competenţele dobândite de Colegiul Naţional Traian Lalescu Reşiţa

Casa Corpului Didactic Caraș-Severin


3. CABINET PSIHOPEDAGOGIC
Școala Caraș-Severineană
42
Seria III Nr. 3(53)

mijloacelor artistice pentru exprimarea sinelui și


ART-TERAPIA. CREATIVITATEA, reflecția acestuia, în prezența unui art–terapeut
MODALITATE DE RECUPERARE ȘI specializat. Art-terapeuții sunt profesioniști cu studii
universitare atât în domeniul terapiei, cât și în cel
DEZVOLTARE artistic și sunt specializați în psihologie și dezvoltare
personală. Aceștia lucrează cu simboluri nonverbale și
Art-terapia este o disciplină terapeutică relativ metafore, cu concepte care de regulă sunt dificil de
nouă, apărută la mijlocul secolului al XX-lea, provenită exprimat în cuvinte, dar pot fi reliefate în timpul
dintr-un concept mai vechi („tratamentul moral” al procesului de creație. Un aspect important este faptul
pacienților psihiatrici – sec. al XVIII-lea) și consolidată că arta și art-terapia sunt două noțiuni diferite, prima
ca profesie, integrând aspecte din domneniul esteticii, punând accentul pe produs – pe opera artistică, iar
educației prin arte, psihiatriei, psihanalizei, reabilitării cea din urmă pe procesul creației și pe beneficiile
și educației timpurii. Termenul de „art-terapie” a fost acestuia pentru dezvăluirea, vindecarea și dezvoltarea
introdus în literatura de specialitate în anul 1942, de sinelui.
către artistul britanic Arthur Hill, care se recupera În principiu, oricine poate fi beneficiar al art-
după o boală grea (tuberculoză) într-un sanatoriu și a terapiei. Art-terapeuții lucrează cu copii cu traume, cu
descoperit efectele benefice ale desenului și picturii familii, cu grupuri de adolescenți care prezintă
asupra procesului de convalescență. probleme comune, cu adulți care sunt supuși unui
Există o serie de definiții ale conceptului de art- distres important la locul de muncă, cu copii cu
terapie, uneori cu nuanțe contradictorii, dat fiind dizabilități, sau cu persoane care suferă de anumite
faptul că acest fenomen este studiat intens în ultimii condiții medicale grave.
20 de ani. Dintre acestea, am ales-o pe cea dată de Dar poate profesorul să aducă o parte din
AATA (American Art-Therapy Association), conform beneficiile art-terapiei în sala de clasă? Deși nu este
căreia „Art–terapia este o profesie din domeniul similară cu o sesiune de art-terapie, o activitate de
sănătății mentale, care utilizează procesele creative dezvoltare personală, în care elevii sunt liberi să-și
din artă pentru a întări și a crește starea de bine la exprime sinele prin intermediul unei forme de artă,
nivel fizic, mental și emoțional.” poate fi oricând derulată în sala de clasă. Pornind de la
Cu alte cuvinte, art–terapia reprezintă utilizarea libertatea totală de exprimare, profesorul poate
Casa Corpului Didactic Caraș-Severin
3. CABINET PSIHOPEDAGOGIC
concepe activități prin care copiii să se manifeste  Jocul – este privit ca un instrument privilegiat
conform propriilor trăiri, să se lase purtați de procesul de studiu al dezvoltării cognitive și
creației care este indisolubil legat de resorturile emoționale; are multiple valențe terapeutice,
adânci ale ființei. reconsituind realitatea;
În continuare, vom enumera câteva modalități  Basmul terapeutic – este reprezentarea vieții
prin care aspecte din art-terapie pot fi puse în practică în forme fantastice; acesta oferă copilului
în școli: posibilitatea să depășească obstacolele reale
 Desenul – reprezintă un mod de a descrie și imaginare, să se pună în slujba binelui
lucuri dincolo de cuvinte; aduce în lumină, personal și al celorlalți; basmul este un loc
prin formă și culoare, lumea interioară a sigur pentru copil, un loc în care binele
copilului; culorile alese, liniile, apăsarea, învinge întotdeauna răul, iar ordinea lumii
poziționarea obiectelor în pagină, formele este restabilită.
alese, toate reprezintă expresii ale Prin intermediul art-terapiei, pot fi ameliorate
universului personal al copilului; mai multe aspecte cu care se confruntă copiii:
 Colajul – implică dexteritatea, creativitatea, timiditatea, labilitatea emoțională, problemele de
orientarea spațială, precum și comunicarea integrare, inatenția, hiperactivitatea-impulsivitatea, o

Seria III Nr. 3(53)


cu partenerii de echipă; stimă de sine scăzută, negativismul, tulburările de
 Modelajul – are multiple valențe terapeutice; limbaj, randamentul școlar scăzut, dizabilitățile,
plastilina sau lutul oferă o punte între simțuri simptomele asociate cu depresia și anxietatea,
și emoții; culorile folosite, forța apăsării, problemele legate de conduită. De asemenea, art-
obiectele modelate, precum și așezarea lor terapia poate fi privită ca un instrument al dezvoltării
într-o scenă mai complexă, oferă indicii personale, al cultivării unei relaționări sănătoase cu
importante despre cine este copilul, despre lumea înconjurătoare în general.
năzuințele sale, dar și despre problemele cu În concluzie, putem spune că art-terapia este un

43
care se confruntă; domeniu în plină dezvoltare, cu o acceptare largă,
 Muzica – a fost dintotdeauna atât o formă de fiind potrivită practic pentru orice persoană, indiferent
artă, cât și un instrument terapeutic; prin de vârstă, sex, rasă sau religie. Beneficiarii art-terapiei
ascultare, interpretare, creație, copiii nu trebuie să fie talentați în domeniile artei. Trebuie

Școala Caraș-Severineană
asociază melodiile cu anumite stări sufletești doar să aibă curaj să își dezvăluie sinele prin artă, chiar
și pot reda prin compoziții proprii trări pe dacă, la început, acest lucru poate fi dificil, deoarece
care altfel nu le-ar putea exprima; comunicarea umană se realizează cu precădere prin
 Dansul și mișcarea creativă – joacă un rol intermediul cuvintelor.
important în cunoașterea și recâștigarea Putem considera că art-terapia are forța de a
propriului corp, în modelarea sa, în sprijini ego-ul, de a stimula dezvoltarea, de a facilita
sincronizarea cu ceilalți prin accelerări și maturizarea psihică, de a contribui la dezvoltarea
încetiniri de ritm, în cultivarea interacțiunilor organizării psihice, astfel încât copilul sau adultul să
active, dar în același timp blânde; poată funcționa în condiții de stres fără a-și deteriora
 Teatrul – eliberează tensiunile interioare, echilibrul interior.
oferă șansa copilului de a-și pune în scenă
propria existență, de a construi, prin Prof. înv. primar LAVINIA DOLOT
intermediul personajelor, relația cu lumea Prof. înv. primar SIMONA VANCU
înconjurătoare; Colegiul Național Traian Lalescu Reșița

condiţionări, simţuri plastice ereditare. Manifestările


IDENTIFICAREA precoce, de a mâzgăli, de a modela, de a contura, sunt
TEMPERAMENTULUI COPIILOR fireşti şi dovedesc prezenţa simţurilor plastice
ereditare la toţi copiii.
PRIN FOLOSIREA CULORILOR ÎN Copilul este în întregul său un organ de simţ:
ALTERNATIVA EDUCAŢIONALĂ impresiile simţurilor sunt inspirate iar imitaţia le
succede ca o expiraţie. Tot ce se lucrează sunt exerciţii
WALDORF de voinţă. El are nevoie de frumuseţe, de bucuria de a
lucra şi angajarea în muncă să fie adâncită de
Fiecare copil este o fiinţă unică. Pe măsură ce se participarea cu bucurie la procesul creator.
maturizează se observă din ce în ce mai clar cum se Arta este o plăsmuire, atât în lumea lucrurilor cât
dezvoltă şi se structurează personalitatea proprie şi în împărăţia sufletului. Unele teme artistice pretind
devine din ce în ce mai independent, posedă propriul o atitudine interioară: prevăzătorul poate fi silit să
său bagaj de cunoştiinţe, atitudini şi aptitudini, volori devină îndrăzneţ, neastâmpăratul să devină chibzuit,
şi credinţe. cel cu voinţă slabă să manifeste perseverenţă,
Sensibilitatea artistică, însă, se modelează numai încăpăţânatul să devină apt pentru acomodare.
prin educaţie specifică. Premiza biologică este de Efectul educativ al activităţilor artistice asupra
natură ereditară, fiecare născându-se cu acele copiilor este deseori observat şi accentuat. Nu există
Casa Corpului Didactic Caraș-Severin
3. CABINET PSIHOPEDAGOGIC
altă activitate mai eficientă pentru cultivarea unei detrimentul celorlalte culori. Melancolicilor le-ar
atitudini decât cea artistică, micul şcolar fiind astfel plăcea să picteze ceva mic şi întunecat, sus de tot,
atras în forme de activitate artistică pe măsura într-un colţ. Sanguinicii ar pune pe hârtie undeva,
particularităţilor de vârstă şi individuale. oriunde, ceva mic, luminos şi vesel, îngrozitor de
În stadiul incipient desenul copiilor are un repede, pentru a se năpusti de îndată la altă foaie
caracter ideografic, el fiind o modalitate de exprimare liberă. Flegmaticii ar întinde ceva mare şi plicticos pe
mult mai facilă, decât cel oral sau scris, copilul întreaga foaie.
acţionând uluitor datorită imaginaţiei. A învăţa cum să fie umplută şi folosită întreaga
În cazul copiilor cu aptitudini normale se hârtie, cum să asculţi ce anume vor culorile, aceasta
foloseşte desenul dinamic în cadrul tuturor înseamnă adevărata terapie.
elementelor de limbaj plastic. Pornind de la forme Elevului coleric, înclinat spre explozii afective,
libere şi nu de la obiecte, de la formele elementare, inegal în manifestări, i se alătură compoziţii şocante:
copilului îi este mai uşor să trăiască linia desenului jocuri de linii şi pete de culoare ce devin „furioase”, el
său. Antropologii recomandă ca în desenul primelor trebuie stimulat spre echilibru, linişte, subiecte din
clase să se înceapă cu gestica elementară a liniei. Prin lumea plantelor şi animalelor.
linia dreaptă ne deplasăm pe verticală, orizontală sau Sanguinicul are o putere de adaptare mare la
oblic, prin linie rotunjită comprimăm ori dilatăm orice împrejurări. Fiind mai mereu bine dispus, redă
spaţiile reprezentate. plastic subiectul propus cu multă uşurinţă,
Școala Caraș-Severineană

Formele ce sunt constituite din linii drepte temperamentul său îl împinge însă către fluctuaţii. Va
pretind, în contradicţie cu formele rotunjite, o fi îndrumat ca în desenul său să urmărească centrul de
conducere precisă, constantă, păstrată în permanenţă interes, fie prin fondul obţinut (pete de culoare,
sub cârma forţelor conştiente ale eului. La fiecare modulare), fie prin forma elementelor din planurile
schimbare a direcţiei, mişcarea se opreşte pentru un apropiate.
moment, starea de conştienţă fiind caracterizată de Flegmaticul are o viaţă emoţională foate
concentrare, atenţie mărită. La desenarea, dar şi la puternică, se concentrează adânc, chiar dacă pare
privirea acestor forme, este de remarcat cum liniile uneori indiferent. El trebuie ajutat, prin stimulare şi
drepte au efect de trezire a conştiinţei, în timp ce orientare, să-şi învingă monotonia şi încetineala ce-l
formele rotunjite avantajează trăsăturile de voinţă. Se caracterizează. Tip introspect, trebuie încurajat să
întâlnesc compoziţii ale copiilor foarte puternic folosească dezinvolt culorile, pentru a-şi exterioriza
44

conturate, de o deosebită expresivitate. Au folosit sentimentele.


contururi subţiri sau mai groase, sensibile în funcţie de Tonusul conduitei melancolicului este slab,
temperamentul fiecărui copil, aceştia reuşind în nefiind capabil de efort prelungit. Şi el este înclinat
desenele lor să stabilească un echilibru între desen şi spre interiorizare, dar nu-şi manifestă reacţiile afective
Seria III Nr. 3(53)

culoare. Devine evident că lucrul în culoare dă frâu intens, el este cel care analizează şi disecă, fiind
liber celor mai agitate dispoziţii ale copiilor „să se capabil de lucrări pline de detalii ce necesită o mare
descarce” într-un mod armonios, dezirabil. Dacă fineţe.
cineva cade pradă furiei, ar avea mai multă satisfacţie Atenuări ale manifestării temperamentale
în a mânji cu roşu stacojiu o hârtie decât în a-şi lovi un excesive s-au obţinut prin diferite metode menite să
coleg, spre exemplu. Astfel, pentru copiii care au o mobilizeze, să atragă, să facă o necesitate pentru copil
viaţă sufletească foarte bogată, lucrul cu pensula şi din nevoia de a desena.
creta colorată ar trebui să fie modalitatea ideală de Pe lână influenţa exercitată asupra simţirii,
a-şi exterioriza emoţiile şi de a se elibera de tensiunea gândirii şi voinţei copilului, activitatea plastică
interioară. înarmează elevii cu priceperi de deprinderi, utile
Astfel, un copil agitat trebuie înconjurat de culori activităţilor depuse şi cunoaşterii artistice a realităţii
roşii sau galben roşcate, la un copil meditativ trebuie înconjurătoare, realizând o sinteză creatoare prin
avute în vedere culorile albastre şi verzi-albăstrii. propria personalitate.
Depinde tocmai de aceste culori pentru a da naştere,
în interior, culorilor complementare. Acestea sunt Bibliografie:
pentru roşu, verdele iar pentru albastru culoarea  Educaţie pentru libertate – Pedagogia lui Rudolf
galben-portocalie. Astfel, dacă un copil agitat are în Steiner, Ed. Triade, Cluj, 1994
mediul său înconjurător culori roşii, atunci în interiorul  Educaţia plastică a micului şcolar – Elena Macarie,
său va produce imaginea verde complementară, iar Învăţământul primar, Nr. 2-3/2001, Ed. Discipol,
activitatea de producere a verdelui acţionează Bucureşti
liniştitor, organele copilului preluând tendinţa de
liniştire. Prof. înv. primar IOANA-MARIA GROZE
În lucrul asupra temperamentului copiilor, Şcoala Gimnazială Nr. 7 Reşiţa
pictura poate fi un ajutor de nepreţuit, generalizând,
se poate spune: colericilor dacă li s-ar permite să-şi
facă exerciţiile de culoare aşa cum vor ei, atunci pe
întreaga foaie s-ar întinde tonuri roşii, dramatice în

Casa Corpului Didactic Caraș-Severin


4. PROIECTE EDUCAȚIONALE/CURRICULUM LA DECIZIA ȘCOLII
Criteriile, documentele necesare înscrierii şi probele de
„VIITORUL ÎNCEPE AZI!” LA selecţie au fost aduse la cunoştinţa grupului ţintă prin
COLEGIUL TEHNIC CĂRĂŞAN anunţuri pe site-ul şcolii: www.colegiulcarasan.ro, pe
avizierul scolii, în sălile de curs unde-şi desfăşoară
REŞIŢA activitatea şi prin massmedia locală.
În urma desfăşurării concursului, au fost selectaţi
următorii elevi: Bălaşa Ana-Maria, Stanciu Alexandra,
Ieremiţă Cristiana-Felicia, Filip Andrada-Petruţa,
Manda Dorina, Nuţă Loredana Mirabela, Alexandru
Mihaela-Liliana, Teleki Mădălina Ioana, Băndăşilă
Andreea-Nicoleta-Maria, Toma Teodora-Andreea,
Peter Cosmina-Alexandra-Denisa, Tudor Codruţa,
Perţoni Elisabeta-Maria, Ţîrle Valentina-Bianca, pentru
domeniul Industrie Textilă și Pielărie. Domeniul
Mecanic va fi reprezentat de elevii: Petrică P. Ionuţ-
Pavel, Schneider V. Adrian-Ionuţ, Bărbuleasa N. Florin-

Seria III Nr. 3(53)


Nicu, Milencovici Nicu-Alex, Ciopraga V. Alin-Dorin,
Tudor P. Bogdan-Petru, Apetroaiei D. Daniel-Ionel, Sas
D. Alexandru-Gabriel.
Imediat după afişarea rezultatelor selecţiei, cei 22
participanţi au început programul privind pregătirea
pedagogică, lingvistică şi culturală. În cadrul acestui
program, până la plecarea în mobilitate, participanţii
vor efectua 40 de ore de limba spaniolă, 10 ore de

45
pregătire pedagogică şi 4 ore de pregătire culturală.
Pregătirea culturală va continua şi-n timpul mobilităţii
din Spania şi va consta în vizite la muzee, diverse
obiective turistice, excursii în diferite oraşe din

Școala Caraș-Severineană
Andaluzia, prin programul cultural oferit de partenerul
intermediar M.E.P. Europroject Granada.
COLEGIUL TEHNIC CĂRĂŞAN REŞIŢA, şcoală cu
În perioada stagiului, protagoniştii vor avea şansa
tradiţie în derularea de proiecte europene, a câştigat
de a exersa operaţii tehnologice cu utilaje şi tehnologii
un nou proiect de mobilităţi cu finanţare europeană
moderne din domeniul textil şi mecanic, de a participa
prin Programul ERASMUS+, Acţiunea cheie 1 -
la activităţi moderne de formare profesională, de a-şi
Învăţământ profesional şi tehnic (Vocational Education
dezvolta abilităţi şi competenţe menite să le deschidă
and Training, VET), intitulat Oportunităţi de integrare
uşa angajării pe piaţa europeană a muncii şi, de ce nu,
pe piaţa muncii prin mobilităţi educaţionale - Viitorul
de a-şi pune pe picioare propria afacere. În plus, tinerii
începe azi!. Iniţiativa se bucură de un buget alocat de
care se vor implica în proiect îşi vor putea dezvolta
55 834,00 euro reprezentând cheltuieli de organizare,
competenţele de comunicare, lingvistice, sociale şi
transport, subzistenţă şi va fi implementată până la
culturale.
sfârşitul lunii septembrie 2017.
Rezultatele aşteptate ale proiectului se vor
Programul de mobilităţi se va derula în perioada
reflecta în nivelul de performanţă al formabililor, în
20.03.2017 -07.04.2017 în oraşul spaniol Granada. De
procentul îmbunătăţit al ratei de tranziţie de la şcoală
acesta vor beneficia elevii clasei a X-a, liceul tehnologic,
la viaţă activă, procent influenţat de certificatele de
profilul tehnic, domeniul „Industrie textilă şi pielărie”,
competenţe profesionale pe care participanţii le vor
calificarea „Tehnician designer vestimentar” şi
obţine la finalizarea proiectului. Componenta învăţării
domeniul „Mecanică”, calificarea „Tehnician mecanic
la locul de muncă are o contribuţie substanţială la
pentru întreţinere şi reparaţii”.
dezvoltarea unei identităţi profesionale, poate stimula
La stagiul ce se va derula în cadrul unor firme
încrederea în sine a tinerilor participanţi la proiect.
spaniole de prestigiu, vor participa 22 de elevi ai
Învăţarea la locul de muncă le permite celor încadraţi
Colegiului Tehnic Cărăşan. Proiectul continuă un
în muncă să îşi dezvolte propriul potenţial.
parteneriat al Colegiului Tehnic Cărăşan Reşiţa cu
Rezultatele pe care, de asemenea, le aşteptăm în
M.E.P. EUROPROJECTS Granada şi importante
urma participării elevilor la proiect sunt:
organizaţii de formare şi plasament în domeniul
 îmbunătăţirea performanţelor de învăţare;
industriei textile şi pielărie şi din domeniul mecanic din
 angajare sporită şi perspective de carieră
Spania: CONFECCIONES MONTILLA S.L., Granada;
îmbunătăţite;
PENELA E HIJOS S.L, Granada; HITA Y ARCOS S.L.,
 spirit de iniţiativă şi antreprenoriat crescut;
Granada; FERBAFRAN S.L., Granada; ESTANTERIAS
 creşterea autoresponsabilizării şi stimei de
METALICAS GRANALUZ S.L., Granada.
sine;
Concursul pentru selecţia participanţilor la proiect
 compeţente lingvistice imbunătăţite;
s-a desfăşurat în perioada 14.11. 2016- 25. 11. 2016.
Casa Corpului Didactic Caraș-Severin
4. PROIECTE EDUCAȚIONALE/CURRICULUM LA DECIZIA ȘCOLII
 participare mai activă în societate; înțelege mai bine importanța valorilor morale precum
 mai bună conştientizare a a valorilor UE; integritatea, umanitatea și prietenia, într-o societate
 creşterea motivaţiei pentru a lua parte şi în europeană modernă, deschisă spre noi orizonturi.
viitor la educaţie sau formare. Elevii participanți vor avea șansa să intre în
Participarea la acest stagiu oferă elevilor şi contact cu altă cultură, alte etnii și religii, iar acest
profesorilor posibilitatea de a face cunoscut Colegiul lucru îi va determina să accepte și să înțeleagă alte
Tehnic Cărășan Reșița, sistemul românesc de puncte de vedere și să respecte asemănările și
învăţământ, obiceiurile şi tradiţiile din România în diferențele dintre ei și ceilalți. Prin activitățile
general, şi din zona Banatului în special. desfășurate în timpul liber, prin vizitele culturale
Participarea la proiect va reprezenta o efectuate, elevii îşi vor lărgi orizontul cultural și spiritual
oportunitate pentru participanți, deoarece pregătirea și își vor îmbunătăți competențele interculturale.
teoretică și practică se va derula în condiții reale de Elevii vor învăța să facă față unor noi provocări, să
muncă. Sub îndrumarea tutorilor de stagiu, elevii vor fi promoveze toleranța, șansele egale, libertatea și
integraţi în echipe de lucru, vor învăţa ergonomia democrația.
locului de muncă, se vor obișnui cu cerințele unui loc În urma participării la proiect, fiecare participant
de muncă, vor dovedi atenție, îndemânare, putere de va primi certificat Europass Mobility pentru formarea
analiză și decizie, spirit de echipă, adaptabilitate la profesională şi certificate de participare din partea
situații noi, spirit competitiv, creativitate, iar lucrul în organizaţiei de primire şi a organizaţiei intermediare
Școala Caraș-Severineană

echipă îi va responsabiliza. Prin activitățile practice M.E.P. Europroject Granada şi va reprezenta "cartea de
realizate în atelierele partenerului, participanții vor vizită" în formarea lor inițială, dovada calificărilor și
dobândi cunoștințe, abilitați și competențe care nu competențelor.
sunt pur profesionale Echipa de proiect este formată din profesor
Competențele lingvistice, sociale și interculturale Elena-Dalina Rancu - coordonatorul proiectului,
dobândite de către participanți sunt importante pentru profesor Leontina Laţcu - responsabil cu diseminarea şi
succesul în viață, iar prin participarea la proiectele valorizarea și economist Maria Laszlo - managerul
ERASMUS + tinerii au posibilitatea de a-și completa și financiar al proiectului.
consolida competențele-cheie fără a neglija
competențele profesionale. Prof. ELENA-DALINA RANCU
Competențele comportamentale se vor Inspector școlar
46

îmbunătăți prin acest proiect, deoarece elevii vor

vor putea utiliza în cadrul activităţii zilnice de la catedră


PROIECTUL ERASMUS+ la diferite discipline și care va contribui la:
Seria III Nr. 3(53)

„CL@SS - ÎNVĂȚAREA DE - dezvoltarea inteligenţei sociale a elevilor.


- asigurarea unor metode de predare mai
COMPETENȚE ÎN ȘCOLILE eficientă a disciplinelor şcolare, utilizarea mai
SECUNDARE” eficientă a cunoştinţelor şi rezultate mai bune,
creşterea stimei de sine şi a satisfacţiei şcolare în
În perioada 2015-2017, Colegiul Economic al rândul elevilor.
Banatului Montan din Reşiţa derulează proiectul În cadrul proiectului, la Colegiul Economic al
Erasmus+ „CL@SS - Învăţarea de competenţe în şcolile Banatului Montan din Reșița și la școlile partenere s-au
secundare”. Proiectul urmărește să ofere un model desfășurat diferite activități de diseminare (ședințe de
inovativ și eficient de predare, care să ducă la informare cu părinți și elevi), cursuri de formare pentru
dezvoltarea competenţelor sociale ale elevilor şi să facă profesori și ateliere de pilotare a materialelor didactice
disciplinele de studiu mai interesante şi mai atractive la clasă. Inițial, au fost selectate trei cadre didactice
pentru elevi. Această abordare le va stimula pentru a participa la un curs de formare pentru
creativitatea şi motivaţia, va influenţa pozitiv pro- multiplicatori (formatori), care s-a organizat în Ostrava,
activitatea şi rezultatele elevilor. În plus, modelul Cehia, pe o perioadă de șase zile. Cei trei participanți
pedagogic propus are ca scop și dezvoltarea s-au familiarizat cu metodologia de lucru în cadrul unei
competenţelor (profesionale şi sociale), a motivaţiei şi instituții specializate în fomarea adulților, apoi au avut
încrederii în sine a cadrelor didactice. sarcina de a organiza cursuri de formare pentru cadrele
Coordonatorul proiectului este National didactice din județ. Au fost organizate trei cursuri de
Management School din Bulgaria, iar parteneri sunt formare cu durata de două zile, la care s-au înscris 43
organizațiile METEGDER din Turcia, RPIC-ViP s.r.o. din de cadre didactice din 10 școli. Participanților le-au fost
Cehia, Şcoala Secundară 137 “Angel Kanchev” din prezentate materialele didactice și metodologia de
Bulgaria, Colegiul Economic al Banatului Montan din formare, care vizează dezvoltarea a șase competențe-
România şi Celjski Mladinski Center din Slovenia. cheie la elevi: Comunicare eficientă, Cooperare,
Între OBIECTIVELE proiectului se numără: Antreprenoriat, Rezolvarea problemelor, Învățare pe
 Echiparea profesorilor cu metodologia de tot parcursul vieții, Găsirea și gestionarea informației.
predare a competenţelor cheie transversale, pe care o Într-o atmosferă foarte plăcută, cei 43 de participanți

Casa Corpului Didactic Caraș-Severin


4. PROIECTE EDUCAȚIONALE/CURRICULUM LA DECIZIA ȘCOLII

au avut ocazia să aplice diferite activități din cadrul


materialelor didactice și să joace, de această dată, rolul
elevilor. Cursurile de formare au fost urmate de un
Workshop național, care a avut ca scop pregătirea
activității de aplicare a materialelor didactice în cadrul
orelor de curs. De asemenea, participanții au învățat
cum să creeze exerciții noi, care vor fi adăugate
materialelor deja existente.
După finalizarea activității de pilotare, au fost
centralizate 40 de chestionare de satisfacție de la
profesori și 2146 de chestionare de la elevi, iar
feedback-ul primit din partea acestora a fost
extraordinar („Am învățat mult mai ușor prin aceste
metode”; „Aș dori ca toate orele să se desfășoare
astfel”; „A fost o atmosferă relaxantă și am învățat

Seria III Nr. 3(53)


foarte multe într-un timp foarte scurt”; „Am avut ocazia
să îmi cunosc mult mai bine colegii și profesorul”; „Am
putut să le spun celorlalți părerea mea și să fiu
ascultat”; „Am contribuit la succesul echipei mele”).
Este o dovadă în plus că învățarea prin joc reprezintă o
alternativă de succes pentru a face disciplinele de
studiu cât mai atractive pentru elevi.
În luna aprilie 2017, trei dintre profesorii
participanți la acest proiect, împreună cu unul dintre

47
multiplicatori și cu membrii echipei de proiect vor
participa la un Workshop internațional în Istanbul,
unde vor prezenta activitățile derulate cu elevii și vor

Școala Caraș-Severineană
stabili formatul final pentru materialele didactice care
vor fi publicate la finalul proiectului. Este de menționat
faptul că varianta finală a materialelor didactice va
conține, pentru fiecare dintre cele 6 competențe
menționate, câte un Ghid al competenței și câte 40 de
exerciții care pot fi utilizate la diferite discipline de
studiu, la care se vor adăuga și 500 de exerciții noi,
propuse de cadrele didactice din toate țările
participante la acest proiect. Materialele vor fi traduse
în limbile țărilor partenere, apoi vor fi publicate, dar și
incluse pe o platformă on-line, de unde vor putea fi
accesate și utilizate de către toți cei implicați în
activități. Participanții vor primi și un certificat
internațional, care atestă implicarea lor în activitățile
proiectului și pregătirea de profesor-formator de
competențe sociale.

Prof. MĂDĂLINA-MIRUNA CHIOSA


Colegiul Economic al Banatului Montan Reșița

Casa Corpului Didactic Caraș-Severin


4. PROIECTE EDUCAȚIONALE/CURRICULUM LA DECIZIA ȘCOLII
Pentru a-i bucura pe cei mici am avut grijă să
PROGRAMUL ȘCOALĂ DUPĂ dotăm spațiile cu locuri de joacă și odihnă și cu mobilier
ȘCOALĂ ÎN ȘCOLILE REȘIȚENE adecvat activității pe care o derulăm.
Cadrele didactice cu ani de experiență în
Din anul școlar 2016-2017 funcționează învățământ au sprijinit activitatea noastră și ni s-au
programul Școala după școală și în orașul Reșița, un alăturat, adaptându-se cu ușurință la noul tip de
program necesar pentru elevii mici, în special, pentru activitate, foarte solicitant de altfel. De la un an la altul,
părinți, dar și pentru întreaga comunitate. Acest lucru echipa Edunova se mândrește cu tot mai mulți dascăli
a fost posibil datorită unităților de învățământ care, la deosebiți: Ana Drăgoi, Dana Mezin, Doina Boceanu,
solicitările părinților, au încheiat parteneriate cu Georgeta Gaita, Rodica Moldovan, Eleonora Negroiu,
societatea Centru de Educație și Loisir - Edunova, Cristina Tistu, Latinca Baloia, Paulina Borchescu, Otilia
furnizor de servicii educaționale și de supraveghere Bircea pentru ciclul primar și profesorii Iadranca-Ionela
copii. Acest parteneriat a fost încheiat în cadrul Baicu și Florin Cleșnescu pentru ciclul gimnazial, Aime
proiectelor Școală după școală, elaborate de echipe de Bîrleanu- profesor limba engleză și Silvia Nemeșagu-
cadre didactice din Școala Gimnazială Mihai Peia, profesor limba germană.
Școala Gimnazială Nr. 7, Școala Gimnazială Nr. 8 și Copiii vin cu plăcere la programul after school, loc
Școala Gimnazială Nr. 9 din municipiul Reșița, proiecte unde socializează cu copii de vârste diferite, dar și cu
avizate de Inspectoratul Școlar Județean mulți adulți, care sparg cu maiestrie acele bariere pe
Școala Caraș-Severineană

Caraș- Severin. care copiii și le imaginează între elevi și profesori. Copiii


Povestea acestui centru de educație începe în sunt destinși, comunică extraordinar, lucru care le dă
anul 2011, când am hotărât să desfășurăm activități foarte multă încredere în ei, în ceea ce pot, acest fapt
școlare complementare cu elevii din ciclul primar după având un deosebit impact asupra activităților școlare
orele de curs. Acest program presupunea derulate la clasă, cât și asupra atitudinii pe care o au
supravegherea copiilor și oferirea sprijinului necesar în copiii față de tot ce îi înconjoară.
vederea efectuării temelor și se adresa tuturor copiilor Pentru noi au fost ani frumoși, destul de grei,
din oraș. pentru ca a trebuit să ne adaptăm mereu la cerințele
Nevoia tot mai mare a școlilor de a desfășura un instituțiilor cu care colaborăm, la cerințele și nevoile
asemenea program pentru elevi a făcut ca activitatea copiilor, părinților, dar ne bucurăm că am rezistat în
Centrului Edunova să continue chiar în incinta unităților acest răstimp, că am fost perseverente, că ne-am
48

de învățământ, pentru a evita deplasarea copiilor în respectat munca și angajamentele și că am ajuns în


alte spații. De asemenea, cadre didactice de excepție acest punct în care lucrurile s-au stabilizat.
au început să ni se alăture în desfășurarea programului, Le mulțumim tuturor celor care au înțeles și au
permițându-ne să creștem numărul grupelor de elevi. sprijinit activitatea noastră în tot acest timp, celor care
Seria III Nr. 3(53)

Programul centrului de educație se desfășoară de au acceptat să ne unim forțele pentru ca, împreună, să
luni până vineri între orele 12.00 - 16.00. Primele două le oferim copiilor suportul de care au atâta nevoie.
ore sunt dedicate relaxării și servirii mesei de către
școlari, apoi începe programul de studiu, respectând Prof. înv. primar ADRIA-MARIA CĂRĂUȘAN
Metodologia de organizare a Programului Școală după Prof. înv. primar OTILIA-GIANINA DUICU
școală. De asemenea, copiii pot participa la cluburi de
limba engleză, limba germană și la clubul de chitară,
activtăți deosebit de relaxante pentru ei, deoarece
totul se desfășoară sub formă de joc, bucurându-i.
Seriozitatea, standardele ridicate la care
funcționăm, dar și prețul accesibil multor categorii
sociale, au făcut ca numărul copiilor care se înscriu în
acest program să fie tot mai mare. Mai mult, aceștia nu
au vrut să renunțe la programul nostru nici la
finalizarea ciclului primar, motiv pentru care ne-am
zbătut să înființăm o grupă și pentru copiii din ciclul
gimnazial.
În momentul de față, Centrul Edunova desfășoară
activitatea pentru 12 grupe de elevi din ciclul primar și
o grupă pentru ciclul gimnazial, în fiecare grupă fiind
înscriși între 4 și 10 elevi. Deși în metodologie este
permisă înscrierea a maxim 12 copii într-o grupă, noi
am decis sa nu funcționăm cu mai mult de 10 copii
tocmai pentru a oferi mai mult sprijin elevilor și pentru
a menține ridicată calitatea actului educațional pe care
îl desfășurăm.

Casa Corpului Didactic Caraș-Severin


4. PROIECTE EDUCAȚIONALE/CURRICULUM LA DECIZIA ȘCOLII
 deprinderea capacităţii de a relativiza
EDUCAŢIA INTERCULTURALĂ ÎN perspectivele şi punctele de vedere, precum şi
CURRICULUM LA DECIZIA ȘCOLII de a dezvolta abilităţi de comunicare cu ceilalţi;
 este formarea unor atitudini pozitive care să fie
Educaţia interculturală este un concept accesibil aplicate în cadrul unei societăţi plurale:
cadrelor didactice, părinţilor, chiar și cei care sunt respectul pentru diversitate, pentru identitatea
confruntaţi pentru întâia oară cu acest termen înţeleg celor percepuţi ca fiind diferiţi, şi implicit,
sensul său. respingerea atitudinilor intolerante şi
Conform Dicţionarului de Psihologie – Paul discriminatorii faţă de aceştia;
Popescu Neveanu, fenomenul educaţional este unul  stimularea unei participări active în sensul
social de dezvoltare, formare, construire a fiinţei umane aplicării principiilor pluraliste şi a combaterii
ca subiect al acţiunii, al cunoaşterii şi al valorilor, prin rasismului, xenofobiei, şi a discriminării din
comunicare şi exerciţiu, prin modelarea orice punct de vedere
comportamentului său şi prin integrarea în activitatea Educația interculturală poate fi implementată cu
şi în relaţiile sociale. succes în orice școală. Școala abordează ideile educației
interculturale prin următoarele componente:

Seria III Nr. 3(53)


În raportul UNESCO privind educaţia secolului XXI,
învăţământul este reprezentat ca sprijinindu-se pe  își organizează activitatea într-un mod
patru stâlpi, ca patru componente de bază ale democratic dând astfel elevilor posibilitatea să
educaţiei: se exprime liber, să dialogheze ținând cont de
- deprinderea de a şti; ceilalți, lasându-i să-și asume responsabilități;
- deprinderea de a face;  le oferă tuturor elevilor șanse egale, prin
- deprinderea de a trăi împreună cu ceilalţi; participarea la activități extracurriculare,
- deprinderea de a fi. evitând marginalizarea sau izolarea elevilor;
Aceste patru roluri complementare ale educaţiei  elevii din cadrul liceului, pot experimenta

49
nu pot fi disociate unele de altele, iar direcţia către care diverse roluri, pot identifica și analiza raporturi
se îndreaptă este emanciparea individului, privită ca şi de autoritate în cadrul grupului de elevi sau în
capacitatea de a participa la o cetăţenie deplină într-o cadrul instituției, pot depista abuzurile și pot
reacționa la acestea;

Școala Caraș-Severineană
societate deschisă şi democratică.
Educaţia interculturală corespunde celui de-al  relațiile dintre elevi s-au îmbunătățit datorită
treilea stâlp al educaţiei: deprinderea de a trăi cooperării dintre aceștia;
împreună cu ceilalţi.  școala asigură un anumit prestigiu fiecărui elev,
Comisia Internaţională pentru educaţia secolului eliminând orice urmă de manifestare
XXI pune accentul pe această componentă a educaţiei, discriminatorie din comportamentul elevilor.
ca fiind una vitală în dezvoltarea unei societăţi Învățarea interculturală presupune o învățare pe
armonioase. Acest stâlp se referă la deprinderea de a tot parcursul vieții, de la o vârstă fragedă. Dacă ne
trăi împreună cu ceilalţi, „prin dezvoltarea cunoaşterii putem educa copiii de mici că ei nu sunt mai presus
celuilalt, a istoriei sale, a tradiţiilor şi a spiritualităţii decât alții și că fiecare persoană trebuie tratată cu
sale”. șanse egală, cu siguranță vor deveni adulți toleranți ce
Aplicarea principiilor educaţiei interculturale vor accepta și se vor îmbogăți în urma diversității
presupune, în același timp, respectul diversităţii și al culturale. Datoria noastră, a cadrelor didactice este
echităţii. Pe aceste două axe se bazează, în practică, aceea de a le oferi copiilor experiențe de învățare care
atât conţinuturile cât şi procesele pedagogice proprii să-i familiarizeze cu diferite culturi.
educaţiei interculturale Cunoştinţele aprofundate despre scopul,
Interculturalitatea aduce în societate un plus de obiectivele şi principiile educaţiei interculturale se
cunoaștere și de îmbogățire culturală. regăsesc însă foarte rar în rândul cadrelor didactice.
Educaţia interculturală se referă la teme ca Educaţia interculturală, scopurile şi principiile
„acceptarea”, „conviețuire cu ceilalți”, „participare”, acesteia sunt înţelese într-un mod superficial,
evitarea prejudecății și promovarea unei educații punându-se accentul pe aspecte de suprafaţă,
democratice, interculturală/ multiculturală. „turistice” sau „de spectacol” (un aspect, cum este
Obiectivul general al educaţiei interculturale este portul, tradiţii fixate în timp, care nu mai corespund
acela de a ușura deprinderea abilităţii de convieţuire neapărat realităţilor moderne, obiceiuri care nu sunt
în societatea plurală a zilelor noastre. Mai clar, prezentate în raport cu istoria grupului etnic, dansuri şi
obiectivele educaţiei interculturale privesc câteva axe muzică specifice anumitor grupuri etnice etc.).
pe care le vom detalia în cele ce urmează: Dacă în domeniul cunoştinţelor referitoare la
 conştientizarea cauzelor şi rădăcinilor propriilor interculturalitate mai este mult de lucru, terenul pare
determinări culturale, a stereotipurilor, a propice pentru a răsădi seminţele interculturalităţii:
prejudecăţilor proprii, precum şi identificarea percepţia cadrelor didactice asupra educaţiei
acestora la ceilalţi; interculturale este în general pozitivă. Materia este
privită ca ceva care stârnește interes, pentru cadrele
didactice şi pentru elevi şi părinţi.

Casa Corpului Didactic Caraș-Severin


4. PROIECTE EDUCAȚIONALE/CURRICULUM LA DECIZIA ȘCOLII
Atractivitatea educaţiei interculturale constă în  performanța de a cuceri identități mai largi.
noutatea tematicii pentru învăţământul din România; Motive pentru care o şcoală poate decide să
chiar dacă această cunoaștere s-ar putea să dispară includă acest curs în curriculumul opțional:
odată cu familiarizarea mai profundă cu conceptele  România este o ţară multiculturală;
educaţiei interculturale, fiind astfel o atracţie de  oamenii sunt diferiţi, dar au şi trăsături
suprafaţă, ea trebuie exploatată pentru a profita de similare;
deschiderea de care pare a beneficia în rândul cadrelor  intervenţia educativă timpurie este mai
didactice. eficientă;
Educația interculturală poate atinge trei niveluri:  opţionalul este interdisciplinar;
de curriculum nucleu, de curriculum la decizia școlii, la  este însoţit de auxiliare didactice: ghidul
activitățiile extracurriculare. învãţãtorului, caietul elevului.
De asemenea, educația interculturală poate  cel mai important motiv pentru care acest
atinge mai multe direcții: etnică, religioasă, curs poate fi inclus în curriculumul la decizia
profesională, rasială. şcolii constă în faptul că diversitatea înseamnă
Impunerea pe plan educativ a unor strategii bogăţie.
eficiente de realizare a educației interculturale se Strategiile și formele de realizare a educației
poate realiza începând cu nivelul ,,zero’’, acela al interculturale urmăresc firul dimensiunilor educației
creeării unui curriculum intercultural. Iată câteva interculturale:
Școala Caraș-Severineană

direcții pe care acesta se poate axa:  mișcarea interculturală - egalizarea șanselor,


 pătrunderea diversității etnice și culturale în echitate între grupuri socio-culturale;
tot mediul înconjurător;  abordarea interculturală a curriculum-ului
 prețuirea diversității; (cunoașterea, înțelegerea diferențelor);
 întărirea și afirmarea propriei identiăți;  procesul de educație interculturală
 introducerea conținuturilor etnice și a (competența de a înțelege și de a învăța să
diferențelor culturale în toate formele de negociem diversitatea culturală);
învățământ;  angajamentul intercultural (combaterea
 recunoașterea sărbătorilor și a festivităților rasismului, a formelor de discriminare)
specifice grupurilor etnice; Activitățile extracurriculare propuse și derulate
 reflectarea variatelor realități socio-culturale de liceu din perspectiva educației interculturale sunt
50

în lecturi, povestiri, compoziții muzicale și următoarele:


plastice;  participarea la diferite evenimente culturale
 folosirea în învățare a experiențelor diferite; și sărbători locale;
 recunoașterea succeselor și a contribuțiilor  organizarea de activitați sportive;
Seria III Nr. 3(53)

membrilor unui grup;  invitarea în spatiul școlar a unor specialiști:


 valorificarea în curriculum a resurselor parteneriate educative cu medici nutritioniști,
comunității locale; cu Poliția Rutiera, etc;
 antrenarea tuturor copiilor în studiul  utilizarea frecventă a centrelor de
continuu al comunității locale; documentare, a bibliotecii școlare: activități
 interpretarea succeselor și a sustinute în incinta bibliotecii;
performanțelor unor copii din perspectiva  activități vocale și corale: serbări susținute de
valorilor unui grup; elevii talentați ai școlii cu diverse ocazii; pot
Realizarea unor activități interculturale aminti aici nenumăratele serbări caritabile
vizează formarea unor conduite interculturale: susținute de elevi cu scopul de a-și ajuta colegii
 deschiderea spre altul, spre străin, spre suferinzi de boli grave;
neobișnuit;  parteneriate cu diferite școli din alte zone sau
 aptitudinea de a percepe ceea ce ne este medii sociale;
străin;  vizite, excursii
 acceptarea celuilalt ca fiind ,,altul’’; Educaţia interculturală are drept bază axiologică
 trăirea situațiilor ambigue, ambivalente; şi promovează următoarele valori şi atitudini:
 aptitudinea favorabilă de a experimenta;  respect faţă de demnitatea umană şi
 alungarea fricii față de ,,altul’’; Drepturile Omului;
 capacitatea de a pune în chestiune propriile  deschidere faţă de diferenţele culturale;
norme;  empatie culturală;
 neacceptarea utopiei ,,discursului  spirit civic;
comunicațional egalitar’’, discuții până la  toleranţă şi înţelegere, acceptarea
proiect comun; diferenţelor de opinii, valori, credinţe etc.;
 capacitatea de a recunoaște și de a realiza  atitudine pozitivă faţă de persoanele ce
repere etno și sociocentriste; aparţin unor culturi diferite;
 aptitudinea de a asuma conflicte (cu calm,  valorificarea constructivă a diferenţelor
constructiv); culturale;

Casa Corpului Didactic Caraș-Severin


4. PROIECTE EDUCAȚIONALE/CURRICULUM LA DECIZIA ȘCOLII
 disponibilitate pentru colaborare şi cooperare Bibliografie:
în cadrul dialogului intercultural; 1. CUCOŞ, CONSTANTIN, Educaţia. Dimensiuni
 rezolvarea paşnică a conflictelor. culturale şi interculturale, Ed. Polirom, Iaşi, 2000;
 respect faţă de valorile propriei culturi şi a 2. BÂRLOGEANU, L., „Paradigma educaţional-umanistă
valorilor etniilor conlocuitoare. în contextul postmodernităţii”, în PĂUN, E.,
Implementarea acestor valori va contribui la 2. POTOLEA, D., Pedagogie. Fundamentări teoretice şi
asigurarea şanselor egale în evoluţia fiecărei demersuri aplicative, Editura Polirom, Iaşi, 2002..
personalităţi, indiferent de apartenenţa etnică; 3. CHEVALIER, J., „Educaţia interculturală: concepte
asigurarea dezvoltării multilaterale a personalităţii, în cheie şi elemente de metodologie”, în Institutul
dependenţă de preferinţele şi oportunităţile Intercultural Timişoara, Educaţie interculturală în
individuale; asigurarea dreptului fiecărei etnii la comunităţi multietnice, Timişoara, 2002.
educaţie şi eliminarea obstacolelor de integrare în 4. CIOBANU, O., COZĂRESCU, M. (coord.), Manual de
societate; asigurarea procesului de integrare educaţie interculturală, Editura ASE, Bucureşti, 2010.
pregnante a personalităţii în societate; acceptarea
diversităţii culturale în baza respectării demnităţii Prof. MIHAELA WETTERNEK
umane şi a Drepturilor Omului, întru asigurarea unei Colegiul Tehnic Reșița

Seria III Nr. 3(53)


convieţuiri paşnice autentice, într-un mediu polietnic.

dorinței de cunoaștere a realizărilor strămoșilor noștri


ZIUA NAȚIONALĂ și mândria față de trecutul istoric al acestor meleaguri.

51
ÎN ȘCOALA NOASTRĂ Din programul activităților putem enumera:
lecturarea unor povestiri cu conținut istoric „Moş Ion
Roată şi Unirea”, „Moş Ion Roată şi Cuza Vodă”, după
Ion Creangă, „Trăiască România dodoloaţă”, după

Școala Caraș-Severineană
Lucian Blaga, evocarea evenimentului în pictură,
finalizată cu o expoziție, atelier de confecționare de
steaguri și ecusoane, învățarea unor cântece și poezii
dedicate zilei de 1 Decembrie, prezentarea unui
program artistic.

Ziua Națională a fost sărbătorită la Școala


Gimnazială Nr. 1 Celnic-Anina în mod festiv, sub
motto-ul „Țara nu se servește cu declarații de dragoste,
ci cu muncă cinstită și, la nevoie, cu jertfă” (Mihail
Sadoveanu).
1 Decembrie este o zi deosebită pentru toți
românii, mai ales pentru că ea are o semnificație
istorică importantă. Unirea înfăptuită în 1918 este una
din cele mai mari realizări istorice ale poporului nostru.
Cadrele didactice implicate în proiect au urmărit
cultivarea sentimentului de dragoste față de strămoșii
noștri. Deși sunt mici, elevii trebuie să își cunoască
trecutul, să aprecieze eroii neamului și faptele lor La aceste activități au participat elevii claselor I și
mărețe. Această educație patriotică trebuie să înceapă a VI-a A, părinții elevilor și cadre didactice, oferind
firesc în familie și se continuă în grădiniță și școală. solemnitate și seriozitate momentelor.
Ziua Naţională este un bun prilej de a aborda Materialele folosite au fost planşe cu imagini
astfel de subiecte pe teme de istorie, ocazie cu care reprezentând unirea, planşe cu figuri istorice, steagul
insuflăm copiilor sentimente de dragoste şi respect Tricolor, Stema Ţării, Harta României, volume cu
pentru: limba română, ţara noastră, poporul român, povestiri istorice, CD-uri cu filme istorice, CD-uri cu
strămoşii noştri, pentru obiceiurile şi tradiţiile muzică patriotică, CD-Player, culori, hârtie creponată.
strămoşeşti, pentru istoria şi eroii noştri, mândria că Metodele didactice variate folosite (explicaţia,
sunt descendenţii unor oameni curajoşi şi iubitori de conversaţia, expunerea, problematizarea,
neam şi ţară. brainstormingul, povestirea, munca independentă,
Proiectul educațional a urmărit: cunoașterea unor exerciţiul, jocul didactic, demonstraţia) au contribuit la
elemente de istorie, geografie, religie, care definesc reușita activității.
portretul spiritual al poporului roman; stimularea
Casa Corpului Didactic Caraș-Severin
4. PROIECTE EDUCAȚIONALE/CURRICULUM LA DECIZIA ȘCOLII
Sunt lăudabile contribuțiile resurselor umane,
care prelungesc învățarea prin activități extrașcolare
reușite, distractive și apreciate de elevi și părinți.

Prof. înv. primar FLOAREA-DANIELA ROGOBETE


Școala Gimnazială Nr. 1 Celnic - Anina
Școala Caraș-Severineană
52

Trăim într-o continuă evoluție și avem datoria


INTEGRAREA METODELOR de a ține pasul cu schimbările, astfel încât șă venim în
PROGRAMULUI DE ÎNVĂȚARE
Seria III Nr. 3(53)

întâmpinarea nevoilor copiilor. Metodele de predare


vechi nu mai dau rezultatele adecvate pentru
NTC ÎN CURRICULUM-UL provocările actuale. Știind aceasta, trebuie să ne
PREȘCOLAR ROMÂNESC străduim să dezvoltăm noi metode de predare, iar
acest program vine în întâmpinarea nevoilor noastre,
trezind interesul copiilor pentru învățare prin joc.
Este potrivit pentru sistemul de învățământ Copilul este implicat activ în procesul de învățare pe
românesc programul NTC? Pot fi adaptate metodele durata întregii desfășurări a activității. El este stimulat
promovate de acest program la curriculumul românesc să cerceteze, să clasifice, să compare și să facă asocieri
pentru preșcolari? Acestea au fost primele întrebări pe între informațiile pe care le deține pentru a găsi soluții
care mi le-am pus după ce am avut ocazia să cunosc la temele date, împletind activitatea științifică cu cea
aceste metode inovatoare prin intermediul proiectului motorie. Acest model de abordare a activităților
„Smart Children Network”, metode care au adus didactice este atractiv, antrenant și agreat de copii,
rezultate remarcabile în rândul copiilor din multe țări, transformând învățarea în joc.
cu toate că fiecare țară avea propriul curriculum Programul NTC pune accent de asemenea pe
național. rotații, sărituri, echilibru, acomodarea ochi-mână,
Caracteristica de bază a acestui program de motricitate fină, care integrate în procesul de predare-
învățământ nu este schimbarea sistemului educațional, învățare conduc la dezvoltarea integrală a copilului. De
ci doar metodele de abordare a activităților, astfel încât asemenea, dacă activitățile prezintă interes pentru
aceste activități să fie nu doar dinamice și plăcute copil, acesta va fi atent la ceea ce are de făcut, se va
copiilor, ci și benefice pentru dezvoltarea lor putea concentra și își va folosi resursele la capacitate
intelectuală. Programul NTC este prescurtarea de la maximă pentru a-și îndeplini sarcinile. Astfel, întreaga
Nikola Tesla Centre și propune să lucrăm cu copilul ca activitate va fi percepută de copil drept un joc
întreg, să îl stimulam și să îi creăm autonomie în antrenant, iar teama și stresul vor fi înlăturate.
activitate, să îi creăm motivarea naturală pentru Putem implica activ copilul chiar și în
învățare, adică să dezvoltăm Talentul Natural al activitățile de predare a informațiilor noi. În loc să
Copilului. enumerăm și să arătăm imagini, putem solicita celor
mici să găsească legături între elementele
Casa Corpului Didactic Caraș-Severin
4. PROIECTE EDUCAȚIONALE/CURRICULUM LA DECIZIA ȘCOLII
caracteristice ale acestora, făcând asocieri, comparații,
creînd legături și descoperind singuri sau cu mici
indicații ceea ce se dorește a fi predat. Copiii vor fi
activi, vor da frâu liber imaginației, vor fi mai dezinvolți,
mai ales că fiecare idee va fi apreciată și întărită de
informații concrete care vor fi reținute cu ușurință. De
exemplu în activitatea de predare a animalelor
domestice înainte de a le observa putem solicita
copiilor să găsească o legătură între „paznic” și „prieten
al omului” – CÂINELE; între „lapte” și „coarne”- VACA,
apoi să le observăm, iar caracteristicile le putem
descoperii în același mod.
Cu toții știm că este ușor să reținem și să ne
amintim imagini. Atunci de ce ne străduim să îi învățăm
pe copiii noștri cuvinte? Este timpul să înlocuim
repetiția folosită în memorizare cu reprezentarea

Seria III Nr. 3(53)


grafică a ceea ce se dorește a fi învățat. Dacă copilului i
se cere să asocieze o imagine pentru fiecare cuvânt sau
expresie din poezia ce urmează a fi învățată și să o
reprezinte grafic, la sfârșit va putea singur să citească
ceea ce a desenat, va reține și va reda cu ușurință textul CEARTA
predat. Cu timpul, reprezentările copiilor vor deveni tot Cireșica are mere,
mai complexe, vor reține cu ușurință ceea ce au de Cireșel vine și cere.
învățat și în același timp vor exersa scrisul, căpătând Cireșica nu se-ndură,

53
autonomie în activități. Abordate astfel, activitățile ce Cireșel vine și fură.
implică memorare se vor transforma din activități Cireșica l-a certat,
plictisitoare, obositoare în unele interesante, Cireșel s-a supărat.
antrenante, care activează gândirea copilului.

Școala Caraș-Severineană
Exemplu: Gândirea copilului poate fi activată și prin
întrepătrunderea activităților de povestire cu cele de
științe. Putem să îi solicităm copilului să repovestească
ceea ce i-am citit, transpunând povestea ascultată
într-o țară sau loc cunoscut de el, într-un alt anotimp,
adaptând-o la noua condiție de viață. În acest fel
înlăturăm repetiția, plictiseala, stimulându-l să
gândească, să creeze noi posibilități de derulare a
evenimentelor și de plasare a personajelor și
ajutându-l să își dezvolte capacitățile. De exemplu le
putem solicita copiilor să își imagineze povestea
Cenușăresei derulându-se la Timișoara sau în Franța,
Scufița Roșie la Paris sau in anotimpul iarna, Cei trei
purceluși la Reșița sau în Africa.
A fost demonstrat și, în urma implementării,
am observat și noi, că metodele propuse de programul
NTC, prin împletirea exercițiilor motrice cu jocurile de
memorie, de gândire funcțională, conduc la creșterea
capacităților intelectuale, a atenției și concentrării
copiilor.
Cu acest program crește în mod direct și
eficiența cadrelor didactice, deoarece noul sistem de
lucru se bazează pe îmbunătățirea constantă a
capacităților profesionale. Atâta timp cât copiii
MAMA participă cu interes și plăcere la activități, întrecându-
Mama e un cântec vesel, se în a-și aduce aportul la rezolvarea temelor propuse,
E iubirea-n zori de zi, cadrele didactice sunt motivate să creeze provocări noi
Mama-i cântecul culorii, pentru aceștia. Rezultatele constante ale copiilor
Florile peste câmpii. contribuie de altfel la înlăturarea stresului profesional
și la ridicarea încrederii și stimei de sine.

Prof. VASILICA-DANIELA VULPEȘ


Grădinița cu Program Prelungit Floarea-Soarelui Reșița
Casa Corpului Didactic Caraș-Severin
5. VOLUNTARIAT / PARTENERIAT ÎN COMUNITATE
dauna socializării reale și a preocupărilor
CENTRELE DE TINERET ALE ludice specifice vârstei;
EPISCOPIEI CARANSEBEȘULUI – O timpul tot mai scurt petrecut cu părinții, în
principal datorită fenomenului migrației
„INVESTIȚIE PROFITABILĂ” A forței de muncă în străinătate;
BISERICII scăderea interesului pentru școală și pentru
educație (formare) în general, pe fondul
Tendințele tot mai acute de secularizare falselor modele care sunt promovate în mass-
înregistrate la nivelul întregii societăți, dar, mai ales, la media;
nivelul tinerei generații, criza morală și demografică din punct de vedere al vieții religioase, o
tot mai accentuată din ultimii ani, alături de numărul participare destul de redusă la viața Bisericii,
mare de copii și tineri cu părinți plecați în străinătate, concretizată într-o prezență scăzută la
precum și de nevoia unei implicări mai susținute a biserică, în principal din cauza lipsei unei
Bisericii în viața Cetății, sunt premise care au dus, în educații adecvate în familie;
ultimii ani, la intensificarea misiunii cu tinerii în lipsa unor activități extrașcolare care să
Episcopia Caransebeșului. promoveze valorile morale și spirituale,
După cum afirma și Preafericitul Părinte Patriarh precum: credința, cinstea, corectitudinea și
responsabilitatea.
Școala Caraș-Severineană

Daniel, în mesajul de deschidere a anului școlar 2014-


2015, rolul Bisericii și, implicit al educației religioase, Ca urmare, la nivelul eparhiei Caransebeșului,
în educarea copiilor și tinerilor este, în mod alături de programele Patriarhiei Române – „Hristos
tradițional, unul de maximă importanță, fiind evidentă împărtășit copiilor” și „Alege Școala!” - a fost
complementaritatea dintre spiritualitate și știință, implementat, începând cu luna octombrie 2012,
dintre credință și cultură, educația religioasă având programul-cadru „Tineri în Biserică” menit să vină în
nu doar un rol informativ, ci, mai ales, unul formativ. sprijinul copiilor și tinerilor, dar și al preoților și
În acest sens, în dezvoltarea unei educații autentice profesorilor, prin crearea unui cadru non-formal de
pentru viață este esențială cultivarea unei legături educație a tinerei generații. „Tineri în Biserică” este și
statornice și a unei cooperări rodnice între familie, acum – în al cincelea an de când funcționează – un
școală și comunitate (implicit și Biserică), mai ales în deziderat și îndemn permanent al Departamentului de
contextul unei societăți de consum, marcată tot mai tineret al Episcopiei Caransebeșului, concretizat în:
54

mult de o mentalitate care orientează copiii și tinerii înființarea unor centre de tineret la nivelul
spre senzaționalul artificial și profitul material imediat. parohiilor;
Iar în acest context, o eludare a rolului și a impactului tabere, școli de vară, pelerinaje și excursii
tematice;
Seria III Nr. 3(53)

semnificativ, istoric dovedit, pe care l-a avut și îl


deține Biserica în ceea ce privește educația tinerilor, concursuri pe teme religioase („Să ne
ar aduce mari prejudicii, cu efecte negative asupra cunoaștem credința!”) ;
întregii societăți pe termen mediu și lung. spectacole artistice și cu caracter filantropic
Realitățile societății contemporane – în care susținute de copii si tineri;
plăcerea, banul, consumerismul, individualismul și reuniuni și procesiuni ale tinerilor din Caraș-
superficialul deturnează tot mai mulți tineri de la Severin;
căutarea valorilor spirituale profunde – obligă, așadar, simpozioane, seminarii și ateliere de lucru
principalii actori implicați în formarea tinerei generații pentru tineri;
la adoptarea unei strategii comune și adecvate proiectul adresat părinților „Împreună pentru
nevoilor și așteptărilor tinerilor. copiii noștri”.
În sensul acesta, Episcopia Caransebeșului, Centrul de tineret este un concept nou,
implementează, începând cu anul 2012, o strategie implementat în premieră în eparhia noastră, care își
proprie de lucru cu copiii și tinerii, alături de familie și propune să ofere coerență și consistență misiunii cu
școală, în cadrul proiectului „Împreună pentru copiii tinerii la nivelul parohiilor.
noștri”. Punctul de plecare al acestei strategii l-a Urmărind, în același timp, permanentizarea
constituit un studiu sociologic realizat în perioada activităților cu tinerii, centrul de tineret al Bisericii
noiembrie 2012 – februarie 2013, în cadrul căruia au înseamnă:
fost aplicate o serie de chestionare unui număr de programe educative, culturale și artistice cu
aproximativ 600 de elevi de clasele gimnaziale din caracter duhovnicesc
zona Protopopiatului Moldova Nouă (respectiv orașul program permanent (cel puțin două activități
Moldova Nouă și localitățile rurale de pe Clisura pe săptămână)
Dunării și Valea Nerei). Rezultatele acestui studiu parteneriate cu diverse instituții: școli,
sociologic arătau încă de atunci (cu 4 ani în urmă) biblioteci, case de cultură
tendințe îngrijorătoare la nivelul copiilor și voluntariat în Biserică pentru personalul
adolescenților: implicat (preoți, profesori, psihologic,
timpul tot mai mare petrecut în spațiul asistenți sociali, artiști plastici, specialiști din
virtual, de multe ori fără control parental, în diverse domenii, studenți)

Casa Corpului Didactic Caraș-Severin


5. VOLUNTARIAT / PARTENERIAT ÎN COMUNITATE
activități monitorizate, coordonate și activităților desfășurate, dar și implementarea unor
susținute de Centrul eparhial. proiecte județene cu caracter educativ, care să
Primele centre de tineret din Episcopia reunească reprezentanți ai tuturor centrelor. Astfel a
Caransebeșului au fost înființate pe lângă parohiile apărut, la începutul anului 2015, ideea organizării
urbane din Oravița, Moldova Nouă și Reșița la finele Zilelor Tineretului Ortodox în Episcopia Caransebeșului,
anului 2012 și începutul anului 2013, în urma proiect care, de 3 ani încoace – în preajma zilei de 2
concursului eparhial „Să ne cunoaștem credința”, prin februarie – Ziua Mondială a tineretului ortodox -
eforturile preoților parohi sprijiniți de profesori reunește mai multe evenimente dedicate tinerilor:
voluntari și alți actori importanți din comunitate. Un mese rotunde, seminarii, simpozioane, conferințe
rol important în consolidarea și menținerea acestor pentru tineri, pelerinaje și excursii tematice. Fiecare
nuclee de tineri la nivelul parohiilor l-au avut și îl au și dintre acestea reprezintă, pe lângă modalități de
în prezent, tabere, școlile de vară și excursiile pentru socializare și intercunoaștere și excelente prilejuri de
tineri oferite gratuit de Episcopia Caransebeșului învățare în context non-formal și informal pentru
elevilor care sunt implicați constant în activitățile din tinerii implicați.
centre. Merită amintite, în acest context, tabăra de Nevoia – atât a tinerilor cât și a societății în
creație „Credință și artă pentru toți” (7 ediții, începând general – de implicare a tinerilor în viața comunității a

Seria III Nr. 3(53)


din august 2012), tabăra tematică „Credință și istorie fost împlinită odată cu parteneriatul încheiat cu
pentru toți” (6 ediții, începând din octombrie 2012), Fundația „Noi Orizonturi”, în cadrul căruia, în decursul
ori școala de vară „Credința altfel” (4 ediții, începând anului 2016, pe structuri deja existente, sau creând
din iulie 2013). Toate aceste tabere, alături de altele noi, au fost înființate Cluburile Credo Impact la
Reuniunile naționale și internaționale ale tinerilor Reșița și Anina. Organizarea acestor cluburi se bazează
ortodocși la care cei mai merituoși tineri au fost pe scrierea și implementarea de proiecte în folosul
prezenți – Baia Mare (2014), Cluj-Napoca (2015) și comunității, acestea fiind, totodată, contexte de
București (2016) – au constituit pentru sute de copii și învățare și de voluntariat pentru elevii implicați.

55
tineri șansa de a participa nemijlocit și gratuit la Pentru profesorii implicați în proiect, cluburile
activități cu caracter educativ, cultural, artistic și de reprezintă oportunități de formare și perfecționare a
socializare cu tineri din lumea întreagă. metodelor didactice non-formale, precum și de
Un alt moment important în dezvoltarea rețelei proiectare a unor activități (la clasă sau extrașcolare)

Școala Caraș-Severineană
centrelor de tineret din Episcopia Caransebeșului l-a axate pe nevoile și așteptările elevilor.
constituit proiectul „Alege Școala” implementat de Strategia educativă și misionară a Bisericii cu
Patriarhia Română în parteneriat cu Fundația World copiii și tinerii a înregistrat, în vara anului 2016, un
Vision România, pe parcursul anilor 2014-2015, în moment important, odată cu înființarea – sub forma
cadrul căruia s-au înființat patru centre educaționale unui grup informal de tineri, deocamdată – a primei
inovative (la Caransebeș, Moldova Nouă, Oravița și asociații de tineri ortodocși la nivelul județului
Reșița), scopul principal al acestora fiind prevenirea și Caraș-Severin: Asociația Tinerilor Ortodocși din
combaterea fenomenului de abandon școlar. Toate Banatul de Munte. Acest moment reprezintă, în mod
cele patru centre s-au pliat pe centrele de tineret deja firesc, trecerea spre o altă formă de organizare a
existente, adăugând un plus de valoare atât prin misiunii Bisericii noastre cu tinerii, rețeaua de centre
creșterea numărului de beneficiari ai centrelor, al de tineret existentă devenind „pepiniera” pentru nou-
specificului activităților derulate, cât și prin oferirea de înființatul ATOR Banatul de Munte. Tineri inimoși, în
cursuri de formare pentru ocupația de lucrător de mare parte beneficiari de câțiva ani ai activităților din
tineret preoților și profesorilor implicați în proiect. centrele de tineret ale Bisericii, au decis că este
Tot în acest context, au debutat și activitățile derulate vremea unei forme superioare de organizare, care să îi
cu părinții copiilor, în cadrul unor module și seminarii adune și să îi reunească sub o nouă identitate. O idee
desfășurate atât la nivelul centrelor cât și în diferite îndrăzneață – având în vedere contextul demografic,
orașe ale județului de echipe mixte preot-psiholog. economic și social al județului – dar care dovedește,
Beneficiind de o curiculă atractivă și centrată pe încă o dată, eficiența acestor centre de tineret care,
așteptările elevilor, alături de dotări moderne printre altele, și-au propus încă de la început, să
constând în aparatură și material didactic divers, coaguleze în jurul Bisericii copii și tineri dornici de a
centrele „Alege Școala” au constituit o etapă învăța, a evolua și a crește frumos.
importantă în evoluția și devenirea centrelor de Toate aceste proiecte și forme de organizare și
tineret din eparhie, modelul fiind preluat și de alte sistematizare a educării tinerei generații – fie că
centre înființate ulterior. vorbim de centre de tineret, centre „Alege Școala”,
În scurt timp, modelul deja „de succes” cluburi „Credo-Impact” sau ATOR Banatul de Munte –
reprezentat de centrele de tineret a fost preluat de reprezintă șansa pe care Biserica din Caraș-Severin le-
parohii din tot județul, practic în fiecare oraș al o oferă copiilor și tinerilor de se forma și desăvârși
județului înființându-se cel puțin un astfel de centru atât în plan intelectual, artistic și cultural, dar, mai
educativ al Bisericii și, mai apoi, și în comunele mai ales, sub aspect moral. Pentru că, într-o lume
mari din Caraș-Severin. Odată cu creșterea numărului globalizată și tot mai săracă în valori autentice,
de centre de tineret, a apărut și nevoia diversificării caracterizată printr-un sincretism religios și o „cultură

Casa Corpului Didactic Caraș-Severin


5. VOLUNTARIAT / PARTENERIAT ÎN COMUNITATE
a nimicului” care amenință să distrugă generații întregi care frecventează astăzi cele 22 de centre de tineret
de acum înainte, se impune tot mai mult întoarcerea, din județul nostru, putem, deci, spune, fără teama de
în special a tinerilor, spre cea mai importantă sursă a a greși, că centrele de tineret din Episcopia
educației și formării lor: Cuvântul lui Dumnezeu. Caransebeșului sunt o „investiție profitabilă a
Această întoarcere, însă, nu este posibilă fără efortul Bisericii”, investiție atât de necesară în contextul crizei
conjugat al principalilor vectori implicați în formarea morale și spirituale a lumii de azi. O investiție nu în
tinerilor: Biserica, Școala și Familia, căci, așa cum ziduri și edificii trecătoare, ci o investiție în suflete
spunea mereu actualul Sfânt Părinte Ioan Gură de Aur, curate și, mai ales, pentru veșnicie. Iar rezultatele
„tinerețea e sălbatică și are nevoie de mulți învățători, acestei investiții nu întârzie să apară, pentru că în
supraveghetori, pedagogi și dădace...”. Iar centrul de Caraș-Severin – un județ cu multe probleme sociale –
tineret devine, în acest sens, locul în care tânărul crește o generație tânără, o „generație a bucuriei”
descoperă că prietenia, cinstea, demnitatea, respectul dătătoare de speranță pentru noi toți. Iar pentru noi –
și iertarea nu sunt simple concepte sau cuvinte părinții, preoții și profesorii lor – este o datorie sfântă
frumoase, ci ele definesc însuși omul frumos, creat aceea de a veghea necontenit la creșterea lor atât în
după „chipul și asemănarea lui Dumnezeu”. plan intelectual, cât și spiritual, cu multă dragoste și
Centrul de tineret devine, astfel, pentru Biserica răbdare – împlinind astfel porunca iubirii aproapelui,
noastră, un instrument cu eficiență dovedită deja în și, devenind, în acest fel, modele pentru generația de
pastorația tinerilor, parte a unei strategii misionare mâine.
Școala Caraș-Severineană

concrete și actuale, axată pe nevoile reale ale tinerilor Pr. MIHAI-CĂTĂLIN CIUCUR
și ancorată în realitățile lumii contemporane. Este Departamentul de tineret al Episcopiei Caransebeșului
răspunsul Bisericii noastre la cerința tot mai acută de
implicare în „viața cetății”, este modul în care preoții *Referat susținut la Congresul „Centrele de tineret
noștri pot împlini constant slujirea învățătorească și de ale Episcopiei Caransebeșului – forme concrete de
îndrumare a celor pe care îi păstoresc. implicare a Bisericii în educația tinerilor”,
Având în vedere cei peste 500 de copii și tineri Moldova Nouă – 17 Februarie 2017

rolul să îi împlinească și să-i formeze deplin, prezența


TINERII NOȘTRI – la Sfântul Potir fiind scopul final al demersurilor lor în
BUCURIE ȘI LUMINĂ plan duhovnicesc.
56

Cuvintele sunt sărace și neputincioase spre a


arăta adevărata dimensiune a bucuriei pe care tinerii
noștri au trăit-o în cele patru zile la ITO București
2016. Fericirea și lumina care răzbat din chipurile
Seria III Nr. 3(53)

tinerești prezente în cuprinsul acestei broșuri ne dau și


nouă, tuturor, forța și motivația să continuăm „lupta
cea bună”, aceea de a arăta „tinerilor de toate
vârstele” care este calea spre adevărata fericire.
Aducem mulțumirile noastre Preafericitului
Părinte Patriarh Daniel pentru organizarea acestui
eveniment, Preasfințitului Părinte Lucian - episcopul
nostru, cel care a făcut posibilă prezența tinerilor din
Caraș-Severin la ITO 2016 și, nu în ultimul rând,
La fel cum lumina nu trebuie ținută sub obroc, ci tinerilor noștri care ne-au reprezentat cu multă cinste
în sfeșnic spre a lumina tuturor, în același fel aceste la București.
frânturi de tinerețe trebuie arătate tuturor, ca Iar voi, tinerilor din „Generația Bucuriei”, nu
mărturisire și adeverire a prezenței și lucrării lui uitați să le spuneți tuturor „cât bine v-a făcut vouă
Dumnezeu în lume. Parcurgând impresionantele Domnul”, sa le arătați și celorlalți ca El este „Calea,
mărturii ale tinerilor noștri, suntem pe deplin Adevărul și Viața” pentru voi și că nu aveți nevoie de
încredințați că lumea întreagă trebuie să cunoască și nimic altceva ca să fiți fericiți...!
să recunoască bucuria, pacea și lumina din sufletele
acestor mădulare vii ale Bisericii noastre. Trăiți-vă tinerețea frumos, bucurați-vă deplin,
Tinerii noștri au demonstrat, încă o dată, că știu învățați smerenia și împliniți Voia lui Dumnezeu!
să păstreze tradițiile, cântecele și portul popular din Rămâneți în Lumină, pentru că sunteți fii ai
Banatul de Munte, „Laurii Banatului” însoțindu-se de Luminii!
joc și voie bună la tot pasul. Au demonstrat, de
asemenea, că știu să se distreze și să-și trăiască
tinerețea curat, cu mult entuziasm, dar și Pr. MIHAI-CĂTĂLIN CIUCUR
responsabilitate. Iar atunci când au fost întrebați Departamentul de tineret al Episcopiei Caransebeșului
despre rolul Bisericii în viața lor, au știut să
argumenteze, cu naturalețe, că educația religioasă are

Casa Corpului Didactic Caraș-Severin


5. VOLUNTARIAT / PARTENERIAT ÎN COMUNITATE
activitate din cadrul parteneriatului cu Casa Culturală
FESTIVALUL TOAMNEI „Cacova” Grădinari, respectiv Clubul de Lecură
LA GRĂDINARI – „Prietenii Cărților” și Revista culturală „Scripta
Manent”, ISSN1843-004X unde elevii și cadrele
ZECE EDIȚII DE SUCCES didactice au publicat articole de specialitate.
Începând cu anul școlar 2012 – 2013 unitatea
La începutul anului școlar 2007-2008 în calitate noastră școlară a primit denumirea de Școala
de director al Școlii cu clasele I – VIII Grădinari am luat Gimnazială „Pavel Bordan” Grădinari, iar în anul școlar
inițiativa împreună cu doamna profesoară ADINA 2014- 2015 am gândit un nume nou și pentru acest
BODAN, consilierul unității școlare din perioada aceea, proiect, nume pe care îl poartă și astăzi de „Festivalul
de a organiza un proiect cultural și educațional pe care Toamnei”. Acest eveniment a fost introdus în
l-am intitulat Festivalul „Șansele Tale”. Gândul care Calendarul Activităților Județene unde Școala
ne-a însuflețiț și ne-a călăuzit a fost acela de a aduna Gimnazială „Pavel Bordan” Grădinari este unitatea
școlile din mediul rural de pe Valea Carașului și de a școlară aplicantă iar partenerii acestui proiect sunt:
oferi prilejul unor manifestări cultural –artistice care Inspectoratul Școlar Județean Caraș –Severin, Casa
să pună în valoare talentul elevilor, cât și acela de Corpului Didactic Caraș-Severin, Școala Gimnazială

Seria III Nr. 3(53)


oferi ocazia socializării într-un alt cadru decât cel „Petru Oallde” Forotic, Liceul Teoretic „General
curricular unde să promovăm potențialul creativ și Dragalina” Oravița, Primăria Comunei Grădinari, Casa
inovator al cadrelor didactice și al elevilor în acest Culturală „Cacova” din Grădinari, Casa Culturală „Ion
domeniu. Activitățile desfășurate în cadrul proiectului Stoia Udrea” din Greoni.
au avut și au menirea de a stimula creativitatea La fiecare ediție a Festivalului noi, cadrele
elevilor, a determina motivația pentru cunoașterea didactice împreună cu părinții am avut bucuria să
directă a realităților literare și comunicative. Prin acest împodobim scena Casei de Cultură din Grădinari cu
eveniment am urmărit dezvoltarea lucrului în echipă, obiecte artizanale aduse sau confecționate de către

57
dezvoltarea spiritului competițional între elevi și noi, cu roade ale câmpului pe care Dumnezeu ni le-a
profesori, dar și îmbunătățirea priceperilor și dăruit în fiecare an. Copiii au fost îndemnați să
deprinderilor artistice care pun în valoare aranzeje holurile și sălile de clasă cu ornamente de
competențele obținute în timpul activităților de sezon, să aducă flori, coșuri cu fructe și legume,

Școala Caraș-Severineană
învățare școlară și extrașcolară. dovleci, porumb și în acest fel școala s-a îmbrăcatăt în
Prima ediție a Festivalului s-a desfășurat într-o straie de sărbătoare pregătită să primească elevii
sală a unității școlare unde elevii au prezentat un școlilor partenere care erau conduși în sălile de clasă,
program artistic cu cântece și poezii, scenete și apoi la ora începerii programului ne încolonam și
ansambluri de dansuri populare. plecam în mod organizat spre Casa Culturală.
Datorită faptului că sala școlii noastre era Programul festivalului se desfășoară pe parcursul
neîncăpătoare, ediția a doua a Festivalului s-a a două ore și conform desfășurătorului elevii fiecărei
desfășurat la Căminul Cultural „Ion Stoia Udrea” din școli urcau pe șcenă și prezentau programul pregătit.
Greoni. Gazdele Școlii cu clasele I-VIII Greoni structură La terminarea programului toți participanții au fost
a Școlii cu clasele I-VIII Grădinari au fost foarte așteptați de către părinții elevilor de la Școala din
primitoare și au întâmpinat invitații cu căldură la Grădinari cu aperitive, dulciuri, fructe și sucuri la o
propriu și la figurat. Scaunele Căminului Cultural din masă de socializare. Acest punct din program este
Greoni erau pline de spectatori care așteptau cu așteptat cu mult interes de către elevii participanți la
nerăbdare desfășurarea programului. Elevii noștri au festival. La ultimile patru ediții ale Festivalului au
susținut programul, iar pe scena Festivalului a urcat și susținut programe artistice și elevii de la Școala
Ansamblul de dansuri țigănești „Romales”, coregrafi Gimnazială „Romulus Fabian” Vărădia și de la Școala
Elena și Iancu Lepa, d-na Elena Lepa fiind directorul Gimnazială Vrani, chiar dacă nu erau școli partenere în
Căminului Cultural din Greoni. După spectacol toți proiect. În organizarea mesei festive pentru elevi am
participanții au fost invitați la o masă de socializare. fost sprijiniți de către Primăria Comunei Grădinari
Începând cu această ediție s-a conturat formatul reprezentată de către d-l primar Firca Ovidiu, căruia îi
Festivalului. În calitate de organizator m-am gândit la mulțumim.
scopul acestui eveniment și am dorit să însemne, La fiecare ediție a Festivalului ne-au onorat cu
printre altele și o zi de mulțumire pentru roadele prezența și personalități ale vieții culturale din Valea
câmpului, pentru sănătate și pentru tot ceea ce Carașului. La ediția a IX-a am avut bucuria să avem în
primim de la Dumnezeu. În acest sens elevii claselor V- mijlocul nostru doi reprezentanți ai Casei Corpului
VIII au prezentat piesa biblică „Naomi și Rut”, o Didactic Caraș-Severin: prof. Manuela Terciu și Remus
scenetă care aduce în prim plan mulțumirea față de Rîjniță, care ne-au transmis urările de bine ale
Boaz, care le-a răscumpărat pe Naomi și pe nora ei, doamnei Nicoleta Marcu, director al Casei Corpului
Rut. Didactic.
A treia ediția și toate celelalte au aut ca locație În ceas aniversar, la ediția a X-a a Festivalului am
Casa Culturală „Cacova” din Grădinari, repezentată de avut onoarea să avem alături de noi un suflet cald,
domnul director Codruț Anca, un om de inițiativă, care dăruit cu har și dedicare în prezența doamnei Nicoleta
era partenerul nostru în mai multe domenii de
Casa Corpului Didactic Caraș-Severin
5. VOLUNTARIAT / PARTENERIAT ÎN COMUNITATE
Marcu, director al Casei Corpului Didactic, care a pentru că ne-a încununat munca de un deceniu prin
subliniat importanța acestui eveniment cu tradiție prezența dumneaei și prin darurile oferite cu dragoste.
care a ajuns la Ediția a X-a. Doamna Director ne-a Dumnezeu să ne ajute să ducem această tradiție mai
felicitat și ne-a înmânat o plachetă aniversară, o departe, generațiilor viitoare.
dipomă de recunoaștere a meritelor, dar și cărți ale
Editurii Casei Corpului Didactic „Gheorghe Magas” Prof. LENUȚA SFERCOCI
Reșița. Îi mulțumim domnei director Nicoleta Marcu Școala Gimnazială Pavel Bordan Grădinari
Școala Caraș-Severineană
58
Seria III Nr. 3(53)

Casa Corpului Didactic Caraș-Severin


5. VOLUNTARIAT / PARTENERIAT ÎN COMUNITATE
jumătate de milion de euro, PĂSTRĂTORII TRADIȚIEI,
TOMMYLAND MOLDOVA NOUĂ alături de parteneri din Serbia, Bela Crkva și primăria
— CULTURA, TRADIȚIA ȘI Svinița, județul Mehedinți, a fost aprobat pentru
finanțare. Oportunitatea acestui proiect deschide ușile
EUROPA… către o pleiadă de activități, care vor promova orașul
în plan turistic, la un alt nivel.
În anul 2010, la inițiativa profesorului POPOVICI În cadrul proiectului, toți partenerii vor beneficia
TOMISLAV și cu sprijinul enorm al oamenilor de de un mijloc de transport (bus de 24-30 locuri), se va
afaceri Adrian Torma (actualul primar al orașului amenaja o clădire culturală și se vor procura 124
Moldova Nouă) și al fratelui său, Alin Torma, în costumații tradiționale, atât românești, cât și sârbești.
Boșneag, orașul vechi, cum ar spune localnicii, a luat Datorită unei munci susținute, Tommyland M9, a
naștere Asociația TOMMYLAND Moldova Nouă. obținut un mare câștig, reușind un punctaj de 79,5
Într-o sală superbă, ultramodernă, care a puncte, alături de ceilalți parteneri, punctaj care poate
beneficiat de toate utilitățile necesare desfășurării fi folosit și în viitor la alte proiecte care pot viza acest
activității de promovare a valorilor culturale din minunat orășel.
Clisura Dunării a început activitatea acestei asociații.

Seria III Nr. 3(53)


Prin voluntariat am demonstrat că Moldova Nouă este Prof. TOMISLAV POPOVICI
plină de efervescența dorinței de a ieși din anonimat, Școala Gimnazială Atanasie Cojocaru Pojejena
așa că în decursul acestor ani, copiii de la Asociație au Fondator Tommyland M9
dat peste 260 de spectacole. Au fost prezenți la Coregraf
festivaluri, concursuri, au parcurs peste 40.000 km, au
fost la toate televiziunile românești și sârbești
învecinate. Au vizitat multe țări, de la Bulgaria, Serbia
până la Kosovo, Croația, Macedonia și Republica

59
Serbia, au urcat pe scenă la „Românii au talent”, au
depus coroane și lumânări la Clubul Colectiv.
Au participat la evenimente caritabile, au
organizat activități interculturale, au dus numele

Școala Caraș-Severineană
acestui oraș mult mai departe decât ar fi putut face
oricine altcineva.
Efortul, munca și implicarea le-au fost
încununate pe data de 14 decembrie, când au primit
oficial înștiințarea de la INTERREG-IPA CBC Romania-
Serbia Programme, Biroul Regional pentru Cooperare
Transfrontalieră, că Proiectul în valoare de aproape

Casa Corpului Didactic Caraș-Severin


5. VOLUNTARIAT / PARTENERIAT ÎN COMUNITATE
Într-o altă sală au fost degustate specialitățile
FESTIVALUL HORA ETNIILOR culinare tradiționale, pregătite atât de localnici, cât și
la Berzasca - ediția a III-a 2016 de formațiile participante. Oferta a fost variată, și
fiindcă am fost în perioada postului de Crăciun, nu am
Berzasca a fost gazda celei de-a treia ediții a uitat nici de produse de post.
festivalului ce-și propune păstrarea obiceiurilor și
tradiţiilor celor opt etnii din Clisura Dunării, eveniment
denumit Hora Etniilor.
Prima ediție a acestui festival a debutat cu succes
în anul 2014, sub iniţiativa domnei profesor Ramona
Soroceanu, directorul școlii atunci, un om cu suflet
mare.
Elevii a șase şcoli gimnaziale din Clisura Dunării:
Berzasca, Svinița, Sichevița, Coronini, Pojejena şi
Moldova Nouă, alături de Asociația Tommyland M9,
însoţiţi de cadrele didactice, directori şi invitaţi s-au
întrunit pe 17 decembrie 2016 la Şcoala Gimnazială
Berzasca, pentru promovarea şi păstrarea obiceiurilor
Școala Caraș-Severineană

şi a tradițiilor din zonă. Evenimentul a fost posibil cu


sprijinul Centrului Judeţean Pentru Conservarea şi
Promovarea Culturii Tradiţionale Caraş-Severin şi al
Primăriei Berzasca. Festivalul își propune păstrarea
obiceiurilor și a tradițiilor, ținând cont că în zona
Clisurii Dunării conviețuiesc cele opt etnii diferite.
Oaspeții au fost primiți la Şcoala Gimnazială din
Berzasca, cu pâine şi sare, aşa cum se cuvine, cozonaci
şi produse tradiționale specifice zonei. Elevii și cadrele
didactice au vizitat şi etno-sala, pregătită de cei mici şi
cei mari cu mare trudă, dar şi cu dragoste pentru
60

lucrurile ce ne aduc aminte de bunici, de tradiţie.


Urarea de bun venit a fost adresată de către
primarul din Berzasca şi de conducerea şcolii.
Seria III Nr. 3(53)

După primirea invitaților, a urmat paradea


costumelor populare, ansamblurile de dansuri s-au
deplasat în coloană către Căminul Cultural din centrul
localității Berzasca, acolo unde au urcat pe scenă.

Casa Corpului Didactic Caraș-Severin


5. VOLUNTARIAT / PARTENERIAT ÎN COMUNITATE
Formația din Berzasca a prezentat dansuri
populare din Banat, cei din Coronini au delectat
numerosul public prezent cu cântece tradiționale
românești, cei din Sichevița, cu dansul bătrânilor, apoi
cu un dans țigănesc, cei din Liubcova cu dans sârbesc,
Svinița s-a prezentat pe scenă cu două dansuri
tradiționale și cu o formație de instrumentiști tineri,
Moldova Nouă, cu un grup de colindători, Pojejena,
alături de Asociația Tommyland M9 au ieșit pe scenă
cu două dansuri tradiționale, unul românesc și altul
sârbesc.
Publicul a fost încântat și foarte generos în
privința aplauzelor. Momentul de maxim interes al
festivalului a fost hora mare a tuturor celor din sală:
copii, tineri, părinți, bunici, cadre didactice, invitați,
care a demonstrat – ca și la edițiile anterioare – că

Seria III Nr. 3(53)


dansul, cântecul, folclorul reprezintă un limbaj comun.
A fost încântător şi educativ în același timp şi
sperăm ca festivalul să ajungă la cât mai multe ediții,
astfel să putem păstra și promova vechile obiceiuri ale
satului bănățean de pe Clisura Dunării şi nu numai.
Prof. ANA PREDUŞ
Școala Gimnazială Berzasca

61
Școala Caraș-Severineană

Casa Corpului Didactic Caraș-Severin


6. ELEVI, DASCĂLI, ȘCOLI DE NOTA 10 ... DE IERI ȘI DE AZI
este sugerat de faptul că Biserica oferă o linie dreaptă
ATOR BANATUL DE MUNTE – şi concretă de a urma cursul unei vieţi, aducând şi
PROIECTUL TINEREȚII NOASTRE practicând armonia dintre trup şi suflet, prin
evidenţierea iubirii şi a păcii, virtuţi necesare în
În societatea în care ne învârtim, la fiecare pas vâltoarea zilelor pe care le trăim.
suntem întâmpinaţi de varietăți de propuneri Organizaţia de tineret reprezentativă a Eparhiei
ofertante, ce au tendința să ne inducă tot mai mult în Caransebeşului este o asociaţie tânără ce reuneşte
mirajul captivant al unui frumos superficial, creat pe membri diferiţi, însă cu aceleaşi aspiraţii şi rădăcini
fondul îndepărtării tot mai alarmante a omului de bine ancorate în valori. Istoricul organizaţiei noastre a
valorile sale morale, tradiționale și creștine. început cu exact 7 luni în urmă.
Aflându-ne într-un proces aparent ireversibil de Denumită iniţial „Asociaţia grupul 44”, datorită
înstrăinare de însemnătatea reală a cuvântului „om”, numărului grupului de tineri ce a reprezentat
dorinţa de reîntoarcere la conservatorismul Episcopia Caransebeşului la Întâlnirea Tinerilor
specificului uman, liber şi românesc, începe să fie Ortodocşi din toată lumea, în luna septembrie a anului
resimţit, în decursul contemporan, prin tinerele 2015, Asociaţia Tinerilor Ortodocşi din Banatul de
generaţii aflate încă în puterea de a face cale întoarsă Munte reuneşte la ora actuală, sub aceeaşi umbrelă a
drumului pe care s-au pierdut în mare parte, din punct Bisericii, un număr de aproximativ 230 tineri de pe
de vedere spiritual, şi majoritatea ţărilor occidentale. întreg cuprinsul Eparhiei Caransebeşului. ATOR
Școala Caraș-Severineană

Iar o țară lipsită de suflet este oarecum inexistentă, Banatul de Munte este organizaţia de tineret
întrucât trăiește și acționează doar material. constituită în data de 18 iulie 2016 la Moniom, sub
În cele ce urmează, ilogic ar fi ca afirmaţia să îndrumarea părintelui inspector Mihai Ciucur,
rămână lipsită de argument. îndrumătorul nostru, unde, în urma discuţiilor purtate
Aşadar: cum reuşesc tinerii să aşeze o pată de pe tema întemeierii asociaţiei, s-a ajuns la hotărârea
schimbare în lume? Un răspuns riguros ar fi tocmai că această organizaţie a tinerilor cărăşeni va încerca să
apropierea acestora sub egida unei grupări în cadrul vizeze în mod direct nădejdea şi lupta pentru un viitor
căreia manifestarea dorinţei de reaflare şi de păstrare tânăr şi mai prosper al judeţului natal, fiecare dintre
a specificului menţionat anterior, să fie comună şi membrii simbolizând un sacrificiu adus pentru
realizabilă, într-un context supravegheat, care le realizarea proiectului, prin prezenţa, implicarea şi
asigură cadrul trebnic unei bune formări. Este menţinerea în organizaţie. De la momentul
62

imperios necesar ca tinerii să se formeze în mijlocul constituirii, au fost stabilite şi organizate o serie de
unor anturaje care promovează normalitatea şi le întâlniri cu tinerii de pe întreg cuprinsul eparhiei,
conferă libertatea de a fi ei înşişi, originali, şi nu copii astfel încât, din luna iulie şi până în luna decembrie a
confecţionate după un singur prototip modern- anului trecut, caravana „ATOR Banatul de Munte”,
Seria III Nr. 3(53)

american ş.a.m.d. În zilele noastre, tinerii duc o lipsă denumită astfel de către noi, a reuşit să ajungă în
acută de modele de devenire, rămânându-le să-şi misiune la Oraviţa, Bocşa, Caransebeş, Rusca
fixeze viziunea asupra a ceea ce doresc să devină doar Montană, Teregova, Cornereva, Bozovici, Reşiţa,
din rândul exemplelor promovate de MASS-MEDIA. Anina, Berzovia şi Moldova Nouă, cu scopul de a face
Astfel, în interiorul unei organizaţii ce reuneşte tinerii cunoscută organizaţia de tineret reprezentativă a
cu aspiraţii comune, alegerea modelelor de viaţă ar judeţului nostru, de a prezenta intenţiile, obiectivele şi
trebui să fie realizată pe baza nivelului determinării de proiectele acesteia printr-o prezentare video şi
a creşte şi a educa viitorii adulţi şi părinţi responsabili dialoguri deschise şi, totodată, de a-i aduce în
de mâine. Ca urmare, organizaţiile de tineret au un rol asociaţie pe acei tineri care se identifică cu ea.
neasemănat de important în creşterea, educarea şi Ulterior, membrii ATOR Banatul de Munte au
formarea acestora, prin prisma faptului că într-un organizat o serie de standuri cu obiecte confecţionate
astfel de cadru, cel format înţelege normalitatea care handmade, la ruga satului Răcăşdia şi pe Muntele Mic,
i-a fost prezentată, după care s-a pliat, urmând ca în cu scopul strângerii de fonduri pentru ajutorarea
cursul devenirii lui ca adult, aceeaşi normalitate să-şi copiilor proveniţi din familii cu o situaţie financiară
dorească să o întâlnească şi să o implementeze în mica dificilă sau a persoanelor care necesită sprijin financiar
lui comunitate. Iar în acest fel, din aproape în sau material. Totodată, membrii asociaţiei au
aproape, se realizează lupta pentru schimbare. organizat, la începutul anului şcolar 2016-2017 o
În judeţul Caraş-Severin, în Episcopia campanie umanitară numită „Ghiozdanul cu bucurii”,
Caransebeşului, bazele unei astfel de organizaţii de pe ce a avut în vizor sprijinirea şcolarilor defavorizaţi ai
urma căreia există încrederea că vor ieşi adulţii, mai multor familii din judeţ. Un alt proiect important a
cetăţenii, părinţii responsabili ai viitorului, este fost aşa numita „Vânătoare de dopuri” ce a constat în
întemeiată sub oblăduirea Bisericii. De ce? Pentru că, colectarea a cât mai multor dopuri de plastic care au
din punctul nostru de vedere, Biserica este singura fost predate mai apoi unei fundaţii din Timişoara,
instituţie divin-umană care a înţeles realitatea preocupată cu sprijinul copiilor cu dizabilităţi, spre a
necesităţii de a acţiona cu adevărat în rândul tinerilor realiza demersurile necesare pentru cumpărarea
şi singura care a intensificat şi menţine într-un ritm obiectelor indispensabile acestora.
constant şi vizibil misiunea cu aceştia. Un alt motiv Participarea la Întâlnirea Tinerilor Ortodocşi de la
Bucureşti, din luna septembrie a anului precedent, a
Casa Corpului Didactic Caraș-Severin
6. ELEVI, DASCĂLI, ȘCOLI DE NOTA 10 ... DE IERI ȘI DE AZI
însemnat o reuşită a tinerilor bănăţeni de munte în există nevoia Bisericii de a avea tineri și de a exista
ceea ce priveşte afirmarea unităţii acestora, a prin aceștia, rămânând prin lupta lor o Biserică veșnic
seriozităţii şi a păstrării spontaneităţii şi a specificului tânără, iar pe de altă parte există nevoia tinerilor de
locului, prin gesturi şi comportamente tipice unei Hristos, nesimțită în mod concret în sufletele lor.
tinereţi cuminţi, promovatoare, fapt demonstrat Tinerii zilelor noastre au o nevoie nebănuită de
inclusiv prin întinderea horei mari bănăţene în centrul Hristos tocmai datorită faptului că nu Îl cunosc. Au
Bucureştiului şi intonarea de cântece folclorice nevoie de libertatea, originalitatea, formarea
aparţinătoare regiunii noastre. adevărată, exprimarea și ascultarea ce le-a fost furată
O altă dorinţă a tinerilor ATORişti, în ceea ce în cel mai subtil mod, înlocuind aceste nevoi cu
priveşte bogăţia asociaţiei, o reprezintă înfiinţarea şi frumusețea modernității ce-i ademenește, nelăsându-
existenţa unui cor propriu al organizaţiei. Astfel, din le alternativa de a alege frumosul pe care ei își doresc
luna octombrie a anului 2016, dorinţa existenţei unui să îl urmeze. Astfel, Biserica, prin ceea ce reprezintă
cor al asociaţiei a fost materializată. Dirijat de ea, lansează astăzi tuturor tinerilor invitația la
părintele profesor Gheorghe Tistu, corul ATOR Banatul adevărata libertate și la a fi ei înșiși, pentru că ce îi
de Munte a participat la o serie de spectacole este mai frumos unui tânăr decât siguranța că are voie
caritabile, patriotice şi de colinde. să fie el însuși? Nevoia de Hristos este o necesitate vag

Seria III Nr. 3(53)


Tot prin această grupare a tinerilor, a fost înțeleasă în rândul tinerilor și al oamenilor în general.
organizat şi pelerinajul „Credinţa şi patriotismul – Ea este resimțită acut în momentul în care cineva
bucuriile tinereţii noastre”, desfăşurat cu ocazia Zilei gustă din bucuria de a fi liber, din bucuria de a auzi
Naţionale a României, la Alba Iulia şi la Aiud, locuri în tinerețea și de a-i răspunde chemării.
care tinereţea Banatului de Munte a fost recunoscută. Tinerețea este cel mai puternic strigăt al unei țări
La toate aceste activităţi descrise într-un mod ce vrea să se trezească și să mărturisească în dreptate.
succint se adaugă şi participarea membrilor ATOR la Iar dreptatea, ea e cea care se cultivă în tinerețe prin
săvârşirea Sfintei Liturghii pe timpul nopţii, de la Biserica ce oferă toată libertatea de a fi adevărați și

63
Moniom, participarea la două conferinţe şi fericiți. ATOR Banatul de Munte e una dintre cele mai
organizarea uneia dintre acestea, ambele susţinute de mari șanse de a scoate ceva frumos din tinerețea pe
către părintele Teofan Munteanu, duhovnicul care o avem. O șansă care educă, învață ce e
Mănăstirii Nera şi apropiat al asociaţiei tinerilor responsabilitatea, jertfa, ascultarea, înțelegerea,

Școala Caraș-Severineană
cărăşeni, participarea Reuniunea Centrelor de Tineret exprimarea, adevărul, veselia, cântecul, jocul,
din Episcopia Caransebeşului din data de 10 prietenia și dragostea, dar arată și calea pe care se
decembrie 2016, precum şi Reuniunea Delegaţiilor ajunge la a ne bucura deplin de toate acestea. ATOR
Asociaţiei Tinerilor Ortodocşi din Banatul de Munte, Banatul de Munte e cea mai luminată filă din cartea
din 24 ianuarie, zi în care reprezentanţi ai fiecărei tinereții noastre, în jurul căreia vom încerca să
filiale ATOR Banatul de Munte s-au reunit la Reşiţa construim viața viitorului și a celor care vor trăi în el.
pentru discutarea pe seama viitorului asociaţiei şi a Frumusețea unei vieți e zidită pe baza anilor
constituirii ONG-ului propriu zis. adolescentini pe care i-am trăit, pe baza alegerii de a
Dorinţa de viitor a asociaţiei noastre, intercalată accepta chemarea la orice fel de invitație la adevărata
cu implementarea activităţilor propuse şi stabilite în libertate și pe baza formării noastre în acești ani.
agenda ATOR pentru anul 2017, este înfiinţarea Oricine se formează, inclusiv noi, cei care am ales să ca
acesteia cu statut de ONG, pentru facilităţile atât din ATOR Banatul de Munte să devină proiectul tinereții
punct de vedere financiar, cât şi, mai ales, al noastre și a celor ce vor veni după noi, spre formare,
deschiderilor spre anumite colaborări, încercând, în modelare, conservare, libertatea de a fi cu adevărat.
acelaşi timp, să diminuăm potenţialele dezavantaje de Lumea și ce a mai rămas din adevărul ei ne cheamă
pe parcurs, fiind puşi în temă, deja, cu ceea ce trezirea, iar noi avem datoria de a ne opri puțin din
înseamnă înfiinţarea unui ONG. alergat și a o asculta. Noi am auzit vocea trezirii
Organizaţia pentru înfiinţarea căreia există tinereții. Ne mai rămâne să o ascultăm.
această mare dorinţă reflectată de-a lungul timpului în La a fi adevărați suntem chemați toți cei care își
implementarea tuturor activităţilor şi în menţinerea în simt sufletul tânăr. Iar noi avem marea datorie de a ne
acestea, are ca finalitate demonstrarea faptului că păstra tinerețea în suflet. De ce? Pentru că ea este cel
prin Biserică, tinerii au una dintre acele şanse unice de mai puternic strigăt al unei țări care vrea să se
a scoate ceva frumos din tinereţea ce le este dăruită. trezească și să mărturisească în dreptate.
Iar pentru tinereţea găzduită de eparhia noastră, ANITA RADICS – elevă, clasa a XI-a
Asociaţia Tinerilor Ortodocşi din Banatul de Munte Președinte ATOR BANATUL DE MUNTE
reprezintă oportunitatea de a contura între tinerii ei o
siguranță a faptului că viitorul a cărui nădejde de
formare stă în mâinile junelor generații poate aștepta
cu încredere la poarta anilor ce vor urma.
În cele afirmate pe parcursul temei, coexistă
două nevoi importante cu o relație de
interdependență una față de cealaltă. Pe de-o parte

Casa Corpului Didactic Caraș-Severin


6. ELEVI, DASCĂLI, ȘCOLI DE NOTA 10 ... DE IERI ȘI DE AZI

ȘCOALA 9, MEREU NOUĂ! – 40 DE ANI DE EXISTENȚĂ


SCURT ISTORIC AL ŞCOLII
Şcoala Gimnazială Nr. 9 sărbătoreşte patru decenii de activitate în municipiul Reşiţa.
Din momentul înfiinţării ei şi până astăzi, şcoala noastră şi-a lăsat amprenta asupra învăţământului
cărăşan, dar şi asupra vieţii culturale a comunităţii.
La începutul lunii septembrie 1976, în locul unde se află şcoala astăzi, era un şantier şi convingerea
tuturor era că până în data de 15 septembrie clădirea şcolii nu va fi terminată. Şi totuşi... La 15 septembrie,
clopoţelul a sunat pentru prima dată în această şcoală pentru a-şi chema elevii în clase şi pentru a da startul
unei activităţi educaţionale de lungă durată şi de înaltă calitate.
Cu bănci împrumutate de la alte unităţi şcolare, cu dulapuri confecţionate sau aduse de acasă de către
părinţii primilor elevi, cu peretele din faţa clasei, vopsit parţial în negru, pe post de tablă, dar cu elevi tare
bucuroşi că au şcoală în cartierul lor şi dascăli tineri, plini de elan, şcoala a devenit foarte repede un reper în
învăţământul reşiţean.
Inaugurarea şcolii a avut loc în septembrie 1976, cu 18 clase la ciclul primar şi 18 clase de gimnaziu,
totalizând 1296 de elevi.
În anul şcolar 1984-1985, şcoala noastră a deţinut recordul de cea mai mare şcoală din judeţ din punctul
Școala Caraș-Severineană

de vedere al numărului de elevi: 2200, repartizaţi în cele 31 de clase de învăţământ primar şi 29 de clase la
ciclul gimnazial.
În prezent, în anul şcolar 2016-2017, în şcoală există 10 clase la ciclul primar şi 11 clase de gimnaziu.
De-a lungul celor 40 de ani de activitate, şcoala s-a bucurat de un corp profesoral devotat meseriei de
dascăl, cu o temeinică pregătire ştiinţifică şi profesională, care a muncit susţinut pentru a transmite cunoştinţe
valoroase atâtor generaţii de elevi. Multe cadre didactice au rămas statornice locului de muncă şi au
manifestat ataşament faţă de profesia îmbrăţişată şi faţă de valorile şi tradiţiile acestei instituţii de
învăţământ.
În cei 40 de ani de existenţă a şcolii, funcţia de director a fost deţinută succesiv de 17 profesori: Mihălţan
Ioan, Ene Floarea, Goleţ Aurora, Codilean Tatiana, Chiş Vasile, Sasu Ilie Liviu, Grindeanu Victor, Mircov Miomir,
Ionaşcu Gabriel, Lupu Elena, Belci Ion, Telescu Lucreţia, Stroia Sanda, Sasu Felicia, Beloescu Elena, Bortiş
64

Carmen şi Ciurea Laura, ultimele două fiind directoarele şcolii în prezent.


De-a lungul celor patru decenii de existenţă, școala s-a modernizat în continuu, astfel încât, în prezent,
dispune de trei laboratoare (fizică, chimie, biologie), patru cabinete( consiliere, istorie, două de informatică),
un atelier pentru educaţie tehnologică, o bibliotecă, o sală de sport modernă şi douăzeci şi două de săli de
Seria III Nr. 3(53)

clasă dotate cu mobilier şi material didactic adecvate procesului de învăţământ.


Activitatea de calitate a cadrelor didactice se oglindeşte în rezultatele obţinute de elevi la examenele şi
evaluările naţionale, la concursurile şi olimpiadele pe discipline, la concursurile şi competiţiile sportive sau
artistice.
În paginile acestei foi aniversare am încercat să sintetizăm cele mai importante rezultate ale elevilor
noștri, precum și parteneriatele și proiectele derulate de cadrele didactice pe parcursul celor patru decenii de
activitate. Credem că ele reprezintă o dovadă grăitoare a eficienței activității educative și culturale desfășurate
în școala noastră, în folosul elevilor și al comunității.
În lumina acestor fapte, intrăm în cel de-al cincilea deceniu de existență, ca o școală cu rădăcini puternice
în trecut, dar mereu modernă, deschisă schimbărilor și provocărilor determinate de integrarea noastră în
spiritualitatea europeană.
Prof. CARMEN BORTIȘ - director
Prof. MIHAELA HOPOTĂ
Înv. LIDIA ADAMESCU

Casa Corpului Didactic Caraș-Severin


6. ELEVI, DASCĂLI, ȘCOLI DE NOTA 10 ... DE IERI ȘI DE AZI

Cadrele didactice titulare ale școlii în perioada 1976 – 2016


ÎNVĂȚĂTORI
1. Adamescu Lidia 12. Corbuș Olguța 24. Marișescu Elena
2. Adamescu Maxim 13. Costiș Mihaela 25. Micu Gherghina
3. Babiak Mariana 14. Cristea Smaranda 26. Mitrică Mariana
4. Banu Maria 15. Dumitrașcu Doina 27. Miu Valeria Vioara
5. Basarab Maria 16. Filip Margareta 28. Moatăr Costa
6. Belu Adina 17. Gârboni Achim 29.Mone Mariana
7. Benga Măriuța 18. Ghiocel Dorina 30. Novac Neta
8. Crâsta Elena 29. Grindeanu Victor 31. Surulescu Floarea
9. Ciuculescu Doina 20. Hellebrandt Doina 32. Truț Maria
10. Ciurea Laura 21. Loidl Hildegard 33. Zecheru Zora
11. Codilean Tatiana 22. Lorincz Daniela 34. Zvarici Mariana

Seria III Nr. 3(53)


23. Magheți Elena
PROFESORI
1. Adamescu Rodica 24. Goleț Aurora 46. Oprea Lucia
2. Anghel Păun 47. Otelaru Cornel
25. Gosta Dana
3. Avramescu Irina 48. Pană Nicolae
4. Avramuț Mihaela 26. Hopotă Mihaela
27. Lăudăcescu Floreta
49 .Păcurariu Doina
5. Bălan Maria 50. Petrescu Cristian
6. Belci Ion 28. Lepădatu Valentin
51. Piescu Felicia

65
7. Beloescu Elena 29. Lupu Elena-Lia
30. Lupu Ioan Viorel 52. Popan Ileana
8. Bîrlea Mirabela
31. Man Leontina 53. Rof Claudia
9. Bocan Valeria
32. Martin Mihaela 54. Roșu Adriana-Lia
10. Bortiș Carmen

Școala Caraș-Severineană
33. Martonoș Anamaria 55. Rudolf Adina
11. Bortiș Dan
34. Mănescu Felicia 56. Rusmir Aurelia
12. Brătuianu Raluca
13. Budiu Radu 35. Mergea Florin 57. Sârbu Mariana
14. Buluc Mariana 36. Mihai Elisabeta 58. Sasu Felicia
15. Chiș Vasile 37. Mihălțan Ioan 59. Sasu Ilie
16. Ciofu Diana 38. Mioc Renata 60. Semenescu Florica
17. Ciontea Alina 39. Mircov Miomir 61. Slovik Terezia
18. Coadă Eva 40. Motică Daniela
62. Stroia Sanda
19. Copocean Lavinius 63. Szakacs Francisc
41. Mitroi Corina
20. Coseru Silvia 64. Telescu Lucreția
42. Muresan Irina
21. Deaconu Maria 65. Tuță Ion
43. Năstase Eleonora
22. Doroholschi Rodica 66. Vârjoghe Georgeta
44. Negrea Todor
23. Dumitrescu Rachila
45. Olariu Gabriela 67. Vornica Maria
DIDACTIC AUXILIAR:
Pîrvu Maria, Caragea Stela, Jivan Constanța, Manciu Dorina, Cojocaru Domnica, Petzak Anca, Codilean Corina
Au desfăşurat întreaga activitatea didactică doar în această şcoală:
Adamescu Lidia, Adamescu Maxim, Basarab Maria, Belu Adina, Benga Măriuța, Ciurea Laura, Filip Margareta,
Ghiocel Dorina, Grindeanu Victor, Mitrică Mariana, Moatăr Costa, Zecheru Zora, Avramescu Irina, Hopotă
Mihaela, Sasu Felicia, Tuță Ion.

REZULTATE CU CARE NE MÂNDRIM


LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ:
Olimpiada de Limbă, Comunicare și Literatură Română: STOICA NICOLETA-premiu special (1990); LAURA
BOBESCU-premiu special(1994); ANDREEA BELU-premiul II; ZAHARIA FLAVIA CRISTINA-participare(2013);
Concursul Național Transcurricular de Lectură și Interpretare Ionel Teodoreanu-participare etapa națională
LAZĂR SILVIU (2008); BALTĂ ANDREEA (2013); mențiune(2014); DAVIDESCU OLIVIA(2015); Olimpiada de
Lingvistică-participare etapa națională: LAZĂR SILVIU(2009); VOINEA NICOLETA(2014); FLOREA
ANDRADA(2015);
MATEMATICĂ:
Olimpiada de Matematică- participare etapa națională: FIRCEA LUCIAN(1988); SANDU ADRIAN(2001); LAZĂR

Casa Corpului Didactic Caraș-Severin


6. ELEVI, DASCĂLI, ȘCOLI DE NOTA 10 ... DE IERI ȘI DE AZI
SILVIU (2008); GLOSIC DRAGOȘ(2014), DAVIDESCU P.P. Nr.8, P.N. Nr. 10, din Reșița, școli gimnaziale din
OLIVIA (2016); Concursul Memorial Traian Lalescu- Reșița și din multe alte localități, atât din mediul
LAZĂR SILVIU-premiul I (2007); mențiune (2008, urban, cât și rural, Școala George Coșbuc din Torac,
2009); GLOSIC DRAGOȘ- premiul II(2015); RMCS: Serbia, Colegiul Național Mircea Eliade, Liceul Traian
BĂLEAN VLAD-premiul III(2010), LAZĂR SILVIU- Vuia, Universitatea Eftimie Murgu Reșița, Asociația
premiul II(2007, 2009); premiul I (2010); PEPTAN Cogito, ISJCaraș-Severin, Casa Corpului Didactic Caraș-
ALEXANDRU-premiul I (2010); GAIȚĂ NADINE-premiu Severin, Asociația Învățătorilor Caraș-Severineni,
special(2009), ZAHARIA FLAVIA CRISTINA- mențiune Federația Internațională a Comunităților Educative din
(2011, 2012). România(FICE)- filiala CS, Inspectoratul Judeţean de
FIZICĂ: Poliţie Caraş-Severin, Biserica Sf. Apostoli Petru și
Olimpiada de Fizică - participare etapa națională: Pavel, Biblioteca Judeţeană Paul Iorgovici, Centrul
BUZNER ADELA(1997); GANȚU ALINA(1998); Şcolar de Educaţie Incluzivă Primăvara și Aurora,
GHERMAN LAVINIA(1999); BĂLAN ADA(1999); ALBU Centrul Județean de Resurse și de Asistență
OANA(1999); IONAȘCU MARIAN(2006); BERCEAN Educațională CS, Centrul Logopedic Interșcolar Reșița,
BOGDAN(2011); PEPTAN ANDREI(2010, 2011); Organizaţia Salvaţi copiii, ISU Semenic, Inspectoratul
PEPTAN ALEXANDRU(2010); MUSCU DRAGOȘ(2012); de Jandarmi Județean Gl. Bg. Vasile Zorzor CS, Centrul
VOINEA NICOLETA(2015); GLOSIC DRAGOȘ(2016); de Prevenire, Evaluare și Consiliere Antidrog Caraș-
mențiune etapa națională: DAVIDESCU OLIVIA(2014), Severin, Ocolul Silvic Reșița, Garda de Mediu, Primăria
Școala Caraș-Severineană

VOINEA NICOLETA(2014); premiu special etapa Reșița, Primăria Bela Crkva, Serbia, Centrul Județean
națională: PEPTAN ALEXANDRU(2009); medalie de pentru Conservarea și Promovarea Culturii
argint etapa națională: VOINEA NICOLETA(2015); Tradiționale CS, Stichting Hart Voor Bocșa Aalsmeer
Concursul Național de Fizică Aplicată-participare etapa Nederlands', Agenția pentru Protecția Mediului CS,
națională: IMBRESCU RALUCA, REMO DENIS; DPPD al Universității Lucian Blaga, Sibiu;
GHERASIM DANIEL(2014); premiul II etapa națională: -din anul 2010, în şcoală se organizează, în fiecare an,
BERCEAN BOGDAN, PEPTAN ANDREI(2011). etapa judeţeană a Concursului naţional
OLIMPIADA DE ISTORIE: participare etapa națională: interdisciplinar ±Poezie, devenit apoi Olimpiada de
BUDESCU SIMINA, MOATĂR ALINA, ȚĂRAN Lingvistică;
MIRELA(2001); RADU IOANA(2016). -proiecte: Drepturi egale, șanse egale, Să ne prețuim
OLIMPIADA DE BIOLOGIE - participare etapa valorile, Valori pentru moștenitori, Să iubim și să
66

națională: SPOREA DELIA(1986). protejăm pădurea, Sport contra droguri, Prevenirea


Olimpiada de chimie - participare etapa națională: traficului de persoane exploatate sexual, Proiect
ILIESCU IONELA(2004); IONAȘCU MARIAN(2006). Antidrog, Învățăm împreună folosind soluția mixtă,
TETRATLON - participare etapa națională: IOSU Play Energy, e-Twinning Label, Mind Your
Seria III Nr. 3(53)

COSMIN(2006). Rights,Mathematiques sans frontieres, Să știi mai


GEOGRAFIE: CÎRCIU RĂZVAN-premiul III, Concursul multe, să fii mai bun, Jocurile copilăriei, Bucuriile
Național TERRA(2014, 2015) Toamnei, Maraton internațional al copiilor, Drumul
Olimpiada de Educație tehnologică - participare etapa către școală trece pe la grădiniță, Educație rutieră,
națională: ANDREŞ-LEPA DOINA (2003); ARBĂNAȘ educație pentru viață, Alegeri sănătoase, Și noi avem
CLAUDIU(2007). drepturi, Din toate învățăm câte ceva, Mediu curat,
sănătate fără griji, Școli care ne așteaptă, Împreună
La aceste rezultate, se adaugă nenumărate spre o școală europeană, Biodiversitatea în școală,
alte activităţi şi proiecte desfăşurate în şcoală sau în Banatul și Maramureșul între tradițional și modern și
afara ei: multe altele.
-reviste ale clasei și ale școlii: Generația 9, Muguri, -participări la concursuri naționale și festivaluri:
Valori pentru moștenitori, Să ne prețuim valorile, Festivalul "Tata Oancea"(Marele Premiu pentru
Universul copilăriei, Pe aripile copilăriei, Anotimpuri, exprimarea spiritului contemporan al literaturii din
Tainele problemelor, ziarul Junior; Banat, 2009; Premiul III, 2010), Festivalul Internațional
-cărți și publicații ale căror autori sau coautori sunt al Copiilor "Bucuria Europei", Beograd, Festivalul
dascălii școlii: Datini și obiceiuri din Banat, Povestiri Național "Călușul românesc", Slatina, 2009 (premiul I),
despre Reșița, ABC-ul sănătății, Aplicații în Premiul Special al Juriului, Concursul Național
comunicare, Fantezii matematice, Comunicarea „Diversitatea – O șansă în plus pentru viitor”, Oradea,
școlară, Matematica pentru noi,Probleme de 2011, Împreună pentru viitor în cadrul Strategiei
matematică pentru clasa I, 10 teste pentru nota 10, Naționale – concurs de dans tradițional, locul I(2010,
Teste de succes pentru succesul la examen, Teste 2011, 2016).
naționale pentru limba română;
-Simpozionul Internaţional de Comunicări ştiinţifice Prof. CARMEN BORTIȘ - director
„Creativitate, Inovaţie şi Voluntariat în Învăţământ", Prof. MIHAELA HOPOTĂ
care a ajuns în anul 2015 la a cincea ediţie; Înv. LIDIA ADAMESCU
- parteneriate cu diverse instituţii: grădinițele Floarea
Soarelui, Pinocchio, Dumbrava Minunată, Riki-Priki,

Casa Corpului Didactic Caraș-Severin


6. ELEVI, DASCĂLI, ȘCOLI DE NOTA 10 ... DE IERI ȘI DE AZI
în două corpuri de clădire, cei mici, respectiv ciclul
ŞCOALA 7 REŞIŢA – primar, în corpul B (pe Aleea Galaţi), iar gimnaziul, în
EDUCAŢIE, PERFORMANŢĂ, corpul A (pe Strada Progresului). Din anul 2011,
instituţia noastră de învăţământ se bucură să aibă sub
PREGĂTIRE PENTRU VIAŢĂ tutela ei şi o grădiniţă: Grădiniţa cu Program Normal
Prichindelul, fosta Grădiniţă Nr. 9, înfiinţată în anul
În toamna anului 1964 şi-a deschis porţile prima 1978.
şcoală din cartier, ŞCOALA DE 8 ANI NR. 7 REŞIŢA. De-a lungul anilor, au fost perioade de cumpănă
Avea un număr de 22 de clase, din care 13 la ciclul pentru şcoală, momente în care timpul ne-a pus la
primar şi 9 la gimnaziu. Elevii erau îndrumaţi de 13 încercare. Mă refer la unirea celor două unităţi de
învăţători şi 25 de profesori, iar director al şcolii a fost învăţământ, privită sceptic şi cu reţinere. Spre
domnul profesor NICA ADAM. Paul Bocşanu scria, în satisfacţia tuturor, putem spune că profesionalismul şi
ziarul Flacăra Roşie, care apărea în data de 16 caracterele de valoare ale oamenilor şcolii au făcut să
septembrie 1964: Dimineaţa începutului de an şcolar depăşim cu uşurinţă această situaţie şi să vedem
aduce întotdeauna peisajului citadin parcă partea frumoasă a lucrurilor. Am continuam să
prospeţimea unei grădini. Gingaşe şi sprintene flori existăm. Şi chiar dacă numărul de copii s-a redus, la fel

Seria III Nr. 3(53)


invadează străzile, stârnind pe întinderea lor zarvă şi ca în toate unităţile şcolare, chiar dacă dascăli au
veselie. Gândiţi-vă la imaginea descrisă, familiară plecat dintre noi, ŞCOALA 7 a continuat să existe. Şi nu
nouă, care îşi are de data aceasta cadrul într-un oricum. La acelaşi nivel de performanţă şi de calitate
cartier reşiţean ale cărui blocuri n-au nici măcar un recunoscut de întregul oraş. Nu greşesc cu nimic
sfert din vârsta celor care s-au îndreptat prima dată afirmând că este cea mai bună şcoală din Govândari,
spre şcoală: Lunca Bîrzavei. Pentru cei peste 400 de că aici se face şcoală şi educaţie, cu mintea şi cu
copii ai celui mai nou cartier reşiţean, la 15 septembrie sufletul.
1964 şi-a deschis porţile ŞCOALA DE 8 ANI NR. 7, Şcoala 7 face educaţie, performanţă, pregătire

67
întâmpinându-i cu miros încă proaspăt de zugrăveală pentru viaţă. Este o şcoală care funcţionează perfect
şi cu bănci pe care vopseaua abia s-a uscat... Emoţia după deviza O ŞCOALĂ PENTRU TOŢI, O ŞCOALĂ
momentului stăpânea deopotrivă elevi şi profesori... PENTRU FIECARE, pentru că aici s-au format, de-a
Chiar dacă unii dintre dascălii care au educat lungul anilor, oameni care de nădejde ai comunităţii.

Școala Caraș-Severineană
prima serie de elevi ai şcolii nu mai sunt printre noi, ne Şcoala 7 se mândreşte cu rezultatele extraordinare pe
facem o datorie de onoare să-i amintim: Ştefan care le-a obţinut la olimpiadele naţionale. Pregătiţi de
Valeria, Toldi Ana, Ceontea Elena, Balaci Constanţa, dascăli renumiţi ai Reşiţei, precum Ana Ghiaur, Ion
Drinovan Aurica, Gherga Elena, Murariu Maria, Puel Ene, Ana Cameniţă, Aurora Zărie, Ileana Pomoja sau
Edit, Popescu Maria, Buşui Irina, Negru Romulus, Ilie Bădescu, elevii noştri au obţinut I, II, III sau
Drăgan Iudita, Codilă Florica, Ogîrlaci Doina, Stăncună menţiuni la etapele naţionale ale olimpiadelor de
Nicolae, Stăncună Liliana, Comisarschi Petru, Mihălţan fizică, chimie, biologie, limba şi literatura română,
Ion, Mihălţan Maria, Hillinger Ileana şi alţii. educaţie tehnologică şi religie. Sportul ne aduce în
Peste 1 an, în septembrie 1965, va fi înfiinţat fiecare an rezutate deosebite la Olimpiada Naţională a
LICEUL DE CULTURĂ GENERALĂ NR. 3, lângă Şcoala Sportului Şcolar, profesorul Moatăr Martin, alături de
Nr. 7, gardul din curtea şcolii marcând limita dintre întreaga catedră de educaţie fizică şi sport, reuşind să
ele. 14 clase, însumând 437 de elevi, îşi începeau aducă elevii noştri în sălile de sport, să-i determine să
aventura în această instituţie – singurul liceu, la acea facă mişcare şi să-i implice şi în activităţile sportive
vreme, din Govândari. Dintre cadrele didactice care au loc în afara programului de şcoală.
învăţători şi diriginţi de la începuturile şcolii amintim: Şcoala 7 Reşiţa este o instituţie aparte în
Zidaru Gherghina, Man Leontina, Stelea Iordana, învăţământul cărăşean, cu o activitate extraşcolară de
Treuer Ecaterina, Zelenak Ligia, Blidariu Ana, Trocan excepţie. Astfel, toţi elevii şcolii sunt implicaţi în
Irina, Petchescu Doina, Damian Ileana, Nica Maria, proiecte educative variate, în activităţi prin care se
Pincu Ana. În anul şcolar următor s-au mai înfiinţat 6 urmăreşte formarea lor, crearea unei imagini
clase, numărul lor crescând la 20. Pentru elevi noi, complexe asupra lumii în care trăiesc, pregătirea
dascăli şi diriginţi noi: Gheorghe Gologan, Nyiri Maria, pentru viitor. Şcoala 7 Reşiţa este singura şcoală care
Vitomir Natalia, Hirsch Maria, Mircioiu Iuliana, Orvoş apare în Calendarele activităţilor educative realizate
Tiberiu, Vlasie Elena, Coneru Ileana, Pascu Dan de Ministerul Educaţiei, cu proiecte derulate la nivel
Constantin, Suciu Victoria, Mutaşcu Ion. În anul şcolar naţional, regional, interjudeţean. Astfel, în 20
1977-1978 are loc transformarea liceului în şcoală noiembrie, cu ocazia Zilei Internaţionale a drepturilor
generală - ŞCOALA CU CLS. I-VIII NR. 10 REŞIŢA, copilului, are loc, de şapte ani, un concurs naţional de
denumire pe care a purtat-o 30 de ani. promovare a acestora, numit Drepturile copilului,
În toamna anului 2007, Şcoala cu cls. I-VIII Nr. 7 şi drepturile mele. Ziua Naţională este un eveniment
Şcoala cu cls. I-VIII Nr. 10 Reşiţa s-au comasat, care înseamnă, pentru elevii noştri, şi Concursul
instituţia continuându-şi activitatea sub denumirea naţional de fotografii şi eseuri România, ţara mea,
ŞCOALA CU CLS. I-VIII NR. 7 REŞIŢA (în prezent fiind singurul proiect al unei şcoli din judeţul Caraş-
ŞCOALA GIMNAZIALĂ NR. 7 REŞIŢA). Severin care apare în Calendarul Activităţilor
Cei aproximativ 600 de elevi ai şcolii învaţă astăzi
Casa Corpului Didactic Caraș-Severin
6. ELEVI, DASCĂLI, ȘCOLI DE NOTA 10 ... DE IERI ȘI DE AZI
Educative Naţionale, alături de proiecte ale Palatului local de televiziune, este unul dintre oamenii de bază
Copiilor Reşiţa. Dascălul, de profesie român este titlul ai festivalului, fiind un pasionat în ceea ce priveşte
simpozionalui naţional desfăşurat cu această ocazie, promovarea şi conservarea graiului bănăţean. De-a
cadrele didactice având ocazia să ilustreze, prin lungul anilor s-au dezvoltat şi secţiunile festivalului,
referate sau comunicări, felul în care se implică în astfel că, dacă la prima ediţie a fost doar recitare de
crearea şi dezvoltarea sentimentului patriotic la elevi. poezie în grai, de unde şi titlul manifestării, în anul
Fiind perioada sărbătorilor de iarnă, organizăm de 2015, la ediţia a VIII-a, au fost patru secţiuni: recitare
şapte ani, la Biserica „Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel în grai bănăţean, interpretare de melodii populare din
Reşiţa – Govândari”, festivalul judeţean de colinde Banat, ansambluri folclorice şi formaţii instrumentale.
Florile dalbe, unul din scopurile acestuia fiind Elevii şcolii noastre au oportunitatea de a
promovarea colindului tradiţional bănăţean şi participa în fiecare an la tabere de vară şi de iarnă.
românesc. Luna februarie ne aduce în primul plan al Astfel, taberele de vară care se organizează de
activităţilor nonformale proiectul Sportul în viaţa mea, aproximativ zece ani, fără întrerupere, au tematică
constând în concurs regional de desene şi fotografii, diversă. În timp ce elevii de cilul primar participă la
dar şi în demonstraţii sportive şi jocuri în care sunt tabere de aventură, la munte, elevii de gimnaziu se
implicaţi toţi elevii claselor pregătitoare din Reşiţa, orientează spre tabere la mare. La taberele de limbă
acţiune denumită Sport şi fair-play la clasa engleză, în care programe implementate de organizaţii
pregătitoare. O manifestare aşteptată cu interes de renumite, precum British Council, au ca scop învăţarea
Școala Caraș-Severineană

profesorii de educaţie fizică este simpozionul naţional limbii engleze, participă atât elevi de ciclul primar, cât
Educaţia fizică şi sportul între formal şi nonformal, şi elevi de gimnaziu. Iarna, elevii noştri participă la
fiind o ocazie de a face schimb de idei, dar şi de a taberele de schi, organizate pe Muntele Semenic de
promova performanţa sau de a expune probleme cu către Organizaţia «Prietenii Munţilor» Reşiţa.
care se confruntă. Şi tot în ideea promovării sportului La loc de cinste se situează proiectele
se înscrie şi Festivalul local de majorete, dans modern internaţionale şi activităţile care au condus, în cele din
şi sportiv Florile dalbe, desfăşurat în fiecare an cu urmă, la conferirea titlului de «Şcoală Europeană» în
ocazia Zilei Internaţionale a Copilului. anii 2010 şi 2013. Şcoala Gimnazială Nr. 7 Reşiţa are
De 15 ani, coruri de copii din judeţ urcă pe scena relaţii de colaborare cu College “Saint Sauveur” din
Sălii Lira a Liceului de Arte Sabin Păuţa Reşiţa în cadrul localitatea Rocheserviere, Franţa, din anul 1991,
Festivalului de colinde Lia Ponoran. „Lia Ponoran: un angajându-se într-un parteneriat european într-o
68

nume. Este numele unui om care, o viaţă întreagă, perioadă în care nu se punea problema integrării în
scurtă, din păcate, a trăit prin şi pentru muzică. A Uniunea Europeană.
cântat în corala Mioriţa, dirijată de Doru Morariu (cel La data de 17 mai 1995 a fost oficializată
care, odată cu plecarea la Iaşi, i-a transmis, cu toată înfrăţirea dintre cele două unităţi de învăţământ, prin
Seria III Nr. 3(53)

încrederea, bagheta dirijorală) şi i-a învăţat pe alţii să actul întocmit la Rectoratul din Nantes. Pe parcursul
cânte, în calitatea sa de profesor de muzică şi de anilor legătura s-a consolidat, schimburile de elevi din
dirijor al corului Armonia al Liceului de Artă (actualul cele două şcoli partenere, efectuate din 3 în 3 ani,
Sabin Păuţa) din Reşiţa. Şi a mai fost mesager al ajutând elevii să se cunoască reciproc, să descopere
cântecului coral peste hotare sau, un deschizător de alte moduri de viaţă, obiceiuri şi tradiţii, alte medii
drumuri înspre Europa, pentru că formaţiile conduse sociale. Parzeneriatul româno-francez le-a permis
de ea s-au numărat printre cele dintâi care au făcut elevilor să-şi înţeleagă propria identitate naţională, să
cunoscut cântul coral românesc în Germania, Austria, aibă o atitudine civică adecvată.
Franţa.” - prof. univ. Dorina Chiş-Toia, iniţiatoarea Profesorii şi învăţătorii însoţitori au descoperit alt
festivalului. La trei ani de la trecerea în nefiinţă a sistem educativ, s-au iniţiat în educaţia interculturală,
„Doamnei corurilor pentru copii”, cum o numea, pe s-au implicat în dezvoltarea abilităţilor de comunicare
Lia Ponoran, prof. Maria Cristoi, a avut loc prima ediţie informatizată, racordându-se la cerinţele unui
a Festivalului coral care-i purta numele. Scopul învăţământ european.
desfăşurării festivalului constă în promovarea Parteneriatul stabilit între cele două şcoli creează
grupurilor vocale şi a corurilor din judeţ şi analizarea condiţiile pentru stabilirea de relaţii rapide şi adecvate
problemelor pe care acestea le întâmpină, precum şi între diferite grupuri de persoane din cele două ţări,
dezbaterea unor teme de actualitate privind metodica facilitând raportarea românilor la standardele
predării muzicii. europene, deci fiind o modalitate de integrare, la o
Iniţiat în ideea promovării obiceiurilor, tradiţiilor scară redusă.
şi a graiului din Banat, Festivalul Drag mi-i graiul Prof. Sofia Oneţiu, fost inspector şcolar şi
bănăţan a câştigat mulţi adepţi de-a lungul celor opt director adjunct al şcolii, a implicat instituţia în două
ediţii desfăşurate. Festivalul a devenit o manifestare proiecte Comenius: în perioada 2001 – 2014 s-a
artisticǎ tradiţionalǎ a şcolii cărăşene, an de an derulat proiectul “O fereastră deschisă vieţii copiilor
atrǎgând parteneri noi în organizare şi creându-se europeni”, având parteneri şcoli din Grecia, Italia,
posibilitatea unei susţineri care să permită Bulgaria, Portugalia şi Suedia, iar în intervalul 2006 –
desfăşurarea în condiţii satisfăcătoare a activităţilor. 2009 elevii noştri au participat la proiectul „Marile
Dan Liuţ, realizator de emisiuni folclorice la postul cărţi de poveşti populare europene”, având parteneri

Casa Corpului Didactic Caraș-Severin


6. ELEVI, DASCĂLI, ȘCOLI DE NOTA 10 ... DE IERI ȘI DE AZI
şcoli primare din Polonia şi Bulgaria. Între anii 2010 – contribui la creşterea nivelului calitativ al activităţii
2012, prof. Daniela Oţelariu a coordonat, din partea educaţionale din şcoala noastră.
română, proiectul Comenius „Un vot, un gând” De zece ani, Şcoala Gimnazială Nr. 7 Reşiţa are o
(parteneri - şcoli din Ungaria, Portugalia, Germania, revistă care o reprezintă, numită Lumea noastră. Este
Turcia, Polonia). Acestor proiecte li se adaugă o publicaţie şcolară de care autorii ei, şi nu numai ei,
parteneriatul bilateral româno-sârb, încheiat între sunt foarte mândri. În fiecare an este câştigătoarea
şcoala noastră şi Şcoala Elementară Aksentije locului I la etapa judeţeană a Concursului Naţional de
Maksimović Dolovo şi Asociaţia Culturală Banatul Reviste Şcolare, fiind apreciată şi la nivel naţional cu
Dolovo, Serbia, în perioada 2011-2012, sub titlul de laureat. Pe lângă aceste rezultate, revista a
coordonarea directorul şcolii, prof. Cristiana Schmaler. obţinut, de-a lungul anilor, numeroase premii la
În 1997 s-a înfiinţat Asociaţia Învăţătorilor Caraş- concursuri de profil, derulate la nivel interjudeţean
Severineni, cu sediul în Şcoala 7. Sunt 19 ani de când sau naţional. Cea mai mare realizare este, însă,
cele două instituţii educaţionale derulează activităţi în implicarea elevilor şcolii în realizarea ei, faptul că
parteneriat, toţi învăţătorii şcolii noastre fiind membri Lumea noastră este produsul exclusiv al muncii
ai acestei asociaţii. Asociaţia Învăţătorilor Caraş- pasionaţilor de jurnalism.
Severineni a iniţiat parteneriate cu organizaţii similare Întreaga activitate de realizare a revistei are

Seria III Nr. 3(53)


din Timişoara, din Serbia şi Polonia, pentru a face amploarea unui proiect anual, în care se derulează o
schimb de experienţă pe probleme de strategii serie de activităţi periodice. Primul pas în realizarea
didactice. revistei este identificarea elevilor cu aptitudini
Şi dacă tot am ajuns la capitolul organizaţii literare, care au abilităţi în domeniul jurnalismului, dar
partenere, este evident că un program nonformal de manifestă şi disponibilitate şi dorinţă de a scrie, de a
succes, cum e cel al Şcolii 7 Reşiţa nu se poate face se implica în această activitate deloc simplă, care
fără sprijinul şi implicarea unor instituţii sau necesită timp, pasiune, talent, cultură generală,
organizaţii partenere. Casa Corpului Didactic Caraş- curiozitate. Sunt doar câteva criterii în realizarea

69
Severin poate deschide această listă, pentru că este un echipei redacţionale a revistei, din care, în final, fac
colaborator activ şi prezent în toate activităţile mai sus parte atât elevi de gimnaziu, cât şi elevi de ciclul
menţionate. Profesor Nicoleta Marcu, directorul primar. Revista cuprinde materiale care se pot grupa
acestei instituţii, este un prieten al şcolii, un dascăl şi în câteva capitole, reprezentând: lumea Şcolii 7

Școala Caraș-Severineană
un om deosebit care ne întinde o mână de ajutor ori (activităţi extraşcolare, rezultate la concursuri şi
de câte ori avem nevoie. olimpiade, proiecte educative, interviuri cu dascăli ai
Luând fiecare proiect în parte, ne putem opri la: şcolii, elevii talentaţi care se perfecţionează în
Organizaţia “Salvaţi Copiii” – filiala Caraş-Severin (care instituţii culturale, sportive, artistice etc.); a doua
desfăşoară de peste zece ani proiecte în şcoala categorie include informaţii de cultură generală din
noastră; amintim doar două care se derulează în acest domenii variate (istorie, geografie, literatură etc.); un
moment – Şcoală după şcoală şi Singur acasă); alt treilea grupaj de texte sunt creaţiile elevilor; ne
Inspectoratul Şcolar Judeţean Caraş-Severin; Biserica oprim, totodată, la preocupările copiilor din şcoală,
„Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel Reşiţa – Govândari”; realizând sondaje de opinie pe diverse teme, dar şi
Direcţia Judeţeană pentru Tineret şi Sport Caraş- articole despre jucării pentru copii sau lumea
Severin; Academia Olimpică Română; Liceul de Arte tehnologiei; Evenimente reşiţene este rubrica ce ne
„Sabin Păuţa” Reşiţa; Centrul pentru Conservarea şi leagă de comunitatea locală, prin care copiii
Promovarea Culturii Tradiţionale Caraş-Severin; Casa descoperă ce se întâmplă în oraşul lor. La fel de
Orăşenească de Cultură Bocşa; Asociaţia „Prietenii interesant este Interviul ediţiei, prin care aducem în
Munţilor” Reşiţa; Societatea pentru Cultură „Metarsis” faţa elevilor noştri modele reale, valori umane care au
Reşiţa – Librăria „Semn de Carte”; Librăria „Vestala; demonstrat calităţi extraordinare, care au atins
Biblioteca Judeţeană „Paul Iorgovici” Caraş-Severin; performanţe notabile şi care pot fi considerate
Palatul Copiilor Reşiţa; Muzeul Banatului Montan modele de urmat.
Reşiţa; Agenţia pentru Protecţia Mediului Caraş- În anul 2014 şcoala noastră a sărbătorit jubileul.
Severin; Clubul Şcolar Sportiv Reşiţa; Teatrul de Vest. La eveniment au participat foşti şi actuali profesori,
Un rol foarte important în promovarea acestor foşti şi actuali elevi, reprezentanţi ai instituţiilor
activităţi îl are presa locală, şcoala noastră acordând o partenere, membri ai comunităţii locale. Au fost
atenţie deosebită acestui aspect. momente emoţionante, în care Sărbătoarea şi
Începând din toamna anului 2014, în Şcoala recunoştinţa s-au regăsit, în care bucuria întâlnirii s-a
Gimnazială Nr. 7 se desfăşoară un program after revărsat în lacrimi şi emoţii. „Au trecut cincizeci de ani
school, reprezentând un câştig pentru elevii ei. şi şcoala la care au învăţat şi copiii mei a rămas la fel
Iniţierea acestui program şi implementarea lui a fost de tânără şi la fel de bună. Tânără prin spiritul mereu
posibilă cu sprijinul Consiliului Local şi al Primăriei neliniştit a celor ce propun şi împlinesc activităţi noi, a
Reşiţa, în urma solicitărilor frecvente ale părinţilor cadrelor didactice ce îşi depăşesc cu brio obligaţiile
unor elevi ai şcolii noastre. Programul educaţional tip profesiei şi fac pentru un adevărat apostolat, după
after school este oferit de SC CENTRU DE EDUCAŢIE ŞI principiile pe care pedagogul elvețian și reformatorul
LOISIR-EDUNOVA SRL, înfiinţat cu scopul de a educației Johann Heinrich Pestalozzi le-a stabilit în

Casa Corpului Didactic Caraș-Severin


6. ELEVI, DASCĂLI, ȘCOLI DE NOTA 10 ... DE IERI ȘI DE AZI
sec. al XVIII-lea. Bună prin rezultatele muncii celor ce bucățică de suflet în tot ceea ce faci. La final vei avea
oferă elevilor şi educaţie şi instruire, iar rezultatele la același zâmbet, aceeași bucurie ca după un joc
nivel local, judeţean, naţional şi chiar internaţional câștigat”, spune acelaşi copil.
demonstrează acest lucru.”, au fost cuvintele pr. Petru Şi poate că misterul Şcolii 7 se ascunde în picături
Berbentia. Iar vorbele elevilor au demonstrat mândria de suflet lăsate de copii atunci când ies pe poarta
de a fi elev al Şcolii 7. Au ieşit la iveală familii întregi şcolii, ştiind că, de fapt, nu o vor părăsi niciodată.
care au învăţat la şcoala noastră: „Chiar şi bunicul
meu, Marian Bejenariu, a fost elev al Şcolii 7 Reşiţa și Prof. CRISTINA ARDELEANU
el povestea așa: Îmi amintesc cu plăcere de clipele Inspector Școlar
petrecute alături de colegii mei, de profesorul de limba Prof. ILEANA POMOJA
română, domnul Nica, fost diriginte şi director şi care Şcoala Gimnazială Nr. 7 Reşiţa
mi-a rămas şi acum la suflet. Retrăiesc emoţiile prin
care am trecut, în anul 1965, la examenul de final de
clasa a VIII-a, făcând parte din prima generaţie ce
susţinea un astfel de test. Pot spune cu mândrie că
aproximativ jumătate din familia mea a urmat
cursurile Şcolii Gimnaziale Nr. 7 Reşiţa. Eu, tata,
mătuşa mea şi bunicul meu am învăţat în această
Școala Caraș-Severineană

instituţie.”, a declarat Daria Bejenariu, elevă în clasa a


IV-a. O absolventă a şcolii noastre, Oana Gogoşeanu,
actualmente elevă la Colegiul Naţional Bănăţean
Timişoara, a declarat, la ceas de sărbătoare: „Privind
înapoi cu nostalgie, nu a mai rămas decât dragostea
pentru locul unde copilul de ieri a devenit
adolescentul de azi, pentru locul în care am întâlnit
acea persoană, acel profesor, care, atunci când am
vrut să renunț, mi-a spus să nu o fac, deoarece în viață
pot pierde tot, mai puţin un singur lucru: ceea ce am
în minte.” Pentru că el, profesorul de la Şcoala 7, a pus
70

întotodeauna pe primul plan copilul, s-a apropiat de


el, l-a înţeles, l-a ajutat, l-a educat, l-a pregătit pentru
viaţă.
„Şcoala devine o joacă dacă o parcurgi cu
Seria III Nr. 3(53)

zâmbetul pe buze şi adaugi o picătură de plăcere şi o

Casa Corpului Didactic Caraș-Severin


6. ELEVI, DASCĂLI, ȘCOLI DE NOTA 10 ... DE IERI ȘI DE AZI
să mă adăpostească sub umbrelă cât a durat
DIRIGENȚIE…DE SUFLET festivitatea. Am mers apoi în clasă și le-am vorbit,
printre altele, de Examenul de Bacalaureat, spre
nedumerirea lor, așa cum aveam să aflu mai târziu.
Nu m-am gândit niciodată în primii doi ani ca
dirigintă de liceu că voi ajunge să îi iubesc atât de mult
pe cei 33 de elevi, mai ales că materia pe care o
predam, Limba și Literatura Română, îmi impunea o
exigență la care nu am renunțat niciodată. Însă de la
început mi-au fost dragi. În primul an de Sf. Nicolae le-
am confecționat manual bețișoare și ei au înțeles că
nu au fost prea cuminți. Apoi, an de an le pregăteam
câte o surpriză, iar pentru a ne simți ca într-o familie,
schimbam cadouri de Crăciun după ce împodobeam
bradul în clasă.
Am înființat împreună cu ei trupa de teatru

Seria III Nr. 3(53)


„Trubadurii” și participam la Reșița la concursul
județean de teatru AM-FI-TEATRU unde în clasa a XI-
Există, cu siguranță, în cariera fiecărui dascăl o
a am obținut locul III pe județ. În fiecare an de ziua
generație „de suflet”, care își lasă amprenta în
mea îmi pregăteau câte o surpriză și încercau să fie
activitatea didactică a celui de la catedră, lucru
foarte cuminți în ziua aceea (deși nu le reușea
experimentat de mine și susținut și de alți colegi din
întotdeauna). Cu toate aceste activități cărora eu mă
cancelarie. Nu știu dacă are vreo importanță ordinea
străduiam să le dau valențe educative, iar ei să se
cronologică a generațiilor de elevi care se perindă de-a
apropie mai mult de mine, nu am reușit să îi fac să mă

71
lungul carierei didactice, întrucât experiența mea la
simtă un suport moral până în clasa a XII-a, prin
catedră se reduce la doar 11 ani. Dar știu cu siguranță
martie, când ne pregăteam de simulare. Le spuneam
că în cazul meu prima generație ca dirigintă va fi
atunci că trebuie să ne unim forțele și să învingem.
întotdeauna „emblema” unor elevi pe care mi i-aș
Le-am impus să-și asume examenul ca pe o experiență

Școala Caraș-Severineană
dori mereu drept „colaboratori”.
comună cu a mea și cu a celorlalți colegi. Între timp
Nu-mi amintesc să-mi fi dorit vreodată să devin
ne-am mai înmulțit cu elevi de la alte secții și clasa a
altceva în viață decât profesor. „Aventura conștiinței
XII-a Filologie număra 40 de elevi. Am muncit cot la
mele” începea cu jocul „de-a școala”, având-o mai
cot, la orele de română, dar și la orice altă oră care se
întâi ca model pe doamna învățătoare de la Broșteni,
ivea liberă pentru ei și pentru mine. La simulare toți
iar mai apoi pe mulți dintre dascălii mei, împrumutând
cei 40 de elevi erau promovați la Limba și Literatura
de la fiecare ceea ce mi-a plăcut la ei ca elevă, și de la
Română.
toți pasiunea pentru această meserie. Poate că
Mi-am dat seama atunci că elevii mei au nevoie
modelele mele au avut puterea de a mă determina să
de ajutorul meu didactic, de experiența mea ca
nu-mi doresc altceva, astfel că mi-am canalizat toată
profesor de română, dar mai ales de sprijin moral, de
forța și toată ambiția în atingerea unui singur țel-să fiu
încurajare, de certitudinea că sunt „trup și suflet’’
profesor, și nu oriunde, ci la Dragalina.
alături de ei. Și așa am fost. Am creat un grup pe care
Visul mi s-a îndeplinit și în al doilea an ca
l-am numit „Frumoșii 12F”- pentru că așa îi alintam eu
profesor m-am trezit dirigintă la clasa a V-a. Nu am
- și le scriam zilnic temele de recapitulare, secvențe de
știut la început ce presupune acest rol de dirigintă, în
lecție, planificarea pentru examen și orice altă
afară de a fi profesor de română nu am învățat altceva
informație le putea folosi în acea perioadă foarte grea
în facultate. Îmi voi aminti mereu prima zi de școală
pentru ei. Înaintea fiecărei probe postam pe
când elevii mei, bobocei de clasa a V-a, mă priveau cu
Facebook, acolo unde fiecare dintre ei era prezent la
sfială și curiozitate. Și pentru mine era o experiență
orice oră, câte un mesaj de încurajare și îi sunam
inedită, interesantă. Așa că, pas cu pas, am învățat să
pentru a „testa” dispoziția în care se aflau. S-a
fiu dirigintă alături de ei, ,,am crescut” împreună, ei ca
întâmplat să-mi răspundă elevi plângând de emoție și
elevi, eu ca dirigintă. Au fost 4 ani frumoși în care, pe
lipsă de încredere, dar am simțit că telefonul meu i-a
lângă orele de Limba și Literatura Română, ne-am
liniștit. La Examenul cu care i-am terorizat 4 ani, toți
cunoscut, ne-am făcut surprize unii altora, am
elevii din clasa a 12-a F au promovat proba de Limba și
organizat serbări școlare. La final, am fost mândră de
Literatura Română, 14 dintre ei obținând note peste 9.
rezultatele lor la Evaluarea Națională, cu atât mai mult
Astăzi, majoritatea elevilor mei sunt studenți, 5 dintre
cu cât 6 dintre ei fuseseră admiși la Secția Filologie.
fete urmând a îmbrățișa cariera didactică, sper că de
Marea mea bucurie a fost prima zi de școală din
dragul meu.
septembrie 2010 când doamna profesoară Maria
Îmi place să cred că succesul lor s-a datorat, pe
Ranga, pe atunci directorul liceului, m-a anunțat că voi
lângă transmiterea unor informații și susținerea unor
continua să le fiu dirigintă celor 6 foști elevi, întrucât
lecții de specialitate, și acestei legături deosebite pe
îmi revenea clasa a IX-a Filologie. Îmi aduc bine aminte
care am reușit să o creăm împreună. Oare e atât de
că era o zi ploioasă și că viitorii mei elevi au avut grijă
Casa Corpului Didactic Caraș-Severin
6. ELEVI, DASCĂLI, ȘCOLI DE NOTA 10 ... DE IERI ȘI DE AZI
important pentru elevii noștri să le fim alături și în pe o cascadă de complimente fără sens, ci ca pe o
felul acesta? pagină de apreciere a efortului de a fi fost o dirigintă a
Vă redau în rândurile următoare mesajul meu unui copil, adolescent dificil ca mine, dar și diriga
final dintr-un filmuleț pe care l-am pregătit special perfectă a unei clase ce se hrănea cu nebunie. Vă
pentru „ultima lecție de dirigenție” la care am plâns cu mulțumesc pentru cei mai frumoși ani din viața de
toții: adolescent pe care am avut șansa să-i petrec alături
„Frumoșii mei, voi sunteți ca un cântec... un de dumneavoastră!”
cântec nu se poate cânta niciodată de la sfârșit spre Nu știu dacă această metodă de a te apropia
început. Trebuie să-l cânți totdeauna îndreptându-te spiritual atât de mult de elevi cum am făcut-o eu e o
spre sfârșit... cale spre succes. Știu doar că în cazul meu a
Zilele acestea vom cânta «ultima partitură» a funcționat. De aceea, intenția articolului este aceea
unei melodii minunate pe care am compus-o de a vă împărtăși cea mai frumoasă experiență
împreuna - ANII DE LICEU! profesională din cariera mea și de a transmite un
N-am fost COMPOZITORUL prin excelență...deci mesaj atât elevilor, cât și colegilor mei.
dirigintele-model, profesorul eminent de Limba Voi, dragi elevi, trebuie să vă asumați acest
Română, psihologul de care ați avut nevoie în examen ca pe o experiență decisivă din viața voastră,
momente dificile...am fost și voi rămâne un suflet să conștientizați importanța pe care trebuie s-o
care va vibra la unison cu trăirile voastre! acordați studiului și seriozitatea cu care trebuie să
Școala Caraș-Severineană

Veți rămâne mereu în inima mea, suflete dragi! tratați ultimii pași din cariera voastră de liceeni și
Diriga” primii spre maturitate.
Dincolo de bucuria „profesională”, ceea ce am Dragi colegi, vă adresez îndemnul de a vă apropia
câștigat a fost prietenia și aprecierea lor sinceră și și spiritual de elevi, de a-i determina să învețe și
necondiționată. Cuvintele unui elev din albumul cu printr-o legătură afectivă prin care să le oferim
fotografii al clasei m-au emoționat peste măsură: „Vă siguranță, încredere și suport moral!
mulțumesc pentru lecțiile de viață, pentru energia,
dăruirea și implicarea dumneavoastră…și nu o luați ca Prof. ALIDEIA ȚEPENEU
Director, Liceul Teoretic General Dragalina
Oravița
72
Seria III Nr. 3(53)

Casa Corpului Didactic Caraș-Severin


6. ELEVI, DASCĂLI, ȘCOLI DE NOTA 10 ... DE IERI ȘI DE AZI
creşte mă voi îmbrăca cu haine ca ale sale şi cu pantofi
DOINA MIHAILOVICI - la fel.
PROFESOARA MEA FĂRĂ Când mergea parcă plutea, iar când cânta şi
îngerii ar fi fost invidioşi pe vocea ei. Niciodată nu am
SEAMĂN PE LUME auzit-o strigând. Ne învăţa, la orele de dirigenţie, dar şi
mereu când se ivea prilejul, să fim buni şi generoşi, să
Nu am fost în nicio privinţă un copil precoce, ba fim manieraţi şi politicoşi, să fim atenţi la ceilalţi, să
chiar aş spune că am fost „amânată” un pic. Despre vorbim frumos cu cei de lângă noi. De la ea am deprins
prima zi de şcoală îmi amintesc doar castanul uriaş din empatia, încrederea şi iubirea de oameni, căci ea ne
curtea şcolii, statuia frumoasă de la intrarea din faţă şi arăta o iubire necondiţionată, iubirea cu care ar trebui
buimăceala din capul meu. Învăţătoarele mele, căci au iubit orice copil. Desigur că uneori ne dojenea, când
fost trei, nu mi-au marcat copilăria. Ultima dintre ele, făceam câte o poznă sau o faptă rea, dar cu asemenea
tânără şi frumoasă, blândă, cu părul lung, mi-a fost blândeţe, încât vina te apăsa mai tare, iar ruşinea că ai
cea mai dragă. Iar al patrulea an de şcoală a fost dezamăgit-o îţi incendia obrajii.
primul în care m-am simţit confortabil. Poate şi pentru Copilul timid şi speriat care am fost a prins curaj
că mă mai deşteptasem între timp, reuşind într-a sub ochii ei calzi, şi încet, încet mi-au crescut aripi spre

Seria III Nr. 3(53)


patra să fiu în plutonul fruntaş al clasei, cu premiul al zbor. Grija şi încurajarea sa m-au modelat şi m-au
II-lea. înaripat. Mi-a modificat percepţia asupra mea însămi.
Dar clasa a V-a, cu toate schimbările sale, venea Mă văzusem mereu până atunci ca fiind o fată ştearsă
ca un tăvălug. Ameninţarea sa îmi întunecase zilele şi modest dotată în privinţa oricăror calităţi. Iubirea pe
vacanţei de vară. Îi întrebam pe toţi copiii mai mari din care mi-o arăta şi încrederea sa întâi m-au mirat, apoi
vecini cum este în clasa a V-a, căci tare mă mai m-au făcut să îmi schimb autoimaginea, să mă
temeam de ea şi de multitudinea de profesori cu care străduiesc să-mi construiesc o personalitate care să fie
voi avea de-a face. O fată mai mare cu doi ani, Rodica, la înălţimea aşteptărilor sale. Aceasta avea să fie

73
pe care o admiram în secret şi a cărei mamă era provocarea mea de zi cu zi: să nu o dezamăgesc. Am
profesoară de limba română la noi la şcoală, m-a dobândit încredere în mine. Dacă ea mă iubea
asigurat cu căldură că îmi va plăcea la gimnaziu, că înseamnă cu eram în stare de ceva! Am devenit
este mai interesant decât în clasele mici, dar nu prea sârguincioasă şi extrem de conştiincioasă. Căci

Școala Caraș-Severineană
greu, că va fi mult mai distractiv. Speram ca doamna vedeam bine că ea avea un dar vrăjit, să ghicească şi
Finica, mama Rodicăi, să îmi fie dirigintă, fiind un să scoată la iveală din adâncul nostru de copii prostuţi
element de stabilitate în lumea mişcătoare care mi se şi ezitanţi, întreg potenţialul devenirii noastre.
deschidea în faţă. Dar n-a fost să fie. Am iubit limba română şi literatura cu aceeaşi
Doamna Finica a fost diriginta clasei de a V-a pasiune cu care o iubeam pe ea. Nu am luat vreodată
paralele, iar clasa mea urma să aibă o altă dirigintă, altă notă decât cea maximă. Totul mi se părea uşor şi
tot profesoară de limba română, DOINA MIHAILOVICI minunat de frumos. Citeam cu patimă, învăţam cu
era numele său. Nu îmi mai aduc aminte cu precizie de sete. Îmi plăcea istoria şi voiam să devin arheolog, dar
momentul primei întâlniri cu d-na mea dirigintă, limba şi literatura română făceau parte cumva din
probabil a fost în curtea şcolii, la festivitatea de însăşi fiinţa mea. Parcă nici nu făceau subiectul (şi
deschidere. Oricând o fi fost, ştiu că am văzut o obiectul) unei discipline şcolare, ci unui hobby pe care
doamnă grozav de frumoasă, de nu mă mai săturam îl cultivam cu cea mai mare plăcere.
privind-o. În clasă apoi, când a început să ne Voiam să fie mândră de mine. Am intrat printre
vorbească cu vocea ei blândă şi melodioasă, am simţit primii la cel mai bun liceu din oraş, fără meditaţii şi
dintr-o dată cum sunt luată sub o aripă protectoare şi fără să excelez la matematică. Toţi profesorii pe care i-
călăuzită pe un drum fermecat şi aventuros, pe care am avut mai târziu au avut neşansa de a fi comparaţi
totuşi mă simţeam în siguranţă. Ştiam, anticipam că cu Ea. Am avut mulţi profesori buni, iar pe unii i-am
mă vor aştepta atâtea minunăţii, încât fremătam de iubit. Dar niciunul nu a câştigat în competiţia
nerăbdare. Nimic rău nu mi se putea întâmpla, totul imaginară în care în secret i-am aşezat în faţa
era o aventură fermecată de la care nu puteam lipsi Doamnei mele. Am cunoscut în viaţa mea oameni
nicio clipă. Orice zi de şcoală a devenit o sărbătoare, deştepţi, de calitate, interesanţi, generoşi şi frumoşi.
iar dacă ea lipsea de la şcoală, uneori, din motive de Unii mi-au devenit prieteni şi tovarăşi de drum. Dar
sănătate, totul era searbăd, fără gust şi fără culoare. doar ea a fost marea mea întâlnire, marea mea iubire
O admiram în deplinătatea persoanei sale şi nu şi cea dintâi.
îmi pot aminti, în răstimpul de patru ani cât mi-a fost Avea un asemenea efect asupra mea şi a avut pe
far călăuzitor, să o fi auzit sau văzut spunând sau tot parcursul vieţii mele, încât mereu mă raportam la
făcând ceva altfel decât perfect. Era frumoasă ca o ea, mereu mă întrebam, înainte de a face ceva, ce-ar
zână bună, fiinţa sa strălucea înconjurată parcă de o spune despre acest fapt. Sunt convinsă că fără
aură, iar această strălucire se răsfrângea şi asupra prezenţa sa în viaţa mea eu nu aş fi ceea ce sunt
tuturor lucrurilor sale. Îmi aduc şi astăzi aminte de astăzi. Ea mi-a fost impuls şi reazem, ea mi-a luminat
rochiile ei minunate, de inelul de pe deget sau micuţul drumul şi mi-a deschis calea. Ea mi-a fost model în
pandantiv ce-l purta pe un lănţişor de aur la gât. Mi-ar viaţă şi mai apoi în profesie. Niciodată nu am ajuns-o,
fi plăcut să-i semăn. Îmi promiteam că atunci când voi
Casa Corpului Didactic Caraș-Severin
6. ELEVI, DASCĂLI, ȘCOLI DE NOTA 10 ... DE IERI ȘI DE AZI
nu am egalat-o, dar mereu am urmat-o, mereu ea a
fost tainica mea lumină călăuzitoare, omul frumos
care într-o cruce a vieţii mele m-a prins de mână şi mi-
a arătat cerul senin, plin de stele.
Cu toată recunoştinţa şi bucuria de a fi avut
şansa unei asemenea întâlniri, nu pot să spun decât:
mulţumesc frumos, scumpă Doamnă dirigintă! Darul
pe care mi l-aţi făcut a fost nepreţuit!

DOINA MIHAILOVICI, s-a născut la Borlova, dar


după 5 ani familia s-a stabilit în comuna Racoviţa,
lângă Buziaş. Aici a crescut şi a urmat liceul. Tatăl -
preot, originar din Oţelu Roşu, mama - din Hitiaş,
Timiş. A absolvit Facultatea de Filologie la Institul
Pedagogic din Oradea.
Școala Caraș-Severineană
74
Seria III Nr. 3(53)

Prof. SIMONA SANDU


Colegiul Naţional Mircea Eliade Reşiţa
An de an, la 15 septembrie, abecedarele,
ÎNVĂȚĂTOR ȘI MENTOR - emoţiile şi urările vorbesc de un nou început de an
ELISABETA AVRAM şcolar. Acei oameni care au trăit emoţiile zilelor de
toamnă au rămas cu amintirile, cu nostalgia
momentului şi cu inima deschisă spre rememorări şi
aduceri-aminte. Aceşti oameni sunt învăţătorii
pensionari.
Despre o învăţătoare pensionară doresc să vă
vorbesc şi eu, pentru că de ea mă leagă o frumoasă
prietenie, doamna învăţătoare Elisabeta Avram.
S-a născut în 13 noiemebrie 1930, în comuna
Daneţi din judeţul Dolj, dintr-o familie de intelectuali:
tatăl, Nuţă Florea, învăţător şi inspector general şcolar
timp de 29 de ani la Craiova, iar mama, Nuţă
„Învăţătorul este cel care dăruieşte fiecărui om,
Margareta, tot învăţătoare. A urmat cursurile Şcolii
la pornirea lui în drumul spre lumină, primele
Normale din Craiova între anii 1943-1951, iar apoi a
elemente, călăuzindu-i paşii spre marele titlu de „OM”.
fost învăţătoare le Buchin, Reşiţa şi Şcoala Generală
El este acela care modelează materialul cel mai de
Nr. 4 din Caransebeş.
preţ – COPILUL - tinzând ca din fiecare bloc de
Timp de peste 30 de ani a fost învăţătoare la
marmură brută să realizeze o fiinţă înzestrată cu cele
Liceul Pedagogic din municipiul de pe Timiş şi Sebeş,
mai frumoase trăsături, un om care să înmănunchieze
fiind şefa comisiei metodice a învăţătorilor,
calităţile morale cele mai înalte”. (Dumitru Salade)
Casa Corpului Didactic Caraș-Severin
6. ELEVI, DASCĂLI, ȘCOLI DE NOTA 10 ... DE IERI ȘI DE AZI
responsabil al cercurilor pedagogice, metodist de munca pasională a dascălilor de ieri şi de azi, care
teritorial şcolar judeţean, vicepreşedinte şi membru în au dăruit şi dăruiesc, din preaplinul inimii şi minţii lor,
comisia de obţinere a gradelor didactice a lumina învăţăturii, aşezând temelia de unde se ridică,
învăţătorilor din Caransebeş, Reşiţa şi Timişoara, cresc şi se formează oamenii”. Doamna învăţătoare
îndrumător la cursurile de formare a cadrelor crede în „colegii cu experienţă, dar şi în virtuţile
didactice şi preşedinte al comitetului sindical al inventive şi creative ale colegilor tineri, căci fiecare
învăţătorilor din Caransebeş. dintre ei au fost şi vor fi bune călăuze ale celor mici”.
De asemenea, timp de patru ani a realizat un A vorbit despre dascălul ideal, spunând că acesta
experiment la nivel naţional privind predarea într-o ar trebui definit „din unghiul de vedere al elevului şi
sală de clasă specializată, la clasele I-IV, pe grupe de mai puţin din cel al dascălului însuşi”. În viziunea
eterogene de elevi. Şi ar mai fi multe de spus referitor dumneaei „slujitorul ideal al şcolii este dascălul de
la experienţa şi profesionalismul ei ca şi cadru vocaţie, care este adânc pătruns de nobleţea profesiei
didactic. sale, cu o solidă informaţie de specialitate, continuu
Dar eu vreau să vă vorbesc despre ea ca OM. avid de plus de cunoaştere, dar mai ales fericit să
Este greu să găseşti cuvintele potrivite şi sa le aranjezi dăruie făpturilor care cresc şi se formează sub ochii
într-o anumită ordine ca ele să sune bine şi în special săi, o parte a inimii sale”.

Seria III Nr. 3(53)


să găseşti acele cuvinte care descriu o persoană pe Am întrebat-o dacă îşi mai aminteşte sau dacă
care o stimezi şi care a avut o contribuţie importantă poate să nominalizeze câţiva elevi deosebiţi, care i-au
în formarea ta ca dascăl. rămas în suflet. Dânsa mi-a mărturisit că a văzut
Încă de pe băncile liceului ştiam că meseria de mereu elevii ca nişte călători care „bat cu emoţie la
dascăl este frumoasă, dar şi grea. În timp trebuie să-i porţile cunoaşterii, năzuind spre lumina ştiinţei de
descoperi secretele, ca să poţi să devii un dascăl carte”, că i-a iubit mult pe toţi și îi este foarte greu să
adevărat, iubit şi apreciat de elevi. Sub îndrumarea nominalizeze o parte din ei, de frică să nu uite vreun
doamnei Avram Elisabeta am învăţat cum să mă nume, dar este convinsă că toţi au ajuns oameni

75
comport cu elevii, am descoperit ce înseamnă realizaţi în viaţă. E mândră de Sorin Grindeanu, ajuns
bunătatea şi cât înseamnă ea atunci când o împarţi viceprimar al oraşului Timişoara la acel moment;
oamenilor. Domnia sa era de o generozitate Corina Pantelie, profesor pentru învăţământul
intelectuală ieşită din comun...era ÎNVĂŢĂTOAREA primarla Şcoala generală Nr. 8 din Caransebeş;

Școala Caraș-Severineană
prin vocaţie. Știa să vadă viitorul din om şi să-i Mihaela Stroe, profesor universitar istorie la
sădească încredere. Aceste calităţi sunt rare. Universitatea „Spiru Haret” din Bucureşti; Alexandru
Pe doamna învăţătoare am cunoscut-o în anul Trion; Alexandru Galiţă; Gabriela Fodor; Steluţa Nuţă
1994, când eram elevă practicantă. Avea o nobleţe şi de mulţi, mulţi alţii, de care doamna învăţătoare îţi
sufletească şi o spontaneitate deosebită. Ce bine îi aminteşte cu drag şi ei sunt doar o parte din elevii
prinde copilului (căci eram o copilă atunci, aveam 16 dânsei.
ani) să fie întâmpinat la clasă de un zâmbet adevărat, Trăind printre cei de vârsta a treia, a învăţat „cât
de o bunăvoinţă inepuizabilă, de o energie în care nu de frumoasă poate fi şi această toamnă a vieţii şi că o
se amestecă nervozitate, de o exigenţă ce nu cuprinde zi din viaţa fiecărui om este la fel de importantă,
asprime. Atunci, copilul se dăruieşte cu toată indiferent de vârstă, mai ales că amintirile către
încrederea, chiar dacă firea lui e ascunsă, se simte sfârşitul vieţii sunt multe şi frumoase”.
într-un fel dator să devină deschis, sincer, iar dacă e Din păcate doamna învăţătoare nu mai este, dar
speriat, se linişteşte şi dacă e timid, se înviorează. va rămâne vie în sufletul fiecărui elev pe care l-a
Învăţătoarea care iubeşte cu adevărat copiii şi ştie să o îndrumat şi l-a ajutat să pornească pe drumul
transmită, astfel încât să fie simţită de copii, cea care cunoaşterii şi, de ce nu, şi al vieţii.
ştie să îndrume fără violenţă şi nerăbdare evidentă, Nu putem decât să spunem: „Rămas bun,
aceea va fi ascultată, imitată, iubită. Toate acestea a stimată doamnă învăţătoare şi nu vom uita niciodată
ştiut doamna Avram să le dăruiască de-a lungul anilor, ceea ce ne-aţi învăţat!”
atât generaţiilor de elevi, cât şi generaţiilor de tineri
practicanţi, care, poate azi sunt şi ele cadre didactice Prof. înv. primar ANESIA-MARILENA DOBROMIRESCU
şi oferă mai departe ceea ce au învăţat, pregătind Colegiul Naţional C. D. Loga Caransebeş
elevii pentru viaţă şi dăruind fiecărei generaţii o parte
din sufletul lor nobil.
Mi-a vorbit despre anii când a fost directoare (10
la număr), timp în care împreună cu alţi colegi a fost
„un adevărat grădinar de suflete”. Întotdeauna a fost
gata să-şi ofere, dezinteresat, dragostea, experienţa şi
cunoştinţele tinerilor colegi.
Vorbind despre cum erau dasacălii pe vremea ei
şi cum sunt acum, mi-a mărturisit următoarele: „Din
experienţa mea de învăţător pot depune mărturie, din
tot sufletul, despre preţuirea, respectul şi iubirea faţă

Casa Corpului Didactic Caraș-Severin


6. ELEVI, DASCĂLI, ȘCOLI DE NOTA 10 ... DE IERI ȘI DE AZI
glasul, ca solistă a Ansamblului folcloric „Doina
REVERENȚĂ, DOAMNĂ DIRIJOR!
Timişului”, dar cele două decenii petrecute ca
profesoară de muzică în Maramureş, au ţinu-o
departe de scenă, însă a cunoscut împlinirea deplină
ca mamă a doi copii frumoşi şi sănătoşi. Odată cu
revenirea pe plaiul natal, în 1997, ca profesoară la
Liceul de Artă „Sabin Păuța”, păşeşte din nou pe
scenă, când cu faţa, ca solistă de muzică populară,
când cu spatele, ca dirijor al prestigioaselor corale
reşiţene „Lia Ponoran” şi apoi „Lira”, a Primăriei
Reşiţa. De fapt, prezenţa sa pe scenă, ca interpret de
folclor se materializează prin compact discul „Aş fi vrut
lume să-ţi cânt”, al cărui titlu este semnificativ pentru
cei care îi apreciază timbrul curat, iar versurile nu sunt
gratuite şi pierderea este a celor care n-au ascultat
Școala Caraș-Severineană

cântecul ei autentic bănăţean, ani de zile. În anii de


când a revenit acasă a mai scos şi alte CD-uri, unul de
Obişnuim ca la aniversări să-i felicităm pe cei colinde precum şi alte împliniri redutabile, între care
care ne sunt apropiaţi, dar uităm, sau trecem cu colaborarea, ca solistă, cu renumitul Ansamblu
ușurinţă pe lângă ziua aniversară a cuiva care se folcloric „Semenicul”, sau marele premiu obţinut la
dedică colectivităţii cu tot timpul şi harul său. Cum concursul TV „Debut ’50”, dar mai important rămâne
oare am putut uita de ziua de 20 noiembrie 2016, talentul său muzical de necontestat, oferit
când profesoara Elena Cozîltea a împlinit 65 de ani? spectatorilor şi abilităţiile pedagogice caracteristice
Aceasta nu pentru că este pensionară, ci pentru faptul dascălului, prin care a transmis generaţiilor de elevi
că renunţând la tihna pe drept dobândită, îşi împarte dragostea pentru muzică.
76

timpul între cele trei formaţii corale, pe care le Dorindu-i, încă odată, cele cuvenite, facem o
dirijează în mod voluntar. Desigur că cei apropiați i-au plecăciune adâncă în semn de mulţumire pentru
adreseat mulţumiri în mod curent, dar acum, cu timpul pe care şi-l rupe de lângă nepoţica iubită şi pe
Seria III Nr. 3(53)

întârziere, avem prilejul să le înmănunchem din partea care îl consacră unei munci, deloc uşoare, dedicată
componenţilor coralei „Franz Sturmer” a Forumului Bisericii şi Scenei.
Democrat German; coralei „Datina” a cadrelor
didactice din Reşiţa şi corului Catedralei „Schimbarea TITUS CRIŞCIU
la Faţă” din Reşiţa, pe care le dirijează în prezent. scriitor reșițean
Urarea ar consta în „Ani mulţi cu sănătate şi lumină!”
pentru Domnia Sa şi cei care îi sunt dragi, dar dincolo
de cuvinte este gândul celor care îşi unesc glasul la
gestul dirijorului, spre a transmite fiorul de frumos şi
viaţă, care este purtat de cântec.
În lucrarea „Tezaurul folcloric şi păstrătorii lui”
(publicată în 2007 la editura „Tim” din Reşiţa), am
schiţat un portret al doamnei Elena Cozîltea, în care,
între altele, notam că s-a manifestat în trei ipostaze,
ca profesor, solist vocal şi dirijor. Ei bine, astăzi aş
adăuga succint câteva date biografice privind
devenirea personalităţii pe care o aniversăm acum.
S-a născut în Oraviţa, dar a fost stimulată de cântecele
din Ilidia, în care şi-a petrecut copilăria. A urmat
Şcoala de Muzică din Reşiţa, unde absolvă şi liceul,
apoi Facultatea de Muzică din Timişoara şi ulterior,
Conservatorul „Ciprian Porumbescu” din Bucureşti,
promoţia 1978, profil pedagogie, muzicologie,
compoziţie. Din vremea studenţiei şi-a pus în valoare

Casa Corpului Didactic Caraș-Severin


7. REVISTE / PUBLICAȚII ȘCOLARE / CREAȚII LITERARE / APARIȚII EDITORIALE
Ungaria; 60 km faţă de punctul de trecere al frontierei
ANINA, AȘEZARE ȘI ISTORIE Naidăş, județul Caraş – Severin, la trecerea în Serbia;
la 85 km faţă de vama Stamora – Moraviţa, din
Aşa după cum se ştie, primii colonişti sosiţi pe
județul Timiş, tot în vecinătea Serbiei.
aceste meleaguri au întemeiat colonia Steyrer – Dorf
Tot din punct de vedere geografic, orașul este
(satul celor din Stiria), denumire schimbată într-o
situat în centrul Munților Aninei, ce fac parte din
formă simplificată – Steyerdorf şi apoi în Steierdorf,
Munții Banatului, și care, la rândul lor, sunt parte
păstrată oficial până în jurul anului 1880, atunci când
integrantă a Carpaților Occidentali. Formarea acestor
comuna a fost numită Stájerlak. Anina (în germană
munți are loc în mezozoic, prin orogeneza alpină. În
Erlental) era administrată ca o colonie de muncitori. În
structura lor predomină rocile sedimentare, cu foarte
anul 1898, comuna îşi schimbă din nou numele în
mult calcar, dar se găsesc și roci cristaline. Acestea
Stájerlak – Anina. Apoi, odată cu alipirea Banatului la
sunt amestecate și formează un autentic mozaic
România, în anul 1920, comuna îşi schimbă
petrografic.
denumirea, de data aceasta în Steierdorf – Anina. În
Zona corespunzătoare este una a podişurilor şi a
sfârşit, în anul 1952, după reorganizarea teritorială şi
munţilor calcaroşi, încadrată în perimetrul montan
ridicarea fostei comune la rang de oraş, prin unificarea
Reşiţa – Moldova Nouă, și în care relieful predominant

Seria III Nr. 3(53)


vechii vetre Steierdorf cu fosta colonie muncitorească
este cel carstic, cu chei de tip canion: Caraş, Nera,
Anina, ia naştere oraşul Anina.
Miniş, Gârlişte, peşteri precum Prolaz, Comarnic,
Numele de Anina (în germană Steierdorf – Anina,
Buhui, Țolosu, aliniamente de doline: Câmpul
iar în maghiară Stájerlakanina), ar proveni – într-o
Mărculeştilor, Bohui, Cărbunari, dar și izbucuri:
primă variantă – de la arinii (aninii) care au răsărit pe
Cârneală, Ochiul Beiului, Coronini, Padina Matei etc.
locul unde, ulterior, avea să se construiască uzinele
Cel mai înalt vârf din Munţii Aninei este vârful
din localitate, așa după cum reiese și din publicația
Leordiş, de +1.160 m, iar structura geolitică
Foaia Diecezană a Episcopiei de Caransebeș: „De o
predominantă este cea calcaroasă. Relieful este

77
parte și de alta străjuiau arinii sau «aninii» – cum le
alcătuit din culmi şi văi paralele, cu numeroase doline.
zicem noi bănățenii. Aceștia au dat satului numele
Structuri geomorfice alcătuite din gresii şi din
lor”. Oraș prin excelență minier, el este așezat într-una
conglomerate sunt consemnate în partea de nord-est
dintre cele mai frumoase, dar și mai propice zone de
a munților, ele fiind formațiuni geolitice ce intră în

Școala Caraș-Severineană
exploatare minieră din munții Aninei.
componența Bucicului, o formațiune deluroasă a cărei
Situându-se într-o regiune montană din sudul
înălțime atinge 662 m.
Carpaților Occidentali, în zona geografică a Banatului
În partea de răsărit a munților se află culmea
de munte, din judeţul Caraş – Severin, la 45° latitudine
Certej – Puşcaşu Mare, constituită din roci granitice și
nordică și 21° longitudine estică, orașul Anina prezintă
șisturi cristaline, aceasta fiind poziționată paralel cu
o a altitudine a cărei medie este de 645 m. Drumul
Valea Poneasca. În partea de est a Domanului se
naţional DN 58 parcurge longitudinal localitatea,
situează Ponorul, o structură calcaroasă cu înălțimea
legând capitala judeţului, municipiul Reşiţa, de drumul
de +808 m, care înspre sud se unește cu podişul
naţional DN 57B, prin intermediul căruia se realizează
carstificat al Iabalcei.
legătura între Oraviţa şi Bozovici, cele două șosele
O serie de formațiuni și culmi calcaroase, precum:
intersectându-se lângă podul Crivinei. În zona
Tâlva Zânei (+939 m), Tâlva Simeon (+899 m),
cartierului Steierdorf, DN 58 este continuat de vechiul
Predilcova (+891 m), Polom (+821 m) ș. a., se
drum județean (DJ 572 B) ce duce la Oraviţa, trecând
desfășoară între Văile Caraşului şi Minişului, de la est
pe la sanatoriul Marilla.
la vest, adăpostind podişuri carstificate, precum:
Poziționat geografic aproape de centrul județului,
Ravniştea Mare, Colonovăţ, Cereşnaia, Cârneala,
oraşul Anina se învecinează spre sud cu comuna
Ponor şi altele. Ca urmare a procesului de erodare
Lăpuşnicu Mare, la sud – vest cu comuna Ciclova
suferit în mod diferențiat de către variile tipuri de roci,
Română, în nord – vest cu comuna Ciudanoviţa, la est
în timp, s-au creat anumite depresiuni locale în Cheile
cu comuna Bozovici, spre vest cu oraşul Oraviţa, iar
Caraşului, la Prolaz, cât și la Anina, Lişava, Caraşova,
spre nord cu comuna Caraşova. Tot în partea de est
Ciudanoviţa, dar şi pe Valea Minişului.
„se află Culmea Colonovățul Mare – Tâlva Morii”, iar la
Demn de menționat este faptul că, un rol
vest „Culmea Dealul Cumpăna – Tâlva Ponor”. Se mai
important în eroziune l-au avut râurile care au
cunoaște faptul că orașul „este așezat într-o
modelat în calcare chei de o deosebită frumusețe,
depresiune alungită, pe direcția râurilor Anina, Valea
precum Cheile Bohuiului – 8 km, Cheile Gârlişte – 9
Morii (Pârâul Steier – n.a.) și Ponor..., închisă pe două
km, Cheile Minişului – 14 km, Cheile Nerei – 18 km, cât
laturi de culmi calcaroase cu versanți abrupți și
și Cheile Caraşului, cele mai lungi din zonă, de circa 19
împăduriți”, și că „nemaiavând loc pe fundul
km lungime. Atât apele de suprafață, cât și cele de
depresiunii, s-a întins în lungul versanților, sub formă
adâncime au creat forme carstice de o deosebită
de trepte”. Raportat la principalele puncte de trecere
frumusețe geografică și geologică. Întreaga rețea
a frontierelor, orașul Anina se află situat la
hidrografică a zonei, constituită din râurile de
următoarele distanţe: 200 km faţă de vama Cenad, din
suprafață, aparține bazinelor Nerei, Caraşului şi
județul Timiş, la frontiera cu Ungaria; 250 km faţă de
Bârzavei.
punctul vamal Nădlac, din județul Arad, la trecerea în
Așa după cum am afirmat anterior, localitatea
Casa Corpului Didactic Caraș-Severin
7. REVISTE / PUBLICAȚII ȘCOLARE / CREAȚII LITERARE / APARIȚII EDITORIALE
Anina se află situată în inima Munților Aninei, un grup lapiezuri, bogate în roci solubile, dar și cu remarcabile
muntos ce face parte din Munții Banatului, și care, la peșteri – Comarnic, Popovăț, Buhui și Plopa. „Din
rândul lor, se subscriu Carpaților Occidentali. carbonatul de calciu depus din apă au luat naștere
Referindu-ne din punct de vedere strict geografic, impresionantele cascade ale Beușniței și tot din
această zonă face parte din marea Regiune carbonat de calciu este formată lumea de vis a
biogeografică alpină, care se întinde de la Pirinei și peșterilor Comarnic, Popovăț, Buhui și Plopa,
Alpi până la Carpați. „În țara noastră, această regiune străbătute, la rândul lor, de râuri subterane”.
biogeografică ocupă 23% din teritoriu și cuprinde atât Clima, corespunzătoare Regiunii biogeografice
vărfurile carpatice și depresiunile intramontane, cât și alpine a Munților Carpați și, implicit, celor Occidentali,
dealurile mai înalte, înșiruite de-a lungul lanțului din cadrul cărora fac parte și Munții Banatului cu cei ai
muntos”. Aninei, este o climă temperat continentală, cu
Cât privește structura geologică a solului și diferențe de temperatură considerabile de la un
subsolului zonei geografice din care facem parte, și anotimp la altul: „Temperaturile medii anuale
care, în mod firesc, ne interesează, aceasta este oscilează între 8°C și -2°C pe culmile cele mai înalte...
caracterizată în felul următor: „Un relief aparte în Carpații se înscriu în zona temperat continentală,
cadrul Carpaților îl formează calcarele, dolomitele și prezentând nuanțe diferite, ca urmare a desfășurării în
conglomeratele (cu elemente calcaroase sau cu latitudine, longitudine și altitudine. Putem vorbi de un
ciment calcaros), cu grosimi aprecibile. În condiții climat montan, caracterizat de etajare altitudinală ce
Școala Caraș-Severineană

climatice specifice, cu fenomene de îngheț persistente generează o scădere a temperaturii și o creștere a


și cu precipitații abundente, se dezvoltă diverse forme cantității de precipitații ce măsură ce altitudinea
caracteristice, cum sunt platourile carstice (totalitatea crește... Cantitatea medie anuală de precipitații
proceselor legate de circulația apei în roci solubile – oscilează între 750 mm și 2000 mm. La altitudini de
calcar, dolomit, gips, sare – și formele de relief la care peste 2000 m precipitațiile sunt, în cele mai multe
acestea dau naștere – la suprafață și în adâncime – cazuri, sub formă de zăpadă”.
conturează noțiunea de carst. Acesta a fost studiat Între Anina şi Steierdorf, Şaua Sigismund este
inițial în Podișul Karst din Slovenia) din Munții Apuseni cumpăna apelor care alimentează două reţele
și din Munții Aninei, Cheile Bicazului, Nerei, Bârzavei, hidrografice mari din judeţul nostru: bazinul râului
Carașului, câmpurile de lapiezuri (lapiezurile Caraş, la nord, şi bazinul râului Nera, la sud. Din
reprezintă microforme sculpturale ale reliefului carstic bazinul hidrografic al Caraşului fac parte: pârâul
78

rezultate în principal prin acțiunea de dizolvare a apei, Gârlişte (sau Anina) cu afluenţii lui, pârâul Bohui şi
formate pe suprafețe slab înclinate. Ele sunt afluenţii acestuia. Din bazinul hidrografic aflat la sudul
reprezentate printr-un sistem de șanțuri înguste, munţilor Aninei, cel al Nerei, fac parte: râul Miniş cu
separate prin creste) și dolinele (dolina este o formă afluenţii lui, pârâul Ponor şi afluenţii acestuia, pârâul
Seria III Nr. 3(53)

de relief exocarstic elementar, cu aspect de Steier şi afluenţii acestuia.


depresiune în formă de pâlnie, mai mult sau mai puțin Cadrul natural împrejmuitor al localității se
rotundă, rezultată din dizolvarea rocilor solubile de la subscrie cadrului zonal caracteristic Munților Aninei,
suprafață, în special calcar) din platoul Vaşcău sau iar depre acesta ni se precizează următoarele:
peșterile din Munții Mehedinți și din Munții Pădurea „Vegetația este foarte bogată, în sit fiind prezente
Craiului etc”. 1086 de specii de cormofite, din 98 de familii,
Formațiunile geologice sunt formate, în zona reprezentând aproximativ 30 la sută din flora
noastră montană, în mod special, din roci României și 50 la sută din flora Banatului...
metamorfice și sedimentare. Sunt întâlnite și șisturile Liliacul, în amestec cu mojdreanul și scumpia,
cristaline intens metamorfozate peste care s-au depus ocupă în întregime versanții însoriți ai dealurilor ce
roci sedimentre puternic cutate. Cercetările geologice mărginesc cheile, fiind instalate pe coastele stâncoase
au scos la iveală mai multe tipuri de sedimente, de calcar. Cornul, păducelul, alunul, salba râioasă,
precum sedimentul mezozoic reprezentat de calcare ciuboțica cucului, colțișorul, rogozul, iedera, untul
recifale așezate peste cristalinul metamorfic (zona pământului, năvalnicul, iarba dulce, măcrișul iepuresc,
Anina – Poneasca – Miniș), cât și sedimentul neozoic cerențelul, alunul turcesc, fagul dobrogean, priboiul și
reprezentat de argile, marne, conglomerate, nisipuri și spânzul se află și ele printre speciile de floră.
pietrișuri. „Fundamentul Munţilor Aninei este alcătuit Menționăm prezența unor specii rare precum
din şisturi cristaline ale pânzei getice. Peste aceste curcubeul, sipica, iarba osului, șoaldina aurie, sugelul,
şisturi cristaline sunt dispuse formaţiuni sedimentare garofița albă, a unor specii de bărbușoară, râjnică,
cutate în paleozoic şi mezozoic, care constituie gușa – porumbelului, cimbru balcanic, tufe de iarbă de
sinclinalul Reşiţa – Moldova Nouă. Acestea sunt stâncărie. Pajiștile instalate pe locul pădurilor
reprezentate de conglomerate şi gresii cu intercalaţii defrișatese remarcă prin dominația unor specii de
de argilă bituminoasă şi argilă cărbunoasă”. Cele mai colilie, păiuș, păiuș stepic, iarba câmpului...
răspândite roci sunt calcarele jurasice şi cretacice, Specificitatea sitului este dată și de plantele dacice și
care au exercitat consecinţe majore în modelarea daco-balcanice (garofițe, clopoței, sânziene de
reliefului. Specifice pentru munții Aninei sunt munte)... În văile umede, pe pantele calcaroase
platourile calcaroase cu doline, uvale și câmpurile de abrupte, întâlnim alunul turcesc, gorunul și fagul.

Casa Corpului Didactic Caraș-Severin


7. REVISTE / PUBLICAȚII ȘCOLARE / CREAȚII LITERARE / APARIȚII EDITORIALE
Stratul arborescent este dominat de frasin, pe alocuri şi Laurențiu Sarcină, membri ai asociaţiei Pro Acva
putând vedea carpen, fag, tei argintiu, mojdrean, liliac, Grup Timișoara, în anul 2002, într-una din cele 200
scumpie, cărpiniță, corn, sânger, păducel, alun etc. de peșteri din Munții Aninei.
Făgetele de surducuri aflate pe grohotișurile În ziua de 24 iunie 1773 ajunge, într-o zonă cu
calcaroase sunt dominate de fag de Crimeea și alun păduri seculare, la est de Oravița, primul grup de
turcesc, stratul ierbos fiind caracterizat de privoi, colonişti recrutat de funcţionarul minier Peter Kastel.
dumbravnic, ciuboțica cucului, spânz verde, ghiocel, Cele 94 de persoane, recrutate în ţinutul natal al
omag galben, vinariță, crin de pădure, piciorul funcţionarului, erau tăietori de lemne împreună cu
cocoșului. Pădurile de gorun și carpen ocupă în sit familiile lor: 70 de adulţi şi 24 de copii.
suprafețe mici, incluzând specii de păducel, clopoțel, În anul 1790, Mathias Hammer descoperă în Valea
ciuboțica cucului, sănișoară, sor-cu-frate, popilnic Porcarului, în Valea lui Andrei (la Sigismundul de
iepuresc, cucută de pădure crestată, piciorul caprei. astăzi), în apropierea ogaşului Andreas (Ogaşul lui
Tufișurile de cărpăniță s-au instalat în locul pădurilor Andrei), o piatră neagră, lucitoare, pe care o duce la
defrișate și includ specii precum moartea puricelului, Direcţiunea din Oravița şi pentru care primeşte o
măciuca ciobanului, izmușoară de câmp, unghia ciutei, recompensă de 50 florini. Aceasta s-a dovedit a fi o
liliac, mojdrean, ghimpe”. huilă antracitoasă (Steinkohle) de cea mai buna

Seria III Nr. 3(53)


Arealul forestier ocupă cea mai întinsă suprafață a calitate. Huila de la Steierdorf și-a găsit, ceva mai
reliefului de aici. Vegetația este dominată de pădurile târziu, un client constant în Societatea imperial –
de foioase: stejar, anin, gârniță, gorun, tei, paltin, regală de navigație cu aburi pe Dunăre.
carpen, ulm și frasin, dar există și brad, fag, molid, pin În ziua de 20 august 1854, linia ferată Lişava –
și larice. O caracteristică a regiunii este apariţia locală Oraviţa – Baziaş a fost inaugurată şi dată în exploatare
a formaţiunilor vegetale cu caracter mediteranean pentru traficul de mărfuri – în special cărbune, la doar
reprezentate de alunul turcesc, liliacul sălbatic, 22 ani după prima cale ferată de pe continentul
curpen, sânger și corn. Pădurile de amestec – fag, european (exceptând Anglia), deşi în perioada 1848 –

79
molid şi brad, cuprind întreaga zonă de la est şi vest de 1849 a avut loc o întrerupere datorată evenimentelor
Anina, mai ales între culmile Certej – Puşcaşu Mare. În revoluţiei. Trenul inaugural era format dintr-o
partea de nord a localității, dar şi în bazinul superior al platformă pe care au călătorit oficialităţile şi 8
Minişului, pădurile de fag se întind pe suprafeţe mari vagoane – 3 încărcate cu lemn de pădure şi 5 cu

Școala Caraș-Severineană
de teren, pe lângă ele existând și un amestec cărbune de la Steierdorf.
constituit din păduri de gorun și brad. Alte specii de Pentru călători, prima cale ferată din țară Oraviţa –
foiase existente în această zonă sunt frasinul, paltinul, Baziaş a fost inaugurată la 1 noiembrie 1856, cu 3
carpenul și ulmul. În direcția Reşiţa, cât şi la sud de vagoane. Acest traseu (Lişava – Oraviţa – Baziaş) are o
Caraş sunt întâlnite pâlcuri întinse de goruni. lungime totală de 78,561 km (Lişava – Oraviţa de
Comparativ cu arelul pădurilor, pajiştile şi terenurile 16 km şi Oraviţa – Iam – Baziaş de 62,561 km) şi era
ocupă suprafeţe ceva mai restrânse. deservit de un număr de 13 locomotive, toate
În pădurile din Munţii Aninei fauna este variată. construite la Viena.
Aici viețuiesc numeroase specii de animale sălbatice Constructorii acestei linii au realizat, peste Valea
precum: lupi, mistreţi, cerbi, căprioare, vulpi, iepuri, Oraviţei, un viaduct impunător şi spectaculos. Acesta
veverițe, pisici sălbatice, râși, bursuci, dihori, are o lungime de 86,7 m, o înălţime de 10,2 m şi este
salamandre, șerpi de sticlă, năpârci, vipere şi altele. construit cu zidărie portantă din cărămidă.
Este întâlnită și vipera cu corn, care trăiește în În intervalul 18 – 24 Iunie 1855, Societatea St.E.G.
abrupturile calcaroase golaşe, iar în apele reci ale preia minele, pădurile şi domeniile de la Steierdorf –
muntelui înoată păstrăvul. Specii de animale mici, Anina, după cum urmează: clădirea oficiului minier,
precum liliacul, viețuiesc în grote și în peșteri. Tot aici două clădiri anexe, clădirea serviciului topografic,
s-au descoperit fosile ale unor animale care au trăit spitalul şi locuinţa medicului, magazii, locuinţe şi o
demult, cum ar fi ursul şi hiena de peşteră. cazarmă muncitorească, etc.
Rămășițele celui mai vechi om din Europa, botezat Pe data de 1 noiembrie 1859, colonia Steierdorf
Ion, au fost găsite într-o peșteră din Munții Aninei, îşi încetează existenţa prin dreptul de administrare
situată în raza localității Anina, județului Caraș- proprie primit şi ia naştere comuna Steierdorf.
Severin. Tot în acea peșteră, la mică distanță, au fost Pe data de 15 decembrie 1863, este inaugurată şi
descoperite și osemintele lui Vasile, care a trăit însă dată în circulaţie prima cale ferată montană din
ulterior, la 14.000 de ani după Ion. Din Ion a mai România, Oravița – Anina, cu o lungime totală de 33,4
rămas doar mandibulă, însă nu orice fel de mandibulă: km. Lucrările au durat aproape 16 ani, fiind a cincea
ea reprezintă atestarea celei mai vechi rămășițe de cale ferată de pe teritoriul actual al României.
homo sapiens din Europa, descoperită până în În ziua de 20 mai 1865 se înfiinţează fanfara din
momentul de față. comuna Steierdorf – Anina, la Puţul Thinnfeld
Această rămășiță a lui homo sapiens, reprezentată I(cartierul Breuner, lângă biserică).
de către cel botezat Ion, are o vechime de circa 40.000 În 1872 este ridicată Fabrica de şuruburi din Anina,
de ani, fiind descoperită de către un grup de speologi care producea şi tirfoane, crampoane, eclise, nituri,
din care făceau parte Ștefan Milota, Mircea Gherase etc.

Casa Corpului Didactic Caraș-Severin


7. REVISTE / PUBLICAȚII ȘCOLARE / CREAȚII LITERARE / APARIȚII EDITORIALE
Între 1872 – 1873 a fost construită biserica pierd viaţa cel puţin 217 mineri intoxicaţi de gazele
evanghelică şi o şcoală aferentă acesteia, precum şi toxice care s-au împrăştiat prin mină. Aceasta este ce-
Școala Aninei, cu o capacitate de 200 de elevi. a de-a patra catastrofă minieră din localitate.
Totodată a fost construită Biserica Romano – Catolică Pe data de 8 iunie 1920 este emis Decretul – Lege
din Steierdorf, considerată a fi cea mai frumoasă nr. 2.445 prin care se înfiinţează Societatea Uzinele de
biserică din Banatul Montan. fier şi domeniile Reșița (U.D.R.). Urmare căderii
În ziua de 11 decembrie 1884, la puţul Colonie are guvernului Alexandru Vaida, noul guvern al
loc o explozie datorată unei lămpi de mină cu flacără generalului Averescu autorizează Ministerul industriei
deschisă. În urma exploziei au pierit 47 de mineri şi au şi al Comerţului, pe ministrul Octavian Tăslăuanu, să
rămas văduve 30 de femei şi 70 de copii orfani. constituie societatea. Prin aportul la natură, St.E.G.
Aceasta a fost prima catastrofă minieră din cele 6 deținea 59,2% din acțiunile U.D.R. Astfel, în 10 iunie
petrecute la minele din Anina. 1920 are loc adunarea generală constitutivă care
Pe data de 20 octombrie 1894, la Puţul Ronna înfiinţează Uzinele de Fier şi Domeniile din Reşiţa.
(Puţul I) a avut loc o catastrofă minieră în urma unei Societate Anonimă.
explozii şi a incendiului care a urmat, catastrofă în În anul 1920 se construieşte Atelierul de reparaţii
care au murit 39 de mineri, alți 31 fiind grav răniți. pentru vagoane şi locomotive al căilor ferate silvice din
Aceasta este cea de-a doua catastrofă minieră din Anina.
Anina. În 1921 se înfiinţează Fabrica de gheaţă şi Fabrica
Școala Caraș-Severineană

Între anii 1901 – 1902 este construită Biserica de oxigen din Anina, în imediata apropiere a
Romano – Catolică din Anina, care a fost sfințită în termocentralei (Uzina electrică).
1902. În ziua de 4 iunie 1922 este inaugurat actualul
Pe data de 28 noiembrie 1908 se dă în exploatare Cămin Cultural din Anina, început în luna aprilie a
linia ferată Anina – Reşiţa, conducerea St.E.G. reuşind anului 1920 şi amplasat în locul în care se găsea o
astfel să reducă costul transportului cărbunelui de la ospătărie şi Cazinoul funcţionarilor, integrat în noua
Anina la Reşiţa, precum şi cel al minereului de fier de clădire.
la Dognecea şi Ocna de Fier spre Uzina de Fier din În 6 octombrie 1929 este sfinţită noua biserică
Anina. romano – catolică din Sigismund de către episcopul
În anul 1910 se construieşte depozitul de lemne al Dr. Augustin Pacha cu hramul Sf. Varvara.
Ocolului Silvic Anina, cât și două din cele mai În ziua de 2 iunie 1933, Primăria comunei a făcut
80

importante şosele realizate pe domeniile Societății pregătiri pentru primirea regelui Carol al II-lea,
St.E.G.: 1. Şoseaua care leagă Steierdorf – Anina de voievodului Mihai şi a unor membri ai guvernului.
Reşiţa, pe traseul Hildegarde – Sigismund – Bohui – În anul 1934 se construieşte primul ştrand în
Cârneala – Vila Klause – Văliug – Breazova – Reşiţa; Anina.
Seria III Nr. 3(53)

2. Şoseaua care leagă Steierdorf – Anina de Reşiţa, Pe data de 12 noiembrie 1939 este sfințită Biserica
pe la Şaua Cuptoare – Cereşnaia – Jervani – Comarnic Ortodoxă din Breuner, aceasta fiind construită între
– Reşiţa. 1930 – 1939.
În anul 1911, Primăria comunei Steierdorf – Anina Pe data de 11 iunie 1948 a fost adoptată Legea nr.
hotărăşte introducerea iluminatului electric pe întreg 119 din 11 iunie 1948, pentru naţionalizarea
teritoriul comunei. întreprinderilor industriale, bancare, de asigurări,
Pe data de 5 noiembrie 1911 a avut loc miniere şi de transporturi, lege care a dus la trecerea
inaugurarea oficială a celor două şcoli noi, cea din României de la economia capitalistă la una de tip
Anina şi cea din Steierdorf, construite în anii 1910 – centralizat. Au fost naţionalizate şi toate bogăţiile
1911. solului şi subsolului care, la data intrării în vigoare a
Pe data de 7 septembrie 1913 are loc inaugurarea Constituţiei Republicii Populare Române (1948), nu
noului Spital din Anina, cel mai mare din zona erau în proprietatea Statului. U.D.R., în urma
Banatului Montan la acea vreme, sub conducerea naţionalizării, se transformă şi îşi continuă activitatea
medicului Géza Guhr, cu o capacitate de 150 paturi şi ca U.D.R. – Întreprindere Naţionalizată (U.D.R.I.N.),
un azil de bătrâni pentru minieri. acţionarii principali fiind Statul Român (6.981.974
În ziua de 11 ianuarie 1918, în schimbul de acţiuni) şi U.R.S.S. (3.010.927 acţiuni).
noapte, în jurul orei 0100, la Puţul Ronna (Puţul I) a În 27 septembrie 1952, în baza Legii nr.5/1950
avut loc o explozie cauzată de o lampă de mină (publicată în Buletinul Oficial nr. 77 din 8.09.1950) şi a
defectă. În urma acestui accident şi-au pierdut viaţa modificărilor aduse prin Decretul nr. 331/27.09.1952
15 mineri şi alţi 23 au fost răniţi. Aceasta este cea (publicat în Buletinul Oficial nr. 5 din 27 septembrie
de-a treia catastrofă minieră petrecută la Anina. 1952), comuna Steierdorf – Anina este ridicată la
În ziua de 13 august 1919 are loc alipirea rangul de oraş şi va purta, de acum, numele de Anina.
Banatului la România. Intenţia declarării comunei noastre ca oraş, împreună
În ziua de 7 Iunie 1920, în jurul orei 2200, la puţul cu Oraviţa şi Reşiţa, a existat încă din anul 1921, dar
Ronna (Puţul I) are loc cea mai mare catastrofă nu s-a materializat.
minieră din istoria localităţii, fiind, la acea dată, cea În anul 1954 se construieşte o şcoală nouă (cea de
mai mare catastrofă minieră din Europa, în urma lângă liceu) la Anina.
exploziei depozitului de dinamită din subteran. Îşi În 1957 sunt date în funcţie Liceul Mathias
Casa Corpului Didactic Caraș-Severin
7. REVISTE / PUBLICAȚII ȘCOLARE / CREAȚII LITERARE / APARIȚII EDITORIALE
Hammer şi Școala din Brădet. Germania, Elveţia, Italia etc.
În 1967 Ansamblul de operetă al Clubului Minier Limba vorbită în colonie şi, mai târziu, în comună a
Anina a fost distins cu Menţiune la al VIII-lea concurs fost germana, dialectul amintit, din Austria şi Bavaria.
artistic pe ţară. Ansamblul a prezentat opereta în două Cu timpul însă, în dialectul local au fost asimilate şi
acte Crai Nou, de Ciprian Porumbescu. cuvinte din alte limbi: română, cehă, maghiară,
Pe data de 15 octombrie 1967 este inaugurată, slovacă sau sârbă.
într-un cadru festiv, clădirea actualului Liceu din Anina Ocupaţiile şi meseriile locuitorilor din localitatea
care pune la dispoziţia elevilor 13 săli de clase. noastră, la fel ca în multe alte localităţi bănăţene, sunt
Anul 1978 a fost încununat de câteva reușite: strâns legate de colonizările făcute de către statul
Fanfara din Anina a câștigat locul I la finala festivalului austriac şi, mai târziu, societatea St.E.G sau statul
național Cântarea României, la București, iar echipa român. Începutul a fost făcut de coloniştii care erau
de fotbal Minerul Anina va fi activă din nou în Divizia tăietori de lemne sau cărbunari pentru ca, odată cu
națională B. industrializarea rapidă a localităţii, să domine minerii
Pe data de 1 martie 1979, prin Decretul nr. şi siderurgiştii.
23/1979, cu această dată, se înfiinţează Întreprinderea Marea majoritate a femeilor erau casnice, iar
Minieră pentru Exploatarea Şisturilor Bituminoase ocupaţia de gospodină nu era deloc uşoară. Pe lângă

Seria III Nr. 3(53)


Anina (I.M.E.S.B.A.), cea de-a doua întreprindere treburile zilnice, precum curăţenia, spălatul şi gătitul,
minieră din oraş, care are ca sarcină deschiderea şi acestea se ocupau de copii şi de creşterea animalelor
exploatarea zăcământului de şisturi bituminoase. din gospodărie: găini, raţe, gâşte, porumbei, iepuri,
La 1 mai 1986, activitatea minieră pentru porci şi vaci. Familiile care nu aveau cel puţin o vacă
combustibili solizi din Banat a fost reorganizată şi s-a erau considerate leneşe. Doar în partea centrală a
înfiinţat Combinatul Minier Banat Anina, în Aninei, acolo unde clădirile şi lipsa spaţiului necesar
componenţa căruia intră exploatările miniere de la: unei astfel de îndeletniciri nu permiteau, gospodarii
Anina, Doman, Cozla, Baia Nouă, Sinersig, Mehadia – nu deţineau cornute. Aproape fiecare gospodărie

81
Bozovici, Lupac, U.U.M.R. Anina, Baza de deţinea şi o micuţă grădină de zarzavaturi, una cu
Aprovizionare şi Transport Anina, I.M.E.S.B.Anina, pomi fructiferi, o grădină cât de mică pentru flori,
CEDOMAL Anina. livezi pentru fân şi păşune.
Pe data de 21 noiembrie 1988, după ce a Cositul era o îndeletnicire de care se ocupau cosaşi

Școala Caraș-Severineană
funcţionat în total doar 8.407 ore în decurs de patru din Valea Almăjului sau din zona Mehadica, dat fiind
ani, în urma unei avarii, este oprită Termocentrala de faptul că bărbaţii din gospodării erau la lucru. După ce
la Crivina şi nu va mai fi repornită niciodată. fânul era cosit, în zilele care urmau, femeile şi copiii se
La data de 4 august 1995 – prin sentinţa nr. ocupau cu răsfiratul acestuia, apoi de întors. După ce
34/04.08.1995, a fost aprobat statutul de înfiinţare al acesta era uscat bine, urma adunatul fânului şi
societăţii S.C. Sfânta Varvara Sindcom S.R.L. Anina, transportatul acestuia în curte, urcatul în pod. Trebuie
societatea despre care credeau minierii că era a lor, a adăugat faptul că vitele erau îngrijite şi ţesălate zilnic
sindicatului minier din Anina. şi nu erau lăsate nesupravegheate niciodată, ca de
Pe data de 14 ianuarie 2006, la Puţul I din Anina, a altfel toate animalele din gospodărie.
avut loc un tragic accident minier în care și-au pierdut În primii ani de existenţă ai coloniei Steierdorf,
viața în mină un grup de șapte mineri. Aceasta este aproape toţi bărbaţii se ocupau cu defrişarea pădurilor
cea de-a șasea catastrofă minieră petrecută în din jur şi producerea mangalului în bocşe. Doar puţini
localitate. dintre aceştia aveau alte meserii: învăţător, medic sau
În 19 mai 2007 se săvârșește slujba de târnosire a preot. Este însă destul de probabil ca deja de la
noii Biserici Ortodoxe de la Steierdorf. naşterea coloniei să fi apărut şi câţiva care se
Pe data de 17 iulie 2007, Tribunalul Caraş – îndeletniceau cu transportul, dat fiind faptul că
Severin, prin Sentinţa nr. 1075, a declarat procedura producţia de cărbune de lemn trebuia să şi ajungă la
de deschidere a falimentului S.C. Miniera Banat Anina. Oraviţa, Ciclova ş.a.m.d.
În ziua de 29 mai 2009 va avea loc(după 70 de ani Bărbaţii munceau din greu în minele din localitate,
de la inaugurarea ei) biserica ortodoxă din Breuner. la Uzina de Fier sau la Centrala electrică, la Fabrica de
Primii colonişti, cei care au întemeiat, de fapt, şuruburi sau la Fabrica de cherestea, la Atelierele
colonia de cărbunari Steierdorf, nu erau nici saşi şi nici Centrale sau la I.G.O. Anina, la Ocolul Silvic sau, mai
şvabi, aceştia provenind cu toţii, fără excepţie, din târziu, în carieră şi la I.M.E.S.B. Anina.
Austria Superioară. Chiar şi după mai multe valuri de Astfel, e lesne de înţeles că aportul acestora la
colonizări, colonia Steierdorf, şi apoi comuna treburile gospodăreşti era destul de scăzut, de obicei
Steierdorf, era formată majoritar din austrieci, chiar rezumându-se la reparaţii, crăparea lemnelor de foc
dacă, în decursul anilor, s-au stabilit aici şi familii de ş.a.m.d. Cu toate acestea, în puţinul lui timp liber, nu
şvabi sau saşi, puţine la număr însă. Pe măsură ce stăteau degeaba şi sprijineau familia şi vecinii, după
localitatea se dezvoltă din punct de vedere industrial, posibilităţi.
se impune aducerea unor noi colonişti în Steierdorf şi, Conform statisticilor oficiale, zece ani mai târziu, în
mai târziu, Anina, din diferitele regiuni ale imperiului anul 1900, populaţia comunei era de 13.723 locuitori,
austro-ungar. Astfel, se stabilesc pe aceste meleaguri iar în anul 1910, la 12.336 locuitori.
colonişti din Boemia, Ungaria, Polonia, Serbia, Potrivit recensământului din anul 1920, populaţia
Casa Corpului Didactic Caraș-Severin
7. REVISTE / PUBLICAȚII ȘCOLARE / CREAȚII LITERARE / APARIȚII EDITORIALE
comunei noastre era de 11.656 persoane, în anul 7.010 locuitori.
1930, populaţia comunei era de 10.080 locuitori, iar în Preot ALIN MUNTEAN
anul 1956, oraşul Anina avea 11.837 locuitori. Anina
Conform recensământului din anul 1966, oraşul
Anina avea 14.077 de locuitori, aproape la fel ca în
anul 1955 sau 1912.
În anul 1992, oraşul Anina avea doar 11.329 de
locuitori, iar zece ani mai târziu, în anul 2002,
populaţia oraşului era de 9.167 locuitori (4.510
bărbaţi şi 4.657 femei).
La 2 februarie 2012, conform comunicatului de
presă al Comisiei Judeţene pentru Recensământul
Populaţiei şi al Locuinţelor Caraş – Severin, rezultatele
provizorii obţinute în urma centralizării informaţiilor
generale, oraşul Anina avea o populaţie de

s-au înscris 106.


CONCURSUL DE CREAȚII
Școala Caraș-Severineană

Jurizarea și premierea s-au făcut pe secțiuni și pe


LITERAR-ARTISTICE cicluri de învățământ, așadar au existat premiul I, II, III
și mențiuni la fiecare secțiune și ciclu de învățământ:
„GÂNDURI CĂTRE DUMNEZEU” preșcolari, cl. I-IV, cl. V-VIII, cl. IX-XII, iar concurenții
care nu au obținut unul dintre aceste premii, au fost
totuși apreciați printr-un premiu de participare. De
asemenea, la secțiunea creații literare au existat două
premii speciale.
Juriul a fost format din: prof. Stela Boulescu –
președinte, prof. Emanuel Lațcu, prof. Adrian
Sperneac, pr. prof. dr. Ionel Petrică, prof. Daniela
82

Potocean, pr. Doru Melinescu, pr. Silviu Ferciug, pr.


Gheorghe Ștefan, artist plastic Nicolae Potocean și
artist plastic Viorel Coțoiu.
Și de această dată am beneficiat de sprijinul unor
Seria III Nr. 3(53)

parteneri de excepție, împreună reușind să oferim


premiile tuturor participanților. Așadar, mulțumim:
Biblioteca Județeană „Paul Iorgovici” Reșița și ANBPR
filiala Caraș-Severin – președinte manager Clara Maria
Constantin, Direcția pentru Cultură Caraș-Severin –
director Liubița Raichici, Casa Corpului Didactic Caraș-
Severin – director Nicoleta Marcu (însoțită de prof.
Manuela Terciu), Humanitas Bocșa – director Mircea
După cum ne-am obișnuit deja, în prag de Sfinte Grecu, prietena și colaboratoarea noastră, consilier
Sărbători Pascale, Biblioteca Orășenească „Tata local, Corina Marta-Bogdan, Crucea Roșie Filiala Caraș-
Oancea” Bocșa, în parteneriat cu instituțiile școlare de Severin – director Alin Cica, Căminul pentru Persoane
pe raza orașului, precum și cu Centrele de tineret din Vârstnice Bocșa – director Anca Pascu, Transprotector
Bocșa, organizează concursul de creații literar-artistice – director Ionel Pau.
„Gânduri către Dumnezeu”. În acest an am avut Volumul de față, cel de-al IX-lea din ciclul
bucuria să avem alături, ca partener organizator, și „Gânduri către Dumnezeu”, ediția 2016, reunește cele
Casa Corpului Didactic Caraș-Severin. mai reușite lucrări din concurs, apare în seria „Bocșa –
Concursul se adresează tuturor copiilor din Bocșa istorie și cultură” sub egida Bibliotecii Orășenești
sau elevi ai școlilor bocșene, indiferent de confesiune, „Tata Oancea” Bocșa, cu sprijinul Centrelor de tineret
și se desfășoară pe două secțiuni: literară și artistică de pe raza orașului Bocșa, precum și al preoților
(desen/pictură) slujitori în bisericile ortodoxe din oraș.
În martie 2016 a avut loc ce-a de-a IX-a ediție, Apărut în prag de Sfinte Sărbători ale Crăciunului,
jurizarea s-a desfășurat în 4 aprilie, iar premierea în 20 volumul IX „Gânduri către Dumnezeu” a avut prima
aprilie 2016, în cadrul Săptămânii Naționale a lansare de Sf. Nicolae în Biserica Ortodoxă
Bibliotecilor, precum și în cadrul Săptămânii Școala „Sf. Nicolae” din Bocșa Română, cu binecuvântarea
altfel. PS Lucian, Episcopul Caransebeșului.
Și în acest an am avut un număr impresionant de Manager Proiect
participanți: la secțiunea literară s-au înscris 60 de Bibliotecar GABRIELA ȘERBAN
copii și tineri, iar la secțiunea artistică (desen/pictură) Biblioteca Tata Oancea Bocșa
Casa Corpului Didactic Caraș-Severin
7. REVISTE / PUBLICAȚII ȘCOLARE / CREAȚII LITERARE / APARIȚII EDITORIALE
diverse contexte sociale, să facă faţă unei multitudini
UNISON de situaţii şi să fie capabili să lucreze în echipă. Să
REVISTA ŞCOLII GIMNAZIALE construiască personalităţi autonome capabile să-şi
asume responsabilităţi şi nu în ultimul rând, să
CONSTANTIN DAICOVICIU dezvolte deprinderi de studiu eficient, pentru a profita
de oportunităţile care pot apare pe parcursul vieţii.
Revista şcolii oferă satisfacţie copiilor dar şi Altfel spus, în societatea informaţională în care trăim,
colectivului redacţional aşijderea. Cu emoţie aşezăm elevii trebuie să înveţe să stăpânească instrumentele
pe foaia albă, poate prima dată pentru unii, cuvintele, cunoaşterii.
gândurile, care mai de care mai metaforice, lipsite Cel mai mult resimt
fiind de rigurozitatea unei opere literare. lipsa unor activităţi
Deși pare că este ușor, nu este așa. Copiii aceștia extracurriculare, elevii, de
cred în ceea ce fac și consideră această revistă o aceea cadrele didactice
modalitate prin care ei pot să-și spună gândurile, pot îndrumate de doamna
să povestească impresii, se pot amuza și pot împărtăși director au considerat
altora creativitatea lor. oportun acest proiect

Seria III Nr. 3(53)


Este evident că într-o societate în care şcoala vazut ca un stimulent
este departe de a se mai constitui într-o sursă unică pentru seriozitate, simt de
sau măcar prioritară de educaţie, slujitorii ei care răspundere şi motivare.
îndeplinesc rolul de profesor trebuie să achiziţioneze În vederea realizării
noi competenţe, să-şi asume noi roluri şi să revistei profesorii de limba română au propus elevilor
îmbunătăţească oferta educativă pentru a putea să creeze anumite lucrări care, ulterior, au constituit
măcar concura aceste influenţe, dacă nu chiar să materialul acesteia. Totodată, punctul forte al acestui
coordoneze sau să conducă procesul de integrare a proiect îl presupune munca în echipă, dar şi

83
acestora. Se consideră că prin procesul de învăţământ interdisciplinaritatea, de aceea activitatea laborioasă
se dezvoltă mai mult gândirea critică, disciplina, are nevoie de îndrumarea şi supravegherea unei
conformismul incompatibil cu climatul de libertate echipe de colaboratori şi redactori.
favorabil imaginaţiei creatoare. Printre obiectivele Obiectivele noastre sunt pe termen lung şi

Școala Caraș-Severineană
educative, stimularea imaginaţiei trebuie să urmăresc: dezvoltarea capacităţii de comunicare şi
constituie unul de bază, alături de educarea gândirii. relaţionare în echipă, stimularea creativităţii,
Pe măsură ce înaintează în şcolaritate, elevii dezvoltarea imaginii de sine positive, identificarea
trebuie să facă faţă unui aflux tot mai mare de unor modalităţi alternative de petrecere a timpului
informaţii pe care trebuie să le proceseze şi să le liber pentru elevi.
operaţionalizeze. Mulţi dintre elevi întâmpină O problemă de greu de rezolvat este finanţarea
dificultăţi la diferite discipline sau pe ansamblu revistei, de aceea am optat pentru tipărirea unui
datorită faptului că nu cunosc sau chiar dacă cunosc la număr minim de reviste, deoarece aceasta este
modul intuitiv nu pun în practică strategii de învăţare finanţată din fonduri proprii, însă, sperăm,ca pe viitor
eficientă. să găsim sponsori care să ne ajute să continuăm acest
Dacă sistemul tradiţional tinde să avantajeze proiect.
acumularea de cunoştinţe în defavoarea altor aspecte, ILEANA-LOREDANA CONCIATU
învăţământul modern presupune mult mai mult şi ELENA BARBU
anume să formeze competenţe, adică să ALEXANDRA PETRIŢI
„construiască” oameni capabili să se adapteze la SIMONA CHEREŞ
autoarei selectate din volumul intitulat sugestiv
POEZII PENTRU COPII – „Poezii pentru copii”.
de CARMEN-DORINA BORIȚĂ Prof. metodist ADRIANA BONCIU
Casa Corpului Didactic Caraș-Severin
este învățătoare de 18 ani, ocupând în prezent funcția
de director la Școala Gimnazială „Mihai Novac” din
Sasca Montană. Mărturisește că a început să scrie la
vârsta de 14 ani, elevă fiind la Liceul Industrial Oravița
(actualul Liceu Teoretic General Dragalina), perioadă
în care i-au fost apreciate încercările literare de
regretatul profesor de limba română Nicolae
Mărgineanu, poeziile fiindu-i publicate în revista
liceului.
Încurajată de colege, doamna învățătoare s-a
hotărât să publice într-un volum poeziile pe care le-a
scris de-a lungul anilor pentru elevii săi, cu ocazia
serbărilor școlare. Vă prezentăm câteva din creațiile

Casa Corpului Didactic Caraș-Severin


7. REVISTE / PUBLICAȚII ȘCOLARE / CREAȚII LITERARE / APARIȚII EDITORIALE

COPILĂRIE SFÂRȘIT DE VARĂ

Hei, copilărie! A plecat vara frumoasă


Nu te ascunde printre nori Luminoasă, călduroasă
Hai să ne jucăm acum, Cerul s-a întunecat
Cum făceam de atâtea ori Și pe întregul pământ
Să ieșim afară-n drum A venit toamna cu vânt:
Să fugim, să ne pitim Păsările le-a gonit,
Cerul albastru să privim. Copacii i-a desfrunzit
Dar tu fugi și nu m-asculți Florile a scuturat
Și de toate vrei să uiți. Spaima-n gâze a băgat
În zadar mă chinuiesc Vară, vară ai plecat
Te-ai ascuns, nu te găsesc... Și vacanța ne-ai luat!
CARMEN-DORINA BORIȚĂ
din necesitate…poezii despre terminologii grele, pe
CAMELIA SURU … AUTOPORTRET care ei să le țină minte mai ușor…antonime, sinonime,
Școala Caraș-Severineană

omonime, poezii despre scrierea corectă a unor


M-am născut și am copilărit în cel mai frumos loc
cuvinte, despre anotimpuri…poezii pentru copii…
din lume… pe Valea Carașului, într-un orășel mic, dar Bineînțeles că mă inspiră orice lucru frumos din
plin de cultură și istorie…în Oravița, locul sfințit parcă
jur…dar și situațiile neplăcute, cazurile în care aș
de pașii lui Eminescu…
spune lucrurilor pe nume, dar bunul-simț mă
Am crescut într-o familie de oameni modești,
oprește…atunci se nasc poeziile mele cu o doză
tata-sârb și mama-cehă, care s-au străduit din greu să
crescută de ironie…
ne crească pe mine și pe cele două surori mai mari.
Momentele când scriu…oricând…dorm cu pixul și
Am absolvit Școala Normală „Constantin
caietul sub pat, pentru că cel mai bine creez
Diaconovici Loga” din Caransebeș și am revenit în
noaptea…dar tot așa de bine „scot” o strofă atunci
locurile natale pentru a continua să sădesc în sufletele
când am nevoie, la școală, într-o pauză, sau chiar în
84

copiilor dragostea de carte, așa cum mi-a fost insuflată


timpul unei ore (…dacă atunci apare muza!!!).
și mie.
Am publicat chiar și o cărticică de poezioare
De aproape 18 ani practic cea mai nobilă meserie
pentru copii, poezii pe care le puneam pe muzică la
de pe pământ, aceea de a crește și educa oameni…
serbări…am publicat-o doar pentru sufletul meu, ca să
Seria III Nr. 3(53)

Școala Gimnazială „Romul Ladea” din Oravița este a


pot ține mai ușor la un loc o parte din gândurile
doua mea casă, locul unde am învățat și eu și unde,
mele…
astăzi, conduc cu drag pe cărările învățăturii a cincea
Nu consider deosebit ceea ce fac eu…dar îmi
generație de învățăcei…
place și mă reprezintă… acesta este cel mai frumos
Mi-am definitivat studiile, absolvind Facultatea
mod de a-ți exprima gândurile…în dulcea limbă
de Științe ale Educației și Asistență Sociala „Aurel
românească…însă cred că orice om poate să
Vlaicu” din Arad.
scrie…trebuie doar să-și găsească în interior vocea
Despre viața mea personală…am două fetițe
care să-i șoptească lucruri frumoase…
minunate, de 6 și 14 ani, despre care pot spune, cu
De pe meleaguri orăvițene, salut cu drag și
mândrie, că încep să-mi calce pe urme… Fetița cea
respect nemărginit toți colegii mei cărășeni…
mare scrie deja poezii, iar cea mică… „rimează”…și
chiar potrivește două-trei versuri…
Despre plăcerea mea de a scrie…cred că s-a
născut deodată cu mine… Scriu de când mă știu…din
clasele primare, mai exact… La început, poezii
copilărești… Prima mea poezie mai „serioasa”, cea pe
care o și îndrăgesc cel mai mult, s-a născut când
aveam 16 ani… „Rugă de copil”… în ea am cuprins
toată speranța de copil într-o lume mai bună…
Multe poezii le-am închinat părinților mei, cei
care s-au sacrificat o viață întreagă pentru a ajunge eu
și surorile mele ceea ce suntem astăzi…
Apoi, s-au născut nenumărate poezii din
dragoste pentru micii mei învățăcei…pentru că ador să
aud poeziile mele din glasurile lor…mai ales la
serbările de 8 Martie, cele la care reușim să Profesor învățământ primar CAMELIA SURU
emoționăm toate mămicile… Școala Gimnazială Romul Ladea Oravița
De-a lungul anilor la catedră, s-au născut poezii
Casa Corpului Didactic Caraș-Severin
7. REVISTE / PUBLICAȚII ȘCOLARE / CREAȚII LITERARE / APARIȚII EDITORIALE
Doamne, iartă oamenilor răutatea lor,
Nu ştiu ce fac şi-Ţi spun cuvinte care dor,
RUGĂ DE COPIL Dar Tu nu-i pedepsi, iubeşte-i ne-ncetat
Şi iartă-i, Doamne, că nu ştiu ce fac !
O durere-adâncă îmi stăruie în conştiinţă
Eu ştiu că ne iubeşti şi că ne ierţi,
Şi-n trupul obosit ia naştere-o dorinţă:
Chiar când greşim, Tu nu ne cerţi,
Aş vrea ca-n lumea asta să fie fericire,
Dar oamenii sunt răi şi se cred zei,
Să nu existe lacrimi, ci doar de bucurie.
Dar totuşi, iartă-i, Doamne şi pe ei!
Aş mai trăi o viaţă să pot vedea o lume
Eu sunt cuminte, Doamne, şi te-ascult…
Ce-n universul nostru născută e anume
Chiar de sunt mic, Te iubesc mult!
Să creadă-n Dumnezeu şi să-l iubească…
Şi de aceea, plângând, Te rog neîncetat:
Să nu mai fie ceartă şi nici să se rănească;
Tu iartă-i, Doamne, că nu ştiu ce fac!
Să nu existe ură şi nici copii orfani,

Seria III Nr. 3(53)


Nici oameni ce se ceartă din neajuns de bani;
Şi nici copii ce uită să-şi mai aducă aminte CU DRAGOSTE, PENTRU VOI…
Să respecte în lume bătrânul lor părinte.

Dar… Dumnezeu e trist şi cerul parcă plânge, Ajung acasă...locul e același...


Stelele înoată în lacrimi de sânge, Dar parcă-n suflet nu-l mai recunosc...
Norii suspină şi-ascund, fumegândă, În poartă nu mă mai așteaptă nimeni,
Regina nopţii albă, dormind muribundă. Doar amintiri mai sunt din tot ce-a fost.

85
De mult pe pământ nu mai e soare, Măicuța mea bătrână si bolnavă,
Iar răutatea lumii pe Dumnezeu îl doare. Abia mai poate-a se-ngriji...
Cu lacrimi de sânge, tristeţea El îşi stinge Timpul s-a scurs și-o viață-ntreagă

Școala Caraș-Severineană
Şi inima îndurerată în piept I se frânge. A plâns și-a suferit pentru copii.

Din ceruri El priveşte la al lumii dans murdar Iar tata...omul drag de altădată...
Şi-ar vrea ca pentru-o clipă să-l poat-opri măcar… Ce m-aștepta cu dor să vin acas',
Să verse fericire peste-a lumii răutate, Azi pe un pat abia își duce soarta
Dar El zâmbeşte trist şi ştie că nu poate. Și multe zile nu i-au mai rămas...

Cu lacrimi pe faţă, zâmbind împietrit, Nu pot să intru...ochii-mi joacă-n lacrimi,


Dumnezeu pare un copil chinuit. Și n-aș vrea să mă vadă ei așa...
Se roagă pentru ei, dar oamenii-L înjură, Nu pot să cred că vremea e aproape
Mereu Îl acuză, sudălmi le ies din gură. Și lângă mine nu-i voi mai avea...

Privesc de pe pământ în sus la Dumnezeu, Timpul, de-aș putea, eu l-aș întoarce,


Mă doare când Îl văd străin, plângând mereu… De la mine ani in dar v-aș da…
Din ochii de copil, diamante-mi cad în poală, Vreau să mai fiu copil, să vin acasă,
Şi-L rog pe Dumnezeu, iar lacrimi mă-mpresoară: Voi să fiți iarăși cum erați cândva...
CAMELIA-ANGELA SURU
tine.
GÂND PENTRU TINE ... Degeaba ai o liniște interioară, adică ai o pace în
ANA-MARIA REBECA SCHMIDT suflet că în secunda urmâtoare poți muri, dacă creierul
și inima ta refuză asta. Și știu că inima e foarte ciudată
„Vise, speranțe, iluzii, avem mereu, ne imaginăm și complicată, ea nu e un simplu organ din corpul
o viață frumoasă, cu mult succes lângă perechea nostru, format din doi atrii și două ventricule, cu
noastră. mușchi care se contractă singuri. E puțin mai
Dar ce ai face dacă viața ta ar fi doar 15 ani? complicată.
Uneori putem alege cum să ne spunem poveștile triste Gândește-te la o mașinărie complexă din viitor,
de viață, pe o melodie ca cea de pe Titanic, totul pare cu un mecanism care îți dă viață și întreg universul
frumos și roz, dar nu este așa. peste cap. Nici cei mai mari filozofi, oameni de știință,
Uneori trebuie să fii conștient că poate savanți, nu au reușit să o înțeleagă, poate nici
următoarea zi vei fi într-un sicriu și că tu ești ca o Dumnezeu nu știe cum funcționează, dar un lucru e
bombă cu ceas, când cronometrul ajunge la zero, vei sigur: te face să iubești nebunește o persoană, te face
exploda și vei distruge toți oamenii dragi, care țin la să iubești o persoană mai mult decât pe tine, dar

Casa Corpului Didactic Caraș-Severin


7. REVISTE / PUBLICAȚII ȘCOLARE / CREAȚII LITERARE / APARIȚII EDITORIALE
uneori când iubirea apare în momente nepotrivite te Rebeca se plăcea, se vedea frumoasă, iar în
face să trăiești un coșmar, sau chiar te omoară. povestea ei, ne spune să iubim simplitatea vieții,
Dacă toți am fi ca Eminescu, am scrie mereu frumusețea naturii.
versuri de jale, iubire, euforie, tristețe, dar slavă lui Ei îi plăcea cerul, locul în care cu siguranță acum
Dumnezeu că nu este așa! se află și ne zâmbește. Mirosul crinilor albi ne-o aduce
Unii spun că destinul ți-l faci tu cu mâna ta, dar aievea, iar cu siguranță, de acum încolo, în fiecare lan
nu și atunci când afli că ai cancer! de grâu, Rebeca se va juca cu amintirile noastre.
Eram împăcată cu gândul că sunt o bombă pe O poveste simplă, plină de încărcătură
cale să explodeze în orice secundă. Poate că vorbesc emoțională prin care fata însăși și-a prevestit plecarea,
fără noimă, dar credeți-mă, iubirea schimbă vieți, și nu acel tragic accident care a adus-o în brațele prințului
în bine, poate chiar în rău, dacă vine la vârste fragede ei, în poveste, dar care în realitate ne-a răpit-o nouă.
în care tu nu înțelegi multe. Ne consolăm cu ideea că ea acum se află pe tărâmul
E timpul să știți o poveste, și anume povestea mirific al iubirii, în brațele prințului ei, și cântă acum
mea...” dintre stele, iar în fiecare seară, când vom iubi, ne
Aceste rânduri reprezintă în mare parte vom aminti de ea, privind cerul, stelele.
sentimentele pe care Rebeca le ascundea în sufletul Ne-a făcut să înțelegem iubirea pe care acum, cu
său. Nu se deosebește cu nimic de adolescentele din siguranță, la fiecare miros de trandafir, ne vom aminti
zilele noastre. Însă originalitatea ei este dată chiar de de ea.
Școala Caraș-Severineană

modul prin care Rebeca a ales să-și exprime Povestea e una scurtă însă cu foarte mare
sentimentele, istorisindu-le în aceste rânduri. Nu mai încărcătură sentimentală. Povestea nu are sfârșit, dar
sunt mulți adolescenți în zilele noastre care să scrie, și dacă ar fi avut, cu siguranță ar fi fost unul frumos, cu
care, mai ales să își expună gândurile, sentimentele, iubire împlinită și cu lacrimi de fericire. Iar pentru a
așa cum a făcut și Rebeca. putea să descoperiți povestea Rebecăi, cartea se
Mesajul este unul simplu, și dedicat persoanelor găsește la Biblioteca Județeană Paul Iorgovici Reșița.
dragi din viața ei, cărora Rebeca le-a transmis spre Mulțumim, Rebeca! Ne-ai învățat să te iubim,
îmbărbătare să nu îi deplângă memoria, ci să se însă păcat că noi am înțeles prea târziu ceea ce tu te-ai
bucure alături de ea, căci, ...acum e bine. zbătut să ne arăți! Mulțumim pentru scrisoarea ta,
Bine a fost și atunci când era printre noi, însă a scrisoarea inimii, care ne va aminti de tine până când
măcinat-o mereu, adânc în suflet, dorința de a-i face va veni momentul să te îmbrățișăm din nou!
86

fericiți pe membrii familiei sale, pe cei dragi, precum și Odinește-te în pace!


o iubire neîmplinită.
Iubirea pe care Rebeca ne-o descrie, pornește o Prof. ANA-CODRUȚA POSTELNICU
dată cu inima, despre care Rebeca consideră că este
Seria III Nr. 3(53)

mai mult decât un organ anatomic, reprezentând în


imaginația sa un dar Dumnezeiesc, dar pe care nici
însuși Tatăl Creator nu-l poate înțelege în imensitatea
Sa.
Din această meta-inimă, Rebeca ne împărtășește
iubirea față de mama sa, un sentiment puternic
neegalat și pe care l-a pus stilistic în lumină prin
antiteza pierderii propriului copil de către mamă.
Cu alte cuvinte, Rebeca simțind iubirea pe care
mama sa o poartă pentru ea, nu a știut să-și
definească propria iubire față de mama sa decât prin
prisma suferinței unei mame care știe că își va pierde
copilul. Cu cât suferința este mai mare, cu atât crește
și iubirea sa față de mamă.
De asemenea, Rebeca ne mai descrie și iubirea
neîmplinită pe care aceasta a trăit-o sau pe care și-ar fi
dorit să o trăiască, o iubire sinceră, nevinovată, și
puternică, iubire capabilă să vindece, mai ales suflete.
Chiar dacă Rebeca ne arată o iubire platonică asupra
unui băiat, ceea ce putem învăța de la ea, este faptul
că iubirea ne va ajuta pe toți să uităm durerea
provocată în urma dispariției sale violente, și care ne-o
va aduce mereu aminte în suflet.
Rebeca era o fire dezinvoltă, o fată liberă sau
care cel puțin și-a dorit a fi un suflet liber. Chiar dacă
era un copil exemplu, undeva, în sufletul ei ar fi vrut să
se manifeste asemenea adolescenților noștri.

Casa Corpului Didactic Caraș-Severin


7. REVISTE / PUBLICAȚII ȘCOLARE / CREAȚII LITERARE / APARIȚII EDITORIALE

Pisoiul

Seria III Nr. 3(53)


87
Școala Caraș-Severineană

Școala Gimnazială Târnova

Casa Corpului Didactic Caraș-Severin


8. INTERVIURI INEDITE

RIDENDO CASTIGAT MORES


Festivalul de umor „Mircea Cavadia” desfășurat
la Reșița, în luna noiembrie 2016, ne-a îmbogățit
biblioteca sufletelor cu prezența numelor de marcă
ale literaturii umoristice și ale artei caricaturale:
Ananie Ganiuc, Elis Râpeanu, George Corbu și
maestrul Ștefan Popa Popa’s.
Am reușit, la câteva luni după această
manifestare, să-i conving pe doi dintre ei, să ne acorde
un interviu, un bi-interviu – așa cum îmi place mie să-l
numesc, ca fiind în oglindă – pentru cel de-al treilea
număr al Revistei „Școala caraș-severineană”,
menținând astfel o permanență între Reșița și invitați,
dovada clară că nu a fost accidentală prezența lor în
Orașul cu poeți.
Nelimitându-mă la a-i întreba după tiparul clasic,
Școala Caraș-Severineană

i-am provocat inserând curiozitățile mele în versuri.


Ambii sunt o bogăție sufletească, o comoară de
cultură, abordând o manieră proprie de a răspunde. ELIS RÂPEANU
Stimați Gagu și Râpeanu, Dacă Dumnezeu ne-a dat viață, ne-a dat-o cu un
Cei doi ași în epigramă, scop. Mie mi-a pus condeiul în mână și cântecul în
Invitați sunt azi, ca dascăli glas.
În Școala Caraș-Severineană! Am făcut școala primară și liceul la Ploiești – oraș
Vrem s-aflăm povestea voastră cu oameni isteți, credincioși, păstrători ai tradițiilor de
De când scrieți epigramă? familie, dar și plini de umor. Au urmat studiile
Așadar, distinsă doamnă, universitare la Facultatea de Filologie Română-
Franceză, mi-am urmat cariera de cadru didactic
88

Domnule, de bună seamă,


Ne-oți răspunde-n interviul universitar, am publicat poezii și comunicări științifice,
Ce-n revistă să se prindă am condus Cenaclul literar ”Polivalențe” din București.
Să citească dăscălimea Mi-amintesc că în 1980, la una din ședințele deschise
Seria III Nr. 3(53)

Interviu, ca-ntr-o oglindă. au fost invitați și epigramiștii Alexandru Clenciu,


Vrem s-aflăm noi, așadară, Nicolae Ghițescu și Mircea Trifu, președintele Clubului
Când și cum de ați ales Epigramiștilor „Cincinat Pavelescu”. Verva,
Astă specie literară, ingeniozitatea, umorul creațiilor citite de acești mari
Din atâta palmares? epigramiști au animat întreaga asistență, au transmis
Vă mai întrebăm, de-asemeni, forță spirituală, au inoculat morbul epigramei tuturor
Temele din ce-ați cules? membrilor cenaclului. Așa au devenit epigramiști
Cu politicieni? Cu semeni? profesori precum Corneliu Berbente, Ion Turcoiu,
Care-i centrul d’interes? Gheorghe Manoliu și evident, eu.
Tema școlii-n epigrame A urmat o perioadă de peste trei decenii în
Și a ei semnificație care am scris epigrame, poezii, monografii, aforisme,
Vă rugăm s-o scrieți dară, dar mai ales studii privind epigrama, culminând cu
Ici-șa, cu dedicație! doctoratul în literatură, avându-l ca și coordonator
Ca imbold la toți să fie științific pe Prof. Univ. Dr. Ștefan Cazimir, la teza
Să se-apuce până-n toamnă „Epigrama în literatura română”. Asociația Femeilor cu
Epigrame ca să scrie. Diplomă Universitară din România mi-a conferit
Nu-i așa, distinsă doamnă? Diploma de prim doctor în epigramistică din lume, în
Iar la Festival să vină aceeași zi când Aurora Gruescu primea titlul de Prima
Să se mire Cavadia femeie inginer silvic din lume. Epigrama mi-a menținut
Că ați readus umorul tinerețea, permanenta activitate cerebrală și mi-a
Și-am luat.... EPIGRA-MANIA! adus deopotrivă satisfacții dar și amărăciune pricinuită
de cei care n-o respectă, care, din dorința de autorlâc,
Prof. LUCIA PEIA însăilează catrene șchioape, fără sare și piper. Or,
Consilier școlar epigrama e o creație literară nobilă prin concizie,
conținut, spiritualitate și ingeniozitate, prin claritatea
ideii și surpriza poantei, care deschide orizonturi noi în
gândire și în comunicarea dialogală (subînțeleasă) cu
cititorul.

Casa Corpului Didactic Caraș-Severin


8. INTERVIURI INEDITE
M-aţi întrebat cum de am ales această specie umor, nu inspiră condeiul de veghe al epigramistului
literară. și... vorba aceea: „Să scrii o epigramă nu-i efort/ De ai
Cred că ea m-a ales pe mine. În franceză, o temă bună drept suport/ Când tema e scremută din
„l’epigramme” e și de genul masculin, așa că mi-a regie/ Ce iese din scremuturi, se cam știe.” Și să nu
cucerit condeiul și inima, realizându-se un mariaj, nu uităm că „În lumea asta de ocară/ În care gluma-i
un concubinaj. antidot/ Umorul e o floare rară/ Prostia crește peste
De unde îmi aleg temele? tot.”
Temele nu le culeg, ele vin singure în condei, din Dar despre ideea înființării unui cenaclu al
realitatea vieții personale și social-politice. E drept, elevilor, pe care profesorii i-ar putea instrui în
există și epigramiști care se „agață” până și de scrierea epigramei, ce părere aveți?
poantele celor duși în viața veșnică, pentru a le da, Doamna Lucia, voi fi sinceră cu dumneavoastră,
chipurile, replici. Dar o replică presupune, ca reacție, o sinceritate bazată pe cunoașterea în profunzime a
contrareplică, ducând uneori la duel. Ori, cum să te epigramei, a stării ei actuale, a lecturii a zeci de mii de
duelezi cu omul plecat pe drumul fără întoarcere? La catrene. Există marele pericol al bagatelizării
orice epigramist autentic poantele țin de inspirație, speciei în contextul unei adevărate molime, încurajată
ele vin din observația permanentă a lumii de cei care conduc și astăzi după „recordul de tone la

Seria III Nr. 3(53)


înconjurătoare, din ricoșeu la o idee auzită sau citită. hectar”. Greu ar fi și pentru profesori: una e să
Oricum, poanta odată găsită cere motivație, trebuie studiezi, să te informezi, alta e să ai epigrama în spirit,
„pritocită”, catrenul cere muncă, ideea, cuvintele unde și-a făcut adăpost ani de-a rândul. Totuși, cum în
potrivite ca sens și măsură prozodică se învârt, se această perioadă de nesfârșită dezordine și
înlocuiesc cu sinonimele potrivite. Deci, epigrama cere bulversare, în care lucrurile în loc să se redreseze se
muncă pe text, rareori se realizează spontan – înrăutățesc, crește rolul satirei și al umorului, tinerii
performanță la care ajung autorii cu multă pot fi încurajați să scrie proză satirică sau cronici
experiență, cu ani mulți în domeniu, cum era de pildă, rimate în formă clasică, stil Ion Pribeagu. În fond,

89
Cincinat Pavelescu. Mircea Cavadia s-a manifestat în mod preponderent în
Ce mă atrage la Reșița? umor, ca prozator. În ceea ce privește epigrama, să nu
E o întrebare complexă. Multe mă atrag la Reșița, uităm cuvintele lui, pe care le-am cuprins în catrenul:
și dumneavoastră mă atrageți cu dragostea cu care m- „La epigrame șchioape-njugi prostia/ Poți scrie

Școala Caraș-Severineană
ați întâmpinat, cu neastâmpărul, cu vioiciunea bancuri, ca le prinzi ușor/ Și nu uita ce-a spus chiar
spirituală. Totuși, atracția are și state vechi. M-au Cavadia/ E greu să fii major... în gen minor”.
atras Cavadia și Valentin Silvestru, deopotrivă, la care Multe s-ar putea spune despre satiră și umor,
s-a adăugat răbdătoarea ce a sprijinit mereu, din epigramă, caricatură, despre preocuparea autorilor
umbră, soția lui nea Mircea, Trude Steiner. pentru aceste creații, dar aș vrea să subliniez două
Mircea Cavadia avea arta scrisului, a sensibilității și idei:
zborul poantei, în fibră. Să nu uităm că el face parte - în Uniunea Scriitorilor se recomandă a se
din marea familie Cavadia. În Brăila există o casă cu o constitui o secție de literatură satirico-umoristică, așa
placă ce atestă faptul că acolo a locuit George (Iorgu, cum Uniunea Artiștilor Plastici acordă atenție
în greacă) Cavadia. Compozitor și cântăreț de lieduri, caricaturii;
ne-a lăsat 12 romanțe. Despre el, Victor Eftimiu a scris - îmi simt inima ușurată că s-a reluat Festivalul
catrenul „În aer curge zvonul unei arii/ De brăileanul de umor de la Reșița, purtând numele lui Mircea
Iorgu Cavadia/ În Cișmigiu ascultă melodia/ Și plâng, Cavadia, ce îmbină caricatura (secțiune patronată de
înduioșați, pensionarii.” maestrul Ștefan Popa Popa’s) cu literatura umoristică.
Dar dacă muzicianul, prin arta sa, atingea coarda Mulțumesc și adresez felicitări celor care sprijină
sensibilă, duioșia, dorul, visarea, strănepotul, Mircea spiritual și material acest festival, care înviorează
Cavadia, sorbind din tăria dealurilor atinge această cultura orașului. Sper în revederea la următoarele
valență a sufletului și a gândirii umane: umorul, care, ediții, cu vioiciune și dragoste în suflet.
după cum spunea Valentin Silvestru „vizează bărbați și
femei ai tuturor zilelor de pe pământ, pune mintea la Caricaturistului Ștefan Popa Popa’s
gimnastică și în acest fel, contribuie la fortificarea ei”. Caricatura, spun pe-a dreaptă
Plin de neastâmpăr, plin de acțiune, Cavadia a E cu-n picior mai sus, pe-o treaptă;
contribuit la însuflețirea culturii din acest colț de țară, Noi așteptăm etapa nouă
ca scriitor, ziarist, organizator al festivalului de neuitat, Să le ridice pe-amândouă.
reluat astăzi, pe bună dreptate, sub numele lui.
Literatura umoristică și caricatura fac casă bună, se Lui Mircea Ionescu Quintus, la 100 de ani
completează reciproc și contribuie la reușita unui Umorul de la tată-i este dat,
festival original, cu puțini, dar valoroși Dar a păstrat și duioșia mamei
scriitoriepigramiști și autori de proză scurtă. Și-atâția ani de viață-adunat
Nu îmbrățișez ideea unui concurs de epigrame în Sorbind din elixirul epigramei.
cadrul festivalului de umor de la Reșița. Am experiența
celor din țară, unde se dau teme impuse, ceea ce
limitează jocul spiritului, ingeniozitatea, nu generează
Casa Corpului Didactic Caraș-Severin
8. INTERVIURI INEDITE

Singura dovadă comedii la teatre de revistă din ţară; peste 4000 de


Ți-am pus la îndemână hapul texte publicate (pe numărate!) în presa militară și
Înghite-l cu un pic de ceai, civilă, locală și națională, emisiuni radio-tv. Am scris și
Da-i bine că te doare capul: nenumărate reclamaţii şi anonime, care vor intra în
Așa mai știm și noi că-l ai. istoria literaturii române, veşnic nepublicate. Mulţi
susţin că sunt un scriitor de mare perspectivă. În
două-trei sute de ani voi ajunge celebru. Vom trăi şi
Ocuparea fotoliilor vom vedea!
La cei ce-n funcții știu să salte Scriu epigramă din 1962, când am intrat în clasa I.
Se cere cap cu minte trează, După ce-am făcut primele bastonaşe, tata mi-a zis
Dar în fotoliile înalte „Gata cu şcoala, poţi să te faci poliţist!” De gluma asta,
Ei tot cu fesele se-așeză. acum 20 de ani, Mircea Cavadia s-a amuzat copios şi
mi-a tot redat-o, în periplurile literare organizate prin
şcoli. La unul din festivaluri, le-a relatat elevilor o
Vinul glumă, la tema dvs. – şcoala: întreabă profesoara „Ce
Vinul cel mai bun, vecine, înălţime are şcoala?” Toţi calculau, Gigel cu mâna pe
E „diseară VIN la tine”; sus” „Zi, Gigele” „Şcoala are un metru, şi 67
Cel mai prost, se vede treaba centimetri” „De unde ştii!” La care, Gigel ducând mâna
Școala Caraș-Severineană

Este vin, dar ”VIN degeaba”. cu palma întinsă în dreptul gâtului „Păi, pân-ici mi-a
ajuns!” Epigrame am scris la inspiraţie. Nu sunt expert
în acest gen, eu scriu mai mult proză umoristică.
Când și cum de am ales astă specie literară?
Păi ca să scrii umor, fie că e epigramă, fabulă,
poezie sau proză umoristică, trebuie oarece talent,
înclinaţie, imaginaţie, creaţie. După primele succese,
literatura umoristică devine pasiune. La început nu era
pasiune, era un „hobby” ca să folosesc un termen în
vogă. Mi-a descoperit harul de-a scrie şi bruma de
talent o...învăţătoare. De aceea şcoala...dar nu mai
90

insist. Ştiţi bine, mai bine ca mine.


Mă întrebaţi de unde mă inspir, când scriu.
Mă inspir (şi expir) din (şi în) viaţa de zi cu zi.
Paradoxal, în umor, cu cât sunt mai multe necazuri şi
Seria III Nr. 3(53)

rele, cu atât sursa de inspiraţie este mai diversă.


Sintagma „a face haz de necaz” cred că e unică la noi,
românii. Pornesc de la realitate, mai exagerez tarele,
moravurile, apucăturile oamenilor, mai fabulez, merg
până la ficţiune, dar toate pot fi (sau deveni) o
realitate. Pentru mine, literară.
Limba română este atât de bogată în semantică şi
ANANIE GAGNIUC înţelesuri, încât s-ar putea scrie temelia, fundamentul.
Lectura, în copilărie, poveştile, în adolescenţă,
Am văzut lumina zilei în noaptea de 8 spre 9 romanele de dragoste, cărţile de ştiinţă, toate scrierile
ianuarie 1955, în satul Comăneşti, judeţul Suceava şi care „luminează” viaţa, universul.
dacă istoria va fi dreaptă în ceea ce priveşte talentul Aşadar, pentru cine nu mă cunoaște, a la Creangă,
meu, acest sat... n-o să-şi schimbe numele. Şcoala iaca, sunt şi eu un boţ de humă, până la... înhumare.
generală am terminat-o în nici opt ani, împreună cu Scriitor de satiră şi umor, pe linia de plutire a literaturii
tata, care era buldozerist. După clasa a II-a, când am de gen. Am fost - şi-ncă sunt - străduinţa şi stăruinţa
făcut primele bastonaşe, tata mi-a zis: „Gata cu şcoala, unei clipe de zâmbet, pentru cine citeşte sau ştie citi
poţi să te faci poliţist!” Notele în clasele I - IV au fost şăgălnicii şi creaţii ilare, hazoase, râzânde, de la
de 5-10, iar în clasele V - X au fost şi de 1-4... Am aforism, epigramă, la fabulă, poezie umoristică şi
urmat apoi cursurile...Bistriţei, ajungând la Câmpulung proză satirică.
Moldovenesc unde, la un concurs de sărituri la Un final simplist – un om optimist, umorist.
trambulină, fiind un schior cam chior, a trebuit să
plutesc două ore în aer, negăsind pârtie de aterizare. Voltaire, despre un biet condeier
Aşa am ajuns la Institutul de marină din Constanţa, Acest Gagniuc e genial,
contrazicând şi unii colegi, care spuneau că o să ajung Talentu-i înnăscut;
eu la marină, când o zbura porcul! Exprim regretul meu total
Capete de acuzare: 16 cărţi de satiră şi umor; 5 Că nu l-am cunoscut!

Casa Corpului Didactic Caraș-Severin


8. INTERVIURI INEDITE
fuste. Acum, unde să bagi laptopul sau telefonul
La dermatolog mobil? Înainte, elevii erau scoşi la tablă, în faţa clasei
Întâlnindu-l într-o sală şi sperau la un 5-6. Acum, trec la... table, în fundul
Îl opri şi-l puse-n temă: clasei, sperând un 5–5, 6–6...
- N-am venit cu mâna goală Înainte, erau la facultăţi 15 pe un loc. Acum sunt
Am în palmă... o eczemă! maxim 15 locuri la unele facultăţi...
Înainte, profesorii mai băteau elevii. Acum se
întâmplă şi invers.
Autoepitaf (Fostului şef, care mă tot trimitea la Înainte, pauza era de 10 minute, acum – dacă
activităţi în locul lui) profesorii sunt în grevă – pauza e de 2–3 săptămâni.
Să vă amintiţi mereu Înainte, se făcea şcoală, nu glumă! Acum, şcoala
De-acest om, arză-l-ar focul! e o glumă...
Aici zace şeful meu S-a dat BAC-ul. Aflăm că s-a dat, dar nu prea s-a
M-a trimis să îi ţin locul! luat... Să fie de vină profesorii, că au salarii mici şi nu
„prestează”? Să fie de vină des schimbaţii miniştri ai
educaţiei sau prim-miniştrii, că şi ei au copiat? Sau

Seria III Nr. 3(53)


Invitaţie la expoziţie poate agramaţii, ca să nu zic analfabeţii, ajunşi
Foarte-amabil şi atent primari, (euro) parlamentari sau „oameni mari”, azi
La pictură o invită: celebri şi bogaţi, exemple de urmat pentru odraslele
- Haide, e un nou curent... noastre? Sau blondele bolunde ajunse vedete TV,
- Nu mă duc. Şi-aşa-s răcită! care, aflând că a picat Eminescu la BAC, au comentat,
doct: „Nu-i nimic, fată, bietul băiet o să dea din nou, la
toamnă...”. Înainte de-a da BAC-ul, se dă ceva şi
Despre profesori după... Se pupă, nu? Înainte şi după...

91
Am întrebat un academician doctor inginer (altul, În concluzie, înainte, şcoala era şcoală! După
decât cine-aţi crede voi): „Cum se pune accentul acea „răscoală”, din ’89, nouă ni s-a oferit o viziune
corect: profèsor sau profesòr? nouă... Azi puţin se mai învaţă, puţini mai învaţă. Şi-
Mi-a spus că ambele accente sunt acceptate în apoi, nu vă supăraţi, aia era şcoala din secolul trecut.

Școala Caraș-Severineană
DEX. Atunci i-am răspuns că nu-i adevărat, în ţara Chiar mileniul trecut! Am mai evoluat şi noi, nu?
noastră nu se pune accent pe cadrele didactice. Între viaţa şcolii şi şcoala vieţii, prima era înainte,
a doua...după. Dixit!

Şcoala, înainte şi după Vă mulțumesc printr-o adâncă reverență și nu


Luăm ca referinţă anul 1989, an de cotitură (de la pot decât să aștept cu bucurie revenirea
rău la mai rău, de la bine la... mai bine nu). dumneavoastră la Reșița, doamnă Elis și amirale
Înainte, se ascundeau fiţuicile în mâneci sau sub Noni Gagu, întru zâmbetul și înțelepciunea
publicului!
mentoratul?
Dacă vorbim la modul general, MENTORATUL trebuie
GÂNDIND CU MINTEA ÎN INIMĂ înțeles ca o relație de sprijin și orientare în viață și
carieră, în evoluția personală și profesională, în care,
pe de o parte se află MENTORUL, definit în dicționar
ca fiind ”conducător spiritual, povățuitor, îndrumător,
educator”, iar pe de altă parte – discipolul, cel care se
formează lângă un model uman. Referindu-ne la
învățământ, la educație, MENTORATUL prefigurează o
nouă relație profesională între profesorul debutant/
student/ începător şi mentorul/ maestrul/ profesorul
experimentat, care consiliază formarea continuă și
dezvoltarea profesională a celui dintâi.
 Care au fost mentorii dvs? Cu alte cuvinte,
care sunt persoanele care v-au influențat în
INTERVIU cu NICOLETA MARCU, director CCD Caraș- carieră și în viața personală?
Severin pentru Revista VIITOR PENTRU EDUCAȚIE, Nr. Încă din primii ani de grădiniță avem în fața noastră
2, editată de Asociația Proeuro-Cons Slatina modele. În goana după o şcoală mai bună, părinţii
 Mentoratul este o parte importantă din viața caută, de fapt, profesori-mentori, ei stau la cozi la
fiecărui om, în sensul că fiecare om are, înscriere la şcoli cu renume, doar pentru că acolo
conștient sau neștiut, un mentor, sau este el predau oameni pe care îi doresc ca îndrumători pentru
însuși mentor pentru alții. Am dori, pentru copiii lor. Resursa umană este de fapt principalul
început, să ne spuneți ce este, de fapt, factor care aduce o școală în fruntea unor clasamente.
Casa Corpului Didactic Caraș-Severin
8. INTERVIURI INEDITE
Din acest punct de vedere, am avut noroc de un director al CCD Caraș-Severin este aceea de
învățător deosebit la școala din Anina, domnul Iosif mentorat în educație. Care sunt, mai concret,
Goșa, care mi-a imprimat o veritabilă disciplină și activitățile pe care le realizați în cadrul
organizare a învățării, a vieții, și – esențial – interesul instituției pentru a dezvolta învățământul?
imens pentru cărți și lectură. Apoi, profesoara de limba Formarea continuă este esențială în evoluția în cariera
română din gimnaziu, doamna Ana Nițoiu, care a didactică. Deviza CCD CS este FORMARE-DEZVOLTARE-
construit frumos mai departe pasiunea pentru PERFORMANȚĂ, iar motto-un nostru l-am preluat din
cuvântul citit și scris și, împreună, am reușit să aducem cuvintele lui Constantin Noica: ”O școală în care
pentru prima dată în micuțul oraș minier un premiu profesorul nu învață și el, e o absurditate”.
special de la o olimpiadă națională, în clasa a VIII-a. În Ce urmărim noi la CCD? Profesionalizarea carierei
Liceul Pedagogic de la Caransebeș, directoarea școlii și didactice prin realizarea de programe specifice.
profesoara noastră de istorie mi-a transmis, cumva, Cum realizăm acest obiectiv? Prin organizarea
modul în care trebuie să te prezinți în fața clasei: activităţilor de formare continuă şi a activităţilor cu
impecabil pregătit științific și metodic, dar cu o caracter ştiinţific, metodic şi cultural pentru personalul
disponibilitate imensă pentru a asculta și înțelege din învăţământul preuniversitar. Având în vedere
fiecare elev de acolo. faptul că Legea învățământului prevede ca fiecare
În viața personală, mama mea – dascăl pensionar cadru didactic să urmeze un anumit set de cursuri în
acum – este un veritabil model. Ceea ce încă mai am vederea obțineri de credite transferabile, considerăm
Școala Caraș-Severineană

de învățat de la ea este un soi de putere și răbdarea că ele trebuie astfel proiectate și organizate încât să
infinită atunci când e vorba de familie, de copiii aibă un impact semnificativ asupra carierei. De aceea,
proprii, calmul și tăria de a face față la orice, pentru ca cursurile noastre de formare sunt interactive și
celor dragi să le fie bine. structurate pe necesitățile cursanților, ating atât
În general admir oamenii care gândesc, cum spun eu, partea practică cât și partea teoretică a problemelor
cu mintea coborâtă în inimă. Întotdeauna așa am vizate.
încercat să mă dezvolt și să aplic acest crez al meu, Oferta de formare este diversificată, cele mai multe
atât la catedră, ca învățătoare timp de 25 de ani, cât și cursuri fiind destinate personalului didactic din școli,
în calitate de manager, dar și în viața de toate zilele. evident, dar și cu programe având ca grup țintă
 Care credeți că sunt calitățile pe care trebuie personalul didactic auxiliar sau personalul didactic din
să le îndeplinească un mentor? Există o cluburi sportive și palatul copiilor.
92

abilitate definitorie a acestuia? Avem un calendar bogat și diversificat al activităților


Denumirea de mentor provine de la un personaj metodico-științifice și cultural-artistice, foarte multe
mitologic, bătrânul şi înţeleptul prieten și sfătuitor al derulate în parteneriat cu instituții din comunitate și
lui Ulise și, totodată, profesorul lui Telemah, fiul chiar externe.
Seria III Nr. 3(53)

acestuia. Sub îndrumarea lui, Telemah devine un Prin tot ceea ce facem ne dorim și urmărim
conducător iubit şi eficient. Astăzi, termenul este reconsiderarea statutului social al profesorului în
folosit pentru a numi un prieten şi un model, în acelaşi societatea românească, și anume, de expert în ceea ce
timp, un sfătuitor - consilier, o persoană care oferă privește actul educațional în școală, precum și
suport, în moduri diferite, pentru a atinge obiectivele promovarea imaginii școlii și dascălului din Caraș-
propuse. Severin, din România.
Mentorul din învățământ îl ajută pe profesorul  Ce mentori își pot alege tinerii, elevi sau
debutant să-şi dezvolte calităţile de care are nevoie studenți, din zilele noastre?
pentru scopurile profesionale propuse, în primul rând, Mentorii mei și – probabil ai generației mele – sunt, în
prin modelul personal. Generic vorbind, aceste calități principal, dascăli, oamenii cu care interacționam zilnic,
sunt: înţelepciunea (înseamnă să înveţe cum lucrează care ne învățau. Aveam foarte des o carte în mână și
sistemul), analiza (să înţeleagă consecinţele deciziilor ne raportam și la modele din lecturile noastre.
şi acţiunilor sale), flexibilitatea (îl învaţă pe tânăr să Astăzi, însă, trăind într-o eră informațională și digitală,
înveţe din greşeli, să se reconsidere cu încredere, cu o răsturnare a valorilor sociale, lucrurile stau altfel.
putere şi determinare) şi independenţa (tânărul este Nu întotdeauna școala răspunde nevoilor și dorințelor
pregătit pentru schimbare, gata să-şi asume riscurile). copiilor noștri, iar în aceste cazuri și modelele lor în
Mentorul te poate ajuta în multe feluri: din vasta lui viață vor fi din alte domenii.
experienţă să nu faci anumite greşeli pe care poate el Din păcate, foarte mulți tineri își aleg modele din
le-a făcut; să îţi defineşti scopurile principale în categoria celor promovate de mass-media, intens, dar
carieră; să îţi descoperi punctele slabe şi punctele tari; nefast pentru educarea tinerei generații: oameni care
te motivează; este onest, obiectiv și critic – dacă este dobândesc bunuri materiale foarte repede și ușor, fără
cazul. studiu aprofundat, fără muncă susținută.
Definitorii ar putea fi considerate generozitatea – cu Menirea școlii și a familiei este de a apropia copiii și
referire la împărtășirea propriei experiențe - și tinerii de adevăratele valori umane, de a aduce în fața
creativitatea – cu referire la alegerea acelor lor personalități care au reușit prin învățătură, de a-i
situații/experiențe noi de învățare/experimentare, apropia de cartea scrisă și de artă, de a le oferi
care dezvoltă plenar cariera discipolului. alternative interesante, educative de petrecere a
 Una din funcțiile activității dvs în calitate de timpului liber.
Casa Corpului Didactic Caraș-Severin
8. INTERVIURI INEDITE
ceea ce cu siguranță îi rămâne, e satisfacția de a
 Mergând pe aceeași linie, care sunt contribui la dezvoltarea cuiva. Mentorii sunt persoane
persoanele care se pot constitui în mentori care se află foarte sus în piramida lui Maslow, la
pentru profesorii zilelor noastre? nivelul de autodezvoltare, moralitate, creativitate,
Pentru profesorii debutanți există cu siguranță în utilizarea potențialului creativ, autoîmplinire.
fiecare școală dascălii cu experiență, a căror carieră a  Pentru final, am dori să ne transmiteți un
evoluat odată cu școala, care pot fi mentorii direcți. De îndemn frumos și, astfel, să deveniți, pentru
asemenea, cu accesul practic nelimitat la informație, un moment, mentor al cititorilor noștri.
poți găsi un mentor într-un profesor de succes, chiar A fi dascăl este o profesie și o vocație, … fără dascăli
premiat, din altă școală, din altă țară. Comunicarea nu nu avem doctori, artiști sau conducători. Dar este și o
mai are bariere nici logistice, nici lingvistice, deci, în răspundere imensă pentru fiecare oră… a fiecărui elev
funcție de disponibilitatea fiecăruia, experiența se … o decizie a noastră poate influența pe termen lung
poate împărtăși și „indirect.” O oportunitate este și un destin. Dacă ne amintim cine a fost primul OM
multitudinea de proiecte, prin care se pot finanța numit ÎNVĂȚĂTOR, vom înțelege minunata misiune pe
mobilități individuale/de echipă, în urma cărora un care ne-o asumăm zi de zi educând copii sau pregătind
mare impact are stabilirea unor colaborări între cadre pe cei care îi educă.

Seria III Nr. 3(53)


didactice. Vă doresc, dragi colegi, să găsiți împlinire deplină în
 În ce condiții un profesor devine mentor această profesie, iar cu fiecare generație pe care o
pentru învățăceii săi, fie ei elevi, studenți sau preluați, să vă întineriți de fapt, spiritul!
adulți? Citatul care se potrivește temei noastre de discuție
Cadrul legal la acest moment conturează o relație de – mentoratul –, dar și educației, în general, și afirm
îndrumare-mentorat doar între profesori și studenți asta ca dascăl și ca mamă a unui tânăr de 21 de ani și
practicanți, iar acest lucru se întâmplă în unități a unei adolescente de 16 ani, este: „Puterea
școlare care au parteneriat de practică pedagogică cu exemplului nu este doar o metodă de educație, ci este

93
universitățile. singura metodă” – G. G. Jung
În martie 2012 s-a realizat la nivel național, la apelul
Ministerului Educației, o selecție în urma căreia, prin
parcurgerea anumitor etape impuse

Școala Caraș-Severineană
(depunerea/evaluare la ISJ a unui portofoliu
profesional; susținerea unei lecții deschise;
asistarea/analiza unei lecții susținute de un cadru
didactic) s-a constituit corpul național al mentorilor
din învățământ. Aceștia însă nu au derulat activități.
Interviu realizat de CĂTĂLINA DAN,
Instituirea funcţiei tutoriale/de mentor ca sprijin în
Asociația Proeuro-Cons Slatina
inserţia socio-profesională a debutanţilor fiind clar o
nevoie identificată la nivelul învățământului
preuniversitar, aceste atribuții de îndrumare sunt
preluate de profesori metodiști ISJ sau chiar de cadre
didactice cu expertiză și experiență din școli, în mod
tacit.
 Care este rolul mentoratului în viața fiecăruia
dintre noi?
În ultimii ani motivarea pentru cariera didactică a
devenit o condiţie obligatorie nu doar pentru
dezvoltarea sistemului de învăţământ ca atare, ci și
pentru însăşi evoluţia societăţii într-o direcţie pozitivă.
Astfel, cadre didactice motivate înseamnă elevi
motivaţi. Evident că reciproca la aceasta situație este
îngrijorătoare: lipsa motivării cadrelor didactice poate
conduce destul de uşor la apariţia lipsei de motivaţie şi
la elevii cu care lucrează. Mentorul didactic are un rol
esențial în această direcție: a menține motivația
debutanților pentru rămânerea și evoluția în
învățământ, nu în altă parte.
În viață, prin mentorat realmente poți afla câte ceva
din „rețetele și secretele de succes” pe care le-a folosit
modelul tău pentru a ajunge la un nivel superior, poți
primi consiliere și ajutor. Mentoratul însă nu e o
activitate caritabilă.
Ce câștigă mentorul? Prin lege poate fi remunerat, dar

Casa Corpului Didactic Caraș-Severin


9. DIN ACTIVITATEA CASEI CORPULUI DIDACTIC CARAȘ-SEVERIN
parcursul vieţii şi a mobilităţii – sunt
SEMINARUL necesare progrese privind punerea în aplicare
DIDACTICA INTERNAŢIONAL a strategiilor de învăţare pe tot parcursul
vieţii, dezvoltarea cadrelor naţionale pentru
- EMBLEMĂ A calificări în legătură cu Cadrul european al
ÎNVĂȚĂMÂNTULUI calificărilor şi stabilirea unor parcursuri
educaţionale mai flexibile. Ar trebui să fie
CARAȘ-SEVERINEAN extinsă mobilitatea şi să se aplice Carta
europeană a calităţii pentru mobilitate;
„Educaţie şi formare 2020” (ET 2020) este un nou • îmbunătăţirea calităţii şi a eficienţei
cadru strategic pentru cooperarea europeană în educaţiei şi formării – toţi cetăţenii trebuie
domeniul educaţiei şi formării profesionale. Strategia să poată dobândi competenţe-cheie, iar toate
Europa 2020 propune trei priorități interconectate: nivelurile de educaţie şi formare profesională
• creștere inteligentă: dezvoltarea unei trebuie să devină mai atractive şi mai
economii bazate pe cunoaștere și inovare; eficiente;
• creștere durabilă: promovarea unei • promovarea echităţii, a coeziunii sociale şi
economii mai eficiente din punctul de vedere a cetăţeniei active – educaţia şi formarea ar
al utilizării resurselor, mai ecologice și mai trebui să permită tuturor cetăţenilor să
Școala Caraș-Severineană

competitive; dobândească şi să dezvolte abilităţi şi


• creștere favorabilă incluziunii: promovarea competenţe necesare pentru a permite
unei economii cu o rată ridicată a ocupării ocuparea unui loc de muncă şi continuarea
forței de muncă, care să asigure coeziunea învăţării, cetăţenia activă şi dialogul
socială și teritorială. intercultural. Dezavantajul educaţional ar
În acest context, tema impuls propusă de trebui să fie remediat prin asigurarea unui
organizatorul principal – Casa Corpului Didactic Caraș- învăţământ preşcolar de înaltă calitate;
Severin - pentru a XXV-a ediție a SEMINARULUI • stimularea creativităţii şi a inovării,
DIDACTICA INTERNAŢIONAL este Educația și inclusiv a spiritului întreprinzător, la toate
formarea într-o Europă inteligentă, durabilă și nivelurile de educaţie şi formare –
favorabilă incluziunii. promovarea dobândirii de către toţi
94

Obiectivul principal al Seminarului Didactica cetăţenii a unor competenţe transversale şi


Internațional este acela de a pune la baza acțiunilor garantarea bunei funcţionări a triunghiului
derulate dialogul și comunicarea didactică, cunoaşterii (educaţie-cercetare-inovare). Ar
dezvoltarea dimensiunii europene a educației, trebui promovate parteneriatele dintre
Seria III Nr. 3(53)

dezvoltarea profesională și personală prin activitățile întreprinderi şi instituţiile de învăţământ,


de formare continuă, promovarea diversității și precum şi comunităţile mai largi de cursanţi,
creativității în curriculumul școlar, realizarea unei noi care să implice reprezentanţi ai societăţii
paradigme în învățământ și educație în concordanță civile şi alte părţi interesate.
cu standardele europene în domeniu. Activitățile ce vor avea loc în cadrul Seminarului
ET 2020 a fost creat pe baza realizărilor DIDACTICA au în vedere și formarea modelului
programului de lucru „Educaţie şi formare 2010” (ET „cadrului didactic profesionist”, pe baza standardelor
2010), în scopul de a răspunde la provocările care sunt și indicatorilor de performanță specifici Uniunii
încă de actualitate în ceea ce priveşte crearea unei Europene, care necesită formarea și dezvoltarea
Europe bazate pe cunoaştere şi transformarea competențelor legate de:
învăţării pe tot parcursul vieţii într-o realitate pentru  racordarea școlii românești la valorile școlii
toţi. europene;
Principalul scop al cadrului este de a sprijini  dezvoltarea competențelor specifice
statele membre în ceea ce priveşte dezvoltarea în dezvoltării regionale;
continuare a sistemelor lor de educaţie şi formare.  dezvoltarea unui nou curriculum centrat pe
Aceste sisteme ar trebui să asigure tuturor cetăţenilor nevoile elevului;
mijloacele necesare pentru a-şi atinge potenţialul,  utilizarea maximală a tuturor resurselor de
precum şi să asigure prosperitatea economică durabilă învățare;
şi capacitatea de integrare profesională. Cadrul ar  elaborarea proiectelor școlare centrate pe
trebui să ia în considerare întregul spectru de sisteme formarea de competențe;
de educaţie şi formare profesională dintr-o  responsabilizarea pentru dezvoltarea
perspectivă a învăţării pe tot parcursul vieţii, profesională și evoluția în cariera didactică;
acoperind toate nivelurile şi contextele (inclusiv  asumarea noilor roluri în condițiile unei
învăţământul non-formal şi informal). societăți a cunoașterii și a dezvoltării globale.
În acest sens, sunt stabilite patru obiective Accentul trebuie pus în primul rând pe cele mai
strategice ale cadrului: durabile și mai relevante aspecte ale cooperării pentru
• realizarea în practică a învăţării pe tot dezvoltare, cum ar fi solidaritatea și justiția la nivel

Casa Corpului Didactic Caraș-Severin


9. DIN ACTIVITATEA CASEI CORPULUI DIDACTIC CARAȘ-SEVERIN
global, coerența politicilor în scopul dezvoltării, legislativ privind asigurarea calității în educație –
obiectivele de dezvoltare durabilă, bunurile publice descentralizarea în învățământul preuniversitar - 6-9
globale și provocările aferente, precum și rolul octombrie 2005; Calitatea managementului școlar și
cetățenilor europeni în calitate de actori și de educațional în unitățile de învățământ preuniversitar
consumatori într-o economie globală. din județul Caraș-Severin - 1-4 noiembrie 2006; 20 de
Așa cum în majoritatea țărilor Uniunii Europene, ani de parteneriat în Didactica - 21 – 24 octombrie
„exercițiile de viziune” asupra problemelor educației și 2010;
formării profesionale, însoțite de ample dezbateri De remarcat varietatea și actualitatea temelor
publice și de implicarea autentică a unui număr mare impuls propuse la edițiile anterioare ale Seminarului
și variat de actori educaționali, economici și sociali, Didactica și Didactica Internațional organizate de
reprezintă realități obișnuite, Seminarul Didactica Casa Corpului Didactic Caraș-Severin: 1992 – Start
Internațional a rămas, din acest punct de vedere, un Didactica: teme la alegerea participanților; 1993 –
proiect viabil. Tematică în două ateliere de lucru (Istoria central-
Având în vedere deschiderea spre Europa de care europeană sub raport economic, politic și cultural);
au dat dovadă reprezentanții județului nostru, în 1994 – Tematică diferențiată pe cinci ateliere
special după 1990, pentru realizarea dezideratului (Convergențe în dezvoltarea istoriei popoarelor central

Seria III Nr. 3(53)


comun de compatibilizare a învățământului și europene); 1995 - Ce poate face fiecare dintre noi? –
educației cu valorile europene, Seminarul Didactica, nouă ateliere, nouă teme diferențiate (Istorie și destin
născut în capitala Landului Stiria, la Graz, în 1991, cum , universalitate și specificitate în istoria românilor);
afirma prof. mag. Karl Haas, „a fost un capăt de pod 1996 – Didactica din perspectiva reformei
spre România, iar capătul de pod a fost susținut de învățământului - prima temă impuls (Ființă istorică și
piloni, mai întâi la Gyor și apoi la Pecs, în Ungaria”. devenire, spațiu și timp la români); 1997 – Școală,
Fixarea pilonului din Caraș-Severin s-a realizat la familie, comunitate locală (Geopolitica și problematica
Liceul Pedagogic C. D. Loga din Caransebeș (actualul puterii); 1998 – Comunicare internă și externă

95
Colegiu Național C. D. Loga Caransebeș) grație (Banatul montan – spațiu al comunicării
demersurilor făcute de regretații prof. dr. Ioan- interculturale); 1999 – Comunicare internă și externă
Cornelius Scheuşan, la vremea respectivă Inspector (multiculturalismul bănățean, un posibil model
Școlar General și prof. Gheorghe Magas, pe atunci existențial); 2000 – Formarea de capacități – rațiunea

Școala Caraș-Severineană
director al Casei Corpului Didactic Caraș-Severin, de a fi a școlii; 2001 – Elevul – partenerul nostru?;
precum și de profesor doctor Nicolae Grindeanu, 2002 – Climatul școlar – personalizarea școlii; 2003 –
directorul Liceului Pedagogic C. D. Loga Caransebeș la Învățământul centrat pe programe și proiecte; 2004 –
vremea respectivă, acum Inspector Școlar General la Managementul formării competențelor; 2005 –
Inspectoratul Școlar Județean Caraș-Severin. Apoi, Evaluarea centrată pe competențe și performanțe
timp de aproape 17 ani, DIDACTICA a fost ”vie” școlare; 2006 – Globalizare – valori naționale; 2007 –
datorită inițiativei și implicării echipei Casei Corpului Promovarea și valorificarea diversității culturale în
Didactic, coordonată de domnul director TUDOR educație; 2008 - Diversitatea în curriculumul școlar –
DEACONU. educația interculturală; 2009 - Creativitate și inovație
Temele impuls propuse de-a lungul anilor au fost în curriculumul școlar; 2010 - De la școala incluzivă la
adevărate provocări care au supus dezbaterii cele mai comunitatea incluzivă și coeziune socială; 2011 –
actuale demersuri care vizează didactica modernă, Formarea competențelor sociale prin activități de
educația ca un sector de interes public, formarea voluntariat care promovează cetățenia activă; 2012 –
cadrelor didactice, aducând în actualitate practicile de Să redescoperim identitatea națională în curriculumul
succes din România, din Europa și nu numai, fără de școlar: spațiul geografic - suport al comunității
care schimbarea de mentalitate nu ar fi posibilă. umane; 2013 - Educație pentru cetățenie europeană;
Parteneriatul stabilit cu specialiștii austrieci nu s- 2014 – Creșterea competitivității regionale prin
a limitat în perioada 1990 – 2006, doar la Colocviile de promovarea inovării și specializării didactice; 2015 -
toamnă de la Retzhof-Austria, pentru profesori, Dezvoltarea dimensiunii europene a educației prin
Kinderferienaktion (vacanța de vară a copiilor din curriculum-ul școlar.
Caraș-Severin în Stiria-Austria) sau la Seminarul De-a lungul unui sfert de secol, Seminarul
Didactica Internațional, ci s-a dezvoltat și în domeniul Didactica a fost conceput ca un forum internațional
formării manageriale. pentru dezbaterea celor mai actuale probleme ale
Astfel, au avut loc șapte stagii de formare în educației și învățământului, care a reunit de-a lungul
perioada 1999-2010, după cum urmează: Calitatea anilor reprezentanți ai învățământului din țări
managementului și a educației - 7-9 octombrie 1999; europene și chiar din Statele Unite ale Americii,
Managementul schimbării – Schimbarea devenind astfel simbolul emblematic al
managementului - 25-27 septembrie 2000; învățământului din Banatul Montan, în cadrul
Managementul eficient și dezvoltarea instituțională - activităților de formare continuă a cadrelor didactice
27-29 septembrie 2001; Managementul formării pe din învățământul preuniversitar.
programe și proiecte locale și regionale - 23-25 Revista Școala caraș-severineană este unul
septembrie 2004; Colocvii de toamnă: Noul cadru dintre produsele finale ale DIDACTICII, anul acesta a

Casa Corpului Didactic Caraș-Severin


9. DIN ACTIVITATEA CASEI CORPULUI DIDACTIC CARAȘ-SEVERIN
împlinit 25 de ani de la primul număr și, cu această
ocazie, a fost lansată seria III, numărul 1 (51), în cadrul
unui eveniment cultural deosebit, dedicat dascălilor
cărășeni.

Prof. NICOLETA MARCU


Director Casa Corpului Didactic Caraș-Severin
Școala Caraș-Severineană
96

● Momente artistice și poetice susținute de:


REPERE IDENTITARE ALE Iulia-Andreea Anton (elevă, Liceul Teoretic „Eftimie
SPIRITUALITĂȚII ROMÂNEȘTI Murgu” Bozovici), Costel Simedrea (scriitor), Nicolae
Preda , (scriitor) Iosif Băcilă, Eliza Marcu și Daria
Seria III Nr. 3(53)

la Casa Corpului Didactic Cernicica (eleve, Liceul de Arte „Sabin Păuța” Reșița)
Caraș-Severin
Joi, 16 martie 2017, Casa Corpului Didactic
Caraș-Severin a fost gazda unei manifestări culturale
de excepție, desfășurată sub genericul Repere
identitare ale spiritualității românești. Organizarea
aparține instituției gazdă în colaborare cu Centrul
Judeţean pentru Conservarea si Promovarea Culturii
Tradiţionale Caraş-Severin și Liceul Teoretic „Eftimie
Murgu” Bozovici.
Programul a cuprins:
● Prezentarea unor Publicații culturale ale
Banatului Montan: „Școala caraș-severineană”
(coordonator Nicoleta Marcu), „Nedeia” (redactor-șef
Angelica Herac); „Almăjana” (redactor-șef Iosif Băcilă)
● Prezentare și lansare de cărți: Conceptul de
cultură tradițională, coordonatori Angelica Herac și
Adela Lungu-Schindler; Valea Almăjului – oameni și
fapte, I-II, coordonatori Florina-Maria Băcilă și Iosif
Băcilă; Rolul religiei în dinamica identitară a
comunităților, de Lazăr Anton Dorziana – o
(re)construcție a textului prin limbaj, de Florina-
Maria Băcilă
● Alocuțiuni ale invitaților: Ada D. Cruceanu -
critic de artă, Gheorghe Jurma - editor și critic literar,
Adela Lungu-Schindler - profesor
Casa Corpului Didactic Caraș-Severin
9. DIN ACTIVITATEA CASEI CORPULUI DIDACTIC CARAȘ-SEVERIN
tradițională” a plecat de la o anchetă începută de
profesoara Adela Schindler de la Colegiul Național
„Mircea Eliade” din Reșița, rezultatele acesteia fiind
adunate în cartea apărută la Editura „Timp” din Reșița,
gen de publicație „oarecum unic” în care semnează
specialiști în domeniu (Gheorghe Țunea, Daniela
Băcilă, Gheorghe Jurma, Ada D. Cruceanu, Gheorghe
Popovici ș.a.), consideră că e un punct de plecare
pentru alte cercetări, concluzionând sintetic că
„Revista Nedeia a determinat niște lucruri.”
Coautoarea cărții „Conceptul de cultură
tradițională”, Adela Schindler consideră că lecturarea
acesteia lămurește concepte tradiționale prin opiniile
Activitățile s-au desfășurat în sala de curs a Casei exprimate de specialiști în folcloristică și etnografie și
Corpului Didactic Caraș-Severin, unde a fost de alți colaboratori ai revistei „Nedeia”. Ancheta s-a
amenajată o expoziție cu cărțile și revistele desfășurat pe parcursul a trei numere ale revistei

Seria III Nr. 3(53)


prezentate, cu participarea unui public format din „Nedeia”, cartea venind cu mai multe răspunsuri.
scriitori și oameni de cultură, reprezentanți ai
Inspectoratului Școlar Județean Caraș-Severin și cadre
didactice.
În deschidere, domnul profesor Iosif Băcilă a
mulțumit directorului CCD CS, Nicoleta Marcu pentru
implicarea și dăruirea de care a dat dovadă în
organizarea evenimentului, amintind că peste o lună

97
revista Almăjana, al cărei redactor-șef este, va împlini
18 ani. Doamna director Nicoleta Marcu prezintă
colecția de reviste Școala caraș-severineană,
cuprinzând: trei numere din 1983 cu titlul Școala

Școala Caraș-Severineană
cărășană, apoi revista reeditată, începând cu anul
1991: seria I (nr. 1-22, anii 1991-1997), seria II (nr. 23-
49, anii 1997-2014), inclusiv primele două numere
apărute într-un format nou (seria III), cu rubrici fixe, Domnul profesor Iosif Băcilă își amintește că primul
din ianuarie și octombrie 2016. De asemenea, este număr al reviste „Almăjana” i se datorează tot
prezentată activitatea Editurii „Gheorghe Magas” a domnului profesor Gheorghe Magas, fiind prezentat
Casei Corpului Didactic, numită după regretatul primei delegații din Austria în cadrul Seminarului
profesor care a îndeplinit funcțiile de inspector școlar Didactica Internațional, apărând ca revistă școlară,
general și director al Casei Corpului Didactic, fără specificarea numărului pe copertă, editând-o în
inițiatorul Colocviilor de toamnă și al Seminarului două zile cu ajutorul domnului Gheorghe Jurma.
Didactica Internațional. Se editează cu prioritate carte Cuprindea valorile culturale și educaționale ale „Văii
didactică în format electronic și letric: lucrări ale Miracolelor” (Valea Almăjului); revista a continuat să
cadrelor didactice susținute în cadrul unor conferințe apară ca publicație a Centrului Cultural Bozovici,
de specialitate, ghiduri de bună practică, volumele incluzând creații ale elevilor, monografii scrise de
„Povestea mea” și „Copiii, mesagerii păcii”; cea mai cadre didactice, articole semnate de scriitori care își
recentă, „O serbare pentru fiecare”, urmând să aibă au rădăcinile în Valea Almăjului, avându-l colaborator
lansarea în luna aprilie. o vreme pe fiul lui Tudor Arghezi, Baruțu Arghezi;
Doamna Angelica Herac face o prezentare a cuprinde materiale legate de istorie, folclor, oameni
revistei „Nedeia”, revistă de cultură tradițională, marcanți ai locului, precum și scrieri ale unor autori
„…sărbătoarea de suflet a bănățenilor”, cea care străini. Dificultățile financiare cu care se confruntă
contribuie la păstrarea identității tradiționale a sunt depășite în principal cu ajutorul a doi sponsori
Banatului Montan, fiind „…situată între două lumi, Societatea Culturală „Țara Almăjului” din Timișoara și
trecut și prezent, cu deschidere spre viitor…”. Apare Asociația „Pro Almăj”. Revista participă la târgurile de
bilunar din 2013 sub acest nume care i-a fost dat de carte din țară, a fost prezentată în emisiuni radio și TV,
directorul Centrului Judeţean pentru Conservarea si fiind premiată în străinătate alături de o altă revistă
Promovarea Culturii Tradiţionale Caraş-Severin, românească, „Brâncuși”. La îndemnul domnului
domnul Gheorghe Țunea, având rubrici reper pentru profesor Pavel Panduru, ia naștere ciclul tezaur
cei interesați, colaborând cu cadre didactice, scriitori „Oameni de seamă din Valea Almăjului” până acum
și alte categorii socio-profesionale, cu răsunet în țară apărând două din cele șapte volume.
și peste hotare, în comunitatea „bănățenilor de Despre autoarea cărților „Omonimia în limba
pretutindeni”. română” și „Dorziana – o (re)construcție a textului
Editorul și criticul literar Gheorghe Jurma prin limbaj”, Florina-Maria Băcilă, criticul de artă Ada
relevează că volumul „Conceptul de cultură D. Cruceanu afirmă că, la fel ca în cazul lui Traian Dorz,

Casa Corpului Didactic Caraș-Severin


9. DIN ACTIVITATEA CASEI CORPULUI DIDACTIC CARAȘ-SEVERIN
avem de-a face cu o personalitate pozitivă; vine cu Teoretic „Eftimie Murgu” din Bozovici, cea care a
întrebări în calitate de lingvist și în același timp este o interpretat vocal, acompaniată la orgă de tatăl ei,
cunoscătoare a textului Biblic, e cercetătoare, face profesorul Lazăr Anton (autorul cărții „Rolul religiei în
critică de identificare, se pliază pe sufletul poetului, dinamica identitară a comunităților”) cântecul „Numai
adresându-i la final îndemnul: „Cred că în viitor poți să cei cu gând curat” pe versurile lui Traian Dorz.
fii Maica Benedictina, după ce ai fost Zoe Dumitrescu Poeții Costel Simedrea și Nicolae Preda au recitat
Bușulenga…întâi departe, apoi aproape…” din creația proprie versuri de factură religioasă, iar
Iosif Băcilă a citit poezii dedicate celor care i-au fost
model în viață și în activitatea publicistică, tatălui său
și profesorului de limba roomână din anii săi de
școală, David Blidariu.
Evenimentul a fost prezentat și în media
locală.
Școala Caraș-Severineană

Florina-Maria Băcilă, conferențiar univ dr. la


Universitatea de Vest Timișoara, menționează că la
Reșița are loc a noua lansare a „Dorzienei”, carte pe
care a scris-o, așa cum i-a răspuns unui reporter, cu
gândul la basmele copilăriei, mai exact la „Tinerețe
fără bătrânețe și viață fără de moarte”, înfrângându-și
teama de moarte simțită în trecut, ca o regăsire a
ființei, considerând cartea un început de epopee care
trebuie continuată. Ni-l prezintă pe Traian Dorz ca pe
un poet supraconfesional, existând o relație intimă
98

între om și Dumnezeu, având o dimensiune misionară


și militantă în urma experienței încarcerării pe care a
îndurat-o. E remarcabil gestul Florinei Băcilă de
repunere în circulație a unui poet religios.
Seria III Nr. 3(53)

Alocuțiunile autorilor și specialiștilor în critică


literară au fost completate de momente artistice
emoționante prin măiestria violonistelor Eliza Marcu și
Daria Cernicica, eleve la Liceul de Arte „Sabin Păuța” Prof. metodist ADRIANA BONCIU
din Reșița, a Iuliei-Andreea Anton, elevă la Liceul
Casa Corpului Didactic Caraș-Severin
educaționale de calitate prin participarea la 4
cursuri de formare;
DIN VALIZA CU PROIECTE ... b. Îmbunatățirea nivelului de competențe
manageriale pentru 2 cadre didactice în
vederea implementării unui sistem de
FORMAREA COMPETENȚELOR CADRELOR management modern;
DIDACTICE PENTRU FURNIZAREA DE SERVICII c. Îmbunatățirea nivelului de competențe
EDUCAȚIONALE ȘI DE MANAGEMENT LA STANDARDE profesionale și de management realizate prin
EUROPENE este deja un proiect de succes. Este un certificarea EUROPASS a aproximativ 20% din
proiect ERASMUS PLUS, Educație școlară-mobilități totalul grupului țintă.
depus la termenul din 2 februarie 2016 de către Grupul țintă este format din cadrele didactice:
Colegiul Tehnic din Reșița și aprobat pentru finanțare. profesori din diferite arii curriculare și reprezentanți ai
Obiectivele proiectului sunt: Consiliului de Administrație al școlii, iar conform
Obiectiv general: Îmbunatățirea accesului aplicației doar 11 profesori, în urma unui concurs de
cadrelor didactice din invățământul tehnic liceal și selecție participă la cursuri de formare pe durata unui
profesional la oportunități de formare continuă prin an ( august 2016-august 2017).
Erasmus Plus. În perioada 3 septembrie – 9 septembrie 2016, 3
2. Obiective specifice: cadre didactice: Blujdea Elena, Salai Maria si Lungu
a. Formarea, dezvoltarea și consolidarea Sorina Mirela au participat în Malta la cursul: ICT for
competențelor profesionale pentru 9 cadre Collaborative, Project-Based Teaching and Learning.
didactice, în vederea livrării de servicii

Casa Corpului Didactic Caraș-Severin


9. DIN ACTIVITATEA CASEI CORPULUI DIDACTIC CARAȘ-SEVERIN

Seria III Nr. 3(53)


Competențele dobândite de către participanții la
acest curs sunt:
Ca urmare a participării la acest curs și dobândirii
a. Identifică instrumentele IT adecvate
de competențe, cele trei cadre didactice au propus în
procesului didactic;
Oferta de formare 2016-2017 a Casei Corpului Didactic
b. Utilizează aceste instrumente pentru
Caraș-Severin, cursul cu titlul „Folosirea IT-ului în
realizarea lecțiilor interactive și

99
procesul didactic gimnazial și liceal”.
evaluarea cunoștințelor și competențelor
Cursul „Folosirea IT-ului în procesul didactic
elevilor;
gimnazial și liceal” a început în luna decembrie 2016,
Experiența dobândită de cadrele didactice
iar până în prezent a fost format un număr de 100 de
participante înProiectul ERASMUS a fost valorificată cu

Școala Caraș-Severineană
cadre didactice ale COLEGIUL TEHNIC din Reșița,
succes prin transferul de competențe, de la formatorii
CENTRUL ȘCOLAR DE EDUCAȚIE INCLUZIVĂ „AURORA”
Elena BLUJDEA și Maria SALAI către colegii participanți
REȘIȚA, CENTRUL ȘCOLAR DE EDUCAȚIE INCLUZIVĂ
la cursul de formare organizat de Casa Corpului
„CHRISTIANA” BOCȘA.
Didactic Caraș-Severin, urmând ca și alte cadre
didactice să beneficieze de această formare.
Prof. metodist ELENA BLUJDEA
Colegiul Tehnic Reșița
Casa Corpului Didactic Caraș-Severin

ATELIERELE DIDACTICA
Activități înscrise în SEMINARUL DIDACTICA INTERNAȚIONAL
Ediția XXV – 2016

Număr participanți
Denumirea/tipul
Unitatea de Perioada
comunitate
Invitați din

Nr. ATELIERULUI Nivelul Produse


didactice

Părinți

învățământ / / Data de Locația


Cadre

Copii

crt. DIDACTICA/ activității finale


Coordonator derulare
ediția

1. 1 Liceul Teologic CONFERINŢA


Centrul de
Baptist Reşiţa/ 24-26 Educaţie Albume
MANAGERILOR Internaţional 40 3 2 3
foto
ALEXANDRU martie Creştină
ŞCOLARI - I
SZUCS Surduc
2. Educaţia
Liceul Teologic creştină în Liceul
Baptist Reşiţa/ secolul XXI - 9 Teologic Albume
Internaţional 210 40 10 8
ALEXANDRU CONFERINŢĂ aprilie Baptist foto
SZUCS CADRE Reşiţa
DIDACTICE - I

Casa Corpului Didactic Caraș-Severin


9. DIN ACTIVITATEA CASEI CORPULUI DIDACTIC CARAȘ-SEVERIN
3. Şcoala Gimnazială
Nr. 7 Reşiţa / Lia Ponoran – Liceul de Album
CRISTIANA FESTIVAL 21 Arte Sabin Material
Județean 20 150 300 10
SCHMALER; CORAL PENTRU aprilie Păuța site-ul
CRISTINA COPII - XV Reșița școlii
ARDELEANU
4. Şcoala Gimnazială
Eu în Europa - Şcoala
Dognecea/ Expoziţie,
CONCURS - I Judeţean 3 mai Gimnazială 10 40 10 2
ŞTEFANIA CD
Dognecea
TALIGAŞ
5. România în Colegiul
Colegiul Tehnic
uniunea Tehnic
Cărăşan / FELICIA Judeţean 9 mai 4 30 - 2 Electronice
europeană – Cărăşan
MANU
CONCURS -III Reşiţa
6. Școala Gimnazială Albume,
Europa- casa Școala (publicații
Zăvoi/
mea- CONCURS Județean 9 mai Gimnazială 10 30 2 5 letrice,
PĂDUREANU electronie,
-II Zăvoi
NATALIA expoziție)
7.
Școala Caraș-Severineană

Diversitate şi Publicaţii
Colegiul Naţional unitate în Colegiul electronic
Mircea Eliade contextul Naţional e, CD cu
10-
Reşiţa / european al Judeţean 10 mai Mircea 150 50 25 lucrările
15
GHIORGHIŢA educaţiei – Eliade ISBN,
FERCEA SIMPOZION - Reşiţa expoziţie,
album
VIII

8. Vreau o şcoală
ca acasă -
Liceul Teologic Liceul
CONCURS Albume
Baptist Reşiţa / Teologic
pentru Internaţional 13 mai 100 200 10 10 foto,
ALEXANDRU Baptist Expoziţii
învăţământul
100

SZUCS Reşiţa
primar şi
preşcolar - I
9.
Educaţia
Seria III Nr. 3(53)

bazată pe Publicaţii
Colegiul Naţional Colegiul în
inteligenţa
Traian Doda Naţional Revistele
emoţională.
Caransebeş / Internaţional 13 mai Traian 60 4-5 - 10 Anale ale
Tehnologii Universităţ
ELENA-DOINA Doda
moderne de ii Tibiscus
LEPĂDAT Caransebeş
învăţare – Timişoara
CONFERINŢĂ - I

10. Liceul Tehnologic Prezent şi viitor Liceul


Berzovia / în şcoala Tehnologic Publicaţii
Internaţional 19 mai 60 20 20 20
DAN-ALEXANDRU românească Berzovia electronice
MIHOLCEA SIMPOZION - IX Berzovia
11. Şcoala Drag mi-i
Gimnazială Nr. graiul
Liceul de Album
7 Reşiţa / bănățan –
Arte Sabin Material
ILEANA FESTIVAL Interjudețean 20 mai 50 250 400 10
site-ul
Păuța
POMOJA; CONCURS școlii
Reșița
CRISTINA PENTRU COPII
ARDELEANU - IX
12. Şcoala Gimnazială Dansul și
Atanasie tradițiile Şcoala
Cojocaru Pojejena bătrânilor, Gimnazială
Expoziţii,
/ viitorul tinerilor Internaţional 20 mai Atanasie 50 150 100 50
albume
TOMISLAV – Cojocaru
POPOVICI SIMPOZION / Pojejena
FESTIVAL - XVI

Casa Corpului Didactic Caraș-Severin


9. DIN ACTIVITATEA CASEI CORPULUI DIDACTIC CARAȘ-SEVERIN
13. Școala Gimnazială
Educație pentru Școala Publicaţie
Zăvoi/ 20 mai-
patrimoniu- Regional Gimnazială 50 40 10 20 electronică,
BOGDAN 17 iunie albume
SIMPOZION-IV Zăvoi
RAMONA IRINA
14. Şcoala
Şcoala Gimnazială
Şcoala Gimnazială părinţilor- Un Nr. 3 Oţelu
Gheorghe Frăţilă mic mulţumesc 23-27 Roşu Ghid-
Regional 20 70 70 15
Glimboca / pentru mai Şcoala auxiliar
MĂRIOARA ŢEPIŞ maturitate - Gimnazială
WORKSHOP-I Nr.1 Oţelu
Roşu
15. Casa Noastră –
Pământul,
protejarea Şcoala Publicaţii
Şcoala Gimnazială
planetei, Regional / Gimnazială electronice
Nr. 3 Oţelu Roşu / 27 mai 75 25 19 10

Seria III Nr. 3(53)


premisă a Interjudeţean Nr. 3 Oţelu
SIMONA ŢÎRU
continuităţii Roşu
vieţii –
SIMPOZION -I
16. Natura în ochi Şcoala
Şcoala Gimnazială
de copil - Regional / Gimnazială
Nr. 3 Oţelu Roşu/ 27 mai 50 100 - - Expoziție
CONCURS, Interjudeţean Nr. 3 Oţelu
SIMONA ŢÎRU
EXPOZIŢIE - I Roşu
17. Dimensiunea

101
formatoare a
Seminarul
Seminarul învăţământului
Teologic
Teologic Episcop religios
Episcop Publicaţii
Ioan Popasu SIMPOZION- IV
Judeţean 27 mai Ioan 100 100 - - electronice,
Caransebeş Lumină și

Școala Caraș-Severineană
Popasu expoziţie
SORIN -DAVID culoare
Caransebeş
OŢELARU Cultură şi
tradiţe
CONCURS-
Creativitate şi
Şcoala Gimnazială perspectivă în Şcoala
18. Nr. 2 Reşiţa/ educaţie – Naţional 28 mai Gimnazială 100 15 5 10 CD cu ISBN
MARIUS ȘANDRU SIMPOZION - Nr. 2 Reşiţa
VII
19. Liceul Tehnologic Practici
Liceul
Dacia Caransebeş incluzive în 23 – 31 Publicaţii
Naţional Tehnologic 50 15 - 6
letrice
/ CONSTANTIN- şcoală – mai
Dacia
FLORIN BOGDEA SIMPOZION - I
20. Şcoala Gimnazială Lumea copiilor -
Constantin CONCURS Şcoala Publicaţii
Daicoviciu/ Dascălul, Gimnazială electronice
Judeţean 31 mai 20 25 15 5
ILEANA- copilul şi Constantin / Letrice,
LOREDANA literatura – Daicoviciu Expoziţie
CONCIATU SIMPOZION - I
21. Creativitate,
spirit
întreprinzător şi
Liceul
antreprenorial
Tehnologic Publicaţie
Liceul Tehnologic într- o
Sf. Dimitrie electronică,
Sf. Dimitrie comunitate
Internaţional 1 iunie Teregova / 70 60 50 30 ghid auxiliar,
Teregova / inteligentă, album,
Căminul
MARIA DAMIAN durabilă şi expoziţii
Cultural
favorabilă
Teregova
incluziunii-
SIMPOZION /
CONCURS- IV

Casa Corpului Didactic Caraș-Severin


9. DIN ACTIVITATEA CASEI CORPULUI DIDACTIC CARAȘ-SEVERIN
22. Educaţia –
factor
determinant în
Universitat
Universitatea formarea
ea Eftimie Publicaţie
Eftimie Murgu personalităţii Internaţional 6 iunie 60 - - 10
electronică
Murgu
Reșița copilului
Reșița
SIMPOZIONUL
INTERNAŢIONA
L
23. Ciobănaşul - Casa
Şcoala Gimnazială
FESTIVAL- Culturală
Băuţar / SOFICA Interjudeţean 10 iunie 50 300 50 50 CD
CONCURS DE Ciobănaşul
CIOBANU
FOLCLOR - IV Băuţar
24. Doina Bistrei
Școala
Școala Gimnazială FESTIVAL/CON
Gimnazială
Zăvoi/ CURS
Județean 21 iunie Măru/ Casa 70 400 50 50 Albume
MĂRGAN FOLCLORIC-VI
culturală
DANIELA
Măru
Școala Caraș-Severineană

Cea mai
Colegiul Naţional
prețioasă
Mircea Eliade Colegiul
călătorie este
Reşiţa / Naţional CD cu
aceea către
25. CORINA Internaţional 24 iunie Mircea 200 200 25 20 lucrările -
sufletul nostru, ISBN
CHISELIȚĂ; Eliade
către noi înșine
LUCIANA SURU; Reşiţa
– SEMINAR /
SILVIA ZAHARIA
CONCURS - I
26. Grădiniţa cu
Grădiniţa
Program
cu Program
Prelungit Palatul Unitate prin
Prelungit Publicaţii
Fermecat Reşiţa / diversitate – Naţional septembrie 100 40 40 10
electronice
Palatul
TAMARA- SIMPOZION - I
102

Fermecat
NICOLETA
Reșița
POTOCEANU
27. Grădiniţa mea,
Grădiniţa cu Grădiniţa
grădiniţa
Seria III Nr. 3(53)

Program cu Program Publicaţie


noastră – 15-30
Prelungit Judeţean Prelungit 30 60 40 20 electronică
SIMPOZION / octombrie
Semenic Reşiţa / Semenic Expoziţie
CONCURS ARTĂ
ELENA PIRTEA Reşiţa
PLASTICĂ - I
28. Grădiniţa cu Grădiniţa
Program Copilărie în cu Program
Expoziție,
Prelungit Riki- culori- Internaţional octombrie Prelungit 50 100 15 15
album
Priki Reşiţa / CONCURS - I Riki Priki
ALINA ALBAI Reşiţa
29. Grădiniţa
Grădinița cu Învăţământ
cu Program
Program românesc,
Prelungit Publicaţii
Prelungit Floarea învăţământ Naţional octombrie 50 100 - 10
electronice
Floarea
Soarelui Reşiţa / european –
Soarelui
ELENA COCA SIMPOZION - II
Reşiţa

Prof. NICOLETA MARCU


Director Casa Corpului Didactic Caraș-Severin

Casa Corpului Didactic Caraș-Severin


9. DIN ACTIVITATEA CASEI CORPULUI DIDACTIC CARAȘ-SEVERIN

EDITURA GHEORGHE MAGAS – apariții editoriale


În luna mai a anului trecut, pentru a marca 25 de ani de la prima ediție a Seminarului Internațional
DIDACTICA, am făcut demersurile necesare la Biblioteca Națională a României pentru înființarea unei edituri a
Casei Corpului Didactic Caraș-Severin.
Data de 16 mai 2016 este prima zi de funcționare a Editurii Gheorghe Magas.
De ce GHEORGHE MAGAS?
GHEORGHE MAGAS s-a născut la Caransebeș în 13 februarie 1946. Studiile le-a urmat la Liceul Pedagogic
Caransebeș (gimnaziul), Liceul Pedagogic Arad și Universitatea București – Facultatea de istorie. Dascăl dedicat în
egală măsură predării, dar și cercetării, a publicat numeroase studii de specialitate și metodice, a fost inspector
școlar general, inspector școlar general adjunct, director.
Între anii 1992-1995 a ocupat funcția de director al Casei Corpului Didactic Caraș-Severin. Acea perioadă a
fost una cu realizări deosebite pentru instituție și pentru învățământul caraș-severinean, deoarece a întreprins
demersuri pentru revitalizarea legăturilor cu instituții de învățământ și cultură din țară și a inițiat parteneriate de
lucru cu unități similare din Austria, Danemarca, Franța, Germania, Norvegia, Republica Moldova, Serbia și

Seria III Nr. 3(53)


Ungaria.
Parteneriatul cu Austria s-a materializat în trei direcții educaționale, inedite pentru acea perioadă și extrem
de eficiente:
- elevi din județul nostru care au petrecut câțiva ani la rând vacanța de vară în Austria, integrați în familii;
- cadre didactice din județ care au urmat cursuri de formare profesională susținute de formatori din Austria
(Colocviile de toamnă);
- seminarul DIDACTICA, un adevărat forum al cadrelor didactice (1991 – prima ediție)
Domnul Profesor GHEORGHE MAGAS a plecat dintre noi în 18 decembrie 2012.

103
Editura Gheorghe Magas are ca scop promovarea inovației și creativității în activitatea didactică, precum și
diseminarea exemplelor de bună practică din educația formală și nonformală. Ne dorim să oferim oportunități
pentru editarea de carte didactică inedită, utilă în activitatea de la clasă, să stimulăm creativitatea cadrelor

Școala Caraș-Severineană
didactice și a copiilor.

Nr. Nr.
ISBN Instituția Titlul Format Anul Luna Coordonatori
crt. ex.
1. Creativitate și
Școala Eufemia Jurca;
978-606- perspectivă în
Gimnazială CD 2016 06 125 Robertha Oprea;
94192-0-5 educație și
Nr. 2 Reșița Marius Șandru
formare
2. Creativitate, de la
abordarea Nistor Iorga;
Liceul
didactică la Maria Damian;
978-606- Tehnologic
abordarea CD 2016 09 100 Alexa Ionel-
94192-1-2 „Sf. Dimitrie”
turistică a Petrică;
Teregova
comunităților Marius Ciobanu
locale
3. Școala Literatura, mijloc Ileana-Loredana
978-606- Gimnazială de formare a Conciatu;
CD 2016 10 70
94192-2-9 Constantin personalităţii Elena Barbu
Daicoviciu elevului
4. Ramona-Irina
Școala Educație pentru
978-606- Bogdan
Gimnazială dezvoltare CD 2016 12 25
94192-3-6
Băuțar durabilă
5. Școala Sofica Ciobanu
978-606- Farmecul
Gimnazială CD 2016 12 70
94192-4-3 Crăciunului
Băuțar
6. Ghid de bune
Casa Corpului practici pentru Nicoleta Marcu
978-606-
Didactic programul Tipărit 2016 12 50
94192-5-0
Caraș-Severin „Școală după
școală"

Casa Corpului Didactic Caraș-Severin


9. DIN ACTIVITATEA CASEI CORPULUI DIDACTIC CARAȘ-SEVERIN
7. Ghid de bune
Casa Corpului
978-606- practici pentru
Didactic Tipărit 2016 12 50 Simona Voin
94192-6-7 programul „A
Caraș-Severin
doua șansă”
8. Educaţia bazată
Colegiul Elena-Doina
pe inteligenţa
Național Lepădat
978-606- emoţională:
„Traian Tipărit 2016 12 100 Emil-Adrian
94192-7-4 tehnologii
Doda" Semenescu
moderne de
Caransebeș
învăţare
9. Cea mai prețioasă
Colegiul
călătorie este
978-606- Național
aceea către CD 2016 12 50 Silvia Zaharia
94192-8-1 "Mircea
sufletul nostru,
Eliade" Reșița
către noi înșine
10. Moșteniri
Școala
978-606- culturale - Ramona-Irina
Gimnazială CD 2016 12 66
94192-9-8 Educație pentru Bogdan
Zăvoi
patrimoniu
Școala Caraș-Severineană

Prof. NICOLETA MARCU


REMUS-MIHAI RÎJNIȚĂ
Casa Corpului Didactic Caraș-Severin
104
Seria III Nr. 3(53)

Casa Corpului Didactic Caraș-Severin


10. DIN ACTIVITATEA PALATULUI COPIILOR ȘI CLUBURILOR SPORTIVE
2001, Delia Burtea - componentă a lotului național de
CE ÎNSEAMNĂ GIMNASTICA junioare în anul 1990, Florina Militaru - componentă a
RITMICĂ? lotului național de ansamblu de la Iași, Clara Trișcă,
Carmen Păunescu și Mihaela Stănculescu, au adus
Din punctul meu de vedere, al antrenorului de onoare clubului cu rezultate deosebite.
astăzi și al fostei sportive până la vârsta de 20 de ani,
pentru mine gimnastica ritmică înseamnă frumusețe,
forță, ambiție, emoție și expresivitate, durere și
sacrificiu, echilibru, admirație, satisfacție, originalitate,
bucurie, viteză, îndemânare, înălțime, control, carismă,
mobilitate, însă atingerea perfecțiunii cere răbdare,
solitudine, perseverență, curaj de a trece peste
dezamăgire, tensiune și nedreptate.

Seria III Nr. 3(53)


Am început să practic acest sport cu mare drag de
la vârsta de 5 ani când doamna Floarea Oravetz m-a
selecționat din Grădinița Floarea Soarelui. Am fost
foarte entuziasmată când am început antrenamentele.
În anul 1990 am făcut parte din echipa lotului național
de junioare de la Timișoara, îndrumate de doamna Mia
Nicolin. La întoarcerea mea în club, după puțin timp a
venit să antreneze o respectabilă doamnă din

105
Totul a început în anul 1983 când a avut loc prima București, doamna Cristina Tomescu, de care m-am
competiție națională de gimnastică ritmică. La secția de atașat instantaneu. Și datorită ei, am urcat pe podium
gimnastică ritmică, în cadrul aceluiași club de astăzi, la toate competițiile următoare. La plecarea doamnei
C.S.Ș. Reșița, erau antrenoare în acele vremuri Lili Cristina, care m-a demoralizat foarte mult, am rămas

Școala Caraș-Severineană
Argeșanu și Floarea Oravetz, prima mea antrenoare, eu și colegele mele să fim antrenate de Mioara Bloju și
care m-a făcut să iubesc acest minunat sport, începând Adina Vona. Au urmat anii de facultate, unde până în
de la vârsta de 5 ani. Primele echipe ale C.S.Ș. Reșița anul 2 am practicat cu deosebită plăcere acest minunat
erau formate din Mioara Bloju, Camelia Mărcuț, Mirela sport cu doamna Mia Nicolin. Din anul 2001 luna
Zugrav, Geamina Goia, Simona Naicu și Adina Vona, septembrie am fost repartizată la secția gimnastică
antrenate de doamna Argeșanu Lili. Ele au ocupat ritmică a clubului, în urma concursului de titularizare pe
primul loc I pe echipe la naționalele de la Brașov, post.
sportive născute în anii 1975. Locul 2 tot pe echipe în
cadrul aceleași competiții naționale de la Brașov îl
ocupa echipa doamnei Floarea Oravetz, la o categorie
mai mică de vârstă, sportive născute în 1976. Echipa
era formată din: Daniela Pătru, actuala antrenoare de
gimnastică ritmică, Grațiela Goian, Ancuta Goia - prima
componentă a Lotului Olimpic din București mai mulți
ani și participantă la campionate europene, mondiale și
jocuri olimpice, Monica Adamec, Mirela Calotă,
Gabriela Scurtu și Ionela Bolat.
În primii ani de profesie am avut o selecție foarte
mare, din acea selecție făcând parte Diana Văleanu -
sportivă antrenată de mine, componentă a lotului
național de gimnastică ritmică de la București din anul
2007-2011. Ea a obținut rezultate remarcabile, cu care
mă mândresc: locul 8 la Campionatele Europene din
Belgia-2008, participantă la Campionatele Mondiale
din 2014, multiplă campioană națională, urmată de
sportiva din prima mea generație cu locul 3 la coardă
Bianca Sasu-1994, Raluca Ungureanu medaliată și ea la
Urmează a treia generație, anii 1978-1979, unde competiții naționale școlare, Corina Ille-1993, Oana
sportivele doamnei Florea Oravetz respectiv Luminița Agrigoroaie, Alexandra Brumariu, Iasmina Iovanac și
Fodor, subsemnata - componentă a lotului național de Snejana Vlasici.
junioare, campioană la toate cele 4 obiecte specifice În prezent, am 3 sportive deosebite: Larisa Ristea
gimnasticii ritmice în anul 1994 la Buziaș și campioană - o speranță a gimnasticii ritmice românești, campioană
națională cu echipa la Universitate la vârsta de 20 ani, națională la categoria a 4-a la coardă, vicecampioană
actuală profesoară titulară la C.S.Ș. Reșița din anul
Casa Corpului Didactic Caraș-Severin
10. DIN ACTIVITATEA PALATULUI COPIILOR ȘI CLUBURILOR SPORTIVE
națională la celelalte obiecte, calificată în primele 3 coardă și individual compus, Cătălina Anghelina loc
sportive la Cupa României din 2016 la toate cele 4 2 cerc și minge.
obiecte, nominalizată la lotul național, câștigătoare în  Campionatele Naționale Școlare Baia Mare - iunie
întreceri internaționale de la Novi Sad și Beograd în 2016: Larisa Ristea loc 2 individual compus, coardă,
2016 la diferite obiecte; Timeea Veselin - ocupantă a minge și măciuci; Timeea Veselin loc 5 minge, loc 6
locului 5 la minge în întreceri naționale școlare și locul coardă, Cătălina Anghelina loc 8 măciuci.
1 la minge la Beograd și Cătălina Anghelina. Toate cele  Campionatele Naționale Juniori Mici Arad – 2016:
3 sportive sunt ambițioase, cu mare potențial și voință. Larisa Ristea loc 2 coardă, loc 3 individual compus și
Un antrenor trebuie să aibă foarte multe calități. minge și loc 7 măciuci.
Pe lângă antrenamentele zilnice, el trebuie să se ocupe  Competiția Internațională Ritam Cup – 15
de muzică (melodiile nu se aleg oricum, ci potrivite cu octombrie 2016: Larisa Ristea loc 1 coardă și loc 3
caracterul sportivului, trebuie scurtate conform individual compus, Timeea Veselin loc 1 minge,
cerințelor regulamentare și făcute într-un studio) și Cătălina Anghelina loc 6 măciuci.
trebuie să scrie fișe la fiecare competiție (ce se scriu pe  Cupa României - noiembrie 2016: Larisa Ristea loc
calculator cu tot ceea ce face sportivul în concurs, atât 4 individual compus.
ceea ce face cu corpul cât și cu obiectul, orice greșeală  Cupa Rotary Oradea - ediția 11 decembrie 2016:
de calculator, anulează dificultatea realizată de Larisa Ristea loc 2 individual compus, măciuci și loc
sportiv). La competiții antrenorul machiază sportivele, 1 minge, Alina Dumitruc categoria a 2-a loc 1
Școala Caraș-Severineană

el le coafează, el le dă ultimele precizări înainte de a coardă. Toate aceste sportive sunt antrenate de la
intra pe covorul de concurs, tot antrenorul este și cel ce vârsta de 5-6 ani de Luminița Lațcu. Sportiva Alexia
arbitrează evoluția sportivilor și, mai ales, trebuie să fie Lațcu, antrenată de profesoara Daniela Tîrba, a
un bun psiholog. Spunea o fostă antrenoare că am uitat obținut locul 2 cerc și locul 3 panglică, Briana Birta
din această listă de ”atribuții” iubirea și devotamentul loc 4 panglică, Rebeca Grădinaru loc 3 la fără obiect
față de gimnaste, care în timp devin parte din familia - vârsta 6 anișori .
mea. Și timpul meu liber pe care-l petrec cu mare drag
cu ele. Și mai presus de toate, fac asta fără să aștept
nimic în schimb, eventual o evoluție cât mai bună. Asta
face o antrenoare de gimnastică, se transformă și
devine o a doua mamă pentru aceste fetițe.
106
Seria III Nr. 3(53)

În viitor tot ceea ce ne dorim este să practice cât


mai multe fetițe acest sport minunat, grațios, elegant,
iar noi, antrenoarele să avem satisfacția profesională
cu cât mai multe medalii. Pentru aceasta însă am avea
nevoie de: sală de gimnastică destinată acestui sport
(covor specific de gimnastică ritmică); suficiente ore de
antrenament; un lot național în care să se antreneze cât
Iată câteva dintre rezultatele bune obținute în mai multe sportive valoroase; un post de coregraf
anul 2016 de secția GIMNASTICĂ RITMICĂ a Clubului esențial acestui sport; costume specifice cu fustiță și
Sportiv Școlar Reșița: pietre, perle la nivel internațional; obiecte,
 Trofeul Novi Sad - martie 2016: Larisa Ristea loc 2 cantonamente, indemnizații de efort, suplimente de
coardă, loc 3 cerc, loc 3 individual compus; Timeea efort, echipamente de prezentare la competiții; cât și
Veselin loc 6 minge, loc 7 coardă categoria a 3-a, bani pentru competiții mai puțin oficiale; dar benefice
Cătălina Anghelina loc 3 cerc și loc 6 măciuci. pentru tinerele sportive.
 Cupa Prieteniei Baia Mare - aprilie 2016: Larisa
Ristea loc 1 individual compus, cerc și minge,
Timeea Veselin loc 2 individual compus, cerc și loc 3
măciuci; Andreea Gherman senioară loc 2 cerc și loc
1 individual compus și minge, Andrada Gherman loc
2 panglică, măciuci și loc 3 individual compus.
 Ritam Cup Belgrad - 24 aprilie 2016: Larisa Ristea
loc 1 coardă, loc 2 măciuci, loc 4 individual compus,
Cătălina Anghelina loc 5 coardă. Prof. antrenor LUMINIȚA LAȚCU
 Cupa Timișoara, iunie 2016: Larisa Ristea loc 1 Clubul Sportiv Școlar Reșița
toate obiectele, Timeea Veselin loc 1 măciuci, loc 2
Casa Corpului Didactic Caraș-Severin
10. DIN ACTIVITATEA PALATULUI COPIILOR ȘI CLUBURILOR SPORTIVE

INCURSIUNE ÎN LUMEA
GIMNASTICII ARTISTICE
MASCULINE REŞIŢENE
Gimnastica este unul dintre cele mai vechi
sporturi olimpice fiind inclusă şi în programul Jocurilor
Olimpice antice, atunci când concurenţii se întreceau
într-o varietate de concursuri, care, cu greu, ar putea fi
denumite „gimnastică”. Acestea au inclus lupte şi
sărituri peste tauri, în conformitate cu ilustraţiile de pe
vase de lut. De fapt, numele de „gimnastică” este
derivat din cuvântul grecesc antic „gumnos”, care, în
traducere, înseamnă gol, acesta fiind şi unul dintre
Începând din anii 1860, programele de gimanstică
motivele pentru care femeile au fost excluse de la

Seria III Nr. 3(53)


din ţara noastra s-au dezvoltat prin crearea de asociaţii
jocuri, nu doar în calitate de concurente, ci şi ca
şi societăţi de gimnastică, precum cele din Arad şi
spectatoare. Gimnastica olimpică a acelor timpuri s-a
Bistrita in 1869, şi Brasov in 1861. O societate de arme,
stins odată cu desfiintarea Jocurilor Olimpice, dar, până
gimnastica şi tir a fost creata în Bucureşti în 1866.
atunci, timp de peste o mie de ani, regii care au
Societăţi noi de gimnastică şi cluburi au apărut în
guvernat în epocă au încurajat practicarea exerciţiilor
1907, acelaşi an când Federaţia Română de Gimnastică
fizice
a devenit a noua federaţie care s-a afiliat la Federaţia
Sportul, la modul general, prin urmare şi
Internaţională de Gimnastică. În luna mai a aceluiaşi an
gimnastica, a căpatat forme în accepţiune modernă pe

107
prima manifestare naţională a avut loc la Arenele
parcursul secolului al 19-lea, în ceea ce priveşte
Romane din Bucureşti, cu demonstraţii la bară fixă,
gimnastica în prim-plan aflându-se disputa dintre cele
paralele inegale şi cal cu mânere.
doua stiluri in conflict: sistemul suedez (in principal
Gheorghe Moceanu (1835-1909) a fost primul
grup de exerciţii libere) şi sistemul german (cu ajutorul

Școala Caraș-Severineană
mare profesor roman de gimnastică. El şi-a început
unui aparat).
cariera la Cluj, după care a lucrat o lungă perioadă de
timp la Bucureşti.
În anul 1947, primul campionat naţional a avut loc
la Reşiţa, în timp ce Bucureştiul a găzduit primul
campionat naţional şcolar. Tot în acelaşi an ia fiinţă
Clubul Sportiv Şcolar Reşiţa. În 1984, la Reşiţa a fost
înfiinţat Centrul Naţional de pregătire pentru juniori și
tineret de catre Dan Grecu, Ioan Algu şi Virgil Achim.
Astfel, de la Reşiţa s-au ridicat foarte mulţi
gimnaşti, care au făcut cinste României în competiţiile
majore. Gimnastica masculină reşiţeană se poate lăuda
cu zeci de medalii naţionale si internaţionale în fiecare
an.
În 1881 a fost înfiinţată Federaţia Internaţională Dintre numele care au facut istorie la acest club,
de Gimnastică, iar în prezent există 129 federaţii nu avem spatiul necesar să-i enumerăm in câteva
afiliate. Gimnastica este unul dintre puţinele sporturi pagini, dar putem puncta câteva nume:
prezente în Program înca de la prima ediţie a Jocurilor Ioan Checicheş - „Cei care l-au cunoscut pe Sandu
Olimpice din epoca modernă. Primul concurs olimpic Checicheş îşi amintesc cu drag de el, un gimnast care a
de gimnastică, Atena 1896, a reunit la start 18 gimnaşti făcut cinste Reşiţei, participant la două ediţii ale
din patru – sase naţiuni, la câteva aparate, programul Jocurilor Olimpice, multiplu campion naţional, campion
(uneori concursul a avut loc în aer liber) suferind mondial universitar, a spus Rusalin Fâc, directorul
permanente schimbări până să ajungă la forma Clubului Sportiv Municipal Reşiţa.
cunoscută azi. Modificări au fost făcute aproape la Marius Tobă, un alt mare sportiv care a scris
fiecare concurs olimpic, în ceea ce priveste numărul, pagini întregi în istoria Clubului Sportiv Şcolar din
felul şi construcţia aparatelor utilizate, numărul de Reşiţa. Tobă s-a născut în muncipiul de pe Bârzava, pe
gimnaşti pe echipă, tipul de exerciţii, calitatea evoluţiei, 9 ianuarie 1968. A fost multiplu campion naţional în
vârsta competitorilor, de la concursurile în aer liber la decursul carierei. Prima medalie câştigată ca gimnast
cele in sală. Cu toate acestea, adevărata gimnastică a pe plan internaţional este una de argint la inele, în
debutat odată cu Jocurile Olimpice din 1952, de la 1984, în Italia, la Rimini. De asemenea, Marius Tobă s-
Helsinki, atunci fiind stabilite liniile coordonatoare ale a mai impus la competiţii precum Cupa Americii, a fost
dezvoltării acestei discipline. de opt ori campion al Romaniei, de 14 ori campion al
Germaniei, precum şi finalist în Campionatele

Casa Corpului Didactic Caraș-Severin


10. DIN ACTIVITATEA PALATULUI COPIILOR ȘI CLUBURILOR SPORTIVE
Mondiale şi Jocurile Olimpice de la Seul, Atlanta si Marian Maliţa, Ovidiu Buidoşo, Muntean Andrei şi lider
Sydney. al generaţiei fiind Flavius Koczy. Flavius Koczi, născut în
Cristian Stoican, un alt reprezentant al şcolii data de 26 august 1987, la Reşiţa, este unul dintre cei
reşiţene. A păşit, pentru prima oară, în sala de mai buni gimnaşti pe care i-a avut România.Triplu
gimnastică din Reşiţa la vârsta de şapte ani. A făcut campion european la cal – Volos (Grecia), în 2006, la sol
acest lucru din proprie iniţiativă. „Era la modă atunci – Berlin, 2011, şi sărituri – Montpellier, în 2012.
când m-am apucat de gimnastică. Nadia Comăneci era Vicecampion mondial, Londra 2009, la sărituri,
în top şi toată lumea vorbea despre acest sport. Chiar vicecampion european la Milano, 2009, tot la sărituri,
era un fenomen care începea să ia amploare“, a spus şi la Moscova în 2013, la acelaşi aparat şi vicecampion
fostul gimnast. Munca şi ambiţia sunt cheia succesului european la individual compus, CE Berlin. Medaliat cu
pentru sportivul care a reuşit să aibă numeroase titluri bronz, la Campionatele Europene de la Amsterdam, din
de campion naţional. Stoican a rămas la Reşiţa până la 2007, la cal cu mânere şi la Birmingham, în 2010, la
vârsta de 24 de ani. sărituri. Argint cu echipa la CE de la Volos, bronz cu
În anul 1986 a obţinut titlul de campion european naţionala României la europenele de la Lausanne, 2008
în Germania şi în anul 1989 a obţinut locul 5 la şi Montpellier, 2012. Trei medalii de aur la Jocurile
Campionatul Mondial la sărituri, iar pe plan naţional a Universitare şi zeci de titluri de campion naţional şi de
obţinut numeroase titluri de campion. trofee câştigate la întrecerile internaţionale. Într-un
clasament neoficial, al titlurilor câştigate, Flavius Koczi
Școala Caraș-Severineană

se clasează între primii cinci gimnaşti români din toate


timpurile.
După retragerea din activitatea competiţională a
acestora, a urmat o alta generatie care l-a avut lider pe
Daniel Rădeanu. Născut ăn 29 iunie 1994 la Reşiţa, a
început gimnastică în sala Clubului Sportiv Şcolar din
Reşiţa, sub îndrumarea antrenorului Robert Bălan. Anul
2004 a însemnat pentru Daniel începutul unei cariere
promiţătoare. Încârcat de emoţii, dar şi de dorinţa de a
urca pe podium, tânărul a avut parte de un rezultat
deosebit chiar de la prima sa participare la un concurs.
108

„Am devenit campion chiar de la prima participare.


Primul meu concurs a fost la Bistriţa, unde am reuşit să
depăşesc emoţiile şi să urc pe podium”, a explicat
Au urmat generaţii întregi care au adus care mai acesta. Are o colecţie de aproximativ 90 de medalii şi
Seria III Nr. 3(53)

decare medalii mai valoroase, unde putem spune ca cel 10 trofee. Daniel a atins vârful de formă în 2012, la
mai valoros rezultat fiind oţinut de echipa masculina la Campionatele Europene de juniori, care s-au
Jocurile Olimpice de la Atena 2004 unde echipa desfășurat la Montpellier, în Franța. Reşiţeanul a urcat
masculină de gimnastică a obținut medalia de bronz în de două ori pe podium, devenind vicecampion
concursul olimpic pe echipe, fiind învinsă de Japonia și european la sol și sărituri.
Statele Unite. A fost prima medalie obținută de
delegația României la aceste Jocuri Olimpice. Din
aceeastă echipa au facut partesi doi reşiţeni Daniel
Popescu si Răzvan Şelariu.
Nici rezultatele lui Alin Jivan nu le putem ignora
într-o asemenea retrospectivă a gimnasticii reşiţene.
Alin Jivan s-a retras din gimnastică în 2011. După ce a
făcut sport aproape 22 de ani, accidentările şi faptul că
găsea tot mai greu motivaţia de merge mai departe au
fost motivele care l-au determinat pe reşiţean să ia
această decizie. „Am simţit că nu mai puteam să aduc
rezultate internaţionale, apăruseră gimnaştii tineri şi
sănătoşi, pentru care era mult mai simplu de
progresat. Nu am regretat niciodată această decizie, Dacă o mare parte dintr aceştia au renunţat la
iar viaţa frumoasă pe care mi-am construit-o după performanţă, sau au plecat la alte cluburi din ţară sau
gimnastică mi-a dat pe deplin dreptate”, spune Alin. A străinătate, noua generţie de gimnaşti aduce în
rămas în urmă o carieră impresionantă în care a adunat continuare medalii Reşiţei. Putem enumera pe Robert
peste 200 de medalii şi a urcat pe podium la Mondiale Paşca, Roland Modoianu, Ionuţ Daminescu, Alexandru
(Melbourne 2005) unde a cucerit bronzul la sărituri şi Copaci şi mai tinerii Robert Aioanei, Mario Popovici,
Europene, unde a reuşit dubla de argint la sărituri şi cu Albert Ilie, Felix Simion şi poate liderul acestei generaţii
echipa. Apropiați de vârsta lui Jivan au fost și Dorin Andrei Titi, care au şi ei numeroase medalii naţionale şi
Petcu, Daniel Pescaru. După această generatie de internaţionale deşi sunt la început de carieră sportivă.
excepţie au urmat alte nume mari, fraţii Cosmin si
Casa Corpului Didactic Caraș-Severin
10. DIN ACTIVITATEA PALATULUI COPIILOR ȘI CLUBURILOR SPORTIVE
Un capitol important ce merită atenţie ar fi şi
acela că Reşiţa a dat acestei ţări si foarte mulţi
antrenori şi profesori de gimnastică. Rezultatele
acestor sportivi nu ar fi fost posibile fără ajutorul
următorilor: Ludovic Lakatos, Ioan Albu, soţii Predescu,
Marius Olaru, Mircia Ciocănel, Marian Colăcel, Daniel
Paraschivu, Virgil Achim, Ioan Checicheş şi mulţi, mulţi
alţii.

Profesor antrenor ROBERT BĂLAN


Clubul Sportiv Școlar Reșița

otrăvitori, atunci când soldații erau grav răniți îi


CURIOZITĂȚI DIN LUMEA mâncau pentru a muri fără dureri.

Seria III Nr. 3(53)


PLANTELOR  Baobabul este unul dintre cei mai longevivi copaci
din lume. El trăiește între 2000 și 5000 de ani.
În întreaga lume există o mare varietate de Deține recordul mondial în ceea ce privește
plante. Multe din acestea au caracteristici uimitoare. creșterea: 3 cm/h. Are o înălțime de 12 m și un
Sub acțiunea factorilor specifici unor anumite medii de diametru mediu de 12 m. Tulpina este bulboasă și
viață, funcțiile și structura unor plante se adaptează în umplută cu o materie pulpoasă numită „pâinea
mod cu totul original, constituind curiozități ale naturii. maimuțelor”. Florile sunt polenizate de lilieci.
Voi încerca să prezint câteva dintre aceste Rădăcinile acestei plante se pot răsfira la 100 m în

109
curiozități. toate direcțiile. Cel mai bătrân arbore din lume are
 La tropice există un arbore numit „arborele cu aproximativ 5000 de ani. Acesta crește în Africa
picioroange”. Rădăcinile acestuia sunt aeriene și se răsăriteană si este un baobab.
înfig în solul mâlos, ca niște picioare. Dacă și-ar

Școala Caraș-Severineană
răspândi semințele ca orice plantă, acestea nu ar
avea șansa să încolțească, datorită fluxului și
refluxului. Așa că „își crește” embrionii, eliberându-
i gata încolțiți. În cele 12 ore care există între flux și
reflux, noua plantă are timp să-și înfigă rădăcinile în
mâl.
 În pădurea tropicală din Nicaragua crește o plantă
care curentează. Insectele și păsările se feresc de
 În Peru crește un cactus care poate să … „meargă”.
ea, pentru că la atingere dă senzația de furnicătură.
În loc de rădăcini el are niște excrescențe acoperite
Planta "produce" mai mult curent mai ales la orele
cu țepi ascuțiți. Când bate un vânt puternic,
prânzului, când razele soarelui sunt mai puternice.
cactusul se deplasează pe distanțe mari, luându-și
 Se spune că fiecare curmal are relații strânse cu
umezeala și hrana nu din sol, ci din aer.
semenii săi. Dacă unul moare, „prietenul” său din
 Cel mai înalt cactus descoperit până acum măsoară
apropiere îl jelește și nu mai rodește. Un copac
peste 19 metri și se numeste Pachycereus pringlei.
femelă se stinge dacă „partenerul” său moare.
 Mirosul florii de cactus american se poate simți și
 Bambusul, hrana naturală a urșilor panda,
de la o distanță de 1 km și este cea mai puternic
înflorește abia după 100 de ani, plantele de bambus
parfumată floare cunoscută.
având câteva obiceiuri ale florilor surprinzătoare.
 Omul nu cultivă cactușii doar ca plante
Există mai multe tipuri de bambus cu cicluri diferite
ornamentale. Aceștia mai sunt cultivați în unele
de înflorire. Un lucru magnific şi demn de urmărit
zone și pentru alimentația oamenilor sau ca furaj
este faptul că bambuşii din aceeaşi specie înfloresc
pentru animale.
exact în acelaşi moment, în oricare parte din lume
 Feriga anunță ploaia. Înainte de a ploua ea își
cresc! Nimeni nu ştie cum reuşesc să se coordoneze
desface larg frunzele, iar dacă urmează o perioadă
atât de bine. Este planta care crește cel mai repede.
secetoasă frunzele ei se strâng și se răsucesc.
Într-o oră tulpina de bambus crește cu 2-3 cm, iar in
 Trandafirul conține mai multă vitamina C decât
5-6 săptămâni atinge înălțimea de 18-20 m.
majoritatea legumelor și fructelor. De aceea nu este
 O veche legendă spune că narcisele au apărut la
folosit doar în parfumerie, ci și în medicină. Acesta
moartea lui Narcis, un tânăr singuratic care se
are efecte astringente și răcoritoare care
plăcea pe sine însuși și adora să se plimbe prin
diminuează durerile de cap.
păduri și pe câmpii. Bulbii de narcisă erau folosiți de
soldații romani răniți. Deoarece aceștia sunt

Casa Corpului Didactic Caraș-Severin


10. DIN ACTIVITATEA PALATULUI COPIILOR ȘI CLUBURILOR SPORTIVE
 Ananasul nu creşte în copaci, cum ne-am putea
imagina, ci pe tulpina unei plante.

 În timpurile străvechi, oamenii preziceau vremea în


funcție de înfrunzirea stejarului și a frasinului. Dacă
apărea întâi frunzișul frasinului urma o vară
ploioasă, iar toamna nu se culegeau recolte
îmbelșugate, în schimb dacă înfrunzea stejarul  Plantele de kiwi cresc asemenea viţei de vie.
primul, urma un an bogat.
 Mimosa Pudica , denumită și planta
rușinoasă, își închide frunzele atunci când este
atinsă cu degetul.
Școala Caraș-Severineană

 Scorţişoara se obţine din scoarţa unor


copaci (Cinnamomum verum, sinonim cu
Cinnamomum zeylanicum).
110
Seria III Nr. 3(53)

 Pentru a procura 1 kg de șofran trebuie să recoltezi  Vanilia se extrage din păstăile unei specii de
aproximativ 160.000 flori de șofran (Crocus sativus) orhidee (vanilla planifolia).
din care se rețin numai stigmatele (partea
superioară a pistilului).
 Cel mai mare arbore de pe pământ este sequoia
(Sequoiadendron giganteum). Un exemplar din
această specie, descoperit în California, avea
impresionanta înălțime de 83,06 metri. Din lemnul
lui s-ar fi putut construi 40 de căsuțe-bungalowuri.
Greutatea lui a fost estimată la 2.145 tone. Cel mai
înalt copac din lume are denumirea științifică de
Sequoia sempervirens. Cel mai mare exemplar
înregistrat până acum avea înălțimea de 110,7
metri.
 Cea mai mare sămânță aparține unei specii de  Boabele de cacao (Theobroma cacao) se dezvoltă
cocotier originar din Insulele Seychelles, Oceanul înăuntrul unor păstăi rezistente, care cresc în
Indian. O singură sămânță poate atinge o greutate copaci. Din aproximativ 3000 de flori ale unui
de peste 18 kg. arbore de cacao care se deschid peste an, doar 30
ajung să facă semințe din care se extrage cacao
.

Prof. ing. MAGDALENA-CRISTINA IMBREA


Coordonator cerc Agrobiologie-Floricultură
Palatul Copiilor Reșița

Casa Corpului Didactic Caraș-Severin


10. DIN ACTIVITATEA PALATULUI COPIILOR ȘI CLUBURILOR SPORTIVE

CLUBUL SPORTIV ȘCOLAR REȘITA


Rezultate sportive „pe podium” în anul școlar 2015-2016
Ramura Locul Nume Profesor
Nr. Competiția Localitatea Perioada Nivelul Proba
sportivă ocupat sportiv(ă) Antrenor
C. N. Juniori Denisa Octavian
1. Atletism
II - Finala
București 05-06.03.2016 Juniori II Greutate 3
Iedliscka Bârsanu
C. N. Juniori Juniori Octavian
2. Atletism
III - Finala
Bacău 19-20.03.2016
III
Lungime 3 Larisa Ferent
Bârsanu
C.N. Copii Daria
3. Atletism
Zona
București 18-21.03.2016 C1 60 m 1
Grigoroiu
Ștefan Nagy
C.N. Copii Daria
4. Atletism
Zona
București 18-21.03.2016 C1 60 m 1
Grigoroiu
Ștefan Nagy
Gimnastică Cupa Juniori Luminița
5. ritmică României
Chiajna 27-29.11.2015
III
Panglica 2 Larisa Ristea
Lațcu
Gimnastică Cupa Juniori Luminița
6. ritmică României
Chiajna 27-29.11.2015
III
Cerc 3 Larisa Ristea
Lațcu
Gimnastică Luminița
7. C. N. Școlar Baia-Mare 09-12.06.2016 J II Ind.comp 2 Larisa Ristea

Seria III Nr. 3(53)


ritmică Lațcu
Gimnastică Luminița
8. ritmică
C. N. Școlar Baia-Mare 09-12.06.2016 J II Coarda 2 Larisa Ristea
Lațcu
Gimnastică Luminița
9. ritmică
C. N. Școlar Baia-Mare 09-12.06.2016 J II Minge 2 Larisa Ristea
Lațcu
Gimnastică Luminița
10. ritmică
C. N. Școlar Baia-Mare 09-12.06.2016 J II Maciuci 2 Larisa Ristea
Lațcu
Gimnastică Luminița
11. ritmică
C. N. Juniori Arad 01-03.07.2016 J II coarda 2 Larisa Ristea
Lațcu
Gimnastică Luminița

111
12. ritmică
C. N. Juniori Arad 01-03.07.2016 J II Ind.comp 3 Larisa Ristea
Lațcu
Gimnastică Luminița
13. ritmică
C. N. Juniori Arad 01-03.07.2016 J II minge 3 Larisa Ristea
Lațcu
Gimnastică Juniori Robert
14. artistică
DKMT Lugoj 10/16/2015
III
Paralele 3 Andrei Titi
Bălan

Școala Caraș-Severineană
Gimnastică Fabian Robert
15. artistică
DKMT Lugoj 10/16/2015 Juniori II sol 2
Panacea Bălan
Gimnastică Fabian Robert
16. artistică
DKMT Lugoj 10/16/2015 Juniori II bara 2
Panacea Bălan
Gimnastică Fabian Robert
17. artistică
DKMT Lugoj 10/16/2015 Juniori II Sarituri 3
Panacea Bălan
Gimnastică Fabian Robert
18. artistică
DKMT Lugoj 10/16/2015 Juniori II Ind.Comp. 3
Panacea Bălan
Gimnastică Juniori Robert
19. artistică
DKMT Lugoj 10/16/2015
III
Bara 3 A. Ilie
Bălan
Gimnastică Juniori Robert
20. artistică
DKMT Lugoj 10/16/2015
III
Bara 3 R.Dragulescu
Bălan
Gimnastică Juniori
21. artistică
C. N. Juniori Bistrița 12-14.11.2015
III
Inele 1 Felix Simion Ioan Balint
Gimnastică Juniori
22. artistică
C. N. Juniori Bistrița 12-14.11.2015
III
Paralele 1 Felix Simion Ioan Balint
Gimnastică C. N. Juniori Juniori Titi, Aioanei, Bălan,
23. artistică III. Niv. I-II
Buzău 15-17.05.2016
III
Echipa 1
Ilie, Popovici Balint
Gimnastică C. N. Juniori Juniori Robert
24. artistică III. Niv. I-II
Buzău 15-17.05.2016
III
Cal 1 Andrei Titi
Bălan
Gimnastică C. N. Juniori Juniori Robert
25. artistică III. Niv. I-II
Buzău 15-17.05.2016
III
Sarituri 1 Andrei Titi
Bălan
Gimnastică C. N. Juniori Juniori Robert
26. artistică III. Niv. I-II
Buzău 15-17.05.2016
III
Paralele 2 Andrei Titi
Bălan
Gimnastică C. N. Juniori Juniori Robert
27. artistică III. Niv. I-II
Buzău 15-17.05.2016
III
Bara 3 Andrei Titi
Bălan
Gimnastică C. N. Juniori Juniori Mario
28. artistică III. Niv. I-II
Buzău 15-17.05.2016
III
Sol 3
Popovici
Ioan Balint
Gimnastică C. N. Juniori Juniori
29. artistică III. Niv. I-II
Buzău 15-17.05.2016
III
Inele 1 Felix Simion Ioan Balint
Gimnastică C. N. Juniori Juniori
30. artistică III. Niv. I-II
Buzău 15-17.05.2016
III
Sarituri 1 Felix Simion Ioan Balint
Gimnastică C. N. Juniori Juniori Robert
31. artistică III. Niv. I-II
Buzău 15-17.05.2016
III
Ind.comp 1 Andrei Titi
Bălan
Gimnastică C. N. Școlar Juniori Titi, Aioanei, Bălan,
32. artistică Juniori III
Buzău 21-24.05.2016
III
Echipa 1
Ilie, Popovici Balint
Gimnastică C. N. Școlar Juniori Robert
33. artistică Juniori III
Buzău 21-24.05.2016
III
Ind.comp 2 Andrei Titi
Bălan
Gimnastică C. N. Școlar Juniori Robert
34. artistică Juniori III
Buzău 21-24.05.2016
III
Inele 2 Andrei Titi
Bălan

Casa Corpului Didactic Caraș-Severin


10. DIN ACTIVITATEA PALATULUI COPIILOR ȘI CLUBURILOR SPORTIVE
Gimnastică C. N. Școlar Juniori Robert
35. artistică Juniori III
Buzău 21-24.05.2016
III
Bara 2 Andrei Titi
Bălan
Gimnastică C. N. Școlar Juniori Robert
36. artistică Juniori III
Buzău 21-24.05.2016
III
cal 3 Andrei Titi
Bălan
Gimnastică C. N. Școlar Juniori Robert
37. artistică Juniori III
Buzău 21-24.05.2016
III
Sarituri 3 Andrei Titi
Bălan
Gimnastică C. N. Școlar Juniori
38. artistică Juniori III
Buzău 21-24.05.2016
III
Sol 1 Felix Simion Ioan Balint
Gimnastică C. N. Școlar Juniori
39. artistică Juniori III
Buzău 21-24.05.2016
III
Sarituri 3 Felix Simion Ioan Balint
Gimnastică C. N. Școlar Juniori
40. artistică Juniori III
Buzău 21-24.05.2016
III
Inele 3 Felix Simion Ioan Balint
Gimnastică C. N. Școlar Juniori Fabian Robert
41. artistică Juniori III
Buzău 21-24.05.2016
III
Sarituri 3
Panacea Bălan
Gimnastică C. N. Școlar Juniori Fabian Robert
42. artistică Juniori III
Buzău 21-24.05.2016
III
Inele 3
Panacea Bălan
C. N. Târgu 29.10- Juniori
43. Lupte Copii I-II Mureș 01.11.2015 III
34 kg 1 Iasmina Cega Florin Dinta
C. N. Târgu 29.10- Juniori Adrian
44. Lupte Copii I-II Mureș 01.11.2015 III
66 kg 1 Florin Gafton
Dacica
C. N. Târgu 29.10- Juniori Adrian
45. Lupte Copii I-II Mureș 01.11.2015 III
100 kg 1 Andrei Tot
Dacica
Școala Caraș-Severineană

C. N. Târgu 29.10- Adrian


46. Lupte Copii I-II Mureș 01.11.2015
Juniori II 59 kg 3 Erich Loidl
Dacica
C. N. Târgu 29.10- Juniori Alexandru
47. Lupte Copii I-II Mureș 01.11.2015 III
42 kg 3
Brașoveanu
Ilie Ene
C. N. Târgu 29.10- Juniori Bogdan
48. Lupte Copii I-II Mureș 01.11.2015 III
38 kg 2
Ticheriu
Ilie Ene
C.N. Ind. Constantin Adrian
49. Lupte U23
Odorhei 06-08.11.2015 U 23 125 kg 3
Danila Dacica
C. N. Constantin Adrian
50. Lupte Seniori
Craiova 28-31.01.2016 Sen. 125 kg 3
Danila Dacica
C. N. Școlar-
51. Lupte Zona
Timișoara 01-02.04.2016 JI 38 kg 2 Iasmina Cega Florin Dinta
C. N. Școlar-
112

52. Lupte Zona


Timișoara 01-02.04.2016 JI 54 kg 2 Alungulesei Florin Dinta
C. N. Școlar-
53. Lupte Zona
Timișoara 01-02.04.2016 JI 76 kg 2 Erich Loidl Florin Dinta
C. N. Școlar-
54. Lupte Zona
Timișoara 01-02.04.2016 JI 58 kg 3 Eduard Olaru Florin Dinta
Seria III Nr. 3(53)

C. N. Școlar-
55. Lupte Zona
Timișoara 01-02.04.2016 JI 84 kg 3 Casian Zolleti Florin Dinta
C. N. Școlar- Alexandru
56. Lupte Zona
Timișoara 01-02.04.2016 JI 46 kg 2
Brașoveanu
Ilie Ene
C. N. Școlar- Petrică
57. Lupte Zona
Timișoara 01-02.04.2016 JI 69 kg 2
Ghețău
Ilie Ene
C. N. Școlar- Anton
58. Lupte Zona
Timișoara 01-02.04.2016 JI 49 kg 3
Bordeianu
Ilie Ene
C. N. Școlar- Alexandru
59. Lupte Finala
Timișoara 14-15.05.2016 JI 46 kg 2
Brașoveanu
Ilie Ene
C. N. Școlar- Petrică
60. Lupte Finala
Timișoara 14-15.05.2016 JI 69 kg 3
Ghețău
Ene Ilie
C. N. Școlar-
61. Lupte Finala
Timișoara 14-15.05.2016 JI 58 kg 2 Eduard Olaru Florin Dinta
C. N. Școlar-
62. Lupte Finala
Timișoara 14-15.05.2016 JI 38 kg 3 Iasmina Cega Florin Dinta
C. N. Școlar-
63. Lupte Finala
Timișoara 14-15.05.2016 JI 85 kg 3 Casian Zsollei Florin Dinta
C. N. Școlar- Adrian
64. Lupte Finala
Timișoara 14-15.05.2016 JI 76 kg 3 Erich Loidl
Dacica
C. N.
Marius
65. Înot Seniori + Hunedoara 26-29.11.2015 Tineret 50 br. 3
Ibănișteanu
Cecilia Micu
Juniori I
C. N.
Marius
66. Înot Seniori + Hunedoara 26-29.11.2015 Juniori I 100 sp. 3 Alexandru Ion
Crețeanu
Juniori I
C. N.
Marius
67. Înot Seniori + Hunedoara 26-29.11.2015 Juniori I 100 br. 3 Marius Tincău
Crețeanu
Juniori I
C. N. Ion, Tincău,
Marius
68. Înot Seniori + Hunedoara 26-29.11.2015 Juniori I 4 x 50 mixt 1 Burciu,
Crețeanu
Juniori I Bugariu

Casa Corpului Didactic Caraș-Severin


10. DIN ACTIVITATEA PALATULUI COPIILOR ȘI CLUBURILOR SPORTIVE
C. N. Ion, Tincău,
Marius
69. Înot Seniori + Hunedoara 26-29.11.2015 Juniori I 4 x 50 liber 2 Bumbea,
Crețeanu
Juniori I Bugariu
C. N. Erwin Gabriela
70. Înot Poliatlon
Pitești 17-20.12.2015 Juniori II 100 sp 2
Schmelas Cîmpan
C. N. Denis Cîmpan
71. Înot Poliatlon
Pitești 17-20.12.2015 Juniori II 100 sp 3
Popescu Gabriela
C. N. 17- Juniori 4 x 50 Roberta Cîmpan,
72. Înot Pitești 2
Poliatlon 20.12.2015 II liber Baciuna Crețeanu
C. Reg. 14- Juniori Erwin Gabriela
73. Înot Oradea 100 liber 3
Cadeți 17.04.2016 II Schmelas Cîmpan
C. Reg. 14- Juniori Erwin Gabriela
74. Înot Oradea 400 liber 3
Cadeți 17.04.2016 II Schmelas Cîmpan
C. Reg. 14- Juniori Alexandru Gabriela
75. Înot Oradea 100 sp 3
Cadeți 17.04.2016 II Ion Cîmpan
C. N. 07- Juniori Roberta Gabriela
76. Înot Reșița 50 bras 1
Școlar 08.05.2016 II Baciuna Cîmpan

Seria III Nr. 3(53)


C. N. 07- Juniori Roberta Gabriela
77. Înot Reșița 50 fl 2
Școlar 08.05.2016 II Baciuna Cîmpan
C. N. 07- Juniori Roberta Gabriela
78. Înot Reșița 100 bras 3
Școlar 08.05.2016 II Baciuna Cîmpan
C. N. 07- Juniori Roberta Gabriela
79. Înot Reșița 50 spate 3
Școlar 08.05.2016 II Baciuna Cîmpan
C. N. 07- Juniori 100 Denis Gabriela
80. Înot Reșița 2

113
Școlar 08.05.2016 II spate Popescu Cîmpan
C. N. 07- Juniori Denis Gabriela
81. Înot Reșița 50 spate 2
Școlar 08.05.2016 II Popescu Cîmpan
C. N. 07- Juniori Ervin Gabriela
82. Înot Reșița 50 liber 1

Școala Caraș-Severineană
Școlar 08.05.2016 II Schemelas Cîmpan
C. N. 07- Juniori Ervin Gabriela
83. Înot Reșița 100 liber 1
Școlar 08.05.2016 II Schemelas Cîmpan
C. N. 07- Juniori Ervin Gabriela
84. Înot Reșița 50 spate 1
Școlar 08.05.2016 II Schemelas Cîmpan
C. N. 07- Juniori 100 Ervin Gabriela
85. Înot Reșița 1
Școlar 08.05.2016 II spate Schemelas Cîmpan
C. N. 07- Juniori 4 x 50 Gabriela
86. Înot Reșița 1 Ștafeta
Școlar 08.05.2016 II mixt F Cîmpan
C. N. 07- Juniori 4 x 50 Gabriela
87. Înot Reșița 1 Ștafeta
Școlar 08.05.2016 II liber F Cîmpan
C. N. 07- Juniori 4 x 50 Gabriela
88. Înot Reșița 3 Ștafeta
Școlar 08.05.2016 II liber b Cîmpan
C. N.
01- copii 4 x 50 Adina
89. Înot Copii 10- Brașov 3 Ștafeta
03.07.2016 10 a F mixt Schuster
11 ani
C. N.
01- copii Adina
90. Înot Copii 10- Brașov 50 spate 7 Ema Balint
03.07.2016 10 a F Schuster
11 ani
C. N.
14- Juniori Ervin Gabriela
91. Înot Cadeți Oradea 50 liber 1
17.07.2016 II Schemelas Cîmpan
12-14 ani
C. N.
14- Juniori 100 Ervin Gabriela
92. Înot Cadeți Oradea 1
17.07.2016 II spate Schemelas Cîmpan
12-14 ani
C. N.
14- Juniori 200 Ervin Gabriela
93. Înot Cadeți Oradea 1
17.07.2016 II spate Schemelas Cîmpan
12-14 ani
C. N.
14- Juniori Ervin Gabriela
94. Înot Cadeți Oradea 100 liber 2
17.07.2016 II Schemelas Cîmpan
12-14 ani

Casa Corpului Didactic Caraș-Severin


10. DIN ACTIVITATEA PALATULUI COPIILOR ȘI CLUBURILOR SPORTIVE
C. N.
14- Juniori Ervin Gabriela
95. Înot Cadeți Oradea 400 liber 3
17.07.2016 II Schemelas Cîmpan
12-14 ani
C. N.
14- Juniori Ervin Gabriela
96. Înot Cadeti Oradea 200 mixt 3
17.07.2016 II Schemelas Cîmpan
12-14 ani
C. N.
14- Juniori 100 Denis Gabriela
97. Înot Cadeți Oradea 3
17.07.2016 II spate Popescu Cîmpan
12-14 ani
C. N.
14- Juniori 200 Denis Gabriela
98. Înot Cadeți Oradea 3
17.07.2016 II spate Popescu Cîmpan
12-14 ani
C. N.
14- Juniori Roberta Gabriela
99. Înot Cadeți Oradea 100 bras 3
17.07.2016 II Baciuna Cîmpan
12-14 ani
Prof. OCTAVIAN BÂRSANU
Director Clubul Sportiv Școlar Reșița
Școala Caraș-Severineană

PALATUL COPIILOR REȘIȚA


Rezultate obținute de CERCUL DE KARTING
Nr. Nume și prenume Profesor Rezultate obținute (concrete, locuri I, II, III sau mențiuni)
crt. elev coordonator Nivel local-județean-regional-național
1. Paul Lăzărescu Sorin Savu Locul I Individual – Clasa Bambini la Concursul Național
de Karting și Educaţie Rutieră „Memorialul Codruţ
Morar și Jani Ferec”– Târgu Secuiesc
2. Daren Duma Sorin Savu Locul III Individual – Clasa Bambini la Concursul Național
de Karting și Educaţie Rutieră „Memorialul Codruţ
114

Morar și Jani Ferec” – Târgu Secuiesc


3. Cristian Pîrvănescu Sorin Savu Locul III Individual – Clasa Puffo la Concursul Național de
Karting și Educaţie Rutieră „Memorialul Codruţ Morar Şi
Jani Ferec” – Târgu Secuiesc
Seria III Nr. 3(53)

4. Maximilian Hammer Sorin Savu Locul I Individual – Clasa Mini la Concursul Național de
Karting și Educaţie Rutieră „Memorialul Codruţ Morar Şi
Jani Ferec” – Târgu Secuiesc
5. Eduardo Manolia Sorin Savu Locul II Individual – Clasa KF Juniori la Concursul Național
de Karting și Educaţie Rutieră „Memorialul Codruţ
Morar Şi Jani Ferec” – Târgu Secuiesc
6. Iulian Rusu Sorin Savu Locul I Individual – Clasa KZ 125 cmc la Concursul
Național de Karting și Educaţie Rutieră „Memorialul
Codruţ Morar Şi Jani Ferec” – Târgu Secuiesc
7. Sebastian Șelariu Sorin Savu Locul II Individual – Clasa KZ 125 cmc la Concursul
Național de Karting și Educaţie Rutieră „Memorialul
Codruţ Morar Şi Jani Ferec” – Târgu Secuiesc
8. Paul Lăzărescu Sorin Savu Locul I Individual – Clasa Bambini la Concursul
Interjudețean de Karting Școlar „Marele Premiu al
Banatului” – Bacău
9. Eduardo Manolia Sorin Savu Locul I Individual – Clasa KF Juniori la Concursul
Interjudețean de Karting Școlar „Marele Premiu al
Banatului” – Bacău
10. Iulian Rusu Sorin Savu Locul I Individual – Clasa KZ 125 cmc la la Concursul
Interjudețean de Școlar Karting „Marele Premiu al
Banatului” – Bacău
11. Sebastian Șelariu Sorin Savu Locul III Individual – Clasa KZ 125 cmc la la Concursul
Interjudețean de Școlar Karting „Marele Premiu al
Banatului” – Bacău
12. Daren Duma Sorin Savu Locul III Individual – Clasa Bambini la la Concursul
Național de Karting Școlar „Cupa Orașului” – Târgu
Secuiesc

Casa Corpului Didactic Caraș-Severin


10. DIN ACTIVITATEA PALATULUI COPIILOR ȘI CLUBURILOR SPORTIVE
13. Maximilian Hammer Sorin Savu Locul II Individual – Clasa Mini la la Concursul Național de
Karting Școlar „Cupa Orașului” – Târgu Secuiesc
14. Alex Brașovanu Sorin Savu Locul II Individual – Clasa Cadett la la Concursul Național
de Karting Școlar „Cupa Orașului” – Târgu Secuiesc
15. Iulian Rusu Sorin Savu Locul II Individual – Clasa KZ 125 cmc la la Concursul
Național de Karting Școlar „Cupa Orașului” – Târgu
Secuiesc
16. Sebastian Șelariu Sorin Savu Locul III Individual – Clasa KZ 125 cmc la la Concursul
Național de Karting Școlar „Cupa Orașului” – Târgu
Secuiesc
17. Paul Lăzărescu Sorin Savu Locul I Individual – Clasa Bambini la Concursul
Interjudețean de Karting Școlar „Cupa Brăilei” – Târgu
Secuiesc
18. Daren Duma Sorin Savu Locul II Individual – Clasa Bambini la Concursul
Interjudețean de Karting Școlar „Cupa Brăilei” – Târgu

Seria III Nr. 3(53)


Secuiesc
19. Maximilian Hammer Sorin Savu Locul I Individual – Clasa Mini la Concursul Interjudețean
de Karting Școlar „Cupa Brăilei” – Târgu Secuiesc
20. Cristian Pîrvănescu Sorin Savu Locul I Individual – Clasa Puffo la Concursul Interjudețean
de Karting Școlar „Cupa Brăilei” – Târgu Secuiesc
21. Alex Brașovanu Sorin Savu Locul I Individual – Clasa Cadett la Concursul
Interjudețean de Karting Școlar „Cupa Brăilei” – Târgu
Secuiesc

115
22. Eduardo Manolia Sorin Savu Locul I Individual – Clasa KF Juniori la Concursul
Interjudețean de Karting Școlar „Cupa Brăilei” – Târgu
Secuiesc
23. Sebastian Șelariu Sorin Savu Locul I Individual – Clasa KZ 125 cmc la Concursul

Școala Caraș-Severineană
Interjudețean de Karting Școlar „Cupa Brăilei” – Târgu
Secuiesc
24. Iulian Rusu Sorin Savu Locul II Individual – Clasa KZ 125 cmc la Concursul
Interjudețean de Karting Școlar „Cupa Brăilei” – Târgu
Secuiesc
25. Paul Lăzărescu Sorin Savu Locul II Individual – Clasa Bambini la Concursul Național
de Karting Școlar „Cupa Satu Mare” – Târgu Secuiesc
26. Daren Duma Sorin Savu Locul III Individual – Clasa Bambini la Concursul Național
de Karting Școlar „Cupa Satu Mare” – Târgu Secuiesc
27. Maximilian Hammer Sorin Savu Locul III Individual – Clasa Mini la Concursul Național de
Karting Școlar „Cupa Satu Mare” – Târgu Secuiesc
28. Alex Brașovanu Sorin Savu Locul II Individual – Clasa Cadett la Concursul Național de
Karting Școlar „Cupa Satu Mare” – Târgu Secuiesc
29. Eduardo Manolia Sorin Savu Locul I Individual – ClasaKF Juniori la Concursul Național
de Karting Școlar „Cupa Satu Mare” – Târgu Secuiesc
30. Paul Lăzărescu Sorin Savu Locul I Individual – Clasa Bambinii la la Concursul
Național de Karting Școlar „Cupa Orașului” – Târgu
Secuiesc
31. Daren Duma Sorin Savu Locul III Individual – Clasa Bambinii la Concursul Național
de Karting Școlar „Cupa Orașului” – Târgu Secuiesc
32. Cristian Pîrvănescu Sorin Savu Locul II Individual – Clasa Puffo la Concursul Național de
Karting Școlar „Cupa Orașului” – Târgu Secuiesc
33. Maximilian Hammer Sorin Savu Locul II Individual – Clasa Mini la Concursul Național de
Karting Școlar „Cupa Orașului” – Târgu Secuiesc
34. Alex Brașovanu Sorin Savu Locul III Individual – Clasa Cadett la Concursul Național
de Karting Școlar „Cupa Orașului” – Târgu Secuiesc
35. Eduardo Manolia Sorin Savu Locul I Individual – Clasa KF Juniori la Concursul Național
de Karting Școlar „Cupa Crașului” – Târgu Secuiesc
36. Paul Lăzărescu Sorin Savu Locul I Individual – Clasa Bambinii la Concursul Național
de Karting Școlar „Cupa Craiovei” – Târgu Secuiesc
37. Cristian Pîrvănescu Sorin Savu Locul I Individual – Clasa Puffo la Concursul Național de
Karting Școlar „Cupa Craiovei” – Târgu Secuiesc

Casa Corpului Didactic Caraș-Severin


10. DIN ACTIVITATEA PALATULUI COPIILOR ȘI CLUBURILOR SPORTIVE
38. Maximilian Hammer Sorin Savu Locul III Individual – Clasa Mini la la Concursul Național
de Karting Școlar „Cupa Craiovei” – Târgu Secuiesc
39. Eduardo Manolia Sorin Savu Locul I Individual – Clasa KF Juniori la Concursul Național
de Karting Școlar „Cupa Craiovei” – Târgu Secuiesc
40. Iulian Rusu Sorin Savu Locul I Individual – Clasa KZ 125 cmc la la Concursul
Național de Karting Școlar „Cupa Craiovei” – Târgu
Secuiesc
41. Echipa P.C. Reșița Sorin Savu Locul I - Echipe la Concursul Național de Karting și
Educaţie Rutieră „Memorialul Codruţ Morar și Jani
Ferec”– Târgu Secuiesc
42. Echipa P.C. Reșița Sorin Savu Locul I - Echipe la Concursul Interjudețean de Karting
Școlar „Marele Premiu al Banatului” – Bacău
43. Echipa P.C. Reșița Sorin Savu Locul I – Echipe la Concursul Național de Karting Școlar
„Cupa Orașului – Ediția a XII -a - Târgu Secuiesc
44. Echipa P.C. Reșița Sorin Savu Locul I – Echipe la Concursul Interjudețean de Karting
Școlar „Cupa Brăilei” – Târgu Secuiesc
45. Echipa P.C. Reșița Sorin Savu Locul I – Echipe la Concursul Național de Karting Școlar
Școala Caraș-Severineană

„Cupa Satu Mare” – Târgu Secuiesc


46. Echipa P.C. Reșița Sorin Savu Locul I – Echipe la Concursul Național de Karting Școlar
„Cupa Orașului” – Ed. XIII-a - Târgul Secuiesc
47. Echipa P.C. Reșița Sorin Savu Locul I – Echipe la la Concursul Național de Karting Școlar
„Cupa Craiovei” – Târgul Secuiesc
48. Echipa P.C. Reșița Sorin Savu Campionă Națională la Karting Școlar - 2016

Prof. SORIN SAVU


Director Palatul Copiilor Reșița

mişcare, portret, poveste, icoană etc. Există câteva


CERCUL DE PICTURĂ/DESEN AL
116

expoziţii, de talie internaţională sau naţională, la care


PALATULUI COPIILOR REŞIŢA – participăm an de an: Sportul în imaginaţia copiilor,
Culorile Toamnei, Icoane şi Îngeri, Obiceiuri şi tradiţii,
PREOCUPĂRI ŞI ACTIVITATE Lumea poveştilor.
Seria III Nr. 3(53)

Activitatea noastră constă în dezvoltarea


creativităţii şi îndemânării copiilor. Pentru aceasta
avem planificată activitatea în cadrul unor teme, cu
ajutorul cărora să captăm interesul copiilor de a se
exprima liber într-un domeniu în care talentul este
indispensabil. Desfăşurându-se într-un cadru restrâns,
într-o activitate comună, copiii ajung să-şi dezvolte
abilităţi transversale, îmbunătăţindu-şi capacitatea de
relaţionare în grup, de înţelegere şi comunicare. Toate
acestea sunt o alternativă la capcana internetului şi a
jocurilor pe calculator, capcană care-l înrobeşte pe
copil, aruncându-l în depresie, de cele mai multe ori.
Fiind diferiți ca înzestrare din punct de vedere al Alexandra Neicu 10 ani
talentului mimetic, percepţiei cromatice si al fanteziei,
copiii trebuie îndrumaţi cu grijă, în funcţie de oferta
personală a fiecăruia. Astfel, suntem nevoiţi să lucrăm
individual cu elevul deşi temele sunt aceleaşi pentru
toţi.
Elevii înscrişi la cerc au posibilitatea să
experimenteze folosirea liniei, punctului şi haşurii. De
asemenea au posibilitatea să folosească culoarea în
experimente de culoare şi în compoziţii, dezvoltându-
şi percepția cromatică, abilitatea de a compune şi de a
echilibra elementele şi mijloacele de exprimare
plastică.
Abordăm teme ce au în componenţa lor diferite
elemente ca: personaje, vegetaţie, peisaj, natură, Alexandra Neicu 10 ani

Casa Corpului Didactic Caraș-Severin


10. DIN ACTIVITATEA PALATULUI COPIILOR ȘI CLUBURILOR SPORTIVE
întreaga sau părţi anatomice ca: mână, picior, portret.
O temă specială este studiul corpului uman în mişcare,
cu studiul diferitelor poziţii sub formă de crochiu.

Sonia Biliana Brăilă 10 ani

Seria III Nr. 3(53)


Sonia Biliana Brăilă 10 ani Alexia Deriuş 9 ani

117
Școala Caraș-Severineană
Loisa Francesca Lungu 14 ani

Am participat la aceste expoziţii cu lucrările


copiilor, obţinând locuri remarcabile. Pe lângă expoziţii
avem planificate teme de studiu pentru compunerea Alexandra Şest 13 ani
formelor şi culorilor. Cu cei avansaţi lucrăm studiul
perspectivei cu aranjamente arhitecturale în diferite Prof. OVIDIU RUSS
poziţii; anatomia artistică sub forma de studii dupa Coordonator cerc pictură/desen
proporţiile corpului uman, portret, figură umană

PALATUL COPIILOR REȘIȚA


Strada Ateneului Nr. 1

Casa Corpului Didactic Caraș-Severin


11. RUBRICA PERSONALULUI DIDACTIC AUXILIAR
tăbliţele de argilă umedă pentru a consemna prin
PROFESIA DE CONTABIL DE IERI gravare operaţiile care au avut loc.
ȘI DE AZI Aproximativ cu 3.000 î.Hr., egiptenii au folosit un
sistem de inventariere pentru a ține evidența
O profesie, în general, este definită şi judecată transferurilor de cereale și de depozitare. Acest sistem a
prin cunoştinţele, aptitudinile, atitudinea şi etica celor format baza zilei contabile moderne.
implicaţi în această profesie. Trebuie să reţinem că În antichitate, grecii, perșii si incașii țineau
profesiile nu se „formează prin lege”, nu „se nasc” pur socotelile cu ajutorul unor sfori înnodate, de diferite
şi simplu. Este nevoie de o gândire minuţioasă, culori, ansamblul acestora constituia veritabile
planificare şi o muncă grea a multor oameni pentru registre de evidență. Păstorii şi-au numărat turmele
dezvoltarea concepţiilor, deprinderilor tehnice, gravând linii verticale pe bucăţi de lemn.
modului de acţiune, efectuării cercetărilor, acumulării La romani, registrele comerciale erau obligatorii
informaţiei necesare despre scopul şi munca și s-au găsit urme de registre foarte regulat ținute.
profesionalilor. Aceste registre se țineau nu numai de bancheri și
Profesia contabilă cuprinde totalitatea comercianți, ci și de fiecare cap de familie. Materialul
activităţilor cu caracter economic care presupun folosit pentru registre era la început din bucăți de
cunoştinţe în domeniul contabilităţii, comunitatea lemn acoperite cu un strat subțire de ceară. Pe aceste
specialiştilor care efectuează activităţile în cauză table, numite tablete cerate, se scria cu un fier ascuți
Școala Caraș-Severineană

(contabilii şi auditorii) precum şi organismele lor numit stilet.


profesionale. Prin urmare ca obiective ale profesiei În anul 1494 se pune pentru prima oară
contabile putem cataloga desfăşurarea activităţii în problema calculului în partidă dublă prin apariția
corespundere cu standardele de profesionalism, primului tratat de contabilitate, datorită călugărului
atingerea unui nivel înalt de performanţă a serviciilor Luca Paciolo (Pacioli) di san Sepulcro, ce a văzut
prestate şi respectarea cerinţelor intereselor publice. lumina tiparului sub denumirea de Summa de
În orice profesie şi cu atât mai mult în domeniul Artitmetica, Geometria, Proportioni et
profesiei contabile, prin natura problematicilor ei, în Proportionalita". Cam în același timp, Benedetto
contextul globalizării economiei mondiale, este Cotrugli prezintă în mod succint principiile
necesară aşezarea acesteia pe principii fundamentale, contabilității, în partida dublă în lucrarea sa intitulată
menite să asigure standarde înalte de profesionalism „Della mercatoria et del mercanto perfetto”.
118

şi calitate. În exercitarea profesiei sale contabilul Primul autor de contabilitate francez a fost
trebuie să-şi conducă activitatea apelând şi Savonne din Lyon (1567), după care, către sfârșitul
respectând cele trei comandamente ale profesiei secolului ale XVII-lea, apar autorii: Matthew De la
contabile, pe care le-am defini ca valori ale profesiei: Porte, Jaques Savary și Claude Irson. Textul
Seria III Nr. 3(53)

educaţia, etica şi calitatea serviciilor prestate. olandezului De la Porte, „Le guide de negocians”,
reprezintă o lucrare normativă în domeniu.
Un contabil este o persoană care ține evidența Mai târziu lucrarea lui Edmond Degranges, din
tuturor tranzacțiilor financiare ale unei organizații. El 1795, intitulată «La teme des livres rendue facile ou
menține registrele contabile, înregistrează debite și nouvelle methode d'enseignement» descrie așa
credite, elaborează situații financiare și pregătește numita metodă de contabilitate «Jurnal-Cartea Mare»,
rapoarte și rezumate pentru managerii unităților. El impropriu denumit sistem american. Tot aici
ține evidența profiturilor și a pierderilor, se poate Degranges face o clasificare a conturilor în conturi de
ocupa de state de plată, face achiziții, eliberează valori, de rezultate și de persoane.
facturi și ține evidența conturilor. Este de o În anul 1865 A. Guibault publică o lucrare de
importanță capitală ca un contabil să respecte contabilitate mai sistematizată, care este consultată și
confidențialitatea și să fie de încredere, deoarece astăzi cu mult folos. Această lucrare intitulată «Traité
acesta are un contact permanent cu documentele de comptabilité» cuprinde și un interesant album de
confidențiale ale societății. modele.
Fără contabili nu poate exista și funcționa nici o
Contabilii sunt cei, care practic pun în aplicație
autoritate de stat sau unitate economică, nici un
toată legislația în domeniul financiar Nu există în
domeniu de activitate sau relații comerciale.
societate nici o lege, care să fie mai aprofundat
Nu există nici o zi tipică în viața unui contabil.
aplicată ca cele puse în funcțiune de contabili și nu
Dacă alegi să practici această profesie, activitatea ta
există nici o profesie mai corect aplicată și
zilnică va depinde de mărimea organizației. Contabilii
monitorizată ca cea de contabil.
sunt cei care de zi cu zi muncesc, indiferent, există
Contabilitatea s-a născut odată cu economia de
sărbători ori zile libere, sunt cei care permanent
subzistență a comunei primitive, desenele din
peșterile rupestre nefiind altceva decât forme trebuie să se informeze despre toată legislația și
modificările acesteia, care vine cu duiumul în fiecare
incipiente ale „socotelilor”: câte animale au fost,
zi.
vânate și mâncate, câte piei s-au jupuit și câte haine
Stereotipul unui contabil este un individ care stă
au rezultat etc.
în camera din spatele unui birou și numără banii. În
În Mesopotamia se utilizau, acum 5.000 de ani,
Casa Corpului Didactic Caraș-Severin
11. RUBRICA PERSONALULUI DIDACTIC AUXILIAR
realitate contabilii trebuie să aibă anumite aptitudini. Contabilul trebuie să ofere servicii de înaltă
Ei sunt evaluați ca fiind buni profesioniști în vederea calitate prin aplicarea cunoştinţelor cu judecata
maximizării profitului. Un contabil bun va avea un profesională, atitudine obiectivă si comportament
fond etic solid și nu va face nimic pentru a pune în etic.
dificultate profesia sau clienții. Contabilitatea trebuie să răspundă schimbărilor.
Unii ar presupune faptul că cei care lucrează în Trebuie să anticipăm schimbările prin scoaterea în
domeniul contabilității sunt obligați să preia sarcini evidenţă a provocărilor profesie contabile şi să ajutăm
banale pe tot parcursul anului, iar alții ar putea spune mediul de afaceri să se adapteze la viitor.
despre contabilitate că nu este neapărat un loc de Toţi copiii încep cu metafizica, adolescenţii
muncă plin de farmec. De fapt activitatea în continuă cu morala, iar noi adulţii o dăm pe logică şi
contabilitate vine cu propriul set de cerințe și contabilitate.
provocări zi de zi variate și interesante față de care Ec. DIANA DOXAN
oamenii nu-și dau seama. Casa Corpului Didactic Caraș-Severin

scoarță în scoarță a devenit o faptă tot mai rar


„BIBLIOTECA – UN TEMPLU AL întâlnită, fiind mai ușoară abordarea pe calculator,

Seria III Nr. 3(53)


ÎNVĂȚĂRII” tabletă sau telefon. Însă, așa cum afirmă Adrian
Pintea, „biblioteca nu are răceala impersonală a unui
(Carl Thomas Rowan) computer”, fiind mult mai interesant și antrenant să
dăm viață unei cărți, să trăim acțiunea o dată cu
Biblioteca este precum un labirint în care cititorii personajele principale.
pot găsi înțelepciune, răspunsuri la întrebări, Biblioteca ne conectează cu înțelegerea și
învățături. O bibliotecă oferă posibilitatea de a trăi cunoașterea, cu cele mai strălucite minți care au fost
numeroase aventuri, cu ochii minții pot deschide ușile vreodată, cu cei mai buni profesori, stânse de pe

119
spre numeroase vieți, aici cititorii își pot face mulți întreaga planetă și din toată istoria noastră, pentru a
prieteni de nădejde. ne instrui fără să obosească și să ne inspire să ne
Atunci când există nelămuriri, bibliotecarul este cel aducem propria contribuție la cunoștințele colective
care oferă sprijin, fiind ghid printre atâtea titluri stând ale speciei umane (Carl Sagan).

Școala Caraș-Severineană
în așteptarea unui cititor. Bibliotecarul este călăuza de Ori de câte ori te simți nefericit și vrei să uiți de
care oricine are nevoie, făcând o carte de o mie de ori necazuri, când dorești o escapadă de la banalitatea și
mai prețioasă. El o știe pe cea mai bună, cea mai inegalitatea din jurul tău, când dorești un balsam
proapăt sosită, pe cea care știe toate răspunsurile la pentru suflet, tot ce trebuie să faci e să întinzi mâna
întrebări. spre o carte și să începi lecturarea. Cartea este cutia
Așa cum Aurel Filimon afirmă, „biblioteca este cu medicamente a sufletului omenesc.
școala vieții care ne învață, nu pentru notă sau Î: Ce face o broască la bibliotecă?
certificat, ci pentru nevoile imperioase ale existenței și R: Deschide ușa.
misiunea pe care o avem ca individ în societate”. Bibliotecar MARIOARA RUSAN
În ziua de azi, a avea o carte în mână și a citi-o din Colegiul Național Mircea Eliade Reșița

frecvenţă
BIBLIOTECA LICEULUI TEORETIC - În 1975 Liceul de Cultură Generală se
„TATA OANCEA” BOCȘA transformă în Liceul Real – Umanist
- În 1977 noua denumire a şcolii va fi Liceul
Scurt istoric și misune Industrial Nr. 2
- În 1991 Liceul Industrial devine Liceul
Dupa reforma învățământului din 1948 prin care Teoretic
Gimnaziul Unic s-a desființat, școala din Bocsa - Din 1994 instituţia se numeşte Liceul
Montană s-a transformat în „Școala elementară de 7 Teoretic “Tata Oancea”
ani”. - Din 2007 Școala cu clasele I-VIII nr. 2 Bocșa a
Un memoriu din 1953 adresat de Direcțiunea fost comasată cu Liceul Teoretic "Tata
Școlii elementare de 7 ani din Bocșa-Vasiova către Oancea"
Secția de Învățământ Reșița, prin care se solicita
înființarea unei secții de liceu datorită numărului 2. Școala cu clasele I-VIII nr. 2 Bocșa
crescut de elevi, a avut ca rezultat transformartea - 1904-1907 - S-a construit Școala de piatră
școlii din Bocșa Montană în „Școala medie de 10 ani”. (Școala mică), viitoarea Școală cu clasele I-VIII
nr. 2 Bocșa.
ISTORIC: - 1953-1956 - Şcoala mică funcționează cu o
1. Liceul teoretic „Tata Oancea" clasă de liceu.
- În 1953 s-a înfiinţat Şcoala Medie de 10 ani - Până în 1956, în şcoala mare a funcţionat
- În 1964 Şcoala Medie devine Liceul de Judecătoria Bocşei. Domnul Loncear a
Cultură Generală având secţiile: zi, seral, fără intervenit la Ministerul Educaţiei pentru a
Casa Corpului Didactic Caraș-Severin
11. RUBRICA PERSONALULUI DIDACTIC AUXILIAR
transforma Judecătoria în şcoală. acordat de conducere a fost enorm, în cei 2 ani de
- Din 1956 în clădirea mare funcţionează când sunt și bibliotecar s-a investit în mobilier, dotare
Liceul Bocşa. tehnică și în creșterea numărului de volume. Achiziția
- În 1968, datorită numărului mare de elevi de noi volume a ținut cont și de preferințele elevului
(1200) şi cadre didactice (48), a fost necesară pentru lectură (literatură ecranizată)
construirea unui alt liceu. În stimularea interesului pentru lectură la elevi,
- 1968-1972 - S-a construit Liceul „Tata am inițiat diverse activități scolare și extrașcolare la
Oancea”. care am avut un rezultat pozitiv. Parteneriatele
Astăzi, Liceul „Tata Oancea” are profil real si încheiate cu instituții: Casa de Cultură Bocșa; Fundații;
uman cu specializările: matematică – informatică, Biblioteca „Tata Oancea” Bocșa, Biblioteca Județeană
ştiinţe ale naturii, știinţe socio – umane. Forma de „Paul Iorgovici” Caraș-Severin, Biblioteca Casei
învăţământ este cea de zi, iar limba de predare este Corpului Didactic Caraș-Severin; Poliția; Universitatea
limba română. de Vest și Universitatea Politehnică din Timișoara,
În prezent la Liceul Teoretic „Tata Oancea” din implică elevii în activitãţi extraşcolare. În desfășurarea
Bocşa învaţă aproximativ 600 elevi, începând cu acestor activități extrașcolare (excursii, vizite la
învăţământul primar. Baza materială are în muzee, ore deschise la facultate) au contribuit și
componență o bibliotecã cu un istoric de peste implicarea colegilor profesori și sprijinul părinților.
jumătate de secol și peste 20 000 de volume, Implicarea elevilor în activități ce marchează
Școala Caraș-Severineană

repartizate în cele două săli aflate în corpurile de diver