Sunteți pe pagina 1din 120

1.

ÎNVĂȚĂMÂNTUL CARAȘ-SEVERINEAN
Trebuie spus că directorul reprezintă, după
profesori, cel de-al doilea factor, în ordinea
importanţei, în ceea ce priveşte modul în care elevii
obţin cele mai bune rezultate în şcoală.
În calitate de manageri de şcoală, directorii
influenţează procesul educaţional în foarte multe
moduri:
 stabilesc viziunea școlii care trebuie să fie una
motivantă pentru întreaga organizație
 contribuie activ la cultura organizațională astfel
încât aceasta să fie orientată spre performanță
 asigură și se asigură că resursele sunt utilizate
eficient
 reprezintă unul din factorii esențiali în relația cu
comunitatea și mass-media
Cel mai important atribut al directorului în ceea ce

Seria III Nr. 2(52)


privește creșterea calității procesului educațional
dintr-o școală derivă din faptul că are un rol esențial în
monitorizarea, evaluarea și îndrumarea cadrelor
didactice în așa fel încât activitatea acestora să se
întâlnească și să contribuie la atingerea viziunii școlii.
AVEM NEVOIE DE O FORMARE A Un bun director se asigură că are în școală cei mai
buni oameni, enunță și stabilește ferm, cu claritate
DIRECTORILOR? așteptările (țintele) pe care le are în ceea ce privește

1
activitatea didactică, oferă feedback și sprijin cadrelor
Îmbunătăţirea calităţii actului educaţional şi
didactice pentru ca aceste ținte să fie atinse. În acest
asigurarea dobândirii competenţelor necesare de către
mod un singur om, directorul, va influența activitatea a
elevii care sunt în învăţământul preuniversitar a
zeci de profesori care mai apoi vor rămâne în amintirea

Școala Caraș-Severineană
presupus concentrarea pe creşterea calităţii predării. În
a mii de elevi.
acest proces majoritatea eforturilor, dacă nu chiar
Așa cum am arătat mai devreme în ultima
toate eforturile, au fost concentrate pe dascăli. Au fost
perioadă alocarea resurselor financiare și de timp s-a
oferite cursuri de dezvoltare personală, de formare în
concentrat mai ales, pe bună dreptate, în
metode activ-participative de predare, de gândire
îmbunătățirea procesului de predare-evaluare. Trebuie
critică, de evaluare etc. Aparent aceasta este calea care
să ținem cont că este însă aproape imposibil să
trebuie urmată, mai ales dacă ţinem cont de faptul că
menținem un nivel ridicat de calitate într-o școală fără
atunci când povestesc despre anii petrecuţi în şcoală,
ca directorul să contribuie activ la acest lucru. Nu poți
majoritatea adulţilor îşi amintesc cu claritate momente
avea un colectiv de cadre didactice performante
petrecute la orele unui anumit profesor care le-a creat
condus de un director mediocru. Experiența arată că în
o impresie puternică şi care în mod conştient sau
această situație chiar profesorii foarte buni ajung să nu
inconştient le-a influenţat cariera. Este însă singura
mai lucreze într-un ritm susținut și la un nivel
cale?
corespunzător pentru că, pur și simplu, va fi mai ușor
Prin contrast cu toate acestea, foarte puţini ştiu
așa. Acest lucru nu trebuie să se întâmple!
că orice curs urmat, dacă nu este şi aplicat la clasă,
Problema managementului este cu atât mai acută
înseamnă doar o simplă dovadă, un certificat, o
în școlile care nu obțin rezultate. Nu se pot obține
adeverinţă care sfârseşte într-un portofoliu care nu are
rezultate fără ca directorul să nu fie factor activ în acest
alt rol decât, poate, obţinerea unei gradaţii de merit. În
demers. Să ne reamintim că directorul este cel care
aceste condiţii se pune problema monitorizării modului
stabilește viziunea școlii. De cele mai multe ori atunci
în care aceste cursuri de formare se reflectă în
când se caută vinovații pentru anumite insuccese, se
activitatea de la clasă, cât de des metodele învăţate
cere capul directorului.
sunt şi aplicate, dacă există un echilibru între metodele
Succesul, ca și insuccesul, este rezultatul unei
clasice şi cele inovative etc.
munci de echipă. Se pune problema dacă schimbarea
Cine trebuie să facă acest lucru? Cine are această
directorului este un factor care contribuie la evoluția în
sarcină?
bine a școlii sau din contră un factor destabilizator. Nu
Răspunsul firesc este şeful de catedră/comisie
cred că există o rețetă clară în această dilemă. Fiecare
metodică şi în final directorul. Cu siguranță elevii nu
situație trebuie analizată de la caz la caz și trebuie ținut
știu care profesor a fost șef de catedră sau dacă există
cont de multitudinea de factori care au condus la
această funcție. Spre deosebire de cei mulţi care-şi
obținerea rezultatelor respective.
amintesc numele unui profesor sunt foarte puţini cei
Cu siguranță analiza trebuie să fie una pertinentă.
care îşi amintesc numele directorului şcolii, mai ales
Funcția de director trebuie asumată benevol, cu
atunci când acesta nu le-a fost profesor.
responsabilitate și cu sprijinul cadrelor didactice din

Casa Corpului Didactic Caraș-Severin


1. ÎNVĂȚĂMÂNTUL CARAȘ-SEVERINEAN
școală, fără influența unor factori externi. Rolul teoretice și exemplele practice, să parcurgă etape de
inspectoratului școlar județean este acela de a sprijini mentorat și monitorizare cu sprijinul altor directori cu
directorii, de a-i consilia și de a conlucra cu aceștia experiență, recunoscuți și apreciați pentru calitățile
astfel încât actul managerial să fie unul de calitate și în manageriale.
condițiile respectării tuturor prevederilor legale. În condițiile actuale, în care austeritatea
Directorilor trebuie să li se ofere cursuri de bugetelor face ca investițiile să fie orientate cu
formare în management, leadership, noțiuni financiar- preponderență, atunci când există, în ceea ce
contabile și de jurisprudență. Ei trebuie aleși dintre acei influențează procesul educațional direct (tehnologie,
candidați bine pregătiți profesional în domeniul materiale didactice, etc.) întrebarea nu este dacă ne
disciplinei, recunoscuți ca atare de către colegii de permitem să investim în directori, ci dacă ne permitem
specialitate și care posedă un potențial ridicat de a să nu o facem.
deveni lideri în cazul în care nu sunt deja. De asemenea
trebuie făcută o corelație între nevoile școlii și
capacitatea directorului de a răspunde și de a găsi
soluții la acestea. Prof. ADRIAN DOXAN
Directorii trebuie antrenați prin cursuri de Inspector Școlar General
formare care să ofere un echilibru între aspectele Inspectoratul Școlar Județean Caraș-Severin
Școala Caraș-Severineană

mobilității). Dacă, poate, este de înțeles dificultatea


implementării unui management al resursei umane la
nivel de unitate de învățământ, este de remarcat în
schimb, o inerție în ceea ce privește constituirea de
consorții școlare în acest domeniu. Deși există un cadru
legal de aproape cinci ani - Regulamentul de organizare
și funcționare a consorțiilor școlare fiind adoptat prin
OMECTS 5488 din 29.09.2011 - se constată inexistența
acestor entități asociative.
Nu există în prezent o definiție unanim
acceptată a managementului resurselor umane, dar
2

conceptul cuprinde o serie de elemente care se


completează reciproc. Acest domeniu al
managementului cuprinde ansamblul activităților de
Seria III Nr. 2(52)

ordin operațional, de planificare, recrutare, menținere


a personalului și crearea unui climat organizațional
corespunzător, care permit asigurarea organizației cu
resursele umane necesare. (Gherghuț, 2007) Conform
MANAGEMENTUL RESURSEI aceluiași autor managementul resurselor umane
UMANE ÎN SISTEMUL vizează punerea la dispoziția organizației a resurselor
umane având în vedere o dublă constrângere –
ROMÂNESC DE ÎNVĂȚĂMÂNT funcționarea armonioasă și eficientă a ansamblului
constituit din resursa umană, precum și respectarea
ÎNTRE CENTRALISM ȘI dorinței de afirmare, securitate și dezvoltare
DESCENTRALIZARE profesională a fiecărui angajat.
Literatura de specialitate reține ca principale
Managementul resursei umane implică o responsabilități ale managementului resurselor umane
abordare profesională a problematicii personalului la în cadrul serviciilor educaționale următoarele:
nivelul învățământului românesc. Evoluția democratică  planificarea domeniului în concordanță
a României din ultimele două decenii și-a pus amprenta cu obiectivele și managementul
și asupra acestui domeniu. Au existat încercări de general al entității de învățământ
reformă, încercări de schimbări de paradigmă, cu  angajarea personalului pe principiul
inerente ezitări și reveniri. De multe ori sistemul s-a competenței
dovedit, poate, mult prea inert la schimbare.  identificarea programelor de formare
Constatăm și astăzi un rol central al inspectoratelor continuă
școlare în managementul resursei umane, în special în  dezvoltarea unei culturi
ceea ce privește personalul didactic. E suficient să avem organizaționale bazate pe un sistem de
în vedere concursurile de ocupare a posturilor valori însușit de toți angajații
didactice ca să constatăm că după încercări timide de Un prim pas în managementul resurselor umane
descentralizare, acestea se desfășoară tot la nivel îl constituie planificarea personalului. Procesul
național, eventual județean (într-o etapă finală a presupune pe lângă identificarea nevoilor viitoare, și
compararea acestora cu resursele umane existente în
Casa Corpului Didactic Caraș-Severin
1. ÎNVĂȚĂMÂNTUL CARAȘ-SEVERINEAN
prezent în unitățile de învățământ. Existența unor Anina, Oțelu Roșu. Proximitatea unor localități ar putea
nevoi asemănătoare la nivelul unor școli apropiate și conduce chiar la apariția unui consorțiu între unitățile
deopotrivă posibilitatea de a găsi soluții pentru de învățământ din Băile Herculane și Mehadia. În
rezolvarea acestora, conduce la necesitatea constituirii mediul rural unitățile de învățământ din 3-4 localități ar
de consorții școlare. Gândite ca structuri asociative, putea constitui consorții care să funcționeze eficient
fără personalitate juridică, consorțiile școlare din perspectiva mangementului resursei umane.
constituie o soluție pe termen mediu, cinci sau mai Procesul de constituire a acestor asocieri trebuie să
mulți ani, în gestionarea în comun a resurselor umane vină în primul rând de la unitățile implicate.
și materiale. Faptul că hotărârile în consorțiu se iau prin Considerăm total neproductivă impunerea acestor
participarea reprezentanților din Consiliile de asocieri de către forurile superioare.
Administrație ale școlilor constituente reprezintă o Consolidarea unui sistem construit pe consorții
premiză a profesionalismului. Tocmai un plan de ar permite concentrarea atribuțiilor inspectoratelor
acțiune al consorțiului școlar bazat pe o analiză școlare pe consilierea și îndrumarea activității acestora.
obiectivă a specificului local permite armonizarea Închei prin a remarca generozitatea încă a cadrului
folosirii resursei umane și creșterea nivelului de legislativ pe care învățământul preuniversitar îl are și
satisfacere a angajaților. sper într-o cât mai curajoasă aplicare a sa.

Seria III Nr. 2(52)


Din perspectiva județului Caraș-Severin s-ar
putea dovedi eficientă existența a câte două consorții Prof. MIRCEA-IACOB MEILĂ
pentru Reșița și Caransebeș, a câte unui consorțiu la Inspector școlar general adjunct
nivel de oraș pentru Bocșa, Oravița, Moldova Nouă, Inspectoratul Școlar Județean Caraș-Severin

mesajelor de a fi semnificative, relevante și în


COMUNICARE INSTITUȚIONALĂ - consens cu valorile publicului vizat;
RELAȚIONARE EXTERNĂ 4. Claritatea (clarity) - calitatea mesajelor de

3
a prezenta în mod simplu şi accesibil ideile,
De ce COMUNICARE ? temele, obiectivele, avantajele programului
De-a lungul anilor, am constatat carența în respectiv;

Școala Caraș-Severineană
domeniul comunicării în instituțiile școlare, fie că 5. Continuitatea şi consecvenţa (continuity and
vorbim de comunicarea din cadrul instituției, cât și consequence) - caracterul permanent, repetitiv
cea referitoare la comunicarea interinstituțională și chiar al mesajelor, caracterul consecvent al
cea externă. Germenii unor situații conflictuale apar programelor de comunicare;
de multe ori datorită unor deficiențe de comunicare, 6. Canalul (chanals) - folosirea canalelor de
iar informarea opiniei publice asupra realizărilor comunicare familiare publicului, canale ce
instituției, din păcate este lăsată la voia întâmplării beneficiază de încrederea acestuia;
sau improvizației. 7. Capacitatea audienţei (capability of the
audiance) - modul în care programele de
În acest sens, mi-am propus să prezint unele
comunicare ţin seama de resursele, obişnuinţele,
aspecte tehnice chiar și pragmatice din acest nivelul cultural, disponibilitatea audienţei în raport
domeniu. cu intenţiile şi conţinutul mesajelor
Comunicarea, în sensul cel mai larg al Comunicarea invadează toate câmpurile, în
cuvântului, poate fi definită ca fiind procesul prin întreprinderi, instituțiile organizaționale, în
care se transmit informaţii, idei, opinii de la un sectoarele relaţiilor umane, unde devine
individ la altul sau de la un grup la altul. permanentă. Dacă întreprinderea sau marketingul
Comunicarea este definită de experţi (J. S.Van se ocupau odinioară de produs, azi ele lucrează
Cuilenburg, O. Scholter, G. W. Noomen) ca fiind pentru imaginea firmei. Toate tehnologiile de
„un proces prin care un emiţător transmite avangardă, de la biotehnologii la inteligenţă
informaţii receptorului prin intermediul unui artificială, de la audiovizual la marketing şi la
canal, cu scopul de a produce asupra receptorului publicitate se ancorează într-un principiu unic:
anumite efecte”. Comunicare.
După Scott Cutlip şi Allen Center, succesul Comunicarea publică se referă atât la schimbul
programelor de comunicare din relaţiile publice şi împărtăşirea de informaţii de utilitate publică, cât
este determinat de cei "7C". Fiecare factor şi menţinerea liantului social și se diferenţiază apoi
defineşte o anumită calitate de comunicare: în ceea ce se numeşte pe de o parte relaţii publice,
1. Credibilitatea (credibility) - încrederea respectiv comunicare instituţională şi politică, pe de
receptorului în competenţa şi prestigiul altă parte, publicitate şi marketing, respectiv
emiţătorului; comunicare comercială, totul scufundat în mediul
2. Contextul (context) - corelaţia dintre însăşi al comunicării postmoderne, care este
mesajele programului de comunicare şi realităţile comunicarea mediatică.
din mediul înconjurător; Imaginea instituţiei depinde de modul în care
3. Conţinutul mesajelor (content) - capacitatea ea se transmisă publicului prin intermediul
Casa Corpului Didactic Caraș-Severin
1. ÎNVĂȚĂMÂNTUL CARAȘ-SEVERINEAN

comunicării. Ea reuneşte în acelaşi timp calitatea comunicate de presă. Trebuie remarcat etapele ce
produselor sau serviciilor, nivelul de reuşită în trebuiesc parcurse în elaborarea unui comunicat de
ansamblu, gradul de participare, suma eforturilor presă: pregătirea, redactarea, aprobarea, difuzarea și
întreprinse pentru construirea unei specificităţi. nu trebuie să lipsească procesul de evaluare.
Cum o putem realiza în mod eficient? Regulile trebuie să răspundă la cele șapte
Răspunsul îl știm cu toții - relația cu presa mai precis întrebări fundamentale care și le pune oricine care
cu mass-media. Aș sugera câteva reguli generale de dorește să înțeleagă un eveniment:
lucru în relația cu presa: Cine? - răspunsul se referă la organizaţia sau
 fiţi întotdeauna prietenos şi politicos când persoanele despre care se vorbeşte în comunicat. Se
presa cere informaţii; va avea în vedere că numele face ştirea.
 furnizaţi informaţiile cât se poate de Ce? - răspunsul evidenţiază ce are mai deosebit
urgent; ştirea.
 fiţi gata să primiţi reporterii în orice Unde? - locul în care se petrece acţiunea.
moment; Când? - data desfăşurării acţiunii.
 furnizaţi materialele de documentare De ce? - motivele care au generat evenimentul.
necesare; Cum? - implicaţiile sau consecinţele posibile.
Interviul reprezintă oportunitatea de a Cu cine? - dacă este necesar să fie menţionaţi
Școala Caraș-Severineană

transmite anumite mesaje unui anumit tip de agenţi secundari.


auditoriu, prin medierea unui reporter. Este un Textul trebuie să fie: direct; să meargă de la
schimb de întrebări şi răspunsuri în doi. Este una din particular la general; de la concret la abstract; ideile
metodele cele mai importante şi eficiente. să curgă în ordinea descrescătoare a importanţei; să
Persoana care acordă interviu unui reporter TV respecte regula: o singură idee, un singur mesaj, un
are următoarele drepturi: singur paragraf; să fie coerent; să fie complet; să fie
a. pentru interviuri spontane: să ştie numele concis - cu paragrafe scurte de 3-4 fraze, maximum,
reporterului şi pe cine reprezintă; să fie tratat politicos; fiecare frază să îmbogăţească substanţa informaţiei;
să nu fie stingherit de lumini sau microfoane; să încheie să fie clar - vocabular simplu, se va evita jargonul,
interviul după o „durată rezonabilă”, eventual iar cuvintele tehnice vor fi însoţite de explicaţii
prestabilită. scurte; să fie precis - cu date şi cifre verificate; tonul
b. pentru interviuri fixate anterior: toate drepturile să fie factual şi neutru, se vor evita elementele
4

menţionate anterior; să cunoască conţinutul general şi stilistice, părtinitoare, sau o anumită stare emotivă;
durata acestuia; să cunoască dacă mai sunt şi alţi se poate apela la repetiţie, dacă este vorba de o
invitaţi şi care va fi rolul lor; să fie însoţit şi consiliat de personalitate, spre exemplu, sau un produs nou; se
Seria III Nr. 2(52)

un specialist în relaţii publice; să obţină la final o poate apela la citate, dacă întăresc, amplifică şi dau
înregistrare a interviului; să nu fie înregistrate discuţiile "greutate" textului.
anterioare sau postinterviu; să beneficieze de confort Fiecare din etapele enunțate mai sus pot
fizic pe timpul interviului; să răspundă fără a fi reprezenta scopul unei discuții serioase mai ales în
întrerupt; să ignore „comentariile editoriale” sau contextul atingerii obiectivelor propuse de
peiorative; să beneficieze de o bună emisie; să i se comunicatul de presă. A nu se neglija evaluarea,
acorde în final şi un minim de timp pentru a prezenta efectului comunicatului de presă care poate fi
puncte de vedere personale, altele decât cele rezultate sintetizat prin: se efectuează revista presei și se
din răspunsul la întrebări. analizează modul în care publicațiile au folosit
Cercetările arată că majoritatea auditoriului comunicatul de presă, se evaluează ecourile din
reţine numai 7% din ceea ce se spune. presă.
Impresia generală va fi dată de voce (38%) şi Un ecou slab duce la câteva concluzii: știrea nu
comunicarea nonvocală (55%) un rol important prezintă interes; momentul difuzării nu a fost bine
avându-l expresia feţei, şarmul personal, ales; comunicatul nu a fost bine redactat și de ce nu,
credibilitatea. publicațiile nu au fost bine alese.
Ca și atitudine se recomandă: să fii relaxat, sigur Bibliografia în acest domeniu este vastă și de
de sine; expresia feţei trebuie să fie adecvată mare actualitate care în mod evident poate
problemelor în discuţie; se menţine contactul vizual reprezenta auxiliare pe care ne putem sprijini când
cu reporterul; se afişează convingere şi entuziasm; se este vorba de a relaționa cu comunitatea locală un
păstrează o atitudine neutră; se va ridica tonul şi demers atât de necesar în viața școlii. Activități
schimba cadenţa pentru varietate; se va admite - multiple se pot consemna chiar și săptămânal și este
dacă este cazul - că nu cunoşti răspunsul complet indicat ca birourile de presă sau purtătorii de cuvânt
din diverse motive (implicarea altei persoane, nu s-a al instituțiilor școlare să aibă o activitate permanentă,
finalizat ancheta în cazul respectiv, etc.); se vor să fie activi în informarea opinie publice, despre
corecta datele sau cuvintele care nu sunt reale; se va realizările elevilor din unitățile școlare, informații
răspunde cinstit şi complet. care pot ocupa un loc de top în activitatea presei.
De multe ori derularea activităților din instituția Poate ar fi indicat ca pentru noul an școlar 2016-
școlară impune elaborarea pentru presă a unor 2017 managerii instituțiilor școlare atunci când
Casa Corpului Didactic Caraș-Severin
1. ÎNVĂȚĂMÂNTUL CARAȘ-SEVERINEAN
elaborează planul managerial să aibă în vedere și Bucureşti, 2003
aspectele de comunicare pe toate palierele instituției 3. Coman, Cristina, Relaţiile Publice şi
școlare de tip organizațional, fie că este vorba de Mass-Media, Editura Polirom, Iaşi,
realaționare internă, externă sau cu media. Școlile din 2000.
Caraș-Severin au acumulat o vastă experiență 4. Coman, Cristina, Relaţiile publice,
organizațională și diseminarea bunelor practici principii şi strategii, Editura Polirom,
reprezintă un obiectiv pentru anul școlar 2016-2017. Iaşi, 2001.
5. Coman, Florin, Politica de
comunicare externă a
Bibliografie selectivă: colectivităţilor locale, Editura
1. Bonange, Claude, Chantal Thomas, Economică, Bucureşti, 2005
Don Juan sau Pavlov? Eseu despre
comunicarea publicitară,Editura Trei,
Bucureşti, 1999.
2. Chiru, Ion – Comunicare
interpersonală, Editura Tritonic,

Seria III Nr. 2(52)


- DEZVOLTAREA PERSONALĂ A ELEVILOR DIN
INFORMARE PRIVIND PERSPECTIVA EDUCAȚIEI PERMANENTE;
PERFORMANȚA ȘCOLARĂ – - STABILIREA ȘI DEZVOLTAREA DE PARTENERIATE.
De altfel, misiunea asumată a Inspectoratului Școlar
CRITERIU DE BAZĂ PENTRU UN Județean Caraș-Severin, formulată ca atare în Strategia
ÎNVĂȚĂMÂNT DE CALITATE ÎN județeană de dezvoltare a învățământului, este

5
Promovarea unei politici de implicarea activă a
UNITĂȚILE ȘCOLARE DIN Inspectoratului Școlar Județean Caraș-Severin și a
școlilor în problematica reformei învățământului
JUDEȚUL CARAȘ-SEVERIN preuniversitar, cu accent pe stimularea

Școala Caraș-Severineană
PERFORMANȚEI, potrivit expectanțelor comunității.
Bogata tradiţie a şcolii caraş-severinene,
Activitatea Inspectoratului Şcolar Judeţean
starea reală a învăţământului din acest judeţ, resursele
Caraş-Severin a fost și este racordată la obiectivele
umane şi materiale existente, compatibilizate cu
majore care structurează politica educaţională a
reperele educaţionale desprinse din Strategia de
Guvernului României, la priorităţile politicii
guvernare în domeniul educaţiei reprezintă argumente
educaţionale şi direcţiile strategice ale Ministerului
pentru promovarea unui învăţământ PERFORMANT, a
Educației Naționale și Cercetării Științifice, respectiv:
unui învăţământ apt să răspundă nevoilor
 asigurarea egalităţii de şanse şi sporirea accesului
educaţionale/de formare ale elevilor şi să genereze,
la educaţie;
prin efectele sale, alinierea învăţământului
 conceperea unui curriculum pentru învăţământul
preuniversitar din Caraş-Severin la standardele de
preuniversitar centrat pe competenţe;
exigenţă europeană.
 asigurarea calităţii educaţiei şi compatibilizarea
Pornind de la această premisă, ţintele şi
sistemului naţional de învăţământ cu sistemul
obiectivele Inspectoratului Școlar Județean Caraș-
european de educaţie şi formare profesională;
Severin, liniile strategice de dezvoltare, acţiunile şi
sarcinile concrete stabilite, criteriile şi mijloacele de  descentralizarea sistemului educativ şi creşterea
autonomiei acestuia;
evaluare a rezultatelor obţinute aduc nota de specific a
şcolilor din judeţul nostru în contextul mai larg al  reforma structurală în domeniul resursei umane
învăţământului preuniversitar. implicate în educaţie;
Pornind de la obiectivele şi priorităţile  dezvoltarea instituţională şi stimularea educaţiei
dezvoltării economico-sociale ale judeţului Caraş- permanente;
Severin, Inspectoratul Şcolar Judeţean Caraş-Severin a  reforma educaţiei timpurii - transformarea
elaborat Strategia proprie de dezvoltare a educaţiei în resursă de bază a modernizării
învăţământului preuniversitar. Ea are la bază strategia României;
naţională şi a fost structurată pe programe şi proiecte,  reconstrucţia învăţământului în mediul rural;
adaptate la specificul judeţului nostru, ţinând cont de  deschiderea sistemului educaţional şi de formare
perspectivele dezvoltării locale şi regionale. profesională către comunitate, către societate şi
Strategia Inspectoratului Şcolar Judeţean Caraş- către mediile: social, economic şi cultural.
Severin are la bază patru obiective prioritare, care  compatibilizarea europeană prin dezvoltarea
trasează direcțiile de urmat, respectiv: instituţională şi promovarea educaţiei
- CREȘTEREA CALITĂȚII ACTULUI EDUCAȚIONAL; permanente;
- ASIGURAREA PREGĂTIRII RESURSELOR UMANE;

Casa Corpului Didactic Caraș-Severin


1. ÎNVĂȚĂMÂNTUL CARAȘ-SEVERINEAN

 creşterea capacităţii instituţionale, pentru  Principiul responsabilităţii – stabilirea clară a


elaborarea şi gestionarea proiectelor. funcţiilor şi rolurilor deţinute la nivelul
Activitatea Inspectoratului Şcolar Judeţean instituţiei şi asumarea responsabilităţii pentru
Caraş-Severin a avut/are la bază următoarele activitatea acesteia;
principii:  Principiul eficienţei – elaborarea şi aplicarea în
 Principiul comunicării şi transparenţei – termen a programelor şi strategiilor
furnizarea de informaţii complete şi corecte educaţionale în concordanţă cu nevoile
privind politica educaţională, programele, comunităţii şi specificul judeţului;
proiectele şi strategiile instituţiei;  Principiul coerenţei – aplicarea politicii
 Principiul participării - consultarea şi educaţionale în mod coerent, inteligibil
participarea tuturor partenerilor implicaţi în pentru beneficiarii şi receptorii acesteia.
educaţie în procesul adaptării şi implementării În acest context, dimensiunile calitative ale
politicii educaţionale la nivelul judeţului; învățământului preuniversitar, cu orientare spre
PERFORMANȚA ȘCOLARĂ, se reflectă și în:

REZULTATELE OBŢINUTE DE CĂTRE ELEVII DIN JUDEŢUL CARAŞ-SEVERIN


LA ETAPELE NAŢIONALE ALE COMPETIŢIILOR ŞCOLARE 2015-2016
Școala Caraș-Severineană

Locul I - 7 PREMII
Numele şi Profesorul/profesorii
Clas Unitatea de Competiţia
Nr. crt prenumele Etapa care a/au pregătit Rezultate Obs.
a învăţământ şcolară
elevului elevul
DABA Colegiul National I
STIINTE
1 NICOLETA X „C.D. Loga” naţională CLIPA CECILIA - Psihologie
SOCIO-UMANE
Caransebeş Generală
Liceul Teoretic LIMBA
CERVENIAC M. I
2 IX Bilingv Româno- MATERNĂ naţională MIȘTOIU ALINA
ATEYA 9,55
Croat Carașova CROATĂ
Școala Gimnazială
MOŢEC V. VII LIMBA MATERNĂ SKOREPA PETR, ROCH I
3 „J.A.Komensky naţională
DAŞA CEHĂ FRANCISC 9,95
Sfânta Elena
Școala Gimnazială
HRUZA Ş. VIII LIMBA MATERNĂ SKOREPA PETR, ROCH I
6

4 „J.A.Komensky naţională
KLAUDIE OLGA CEHĂ FRANCISC 9,80
Sfânta Elena
BUTĂRIȚĂ M.
VII Școala Gimnazială LIMBA MATERNĂ I
5 MILIȚA- naţională LUCACELA B. MARIAN
Clocotici CROATĂ 9,80
ANGELINE
Seria III Nr. 2(52)

LAȚCHICI M. VII Școala Gimnazială LIMBA MATERNĂ I


6 naţională LUCACELA G. MARIAN
IVANA-MARIA Lupac CROATĂ 9,80
Liceul Teoretic LIMBA
PĂUȚA M. I
7 VIII Bilingv Româno- MATERNĂ naţională DOGARIU MARIA
PETAR DEIAN 9,70
Croat Carașova CROATĂ

Locul II - 12 PREMII

Numele şi Profesorul/profesorii
Clas Unitatea de Competiţia
Nr. crt prenumele Etapa care a/au pregătit Rezultate Obs.
a învăţământ şcolară
elevului elevul
Colegiul National
BRĂTAN RAREȘ LIMBA GERMANĂ PROIECT
1 IX „Traian Lalescu” naţională DAMȘEA ALEXANDRA II
IONUȚ MODERNĂ
Reșița
Liceul Teoretic CHWOIKA SONIA-
LIMBA MATERNĂ PROIECT
2 PANICI TIIANA VIII „Diaconovici-Tietz” naţională MARIA II
GERMANĂ
Reşiţa
Liceul Teoretic CHWOIKA SONIA-
LIMBA MATERNĂ PROIECT
3 ILE TIANA IX „Diaconovici-Tietz” naţională MARIA II
GERMANĂ
Reşiţa
Liceul Teoretic CHWOIKA SONIA-
PĂUN DAVID LIMBA MATERNĂ PROIECT
4 XI „Diaconovici-Tietz” naţională MARIA II
STEPHAN GERMANĂ
Reşiţa
VINSCH I. Școala LIMBA MATERNĂ SKOREPA PETR, II
5 VII naţională
CAROL Gimnazială Gîrnic CEHĂ BOUDA IOSIF 9,90
Școala Gimnazială
BOUDA Ş. VIII LIMBA MATERNĂ SKOREPA PETR, ROCH II
6 „J.A. Komensky” naţională
CRISTINA ANI CEHĂ FRANCISC 9,60
Sfânta Elena
MUSELIN P. Școala Gimnazială
VII LIMBA MATERNĂ II
7 MATEO- Clocotici naţională LUCACELA B. MARIAN
CROATĂ 9,50
ROBERT
MIHĂILĂ G. Liceul Teoretic II
VIII LIMBA MATERNĂ DOGARIU MARIA
8 IVANA MARIKA Bilingv Româno- naţională 9,50
CROATĂ
Croat Carașova
VLASICI P. Școala Gimnazială LIMBA MATERNĂ II
9 VIII naţională LUCACELA B. MARIAN
IVANA-ANA Clocotici CROATĂ 9,50
Liceul Tehnologic
DESPOTOVICI LIMBA MATERNĂ II
10 X „Clisura Dunării” naţională NOVACOVIC VERA
DEIANA SÂRBĂ 9,65
Moldova Nouă

Casa Corpului Didactic Caraș-Severin


1. ÎNVĂȚĂMÂNTUL CARAȘ-SEVERINEAN
Liceul de Arte
Corul V- MOLDOVAN
11 „Sabin Păuţa” COR naţională II
ALLEGRETTO VIII EMANUELA
Reşiţa
MUZICĂ VOCALĂ,
Liceul de Arte INSTRUMENTALĂ
12 CEGA LĂZĂRICĂ XII „Sabin Păuţa” SI STUDII naţională BREŞNENI EREMIA II Fagot
Reşiţa TEORETICE
MUZICALE

Locul III - 9 PREMII

Numele şi Profesorul/profesorii
Clas Unitatea de Competiţia
Nr. crt prenumele Etapa care a/au pregătit Rezultate Obs.
a învăţământ şcolară
elevului elevul
MAȘEC I. PETR Școala Gimnazială SKOREPA PETR, ROCH III
VII LIMBA
1 „J.A.Komensky naţională FRANCISC 9,75
MATERNĂ CEHĂ
Sfânta Elena
CUNA A. Școala Gimnazială SKOREPA PETR, ROCH III
VIII LIMBA
2 ŞTEFAN „J.A.Komensky naţională FRANCISC 9,40
MATERNĂ CEHĂ
Sfânta Elena
CHEDA G. ANKA Liceul Teoretic LIMBA MIȘTOIU ALINA III
VII
3 DENNISA Bilingv Româno- MATERNĂ naţională 9,10

Seria III Nr. 2(52)


Croat Carașova CROATĂ
MILOȘ M. ANCA Liceul Teoretic LIMBA DOGARIU MARIA III
VIII
4 BIANCA Bilingv Româno- MATERNĂ naţională 9,35
Croat Carașova CROATĂ
STOICOVICI Liceul Tehnologic IANOȘEVICI GIOCA III
LIMBA
5 DAIANA VII „Clisura Dunării” naţională 9,05
MATERNĂ SÂRBĂ
Moldova Nouă
MILANOVICI Liceul Tehnologic NOVACOVIC VERA III
LIMBA
6 ALEXANDRA XI „Clisura Dunării” naţională 9,20
MATERNĂ SÂRBĂ
Moldova Nouă
Colegiul National -
ANGHEL STIINTE

7
7 VII Mircea Eliade naţională FERCEA GHIORGHITA III Cultură
ALEXANDRU SOCIO-UMANE
Reşiţa civică
VOIN VALENTIN Colegiul National FERCEA GHIORGHITA III -
STIINTE
8 VIII „Mircea Eliade” naţională Cultură
SOCIO-UMANE
Reşiţa civică

Școala Caraș-Severineană
GAVRILOVICI Colegiul National
STIINTE Psihologia
9 DIDRAGA XII C.D. Loga naţională CLIPA CECILIA III
SOCIO-UMANE educaţiei
ESTERA Caransebeş

Mențiune / Premiu special - 32 PREMII

Numele şi Profesorul/profesorii
Clas Unitatea de Competiţia
Nr. crt prenumele Etapa care a/au pregătit Rezultate Obs.
a învăţământ şcolară
elevului elevul
CIOBANU S. D. Liceul „Hercules” LIMBA ŞI 91,5 puncte
1 DARIA V Băile Herculane LITERATURA naţională CIOBANU ILEANA Menţiune
ANDREEA ROMÂNĂ
PĂUN DAVID XI Liceul Teoretic LIMBA CHWOIKA SONIA- Menţiune
2 STEPHAN „Diaconovici-Tietz” MATERNĂ naţională MARIA 9,20
Reşiţa GERMANĂ
CUNA Ş. VII Școala Gimnazială LIMBA SKOREPA PETR, Menţiune
3 naţională
SOFINKA Gîrnic MATERNĂ CEHĂ BOUDA IOSIF 9,60
BANAC M. VII Școala Gimnazială LIMBA LUCACELA G. MARIAN Mențiune
4 IZABELA- Lupac MATERNĂ naţională 8,80
MIHAELA CROATĂ
DOMĂNEANȚ VII Școala Gimnazială LIMBA LUCACELA B. MARIAN Mențiune
5 M. GHEORGHE - Clocotici MATERNĂ naţională 8,70
PETRU CROATĂ
ȘERA G. VII Școala Gimnazială LIMBA LUCACELA G. MARIAN Mențiune
6 GHEORGHE Lupac MATERNĂ naţională 8,50
CROATĂ
LAȚCHICI N. VIII Școala Gimnazială LIMBA LUCACELA G. MARIAN Mențiune
7 MARIA Lupac MATERNĂ naţională 8,60
IADRANCA CROATĂ
Școala Gimnazială
LIMBA Mențiune
8 VLAICI DIANA VII „Atanasie naţională MILENOVICI OZREN
MATERNĂ SÂRBĂ 9,00
Cojocaru” Pojejena
Școala Gimnazială
SIMONOVICI LIMBA Mențiune
9 VIII „Borislav Cristici” naţională MILENOVICI OZREN
MILITA MATERNĂ SÂRBĂ 9,20
Belobreșca
Liceul Tehnologic
MILANOVICI LIMBA Mențiune
10 IX „Clisura Dunării” naţională NOVACOVIC VERA
IOVANA MATERNĂ SÂRBĂ 8,90
Moldova Nouă
BRĂTAN RAREȘ IX Colegiul Naţional LIMBA naţională DAMȘEA ALEXANDRA Mențiune
11 IONUȚ „Traian Lalescu" GERMANĂ (eseu)
Reşiţa MODERNĂ
PRISĂCARIU X Colegiul Naţional LIMBA naţională DAMȘEA ALEXANDRA Mențiune
12 ANDREI „Traian Lalescu" GERMANĂ (proiect)
Reşiţa MODERNĂ
NEGRU Colegiul Naţional
Menţiune de Distincţi
13 CLAUDIU IX „Traian Lalescu" FIZICĂ naţională DOXAN ADRIAN
onoare e SRF
GABRIEL Reşiţa

Casa Corpului Didactic Caraș-Severin


1. ÎNVĂȚĂMÂNTUL CARAȘ-SEVERINEAN
MÎŢU I.A. V Şcoala Gimnazială EDUCAȚIE Menţiune
14 naţională POMOJA ILEANA
VLAD-IONUŢ Nr. 7 Reşiţa TEHNOLOGICĂ
Liceul Tehnologic POIANA DINU IACOB,
LAITIN P. MECANICĂ
15 XI „Trandafir Cocârlă" naţională VÂNTU LUMINȚA, Mențiune
PETRU-IONUŢ
Caransebes SIMERIA TRAIAN
BADELIŢĂ L. CONSTRUCŢII,
Colegiul Tehnic MANU FELICIA, ON
16 TIMOTEI XI INSTALAŢII ŞI naţională Mențiune
Cărăşan Resita GEORGETA
GABRIEL LUCRĂRI PUBLICE
Colegiul Național
BUGA ANDRU Medalie de
17 VII „Traian Lalescu” MATEMATICA naţională BEJAN OTILIA
MIHAI bronz
Reșița
CIOBANU Colegiul Naţional LIMBA ŞI 99,5 puncte
18 ALEXANDRA XII „Traian Lalescu” LITERATURA naţională IVAN ELENA Premiu
ELENA Reşiţa ROMÂNĂ special
DAVIDESCU- VIII Şcoala Gimnazială „LECTURA CA HOPOTĂ MIHAELA 91,5 puncte
19 FILIP OLIVIA- Nr. 9 Reşiţa ABILITATE DE naţională Premiu
ALEXANDRA VIAŢĂ” special
STAN MICHELLE VII Colegiul National LIMBA RADOVAN CAMELIA Premiu
20 „Traian Lalescu” FRANCEZĂ naţională special
Reșița MODERNĂ
MILOS VIII Liceul Teoretic LIMBA DUCA OANA Premiu
21 MADALINA „General FRANCEZĂ naţională special
Dragalina” Oravița MODERNĂ
LINTA IASMINA X Colegiul National LIMBA RADOVAN CAMELIA Premiu
22 „Traian Lalescu” FRANCEZĂ naţională special
Școala Caraș-Severineană

Reșița MODERNĂ
MALYAR XII Colegiul National LIMBA RADOVAN CAMELIA Premiu
23 CRISTINA „Traian Lalescu” FRANCEZĂ naţională special
Reșița MODERNĂ
Premiul
Institutului
Colegiul National
ANGHEL STIINTE Român
24 VII „Mircea Eliade” naţională FERCEA GHIORGHITA
ALEXANDRU SOCIO-UMANE pentru
Reşiţa
Drepturile
Omului
Colegiul National
ANGHEL STIINTE Premiu
25 VII „Mircea Eliade” naţională FERCEA GHIORGHITA
ALEXANDRU SOCIO-UMANE Special
Reşiţa
VOIN VALENTIN FERCEA GHIORGHITA Premiul
Colegiul National Institutului
8

„Mircea Eliade” STIINTE Român


26 VIII naţională
Reşiţa SOCIO-UMANE pentru
Drepturile
Omului
VOIN VALENTIN Colegiul National FERCEA GHIORGHITA Premiu
Seria III Nr. 2(52)

STIINTE
27 VIII „Mircea Eliade” naţională special
SOCIO-UMANE
Reşiţa
MERGEA VIII Școala Gimnazială MERGEA FLORENTIN Premiu
28 SERGIU- „Mihai Peia” Reșița GEOGRAFIE naţională special
OCTAVIAN
CODEA X Liceul Bănățean CUBIN ADINA- Premiu
29 GEOGRAFIE naţională
ERMIONI Oțelu Roșu LUCIANA special
GAVRILIU VIII Liceul Tehnologic MĂRCULESCU Premiu
EMILIA „Clisura Dunării” RELIGIE CLAUDIA special
30 naţională
Moldova Nouă ORTODOXĂ

BEZEGHEANU XII Colegiul Naţional CHIOSA NICOLAE Premiu


OANA „Traian Lalescu” RELIGIE special
31 naţională
VALENTINA Reşiţa ORTODOXĂ

MITRUŞ V. VI Şcoala Gimnazială EDUCAȚIE Premiu


32 ANDREEA Nr. 7 Reşiţa TEHNOLOGICĂ naţională POMOJA ILEANA special
BIANCA

Reiterăm ideea că un obiectiv major al judeţul Caraș-Severin pentru obținerea


Inspectoratului Școlar Județean Caraș-Severin este PERFORMANȚEI ȘCOLARE.
susținerea și încurajarea PERFORMANȚEI. Considerăm
că toate aceste rezultate / premii reprezintă unități de Prof. ION MOATĂR
măsură ale efortului elevilor și cadrelor didactice din Inspector Școlar pentru Educație fizică
și Activități Educative

Casa Corpului Didactic Caraș-Severin


1. ÎNVĂȚĂMÂNTUL CARAȘ-SEVERINEAN

practice decât procesele şi abilităţile implicate în


EVALUAREA COMPETENŢELOR obţinerea acestora. Poate fi dificil să se convină asupra
PRIN PRACTICĂ LA LOCUL DE criteriilor de evaluare a abilităţilor practice. Adesea,
există mai multe metode de a îndeplini corespunzător
MUNCĂ o sarcină, iar acestea impun o serie de criterii de
evaluare alternative. Faptul că elevii sunt observaţi îi
În noua lume educaţională în care ne regăsim, poate inhiba în desfăşurarea activităţilor.
evaluarea poate adopta numeroase forme şi s-ar putea
spune că, cu cât sunt mai variate metodele de evaluare, Evaluarea activităţilor practice
cu atât evaluarea este mai corectă pentru elev. Ca Activităţile practice sunt adesea mai dificil de
profesori, avem tendinţa să considerăm că cel mai evaluat. Uneori profesorii evaluează raportul privind
important lucru pe care îl facem pentru elevii noştri activităţile practice elaborate de elev, şi nu activităţile
este să le predăm, însă, de fapt, cea mai importantă în sine. Aceasta poate implica numai constatarea
activitate este cea de evaluare a muncii acestora. calităţii produsului final al activităţilor practice, dar nu
Pentru că notele finale ale elevilor şi, ca urmare, cariera şi a activităţilor în sine. Evaluarea competenţei şi a

Seria III Nr. 2(52)


lor, depind de evaluări. Uneori se presupune în mod experienţei practice necesită o planificare atentă
automat că acele persoane desemnate să lucreze în pentru a avea eficienţa scontată. Iată câteva principii
calitate de profesori pot preda şi, implicit, pot evalua de care să ţineţi cont:
activităţile elevilor. Aşa cum procesul de predare este • Trebuie să se înţeleagă clar de ce se evaluează
public, iar profesorii primesc feedback în privinţa activităţile elevilor: pentru a le oferi acestora feedback,
calităţii predării, chiar şi fără feedback deliberat, în scopul de a le facilita dezvoltarea?; pentru a asigura
evaluarea este o activitate diferită. Foarte rar există o recunoaşterea competenţei lor? ; pentru a contribui la
persoană care să observe profesorul atunci când acesta nota finală?
planifică şi desfăşoară evaluarea. Un avantaj al evaluării

9
• Trebuie să se înţeleagă clar ce anume se va
poate fi feedback-ul obţinut de elevi în privinţa evalua. Din moment ce evaluarea competenţei şi a
performanţei lor, O parte a procesului de învăţare experienţei practice vizează în general abilităţile
presupune ca elevii să fie capabili să înveţe din greşeli, practice, nu cunoştinţele teoretice, trebuie explicat clar

Școala Caraș-Severineană
ca şi din succese. ce anume competenţe vor fi evaluate.
• Trebuie înţeles scopul general al evaluării. Este
De ce evaluare? important să existe o corelaţie între metodele de
Există numeroase motive pentru a evalua evaluare şi abilitatea care este evaluată.
performanţa elevilor, dar nu toate sunt bune: • Trebuie să vă asiguraţi că elevii cunosc
• În prezent, oamenii sunt angajaţi sau numiţi modalitatea de evaluare şi criteriile conform cărora vor
într-un post pe baza calificărilor pe care le deţin. fi evaluaţi. Evident, aceste criterii trebuie să fie atent
• Elevii au nevoie de feedback. alese, astfel încât să corespundă contextului sau
• Profesorii au nevoie de feedback, astfel încât mediului în care se desfăşoară activitatea.
să îşi poată adapta metodele de predare sau adopta
altele noi. Competenţa
• Evaluarea este adesea motivul principal care îi Descriptorii competenţei, în funcţie de care sunt
determină pe elevi să studieze serios. structurate toate cursurile bazate pe competenţe,
diferă de obiectivele educaţionale convenţionale sub
Avantajele practicii la locul de muncă şi ale evaluării mai multe aspecte:
acesteia • Sunt special concepuţi pentru a răspunde
• Practica la locul de muncă este importantă, de nevoilor domeniului industrial sau comercial.
exemplu nimeni nu doreşte să îşi dea maşina pe mâna • Aproape întotdeauna au o bază mai generală
unui mecanic care deţine cel mai înalt nivel de decât obiectivele convenţionale sau rezultatele
cunoştinţe teoretice, însă ale cărui abilităţi practice învăţării.
sunt reduse. Angajatorii pot dori să cunoască şi • Acoperă o gamă largă de abilităţi care în
calitatea activităţilor practice desfăşurate de elevi (nu general depăşesc graniţele convenţionale ale
numai cât de bune sunt notele obţinute de aceştia). domeniului.
Practica la locul de muncă presupune învăţare din • În general sunt mai precis articulate decât
experienţă. Evaluarea practicii la locul de muncă îi ajută obiectivele educaţionale convenţionale şi
pe elevi să desfăşoare aceste activităţi mai serios, cu competenţele şi includ trei componente de bază:
mai mult spirit critic. Precizarea competenţei care trebuie dezvoltată
(Competenţa)
Dezavantajele practicii la locul de muncă şi ale Precizarea condiţiilor de aplicabilității (Contextul
evaluării acesteia general şi condiţiile în care trebuie dezvoltată
• Practica la locul de muncă este dificil de competenţa)
evaluat. Este o tendinţă, dar este greşită, pentru că este
mai uşor să evaluezi rezultatele finale ale activităţilor
Casa Corpului Didactic Caraș-Severin
1. ÎNVĂȚĂMÂNTUL CARAȘ-SEVERINEAN

Un set de criterii de performanţă (Colectarea preliminară a procedurii alese, dacă este cazul. Faceţi
dovezilor necesare pentru a demonstra că respectiva totul pentru a contribui la eficacitatea educaţională şi
competenţă a fost dobândită) eficienţa operaţională a procesului de evaluare.
Reduceţi oportunităţile de comportament nedorit din
Evaluarea competenţei partea elevilor, de exemplu: copiatul, plagiatul etc.
Evaluarea competenţei diferă de evaluarea
obişnuită după cum urmează: Presupune criterii de Efectuarea evaluării
performanţă clare, care precizează exact ce se aşteaptă Asiguraţi-vă că elevii cunosc dinainte strategia
din partea elevului. evaluării, inclusiv momentul, locul, modalitatea şi
• În general, evaluarea se desfăşoară numai pe criteriile evaluării. Dacă fiecare element al programului
criterii de “competenţă”. de evaluare corespunde planului, atunci elevii nu au
• Pentru a absolvi un curs bazat pe competenţe, nici un argument să depună contestaţie pentru
elevul trebuie să demonstreze dobândirea tuturor procedură incorectă. Evaluările bazate pe competenţe
criteriilor de performanţă. pot fi foarte solicitante şi pot necesita mult timp.
Toate cursurile bazate pe competenţe includ
întotdeauna aranjamente prin care elevii pot repeta Înregistrarea rezultatelor
orice elemente pentru care nu au atins standardele Natura cumulativă a evaluării bazate pe
Școala Caraș-Severineană

impuse. competenţe presupune utilizarea unui sistem de


înregistrare a rezultatelor. Aceasta se poate face
Metode de evaluare bazată pe competenţe folosind o listă de verificare, ori manual ori electronic.
Evaluarea bazată pe competenţe se axează pe
activităţi practice de diferite tipuri, iar evaluarea tinde Feedback-ul elevului
să implice un proces şi în general presupune o formă de Feedback-ul elevului ar trebui să implice două
evaluare continuă. aspecte:
Metodele de evaluare utilizate sunt în general • Toată clasa primeşte feedback privind orice
bazate pe activităţi şi implică: aspecte generale rezultate din evaluare.
• Evaluarea continuă a activităţilor practice la • Feedback detaliat pentru fiecare elev, privind
locul de muncă. modul în care s-a descurcat; de asemenea, trebuie să li
10

• Testarea abilităţilor de toate tipurile. se explice elevilor de ce şi unde au greşit în orice


• Performanţele elevilor în studii de caz, situaţie în care nu au reuşit să demonstreze că au
exerciţii de simulare şi situaţii de joc de rol. dobândit competenţa respectivă şi ce trebuie să facă
• Teme şi proiecte de toate tipurile. pentru a remedia situaţia data viitoare.
Seria III Nr. 2(52)

• Derularea unor proiecte practice sau de Sugestii pentru evaluarea activităţilor


documentare. practice
• Abordarea unor probleme reale sau simulate. • Discutaţi ideile legate de evaluare cu colegii
• Înfiinţarea unei afaceri. dumneavoastră.
• Crearea unor portofolii cuprinzând dovezi • Păstraţi note pentru procese.
privind competenţele. • Implicaţi parteneri sociali în procesul de
evaluare.
Planificarea evaluării bazate pe competenţe • Determinaţi-i pe elevi să aprecieze cât de bine
În primul rând este necesar să cunoaşteţi în au înţeles sarcina.
detaliu şi să fiţi familiarizaţi cu respectivul curs, în ceea • Evaluaţi activitatea practică în sine, ca şi
ce priveşte strategia de evaluare, procedurile etc. produsul final.
Planificaţi numărul de contacte cu clasa, astfel încât să • Cereţi-le elevilor să includă în rapoartele lor
puteţi identifica oportunităţi adecvate de evaluare. răspunsul la întrebarea: “Data viitoare ce aţi face
Este important să ştiţi numărul elevilor implicaţi şi altfel?”
modul în care vor fi grupaţi. Trebuie determinate orice • Proiectaţi produsul corespunzător.
cerinţe speciale ale elevilor, individual, de exemplu • Planificaţi meticulos activităţile de evaluare,
dislexie, tulburări de vedere etc. De asemenea, vă va scuti de multe eforturi ulterior.
verificaţi ce alte evaluări vor trebui să susţină elevii, • Explicaţi clar elevului criteriile de evaluare.
astfel încât să nu fie suprasolicitaţi, iar activităţile de • Specificaţi clar ce abilităţi se evaluează, când,
evaluare să fie uniform distribuite. unde şi cum.
• Includeţi în programul de evaluare
Strategia de evaluare posibilitatea de a repeta evaluări.
Toate elementele unui curs bazat pe competenţe • Ţineţi cont în planificare de orice cerinţe
trebuie să fie astfel alese încât să vă asiguraţi că toate speciale, la nivel individual.
activităţile elevului sunt pe deplin integrate cu • Planificaţi cu meticulozitate resursele
procedurile de evaluare. Asiguraţi-vă că dispuneţi de necesare.
toate resursele necesare bunei desfăşurări a evaluării,
inclusiv colegi şi personal de sprijin. Efectuaţi testarea
Casa Corpului Didactic Caraș-Severin
1. ÎNVĂȚĂMÂNTUL CARAȘ-SEVERINEAN

• Încercaţi să eliminaţi posibilităţile de a vă


confrunta cu comportamente nedorite din partea
elevilor.
• Utilizaţi un model sigur de înregistrare a
rezultatelor.

Bibliografie:
http://www.tvet.ro
Prof. RODICA VESA
Director Colegiul Tehnic Reșița

activităților educative județene, 25 de proiecte


PROMOVAREA DE PROIECTE

Seria III Nr. 2(52)


cuprinse în Calendarul activităților educative regionale
INTERNE ȘI EXTERNE ȘI ROLUL și interjudețene și 4 proiecte naționale aprobate în
Calendarul activităților educative naționale (1 în
ACESTORA ÎN SPORIREA domeniul cultural-artistic, 1 în domeniul sport și 2 în
CALITĂȚII ACTULUI DIDACTIC domeniul tehnic).

Pedagogul american Bruner (1970) consideră că Pentru anul școlar 2015-2016 au fost propuse
„oricărui copil, la orice stadiu de dezvoltare i se poate pentru a fi cuprinse în CAEN un număr de 8 proiecte ale

11
preda cu succes, într-o formă intelectuală adecvată, școlilor din județul nostru, pentru CAER 23 proiecte,
orice temă”, dacă se folosesc metode şi procedee pentru CAEJ 168 proiecte, iar pentru CAEL 160 proiecte.
adecvate stadiului respectiv de dezvoltare, dacă
materia este prezentată „într-o formă mai simplă, Dacă avem grijă ca obiectivele instructiv –

Școala Caraș-Severineană
astfel încât copilul să poată progresa cu mai multă educative să primeze, dar să fie prezentate în mod
uşurinţă şi mai temeinic spre o deplină stăpânire a echilibrat şi momentele recreative, de relaxare, atunci
cunoştinţelor”. rezultatele vor fi întotdeauna deosebite. În cadrul
acestor activităţi elevii se deprind să folosească surse
Oricât ar fi de importantă educaţia curriculară informaţionale diverse, să sistematizeze date, învaţă să
realizată prin procesul de învăţământ, ea nu epuizează înveţe. Prin faptul că în asemenea activităţi se supun de
sfera influenţelor formative exercitate asupra copilului. bună voie regulilor, asumându-şi responsabilităţi, copiii
Rămâne cadrul larg al timpului liber, în care viaţa se autodisciplinează.
capătă alte aspecte decât cele din procesul de învăţare
şcolară. În acest cadru, numeroşi alţi factori acţionează, Cadrul didactic are, prin acest tip de activităţi,
pozitiv sau nu, asupra dezvoltării elevilor. posibilităţi deosebite să-şi cunoască elevii, să le
influenţeze dezvoltarea, să realizeze mai uşor şi mai
Educaţia extracurriculară realizată dincolo de frumos obiectivul principal al școlii: pregătirea copilului
procesul de învăţământ îşi are rolul şi locul bine stabilit pentru viaţă. Proiectele și activităţile extraşcolare
în formarea personalităţii copiilor noştri. Educaţia prin influențează și potențează calitatea actului didactic
activităţile extracurriculare urmăreşte identificarea şi prin dezvoltarea unor aptitudini speciale, antrenarea
cultivarea corespondenţei optime dintre aptitudini, elevilor în activităţi cât mai variate şi bogate în
talente, cultivarea unui stil de viaţă civilizat, precum şi conţinut, cultivarea interesului pentru activităţi socio-
stimularea comportamentului creativ în diferite culturale, facilitarea integrării în mediul şcolar, oferirea
domenii. de suport pentru reuşita şcolară în ansamblul ei,
fructificarea talentelor personale şi corelarea
Activitatea privind educația prin activități aptitudinilor cu atitudinile caracteriale.
extrașcolare și extracurriculare coordonată de
Inspectoratul Școlar Județean Caraș-Severin a avut ca Participarea la Proiectele Erasmus+ îi ajută pe
obiectiv de bază necesitatea consolidării unui set de elevi și profesori să se dezvolte personal și profesional,
valori stabile și coerente, care să determine la toți să ia contact cu alte culturi și sisteme educaționale,
actorii educației conduite favorabile unui stil de viață personalul didactic și didactic auxiliar având acces la
sănătos, mental, emoțional, fizic și socio-moral. formare continuă în context european.

În anul 2015, această activitate s-a concretizat În semestrul I al anului școlar 2015-2016 au fost în
prin derularea unui număr de 139 de proiecte la nivel derulare 12 proiecte Erasmus+, două dintre acestea
local (CAEL), 160 de proiecte cuprinse în Calendarul finalizându-se pe parcursul semestrului. Majoritatea o

Casa Corpului Didactic Caraș-Severin


1. ÎNVĂȚĂMÂNTUL CARAȘ-SEVERINEAN

reprezintă proiectele de mobilitate în domeniul


formării profesionale (VET), în număr de 8, celelalte 4
fiind proiecte de parteneriat strategic:

Unitatea de Perioada de
Programul de
Nr. învățământ implementare
Denumire proiect finanțare/Axa prioritară
crt. inițiatoare/
sau Măsura
beneficiară
Noi abilități și competențe 2014-1-RO01-KA102- 2014-2015
Colegiul Tehnic
1. pentru noi locuri de muncă 000239 / 24.10.2014
Reșița
pe piața europeană
Mobilități educaționale, Colegiul Tehnic 2014-2015
oportunități de integrare Cărășan Reșița 2014-1-RO01-KA102-
2. pe piața muncii pentru 000191 / 05.11.2014
absolvenții din domeniul
textil
2014-2016
Experiența europeană - 2014-1-RO01-KA102-
Școala Caraș-Severineană

Liceul Bănățean
3. drum deschis către formare 000823 / 06.11.2014
Oțelu Roșu
și perfecționare
2014-2016
Formare profesională de Colegiul Economic al 2014-1-RO01-KA102-
4. calitate prin mobilități Banatului Montan 000954 /08.10.2014
europene Reșița
2014-2016
2014-1-RO01-KA201-
Building Today the Careers Colegiul Național
5. 002437 / 24.11.2014
of Tomorrow Mircea Eliade Reșița

Eurocalificarea - drum 2015-2016


12

2015-1-RO01-KA102-
deschis către o carieră de Liceul Bănățean
6. 014414/02.10.2015
succes pe piața europeană Oțelu Roșu
a muncii
Formare pentru viitor - Liceul Tehnologic 2015-2017
Seria III Nr. 2(52)

2015-1-RO01-KA102-
7. formare pentru tehnologii Trandafir Cocârlă
014793/ 22.10.2015
inovative în sectorul auto Caransebeș
2015-2016
2015-1-RO01-KA102-
Erasmus+ Cariera Duală de Liceul Teoretic
8. 014853/ 13.10.2015
Succes în Sport Traian Vuia Reșița

2015-2016
Worth- spreading 2015-1-RO01-KA219-
Liceul Teoretic
9. European Games Aid 014992/ 27.10.2015
Traian Vuia Reșița
Mainstream Education

Patterns of Life - From a Liceul Teoretic 2015-1-AT01-KA219-


10. Different Past to a Diaconovici-Tietz 004955/05.11.2015
Common Future Reșița

2015-2016
2015-1-PL01-KA219-
Școala Gimnazială
11. Just read! Po prostu czytaj! 016555/07.10.2015
Nr. 2 Reșița

2015-2016
Grădinița cu Program 2015-1-RO01-KA101-
Predau cu plăcere, învăț
12. Prelungit Floarea- 014497/ 21.09.2015
eficient
Soarelui Reșița

Prin participarea la proiectele de mobilitate în dobândit abilităţi, cunoştinţe teoretice şi competenţe


domeniul formării profesionale (VET), elevii au tehnice în domeniul de calificare, şi-au dezvoltat

Casa Corpului Didactic Caraș-Severin


1. ÎNVĂȚĂMÂNTUL CARAȘ-SEVERINEAN

competenţe legate de ergonomia locului de muncă, au Se află în implementare, până în luna octombrie
învăţat să interacţioneze cu alte persoane; şi-au lărgit 2016, proiectul La școală pentru comunitatea noastră,
orizontul spiritual și cultural; şi-au dezvoltat abilităţile proiect derulat prin Programul RO10 - CORAI, finanţat
de comunicare într-o limba străină. S-au dezvoltat de Granturile SEE 2009-2014 şi administrat de Fondul
relaţii interpersonale bazate pe respect şi consideraţie Român de Dezvoltare Socială, având ca beneficiar
între elevi, elevi - profesori, elevi-mentor/tutore, Inspectoratul Școlar Județean Caraș-Severin și partener
datorită activităţilor în care au fost implicaţi în cadrul Asociatia ActiveWatch.
proiectelor. Participanţii au acumulat experienţe noi în Proiectul a avut ca obiectiv general cresterea
timpul desfăşurării activităţilor din proiect şi au oferit frecvenței școlare și îmbunătățirea șanselor de acces
exemple de bună practică pentru ceilalţi elevi din pe piața muncii a tinerilor din zona defavorizată Anina
unitatea de învățământ. - Bozovici din județul Caraș-Severin, obiectivele
Competențele obținute prin participarea la specifice vizând:
proiect vor deschide drumul către integrarea mai facilă  creșterea abilităților de viață și dezvoltarea
a acestor elevi în societate şi, de asemenea, vor ajuta soft skill-urilor necesare accesării pieței
considerabil la creşterea stimei de sine, a încrederii în muncii în meserii similare celor din categoria

Seria III Nr. 2(52)


propriul potenţial şi, nu în ultimul rând, vor crea turismului, pentru 200 de tineri, prin
premisele unei mai facile inserții pe piața forței de înființarea a câte unui Club al tinerilor în
muncă. fiecare dintre cele două localități în care se
Impactul activităților de formare în cadrul implementează proiectul și desfășurarea de
proiectelor de mobilitate în domeniul educației școlare activități care să corespundă specificului local
asupra cadrelor didactice se reflectă în: accesul la o și interesului tinerilor;
gamă variată de material și familiarizarea cu noi  dezvoltarea abilităților pentru minim 20 de
abordări didactice ale procesului instructiv-educativ; profesori, pentru utilizarea metodelor de

13
refleția critică asupra propriilor de abordare a actului predare adaptate particularităților tinerilor în
didactic; promovarea dimensiunii europene în educația situații de risc, în vederea creșterii
elevilor prin proiectarea unor activități atractive care să atractivității școlare, prin derularea unui
răspundă nevoilor de formare a acestora ca viitori program de formare care vizează dezvoltarea

Școala Caraș-Severineană
cetățeni; deschiderea unor noi perspective în carieră. de curriculum adaptat;
În plan instituțional, participarea la proiecte  creșterea implicării părinților în viața școlară a
europene crește prestigiul şcolii în context local / tinerilor din cele două localități prin
județean / național, conferă un plus de atractivitate includerea a minim 20 de părinți în activitățile
specializărilor cuprinse în oferta educațională a școlii, proiectului și prin dezvoltarea unor
deschide perspective noi pentru parteneriate viabile cu mecanisme de informare și conștientizare
parteneri externi, motivează cadrele didactice din pentru minim 20 de părinti plecați în
şcoală pentru accesarea fondurilor europene, iar străinătate în ceea ce privește frecvența
experienţa acumulată va duce la creşterea calităţii școlară și dificultățile cu care se confruntă
actului educațional. copiii lor, elevi ai liceelor.
Proiectul POSDRU/161/2.1/G/138176, cu titlul
Practica și consilierea școlară- Instrumente eficiente Promovarea și implementarea de proiecte
pentru orientarea în carieră a tinerilor, derulat în reprezintă premiza și, totodată, spaţiul aplicativ care
perioada 2014-2015, cu beneficiar Inspectoratul Școlar permite transferul şi aplicabilitatea cunoştinţelor,
Județean Caraș-Severin, a avut Conferința finală în data abilităţilor, competenţelor dobândite în procesul
de 26 noiembrie 2015. Proiectul a avut ca obiectiv instructiv-educativ, dezvoltă gândirea critică şi
general sprijinirea elevilor din învăţământul stimulează implicarea elevilor în actul decizional în
preuniversitar – anii terminali – în tranziţia de la şcoală contextul respectării drepturilor omului şi al asumării
la viaţa activă, prin dezvoltarea competenţelor practice responsabilităţilor sociale, realizându-se, astfel, o
ale acestora. Rezultatele proiectului s-au materializat simbioză lucrativă între componenta cognitivă şi cea
în: dezvoltarea, adaptarea, promovarea și furnizarea comportamentală, care îndeobște conduce și spre
serviciilor de orientare și consiliere profesională pentru creșterea calității actului educațional.
sprijinirea a 480 elevi în tranziția de la școală la viața
activă; creșterea relevanței rezultatelor învățării „Să nu-i educăm pe copiii noştri pentru lumea de
dobândite la locul de muncă prin organizarea azi. Această lume nu va mai exista când ei vor fi mari şi
interactivă de stagii de practică pentru 420 de elevi; nimic nu ne permite să ştim cum va fi lumea lor. Atunci,
dezvoltarea și promovarea parteneriatelor între școli și să-i învăţăm să se adapteze.”
agenții economici, în vederea facilitării tranziției de la Maria Montessori –Descoperirea copilului
școală la viața activă; dezvoltarea abilităților și
competențelor practice a 60 de elevi prin metoda Inspector școlar prof. SIMONA VOIN
inovativă de învățare firma de exercițiu. Inspector școlar prof. ION MOATĂR
Inspectoratul Școlar Județean Caraș-Severin

Casa Corpului Didactic Caraș-Severin


1. ÎNVĂȚĂMÂNTUL CARAȘ-SEVERINEAN
(1286), implementat prin Programul IPA de
DESPRE EDUCAȚIA TIMPURIE ÎN Cooperare Transfrontalieră România - Republica
TERMENI SMART Serbia”, finanțat de Uniunea Europeană prin Fondurile
Structurale și cofinanțat de cele două state membre
Avem un curriculum preșcolar centrat pe copil și participante în program. Scopul proiectului este
pe dezvoltare de comportamente. ”Îmbunătățirea abilităților intelectuale ale copiilor și
A fost primul segment de învățământ identificarea timpurie a copiilor supradotați.” Cu acest
preuniversitar la care s-a schimbat programa școlară și prilej, în cadrul proiectului a avut loc un curs de formare
care a oferit o abordare integrată a demersului a cadrelor didactice din unitatea de învățământ -
didactic, o abordare holistică a activităților liber alese, Grădinița cu Program Prelungit ”Floarea Soarelui” din
a domeniilor experiențiale și a activităților de Reșița.
dezvoltare personală. Oportunitate ideală oferită Formatorul, d-nul dr. Ranko Rajovic, membru al
cadrelor didactice din învățământul preșcolar pentru MENSA Internațional și partener în acest proiect,
creativitate și originalitate în ceea ce privește împreună cu o echipă de experți au susținut un
conceperea demersului didactic. program de învățare eficientă care ne-a oferit
Cu toate acestea, trebuie să recunoaștem că încă oportunitatea de a privi actul educațional din
predomină metodele didactice tradiționale, încă învățământul preșcolar dintr-o altă perspectivă. Una
predomină predarea expozitivă în detrimentul celei atractivă, eficientă, interactivă, aplicabilă, dar mai ales
Școala Caraș-Severineană

activ-participative, interactive; încă există tendința de funcțională!


a-i pune pe copii să memoreze mecanic, să reproducă Caracteristica de bază a programului este aceea
întocmai modelul educatoarei, să rezolve cât mai de a oferi o modalitate de schimbare a metodelor de
multe ”fișe”. lucru cu copiii, prin care să se dezvolte nivelul
Consider că toate aceste aspecte trebuie abilităților intelectuale, atenția și concentrarea,
eliminate din practica la clasă și aceasta se poate realiza coordonarea mișcărilor, dezvoltarea mobilității, viteza
printr-o altfel de abordare, de tip SMART, dacă vrem să gândirii și dezvoltarea capacității de a extrage concluzii,
oferim o educație corelată cu exigențele prezentului, gândirea divergentă (flexibilitate, fluență, originalitate,
performantă, dar mai ales funcțională și care să ofere sensibilitate) și identificarea copiilor supradotați și
integrarea cât mai facilă și eficientă a copiilor în școală, dezvoltarea talentelor lor.
iar mai apoi în societate. Concluzia este una clară: DA, SE POATE ÎNVĂȚA
14

Un exemplu în acest sens ne-a fost prezentat recent CU PLĂCERE !!!!


de Grădinița cu Program Prelungit ”Floarea Soarelui”
Prof. înv. preșcolar ANA DAMIAN
din Reșița, implicată într-un proiect transfrontalier –
Inspector școlar pentru învățământul preșcolar
Seria III Nr. 2(52)

”SMART CHILDREN NETWORK-SMART

Casa Corpului Didactic Caraș-Severin


1. ÎNVĂȚĂMÂNTUL CARAȘ-SEVERINEAN

 Copiii se duc la şcoala cea mai apropiată, nu la


DE CE EI AU REUŞIT? una „bună"
DESPRE ÎNVĂȚĂMÂNTUL  Părinţii ştiu că oriunde îşi dau copilul, el va
beneficia de aceeaşi calitate a educaţiei
FINLANDEZ  Elevii sunt educați să accepte diferențele între
ei și să le folosească pentru a colabora în tot
Motto: ce fac
"Educaţia este cea mai puternică armă pe care o poți  Accentul e pus pe obţinerea unor elevi buni
folosi pentru a schimba lumea" Nelson Mandela „în medie" şi pe evitarea rebuturilor şcolare -
diferența dintre cele mai slab și cel mai bun
Ştiţi Finlanda? elev este cea mai mică din lume. Abandonul
Da, acea Finlandă: ţara celor peste o mie de şcolar este redus,
lacuri, patria renilor şi model al educaţiei în lume! cca. 4% la liceu, 10% la şcolile tehnologice.
Ţara în care de peste 45 de ani s-a pus la punct Rata de promovare a examenului de final de
o şcoală complet descentralizată, în care relaţia dintre liceu este de peste 90%, iar peste 66% dintre

Seria III Nr. 2(52)


cerinţele de sistem, comunităţi, elevi şi profesori este elevi urmează studii superioare – cel mai mare
cât se poate de directă şi firească. procent din Europa
Ţara în care valorile profesorilor sunt  Este foarte rău văzut ca un elev sa copieze,
competenţă – de excepţie!, autoritate deplină în chiar și de catre ceilalți elevi - este de
munca lor, responsabilitate bazată pe integritate şi neconceput ca un elev să scoată o fițuică la un
încredere. examen! Cel care ar face-o ar fi izolat de catre
Educaţia este cheia prosperităţii finlandeze, restul de elevi - “De ce sa riști, când poți să
într-o ţară cu populaţie puţin numeroasă (cca. 5,3 studiezi?”. Firesc, nici adulții nu-si vor imagina

15
milioane în 2013), cu o densitate medie a populației de ce este evaziunea fiscală. Nu e de mirare ca
17 locuitori pe km² şi puţine resurse naturale, Finlanda se află în fruntea țărilor cu cele mai
exceptând pădurile sale (73% din suprafaţă). ridicate statistici de transparență si cea mai
Învățământul finlandez a fost invocat deseori scăzută corupție publică

Școala Caraș-Severineană
ca un exemplu de eficiență și performanță și ca un  Fiecare elev are responsabilitatea pentru
posibil model. propria dezvoltare
Într-un clasament referitor la educaţie, 2. Profesorii
realizat în 2014 de către firma Pearson, care deţine  Sistemul de formare a cadrelor didactice –
Financial Times şi The Economy Group, pe baza şase ani de facultate cu examen dur de
rezultatelor elevilor din 40 de state la testele admitere, la fel ca medicii
internaţionale de cunoştinţe generale, adică la  Masterul didactic la universitate este
competenţe lingvistice, matematică şi ştiinţe, dar şi pe obligatoriu pentru a putea preda
baza statisticilor referitoare la gradul de alfabetizare şi  Programele de pregătire a profesorilor sunt
de absolvire a cursurilor de către elevi, primul loc a fost foarte solicitate – doar 10% dintre candidați
ocupat de Finlanda, o ţară ce mereu apare în fruntea sunt acceptați
acestor topuri.  Profesorii sunt respectaţi şi foarte bine
La testele PISA, Finlanda are cea mai mică pregătiţi, finlandezii preţuiesc foarte mult
diferenţă între şcoala cu rezultatul cel mai bun şi cea cu meseria de profesor
rezultatul cel mai slab, deci calitatea şcolii este  Profesorii au același statut social și profesional
uniformă în tot teritoriul. ca și medicii sau avocații
Iată opinia unui expert (Pekka Himanen, 3. Descentralizarea
filozof, Institutul de Tehnologia Informaţiei din  Independență la clasă, în școli publice cu largă
Helsinki): autonomie
„Cheia succeselor în educaţie provine din calitatea  Cooperarea cu comunitatea locală
profesională a profesorilor finlandezi. Trebuie să ai  Responsabilitate sporită a școlii pentru
licenţa ca să predai într-o grădiniţă. Trebuie să ai curriculum local, laolaltă cu un curriculum-
masterul ca să predai la şcoala primară. Mulţi dintre cei cadru național
mai buni studenţi vor să devină profesori. Trăim în  Reforma finanțării – transfer al
societatea informaţională, deci este demn de tot responsabilității decizionale la nivel local
respectul să lucrezi intr-un domeniu cheie pentru 4. Flexibilitatea sistemului
stăpânirea informaţiei, cum este învăţământul."  Grad ridicat de libertate, dar și de
Așadar, care sunt “secretele” modelului responsabilitate
educațional finlandez?  Există un curriculum la nivel național, însă e
1. Fiecare copil este IMPORTANT – sistemul trebuie doar o bază de lucru
să fie capabil să ofere, ÎN MOD EGAL, cea mai  Disciplinele opționale sau extra-curiculare
bună educație posibilă fiecărui copil apar încă din clasa a III-a - printre ele se
 Nu există școli pentru elite
Casa Corpului Didactic Caraș-Severin
1. ÎNVĂȚĂMÂNTUL CARAȘ-SEVERINEAN

numără ore de teatru, de limbi străine și în cele din urmă acesta a fost dat uitării, intrând
suplimentare (limba engleză este obligatorie), în sfera legendelor despre internet. La doar câteva
de artă, de informatică, de auto-apărare, de luni de la lansarea lui Erwise au apărut Mosaic și
fotografie, etc. Internet Explorer .… iar ce a urmat este deja
 La nivel de liceu, cea mai mare parte a istorie!
curriculum-ului este bazat pe materii  Sunt asigurate gratuit servicii de bunăstare (o
opţionale, pe care elevii şi le aleg în funcţie de masă la școală, transport școlar, sănătate,
interesele lor viitoare (de profesie, de cadre didactice care furnizează educaţie
facultatea pe care o vor urma) pentru copiii cu CES, consiliere psihologică şi
 Profesorii petrec în medie doar 4 ore pe zi în de orientare)
sala de clasă și alocă 2 ore pe săptămână O masă bună la şcoală este privită în Finlanada ca
pentru „dezvoltare profesională” o investiţie în viitor. Mesele gratuite la şcoală – o
 Profesorii au putere de decizie în ceea ce inovaţie finlandeză (din 1948) sunt din alimente
privește manualele, modelele de evaluare ale tipic finlandeze:
elevilor, conținutul cursurilor - Legume proaspete şi preparate acoperă
 Profesorii stabilesc standarde înalte de jumătate din porţie;
cunoștințe și evaluează rezultatele elevilor - Cartofi, orez, paste – acoperă un sfert din
Școala Caraș-Severineană

 Educaţia şcolară se bazează pe dezvoltarea porţie;


gândirii şi a expresiei, nu pe acumularea - Peşte, cel puţin odată pe săptămână, de
masivă de informaţie preferinţă de două ori sau carne – acoperă
 Programele includ multă practică la clasă restul de un sfert din porţie;
 Multe din temele pentru acasă au formă de - Lapte;
proiect; elevul nu rezolvă numai probleme - Apă (de robinet!);
după o reţetă, ci încearcă să descopere - Pâine cu margarină sau unt;
utilitatea soluţiilor în diferite aspecte practice - Fructe la desert (cel mai adesea fructe de
Un exemplu de temă: să meargă în pădure, să pădure).
fotografieze copacii sau plantele studiate în clasă,  30% dintre copii primesc ajutor suplimentar în
să le identifice şi să facă un raport despre vegetaţia primii nouă ani de școală
din zona respectivă. Raportul final este prezentat 6. Evaluarea în învățământ
16

în clasă, de multe ori la proiector. Astfel, elevii se  Copiii nu primesc niciun fel de calificativ în
antrenează în acest fel să înveţe şi pentru mai primii 6 ani de școală
târziu să ştie cum să îşi prezinte rezultatele  Aprecierea învăţării la toate materiile, inclusiv
Seria III Nr. 2(52)

personale arte, meşteşuguri şi sport


 S-a eliminat inspecția școlară și a manualelor -  Există doar un singur test standardizat
dezvoltarea și evaluarea cadrelor didactice se obligatoriu, pe care elevii îl susțin la vârsta de
bazează pe încredere! 16 ani
5. Resurse socio-culturale  Nu este stabilit un sistem de evaluare externă,
 Sistemul de învățământ finlandez este 100% accentul este pe evaluarea internă riguroasă a
finanțat de către stat școlilor
 Toate costurile educaţiei, de la vârsta  Evaluarea trebuie să sprijine dezvoltarea
preşcolară şi până la universitate, incluzând școlară – fără clasamente
cărţi, manuale, materiale şcolare, mese,  Autoevaluarea obligatorie pentru școli și
controale medicale şi stomatologice sunt municipalități
finanţate de către comunităţile locale (sunt  Comitete de evaluare independente
plătite doar în caz de pierdere) responsabile pentru evaluarea națională
 Există în toate școlile biblioteci (Finlanda are o Autoritățile locale au datoria legală de a evalua
cultură a lecturii!), săli pentru activități de educația oferită de către școli și concluziile rapoartelor
recreere, sisteme IT (calculatoare, tablete, de autoevaluare ale școlilor sunt folosite pentru a
videoproiectoare, table inteligente) sprijini dezvoltarea educațională și îmbunătățirea
Finlandezii au inventat primul browser de internet condițiilor de învățare din școlile respective.
pentru utilizatori - au fost primii, care au avut Se utilizează evaluarea colegială între furnizorii de
strălucita idee de a-l face public și accesibil tuturor educație și formare profesională (”peer review”).
utilizatorilor. Astfel, în 1994, Erwise – primul Evaluarea colegială este o evaluare externă realizată de
browser de internet cu o interfață pentru un grup de evaluatori externi care au ”același statut” cu
utilizatorul final (User Interface – UX) – a fost persoanele ale căror performanțe sunt evaluate.
inventat și lansat de trei studenți finlandezi de la o Evaluarea se realizează pentru diferite arii ale formării
facultate locală de inginerie. Deși au primit profesionale din instituție sau pentru anumite
acceptul de la creatorul World Wide Web, Sir Tim departamente/servicii.
Bernors-Lee, studenții nu au reușit să obțină
fondurile necesare pentru dezvoltarea proiectului
Casa Corpului Didactic Caraș-Severin
1. ÎNVĂȚĂMÂNTUL CARAȘ-SEVERINEAN

7. Politică educațională consecventă, susținută Fiindcă învățământul este o cale a progresului


 Finanțare și politici consecvente, susținute, social.
privind învățământul public, relativ constante Întrucât bunăstarea populației educate a
și de durată facilitat mobilitatea socială.
 Încredere în școli și profesori În concluzie, învățământul pedagogic de
 Consensul privind politicile educaționale au calitate asigură învățare de calitate, dar necesită
supraviețuit recesiunii și reorganizării BANI, TIMP și RĂBDARE.
administrației publice din anii ’90
 Guvernele multipartid au promovat
continuitatea politicilor educaționale Resurse bibliografice:
 Finanțarea bazată pe performanță John D. Hopkins, The Educational System of Finland:
Legislația finlandeză nu se concentrează pe școli, ci pe Background, Structure, Equivalencies, and New
furnizorii de educație, această calitate având-o Directions, World Education News and Reviews, 1990
municipalitățile în cazul școlilor publice și patronii în http://www.democratiedirecta.com
cazul celor private - adică cei care finanțează educația, http://www.congresuleducatiei.ro

Seria III Nr. 2(52)


iar obiectivele evaluării sunt cuprinse în curriculumul http://adevarul.ro
local sau în planul managerial anual. www.tribunainvatamantului.ro
Motivația pentru învățare este încă mare în http://www.momondo.ro
Finlanda. De ce?
Pentru că există un ciclu motivațional pozitiv. Prof. MANUELA STAN
Deoarece creșterea nivelului de educație a Colegiul Național Traian Lalescu Reșița
contribuit la creștere și a pavat calea către societatea Inspector școlar
informațiilor.

17
Școala Caraș-Severineană

Casa Corpului Didactic Caraș-Severin


2. CABINET METODIC
întâmplă în contextul în care omul devine din ce în ce
INTERDISCIPLINARITATEA ȘI mai mult o fiinţă insulară, în ciuda faptului că trăim
ROLUL EI ÎN FORMAREA UNEI într-un spaţiu al manifestării unei multitudini de
posibile forme de comunicare.
PERSONALITĂȚI CULTURALE Potrivit raportului elaborat de Comisia
DESCHISE Internaţională a Educaţiei pentru secolul al XXI-lea,
aparţinând de UNESCO, citat de Basarab Nicolescu în
lucrarea sa, patru elemente sunt fundamentale pentru
Explorarea capacităţii infinite de a se mira a un sistem nou de educaţie: a învăţa să cunoşti, a
conştiinţei umane este condiţia regăsirii unei lumi învăţa să faci, a învăţa să trăieşti alături de ceilalţi şi a
fermecate1 învăţa să exişti.1 Autorul propune în continuarea citării
„celor patru piloni” ai educaţiei explicarea lor. A învăţa
Scopul articolului este acela de a argumenta să cunoşti, explică Basarab Nicolescu, reprezintă
importanţa abordării multi/inter şi chiar învăţarea metodelor prin care se pot identifica punţile
transdisciplinare în sistemul educaţional. Perspectiva dintre cunoştinţe, dar şi dintre cunoştinţe şi
asupra întregului nu va fi niciodată posibilă prin semnificaţiile lor în viaţa noatră şi, mai mult, dintre
tratarea fragmentară a lumii. Preocupările şi acestea şi interioritatea noastră. E, în fond, o formă de
cercetările de tip interdisciplinar nu sunt deloc înţelegere a relaţiilor ascunse ale lumii şi de înţelegere
Școala Caraș-Severineană

recente în cultura românească, acestea fiind a fiinţei prin relaţionare cu elementele lumii. A învăţa
identificate începând cu operele lui Dimitrie Cantemir să faci înseamnă a dobândi o „meserie întreţesută”,
(Divanul sau gâlceava înţeleptului cu lumea, legată de alte meserii, învăţând şi valorificând mai
Descrierea Moldovei, Hronicul vechimii moldo- apoi creativitatea şi asigurând echilibrul dintre fiinţa
vlahilor), continuând cu cele ale lui Bogdan Petriceicu interioară şi cea exterioară. A învăţa să trăieşti
Hasdeu (Istoria critică a românilor, Etymologicum împreună cu ceilalţi presupune asumarea şi
magnum romaniae) sau Dimitrie Gusti, altfel spus, respectarea regulilor unei colectivităţi, nu doar
spiritele enciclopedice ale culturii româneşti. acceptându-l pe un Celălalt, ci încercând să te
În studiul Interdisciplinaritatea şi regăseşti în Celălalt. Nu în cele din urmă, A învăţa să
transdisciplinaritatea, factori de creştere a calităţii fim este şi o învăţare permanentă a elevului de către
învăţământului universitar, Aurel Jula menţionează că dascăl, dar şi dascălului de către elev.1
18

există mai multe niveluri de întrepătrundere a Înţelegând contextul în care ne plasăm, dar mai
disciplinelor, pluridisciplinaritatea sau ales perspectivele ce se deschid educaţiei româneşti,
multidisciplinaritatea, interdisciplinaritatea şi au fost gândite o serie de concursuri şi olimpiade care
transdisciplinaritatea. să valorifice şi să promoveze inter şi
Seria III Nr. 2(52)

Multidisciplinaritatea presupune abordarea unei transdisciplinaritatea, facilitând şi „reînvăţarea”


teme din perspectiva mai multor discipline. Spre comunicării, prin redescoperirea celui de alături, dar şi
deosebire de multidisciplinaritate, afirmarea elevilor ca fiinţe culturale.
interdisciplinaritatea presupune fenomene, concepte şi Fiecare fiinţă se defineşte prin raportare la sacru,
legi generale comune mai multor discipline ce indiferent de modul în care acesta este perceput,
analizează în contexte cât mai variat posibile, pentru a sacrul este, parafrazându-l pe acelaşi Basarab
evidenţia faţetele multiple şi posibilităţile de aplicare a Nicolescu, ceea ce ne uneşte. Într-o modernitate care
lor în sfera diverselor discipline1, favorizând transferul se prefigura prin strigătul lui Nietzsche a se plasa sub
cunoştinţelor dintr-o disciplină în alta, iar semnul morţii lui Dumezeu, într-o lume despre care
transdisciplinaritatea este o formă superioară a André Malraux scria: Secolul nostru, cu psihanaliza, a
interdisciplinarităţii, presupunând concepte, redescoperit demonii din om – datoria ce ne stă acum
metodologie şi limbaj care tind să devină universale în faţă este de a-i redescoperi pe zei1,
(teoria sistemelor, teoria informaţiei, cibernetica, pluridisciplinaritatea sau multidisciplinaritatea,
modelizarea etc.).1 interdisciplinaritatea şi transdisciplinaritatea sunt
Metafora lumii în aşteptare pare cea mai posibile şanse de a descoperi frumuseţea lumii.
potrivită situaţiei în care se plasează sistemul de
învăţământ al momentului. Apariţia noilor planuri Prof. dr. ADRIANA DUDAȘ-VASILE
cadru, adoptate pentru gimnaziu şi în aşteptare Inspectoratul Școlar Județean Caraș-Severin
pentru liceu, răspunde unei necesităţi de racordare a
învăţământului cu lumea pe care o trăim, respectiv de 1 Transdisciplinaritatea. Manifest, Bucureşti,
configurare a unui nou sistem, fondat pe valorile lumii Editura Polirom, 1999, p. 167.
actuale. 2 Aurel Jula, Interdisciplinaritatea şi

Lumea în care trăim şi pe care o trăim presupune transdisciplinaritatea, factori de creştere a calităţii
tratarea acesteia transdisciplinar, constructul lumii învăţământului universitar, în „Noua viziune
implică transdisciplinaritatea ca manieră de afirmare asupra calităţii europene”.
3 Ibidem.
şi, în acelaşi timp, de interogare a fiinţei umane,
4 Ibidem, p. 154.
facilitând sistemele de gândire deschise. Şi aceasta se
5 Ibidem, p. 162.

Casa Corpului Didactic Caraș-Severin


2. CABINET METODIC
condiţioneze viaţa de zi cu zi: aceste realizări
determină calitatea şi cantitatea alimentelor de care
CHIMIA ÎN VIAŢA NOASTRĂ dispunem şi diversele modalităţi de transport; mai
mult, căldura din casele noastre şi viteza cu care ne
De-a lungul anilor, încă din cele mai vechi recuperăm după o boală depind şi ele de realizările
timpuri, oamenii au căutat modalităţi prin care să obţinute în activităţile de cercetare şi dezvoltare din
ajungă la rezultate mai bune în toate domeniile. domeniul chimiei.
Privind planul chimiei, deşi ei nu puteau înţelege ce au
realizat, oamenii preistorici descoperiseră Alături de cele de mai sus, chimia pune bazele
îmbălsămarea mumiilor, arte ale tămăduirii, iar vieţii noastre viitoare prin furnizarea de soluţii
alchimiştii se iveau cu teorii şi studii noi. De-a lungul alternative pe termen lung privind gestionarea
anilor, încă din cel mai vechi timpuri, oamenii au energiei, protecţia mediului şi protejarea planetei
căutat modalităţi prin care să ajungă la rezultate mai noastre. Marile inovaţii introduse într-o gamă largă de
bune în toate domeniile. Privind planul chimiei, deşi ei domenii de cercetare produc efecte puternice atât
nu puteau înţelege ce au realizat, oamenii preistorici asupra prezentului, precum i asupra viitorului nostru.
descoperiseră îmbălsămarea mumiilor, arte ale Descoperiţi mai multe informaţii despre o parte din

Seria III Nr. 2(52)


tămăduirii, iar alchimiştii se iveau cu teorii şi studii noi. inovaţiile de azi şi de mâine şi despre iniţiativele
ecologice!
Filosoful grec Aristotel încearcă să descopere
piatra filosofală sau elixirul vieţii. În secolul XVII se pun Chimia este o ştiinţă experimentală deoarece are
bazele chimiei experimentale. Galileo Galilei la bază experimentul. Experimentatorul are nevoie
descoperă importanţa experimentului ştiinţific în neapărat, şi înainte de toate, de două instrumente:
fizică, iar Robert Boyle duce la bun sfârşit teoria - ochi pătrunzători, care înregistrează toată
acestuia, punând baze în experienţă şi observaţie în diversitatea aspectelor manifestate în cursul

19
domeniul chimiei. Urmează o perioadă înfloritoare în desfăşurării unui fenomen studiat;
chimie, iar mai apoi, la începutul secolului XX, Marie - capacitatea de a pătrunde în esenţa celor
Curie dă frâu liber perioadei chimiei contemporane. constatate.

Școala Caraș-Severineană
De atunci, chimia naşte noi ramuri ale ştiinţelor Ceea ce-ţi stimulează fantezia este:
experimentale: chimia organică, biologia, industriile  figura în geometrie;
nucleare, iar din punct de vedere medical, natalitatea  calculul în algebră şi analiza matematică;
creşte foarte mult datorită descoperirilor
 experienţa în fizică şi chimie, dar acestea nu
farmaceuticelor.
fac decât să ajute fantezia, nu s-o înlocuiască.
De altfel, astăzi încă se mai fac cercetări, iar
chimia este foarte utilă în biologie- studiul fixării
Chimia este una dintre ramurile ştiinţelor naturii
azotlui de rădăcinile unor plante, studierea proceselor
- alături de matematică, fizică şi biologie. Mai mult ca
de fotosinteză, în industrie - producerea energiei
oricare ştiinţă a naturii, chimia este legată de tot ceea
electrice, în medicină- stabilirea duratei de viaţă a
ce ne înconjoară.
globulelor roşii din sânge, diagnosticarea unor boli sau
tumori.
Viaţa oricărei celule vii nu ar fi posibilă fără
intervenţia unor procese chimice; în atmosferă, în
Chimia are atât părţi bune, cât şi efecte
mări şi oceane, pe sol sau în adâncul pământului - se
devastatoare. Unul dintre cei mai mari duşmani ai
produc necontenit procese chimice care asigură lumii
omului şi ai vieţii pe pământ ar fi poluarea aerului.
existenţa pe care o are. În plus, omul a învăţat să
Omul transformă natura în folosul său. Consumul
reproducă aceste procese în uzine sau laboratoare, să
mare de oxigen în diverse activităţi şi eliminarea în aer
descopere o mulţime de alte procese, care nu au loc în
a unui număr foarte mare de substanţe toxice duc la
mod natural şi care să-i asigure materialele de care
încărcarea atmosferei cu substanţe dăunătoare vieţii.
are nevoie şi pe care nu le poate găsi în natură.
Poluarea aerului, a solului şi a apei dăunează vieţii
plantelor, animalelor sau a omului, dar mai mult, pot
Prin chimie, omul şi-a făcut viaţa mai plăcută, şi-a
duce chiar la dispariţia unor specii importante de
înţeles propria viaţă, s-a înarmat faţă de vitregiile
vieţuitoare.
existente sau viitoare. În ultimii ani a crescut interesul
şi dorinţa oamenilor de a înţelege forţele majore care
Câţiva poluanţi gazoşi ar fi dioxidul de carbon,
le controlează viaţa. Ei îşi dau din în ce mai mult
eliminat în cantităţi mari atunci când expirăm, prin
seama de importanţa înţelegerii şi aprecierii la justa
arderea combustibililor sau prin procese de
lor valoare a forţelor naturii şi a caracterizării corecte
fermentaţie. El nu este un gaz toxic, dar poate
a lumii materiale.
produce axfisiere. Monoxidul de carbon este un gaz
rezultat prin arderea incompletă a cărbunilor.
Chimia modernă a contribuit substanţial la
Nu ne gândim aproape niciodată la cât de mult
creşterea calităţii vieţii, prin elaborarea în condiţii
invenţiile şi inovaţiile din domeniul chimiei tind să ne
Casa Corpului Didactic Caraș-Severin
2. CABINET METODIC
avantajoase a unei game largi de materiale: materiale Hammond „Chimie Organică”, Editrura Stiintifica
plastice, săpunuri, detergenţi, medicamente, alimente şi Enciclopedică, Bucureşti 1976
prelucrate, îngrăşăminte, combustibili nucleari etc. 4. S. Mager, „Chimie Organică”, partea I-a, vol.
1, curs litografiat U.B.B. Cluj-Napoca, 1992
Bibliografie: 5. S. Mager, D. Kovacs „Curs de Chimie
1. C.D. Neniţescu Chimie organicã, vol.1 şi 2, Organică”, partea I-a, vol. 2, curs litografiat U.B.B.
ed. VIII-a, Editura Didactica si Pedagogica, Cluj-Napoca, 1994
Bucureşti 1973
2. M. Avram „Chimie Organică”, vol. 1, ed. II, Prof. LOREDANA CONCIATU
Editura Zecasin, Bucuresti 1999. Şcoala Gimnazială Constantin Daicoviciu
3. J. B. Hendrickson, D. J. Cram, G. S.

resursele umane care sunt esenţiale: elevii şi


EDUCAȚIA NONFORMALĂ ȘI profesorii - aceia care nu se mulţumesc să primescă şi
ACTIVITATEA ÎN REDACȚIA UNEI să transmită nişte informaţii, aceia care înţeleg că prin
strădania fiecăruia se pot face lucruri de calitate, aceia
REVISTE ȘCOLARE care nu acceptă totul de-a gata şi caută mereu alte
Școala Caraș-Severineană

drumuri şi alte căi spre cunoaştere. În activităţile de


Introducere cerc am putut experimenta, am putut inova, încercând
Conceptul de educaţie nonformală a apărut la continuu să ne pregătim cu toţii pentru lumea din
sfârşitul anilor ‘60, ca o completare a educaţiei afara şcolii. Înscrierea şi participarea elevilor la
predate în şcoli şi universităţi. Specialiştii au dezbătut activităţi de cerc au arătat dorinţa lor de a găsi în
multă vreme rolul şi valoarea educaţiei nonformale, şcoală şi altceva, care să le asigure şanse sporite
însă Sylvia Scribner şi Michael Cole au fost primii care pentru integrarea în comunitate.
au argumentat că procesul prin care învăţăm cele mai În general, proiectele pentru activităţile de club
multe lucruri de-a lungul vieţii este nonformal şi au sau cerc al elevilor sunt gândite pentru un an şcolar,
dat ca prim exemplu învăţarea limbilor străine. Pe însă ele se prelungesc şi ca urmare a implicării
scurt, educaţia nonformală se face prin activităţi, nu conştiente a tinerilor, care nu vor să renunţe la ceva
20

prin cursuri, şi are loc, de cele mai multe ori, în afara ce au construit prin forţe proprii. Întâlnirile de lucru,
instituţiilor de învăţământ. Treptat, valoarea educaţiei săptămânale, sau în funcţie de proiectele în care sunt
nonformale a început să devină tot mai mult implicaţi, vădesc atenţia acordată de toţi acestor
recunoscută, iar UNESCO a definit-o în anul 1997 activităţi din care nu de fiecare dată reuşesti să vezi
Seria III Nr. 2(52)

drept „activităţi educaţionale organizate şi susţinute, rezultatul, exerciţiul în sine de imaginaţie şi de


care nu corespund exact cu ceea ce numim educaţie creativitate fiind un câştig.
formală. Aceasta poate fi realizată în cadrul sau în Avantajele unor asemenea demersuri sunt
afara instituţiilor de educaţie şi se adresează evidente:
persoanelor de toate vârstele (...) Educaţia - dezvoltarea personalităţii elevilor (teoria
nonformală nu urmează un sistem ierarhizat şi poate inteligenţelor multiple);
diferi ca durată, fără a implica în mod obligatoriu - conştientizarea efortului pe care ar trebui
certificarea rezultatelor învăţării”. să-l depună tânărul pentru sine;
Profesorul între educație formală și nonformală - angajarea în scenarii care să-i ofere
Urmărind starea de fapt din învăţământul perspective multiple asupra educaţiei şi
românesc, observăm câteva aspecte, precum evoluţiei sale.
programe şcolare stufoase, care nu au reuşit Dezavantaje ar fi:
adaptarea la cerinţe sociale sau la nevoile societăţii, - activităţi cronofage;
planuri-cadru care permit în mică măsură dezvoltarea - încurajarea unei percepţii greşite despre
unor competenţe de transfer, ce ne fac să căutăm propria persoană.
soluţii pentru eficientizarea actului didactic.
Planul pe care l-am urmărit pentru a completa Participarea elevilor la cercuri și cluburi
actul didactic normat şi pentru a stimula participarea Cercurile literar-artistice aduc o mare contribuţie
conştientă a elevilor la formarea lor a vizat acţiuni, la descoperirea şi stimularea talentelor şi aptitudinilor
proiecte, activităţi, competiţii participare la cercuri și elevilor, la cultivarea interesului şi pasiunii pentru
cluburi ale elevilor în care fiecare educabil să fie pus în literatură şi artă în genere, la educarea elevilor pentru
valoare şi să îşi poată dezvolta creativitatea. Acţiunile folosirea utilă şi plăcută a timpului liber, la dezvoltarea
de acest gen au fost şi sunt o continuă provocare imaginaţiei creatoare şi a sensibilităţii artistice, la
pentru toţi, profesori şi elevi, deoarece îi determină să iniţierea lor în sarcini de muncă şi responsabilităţi, la
se analizeze mereu, feedback-ul fiind imediat. stimularea iniţiativei şi independenţei în acţiune.
Resursele la care am apelat şi apelăm au fost Eficienţa activităţii în cercurile literar-artistice
variate, dar înainte de toate, trebuie menţionate este condiţionată, printre altele, de trei factori mai

Casa Corpului Didactic Caraș-Severin


2. CABINET METODIC
importanţi: profesorul conducător de cerc, elevii racordarea la nevoile comunității, deschidere spre nou
participanţi şi organizarea cercului. și, mai ales, creativitate, imaginație și dăruire. Atât
Cercurile literar-artistice care se pot organiza redactorii, cât și colaboratorii au avut ocazia să-și
sunt numeroase: cercul de literatură, cercul de creaţie dovedească, să-și îmbunătățească competențele de
(clubul şcolar), cercul dramatic etc. Forma de bază a comunicare, să colaboreze cu alți tineri, să învețe
activității într-un cerc sau club al elevilor este ședința tehnici de redactare și de editare a unei reviste. În
de lucru. Membrii clubului sau participanții la paginile revistei și-au găsit loc creații ale elevilor,
întâlnirile de lucru au oportunitatea de a-și verifica și desene și caricaturi, mărturii peste timp ale
completa informațiile, de a dezbate pe marginea evenimentelor, ale devenirii liceului și elevilor lui.
subiectelor anunțate, de a lucra, alături de ceilalți, Interviuri, reportaje, sondaje de opinie, mărturii ale
pentru atingerea obiectivelor grupului și dezvoltarea schimbărilor petrecute în viața școlii se pot urmări în
competențelor personale. Alte forme de activitate, arhiva revistei devenită între timp o prezență vie și un
gândite punctual (vizite de documentare, schimburi de brand instituțional.
experiență etc.) aduc o deschidere benefică, reușind - La aniversarea celor 10 ani de la apariția primului
prin educație nonformală – o implicare și dezvoltare număr al revistei a avut loc întâlnirea redactorilor din
conștientă a tinerilor. diverse generații și am putut aprecia cât de mult a

Seria III Nr. 2(52)


influențat experiența de redactor dezvoltarea
Activitatea în redacția unei reviste școlare personală a celor care și-au acordat șansa de a-și
Pentru elevul de liceu, calitatea de redactor al asuma un rol în viața revistei. Din impresiile foștilor și
revistei școlare poate reprezenta o provocare și o cale actualilor redactori s-au conturat câteva beneficii /
de dezvoltare personală. Implicarea în apariția unei câștiguri pe care au ținut să le împărtășească celorlalți.
reviste se definește prin voluntariat, inițiativă Faptul că au fost în colectivul de redacție i-a ajutat: să-
susținută și încurajată de coordonatorul clubului/ și dezvolte competențele de comunicare, să
revistei. Pas cu pas, elevul – colaborator sau redactor gestioneze eficient resursele umane și materiale, să-și

21
al revistei – ajunge să-și dovedească sau să-și organizeze munca, să finalizeze la timp sarcinile, să
amelioreze competențe de comunicare, de colaboreze în diverse contexte pentru respectarea
relaționare, de mangement al timpului, să gestioneze termenelor și obiectivelor, să fie mai curajoși și
situațiile de stres. Elevul, fiind ajutat să comunice – perseverenți.

Școala Caraș-Severineană
prin tot ceea ce implică pregătirea și apariția unei Așadar, se poate afirma că activitatea de
reviste, ajunge la împlinirea unor nevoi de exprimare, membru al unui colectiv de redacție își atinge
de formare ori dezvoltare. Astfel, comunicarea devine obiectivele regăsite în educația nonformală și ajută la
eficientă şi, pe această cale, manifestarea lui liberă, dezvoltarea personală a tinerilor.
favorizată de forţa lui de a comunica, de încrederea că
poate da limpezime şi frumuseţe ideii, trăirii, gândului. În loc de concluzii
Profesorul îi declanşează cu pricepere şi abilitate În încercarea de a avansa câteva concluzii, nu
motivaţiile de renunţare la neutralitate, de trecere de putem ignora realitatea imediată, contexte de
la starea de absenţă la cea de prezenţă în viaţa învățare, probleme sau piedici, pe care le
grupului, a societăţii. descoperim în școala contemporană. Practica
La rândul său, elevul obligă educatorul să didactică ne oferă numeroase exemple – situații,
continue grija pentru "acordările" necesare la condiții - care devin pentru mulți dintre elevi
neîntrerupta lui devenire, trecere de la o etapă la alta piedici în calea dezvoltării competențelor de
a evoluţiei. Educatorului (profesorului coordonator) comunicare, dar și în dezvoltarea personală
nu i se cere doar o recunoaştere a elevului de ieri, ci şi potrivit unui curriculum adaptabil/personalizat.
o pre-cunoaştere a celui ce va fi mâine, încât orice Piedici ar fi:
recomandare pe care o va face se va efectua cu - colective de elevi supra-dimensionate
argumentele elevilor şi cu racordare la contextul (de peste 30 de elevi);
emoţional şi intelectual al vârstei acestuia. - conținuturi științifice stufoase care
impun un ritm alert de studiu;
10 ani de revistă - programele examenelor de evaluare –
Revista școlii Amalgam – revistă a elevilor, rigide și încărcate;
apărută la Colegiul Național Traian Lalescu din Reșița - - elevi cu personalități și stiluri de
a aniversat în decembrie 2013 zece ani de viață. Din învățare diferite;
inițiativa unor elevi de clasa a X-a și a dirigintei lor, a - influența mediului în interesul pentru
apărut în decembrie 2003 revista școlii, o revistă a performanță.
elevilor scrisă și destinată adolescenților și tinerilor din În demersul didactic – la orele de curs sau în
liceu și nu numai lor. S-au perindat generații de activitățile extracurriculare – profesorul care își
redactori, au colaborat zeci de elevi ca paginile revistei încurajează elevii să se exprime liber, să se implice în
să fie tot mai interesante. Activitatea în redacția dezvoltarea personală, e nevoit să intervină (cu tact)
revistei a presupus de-a lungul timpului descoperirea în corectarea greșelilor, în eliminarea derapajelor,
temelor de interes pentru tinerii fiecărei generații, provocându-le atitudinea proactivă.

Casa Corpului Didactic Caraș-Severin


2. CABINET METODIC
Plecând de la spusele lui Stephen Covey: paradigmă, să transforme experiența de la
FELUL ÎN CARE VEDEM PROBLEMA ESTE ÎNSĂȘI clasă în abilități de comunicare, să schimbe
PROBLEMA, îndrăznim câteva concluzii: paradigma, să vadă - să se exprime în
 Se poate spune că nu există o singură cale sensul dezvoltării lor conștiente.
de urmat în structurarea/ desfășurarea
unei ore de curs/ activități didactice, iar Bibliografie:
profesorul este cel care ar avea șansa unei - Cucoș, Constantin - Pedagogie, Ed.
adaptări/ schimbări de paradigmă cu Polirom, 2002, București
fiecare nou colectiv de elevi. Rigiditatea nu- - Nicola, Ioan – Tratat de pedagogie
și are locul în nicio activitate didactică în generală, 2000, Ed. Aramis, București
care profesorul este preocupat de formarea - Marian D. Ilie – Curriculum dezvoltări
elevilor săi. contemporane,Timișoara, 2011
 Angajarea în activitatea de redacție a unei - C.N.C. – Ghid metodologic. Aria curriculară
reviste/ activitate extracurriculare, limbă și comunicare, 2002
participarea constantă, activă și interactivă - Alina Pamfil – Metodica predării limbii și
reprezintă, în cele din urmă premise literaturii române, Cluj, 2009
potrivite pentru dezvoltarea unor - Doug Lemov - Teach Like a Champion,
competențe de transfer, pentru progres și Jossey-Bass Teacher, USA, 2010
Școala Caraș-Severineană

evoluție. - Stephen Covey- Eficiența în 7 trepte sau un


 Un demers didactic de succes nu înseamnă abecedar al înțelepciunii, București, Ed.
doar muncă intelectuală de calitate a Allfa, 2002
profesorului, ci modalitățile prin care acesta - www. nonformalii.ro
reușește să-și determine elevii să preia și să
personalizeze procesele cognitive, să Prof. ELENA IVAN
transfere strategia de lucru asupra altor Colegiul Național Traian Lalescu Reșița
situații de învățare.
 Activitatea de redactor le oferă șansa
elevilor să învețe din orice schimbare de
22

împărţit în trei camere şi tindă. Intrarea în casă se


făcea pe scările care conduceau mai întâi în tinda care
ELEMENTE DE GEOGRAFIE se desfăşura în faţa a două dintre camere. Din tindă se
CULTURALĂ A COMUNEI EZERIȘ ajungea în încăperea din mijloc, mai mică şi cu
Seria III Nr. 2(52)

funcţiunea de „vatră”, adică de bucătărie şi


afumătoare, deoarece tavanul lipsea, iar într-un colţ al
Anii petrecuţi sub dominaţia otomană, apoi, din
încăperii se găsea vatra focului şi ţestul/ cuptorul.
secolul al XVIII-lea, sub dominaţia austro-ungară,
Din bucătărie, prin lateral, spre stânga şi spre
colonizarea şvabilor, administraţia maghiară,
dreapta, se ajungea în celelalte două încăperi: cea de
vecinătatea sârbilor etc., sunt numai o parte din
la stradă, camera bună, care era ţinută pentru oaspeţi
factorii care au condiţionat evoluţia etno-culturală, în
şi pentru păstrarea obiectelor de sărbătoare; cealaltă
timp, a celor două sate componente ale comunei
era folosită curent. Camerele erau podite cu scândură,
Ezeriş: Ezeriş şi Soceni.
aveau mobilier destul de simplu, iar pereţii erau albi.
Sub tindă şi una din camere se afla pivniţa, amplasată
Casa ţărănească
în funcţie de înclinarea terenului pe care era
Arhitectura şi modul de utilizare a spaţiului
construită vatra.
interior al locuinţelor au evoluat de-a lungul istoriei
Pe măsura apariţiei şi a producerii pe scară largă
implicând numeroase schimbări datorate atât
a materialelor de construcţie moderne, acestea au
progresului tehnic cât şi influenţelor exterioare.
înlocuit treptat materialele de construcţie tradiţionale.
Casa tradiţională specifică, încă, primei jumătăţi
În funcţie de posibilităţile materiale, nevoile şi
a secolului nostru, stă sub influenţa austro-ungară.
gusturile oamenilor, casele au început să-şi piardă
Casa avea temelie de piatră zidită în var nestins, prin
caracteristicile descrise anterior. Casele moderne,
utilizarea unei tehnici- pierdută astăzi- care avea ca
actuale, sunt mai spaţioase, mai înalte, mai
rezultat o durabilitate extraordinară, similară
împodobite, mai bine utilate etc. Unul dintre
betonului. Pereţii erau din buşteni de lemn sau, mai
aspectele care s-a conservat în timp şi merită
târziu, din cărămidă crudă, văruiţi în alb, iar acoperişul
remarcat, este construirea casei din două corpuri de
din şindrilă, ulterior ţiglă. Stuful şi paiele nu se
clădire cu zid de faţadă (la stradă) şi acoperiş comune.
foloseau decât la acoperişurile adăposturilor pentru
Curtea toată este împrejmuită cu zid în loc de gard, iar
animale. Ferestrele mici erau protejate cu obloane din
intrarea din stradă se face printr-o poartă amplasată
lemn.
în zidul dintre cele două corpuri de clădire. Acestea
Interiorul caselor avea spaţiul (cei 40-50 m²)
din urmă au ca funcţiuni, unul - casa (cu sobele) de

Casa Corpului Didactic Caraș-Severin


2. CABINET METODIC
locuit, celălalt - cămara în care se păstrau prunele muncă se regăsesc şi la alte comunităţi din regiunea
pentru fermentare, bucatele (grâul, boabele de Banat. Locuitorii celor două sate ale comunei Ezeriş au
porumb, mălaiul, făina), sarea, unele obiecte mai mari mai adăugat uneori sau au transformat ori adaptat
(unelte, vase etc). Actualmente, în multe gospodării, aceste obiceiuri la specificul local.
cămara a căpătat alte utilizări. Naşterea unui copil este un prilej de bucurie
pentru întreaga familie. În cazul naşterii unui băiat,
Portul popular bucuria e şi mai mare, căci aceasta înseamnă că nu va
Ţinând seama de faptul că şi satul Ezeriş şi satul pieri stâlpul şi numele casei cel puţin încă o generaţie.
Soceni se află foarte aproape de municipiul reşedinţă Şi pentru ca femeile să poată avea copii, să ducă
de judeţ - Reşiţa şi de oraşul Bocşa, amândouă centre sarcina cu bine şi să nască uşor, se făceau descântece
industriale, ținând cont de evoluţia economico-socială pentru dezlegarea ursitei. Cine vedea pruncul pentru
de după al doilea Război Mondial şi mai ales după prima dată până la botez, trebuia să-i dea bani
Revoluţia din Decembrie 1989, cea mai mare parte a urându-i: Eu îţi dau bani, Dumnezeu să-ţi dea ani!
îndeletnicirilor, obiceiurilor şi tradiţiilor a fost uitată. Botezul se face la Biserică de către preot - la ortodoxi,
Vremurile moderne au eliminat aproape total portul sau la râu - la sectanţi. Participă obligatoriu părinţii,
popular tradiţional, acesta nemaifiind folosit nici naşii şi moaşa, sau baica. La botez, copilul mai

Seria III Nr. 2(52)


măcar în zilele de mare sărbătoare. Rar se mai găsesc primeşte, de regulă, încă un prenume pe lîngă cel din
prin dulapurile bătrânilor astfel de obiecte de certificatul de naştere.
îmbrăcăminte. În cazul morţii, după ritualul obişnuit, mortul este
În trecut, portul popular bărbătesc era spălat, primenit şi aşezat pe masă, moment în care
reprezentat de cămaşa albă, lungă până aproape de începe priveghiul. Din momentul ieşirii sufletului se
genunchi, ţesută din bumbac sau din fuior de cânepă, aprind lumânări care trebuie să ardă neîncetat până la
împistrită sau nu, strînsă în talie cu brăciră sau cu acoperirea cu pământ a sicriului. Mortul este păzit tot
brâu, de multe ori lucrătura acestuia fiind în cele trei timpul de cel puţin două persoane, care au sarcina de

23
culori naţionale. Peste cămaşă purtau un laibăr, iancăr a înlocui lumânările pentru ca ele să lumineze tot
sau şubă, în funcţie de anotimp sau vreme. Pantalonii timpul, iar sufletul răposatului să nu rămână în
erau izmene albe, largi, sau cioareci de lână albi sau întuneric, să nu intre pisici în camera de priveghi, căci
negri. Ca încăltăminte, bărbaţii purtau opinci din piele ele sunt simbolul diavolului. Mortul este bocit de către

Școala Caraș-Severineană
de bou sau cizme. La opinci se foloseau curele din femei, de regulă rude sau prieteni, iar în ultima
piele până la genunchi şi obiele sau ciorapi lungi. dimineaţă în care corpul mai stă în casă, i se cântă
Acoperământul capului era pălăria sau clăbăţul din Cântecul zorilor - din versurile căruia răzbesc durerea
piele de miel. şi regretul despărţirii de cel care va fi dus la cimitir
Portul femeiesc era alcătuit de asemenea din pentru veşnicie.
piese specifice: pe cap se purta ciapsa, un fel de batic În ziua înmormântării sicriul este dus la biserică
legat strâns la ceafă şi cârpa împistrită. Cămaşa avea pe rute ocolite, cu opriri la răscrucile drumurilor, unde
ciupagul cu fodori şi cu ciucuri, frumos lucrat cu preotul spune rugăciuni pentru sufletul mortului şi,
împistrituri, iar poalele erau lungi si albe. Peste mai nou, vorbeşte şi despre regretul despărţirii de
cămaşă se îmbrăca un fel de vestă neagră numită decedat, al rudelor, prietenilor, vecinilor, care îşi cer
laibăr şi cotrinţe frumos şi bogat ornamentate. În astfel şi iertare faţă de acesta. O astfel de cuvântare se
picioare, femeile purtau ştrimfi, adică ciorapi şi opinci, plăteşte preotului. La biserică, preotul săvârşeşte
iar mai tîrziu papuci cu tureac. liturghia şi prohodul, apoi mortul este dus la cimitir.
În prezent meşteşugurile ţesutului, croitului şi După punerea în mormânt, participanţii aruncă peste
împodobitului hainelor, al cojocăriei şi al sicriu monede (rudele) şi pământ, fiind invitaţi apoi la
confecţionării încălţămintelor, ţesutul ponevilor pomană. Următoarele pomeni se fac la şase
(păturilor) au dispărut. Se mai păstrează doar săptămâni, şase luni şi un an. Timp de şapte ani este
scărmănatul şi torsul lânii, precum şi tricotatul, căci interzis să se umble la mormînt sau sicriu, după care în
nimeni nu mai cultivă acum cânepă şi nu mai ţese la aceeaşi groapă se admite punerea altui decedat,
războiul de ţesut. Toată lumea preferă să cumpere aspect neglijat astăzi din cauza modificării
haine şi încălţăminte produse industrial. caracteristicilor gropii, care nu se mai sapă în pământ,
simplu, ci este înlocuită de groapa zidită sau de cavou.
Obiceiuri şi tradiţii Rudele apropiate poartă haine negre sau însemne de
Chiar dacă viaţa modernă a avut ca rezultat doliu. În general, obiceiurile legate de înmormântare
uitarea sau pierderea unor aspecte legate de arta nu au suferit schimbări esenţiale până în prezent,
populară, altele privitoare la tradiţii şi obiceiuri, s-au aceasta fiind o mărturie a păstrării tradiţiilor de către
conservat într-o formă mai mult sau mai puţin localnici.
apropiată de cea iniţială. Obiceiurile sunt transmise Ceremonia nunţii - ritualul nunţii, în esenţă, a
din generaţie în generaţie, fiind manifestări care rămas acelaşi. Unele obiceiuri însă, s-au modificat,
îmbină deopotrivă credinţele religioase cu experienţa, fiind supuse influenţelor moderne. Tradiţional, nunta
observaţiile şi regulile stabilite în procesul muncii. era precedată de peţit si căpară (sau logodnă).
Majoritatea obiceiurilor religioase sau legate de Aceasta se făcea în cadru restrâns, numai la domiciliul

Casa Corpului Didactic Caraș-Severin


2. CABINET METODIC
viitoarei mirese. La nuntă era invitat tot satul, jocul se Mersul cu pomană la vecini, cu ocazia unor
desfăşura mai întâi în faţa bisericii, apoi şi la domiciliul sărbători religioase importante este o tradiţie care se
unuia dintre miri. Uneori, a doua zi, se ţinea şi la mai păstrează şi astăzi, pomana fiind reprezentată de
celălalt. Cinstea şi darul se strigau la cel care organiza produse alimentare specifice sărbătorii şi momentului
nunta. Muzica era asigurată de taraful local şi/sau de anului (ex. colaci, ouă roşii, cârnaţi, mere etc.).
vestiţii ţigani muzicanţi din Caransebeş. Astăzi, nunţile De Crăciun, finii aduc naşului straiţa (traista) cu
se fac cu muzicanţi aduşi şi din alte părţi ale regiunii lopăciţa (un picior de porc afumat), adică merg cu
Banat şi cu solişti cunoscuţi, în repertoriul acestora plocon, sau cadou la aceştia.
fiind incluse pe lângă cântecele populare vechi, Alte obiceiuri sunt legate de ceremonia prin care
autentice şi cântece noi tip kitsch. Nunta putea să doi tineri, prieteni foarte buni se fac fraţi de cruce,
dureze o zi sau două, iar în a doua zi după nuntă se colindatul de Crăciun, sărbători precum Paştele, rugile
ţinea gostia, un fel de continuare a nunţii, dar cu - care se ţin de Sfinţii Petru şi Pavel (29 iunie) la
invitaţi puţini, de regulă rude şi prieteni foarte Soceni, Ispas (Înălţarea Domnului), Sfânta Maria (15
apropiaţi. august) la Ezeriş, Sf. Ilie, Blagoveştenia şi Sărbătoarea
La nunţile de demult invitaţii veneau cu Babelor etc., obiceiuri concretizate prin utilizarea de
tacâmurile de acasă şi serveau de obicei un papricaş şi formule speciale de salut, prin pregătirea anumitor
nişte colaci. În prezent, masa se organizează după feluri de mâncare, prin folosirea anumitor obiecte în
moda de la oraş. Băutura de bază a rămas ţuica sau moduri precise, cu scopul de a fi ferit de unele
Școala Caraș-Severineană

răchia. necazuri sau de a avea noroc, sănătate, bunăstare etc.


Obiceiuri legate de muncă şi de viaţa de zi cu zi De asemenea, înţelepciunea populară s-a păstrat
Din bătrâni se păstrează obiceiul de a face cruce până astăzi, fiind transpusă în propoziţii sau fraze
pâinii inainte de a se începe. concentrate şi transmisă oral.
La naşterea unui viţel, copiii erau invitaţi să
mănânce curastă. Puşi la masă, copiii erau acoperiţi cu Prof. GEORGETA RAICU
o pătură şi loviţi uşor cu o joardă de către o femeie din Colegiul Național Traian Lalescu Reșița
casă, întru sănătatea viţelului.
vedem podul Mariei Tereza legând de la un mal la
TURISMUL – O ALTERNATIVĂ A celălalt, vechiul drum de ţară, în preajma Greoniului, şi
ACTIVITĂŢILOR în sfârşit apar în faţă munţii, munţii de deasupra
24

Maidanului şi ai Aninei, în vreme ce splendidul viaduct


EXTRACURRICULARE aruncat peste două văi ne vesteşte că suntem aproape
de Oraviţa.
La aproape trei secole din existenţa sa, Oraviţa,
Seria III Nr. 2(52)

La câteva minute, trenul opreşte în gara Oraviţei,


situată în partea de sud – vest a judeţului Caraş – cea mai veche din ţară, construită din 1849. Oraşul,
Severin şi a ţării, într-o zonă geografică având un lung de peste 7 km, este aşezat într-un defileu
pitoresc specific montan, se numără printre cele mai muntos, care-i sporeşte liniştea şi frumuseţea. După
pătrunsă de istorie oraşe de pe teritoriul Banatului. cum o dovedesc construcţiile miniere caracteristice,
Istoria sa îşi are obârşiile în filele de calendar ale uneltele găsite pe dealurile din apropiere, romanii au
anului 1717, când documentele vremii consemnează avut aici exploatări de minereu de fier, puţurile şi
existenţa unui număr de 77 de gospodării în vatra galeriile fiind mai apoi exploatate de turci şi austrieci.
actualei aşezări. Aceştia din urmă dau o dezvoltare mai mare aşezării,
La Oraviţa poţi ajunge fie cu trenul, plecând din ridicând în 1718 primul furnal din Banat.
Timişoara (prin Berzovia), fie cu maşina, pe şoseaua Azi eşti mai întâi tentat să vizitezi TEATRUL,
asfaltată ce leagă Timişoara (prin Deta - Lăţunaş) de PERLA ORAŞULUI NOSTRU, construcţie terminată şi
Oraviţa. inaugurată la 01.07.1817 cea mai veche construcţie
Dacă plecăm cu trenul, facem o haltă mai mare din România şi din sud – estul Europei, clădire cu
în Berzovia, una din puţinele localităţi din ţară ce-şi aspect sobru, echilibrat, cu o sală de spectacole
mai păstrează anticul nume. Spre Oraviţa, linia ferată decorată cu: ghirlande şi elemente florale, în cel mai
şerpuieşte printre coline şi gări cu nume pitoreşti: autentic baroc vienez târziu, declarată monument
Tirol, Doclin, Surduc. În împrejurimile Surducului se istoric din 1957. Aici au evoluat trupe celebre din:
află castrul roman Centum Pudei „o sută de puţuri”, Viena, Berlin, Paris, Budapesta, formaţii: italiene,
aşezare minieră pe drumul Berzoviei daco – romane. germane şi chiar ruseşti. Dar, mai ales, pe această
De aici, însoţit de hectare de viţă – de – vie, trenul scenă au jucat trupele româneşti ale lui Pascali şi
coboară spre satul Comorâşte, răsfirat pe o coastă Matei Milo. Aici se afla până mai ieri iscălitura lui
lină. Drumul roman (cel actual în mare parte) continuă Eminescu. „Crai Nou”, nemuritoare operă a lui Ciprian
spre una din cetăţile lui Decebal, Arcidava (Vărădia), Porumbescu, a avut premiera într-un teatru stabil,
pentru cucerirea căreia romanii au dat una din cele aici, la 7 ianuarie 1889, tot aici concertând mai târziu
mai grele lupte. Ne continuăm călătoria cu trenul şi George Enescu. La 30 august 1868 în prezenţa lui
printre coline şi livezi de: pruni, meri, cireşi, trecem Mihai Eminescu, trupa lui Mihail Pascaly a oferit
râul Căraşului şi paralele cu podul de cale ferată orăviţenilor pentru prima dată o seară teatrală cu
Casa Corpului Didactic Caraș-Severin
2. CABINET METODIC
artişti români din Bucureşti. reglementează statutul acestei rezervaţii ca făcând
Cu zidirea teatrului, primul teatru zidit din piatră parte din parcul naţional cu acelaşi nume: Parcul
în sud – estul Europei, după planurile concepute la Naţional Cheile – Nerei, format din Cheile Nerei –
Viena, a fost însărcinat inginerul orăviţean Ion Niuny, Beuşniţa, Valea Ciclovei – Ilidia, Cheile Şuşarei, Bigăr,
iar lucrările de decorare şi amenajare interioară au Liciovacea, Ducin. Parcul Naţional Cheile Nerei se
fost conduse de pictorul Francisc Knee, având ca bază numără printre cele 13 existente în ţară, iar Rezervaţia
proiectele întocmite de Platzger (acesta luând ca Cheile Nerei-Beuşniţa, printre cele 34 de rezervaţii
model sala Burgtheater – ului din Viena). naturale.
Plecând din Oraviţa cu maşina, coborâm în Sasca Predominantă este circulaţia maselor de aer din
Montană şi o luăm în susul Nerei, cu apele limpezi în vest şi sud-vest, cu precipitaţii bogate şi vânturi locale.
care hălăduiesc liber mrene, cleni şi păstrăvi. Dincolo Între acestea, Coşava este cunoscut ca fiind vântul cu
de datul Sasca Română valea începe să se îngusteze şi intensitatea cea mai mare din ţară ( peste 40 m/s ).
în curând cărarea urcă şi se transformă în tuneluri Acesta, bătând pe principiul tornadelor, degradează
tăiate în piatră, iar la peste 50 de metri mai jos, apa biotipurile din partea de vest şi sud-vest a rezervaţiei.
râului izbeşte în stâncă. Majoritatea acestor drumuri În împrejurimile oraşului Oraviţa, din sud-vestul
au fost construite şi folosite de acum trei secole de României, peisajul domol al dealurilor şi depresiunilor

Seria III Nr. 2(52)


către turci, în scopuri comerciale şi strategice. În jur, trece treptat la cel al munţilor. Culmile calcaroase ale
peisajul este variat. Pe drum se întâlnesc nenumărate Munţilor Aninei străjuiesc localitatea Ciclova
peşteri de un mare interes speologic. Cheile Nerei se Montană, din apropierea oraşului prin două masive cu
dezvăluie astfel treptat ca fiind neîntrecute în lungime altitudini de 1 000 m, bine împădurite. Formând un
şi sălbăticie. După ce cunoşti, la capătul lor pe malul adevărat ţinut carstic, Muntele Rolul (978 m) şi
stâng al râului Lacul Dracului, curios monument al Muntele Simionu (899 m) prezintă numeroase
naturii, îşi propunem, călătorule, să nu pleci din abrupturi stâncoase, grote şi peşteri. De sub steiurile
această zonă până nu faci o excursie la Ochiul Beiului, stâncoase îşi adună apele râul Ciclova care, după ce

25
izvorul spumegatului Bei, unul din principalii afluenţi străbate cele două localităţi surori, Ciclova Montană şi
ai Nerei. Ochiul Beiului este un lac montan, cu apă Ciclova Română, îşi uneşte apele cu Caraşul.
cristalină, iar în apropiere se află câteva cascade şi Dintr-o poiană de la marginea localităţii Ciclova
rezervaţia naturală Pădurea Beuşniţa, unde Montană, un drum lejer, în urcuş uşor, prin pădure, se

Școala Caraș-Severineană
convieţuiesc, datorită climei blânde, de specific ajunge la Mânăstirea Călugăra. În lungul pârâului cu
mediteranean, smochinul, alunul turcesc, laleaua ape repezi al Călugărului, drumul este marcat prin
sălbatică şi altele. numeroase icoane, cruci şi mici locuri de popas.
Consemnăm o legendă din partea locului Biserica a fost ridicată pe locul peşterii
referitoare la originea lacului Ochiul Beiului. De mult, descoperite în 1859, pe locul unde s-au descoperit
tare de mult un bei crud stăpân al locurilor, se moaştele unui sihastru. Mănăstirea Călugăra s-a numit
îndrăgosti de o fată de cioban, cerşind îndelung la început Mănăstirea Călugăra atât în actele oficiale
dragostea cu vorba şi cu bogăţiile orientului. Respins cât şi în vorbirea poporului. Denumirea de Călugăra
de fiecare dată, a răpit-o în cele din urmă pe frumoasa provine de la faptul că aici s-ar fi adăpostit multă
neînduplecată, hotărât s-o ducă în Turcia. În ziua vreme, într-o peşteră, un pustnic (călugăr). Nemţii
sorocită, însă, fata l-a pândit şi s-a aruncat sub colonişti însă i-au spus Mănăstirii: Kalugera. Potrivit
picioarele calului în galop, murind. Beiul a plâns mult unor vechi credinţe, mănăstirea este construită pe un
şi amar, iar din lacrimile lui s-a născut lacul, de formă loc considerat sfânt, iar izvoarele din jurul lăcaşului
exactă cu numele ce-l poartă. monahal au puteri tămăduitoare.
Nu întâmplător, sectoarele de Chei ale râului Sfinţită la 1 octombrie 1 861, biserica are
Nera şi ale pârâului Bei, masivul Pleşiva, cu abrupturile hramurile Acoperământul Maicii Domnului ( 1
sale calcaroase, Valea Beuşniţei, cu patul albiei octombrie ) şi Înălţarea Sfintei Cruci ( 14 septembrie ).
compus din marmite şi depuneri de carbonat de În naos, alături de icoana făcătoare de minuni a
calciu, cascadele Beuşniţei, Izbucul Iordanului, lacurile Maicii Domnului curge izvorul tămăduitor, ca un flux
carstice unicat din ţară (Ochiul Beiului şi Lacul nesfârşit de evlavie şi credinţă. În biserică se păstrează
Dracului) cu numeroase cârşii, peşteri şi avene, sunt o parte din moaştele călugărului descoperite în
ocrotite de lege şi trebuie să fie ocrotite de noi toţi. peşteră.
Datorită frumuseţii naturale unice, datorită unor LEGENDA: Mânându-şi turma de oi prin
formaţiuni carstice spectaculoase, râul Nera parcurge desişurile pădurii, ciobanul Iancu Cârlovan, a poposit
un traseu printre pereţi abrupţi, alternând cu poieni pe Valea Călugărului. Într-una din zile, la asfinţit, a
mai largi. La toate acestea se adaugă specii rare şi auzit cântări sfinte de undeva, din pădure. Speriat, a
foarte vechi de plante şi animale, motiv pentru care adunat oile şi a coborât spre sat. A doua zi a revenit
acest areal s-a bucurat de interesul oamenilor de împreună cu un bătrân şi amândoi au auzit cântările
ştiinţă, astfel că în 1954 a fost decretată Rezervaţia îngereşti, venind din stânca de la capătul văii.
Ştiinţifică Beuşniţa, iar în 1973 arealul rezervaţiei s-a Cercetând locul, au descoperit un izvor, l-au marcat cu
întregit cu suprafeţele cuprinse în Cheile Nerei – Valea o cruce şi au aşezat o icoană a Maicii Domnului. În
Rea, adevărată gură de rai. Ulterior în 1990 se scurt timp, Valea Călugărului a devenit loc de

Casa Corpului Didactic Caraș-Severin


2. CABINET METODIC
pelerinaj. Credincioşii din tot Banatul veneau aici să locomotiva cu abur) este permisă doar de la Oraviţa
audă cântările din stâncă, să ia apă de la izvor, cu către Anina cu Dieselul aşezat în capul trenului.
nădejdea că se vor vindeca de diferite boli. Ei puneau Calea ferată spre Anina urcă realmente şi acesta
în arbori cruci şi icoane deasupra cărora la marile e marele specific al ei, de la 218,7 m (Oraviţa) la 556,4
sărbători aprindeau candele, ca într-un adevărat lăcaş m (Anina), aşadar o diferenţă de nivel de 337,7 m. La
în mijlocul naturii. Într-una din zile, printre credincioşii lungimea de 33,4 km, cele 14 tunele însumează 2084
veniţi la izvorul de pe Valea Călugărului a fost şi m, viaductele în număr de 10 înseamnă alţi 843 m din
tânărul teolog Alexei Nedici. La un moment dat, s-a total, 9946 m sunt zidurile de sprijin, iar pe 21171 m
auzit începutul Sf. Liturghiei. Credincioşii au ascultat în s-au executat tăieri în stânca muntelui. Dincolo de
genunchi timp de o oră, apoi nu s-a mai auzit nimic. faptul că, în general, s-a lucrat în calcare dure şi
Mulţi dintre bolnavii care au fost de faţă s-au vindecat. compacte, între alte izbânzi tehnice trebuie
Urmându-se firul de apă al izvorului, s-a menţionate raza de curbură mică a traseului de numai
descoperit o peşteră acoperită cu pământ şi vegetaţie. 114 m, iar declivitatea e în unele locuri de numai 20
În interiorul peşterii s-au găsit urme de locuire, câteva ‰, când limita minimală normală folosită de obicei ar
obiecte bisericeşti, fiind o chilie gen biserică, cu un mic fi de numai 150. Cel mai mare viaduct este Racoviţa,
altar săpat în piatră. Aici se afla o icoană a Maicii de 115 m lungime, 26,5 m înălţime şi cu 11 deschideri.
Domnului, despre care se crede că ar fi fost adusă de Tunelul Maniel, după numele inginerului, are 298 m,
la Muntele Athos. În peşteră s-au găsit moaştele iar 660 m are tunelul de la Gârlişte. Aici, tunelul are
Școala Caraș-Severineană

pietrificate ale unui călugăr. Prin peşteră curgea cea mai mică deschidere la portalul de la intrare, de
izvorul de la care pelerinii luau apă tămăduitoare. numai 3,76 m. Tunelul Polom-Izvor are 290 m, Seiler
Despre icoana Maicii Domnului, descoperită în (Jitinului) - 230 m, iar tunelul Dolhoff e lung de 112
peşteră, se povesteşte că a fost dusă la biserica din m. El poartă numele arhitectului Johann Ludwig Dier
Oraviţa, dar după câteva zile a dispărut. Căutându-se Dollhoff, care s-a considerat vinovat pentru un prim
îndelung, icoana a fost găsită din nou în peşteră, fără eşec al perforării tunelului Gârlişte unde cele două
să fi fost atinsă de mâna omenească. galerii nu s-au întâlnit din cauza unei devieri verticale
Plecăm din Oraviţa spre Anina, ne urcăm din nou de aproape 3 m, fapt pentru care s-a sinucis
în tren. Linia ferată pe care o străbatem a fost aruncându-se într-o prăpastie de pe unul din
construită în anul 1863, a doua ca vechime din ţară viaductele liniei.
(prima a fost construită în anul 1854, Oraviţa – Iam – În legătură cu tunelul de la Jitin o legendă a
26

Baziaş, trecând prin Biserica – Albă; a fost construită, penetrat mentalul colectiv şi s-a păstrat până azi.
în principal, pentru transportul cărbunelui la Dunăre). Există mărturii ale unor călători, în cei 150 de ani de
Este o capodoperă arhitectonică, Seemering-ului existenţă ai căii ferate că, la orele amiezii, razele
românesc, apreciere care ţine cont şi de condiţiile soarelui căzând pe o anumită piatră din portalul de la
Seria III Nr. 2(52)

tehnice de realizare din vremea respectivă. intrarea în tunel, creează imaginea luminoasă a Maicii
Calea ferată de munte, prima de acest gen din Domnului cu Pruncul Iisus în braţe. Staţia Gârlişte
spaţiul românesc, pe traseul Oraviţa - Anina, lungă de are un sistem de garare prin manevre, trenul
33,4 km, a fost inaugurată la 15 decembrie 1863 oprindu-se într-un tunel, apoi trece pe o linie
pentru transportul de marfă iar la 4 aprilie 1869 orizontală, revenind în staţie. În aceasta gară exista o
pentru călători. Liderul proiectanţilor este inginerul ciudăţenie – din cauză că terenul este în pantă, trenul
arhitect Karl Maniel, ajutat de o echipă formată din intră mai întâi în tunel pentru a i se face macazul şi
inginerul superior Erwin Lihossky, inginerul minier apoi este împins cu spatele în staţie, pe o linie
Josef Dullnig, inginerul Bach. orizontală. Daca trenul vine din cealaltă direcţie, intră
Aceasta linie are ecartament normal şi o lungime în staţie apoi pentru a continua drumul spre Oraviţa
de 33 km şi cuprinde următoarele staţii: Oraviţa (km va reintra în tunel prin împingere şi astfel se va
0); Brădişoru de Jos / Maidan (km 6); Dobrei (km 12); schimba poziţia macazului. Legat de aceasta staţie se
Lişava (km 16); Ciudanoviţa (km. 18.); Gârlişte (km 25) spune în glumă că se intră odată şi se iese de două ori.
şi Anina (km 33). Între Maidan (Brădişorul de Jos) şi Lişava se
Caracteristicile liniei: între staţia Oraviţa şi km 9 găsesc două viaducte dintre care cel de pe Valea
+000 are curbe cu raza minimă de 190 m şi declivitate Jitinului are 7 deschideri şi o lungime totală de
până la 8 ‰; între km 9+000 şi staţia Gârlişte are 130,8m. Deschiderea din mijloc a acestui viaduct are
curbe cu raza minimă de 102 m şi declivitatea până la 31m şi o construcţie metalică cu o înălţime a stâlpilor
21 ‰ şi între Gârlişte şi staţia Anina are curbe cu raza de 37,18m, în timp ce deschiderile externe sunt
minimă de 102 m şi declivitatea de 2 ‰. boltite şi curbate cu raza de curbură de 114m. Este cel
Tipurile de locomotive admise pe această linie: mai mare viaduct construit pe întreaga linie şi de
locomotive cu abur, seria 50000; locomotive Diesel, remarcat este faptul că partea metalică a fost
seria 69000 cu transmisie electrică. Alte locomotive construită într-o zonă montană, fără macarale acum
pot circula doar cu avizul Autorităţii Feroviare 130 ani.
Romane. Se admite remorcarea trenului cu dublă Între Gârlişte şi Anina exista un viaduct în
tracţiune cu locomotive Diesel în ambele sensuri de apropiere de Anina cu o lungime de 95,4m şi o
mers, iar tracţiunea mixtă (locomotiva Diesel şi înălţime de 31,6m, porţiunea din mijloc fiind

Casa Corpului Didactic Caraș-Severin


2. CABINET METODIC
executată din metal. TEATRUL VECHI MIHAI EMINESCU din ORAVIŢA,
Să nu uităm că aceste lucrări de artă s-au JUD. CARAŞ-SEVERIN
desfăşurat între anii 1860 - 1863 şi au necesitat un
volum de muncă impresionant din cauza terenului
accidentat. Totodată trebuie să luăm în considerare că
posibilităţile tehnice ce erau la dispoziţia
constructorilor în acea vreme erau limitate (nu se
inventase încă dinamita). O călătorie cu trenul pe
acest traseu este un deliciu pentru turiştii zilelor
noastre. Frumuseţea acestui traseu este unică în ţară.
Linia în lungime de 34 km trece prin depresiuni de
calcar şi peste prăpăstii ameţitoare, străbătând 14
tuneluri, 10 viaducte şi 10 km de ziduri de sprijin.
Conform Legii din 14 septembrie 1854 privind
concesionarea resurselor subsolului bănăţean şi a
căilor ferate, finalizate ori în lucru, către firme

Seria III Nr. 2(52)


particulare, Austria vinde zona unui consorţiu, cu
capital francez şi austriac, K.u.k. Privilegierte
Osterreichische Staats Eisenbahn Gessellschaft (StEG),
cu aportul celebrei bănci a macedoromânului George
Sina (care are filiale în Viena şi Pesta), alături de
Armestein and Esckeles-Vien şi Societé Génèrale du
Credit Mobilier-Paris la o tranzacţie de 200 de
milioane de franci aur. Pentru grăbirea lucrărilor la

27
calea ferată Oraviţa - Anina, noul proprietar a cheltuit
812.278 florini şi 72 creiţari, cifră exactă; preluată din
documentul intrării obiectivului în administrarea StEG.
Din 1891, statul maghiar răscumpără de la StEG,

Școala Caraș-Severineană
cu 9598560 forinţi, cele două tronsoane de cale ferată
Oraviţa - Baziaş şi Oraviţa - Anina. În anul 1918
conform dispoziţiei Tratatului de Trianon, calea ferată
Oraviţa – Anina trece în proprietatea statului român,
fiind exploatată până azi de Administraţia CFR.
Din Anina se pot face excursii minunate la Lacul
montan Buhui şi la Peştera Comarnic una din cele mai
mari şi mai frumoase din ţară.
Aşezare de un pitoresc deosebit ca şi
împrejurimile sale, ORAVIŢA, cea mică, dar plăcută ca
zorile frumoase, cum o descrie în 1874 Iosif Vulcan, a
rămas nu doar în amintiri. Ea este locul unde istoria şi
tradiţia – fala şi mândria cărăşanului – şi-au găsit şi îşi
găsesc împliniri.

BIBLIOGRAFIE:
1. Jurjica Timotei şi colectivul - Caraş – Severin,
Editura Sport – Turism, Bucureşti, 1981
2. http://www.oravita.ro/
3. http://www.welcometoromania.ro/Oravita/O
ravita_Teatrul_r.htm
4. SIM. SAM. MOLDOVAN, Judeţul Caraş; I.
BOTA, 130 de ani de la inaugurarea căii ferate
Oraviţa-Anina, în Timpul, IV, nr. 15 (782), sâmbătă 25
ianuarie 1993, p. 6

Prof. DIMITRIE BĂRBULESCU


Prof. LUCIA BĂRBULESCU
Liceul Tehnologic Mihai Novac Oravița

Casa Corpului Didactic Caraș-Severin


2. CABINET METODIC
LINIA DE CALE FERATĂ ORAVIŢA – ANINA
Școala Caraș-Severineană
28
Seria III Nr. 2(52)

Casa Corpului Didactic Caraș-Severin


2. CABINET METODIC

Seria III Nr. 2(52)


29
Școala Caraș-Severineană

Casa Corpului Didactic Caraș-Severin


2. CABINET METODIC
nume ale unor oameni de cultură invitaţi la aceste
COLOCVIILE MIRCEA ELIADE SAU
întâliri de la Chişinău şi Sighişoara: Mircea Handoca,
MULTIPLELE FAŢETE ALE UNEI Eugen Simion, Daniel-Cristea Enache, Mircea Tomuş,
VECHI COLABORĂRI Mircea Muthu sau Mac Linscott Ricketts.
În 2005 am organizat la Reşiţa prima ediţie a
„A face din viaţa ta o permanentă bucurie - în pofida Colocviilor Mircea Eliade sub genericul Mircea Eliade
tuturor mizeriilor, şi întunecimilor, şi păcatelor, şi şi modelul tinereţii (20-21 mai). Manifestarea culturală
neputinţelor, şi dezamăgirilor - iată o datorie s-a bucurat de sprijinul Consiliul Judeţean Reşiţa, al
adevărată a omului şi a omeniei din tine.” Societăţii de Ştiinţe Filologice, al Direcţiei pentru
(Mircea Eliade) Cultură, Culte şi Patrimoniul Cultural-Naţional a
Judeţului Caraş-Severin, Centrului Judeţean Caraş-
Liceul Academic Româno-Englez Mircea Eliade Severin pentru Conservarea şi Promovarea Culturii
din Chişinău a declanşat, începând cu anul 1995 o Tradiţionale. Întâlnirea a avut ca invitaţi speciali o
amplă acţiune cultural-ştiinţifică la care au răspuns delegaţie a Liceului Academic Româno-englez Mircea
iniţial mai multe instituţii şi structuri locale. Semnul Eliade din Chişinău şi o alta din Sighişoara de la
Colegiul Naţional Mircea Eliade. Pe lângă sesiunea de
Școala Caraș-Severineană

acestor întâlniri era punerea în discuţie a operei


literare şi ştiinţifice a marelui savant al cărui nume comunicări ştiinţifice a elevilor au fost prezentate
fusese ales ca emblemă a liceului. Manifestările două recitaluri de poezie: Octavian Doclin (din partea
cultural-ştiinţifice Mircea Eliade au continuat de atunci reşiţenilor) şi Arcadie Suceveanu (din pareta
în fiecare an la Chişinău, ajungând în aprilie 2016 la a moldovenilor). De asemenea, a avut loc o întâlnire a
XXI-a ediţie. elevilor cu membri ai Cenaclului literare reşiţean
Cu fiecare an Manifestările cultural-ştiinţifice Semenicul şi lansarea cărţii Mircea Eliade şi modelul
Mircea Eliade de la Chişinău au crescut, dobândind tinereţii scrisă de Gheorghe Jurma special pentru
prestanţă şi renume dincolo de graniţele Moldovei: această primă ediţie a întâlnirilor de la Reşiţa. Vizita la
profesoara Veronica Postolachi, iniţiatoarea Ocna de Fier, întâlnirea cu Constantin Gruescu şi
30

proiectului, luptătoare pe baricadele culturii şi ale expoziţia de flori de mină a încheiat prima ediţie a
adevăratei învăţături, a întins braţele şi spre alte licee colocviilor.
ce poartă numele lui Mircea Eliade din Sighişoara, din În 2007 s-a desfăşurat a doua ediţie a Colocviilor
Mircea Eliade la Reşiţa cu subtitlul Centenar Eliade.
Seria III Nr. 2(52)

Reşiţa, iar apoi spre Nisporeni.


Prima colaboarare din partea noastră, a Acţiunea complexă, a cuprins pe lângă sesiunea de
reşienilor, a venit ca urmare a unei scrisori trimise de comunicări o expoziţie de carte Mircea Eliade, două
doamna Veronica Postolachi în 2003, adresată recitaluri din creaţia poeţilor reşiţeni Liubiţa Raichici şi
catedrei de limba română din şcoala noastră. Am luat Iacob Roman. Criticul literar Gheorghe Jurma,
în serios invitaţia şi aşa a apărut un studiu al elevei directorul Editurii Tim din Reşiţa a patronat un
Lăcrimioara Brediceanu despre romanul Şarpele. Doar moment literar sub titlul Sensul cărţii la Mircea Eliade
am trimis lucrarea la Chişinău, nu am participat efectiv şi cărţile editurii Tim. Mircea Eliade şi modelul tinereţii
la lucrări. Abia în anul următor am făcut şi lungul drum (coord. Prof. Adela Schindler), volum cuprinzând
de o zi şi o noapte spre Chişinău, însoţită de elevele lucrările de la prima ediţie a Colocviilor, a fost lansat
Mirela Miu şi Loredana Roşca. Primul impact cu ceea cu aceeaşi ocazie.
ce se întâmpla acolo a fost puternic: nivelul ştiinţific Ediţia a doua a Colocviilor Mircea Eliade (Reşiţa,
foarte ridicat la care se lucrează, setea de cultură şi 9-10 marie 2007) a fost o manifestare organizată de
cunoaştere a elevilor, biblioteca bine pusă la punct a Liceul Teoretic Mircea Eliade din Reşiţa cu sprijinul
liceului ne-au dat de gândit. An de an participând cu Primăriei Municipiului Reşiţa, al Direcţiei pentru
alţi elevi ne debarasam de prejudecăţi şi vedeam că se Cultură, Culte şi Patrimoniul Cultural-Naţional a
poate trăi şi altfel, adică în cultură. Fără să exagerez, Judeţului Caraş-Severin, al Centrului Judeţean Caraş-
zilele petrecute La Manifestările cultural-ştiinţifice Severin pentru Conservarea şi Promovarea Culturii
Mircea Eliade de la Chişinău echivalează cu o Tradiţionale, editurii Tim şi al Fundaţiei Culturale
purificare sufletească, cu un act de regăsire. La fel se Octavian Doclin. Reţinem lucrarea lui Iacob Roman,
întâmplă şi cu sesiunea de comunicări ştiinţifice Opera consilier la Direcţia pentru Cultură, Culte şi
lui Mircea Eliade de la Sighişoara, proiect iniţiat de Patrimoniul Cultural-Naţional a Judeţului Caraş-
profesoara Mariana Gorczyka, unde am participat cu Severin despre model, ca şi exegezele inedite venite
elevii la mai mute ediţii. Să amintesc doar câteva de la Chişinău: Alexandru Cosmescu (Alte spaţii - alte

Casa Corpului Didactic Caraș-Severin


2. CABINET METODIC
timpuri: Eliade Foucault) şi Alexandru Bortnic (Reflexii minieră din ţara noastră), Parcului Primăriei. La
asupra publicisticii lui Eliade). Sighişorenii Alina Zah, Teatrul Vechi Mihai Eminescu a avut loc un recital
Loredana Filip, Septimiu Oprea au adus prin lucrările poetic al elevilor Liceului Mircea Eliade din Chişinău,
lor o perspectivă personală asupra lecturii operei lui iar trupa de teatru Xenon a e Liceului Teoretic Mircea
Eliade. S-a remarcat lucrarea reşiţencei Silvana Eliade, Reşiţa a interpretat un fragment din piesa
Potocean (Eliade: un om, un destin), ca şi contribuţiile Păpuşarul, de Ciprian Ciuciu. Spicuim din programul
elevelor: Mihaela Badea, Ionela Andreş-Lepa, Octavia general: lansări de carte (Citindu-l pe Mircea Eliade,
Sandu, Mirela Pană, Oana Vâlcu sau Andreea Ivaşcu. O coord. Prof. Adela Schindler, volum ce cuprinde
secţiune aparte au constituit-o studiile unor profesori: lucrãrile prezentate la ediţia a III-a a Colocviilor Mircea
prof. Lucian Ştiopu, de la Grupul Şcolar Mathias Eliade, Editura Tim, Reşiţa, 2012, dar şi Noţiuni de
Hammer din Anina, (Mircea Eliade sau Discurs despre teorie literară, de Veronica Postolachi, Editura
importanţa înţelegerii), prof. dr. Nicolae Borlovan de Prometeu, Chişinău, 2010 sau romanul Cadenţă
la Liceul Pedagogic Constantin Diaconovici Loga din pentru marş erotic, de Mariana Gorczyca, Editura
Caransebeş, (Nuvela La Ţigănci – mesaj şi semnificaţii). Limes, Cluj-Napoca 2010), vernisajul expoziţiei de

Seria III Nr. 2(52)


De la Liceul Teoretic Mircea Eliade, Reşiţa, au grafică a lui Emilian-Papi Roşculescu, Manifestările
participat prof. Sorin Oţelariu, (Mircea Eliade – o dedicate lui Mircea Eliade la Reşiţa, Chişinău şi
soteriologie pentru postmodernitate ) şi prof. Luminiţa Sighişoara - remember, Vânătoarea de comori:
Nicolaescu (Dihotomia sacru- profan în opera lui descoperirea Reşiţei pierdute, concurs organizat de
Mircea Eliade). Consiliul Şcolar al Elevilor Liceului Teoretic Mircea
Influenţele experienţei indiene, labirintul ca Eliade din Reşiţa.
formă de autocunoaştere, dragostea ca experienţă- Anul acesta s-au împlinit 30 de ani de la moartea

31
limită, căutările adolescentului miop, dar şi lui Mircea Eliade moment marcat şi de Colegiul
angajamentele politice ale tânărului Eliade, sunt Naţional Mircea Eliade din Reşiţa. În acest sens o
câteva dintre subiectele asupra cărora s-au aplecat delegaţie a colegiului a participat la Manifestările

Școala Caraș-Severineană
elevii din Sighişoara, Chişinău şi Reşiţa la a III-a editie a cultural-ştiinţifice Mircea Eliade de la Chişinău, ediţia a
Colocviilor Mircea Eliade de la Reşiţa din martie 2011. XXI-a, (1-2 aprilie). Sesiunea de comunicări de la
Dintre evenimentele desfăşurate în cadrul celei de-a Chişinău moderată de neobosita doamnă prof. dr.
treie ediţii a Colocviilor Mircea Eliade amintim: lansări Veronica Postolachi, a fost completată, în virturea
de carte (Mircea Eliade şi sensul culturii, coord. Prof. unei vechi tradiţii, de alte momente cultural-artistice:
Adela Schindler -volum ce cuprinde lucrările recital de poezie, cunoaşterea unor poeţi din
prezentate la ediţia a II-a a Colocviilor Mircea Eliade, Moldova, dansuri, depunere de flori la bustul lui Eliade
Docliniana a poetului Octavian Doclin), recitalul de de pe Aleea clasicilor, excursii tematice.
poezie (al poetului Costel Stancu), expoziţia de EX În 18 aprilie, mai mulţi elevi ai Colegiului Naţional
LIBRIS (autor: Ioan Bujor, bibliotecar la Biblioteca Mircea Eliade din Reşiţa au participat la deschiderea
Judeţeanã Paul Iorgovici Reşiţa), expoziţia de carte Expoziţiei de carte Mircea Eliade organizate la Muzeul
Mircea Eliade (Gheorghe Jurma) de la Muzeul Banatului Montan din municipiu. Eliadiştii au
Banatului Montan din Reşiţa, deplasare la Oţelu Roşu demonstrat maturitate şi erudiţie prin discursurile
şi vizitarea Muzeului de Geografie Literarã Tiberiu despre personalitatea enciclopedică a lui Eliade:
Boşcaiu (Liceul Bănăţean, Oţelu Roşu), intervenţiile la romanier, istoric al religiilor, orientalist, eseist,
discuţii ale criticilor literari Gheorghe Jurma sau Radu memorialist, dar şi prin împărtăşirea unor impresii de
Cernãtescu. lectură personale, subiective. E aceasta o modalitate
La a patra ediţie a Colocviilor Mircea Eliade la de a marca o personalitate a culturii române şi
Reşiţa (martie 2012) au răspuns aceiaşi parteneri deja universale care îşi leagă numele de Reşiţa măcar prin
fideli. Sesiunea de comunicări despre opera literară şi faptul că patonează o instituţie de învăţământ
ştiinţifică a lui Mircea Eliade a fost urmată de discuţii, devenită între timp Colegiu Naţional.
dar şi de alte câteva evenimente menite să-i Aşadar, putem vorbi deja despre o frumoasă
familiarizeze pe elevii şi dascălii veniţi de departe cu tradiţie care s-a creat sub semnul studierii operei lui
realităţile locului. Astfel a avut loc o deplasare la Mircea Eliade. Elevi din licee diferite ce poartă numele
Oraviţa şi vizitarea câtorva obiective culturale: Gara lui Mircea Eliade se întâlnesc an de an la Chişinău,
CFR (prima clădire pentru o staţie de cale ferată din alteori la Reşiţa sau Sighişoara. Un semn de speranţă
ţară), Teatrul Vechi Mihai Eminescu (primul teatru din într-o lume care pare să-şi piardă tot mai mult
România), Farmacia Knoblauch (cea dintâi farmacie reperele este revenirea la lectură şi la actul cultural în

Casa Corpului Didactic Caraș-Severin


2. CABINET METODIC
genere. Îmi place să cred că aceste manifestări literare Chişinău, 2016, Biblioteca Onisifor Ghibu,
trasează pentru adoloescenţii de azi un mod de viaţă, Ediţia a XXI-a
contribuie la formarea lor ca oameni de mâine sub
semnul respectului reciproc, al seriozităţii intelectuale
şi nu în ultimul rând al prieteniei, valoare eternă a
omenirii.

Prof. ADELA LUNGU-SCHINDLER


Colegiul Naţional Mircea Eliade Reşiţa
Școala Caraș-Severineană
32
Seria III Nr. 2(52)

1995, Reșița, Prima ediție a colocviilor

2016, Chişinău, Aleea clasicilor

Casa Corpului Didactic Caraș-Severin


3. CABINET PSIHOPEDAGOGIC
sunt mai afectați de sentimentele și emoțiile celor din
SENSIBILITATEA EMOȚIONALĂ ȘI jur, le resimt cu o mai mare intensitate.
ROLUL EI ÎN DEZVOLTAREA Astfel, sensibilitatea emoțională nu poate fi
schimbată de-a lungul vieții, ea fiind înnăscută, dar
COPILULUI trebuie și poate fi gestionată.
Părinții și cadrele didactice trebuie să
Termenul „inteligență emoțională” este un conștientizeze sensibilitatea copiilor/elevilor. De
termen relativ nou. Psihologii Peter Salovey si John exemplu, copiii resimt acut tensiunea emoțională din
Mayer l-au folosit pentru prima dată într-un articol din familie, dacă părinții au probleme de sănătate,
anul 1990. Componentele conceptului pot fi datate financiare sau relația lor se deteriorează, chiar dacă nu
pornind de la arhicunoscuta afirmație a lui Socrate vorbesc despre ele de față cu copiii. Mulți consideră
(470 – 399 îHr): „Cunoaște-te pe tine însuți”, ori de la greșit că îi protejează, când, de fapt, cei mici
citatele biblice: „Nu fă altuia ce ție nu-ți place” și acumulează în interior neliniști și tensiuni care se vor
„Iubește-ți aproapele ca pe tine însuți”. transforma în cele din urmă în anxietate. Comunicarea
Emoțiile sunt o parte foarte importanta a vieții este esențială, chiar dacă problemele nu trebuie
noastre și au rol de comunicare. Ele ne arată felul in prezentate detaliat micuților, ele pot fi explicate la

Seria III Nr. 2(52)


care ne raportăm la lumea exterioară și la cea nivelul lor de înțelegere. Adulții care recunosc
interioară. Sensibilitatea emoționala presupune schimbări în comportamentul copilului, trebuie să
capacitatea individului de a vibra emoțional față de conștientizeze că ei poartă responsabilitatea acestor
anumite situații sau față de alte persoane. O împărțire schimbări, și e datoria lor să rezolve situațiile
generală a emoțiilor le-ar situa in două categorii: problemă. Dacă nu li se spune despre ce e vorba,
emoții plăcute și emoții neplăcute. Emoțiile pozitive copiii preiau asupra lor vina, dezvoltând un complex
sunt resimțite în momentul în care trăim ceva care ne de învinovățire.
place – ne simțim bine, în timp ce emoțiile negative Prezența sensibilității emoționale presupune atât

33
apar atunci când suntem în situații de viață care nu ne avantaje, cât și dezavantaje. Beneficiile sunt că pot
plac. Dacă reușim să conștientizăm aceste trăiri, avem empatiza cu cei din jur, se adaptează mai ușor în
două căi de intervenție: să schimbăm ceva la noi diferite grupuri, sunt capabili să ofere suport
înșine, sau să modificăm situația în care ne aflăm. emoțional celorlalți și să le înțeleagă problemele, sunt

Școala Caraș-Severineană
Datorită insuficientei dezvoltări a cortexului, afectuoși și au nevoie, la rândul lor, de atenție și
copiii au o emoționalitate mai pregnantă, în dragoste. Sunt dezavantajați când au de gestionat
comparație cu adulții. Ei se exprimă plenar și trăiesc la emoții prea intense și tind să se supraîncarce
intensitate maximă tot ceea ce li se întâmplă. emoțional.
Chiar și în situația în care emoționalitatea intensă Acești copii au nevoie de ajutor atât din partea
este specifică tuturor copiilor, anumiți copii sunt mai educatorului, cât și de sprijinul familiei. În primul rând,
sensibili din punct de vedere emoțional decât alții. părinții îi pot ajut prin a-i accepta așa cum sunt și prin
Pedagogul și chiar părintele pot recunoaște un a valorifica această capacitate ca pe un talent care
copil cu o emoționalitate crescută observându-le trebuie cultivat și încurajat și nu în ultimul rând e de
comportamentul sau reacțiile în anumite situații și datoria educatorului să semnaleze familiei că au un
față de persoanele cu care intră în contact. Astfel, astfel de copil și să le sugereze modalități de
există copii vizibil afectați de starea emoțională a celor intervenție. E nevoie de multă atenție și de răbdare.
din jur. Copiilor introvertiți le place să-și petreacă Sunt foarte receptivi la un ton blând, la explicații clare,
timpul în singurătate, sunt intuitivi și, de cele mai rostite calm. Trebuie să fie ascultați și să li se creeze
multe ori, atunci când sunt tensionați, preferă să cadrul în care să-și exprime în cuvinte trăirile. E o
sufere în tăcere. La polul opus se află copiii greșeală să fie comparat cu alți copii, sau să i se
extrovertiți. Aceștia sunt sociabili, joviali le place să fie „interzică” să-și manifeste sensibilitatea, să fie
tot timpul în compania altora, copii sau adulți. În etichetat „ești slab”. Comparațiile și etichetările scad
pofida acestor diferențe, ambele tipuri nu încrederea și stima de sine.
reacționează bine la critică, rupând comunicarea și Foarte important e să i se ofere căi prin care să
închizându-se în sine. Copiii au nevoie să intre în se exprime emoțional. O modalitate foarte bună este
contact cu persoane, blânde, calme, empatice. Preferă sportul, mișcarea în general, care să îi permită să se
situațiile predictibile, rutină și nu răspund bine la exprime la nivel fizic în vederea descărcării
imprevizibil. Limitele între care se desfășoară firesc emoționale. Altă sursă inepuizabilă de exprimare
sunt cele ferme și clare, în schimb nu reacționează emoțională este activitatea artistică. Copiii vor fi
bine la reguli rigide și restrictive. încurajați să picteze, să cânte sau să danseze. Arta, în
Un factor care influențează într-o oarecare general, oferă posibilități de materializare a emoțiilor,
măsură sensibilitatea emoțională a copilului este favorizând gestionarea și integrarea acestor trăiri.
temperamentul. C. G. Jung consideră că este înnăscută În concluzie, copiii cu sensibilitate emoțională au
predispoziția de a procesa evenimentele lumii în care nevoie de acceptare, de apreciere. Deși societatea nu
trăim folosindu-ne de gândire, afectivitate, percepție apreciază în general sensibilitatea emoțională,
sau intuiție. Copiii cu sensibilitate emoțională ridicată trecând-o în categoria „slăbiciunilor”, aceasta este de
au ca funcție predominantă afectivitatea sau intuiția, fapt o calitate. Doar cel ce se simte suficient de
Casa Corpului Didactic Caraș-Severin
3. CABINET PSIHOPEDAGOGIC
puternic își recunoaște și își arată vulnerabilitățile. tehnice sau intelectuale în vederea obținerii o creștere
Responsabilitatea revine familiei și școlii să dezvolte a calității vieții și la o conviețuire cu un grad ridicat de
capacitățile acestor copii și să îi învețe să le folosească confort, atingându-se astfel un deziderat esențial:
în folosul lor și al celor din jur. Apelând la inteligența pregătire copilului pentru viață.
emoțională, cea care duce la înțelegerea propriilor
emoții, gestionarea acestora, înțelegerea mai bună a Prof. ADRIANA BONCIU
celor din jur și o mai bună relaționare cu cei din jur, Casa Corpului Didactic Caraș-Severin
conform ultimelor cercetări statistice, competența
emoțională este mai importantă decât competențele

quo ante. Nivelul de aspiraţie se statorniceşte în


PERSONALITATE ÎNTRE raport de forţele şi standardele sociale, de conflict şi
CORESPONDENŢĂ ŞI decizie.

NECORESPONDENŢĂ Cum acţionează aspiraţia în planul vocaţional?


VOCAŢIONALĂ Nivelul de aspiraţie la persoanele cu o conduită
vocaţională optimă este crescut şi determină o
dinamică extrem de mobilă şi continuă în căutarea
„Nimic durabil nu se poate întemeia pe indiferenţă.”
Școala Caraș-Severineană

unui scop. După ce un scop se realizează, se profilează


(Octavian Paler) un altul.

Cea mai importantă etapă din procesul luării unei Raportul dintre personalitate ca vocaţie şi muncă
decizii de carieră o constituie explorarea educaţională se concretizează în trei tendinţe: spre originalitate,
şi ocupaţională, comportamentul sistematic de creaţie şi spre realizare liberă. În fond aceste trei
colectare de informaţii referitoare la oportunităţile tendinţe se pot reduce la tendinţa spre creaţie, căci
educaţionale şi la ocupaţii. creaţia presupune originalitate şi presupune realizare
liberă.
Dacă vocaţia s-a definit ca un vector al
personalităţii prin intermediul căreia persoana se Spre deosebire de corespondenţa vocaţională
34

orientează faţă de structurile de activitate productivă care se exteriorizează printr-o adaptare optimă,
oprindu-se asupra uneia care corespunde cu modelul satisfacţie optimă şi echilibrare optimă a
său interior, pe care o actualizează în mod optim şi personalităţii, necorespondenţa e o sursă de conflicte
prin care se integrează creator în circuitul psiho - inter şi intra individuale. Necorespondenţa se traduce
Seria III Nr. 2(52)

social, în cazul acesta vocaţia constituie incontestabil printr-o programare socială a unei activităţi
un factor de direcţionare a dinamicii personale. individuale cu ustensile inadecvate, prin solicitarea
persoanei de a face faţă unei dinamici cu numeroase
Dinamica personalităţii la omul matur, se elemente indigeste.
consumă în mod fundamental prin asumarea şi
jucarea pe scena vieţii sociale a unor roluri sociale; la Cunoaşterea factorilor care favorizează luarea şi
copil şi la adolescent apare ca o pregătire pentru menţinerea deciziei în alegerea carierei la adolescenţii
viitoarele roluri sociale. Dintre toate rolurile sociale pe aflaţi la finele liceului, modificarea atitudinii faţă de
care le joacă, cel care îl defineşte pregnant este rolul proiectarea propriului viitor profesional sunt aspecte
profesional. Copilăria, pubertatea, adolescenţa, nu care se surprind prin activităţile de orientare
sunt decât etape ale omului în pregătirea lui într-un profesională realizate ritmic, pe tot parcursul liceului.
rol productiv. Chiar rolul de părinte, care serveşte Proiectele de orientare şcolară propuse de mine,
finalităţii umane în perpetuarea speciei, e pus şi el în profesor consilier şcolar sunt proiectate astfel încât să
serviciul pregătirii copilului pentru un rol productiv. prezinte lumea profesiilor, a meseriilor, cunoaşterea
traseelor educaţionale necesare pentru a ajunge la
Ceea ce interesează, la fel, la personalităţile cu o ele. Astfel ajut elevii să-şi descopere abilităţile
bună integrare vocaţională, e nivelul de aspiraţie. personale şi de ce nu vocaţia. Elevii participanţi la
Conceptul de nivel de aspiraţie a fost introdus de astfel de proiecte sunt ajutaţi să-şi cunoască
Dembo. Orice problemă psihologică implică scopuri şi posibilităţile reale şi să le raporteze la cerinţele
conduite dirijate spre scopuri. Conduita tensiunii profilului facultăţii / şcolii postliceale pe care vor să-l
scopului care survine într-un domeniu plin de urmeze, la solicitările profesionale pentru care
dificultăţi, constituie nivelul de aspiraţie. urmează să se pregătească, şi nu în ultimul rând la
integrarea pe piaţa muncii.
Aspiraţia este unul dintre cele mai importante
mobile care contribuie la succesul realizării în viaţă.
Doi indivizi pot poseda aceleaşi aptitudini într-un BIBLIOGRAFIE
domeniu, dar în timp ce unul vizează scopurile înalte, 1. Andrei, P., (19975) Sociologia generala. Editura
celălalt se mulţumeşte a se menţine într-un status
Casa Corpului Didactic Caraș-Severin
3. CABINET PSIHOPEDAGOGIC
Polirom, Iaşi orientare – ghid de educaţie pentru carieră, Editura
2. Băban, A., (2001). Consiliere educaţională, Ed. ASCR, Cluj-Napoca.
Imprimeria Ardealul, Cluj-Napoca.
3. Dumitru, I. Al. (2008). Consiliere psihopedagogică.
Bazele teoretice şi sugestii practice. Editura Poliron: Profesor în centre şi cabinete de asistenţă
Iaşi; psihopedagogică SILVIA ZAHARIA
4 Jigău, M., (2001). Consilierea carierei. Sigma, Centrul Județean de Resurse și de Asistență
Bucureşti. Educațională Reșița
5. Lemeni, G., Miclea, M., (coord.) (2004). Consiliere şi Colegiul Naţional Mircea Eliade Reşiţa

Cariera profesională reprezintă un domeniu al


DE VORBĂ CU TINE... DESPRE
vieţii de o însemnătate aparte. Pe de o parte, timpul
CARIERA TA! îndelungat petrecut în activitatea de muncă se
compară doar cu somnul, iar pe de altă parte, tendinţa
de specializare continuă, de perfecţionare

Seria III Nr. 2(52)


Poate te-ai gândit ce face deosebirea între un permaneantă obligă la o pregătire timpurie şi continuă
tânăr care ştie ce vrea să facă în viaţă şi un altul care pentru succesul profesional.
parcă tânjeşte după ceva. Ei, bine, nu am un răspuns A-ţi planifica cariera înseamnă, în primul rând, să
general valabil. În afară de asta, foarte rar luăm decizii ţii cont de ceea ce vrei de la tine, de ceea ce-ţi propui
bazate pe inteligenţă. Există în noi un tipar, o părere să faci, de ceea ce-ţi devine principiu îndrumător, pe
intimă despre sinele nostru, care ne domină deciziile si scurt, de ceea ce se numeşte misiunea ta de viaţă sau
afectivitatea. Oricât de profund am delibera asupra idealul tău.

35
unei chestiuni, vom face alegerea imaginaţiei noastre, Cariera este personală şi pentru o mulţumire
conformă cu reflectarea lumii şi a realităţii în noi. Va deplină este bine să fie integrată în stilul tău de viaţă.
trebui să apreciem înălţimea castelului după reflecţia Felul în care este percepută munca, la vârsta

Școala Caraș-Severineană
lui în apa lacului de langă. Doar aşa se poate. Aşa că adolescenţei, este foarte mult influenţat de familie şi
avem datoria să aşteptăm sau să ne străduim, sau anturaj. Astfel, uneori conştient, alteori nu, alegerea
amândouă, să liniştim pelicula apei. profesională pe care o facem este influenţată foarte
În alegerea profesiei, lucrurile stau la fel, chiar mult de cei din jurul nostru.
dacă pare un subiect pragmatic. Tindem să urmăm o traiectorie profesională
Tinerii se întâlnesc cu diverse opţiuni. Cei care nu asemănătoare cu cea a unora dintre membrii familiei
aleg nimic nu vor de fapt, în acel moment al vieţii lor, sau a partenerilor de vârstă. Ne lăsăm duşi de val.
să facă nimic. Cred, însă, că avem două elemente care În alte situaţii, alegerea profesiei este influenţată
se influenţează şi se completează reciproc: ce voi face de prejudecăţi sau de trendul impus de societate.
în viaţă şi cu cine. Pe oricare le vei neglija, va da un Încercăm să punem mâna pe profesia ideală.
rezultat greşit, şi ajustările în viaţă sunt limitate. Există o profesie ideală pentru toţi? NU!
Lumea serviciului tău este o lume a absorbţiei, a Profesia ideală pentru fiecare dintre noi este
abandonului de sine, tu nu contezi, ci doar produsul aceea care prin sarcinile specifice te solicită să faci
muncii tale. Lumea afectivităţii tale este coloana ceea ce ştii cel mai bine, răspunde intereselor tale,
vertebrală şi sursa de energie, locul în care te corespunde principiilor şi valorilor tale, se potriveşte
regăseşti. Astfel, împreună crează acel tot necesar cel mai bine personalităţii tale.
unei bune funcţionări în social şi aduce cu sine
recunoaşterea şi preţuirea celor din jur, cărămizile Profesor psiholog DANIELA DOMĂNEANȚU
respectului de sine. Colegiul Național C. D. Loga Caransebeș

Casa Corpului Didactic Caraș-Severin


3. CABINET PSIHOPEDAGOGIC
test educţional. Cu toate acestea, analiza lui Thorndike
PRAGMATICA FERICIRII ÎN nu a răspuns cerinţelor obiective ale conceperii unui
CONSTRUIREA UNUI astfel de test, pornind de la validitatea lui şi, drept
urmare, descoperirea sa a rămas fără urmări.
CURRICULUM NOU În anii 50, conceptul de inteligenţă socială a fost
transferat la nivelul inteligenţei generale sau aşa-
Motto: numitul factor G ( vezi studiile lui David Weschler), în
„Let not to the marriage of true minds admit timp ce procesul discutat trece prin alte abordări,
impediments.” datorită descoperirilor lui J.P. Guilford, care enumeră
(William Shakespeare, Sonnet 116) nu mai putin de 120 de inteligenţe separate care
contribuie la realizarea unui individ, atât la nivelul
Lucrarea de faţă îşi propune să reviziteze rezultatelor educaţiei sale, cât şi în viaţa reală. Studiile
strategiile de construire a unui curriculum prin lui Guilford vor fi completate, în anii care vor urma, de
aplicarea unei “paradigme a fericirii” văzute ca o Carl Rogers, William Heard Kilpatrick sau John Dewey,
conexiune empatică şi sinestezică între formator şi care au deschis o nouă perspectivă asupra relaţiilor
formabil, profesor şi beneficiar primar al educaţiei, umane prin conturarea metodei afectiv-umaniste.
părinte şi copil, angajat şi angajator, într-un moment Denumită drept metoda indirectă de către însuşi
în care societatea globală în care trăim ne angajează Carl Rogers, şi redefinită ca „cea de-a treia dimensiune
Școala Caraș-Severineană

într-o competiţie acerbă. În consecinţă, articolul îşi a învăţării” de către Samuel Tenenbam, metoda
propune să găsească soluţii eficiente, atât în procesul indirectă realizează o corespondenţă completă dintre
de scriere a unui nou curriculum, cât şi la nivelul interlocutorul unei comunicări, tonul acesteia,
realizării planurilor de lecţii în vederea construirii unui gesturile sau gândurile care o însoţesc, în timpul unei
eşafodaj educaţional robust. comunicări efective. În opinia lui Carl Rogers, atunci
când se realizează congruenţa deplină între cele patru
I. PREMISE elemente, mesajul nu poate fi recepţionat decât drept
Realităţile celui de-al treilea mileniu îngreunate unul adevărat şi valid. Acest lucru atrage după sine
de schimbările fără precedent la nivelul paradigmei realizarea unui sentiment de fericire care determină
sociale, economice, politice, culturale sau conturarea unei paradigme afective pozitive, inclusiv
educaţionale ale fiecărui individ au determinat la nivelul evaluării în educaţie, respectiv în cheierea
36

cercetătorii din domeniul psihologiei, psihometriei şi unei tranzacţii de succes.


al ştiinţelor educaţiei să se concentreze mai mult Anii 80 înregistrează noi modele de inteligenţă
asupra dispariţiei empatiei individuale şi instituţionale. datorită contribuţiilor remarcabile ale lui Robert
Mai mult decât atît, fenomenul menţionat Sternberg, care formulează conceptul de „inteligenţă
Seria III Nr. 2(52)

anterior pare să fie de neoprit în ultimele două practică” sau descoperirea excepţională a lui Howard
decenii, atrăgând astfel atenţia conducătorilor şi Gardner care pune la punct Teoria Inteligenţelor
factorilor de decizie asupra necesităţii imperioase de Multiple. Una dintre cele şapte tipuri de inteligenţă
schimbare atunci când vorbim de relaţiile dintre dezvoltate de Gardner în celebrele sale studii Structuri
angajator-angajat, individ-instituţie, membrii unei ale minţii sau Inteligenţe Multiple - De la teorie la
familii, sau profesor-elev. În consecintă, lucrarea de practică, este cea de „inteligenţă interpersonală” care
faţă îşi propune să realizeze un eşafodaj strategic în se suprapune parţial celei de „inteligenţă socială”
vederea construirii unui curriculum care să fie capabil descoperită, mai tarziu, de Daniel Goleman.
să determine realizarea unei “paradigme a fericirii” în Un alt pas important către configurarea
cadrul unei abordări triadice a procesului de predare- termenului de “inteligenţă socială” a fost făcut de Paul
învăţare-evaluare, incluzându-le sub umbrela unui Elkman prin publicarea testelor de citit incluzând
curriculum al mileniului III. “micro-expresia”. Aceasta din urmă include nu numai
Drept rezultat, materialul de faţă va începe prin întrebări specifice coeficientului de inteligenţă umană,
realizarea unei imersiuni temporale, prin prezentarea IQ, ci şi abilităţi non-cognitive cum ar fi gradul de
celor mai relevante teorii şi studii de empatie din fericire al individului, capacitatea acestuia de a
ultimii ani, va continua cu avatarurile inteligenţei relaţiona, sau elemente de dezvoltare emoţională. Cu
sociale, pentru a transfera, în cele din urmă, toate toate acestea, problema va fi rezolvată mai târziu,
aceste procese la nivelul unei “paradigme a fericirii” şi atunci când, Daniel Goleman, şeful Departamentului
realizarea tapiseriei unui nou curriculum şcolar. de Comportament şi Studii Mentale de la
Universitatea Harvard, va publica studiul sau
II. IMERSIUNE TEMPORALĂ Inteligenţa socială. O nouă ştiinţă a relaţiilor
În 1920, teoreticianul şi psihologul, Edward interumane în 2007. Abia atunci aceasta se va
Thorndike, a propus, pentru prima dată, colocaţia constitui într-un suport generator de realizare a unui
inteligenţă socială în cadrul parametrilor unei noi nou curriculum pentru mileniul III.
ştiinţe – psihometria – o expresie care contrasta
puternic cu cea de IQ – Coeficientul de Inteligenţă – III. AVATARURILE INTELIGENŢEI SOCIALE
acel factotum când venea vorba de construirea unui Când ne referim la independenţa socială,

Casa Corpului Didactic Caraș-Severin


3. CABINET PSIHOPEDAGOGIC
profesională sau economică a unui elev, prezentă ca Reglare Reprezentare
deziderat in Curriculum-ul de generația a II-a la nivelul (receptivitate maximă şi personalizată
învăţamântului românesc, aceasta nu poate fi ramânerea pe aceeaşi (răspuns personalizat la
transpusă în realitate în procent de sută la sută lungime de undă) stimuli)
datorită absenţei parametrilor emoţionali şi a
strategiilor afective care să pună în practică cele Acurateţe empatică Impact
afirmate în notele de prezentare a fiecarui curriculum (înţelegerea (modelarea rezultatului
in parte. Astfel, conceperea şi realizarea unui gândurilor/sentimentelor/ interacţiunii sociale)
Curriculum de generaţia a treia este imperios intenţiilor
necesară. interlocutorului)
La o analiză mai profundă, comparând Cunoştinţe sociale Manifestarea
ingredientele curriculum-ului existent cu cerinţele (cunoaşterea regulilor interesului/Compasiunii
programelor de specialitate, chiar si luând în sociale şi ale mersului (înţelegerea şi reacţia
considerare cele opt competenţe de tip Lisabona, lumii) pozitiva la nevoile
menționate în deschiderea acestuia, respectiv: abilităţi celorlalţi)
de comunicare în limba maternă, competenţe de

Seria III Nr. 2(52)


(Daniel Goleman, Inteligenţa socială. O noua ştiinţă a
matematică, ştiinţe şi tehnologie, competenţe în limbi relaţiilor umane, 2007)
străine, capacitatea de a învăţa să înveţi, dezvoltarea Lecţiile recapitulative sau pregătirea pentru
spirirtului antreprenorial, sau realizarea standardelor examene, această strategie implică pregătirea fiecărei
de cunoştinţe generale, toate acestea la un loc se lecţii cu minuţiozitate, iubire şi respect faţă de elevii
bazează, în continuare, pe taxonomiile lui Benjamin noştri. Folosind tehnici de muncă interactive precum
Bloom (1956) şi completările lui Krathwohl din 2001. experimentul, rezolvarea de probleme, proiectele
Astfel, avatarurile inteligenţei sociale pot să şcolare, informaţia de pe internet pentru descoperirea
completeze, în opinia noastră, interstiţiile prezentului sensului unor terminologii noi, comunicarea virtuală

37
curriculum. între membrii grupelor, folosirea echipelor de elevi şi
Chiar dacă, taxonomia lui Krathwohl aduce distribuirea de sarcini de lucru pe fiecare membru,
noutăţi importante în conceperea unui curriculum la astfel de strategii vor determina apariţia de
nivelul transferului de cunoştinţe, calitatea cunoaşterii

Școala Caraș-Severineană
oportunităţi de studiu şi evidenţiere a fiecărui tip de
din punct de vedere al fericirii şi realizării personale personalitate, dar, mai ales, sustenabilitatea întregului
încă lasă mult de dorit. Mai mult decât atât, proces instructiv-educativ-evaluativ.
introducerea noului curriculum de generaţia a doua a Şi totuşi, unde a dispărut profesorul din această
înregistrat rezultate mult mai slabe la nivelul masei de ecuaţie? În conformitate cu strategia Analizei
elevi din România, care nu numai că nu au putut să-l Tranzacţionale, profesorul este imersat în
parcurgă cu succes, dar s-au înregistrat foarte multe partenariatul profesor-elev, din primul moment al
cazuri de analfabetism, respectiv de abandon şcolar. lecţiei şi pâna la sfârşitul acesteia, realizând activităţi
Chiulul, rezultatele foarte slabe la Examenele de genul: propune itinerare de parcurs, facilitează
Naţionale şi de Bacalaureat, sunt elemente de activităţi, invită elevii să dezbată, cere argumente
feedback şi washback foarte serioase în susținerea solide de tipul “sunt de acord” sau “nu sunt de acord”,
punctului meu de vedere. monitorizează activităţi care să conducă la
Pornind de la conceptul de “inteligenţă socială” al autodescoperirea şi autoevaluarea elevilor săi. Toate
lui Daniel Goleman, prezentul articol invită cititorul la aceste procese generează strategii de autocunoaştere,
realizarea unei transgresiuni de completare a de relaţionare, respect si sustenabilitate dar şi
prezentului curriculum cu o infuzie robustă de momente critice atunci când unii membri ai echipelor
“paradigmă a fericirii” prin includerea strategiilor sau grupelor nu şi-au îndeplinit sarcinile de lucru sau
afective şi emoţional-empatice la nivelul acestuia. activităţile care le-au revenit în grup. În consecinţă,
Acest lucru este posibil prin co-participarea într-un climat bine organizat şi conceput, elevii îşi
beneficiarului primar al învăţării în toate momentele dezvoltă strategii de învatare pe tot parcursul vieţii.
procesului instructiv-educativ-evaluativ ca parte În cele din urmă, dar reprezentând cel mai de
integrantă şi respectată a procesului de predare- valoare element în construirea unui curriculum, este
învăţare-evaluare. Transferând întreaga strategie la procesul de evaluare. Orice tip de activitate văzută ca
nivelul curriculum-lui de generatia a III-a şi aplicând un tot trebuie să ia în considerare un sistem complex
ingredientele lui Daniel Goleman de integrare socială de feedback si feedforward după cum urmează: grile
activă, obţinem schema din tabelul de mai jos: de autoevalaure, grile de evaluare a muncii în echipă,
grile de evaluare a calităţii produsului finit, realizara
CONŞTIINŢA SOCIALĂ PUNERE IN PRACTICĂ unui blog/facebook/site, create de-a lungul unui
Empatie de gradul I Sincronicitate proces complex de iniţiere, predare şi fixare.
(identificarea (interacţiune verbală Strategiile de evaluare menţionate anterior pot fi
semnalelor non-verbale) perfectă) completate cu grafice, hărţi, jurnale personale, eseuri
reflexive, care să descrie, cântărească şi să evalueze, la
justa valoare, tot ceea ce s-a realizat la orele de curs.

Casa Corpului Didactic Caraș-Severin


3. CABINET PSIHOPEDAGOGIC
Strategiile de evaluare menţionate anterior vor afectiv-empatice va asigura o baza sănătoasă şi
asigura un climat de încredere, respect şi sustenabilă de dezvoltare personală şi interpersonală,
transparenţă, fiind, mai apoi, incluse într-o piesă de diminuând procentul de anihilare umană şi frustrare
dimensiuni mai mari, respectiv Portofoliul elevului şi atât de prezent în zilele noastre. În consecinţă, un
creând premisele asumării de către acesta de riscuri şi curriculum afectiv, construit astfel în toate
responsabilităţi de-a lungul întregului demers segmentele lui va asigura nu numai respectul
educaţional, prin luarea în considerare a stilului de partenerial, ci va conduce cu siguranţă la asigurarea
învăţare individual, a tipului de personalitate a fiecărui progresului pentru toate categoriile sociale ale unei
elev, respectiv ca evidenţă a competenţelor sale. Un societăţi globale.
astfel de demers va determina modelarea unei
personalităţi complete, gata să-şi asume riscuri,
capacitatea acesteia de colaborare în grup şi la nivelul BIBLIOGRAFIE
comunităţii, dar şi realizarea unui feedback de succes 1. Gardner, H., Multiple Intelligences. The
la nivel individual. Theory in Practice, Basic Books, 1993
Drept rezultat, dinamica profesor-elev în 2. Goleman, D., Social Intelligence. The New
cadrul procesului instructiv-educativ-evaluativ în Science of Human Relationships, Arrow Book,
scrierea unui nou curriculum va putea integra 2007
următoarele elemente: 3. Gould, M.& Jones, M., Edexcel GCSE Drama,
Școala Caraș-Severineană

Student Book, Pearson , 2009


Stimuli Strategii de Strategii de 4. Kihlstrom, J.& Cantor, N., Social Intelligence,
transformare evaluare in Robert Sternberg, Handbook of
Text ficţional/ Jocul statuii/ Grilă de Intelligence, CUP, 2000
nonficţional natură moartă autoevaluare 5. Mayer, J. et alia, Emotional Intelligence:
Pictură/ Joc de Grilă de Theory, Findings, Implications, Psychological
Sculptură/ rol/dedublare evaluare de Inquiry, 60, 2004
Gravură grup 6. Rogers, C.R., A deveni o persoană.
Comedie Intervenţie în Jurnal personal Perspectiva unui psihoterapeut, Editura 3,
muzicală diagonală 2008
(reorganizarea 7. Scriven, M., Paul, R., Critical Thinking, 1987
38

discursului 8. C.N.C., Ghid metodologic. Aria curriculară


pornind din limbi moderne şi comunicare, 2002
mijlocul 9. S.N.E.E., Ghid de evaluare limbi moderne,
acestuia) Aramis, 2001
Seria III Nr. 2(52)

Fotografie/ Forum teatral/ Jurnal de grup 10. Weinberg, A., Reflections on Big Science,
Colaj/ Creare Conversaţii Cambridge, Massachusetts, 1967
de imagini virtuale 11. www.paulek-man.com .
Anunţuri Itinerariul Jurnalul
publicitare gândurilor dascălului Prof. MONICA GIUCHICI
(comunicarea Colegiul Național Traian Lalescu Reșița
gândurilor în
faţa unui
auditoriu)
Scene de film Gândire critică Portofoliul
educaţional al
elevului
NB. Ingredientele fiecărei coloane pot fi transferate
dintr-un loc într-altul, pot fi incluse şi comentate în
eseuri reflexive, pot fi publicate pe face-
book/blog/twitter, etc., pentru ca, în final, să fie
incluse într-o analiză de calitate ca proces, produs şi
implicaţii afective.

IV. CONCLUZII
Evoluţia societăţii noastre la începutul
mileniului III este organic legată de “paradigma
fericirii’’ din punct de vedere social, politic, economic
şi educaţional. Condiţiile de competitivitate ale
dezvoltărilor din prezent cer cu stringenţă
descoperirea unor noi strategii, resurse şi soluţii
educaţionale. Un nou curriculum bazat pe strategii
Casa Corpului Didactic Caraș-Severin
4. PROIECTE EDUCAȚIONALE
Realizarea proiectului s-a făcut atât prin mijloace
CONCURSUL DE PROIECTE proprii - acţiuni de voluntariat şi mijloace puse la
„LIDER EUROPEAN” dispoziţie de şcoală, Primărie, Asociația Părinților-
locaţia şi logistica aferente întâlnirilor pe care proiectul
La începutul lunii februarie 2016, am participat la le conţine.
vizita de informare la Comisia Europeană de la Am folosit următoarele căi de acţiune:
Bruxelles, oferită drept premiu în Campania „Europa-  chestionar, acorduri de parteneriat;
casa noastră”, pentru rezultatele obţinute în cadrul  dezbateri, concursuri, consiliere individuală şi
Concursului de proiecte „Lider European”. Acest de grup;
concurs are rolul de a dezvolta abilităţile de leadership  vizionări de filme, prezentări power point,
ale elevilor şi de a le pune în valoare în contextul unor campanii în comunitate (pliante, postere,
activităţi legate de valorile şi temele europene. El se flyere), flash mob;
derulează la nivel național și este deschis tuturor  acţiuni caritabile, muncă de voluntariat;
liceelor din România. Liceenii au fost invitați să  manifestări culturale: expoziţii, carnaval,
alcătuiască o echipă formată din 4 membri (elevi), să-și conferinţe.

Seria III Nr. 2(52)


aleagă un profesor coordonator și să identifice o Activităţile proiectului s-au desfăşurat în şcoala
problemă din comunitatea locală care să se regăsească noastră, în comunitate: Sala Lira, Parcul Tricolorului,
într-unul din cele 4 domenii propuse de RCE (mediu, centrul civic.
social, cultural, alegeri europarlamentare 2014). Echipa Etape:
de proiect (cei 4 elevi, profesorul coordonator și  I etapă- Documentare teoretică, chestionare
voluntari) va trebui să implementeze un proiect care să şi anchetă pe teren-interviuri cu subiecti reali
încerce să rezolve această problemă.  a II-a etapă – Identificarea voluntarilor,
Proiectul prezentat de Colegiul Naţional „Mircea stabilirea echipelor de lucru;
Eliade”, „Toleranță și conviețuire în familia reunită  a III-a etapă - legatura cu potentialii parteneri-

39
Europa”(noiembrie 2014-octombrie 2015), al cărui Organizaţia “Salvaţi Copiii” Reşiţa, Crucea
profesor coordonator am fost, a fost selectat printre Roşie, filiala Caraş-Severin, Centrul “Europe
cele 8 proiecte câştigătoare la Concursul Naţional Direct” Timişoara, Centrul de voluntariat

Școala Caraș-Severineană
„Lider European”, din 63 de proiecte înscrise în Timișoara, Fundaţia “Student Plus”, Asociaţia
competiție. Elevii din echipa de proiect au fost: “Nevo-Parudimos”, etc;
Andreea Andrei, Daiana Ion, David Neagu şi Darius  a IV-a etapă -desfăşurarea proiectului;
Răceanu din clasa a X-a.  a V- etapă: mediatizare-rezultate-evaluare.
Pornind de la cele două cugetări:"Toleranţa este
singura flacără care poate lumina înăuntrul unui suflet Evenimente:
mare.” ( V. Hugo) şi “Ospitalitatea, omenia şi prietenia 1.DIFERIŢI SUB ACEEAŞI UMBRELĂ - cu copiii de la
sunt întâlniri ale omului în om. Ce aş căuta în templul Centrul Școlar de Educație Incluzivă „Primăvara”, jocuri
unui zeu care s-ar preocupa de înălţimea sau de intercunoaştere, de acceptare a diversităţii, de
proporţiile credincioşilor săi, sau în casa unui prieten evitare a conflictelor;
care nu mi-ar accepta cârjele şi m-ar pune să dansez 2. NOUĂ NE PASĂ- cu voluntarii de la Crucea Roşie, am
pentru a mă judeca?” (Antoine de Saint-Exupery), în realizat o fundă umană, în semn de solidaritate cu
noiembrie 2014, patru elevi inimoşi din clasa a IX-a, de persoanele care au murit din cauza bolii HIV-SIDA;
la Colegiul Naţional „Mircea Eliade” din Reşiţa, 3. ÎMI CUNOSC DREPTURILE - dezbatere, realizarea
împreună cu colegii lor, au luat hotărârea de a schimba unor colaje, postere, împreună cu voluntarii de la
mentalităţi şi climatul din şcoală şi din comunitate, Salvaţi Copiii:
pentru acceptarea diferenţelor, a egalităţii de şanse, 4. DAR DIN DAR SE FACE RAI - Beneficiarii campaniei
pentru nondiscriminare, diminuarea conflictelor şi de colectare a jucăriilor au fost copiii din familiile cu
respectarea demnităţii umane printr-o convieţuire probleme materiale, care din cauza sărăciei, sunt
exemplară, ca într-o mare familie europeană. uneori, victime ale violenţei şi copiii de la
Scopul: Promovând egalitatea de şanse, Centrele pentru copii „Maria” şi ABC;
voluntariatul şi cetăţenia activă, am dorit prin proiectul 5. SĂ ÎNVĂŢĂM DESPRE VALORILE EUROPENE DE LA
nostru să acţionăm împotriva discriminării, să VOLUNTARI - cu elevii de la alte licee din Reşiţa şi cu
dezvoltăm posibiltaţile de comunicare, voluntari de la Europe Direct Timisoara, Centrul de
comportamentul civic, dorinţa de integrare socială. Voluntariat Timişoara;
Obiective: să identificăm şi să ne implicăm în 6.VIOLENTA NU TE FACE MAI PUTERNIC - cu
rezolvarea problemelor vieţii şcolare şi ale reprezentanți ai Poliției și Jandarmeriei, scopul acestei
comunităţii, să dezvoltăm simţului comunităţii şi campanii - prevenirea actelor de violență în rândurile
cetăţeniei europene, să acţionăm împotriva elevilor;
discriminării sociale, economice, religioase, rasiale şi 7. OFERIND UN STROP DE IUBIRE, IN ORAŞUL CU POEŢI
pentru integrarea în societate,să armonizăm sistemului - confecţionare si distribuire de semne de carte cu
propriu de valori cu cel promovat de societatea însemnele sărbătorii româneşti a iubirii, Dragobetele,
europeană. locuitorilor;
Casa Corpului Didactic Caraș-Severin
4. PROIECTE EDUCAȚIONALE
8.OFERĂ-TE VOLUNTAR, SCHIMBĂ CEVA - -stimularea creativităţii şi a inventivităţii în folosul
Confecţionare şi vânzare de mărţişoare, voluntari din celor mulţi;
clasele VIII-XI; -depăşirea limitelor, dezvoltarea capacităţii de a
9.CARNAVALUL PRIETENIEI - împreună cu voluntari de cunoaşte oameni noi, pentru că aşa după cum spunea
la Asociaţia „Viaţa”, copii de la Eliade și ABC; John Stuart Mill, „Diversitatea nu este ceva rău, este un
10.ÎMPREUNĂ LA ŞCOALĂ, ÎMPREUNĂ ÎN VIAŢĂ, sub bine!”
deviza Anului European pentru dezvoltare-"Lumea -înlăturarea factorilor frenatori, schimbarea
noastră, demnitatea noastră, viitorul nostru"- cu elevii mentalităţilor învechite; întărirea sentimentului de
integraţi de la Centrul Școlar de Educație Incluzivă solidaritate , cresterea nivelului de înţelegere şi de
„Primăvara” şi voluntari Salvaţi Copiii-“A avea un acceptare între oameni;
prieten este mai vital decât a avea un înger”( Nichita -comunitatea a devenit mai conştientă de
Stănescu); însemnătatea unei bune convieţuiri, pe baza valorilor
11. BANATUL-CURCUBEU DE ETNII - în Parcul promovate de Uniunea Europeană;
Tricolorului, cu voluntari de la Asociaţia Nevo -înţelegerea însemnătăţii muncii de voluntar şi a
Parudimos, ONG Pro Europa, elevii de la alte licee din beneficiilor acesteia;
Reşiţa, promovarea tradiţiilor în comunitatea locală, -colaborarea mai strănsă a părinţilor şi a
reguli de convieţuire în spaţiul public; specialiştilor cu şcoala şi întelegerea faptului ca numai
12.PROTEJEAZĂ-MI COPILĂRIA 5.06, împreună cu elevii împreună voluntari, factori de decizie din comunitate,
Școala Caraș-Severineană

de la Centrul Școlar de Educație Incluzivă „Aurora”si psihologi, ONG-uri, comunitatea părinţilor şi a cadrelor
voluntari de la Crucea Roşie, modalități eficace de didactice, vor realiza ceea ce spunea Nelson Mandela:
sprijinire a copiilor agresați, a persoanelor vulnerabile; „Le datorăm copiilor, cei mai vulnerabili cetăţeni ai
13.PORŢI DESCHISE ÎN EUROPA PRIN MULTILINGVISM - oricărei societăţi, o viaţă lipsită de violenţă şi teamă!”;
împreună cu voluntari şi elevi de la Liceul de Artă şi -proiectul promovează voluntariatul, campania
Liceul Diaconovici Tietz din Reşiţa, cu voluntari de la umanitară , comunicarea eficientă, egalitatea de şanse
Europe Direct Timisoara, Fundatia Student Plus, la viaţă ale tinerilor, integrarea într-o societate
Centrul de Voluntariat Timişoara- serbarea tuturor inteligentă bazată pe cunoaştere şi valori europene:
limbilor vorbite, sublinierea importanţei acestora în unitate în diversitate, identitate, tradiţii, demnitate,
păstrarea unităţii în diversitate, deviza Uniunii toleranță, nediscriminare, sigurantă, egalitate,
Europene, a şansei de a studia şi de a munci, de a trăi libertate de expresie, democraţie, cetăţenie activă,
40

demn intr-o societate europeană prosperă şi civilizată; voluntariat, participare, solidaritate.


14. Flash Mob - DIFERITI SUB ACEEAȘI UMBRELĂ,
împreună cu voluntari de la Direcția pentru Sport și Rezultate:
Tineret.  Creșterea numărului elevilor participanți la
Seria III Nr. 2(52)

acțiuni/activități educative și a nivelului de


Impact: toleranță;
Chestionarul final a fost aplicat unui numar de 300  doi colegi se deplasează acum cu ajutorul
de elevi, cu vârste cuprinse între 14 şi 19 ani şi 100 de cârjelor procurate;
părinţi şi persoane din cartier. Criteriul A - existenţa  un coleg este mult mai optimist şi va face o
toleranţei în şcoală şi în comunitate. Criteriul B - nouă operaţie în Spania cu ajutorul unui
stabilirea relaţiilor cu persoane din grupuri etnice sau sponsor pe care l-am găsit noi;
cu CES şi comportamentul agresiv faţă de acestea.  calități de lider european;
Nivelul toleranţei a crescut de la 40%la 60%; în  s-a îmbunătăţit climatul democratic, propice
noiembrie 2014, doar 20% declarau că interacţionează incluziunii sociale ca urmare a acceptării
şi îi sprijină pe cei dezavantajaţi, în octombrie 2015, diversităţii, imaginea şcolii în comunitate s-a
procentul acestora se ridică la 55%. Costurile reabilitat.
proiectului au fost minime: spații cu titlul gratuit, bani
de consumabile de la Asociația Părinților, care a adunat Argumente:
fondurile din acțiunile caritabile pentru rezolvarea a 3  Proiectul nostru a urmărit responsabilizarea
cazuri grave de copii cu dizabilităti, sponsor Cabinet tinerilor şi implicarea lor în viaţa comunităţii
medical dr. Mangea, activităţi de voluntariat şi credem că şi-a atins scopul. Procentajul de
desfăşurate de voluntari şi echipele lor, care au toleranţă şi de stabilire a unor relaţii inter-
conceput formatul pliantelor, posterelor, afișelor; umane a crescut cu procente cuprinse între 20
costumele au fost luate din lada de zestre a bunicilor. şi 35%, de aceea ne propunem să continuăm
asemenea activităţi şi în acest an.
Utilitatea proiectului :  Prin proiectul nostru se realizează o
- cristalizarea relaţiilor de colaborare bazate pe cunoaştere mai apropiată şi o rezolvare a
respect pentru diversitate, solidaritate, dialog deschis; situaţiei copiilor aflaţi în dificultate din
dezvoltarea competenţelor legate de lucrul în diferite motive: dificultăţi economice, sociale,
echipă; etnice, probleme de sănătate, emoţionale.
Acestia primesc înţelegere, şansa la

Casa Corpului Didactic Caraș-Severin


4. PROIECTE EDUCAȚIONALE
dezvoltare personală, implicându-se în proiect  Proiectul nostru a încercat să răspundă
şi fiind trataţi în mod egal cu ceilalti. Jocurile articolului 1 din Declaraţia universală a
de intercunoaştere, învăţarea din experienţa Drepturilor Omului, preluată şi de Convenţia
convieţuirii foarte bune de-a lungul veacurilor Europeană a Drepturilor Omului:„Toate
între etnii, Banatul fiind caracterizat ca „un fiinţele umane se nasc libere şi egale în
curcubeu de etnii”, au dezvoltat simţul demnitate şi în drepturi".
apartenenţei la comunitatea locală, naţională,
europeană, al responsabilităţii pentru o viaţă prof. GHIORGHIȚA FERCEA
demnă în societate. Colegiul Naţional Mircea Eliade Reșița
 Toţi participanţii au avut şansa de a înţelege că
lumea este mai colorată, mai valoroasă prin
acceptarea diversităţii, dar mai ales prin
respectarea acesteia.
 Mass-media a fost partener constant.
 Sustenabilitate, investiție pe termen
nelimitat!

Seria III Nr. 2(52)


locală, mass-media, biserica, organizaţii
EDUCAȚIA RELIGIOASĂ A nonguvernamentale – trebuie să conducă la realizarea
ELEVILOR PRIN INTERMEDIUL unor parteneriate viabile, de natură să permită o
abordare pozitivă a problemelor diverse ale tinerilor
PROIECTELOR ȘI elevi. Şcoala trebuie să găsească formele optime prin

41
PARTENERIATELOR ȘCOLARE. care cei implicaţi în acest proces de educare să
poată gestiona resursele umane, să aibă cunoştinţe de
PROIECTUL EDUCAȚIONAL psihologie şi pedagogie, să se poată adapta rapid la
managementul schimbărilor din societatea actuală.
INTERNAȚIONAL DA EURHOPE A

Școala Caraș-Severineană
Totuşi, rolul cel mai important îl are şcoala, cadrele
EURHOME didactice care, prin activităţile elaborate, pot dezvolta
la elevi abilităţi şi conduite morale şi civice, în contextul
Sintagma parteneriat educaţional este tot mai european actual.
des folosită în limbajul pedagogic actual datorită Valoarea educaţiei creşte într-o lume în care
reuşitelor demonstrate deja de punerea în practică a schimbările s-au accelerat simţitor, într-o societate a
acestei strategii, dar şi datorită posibilităţilor de opţiunilor individuale şi sociale multiple, marcată de o
perspectivă pe care le promite un astfel multitudine de tranziţii, de naturi diferite. Educaţia este
de sistem educaţional. somată să răspundă provocărilor unei lumi a
O problemă importantă pentru ţara noastră o societăţilor şi indivizilor în derută, o lume în care s-au
reprezintă responsabilitatea locală pentru calitatea pierdut şi se pierd repere, sisteme de referinţă, iar
educaţiei şi succesul şcolar, care reclamă căi diferite de sistemele etice se află în criză. Ea trebuie să
stabilire a relaţiilor de colaborare între şcoli, familii şi construiască drumuri noi pentru speranţă, prin
comunităţi. Avem în vedere că şcolile de toate gradele formarea unor cadre cât mai flexibile, a unor capacităţi
sunt organizaţii responsabile pentru educaţia formală a şi comportamente capabile să facă faţă
copiilor şi adolescenţilor. Şcolile care duc la bun sfârşit schimbării permanente şi să adapteze elevul la
mult mai eficient această responsabilitate se consideră incertitudine şi complexitate. Şcoala este chemată să
pe ele însele şi elevii lor ca parte a sistemului social ce contribuie decisiv la reconstrucţia spirituală, la
include familiile şi comunităţile. redefinirea unor noi sisteme de valori.
Motivul principal pentru crearea parteneriatelor Un rol foarte important în dezvoltarea morală a
şcolare de diferite tipuri este dorinţa de a ajuta elevii să elevilor o are Biserica. Parteneriatele dintre şcoală şi
aibă succes la şcoală şi mai târziu, în viaţă. Atunci când biserică pot orienta elevii spre respectarea unor
părinţii, elevii şi ceilalţi membrii ai comunităţii se importante valori morale cum ar fi: punctualitatea,
consideră unii pe alţii parteneri în educaţie, se creează adevărul, disciplina, respectul faţă de aproapele
în jurul elevilor o comunitate de suport care începe să nostru, ajutorarea celui aflat în dificultate. Valori ce au
funcţioneze. Parteneriatele trebuie văzute ca o devenit realitate prin intermediul tinerilor care doresc
componentă esenţială în organizarea şcolii şi a clasei de să joace un rol activ în Biserică, aceştia simţind o
elevi. Ele nu mai sunt de mult considerate doar o permanentă chemare şi o dorinţă de interacţiune cu cei
simplă activitate cu caracter opţional sau o problemă care le împărtăşesc gândurile.
de natura relaţiilor publice. Tinerii noştri vor să vadă întreaga teoretizare
Cooperarea activă a şcolii şi a învăţătorilor cu trăită şi celebrată în comunitate, acolo unde Dumnezeu
ceilalţi factori educaţionali – familia, comunitatea a şi intenţionat să ia formă şi să se dezvolte. În

Casa Corpului Didactic Caraș-Severin


4. PROIECTE EDUCAȚIONALE
colaborare cu instituţiile şcolare si bisericeşti în ceea ce privește modul de gândire, stilul de viață și
desfăşurăm acţiuni care să-i ajute pe elevi să înţeleagă personalitatea acestora.
sensul şi semnificaţia normelor şi valorilor morale Proiectul are drept scop realizarea de activităţi
religioase şi patriotice care călăuzesc viaţa şi activitatea interculturale şi lingvistice bazate pe toleranţa
oamenilor în comunitate. religioasă şi relaţia de prietenie dintre biserici, oferă
Proiectele au drept scop realizarea unor activităţi participanţilor posibilitatea de a explora propriile valori
interculturale şi lingvistice bazate pe toleranţa şi atitudini faţă de alte culturi, cu scopul de a reduce
religioasă şi relaţia de prietenie dintre biserici. Într-o orice atitudine de rasism, prejudecată sau excludere.
societate „egocentristă” omul uită că trăieşte în Proiectul urmăreşte dezvoltarea acceptării şi
comuniune cu alţi semeni şi că alături de el se află înţelegerii celorlalţi, explorarea şi stimularea diferitelor
oameni ce au nevoie de înţelegerea şi sprijinul puncte de vedere şi a diferenţelor culturale, precum şi
său. Astăzi, mai mult ca oricând trebuie să învăţăm să favorizarea înţelegerii interdependenţei acestora în
ne acceptăm, să învăţăm să respectăm principiile interiorul unui context european.
democraţiei autentice, pentru că numai împreună vom Încă de la primele ediţii ale taberei, s-a sesizat o
reuşi să coexistăm într-o societate democratică puternică schimbare a climatului în clasele elevilor care
europeană. au luat parte la aceste activităţi, în sensul că aceştia s-
Şcoala şi Biserica sunt chemate să pregătească au arătat mult mai resposabili, disponibili şi implicaţi în
viitori cetăţeni informaţi şi responsabili, promovând activităţile organizate în şcoală. Acesta a fost motivul
Școala Caraș-Severineană

idealurile societăţii contemporane şi nelăsând uitării primordial pentru continuarea şi lărgirea acestui
valorile naţionale, unitate naţională, libertate, proiect.
dreptate, adevăr sau stabilitate, precum şi schimbarea De asemenea, elevii participanţi au legat
mentalităţilor şi atitudinii elevilor, cadrelor didactice, puternice relaţii de prietenie cu tinerii din Italia, Anglia,
ale integrării comunităţii sociale faţă de aceştia. Suedia şi Danemarca, promovând imaginea României
Cu gândul curat si plin de voie bună, tinerii peste hotare.
ortodocși ai Liceului Teoretic Traian Lalescu,
coordonaţi de Pr. prof. Nicolae Chiosa, au inițiat În anul școlar trecut, proiectul a avut ca temă
parteneriatul cu Biserica Catolică și Biserica Anglicană principiile, valorile și caracteristicile cetăţeniei
dornice de o dezvoltare a creativitatii elevilor prin europene. În ţările care fac parte din Europa nu este
intermediul proiectelor interculturale pe teme încă suficient dezvoltată conştiinţa apartenenţei la o
42

religioase. identitate comună, ce respectă, totodată, specificul


Voi prezenta în continuare proiectul Da Eurhope fiecărei ţări în parte. Cetățenia europeană nu poate fi
a Eurhome, ca exemplificare a temei Ecumenismul de realizată fără conștientizarea lucrurilor pe care le avem
la misiune la aplicabilitate prin tineri, împreună cu în comun cu ceilalți cetățeni europeni.
Seria III Nr. 2(52)

mărturii ale participanţilor din diferiţi ani, pentru a Tema a fost explorată prin intermediul unor
evidenţia impactul pe care îl pot avea acest tip de metode interactive şi participative, folosindu-se o
proiecte educaţionale asupra tinerilor. multitudine de activităţi cu tinerii precum şi tehnicile
Proiectul Da EurHope a EurHome a luat naştere în muncii în grupuri. Atelierele de lucru s-au concentrat
anul 2009, organizându-se în fiecare an, pe perioadă asupra ideii de unitate în diversitate, care sunt
nedeterminată. Informaţii referitoare la proiect şi la diferenţele şi specificul fiecărui grup în raport cu tema
activităţile desfăşurate de tineri au ajuns în repetate şi care sunt identitatea şi aşteptările fiecăruia în parte.
rânduri nu numai în ziarele locale, ci au făcut şi obiectul S-au folosit drept mijloace discuţiile în grup, vizitele
unor reportaje de ştiri. Mai mult decât atât, prin didactice şi culturale, munca în grupuri, realizarea unor
formarea unor grupuri pe reţele de socializare, am materiale. Programul a cuprins şi activităţi de team
reuşit să informăm un număr mare de persoane, atât building, cooperare, precum şi activităţi desfăşurate în
din cadrul şcolii, cât şi din afară despre importanţa aer liber, care au constituit o parte importantă a
proiectului. Bineînțeles, trecerea timpului a făcut ca în proiectului.
cadrul schimbului de experiență să fie și studenți care Locul de desfășurare al taberei este Centro
transmit mesajul până în celelalte orașe. În acest fel, Giovanni Paolo II din Loreto, Italia. Schimbul de
toate valorile promovate de acest proiect sunt vizibile experiență pune accent pe teme ca: cetățenia
în societate. europeană și promovarea unui comportament sănătos,
Proiectul a obţinut pentru trei ani consecutiv locul în special prin promovarea practicării de activități în aer
I pe ţară în cadrul concursului Made for Europe, 3 ani liber și a practicării de sporturi în echipă ca și mijloc de
consecutivi, iar instituția a fost clasată pe primul loc în a promova un stil de viață sănătos, dar și integrarea
cadrul Galei Edumanager, atât în 2013 cât şi în 2014, cu socială- toate în contextul religios al ecumenismului. Se
proiectul Da EurHope a EurHome. Prin intermediul urmărește, de asemenea, participarea activă a tinerilor
participanților, toți cei din jur sunt implicați indirect în în societate.
dezvoltarea societății începând de la cei care sunt abia Pe lângă conferinţe, discuţii pe grupuri şi sesiuni
la începutul vieții. Se pot observa, deci, consecințele de feedback ce au ca temă concepte ce definesc
acestui schimb de experiență chiar prin cetăţenia europeană, au fost organizate jocuri şi
comportamentul tinerilor în societate, prin evoluția lor activităţi sportive cu scopul de a apropia participanţii şi

Casa Corpului Didactic Caraș-Severin


4. PROIECTE EDUCAȚIONALE
a promova o viaţă sănătoasă. Nu în ultimul rând, un
număr de 5 workshopuri (abilităţi practice, cor, dans,
jurnalism, fotografie/film) au fost organizate zilnic pe
parcursul săptămânii petrecute în Italia, dând astfel
participanţilor oportunitatea de a-şi valorifica
interesele, talentele şi calităţile.
Proiectul Da EurHope a Eurhome le-a permis
tinerilor să exploreze propria cultură şi să cunoască
culturile celorlalţi. Tinerii au vorbit despre propria
cultură, despre propriile experienţe, despre bucătăria
şi tradiţiile proprii în domenii precum muzica, dansul,
sportul, etc. Acest lucru a fost foarte important pentru
ca ei să cunoască, într-un mod informal, respectivele
culturi şi respectivele moduri de a fi, inclusiv
modalităţile de a-şi petrece timpul liber, domeniile de
interes. Tinerii au fost implicaţi în activităţi de învăţare,

Seria III Nr. 2(52)


de discuţie, de confruntare şi realizare de idei, ceea ce
va facilita dialogul şi înţelegerea reciprocă.

Prof. NICOLAE CHIOSA


Colegiul Național Traian Lalescu Reșița

43
Școala Caraș-Severineană

Casa Corpului Didactic Caraș-Severin


4. PROIECTE EDUCAȚIONALE
cultivarea ambiţiei elevilor de a obţine noi
CULORILE ANOTIMPURILOR ÎN performanţe.
LITERATURĂ Am ales ca temă a proiectului frumuseţea
anotimpurilor deoarece dorim ca elevii să înveţe să
preţuiască şi să respecte natura cu frumuseţile ei, să
„Nu e alta mai frumoasă şi mai de folos în toată descopere, în opera marilor scriitori, miracolul naturii
viaţa omului zăbavă, decăt cetitul cărţilor.” în fiecare anotimp. Succesiunea anotimpurilor,
(Miron Costin) răsăritul şi apusul soarelui, o noapte înstelată, un câmp
înflorit, o pădure aurită de toamnă, un cer senin, toate
Născută din nevoia sufletului omenesc de a-şi pot deveni prilej de a atrage atenţia copilului asupra
exprima emoţiile sale cele mai puternice, literatura, frumosului din natură, de a-l ajuta să-l perceapă şi să-l
arta cuvântului, este deopotrivă o artă a sufletului şi a aprecieze, iar opera literară devine un instrument
minţii, care învinge timpul. Astfel, literatura nu este perfect de educare a simţului estetic.
doar o artă a cuvântului, ci este mai ales o artă a Activităţile propuse în cadrul acestui proiect s-au
sensibilităţii şi a imaginaţiei trezite prin intermediul desfăşurat pe parcursul unui întreg an şcolar. Astfel, în
limbajului poetic. Aducând o stare sufletească luna noiembrie s-a desfăşurat activitatea Ruginiu de
deosebită, lectura ne strecoară în minte, pe nesimţite, toamnă, în luna ianuarie am descoperit împreună
atitudini şi comportamente, sensuri şi învăţăminte. Argintiul de iarnă, în luna martie ne-am bucurat de un
Școala Caraș-Severineană

Însă, în ultimul timp, lectura pierde tot mai mult Curcubeu de primăvară, iar în luna mai, am pornit cu
teren în faţa unor noi modalităţi de petrecere a gândul spre Auriul de vară. Fiecare dintre activităţile
timpului liber, iar copiii devin din ce în ce mai interesaţi propuse a cuprins lectura unor texte literare specifice
de televizor, calculator sau internet. De aceea, încă din fiecărui anotimp, recitare expresivă a poeziilor
momentul în care cei mici au descoperit tainele preferate, realizarea unor desene care să ilustreze
cititului, trebuie să le îndrumăm paşii spre lectură, să-i culorile anotimpurilor sau Ateliere de creaţie în care
învăţăm să preţuiască şi să respecte cartea, să-i copiii au realizat creaţii literare ilustrative pentru
descopere tainele şi înţelesul. Şi, pentru că adeseori fiecare anotimp.
timpul în orele de curs nu ne este suficient pentru a le Evaluarea şi finalizarea proiectului are loc în luna
călăuzi paşii pe minunatele cărări ale operei literare, iunie, când elevii sunt invitaţi să participe la Concursul
putem iniţia o serie de proiecte extracurriculare ce au judeţean Anotimpurile copilăriei - Ediţia a III-a, concurs
44

la bază literatura, lectura şi lucrul cu cartea. de creaţie literară şi artistico-plastică pe tema


Din dorinţa de a cultiva interesul micilor şcolari frumuseţii anotimpurilor, iar cadrele didactice au
pentru lectură şi a-i face să descopere plăcerea de a citi, posibilitatea de a participa la Simpozionul judeţean
a luat naştere Proiectul educativ extracurricular Lectura, marea mea bucurie - Ediţia I.
Seria III Nr. 2(52)

Culorile anotimpurilor în literatură. Aflat în acest an la Ajuns la cea de a treia ediţie, Concursul judeţean
a III-a ediţie, desfăşurat la nivel judeţean, cu participare Anotimpurile copilăriei, organizat ca finalitate a
naţională, acest proiect a generat activităţi frumoase, proiectului, a atras în anii precedenţi un mare număr
multă bucurie şi implicare, bucurându-se de un real de participanţi, pe plan local, judeţean şi naţional.
interes atât din partea copiilor, cât şi din partea Desfăşurat pe două secţiuni, prima dedicată creaţiilor
cadrelor didactice. artistico-plastice, a doua dedicată creaţiilor literare, în
Proiectul a fost iniţiat de către Şcoala Gimnazială versuri sau proză, concursul provoacă imaginaţia,
Nr. 8 Reşiţa, fiind coordonat de către profesor pentru creativitatea, exprimarea liberă a impresiilor şi
învățământul primar Nedelcu Corina Emilia. Partenerii sentimentelor copiilor, prilejuind conturarea tabloului
proiectului sunt Liceul de Arte Sabin Păuţa Reşiţa, naturii în adevărata sa splendoare.
profesor pentru învățământul primar Puichiţă Pentru ca frumuseţea creaţiilor literare şi
Nicolina, Şcoala Gimnazială Nr. 1 Bocşa, profesor artistico-plastice realizate de către copii să rămână
pentru învățământul primar Şelariu Elena Lorena şi mereu proaspătă şi să poată fi împărtăşită mai departe,
profesor pentru învățământul primar Şelariu Alina, în urma celei de a doua ediţii a concursului am editat
Colegiul Naţional C.D.Loga Caransebeş, profesor Cartea Fumuseţea anotimpurilor în ochi de copil, carte
pentru învățământul primar şi preşcolar Dobromirescu ce poate fi folosită ca auxiliar în activitatea didactică,
Anesia Marilena, Colegiul Naţional Traian Doda atât pentru orele de lectură, cât şi ca temă de ispiraţie
Caransebeş, prof. înv. primar şi preşcolar Corneanu pentru orele de educaţie plastică. Aceasta este postată
Chenti Nina. on-line pe blogul şcolii:
Scopul derulării acestui proiect este promovarea şcoalagimnaziala8resita.blogspot.ro
lecturii, dezvoltarea imaginaţiei, a simţului artistic şi În urma desfăşurării ediţiei din acest an a
estetic al elevilor, îmbogăţirea vocabularului, concursului Anotimpurile copilăriei ne propunem
dezvoltarea creativităţii şi a deprinderilor de a realiza editarea unei noi cărţi care va cuprinde creaţiile literare
lucrări artistico-plastice precum şi scurte texte, în şi plastice ale elevilor participanţi şi publicarea acesteia
versuri sau proză, care să exprime frumuseţea on-line, pe blogul şcolii.
anotimpurilor aşa cum este văzută şi simţită de ei. De Aflat la prima ediţie în acest an, Simpozionul
asemenea, dorim încurajarea competiţiei şi judeţean Lectura, marea mea bucurie oferă

Casa Corpului Didactic Caraș-Severin


4. PROIECTE EDUCAȚIONALE
oportunitatea cadrelor didactice de a împărtăşi
experienţe proprii, exemple de bună practică, de a
prezenta metode, mijloace, activităţi motivante prin
care au reuşit să promoveze cartea şi lectura ca pe o
bucurie în rândul elevilor. Prin propunerea acestui
simpozion ne dorim încurajarea colaborării şi
schimbului de experienţă între cadrele didactice, pe
plan local şi naţional, contribuind astfel la diversificarea
strategiilor managementului educaţional. Lucrările
cadrelor didactice participante la acest simpozion vor fi
incluse în Volumul Lectura, marea mea bucurie, un ghid
metodic on-line, cu ISBN, publicat pe blogul şcolii.
În final, ca rezultate concrete ale acestui proiect,
ne dorim creşterea interesului elevilor pentru lectura
suplimentară, descoperirea motivaţiei pentru creaţia
literară sau plastică, dar şi conştientizarea părinţilor

Seria III Nr. 2(52)


privind rolul pe care-l are lectura în formarea şi
dezvoltarea personalităţii elevilor. Dorim ca elevii să
înveţe să preţuiască şi să respecte cartea, să descopere
cum aceasta ne poate purta, ca un bun prieten, oriunde
vrem să ajungem. De asemenea, dorim să le oferim
copiilor prilejul de a se cunoaşte, de a învăţa să
colaboreze şi de a lega noi prietenii.

45
Imagini din activităţile noastre:

Școala Caraș-Severineană

Bibliografie:
* Cornea, P., Introducere în teoria lecturii, Ed. Minerva,
Bucuresti, 1988
* Şincan, E., Alexandru, Gh., Lecturi literare pentru ciclul
primar – Îndrumător metodic pentru învăţători, părinţi
şi elevi, Ed. „Gheorghe Alexandru”, Craiova, 1993

Prof. înv. primar CORINA EMILIA NEDELCU


Şcoala Gimnazială Nr. 8 Reşiţa

Casa Corpului Didactic Caraș-Severin


4. PROIECTE EDUCAȚIONALE

POVESTEA LOCALITĂŢII MELE PREDAU CU PLACERE, ÎNVĂŢ


Nicolae Iorga afirma: „Un popor care nu îşi
EFICIENT - PROIECT ERASMUS+
cunoaşte istoria este ca un copil care nu îşi cunoaşte LA GRĂDINIŢA CU PROGRAM
părinţii.”
Orice localitate îşi are istoria ei, are o vechime, o PRELUNGIT FLOAREA-SOARELUI
întindere în timp şi spaţiu, are personalităţile ei, are REŞIŢA
OAMENI, LOCURI, FAPTE cu care se poate mândri.
Rolul proiectului este să le descoperim, să încercăm să
Grădiniţa cu Program Prelungit Floarea-Soarelui
le punem în valoare, să-i facem pe elevi să le
Reşiţa este situată în raionul Micro III al cartierului
conştientizeze însemnătatea, să fie interesaţi şi mândri
Lunca Bârzavei din municipiul Reşiţa, județul Caraș-
de comunitatea locală. Consider că numai cunoscând
Severin. În prezent funcţionează cu 9 grupe de
istoria locală ne cunoaştem mai bine, învăţăm să fim
preşcolari: 8 în program prelungit, trei grupe mici (3-4
mai buni, să apreciem valorile neamului, ne dezvoltăm
ani), două grupe mijlocii (4-5 ani), trei grupe mari (5-6
spiritul patriotic. Prin implementarea activităţilor din
ani) şi o grupă mare cu program normal, cu predare în
cadrul proiectului dorim să cultivăm valori de
alternativa educaţională Step by Step.
înțelegere și toleranță, de integrare multiculturală
În cadrul grădiniței, echipa cadrelor didactice este
Școala Caraș-Severineană

subliniere a diversității naționale și culturale care se vor


formată atât din educatoare cu experiență de peste 18
înscrie foarte bine în definirea identității comune
ani în activitatea cu preșcolarii, din educatoare cu o mai
europene, subliniind adevărul devizei Unitate în
mică experiență în domeniu, cât și din educatoare
diversitate. Numai cunoscând trecutul, oamenii pot
debutante. În urma întâlnirilor metodice, am constatat
înţelege prezentul şi pot anticipa viitorul. Demersul
nevoia întregii echipe de a îmbunătății tehnicile și
nostru este util pentru cunoaşterea istoriei, geografiei,
metodele noi de predare-învățare.
economiei locale, a oamenilor şi a faptelor acestora.
În urma activităților zilnice cu preșcolarii am
Prospectarea trecutului istoric al localităţii este o
constatat o individualizare a jocului, lipsa motivației
condiţie esenţială pentru siguranţa viitorului acesteia.
copiilor pentru jocurile educative interactive,
Dorim să producem o schimbare de atitudine a
preșcolarii preferând jocurile individuale cu noile
cadrelor didactice, a părinţilor, a elevilor şi a
tehnologii (smart-phone, tabletă, PC).
46

reprezentanţilor instituţiilor publice faţă de


Metodele interactive de educare şi disciplinare a
comunitatea locală.
copilului încep să pălească în faţa lipsei de interes a
Proiectul urmăreşte dezvoltarea unor atitudini
copiilor pentru ele şi a capitulării părinţilor în faţă
civice legate de respectul faţă de locurile natale şi
invaziei tehnologice. Acum micuţii sunt prizonierii altor
Seria III Nr. 2(52)

implicarea în cadrul comunităţii.


forme de învăţare şi dezvoltare: jocurile video,
Proiectul încurajează comunicarea şi
televizorul, calculatorul şi alte gadgeturi. Acestea fac ca
colaborarea, promovează competiţia şi cultivarea
interactivitatea să pălească treptat în încercările de a
ambiţiei de a obţine performanţe şcolare. Îşi
impune educaţia şi de a dezvolta un copil puternic şi
propune să stimuleze realizarea unor creaţii plastice,
activ.
literare care să ilustreze frumuseţea localităţii natale,
Deși metodele interactive nu pot înlocui metodele
organizarea unei expoziţii de fotografii şi creaţii
tradiționale, suntem de părere că metodele interactive
artistico-plastice: Localitatea mea –un colţ de rai;
sprijină și completează metodele tradiționale. Echipa
realizarea unui schimb de experienţӑ între unitӑțile de
noastră necesită o aprofundare în ceea ce priveşte
învӑţӑmânt partenere din judeţ; cultivarea interesului
folosirea jocurilor educative în scopul de a spori
pentru tradiţia şi istoria strămoşilor noştri.
motivaţia elevilor spre învățarea interactivă.
Sunt încredințată că acest proiect educaţional va
Cadrele didactice cu experiență din grădinița
prinde rădăcini reprezentând o intervenție benefică în
noastră au fost instruite profesional atât pe metode
viața copiilor, devenind un bun obicei multă vreme și
tradiționale instructiv educative, cât și pe metode
cu posibilitatea de dezvoltare/ continuare ulterioară a
specifice alternative educaționale Step by Step.
proiectului prin atragerea de noi parteneri şi prin
Pentru a crește eficiența în activitatea didactică, este
crearea unor noi secţiuni, la nivel naţional.
nevoie ca acestea să își îmbunătățească strategiile
didactice, să cunoască și alte metode interactive decât
Prof. MARIA FOIAGU
cele specifice alternativei Step by Step, pentru a folosii
Şcoala Gimnazială Nr. 8 Reşiţa
noi tehnici și metode interactive de predare învățare.
Pe de altă parte educatoarele debutante, fiind la
început de carieră, vin cu o lipsă de experiență în
abordarea strategiilor interactive de predare-învățare.
Considerăm că este necesar ca întreaga echipă să
introducă în activitatea cu preșcolarii strategii noi de
joc care să ducă la crearea unui mediu de învățare
prietenos, eficient, atractiv și activ.

Casa Corpului Didactic Caraș-Severin


4. PROIECTE EDUCAȚIONALE
Pornind de la ideea că echipa noastră are nevoie c) Îmbunătățirea competențelor lingvistice ale
de o îmbunătățire a stilului de predare-învățare, am celor patru cadre didactice participante la curs.
răspuns la apelul naţional pentru proiecte de d) Promovarea în grădinițele reșițene a
mobilitate Erasmus + şi am depus formularul de strategiilor de predare interactivă, prin exemple de
aplicaţie cu speranţa de a câştiga, dar totuşi şi cu teamă bune practici din activitatea cursului de formare, în
de eşec, fiind primul proiect de acest fel depus de perioada septembrie - noiembrie 2016.
unitatea noastră. În vara anului 2015, când au fost e) Implementarea activității unui opțional cu tema
afişate rezultatele, ne-am numărat printre fericiţii jocul interactiv la cel puțin două grupe de preșcolari din
câştigători ai proiectului 2015-1-RO01-KA101-014497, Grădinița Floarea-Soarelui Reșița.
cu titlul Predau cu plăcere, învăţ eficient, având un Prin implemenare acestui proiect ne aşteptăm la
buget de 7.820 de euro. îmbunătăţirea oportunităților de dezvoltare
Ne propunem ca prin acest proiect să profesională pentru cadrele didactice de la Grădiniţa cu
îmbunătățim tehnicile și metodele interactive de Program Prelungit Floarea-Soarelui Reşiţa; la un nivel
predare-învățare pentru patru cadre didactice, atât mai bun de pregătire al copiilor care beneficiază de
debutante cât și cu experiență, din grădinița noastră. cadre didactice formate în spiritul metodelor
În acest sens am selectat patru cadre didactice interactive de predare-învăţare centrate pe copil; la

Seria III Nr. 2(52)


atât cu experiență în activitățile cu preșcolarii, cât și îmbunătăţirea capacităţii Grădiniţei cu Program
debutante, din unitatea noastră, care se vor Prelungit Floarea-Soarelui Reşiţa de a aplica şi
perfecționa prin participarea la un curs de formare implementa proiecte de mobilitate în vederea formării
desfășurat în Norvegia Interactive teaching - Using personalului contractual; la stimularea cadrelor
educational games in order to enhance learners didactice din grădiniţă pentru participarea la educaţie
motivation. Cursul se bazează pe predarea interactivă permanentă şi crearea unei culturi de învăţare pe tot
și pune accent pe folosirea jocurilor educative, cu parcursul vieţii; la creşterea prestigiului unităţii;
scopul de a stimula motivația elevilor pentru învățare. conştientizarea autorităţii locale cu privire la calitatea

47
Cursul se va desfășura în limba engleză, grupul țintă al serviciilor asigurate de Grădiniţa cu Program Prelungit
cursului sunt profesorii din învățământul preșcolar, Floarea-Soarelui Reşiţa; oportunitatea dezvoltării de
primar, secundar. Obiectivele proiectului nostru sunt: parteneriate internaţionale.
a) Participarea a patru profesori pentru

Școala Caraș-Severineană
învățământ preșcolar, din Grădinița cu Program Prof. EMILIA MODRIGAN
Prelungit Floarea-Soarelui Reșița, la un curs de formare Prof. ELENA COCA
a competențelor specifice predării interactive, Grădiniţa cu Program Prelungit Floarea-Soarelui
desfășurat pe o perioadă de 5 zile, în anul 2016. Reşiţa
b) Îmbunătățirea abilităților de a conlucra cu
profesori cu profiluri diferite, în echipe transnaționale,
pe perioada celor 5 zile de curs.

Casa Corpului Didactic Caraș-Severin


4. PROIECTE EDUCAȚIONALE
Național Mircea Eliade din Reşiţa (ianuarie, 2015),
BUILDING TODAY THE CAREERS urmate de cele din Polonia, la Sucha Beskidska (aprilie,
OF TOMORROW 2015), apoi în orașul Utena din Lituania (septembrie,
2015) și în Triggiano, Italia (decembrie, 2015), iar ultima
(CONSTRUIND ASTĂZI CARIERELE a fost la Istanbul, Turcia (aprilie, 2016).
DE MÂINE) Proiectul Building today the careers of tomorrow
prevede realizarea mai multor produse distincte și
Colegiul Național Mircea Eliade din Reşiţa este totuși interconectate, toate alcătuind un pachet
coordonatorul şi beneficiarul principal al proiectului educațional de o certă valoare.
Building Today the Careers of Tomorrow (Construind Un prim produs intelectual al proiectului este
astăzi carierele de mâine), având ca parteneri şcoli din lucrarea Career orientation – best practices across
Italia, Polonia, Lituania şi Turcia. Perioada Europe (Orientarea în carieră – cele mai bune practici
implementării este septembrie 2014 – august 2016. din Europa), bazată pe o analiză aprofundată a
Acest proiect este un parteneriat strategic în punctelor forte și slabe ale metodelor utilizate în
domeniul școlar, în cadrul programului Erasmus+, fiecare țară participantă, precum și pe selectarea celor
Acțiunea - cheie 2 – Cooperare pentru inovare și schimb mai bune exemple de materiale, chestionare etc. Este
de bune practici, realizat cu sprijinul financiar al o carte rezultată în urma unei munci de cercetare a
unor profesori din România, Italia, Lituania, Polonia și
Școala Caraș-Severineană

Comisiei Europene, obținând 87 de puncte din 100 și


clasându-se pe locul șase la nivel național, din totalul Turcia, oferind informații traduse în trei limbi de
de 111 proiecte depuse la această secțiune. circulație internațională: engleză, franceză și germană.
Erasmus+ este programul Uniunii Europene pentru Sunt prezentate sistemul de învățământ din țările
educație, formare, tineret și sport pentru perioada implicate în proiect, serviciile de orientare școlară și
2014-2020, bazat pe parteneriate strategice ce creează cele pentru alegerea unei cariere, amenințările și
punți de legătură între parteneri din mai multe țări, cu oportunitățile acestor servicii, importanța cunoașterii
scopul de a crește cooperarea internațională prin de sine – cheie pentru o orientare de succes în carieră,
dezvoltarea de produse educaționale de calitate și rolul profesorului, al familiei, al școlii, al societății în
inovatoare. orientarea eficientă în carieră, importanța educației
Grupul ţintă al proiectului Building Today the formale și non-formale etc.
Careers of Tomorrow cuprinde atât elevi între 12 și 19 Din acest pachet educațional fac parte și portofoliul
48

ani, din învățământul secundar inferior și superior, elevului - Portofoliul de dezvoltare personală și de
profesional și teoretic, cât și profesori, părinți. orientare în carieră, cu acronimul PDPOC, precum și
Proiectul își propune să implice școlile participante broșura - Portofoliul de dezvoltare personală și de
orientare în carieră, anexă a portofoliului elevului.
Seria III Nr. 2(52)

într-o serie de activități care vor conduce, în cele din


urmă, la realizarea unor seturi de materiale pentru Această lucrare este rezultatul mai multor luni de
orientarea în carieră și construire a carierei. Scopul este muncă, de investigație, de efort creativ, de compilare și
ca prin utilizarea acestor produse să fie ajutați, în validare a unor seturi de materiale care să vină atât în
primul rând, elevii, în procesul de luare a deciziilor sprijinul elevilor, cât și al părinților și profesorilor
legate de dezvoltarea personală și orientarea în carieră, deopotrivă, în procesul de construire a unui viitor mai
în sprijinirea lor pentru a face o alegere înțeleaptă, bun pentru tânăra generație.
conștientă, determinată, precisă și durabilă, în PDPOC-ul este un instrument personal și
construirea acesteia încă din timpul școlii. personalizat care îl va ajuta pe elev să-și contabilizeze
Rezultatele așteptate ale proiectului sunt succesele și eșecurile, să își cunoască punctele tari și pe
următoarele: cele slabe, să își identifice abilitățile, relațiile cu ceilalți,
- Reducerea părăsirii timpurii a școlii; deprinderile acumulate, dar și bagajul de cunoștințe
- Creșterea încrederii în sine; care se cere îmbunătățit, în vederea atingerii țelului
- Stimularea motivării, a participării elevilor la propus: cariera aleasă.
propria dezvoltare personală; PDPOC-ul se adresează totodată și părinților. El a
- Reducerea fenomenului exodului de creiere; fost conceput pentru a însoți elevul de-a lungul
- Creșterea competenței de comunicare într-o întregului său periplu prin învățământul preuniversitar.
limbă străină (limba engleză, franceză și germană); În consecință, în primii ani de școală, ciclul primar,
- Sporirea prestigiului fiecărei școli în părinții vor fi rugați să-și ajute copiii în utilizarea și
comunitate; familiarizarea cu acest instrument. Îndrumați de
- Abordarea problemei șomajului în rândul părinți, copiii pot începe prin a înțelege și a utiliza
tinerilor; diferite materiale din PDPOC, dezvoltând, în același
- Dezvoltarea gradului de conștientizare timp, o percepție clară asupra utilității lui ulterioare.
culturală, a valorilor multiculturalismului și De asemenea, PDPOC-ul solicită și ajutorul
multilingvismului. profesorului. Cum portofoliul este un instrument cu
Proiectul a început în septembrie 2014 și se va caracter eminamente educațional, profesorul va putea
finaliza în august 2016. Au avut loc reuniuni ajuta la implementarea sa cu sfaturi, îndrumări,
transnaționale, prima fiind în România, la Colegiul evaluări; profesorul poate, cu siguranță, să se

Casa Corpului Didactic Caraș-Severin


4. PROIECTE EDUCAȚIONALE
folosească de acest instrument pentru a obține dezvoltarea personală și orientarea în carieră,
răspunsuri legate de anumiți elevi sau informații despre valorizând, în același timp, competențele, interesele și
oricare elev la începutul unui nou ciclu de învățământ, calitățile elevilor.
în cazul în care alte surse informative nu există ori nu Pentru ca impactul să se maximizeze, sperăm ca și
sunt demne de încredere. alte părți să fie interesate, cum ar fi companiile, ONG-
Un PDPOC bine alcătuit va oferi informații urile, autoritățile locale și regionale, devenind, de
neprețuite asupra deprinderilor, aptitudinilor, asemenea, parte integrantă a dezvoltării activităților
intereselor, realizărilor elevului, va încorpora mostre proiectului, așa cum piața locurilor de muncă se
ale celor mai bune teste, schițe, compuneri sau lucrări, bazează pe ele, prin oferirea de informații relevante cu
va aduna și va creiona o imagine realistă a potențialului privire la situația domeniilor sau a locurilor de muncă,
de dezvoltare a elevului. ulterior acestea putând oferi chiar oportunități de
De asemenea, broșura anexată PDPOC-ului oferă angajare.
alte informații necesare, inclusiv modalitățile de Toate informațiile despre proiect și, implicit, despre
interpretare a testelor, a chestionarelor inserate în activitățile derulate, însoțite de fotografii, despre
portofoliul elevului. produsele intelectuale amintite sunt vizibile și
Acest pachet educațional contribuie la utilizabile de orice persoană interesată, de pe website-

Seria III Nr. 2(52)


consolidarea calității și dimensiunii europene în ul: www.btctpro.org.
educație, răspunde nevoilor publicului țintă, asigură
egalitatea de șanse, pentru că oricine are acces liber la Prof. CRISTINA LERCH – coordonator proiect
toate aceste produse intelectuale, ele putând fi, de Colegiul Național Mircea Eliade Reșița
asemenea, integrate și utilizate atât în activitățile Prof. MARIA CRIȘAN – responsabil diseminare și
formale, cât și în cele non-formale. exploatare a rezultatelor proiectului
Nu în ultimul rând, e de subliniat transferabilitatea Colegiul Național Mircea Eliade Reșița
produselor în contextul educațional intern și extern,

49
având în vedere că sunt traduse în limbi de circulație
internațională, caracterul lor practic ce facilitează

Acest sistem de învățare face o punte de legătură între


ÎMBUNĂTĂȚIREA ABILITĂȚILOR

Școala Caraș-Severineană
noile descoperiri ştiinţifice şi practicile curente.
INTELECTUALE ALE COPIILOR – Caracteristica de bază a acestui program de învăţare nu
este să schimbe sistemul educațional, ci doar metodele
PREMISĂ PENTRU REUȘITA ÎN de lucru cu copiii.
VIITOR MENSA este o organizație care reunește oameni
cu un coeficient de inteligență ridicat, iar obiectivul
Grădinița cu Program Prelungit Floarea-soarelui principal este cercetarea inteligenţei şi ocupării forţei
Reșița este câștigătoarea unui proiect implementat de muncă pentru binele tuturor oamenilor din
prin Programul IPA de Colaborare Transfrontalieră comunitate. De ani de zile, organizatia a cercetat cum
România- Republica Serbia 2007-2013 -Smart Children să îmbunătăţească abilităţile intelectuale. Autorul
Network. acestui program, doctorul Ranko Rajovic, a făcut o
Proiectul nostru are la bază noile descoperiri în echipă de experţi în domeniul pedagogiei,
neurofiziologie care au dovedit că capacitățile neurofiziologiei, defectologiei, psihologiei și geneticii.
intelectuale depind de numărul de sinapse din creier, Împreună, au făcut un program eficient şi simplu, care
sinapse care se dezvoltă intens până la vârsta de cinci are o opţiune de evaluare continuă. Avantajul acestui
ani (peste 50%), urmată de vârsta de şapte ani - 75% și tip de concept este aplicarea acestuia la copiii
până la vârsta de doisprezece ani 95% din creier este preşcolari pentru stimularea dezvoltării capacităţilor
dezvoltat. Grijia părinților, dar și a eductorilor și intelectuale ale fiecărui copil. Doar faptul că creierul
profesorilor pentru reușita copiilor ar trebui să fie uman se dezvoltă peste 50% din capacitatea sa până la
formarea unui număr cât mai mare de sinapse. vârsta de cinci ani ar trebui să fie un motiv suficient
Prima activitate cuprinsă în acest proiect a fost pentru a începe cu aplicarea de programe specializate,
organizarea a două seminarii de instruire, unul dedicat cât mai devreme posibil. Este responsabilitatea
cadrelor didactice ale grădiniței cu o durată de 2 zile și societăţii, comunităţii locale şi a fiecărui părinte să nu
unul dedicat părinților preșcolarilor. piardă această perioadă extrem de importantă in viață
Prin intermediul acestor seminarii s-a urmărit și să sprijine dezvoltarea potenţialului biologic pentru
asigurarea formării cadrelor didactice și părinților fiecare copil la maxim.
pentru implementarea cu succes a unui nou sistem de Aplicarea sistemului NTC de învăţare al Mensa
învățare dezvoltat de Mensa, sistem care s-a dovedit a prevede:
stimula la copii dezvoltarea capacităţilor intelectuale,  Împiedicarea oricărei forme de disturbie de
atenţia şi concentrarea, coordonarea mişcărilor şi concentrare sau lipsă de atenţie, de dislexie
mobilităţii, gândirea divergentă, acumularea de care ar putea apărea mai târziu în şcoală;
cunoştinţe funcţionale şi de dezvoltare a talentelor.

Casa Corpului Didactic Caraș-Severin


4. PROIECTE EDUCAȚIONALE
 Dezvoltarea coordonării mişcărilor şi a XXI. Știind asta, acesta este unul dintre principalele
funcţiilor motorii; motive pentru care noi, în colaborare cu experții, ne
 Dezvoltarea vitezei de gândire şi de a face străduim să dezvoltăm noi metode de predare. Prin
concluzii (cunoştinţe funcţionale); implementarea acestor metode putem crea
 Detectarea copiilor supradotati şi precondițiile și mediul în care se stimulează capacitatea
îmbunătăţirea talentele lor; totală pentru copii, cunoștințele funcționale și
 Dezvoltarea reţelei de neuroni, care, dacă capacitățile intelectuale.
este însoţită de exerciţii specifice, măreşte Știindu-se toate acestea, în România, în practica
capacitatea creierului de procesare a pedagogică nu se aplică aceste noi descoperiri, iar
informaţiilor. verificarea cunoştinţelor funcţionale a avut rezultate
Pe parcursul proiectului, sistemul NTC de învăţare devastatoare. La testul PISA din 2012, care evaluează
al MENSA a fost planificat să aibă exerciţii de lectură, cunoştinţele funcţionale la copiii de şcoală, din 65 de
mobilitate, jocuri de memorie, de atenţie, gândire ţări, România este pe locul 45. În România, programe
funcţională, etc. Acest sistem, modificat şi ajustat la cum ar fi sistemul NTC de învăţare al MENSA, care este
nivelul Grădiniţei cu Program Prelungit Floarea- dezvoltat pe baza celor mai noi cercetări şi a căror
soarelui Reşiţa, permite utilizarea avantajelor implementare a avut rezultate extraordinare în toată
multiculturale pentru creşterea capacităţilor Europa, nu sunt aplicate.
intelectuale ale copiilor preşcolari. În acelaşi timp, Creșterea acestui tip de cunoaștere este unul
Școala Caraș-Severineană

acest sistem stabileşte şi adânceşte comunicarea între dintre obiectivele principale ale proiectului nostru. Prin
educatoare, părinţi şi copii. astfel de proiecte, copiii mai mici îşi vor mări
Obiectivele specifice ale acestui sistem sunt cunoştinţele funcţionale şi, în viitor, rezultatele testelor
introducerea de elemente - sisteme de exerciţii- în PISA se vor putea îmbunătăţi.
activităţile de învăţământ zilnice din grădiniţe, care s-
au dovedit a stimula dezvoltarea capacităţilor
intelectuale, atenţia şi concentrarea, coordonarea
mişcărilor şi mobilităţii, gândirea divergentă
(originalitate, flexibilitate, fluenţă, probleme de
sensibilitate etc.), acumularea de cunoştinţe
funcţionale şi de dezvoltare a talentelor. De asemenea,
50

aceste exerciţii stimulează dezvoltarea capacităţilor


individuale în aspect de percepţie (vizual şi acustic), mai
ales simboluri abstracte, să observe detalii, forme,
culori, expresii verbale etc. Acest program de stimulare
Seria III Nr. 2(52)

reprezintă o identificare timpurie a copiilor


supradotaţi.
Seminarul a fost organizat la Grădinița cu
Program Prelungit Floarea-soarelui Reșița și condus
de autorul programului, Dr. Ranko Rajovic, împreună cu
trei lectori din Serbia și România din domeniul
neurofiziologiei și pedagogiei. Cadrele didactice au avut
posibilitatea de a întâlni noi cunoștințe științifice în
domeniul dezvoltării timpurii a creierului și aplicarea
concretă a sistemului de învățare NTC, al cărui impact
pozitiv este cunoscut deja în aproape 20 de țări
europene.
Conform feedback-ului inițial, cadrele didactice
participante la proiect sunt conștiente de importanța
stimulării capacităților intelectuale timpurii a
preșcolarilor, iar la părinți s-a trezit conștientizarea
rolului lor de neînlocuit în asigurarea stimulării optime
pentru propriul copil.
Cu proiectul nostru crește în mod direct eficiența
cadrelor didactice, de-a lungul noului sistem de lucru
care se bazează pe îmbunătățirea constantă, care este
în conformitate cu sistemul de la UE. Unul dintre
obiectivele principale ale proiectului nostru este ca în
timpul procesului să ne concentrăm asupra valorilor Prof. coordonator proiect DANIELA VULPEȘ
europene cu scopul de a spori cunoștințele aplicabile. Grădinița cu Program Prelungit Floarea-soarelui
Metodele de predare vechi nu mai dau rezultatele Reșița
adecvate pentru provocările pe care le aduce secolul

Casa Corpului Didactic Caraș-Severin


4. PROIECTE EDUCAȚIONALE

b) strategii de predare diferențiată în


EDUCAȚIA INTERCULTURALĂ – funcție de capitalul cultural al
UN DEZIDERAT AL ȘCOLII educatorului;
c) clarificarea propriei identități culturale (
MODERNE să aibă o înțelegere clară a moștenirii
sale culturale și să înțeleagă cum
Societatea contemporană, pe lângă problematica experimentele sale pot interacționa cu
specifică cu care se confruntă și care a generat noile cele ale unor grupuri de altă proveniență
educații, se caracterizează printr-o mare diversitate culturală;
culturală. Diversitatea culturală este o realitate în d) atitudini intergrupale și interetnice
timpurile noastre, inclusiv la nivelul sistemului educativ pozitive.
și de aceea este absolut necesar să fie bine gestionate Există trei niveluri la care se pot identifica strategii
relațiile conviețuirii între membrii grupurilor și forme de realizare a educației interculturale:
etnoculturale. - la nivelul curriculum-ului nucleu;
Copilul trebuie educat să respecte propriile valori - la nivelul curriculum-ului la decizia școlii;

Seria III Nr. 2(52)


culturale, dar și ale altor națiuni. Lucian Blaga scria în - la nivelul activităților extracurriculare.
„Trilogia culturii‟: „Originalitatea unui popor nu se Astfel, în anul școlar 2015-2016, în parteneriat cu
manifestă numai în creațiile ce-i aparțin exclusiv, ci și în Școala Gimnazială Nr. 9 Reșița, am derulat Proiectul „O
modul cum asimilează motivele de largă circulație‟. școală pentru toți‟. În cadrul proiectului au fost
Educația trebuie să vizeze nevoile de învățare ale implicate mai multe clase din școală respectiv clasele I-
tuturor copiilor, tinerilor, adulților, ale celor excluși, IV de la Școala Câlnic, unde majoritatea elevilor sunt de
urmărind astfel, dezvoltarea deplină a personalității etnie rromă și clasa a IX-a și a X-a CES Primăvara
umane și întărirea integrată la Colegiul Național „Mircea Eliade‟.
respectului față de drepturile omului și față de

51
Scopul proiectului: crearea unui mediu socio-
libertățile sale fundamentale. Ea trebuie să ia în cultural şi educativ proprice dezvoltării şi educării
considerare ori să se fondeze pe diferență și să se copiilor în spiritul egalităţii şi echităţii şi înlăturarea
deschidă în fața diverselor valori, o educație capabilă să discriminării, a intoleranţei faţă de copiii de altă etnie,

Școala Caraș-Severineană
răspundă nevoilor Europei contemporane și viitoare, copiii cu cerinţe educative speciale sau proveniţi din
caracterizată printr-o perfectă loialitate, respectul alte medii socio-economice.
persoanei umane, toleranță, simpatie, sociabilitate, Obiectivele:
generozitate și spirit de întrajutorare. * Dobândirea de cunoştinţe privind cultura
Educația interculturală are ca element cheie proprie şi alte culturi;
interculturalismul, ale cărui niveluri principale de * Dezvoltarea sentimentelor de solidaritate şi
acțiune sunt: socializare faţă de copiii de etnii diferite,
- la nivel internațional: conlucrarea între copiii cu cerinţe educative speciale sau alte
diferite țări, culturi pentru cooperare medii socio-economice;
internațională; * Cunoaşterea şi practicarea unui
- la nivel de colaborare dintre diferite comportament civic în şcoală şi societate,
segmente de cultură și etnice, ale unor exprimat prin manifestări pozitive faţă de
comunități copiii de altă etnie, copiii cu cerinţe
în vederea formării tuturor membrilor educative speciale sau alte medii socio-
indiferent de etnie. economice şi prin refuzul discriminării şi al
Educația interculturală promovează atitudini intoleranţei;
tolerante, deschise de acceptare și înțelegere firească * Stabilirea unor relaţii de prietenie şi
a raportului eu-celălalt și a noțiunii de străin, colaborare între copii şi adulţi/copii – copii
recunoașterea și respectarea diferențelor culturale de etnii diferite, cu cerinţe educative
prin valorificarea pozitivă a relațiilor de egalitate între speciale sau alte medii socio-economice;
oameni și nu prin aplicarea polarității superior-inferior. * Cunoaşterea şi respectarea unor drepturi
De asemenea, presupune promovarea unor politici fundamentale ale omului și copilului
școlare care să permită egalizarea șanselor în educație împotriva discriminării.
și a unor strategii de valorificare a diferențelor culturale Activități desfășurate:
pentru a le transforma în resurse pedagogice. „Cine suntem noi?‟ - cunoașterea
Vor fi urmărite obiective specifice, precum: partenerilor, jocuri de cunoaștere -
a) achiziționarea de cunoștințe socio - „Cântec și povești de viață‟ - învăţarea şi
umane ( teorii și concepții despre audierea unor cântece şi povestiri de la
stereotipuri, prejudecăți, caracteristici prietenii de altă etnie -
ale elevilor din diferite etnii, rase, spații „Mai aproape de Dumnezeu” - pictură de
culturale, grupuri și clase sociale); icoane -

Casa Corpului Didactic Caraș-Severin


4. PROIECTE EDUCAȚIONALE
„Din suflet pentru suflet” - activitate de activități în cadrul cărora participanții să se poată
colectare şi donare de jucării şi rechizite cunoaște mai bine, să coopereze și să trăiască
şcolare elevilor de la Școala Câlnic – împreună evenimente culturale care au contribuit la
„Să ne păstrăm tradiţia” - paradă de costume, realizarea educației interculturale. De asemenea, au
dansuri şi cântece tradiţionale specifice fost implicați părinții în desfășurarea unor activități.
minorităţilor etnice – Modalitățile de educație interculturală la clasele
„Carnavalul prieteniei ‟ - cântec, joc și voie mici sunt eficiente dacă educatorul sădește în mintea
bună - elevilor următoarea idee: „Copiii au dreptul de a fi
Prin activitățile desfășurate am încercat să egali, indiferent de rasă, sex, limbă, religie‟
identificăm căi optime de cultivare a valorilor (Art.1„Convenția cu privire la drepturile copilului‟).
interculturale (toleranța, interdependența,
cooperarea, nonviolența, egalitatea, depășirea Prof. înv. primar NETA NOVAC
prejudecăților, demnitatea…). Au fost organizate Colegiul Național Mircea Eliade Reșița
Școala Caraș-Severineană
52
Seria III Nr. 2(52)

Casa Corpului Didactic Caraș-Severin


5. VOLUNTARIAT / PARTENERIAT ÎN COMUNITATE
organizează.
COPII ŞI TINERI – PARTENERI AI Pe parcursul anului s-au organizat șase întâlniri
ORGANIZAŢIEI SALVAŢI COPIII – cu toţi voluntarii elevi şi cadre didactice, în vederea
pregătirii diferitelor evenimente (demararea
FILIALA CARAŞ-SEVERIN campaniei 2%, pregătirea concursului Drepturile
Copilului, pregătirea adunării generale a filialei, Ziua
Salvaţi Copiii - filiala Caraş-Severin a împlinit, în Copilului Dispărut, Campania Bun venit pe lume,
ianuarie 2016, 21 de ani de activitate în promovarea şi campanii stradale, etc.) întâlniri la care au fost
apărarea drepturilor copilului, ani în care a devenit tot prezenţi peste 80 de participanţi.
mai vizibilă pe plan local şi naţional, şi acest fapt se Fomarea de voluntari s-a organizat trimestrial
datorează oamenilor minunaţi pe care îi avem prin cursuri de formare organizate pentru voluntarii
aproape şi cărora le mulţumim că au ales să se alăture elevi şi cadre didactice pe tematica promovării
nouă în munca cu copii şi pentru copii. drepturilor copilului. La aceste formări au participat 16
În 2015 Salvaţi Copiii –filiala Caraş-Severin a voluntari elevi, 10 voluntari noi, 29 voluntari cadre
cuprins în programele sale peste 7500 de copii, 230 de didactice de la Şcoala Gimnazială Nr. 2 Reşiţa. Au mai
fost organizate formări pe diferite tem după cum

Seria III Nr. 2(52)


cadre didactice şi specialişti şi 600 de părinţi. De
asemenea am implicat în activităţile desfăşurate peste urmează: Împreună facem internetul mai sigur -21 de
60 de voluntari. voluntari, Voluntar în proiectul Educaţie pentru
Viziunea Salvaţi Copiii este o lume în care fiecărui sănătate -23 de voluntari cadre didactice de la Şcoala
copil îi este respectat dreptul la viaţă, protecţie, Gimnazială Nr. 2 Reşiţa, Voluntar în proiectul Educaţie
dezvoltare şi participare. pentru copii vulnerabili -33 de voluntari cadre
Misiunea Salvaţi Copiii este obţinerea de didactice, Protecţie şi educaţie pentru copiii afectaţi
progrese importante privind modul în care copiii sunt de migraţia pentru munca în străinătate -14 voluntari
elevi, Drepturile copilului cu părinţi plecaţi în

53
trataţi şi producerea schimbărilor imediate şi de
durată în viaţa acestora. străinătate -12 voluntari, Modalităţi de comunicare cu
Salvaţi Copiii promovează participarea şi copiii şi tinerii -10 voluntari, Combaterea violenţei în
voluntariatul în rândul copiilor şi tinerilor, prin rândul copiilor -20 de voluntari, activităţi de
promovare a drepturilor copilului –exemple de bună

Școala Caraș-Severineană
oferirea de oportunităţi de implicare activă în viaţa
comunităţii. practici -14 voluntari, Voluntar în campaniile
Obiectivul programului de dezvoltare a umanitare -12 voluntari.
voluntariatului îl reprezintă promovarea cetăţeniei Salvaţi Copiii - filiala Caraş-Severin consideră
active prin încurajarea şi sprijinirea activităţilor de extrem de importantă activitatea de voluntariat
voluntariat în rândul copiilor şi tinerilor. demonstrată prin implicarea copiilor şi tinerilor în
În anul 2015 au fost recrutaţi 38 de voluntari. activităţile organizaţiei.
Peste 75 de voluntari elevi şi cadre didactice au fost
activi în proiectele şi evenimentele noastre în anul Preşedinte MĂRIUŢA SIMIONESCU
2015, interacţionând cu peste 3500 de copii, părinţi şi Salvaţi Copiii –filiala Caraş-Severin
profesori şi petrecând peste 4000 de ore de
voluntariat.
Voluntarii s-au implicat în promovarea
drepturilor copilului – 25 de voluntari, educaţie pentru
sănătate -18 voluntari, activităţi recreativ-
educaţionale pentru copii din medii defavorizate -16
voluntari, în evenimente, campanii stradale, Campania
2%, săptămâna Să ştii mai multe, să fii mai bun,
Forumul Naţional al Copiilor, Întâlnirea Anuală a
Copiilor, Întâlnirea Anuală a Voluntarilor, Campania
Bun venit pe lume, au fost implicaţi 52 de voluntari.
De asemenea, în 2015, voluntarii Salvaţi Copiii
s-au implicat în alte tipuri de activităţi: Ziua
Internaţională a Copilului Dispărut -10 voluntari,
Târgul de jucării -8 voluntari, Campania umanitară
Bucuria de a dărui -12 voluntari, Campania Globală
pentru Educaţie -40 de voluntari, campanie de
informare antidrog, în parteneriat cu Centrul de
Prevenire, Evaluare şi Consiliere Antidrog Caraş-
Severin -15 voluntari.
Un lucru extrem de important pentru
dezvoltarea şi susţinerea voluntariatului sunt
întâlnirile săptămânale pe care Salvaţi Copiii le
Casa Corpului Didactic Caraș-Severin
5. VOLUNTARIAT / PARTENERIAT ÎN COMUNITATE
doi coordonatori ai centrului d-na Nica Boriuc și d-l
VOLUNTARIATUL- Sorin Andrițoi, alături de care am învățat foarte multe.
OPORTUNITATE-PROVOCARE-
DEZVOLTARE
Voluntar din tată-n fiică și voluntar din mamă-n fiică!
Prima afirmație mi se potrivește mie iar a doua
fiicei mele. Spun asta pentru că sunt convinsă că am
această deschidere de ajuta, de la tatăl meu care
mereu a făcut lucruri sau servicii pentru oameni fără
să aștepte nimic în schimb. A doua afirmație este
pentru fiica mea, care îmi urmează exemplul fiind deja
voluntară la Centrul de voluntariat Mansarda și
Centrul de tineret Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril
Moniom.

Cum a început totul?


Școala Caraș-Severineană

Dacă v-am spus de unde mi se trage, să vă spun


și cum a început totul. În toamna anului 1996, lucrând
în Timișoara, locuiam într-o cameră de cămin cu
studente de la Facultatea de Asistență Socială.
Acestea mi-au propus să mă alătur unei acțiuni de
strângere de fonduri stradală pentru copiii străzii,
organizată de Fundația Bethany Timișoara. Nu am stat
prea mult pe gânduri și am acceptat. Îmi amintesc ce
importantă mă simțeam, cu legitimația cu fotografia
mea și cu ștampila de la Primăria Timișoara, adică nu
eram orice voluntari, eram oficiali (așa gândeam pe
54

atunci).

Din 2015, am devenit voluntar al Centrului de


Tineret Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril Moniom,
Seria III Nr. 2(52)

unde am cea mai provocatoarea muncă din ultimii ani:


consilierea părinților, consilierea copiilor și tinerilor,
cursuri de parenting, seminarii pentru părinți,
activități de autocunoaștere, tabără de dezvoltare
personală.
De ce fac asta? Pentru că văd în această
activitate o oportunitate.
Îmi place ce fac și mai ales îmi place echipa cu
care lucrez. Aici sunt oameni cu care împărtășesc
aceleași valori, același crez , mă simt bine în compania
Am terminat cu Timișoara și ajunsă în Reșița, am lor și simt că evoluez. Este o oportunitate să
continuat misiunea de voluntar la diferite instituții experimentez lucrul cu copiii și tinerii de toate vârstele
Centrul Primăvara Reșița, Centrul de prevenire și și să încerc diverse activități în special din zona
consiliere antidrog CS, Serviciul de probațiune CS, educației non-formale, care îmi place foarte mult și
Centrul de tineret Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril care cred că mi se potrivește foarte bine.
Moniom.

Unde activez acuma?


Cea mai lungă perioadă de voluntariat am
desfășurat-o la Centrul de prevenire și consiliere
antidrog Caraș-Severin, fiind voluntar din 2006, iată
prin urmare anul acesta fac 10 ani de voluntariat
pentru o singură instituție. Am desfășurat activități
diverse, întâlniri cu elevii la clasă, implicare în
proiecte, realizare de afișe, desene, participare la
concursuri pe tematica consumului de substanțe cu De ce fac asta? Pentru că munca cu tinerii este o
potențial psihoactiv. Am colaborat foarte bine cu cei provocare, pentru că munca cu părinții este o
Casa Corpului Didactic Caraș-Severin
5. VOLUNTARIAT / PARTENERIAT ÎN COMUNITATE
provocare. Mă simt provocată să fac diferite activități, Prin urmare fac ceea ce fac din plăcere și ca mulțumire
să încerc modalități noi de abordare a subiectelor care pentru tot ceea am primit de la Dumnezeu, prin
mă preocupă atât pe mine cât și pe cei cărora mă oameni, de-a lungul vieții mele. N-am să pot da tot ce
adresez. Învăț alături de ei, la fiecare întâlnire și plec am primit, dar mă străduiesc.
de aici câștigată.

Seria III Nr. 2(52)


Și mai am un crez și o dorință, aceea ca și alții să
facă pentru copilul meu ce fac eu pentru ai lor.
De ce fac asta? Pentru că simt că mă dezvolt, iar
în meseria mea am nevoie de dezvoltare personală și Profesor psiholog MARIA LIȚĂ
profesională în permanență pentru a face față tuturor Centrul Județean de Resurse și de Asistență

55
provocărilor doar dintr-o singură zi. Educațională Reșița

completată de dezvoltarea de proiecte de educație


CARTE DE VIZITĂ- CENTRUL DE

Școala Caraș-Severineană
non-formală pentru tineri, la nivel local și
VOLUNTARIAT REȘIȚA internațional, cât și de susținerea Centrului de Tineret
Mansarda Reșița prin dezvoltarea de activități
Centrul de Voluntariat Reşiţa este un proiect ce educaționale și de petrecere a timpului liber pentru
s-a concretizat în 2005 sub forma unui parteneriat tinerii reșițeni.
public-privat, partenerii fiind Fundaţia Activity pentru Recrutarea voluntarilor a fost realizată de echipa
resurse umane şi dezvoltare durabilă Reşiţa, Consiliul centrului ca un proces continuu de informare a
Local Reşiţa, Direcţia Judeţeană pentru Tineret Caraş- tinerilor despre voluntariat, ca alternativă de educaţie
Severin, Asociaţia Cogito Reşiţa, Asociaţia Bike Attack, nonformală. Am realizat astfel, campanii de recrutare
Asociaţia Egality, Asociaţia Sf. Vincenţiu de Paul pentru elevii din liceele reşiţene prin prezentări,
Reşiţa. În 2006 Centrul a dobândit personalitatea dezbateri despre posibilităţile de voluntariat,
juridică, devenind o organizaţie neguvernamentală de beneficiile acestuia pentru individ şi comunitatea
sine stătătoare. locală. Toate informaţiile despre voluntari sunt
Centrul de Voluntariat Reşiţa joacă rolul de organizate în fişe ale acestora ce includ informaţii
intermediar între nevoia de voluntari a organizaţiilor despre abilităţi, competenţe, cunoştinţe, obiective şi
reşiţene şi disponibilitatea pentru voluntariat a aşteptări, domenii de interes, disponibilitate. A fost
tinerilor din comunitate. Totodată centrul sprijină creată în acest fel o bază de date ce cuprinde în
recunoaşterea valorii activităţii de voluntariat. prezent în jur de 100 de voluntari dintre care
Încă din 2006 organizația este implicată în aproximativ 90% au participat în diferite activităţi de
gestionarea Centrului de Tineret Mansarda (coordonat voluntariat (având cel puţin un plasament). Spre
de Direcția Județeană pentru Sport și Tineret Caraș- exemplu, în 2015 in jur de 300 de tineri au fost
Severin) unde desfășoară activități de educație non- informaţi cu privire la voluntariat în general, la
formală și petrecere a timpului liber pentru tineri, o oportunităţile de voluntariat pe plan local, naţional şi
serie de ateliere de creativitate hand-made internaţional şi la beneficiile voluntariatului la nivelul
(mărțișoare, bijuterii, cadouri personalizate de comunităţii şi al individului.
Crăciun, up-cycling), ateliere de jocuri de masă și de Plasarea voluntarilor a fost realizată în funcţie de
societate (o bună modalitate de a te cunoaște pe tine nevoile exprimate de diferite organizaţii, prin
însuți, dar și pe ceilalți), dezbateri, activități de realizarea matching-ului dintre specificul activităţii şi
învățate experiențială. interesele şi disponibilitatea voluntarilor. Am plasat
Activitatea Centrului de Voluntariat Reşiţa constă voluntari în proiecte proprii sau în parteneriat,
în: recrutarea şi plasarea de voluntari, asistarea şi punctuale sau pe termen lung.
consilierea acestora, informarea, evaluarea, motivarea Printre proiectele în care au fost implicați
şi recompensarea voluntarilor. Această activitate este amintim: 8 Martie şi 1 Aprilie Happening, două

Casa Corpului Didactic Caraș-Severin


5. VOLUNTARIAT / PARTENERIAT ÎN COMUNITATE
evenimente menite să înveselească orașul și să
readucă spațiul comun în atenția cetățenilor,
Săptămâna Naţională a Voluntariatului, cu acţiuni
diferite de voluntariat, câte una în fiecare zi a
săptămânii, sute de beneficiari direcţi, zeci de
voluntari implicaţi şi sute de ore voluntariat în folosul
comunităţii, 1 Iunie – Ziua Copilăriei, ocazie pentru
care am creat o activitate deja consacrată, Autobuzul
Copilăriei, un autobuz dedicat copiilor care a circulat
prin oraş pe parcursul zilei, Săptămâna Altfel, în care
tinerii voluntari i-au ajutat pe copiii si tinerii care au
venit la Centrul de Tineret Mansarda să învețe la fel ca
ei, prin joc, ateliere hand-made, escaladă indoor și
prin munca în echipă, schimburi de experienţă între
centre de tineret din Reşiţa-Sibiu-Braşov, Nocturna
bibliotecilor, Atelierele și activitățile de educaţie non-
formală la Centrul de tineret Mansarda, METAL –
primul concurs de Enduro-mountainbiking din
Școala Caraș-Severineană

România.
Trainingul voluntarilor a fost realizat de
specialişti la nivel local şi internaţional printr-o
combinaţie de sesiuni teoretice, metode interactive,
studii de caz, work-shop-uri şi activităţi de team-
buiding. Sesiunile de training au ca obiectiv
dezvoltarea abilităţilor necesare voluntarilor în
plasamentele în care urmează să fie plasaţi dar şi
dezvoltarea personală şi interpersonală a acestora.
Trainingul voluntarilor s-a realizat atât prin sesiuni la
nivel local cât si prin trimiterea voluntarilor la cursuri
56

naționale și internaționale.
Centrul de Voluntariat Reşiţa îşi desfăşoară
activitatea prin resurse dobândite din donaţii,
sponsorizări, prestări de servicii de educație non-
Seria III Nr. 2(52)

formală, sistemul 2% şi granturi nerambursabile


(printre finanţatorii noştri de-a lungul anilor se
numără: Comisia Europeană prin programele Tineret
în Acţiune, Învăţare pe tot parcursul Vieţii – Grundtvig,
Erasmus+, Direcţia Judeţeană pentru Sport şi Tineret
Caraş-Severin, Primăria Reşiţa).
Dintre afilierile Centrului de Voluntariat Reșița
amintim: Reţeaua Naţională a Centrelor de
Voluntariat din România – din 2007, Youth Express
Network – din 2009, Centrul European de Voluntariat
– din 2011, Reţeaua de Educaţie Nonformală din
România – din 2012, Federaţia VOLUM – din 2014.

Consilier pentru tineret- DANIELA LUPȘAN


Manager de proiect- IOANA DUDILĂ
Centrul de Voluntariat Reșița

Casa Corpului Didactic Caraș-Severin


5. VOLUNTARIAT / PARTENERIAT ÎN COMUNITATE
părinților și dascălilor prezenți.”
ȘCOALA PĂRINȚILOR (BARBURE MARIA DANIELA , profesor religie)
,,Sunt bucuroasă că am avut ocazia să particip la
Meseria de dascăl este una care obligă . Nu devii
workshopul ,,Şcoala părinţilor” în cadrul seminarului
dascăl pentru că îți dorești vacanțele ci pentru că
Didactica Internaţional, organizat în şcoala noastră.
iubești copiii, pentru că iubești privirea lor admirativă,
Prezentările cursului, sfaturile formatorilor,
plină de încredere în tine și în tot ceea ce faci.
intervenţiile participanţilor, toată activitatea în sine m-
Într-o lume ideală școala este locul în care se
a făcut să mă simt mândră că sunt mamă a trei băieţi
clădește viitorul, cu materiale de cea mai bună
minunaţi şi profesoară a atâtor copii extraordinari. De
calitate, cu meșteri bine instruiți, care știu ce trebuie
asemenea, am învăţat cât de important este să ai
să facă în orice situație, cu arhitecți care au gândit
răbdare să-i asculţi pe alţii şi să înveţi să comunici
totul până la cel mai mic detaliu, animată fiind de
eficient cu semenii.
suflete și minți care așteaptă să fie modelate.
Aşadar, adresez un mic mulţumesc iniţiatorilor şi
În realitate, școala este locul în care uneori nu
formatorilor acestei activităţi, având speranţa că
folosim totul așa cum trebuie, meșterii ce clădesc
participarea la Didactica Internaţional va deveni o
viitorul nu au la îndemână materiale de cea mai bună
tradiţie în şcoala noastră.”

Seria III Nr. 2(52)


calitate, trebuie să facă față unor situații pe care nu le
(MIHAELA STOICHESCU , profesor limba și literatura
pot controla și pentru care nu au soluții.
română)
Atunci când dorința de a veni în sprijinul celor
care au nevoie de ajutor sau îndrumare se
intersectează cu disponibilitatea de a oferi celor din
jur puncte de plecare în căutarea soluțiilor, se naște
oportunitatea organizării unor activități care să ofere
celor interesați căi de acces la informații.

57
O astfel de oportunitate a apărut atunci când,
sub egida SEMINARULUI DIDACTICA INTERNAȚIONAL,
EDIȚIA a XXV- a, doamnele Lipciuc Gabriela Priscila,
formator național pe metode alternative în educație și

Școala Caraș-Severineană
Guillen Lagos Angela, profesor homeschooling, și-au
dorit să împărtășească din experiențele personale
tuturor celor interesați metode care să faciliteze „Sunt Angela Guillen Lagos şi împreună cu soţul
comunicarea și inter relaționarea dintre cele trei avem multe proiecte de ajutorare a comunităţii
grupuri distincte care trebuie să conlucreze și să-și oraşului şi zonei Oțelu-Roșu. În anul 2008 am început o
unească eforturile în crearea unor noi personalități. colaborare foarte frumoasa cu Şcoala Gimnazială din
Impactul unei astfel de activități a fost Glimboca. De la început am apreciat deschiderea,
neașteptat, având în vedere numărul mare de flexibilitatea, dorinţa de a-i ajuta pe copii și susținerea
participanți, aproximativ 100 de dascăli și 40 de primită din partea profesorilor și aceasta ne-a motivat
părinți, în cele două sesiuni de lucru, fapt care ne face să continuăm an după an. De-a lungul anilor am
să ne gândim că o astfel de temă nu poate fi epuizată organizat multe activități pentru dezvoltarea
la nivelul discuțiilor și soluțiilor. În urma solicitării armonioasă a elevilor. Una dintre ele, Clubul „Be the
exprese a participanților ne dorim să organizăm și în best” a luat naştere din dorinţa de a avea activităţi
viitor astfel de dezbateri care să vină în sprijinul școlii extraşcolare cu caracter educativ, creativ şi recreativ.
și al comunității . Clubul constă în întruniri de două ori pe lună, unde
Atașăm câteva reacții ale participanților la acest discutăm diverse tematici, învăţăm cântece, exersăm
eveniment, completate de mărturisirile celor două conversația în limba engleză, vizionăm videoclipuri şi
protagoniste principale implicate în proiect, doamna programe Powerpoint, facem felicitări şi alte activităţi
formatoare Priscila Lipciuc și voluntarul nostru practice. Pe langă Club, am avut prezentări legate de
permanent, doamna Angela Guillen Lagos. maturizarea sexuală, abuzul de droguri, tutun și
„Activitatea s-a dovedit a fi de bun augur având alcool, violența în familie și agresivitatea la școală,
un impact deosebit în rândul părinților și a cadrelor aprecierea și bunele maniere, sistemul digestiv,
didactice. Părinții și profesorii s-au implicat în importanța unei alimentații sănătoase și multe altele.
dezbaterea temei propuse manifestându-și părerea Multe din aceste subiecte de interes le-am abordat ca
personală privind colaborarea dintre familie și școală. urmare a discuțiilor purtate cu direcțiunea școlii și cu
Ei și-au manifestat interesul în ceea ce privește elevii. Din reacțiile și comentariile lor de după activități
educația elevilor având în vedere schimbările am observat că sunt foarte apreciate de elevi.
determinate în societate de factorii socio-economici, Cred că fiecare om are înclinații și calități cu care
de mass-media și de dezvoltarea tehnico- poate să contribuie la educarea copiilor din
informațională. Elevii școlii noastre au fost prezenți la comunitate. Am avut prilejul de a colabora cu
atelierele de lucru, fiind reprezentați de corul persoane foarte bine pregatite în domeniul profesiei
„DATINA” care a interpretat piese muzicale adresate lor și care cu drag au venit la Glimboca și au împărtășit
elevilor din bogăția sufletului și a experienței lor.
Casa Corpului Didactic Caraș-Severin
5. VOLUNTARIAT / PARTENERIAT ÎN COMUNITATE
În decursul acestui an școlar am început să „Zilele sfârşitului de mai, cu soarele ascuns
discutăm cu d-na Marioara Țepiș desfășurarea la printre mulţi nori aşa cum se ascund câteodată
sfârșitul lunii mai a unei întruniri cu părinții, legată de eforturile educatorului printre multele sale
violența fizică și verbală în familie. Între timp, școala a responsabilităţi, rămânând a fi citite doar de cei care
înscris proiectul în Seminaruul DIDACTICA cu adevărat vor să le cunoască şi să le înţeleagă, m-au
INTERNAȚIONAL și astfel am hotărât să avem două găsit pregătindu-mă pentru prezentarea pe care
întruniri, una pentru părinți și una pentru profesori cu fusesem invitată să o susţin în cadrul celei de-a XXV-a
subiectul „Relația profesor-părinte”. Ca invitat ediții a seminarului Didactica Internațional.
special, am avut privilegiul de a o avea alături de noi Din cele câteva subiecte pe care le-am propus, cel
pe d-na Priscila Lipciuc, consilier pe metode alternative asupra căruia s-a oprit doamna Marioara Ţepiş a fost
de educație. Astfel, pe data de 26 mai, de la ora 11,00 acelaşi pe care îl aleg majoritatea grupurilor pentru
la 13,00 s-a derulat întrunirea cu părinții, discuțiile și care am făcut prezentări în ultima vreme: relaţia
comentariile lor fiind foarte interesante. Una dintre profesor-părinte. Este o relaţie din ce în ce mai
mame a spus: „M-a marcat. Am învățat atâtea astăzi complexă, datorită transformărilor impuse de
din tot ce s-a prezentat.“ societate, atât în viaţa de familie, cât şi în sistemul de
În intervalul orar 14,00-17,00, împreună cu 90 de învăţământ în ultima vreme, dar, în acelaşi timp, o
profesori, învățători și educatoare am discutat despre relaţie în care, asemeni majorităţii relaţiilor
frustrările părinților, ale copiilor și ale dascălilor și am interumane din generaţia noastră, nu se investeşte
Școala Caraș-Severineană

încercat să găsim soluții la problemele de comunicare suficient timp şi, mai ales, atenţie.
care apar între ei și părinți. La sfârșit, am distribuit Fiind mamă a patru copii, sfârşitul de mai a
chestionare pe care cadrele didactice le-au completat, însemnat pentru mine şi o aglomerare de teze,
pentru a afla punctele de interes ale fiecaruia și pentru evaluări naţionale, expoziţii de pictură, concerte,
a ne putea organiza mai bine pentru următoarele lansări de carte şi piese de teatru la care copiii mei s-
prezentări. O foarte mare parte și-au exprimat dorința au angajat să participe, toate sub influenţa şi cu
de a mai organiza astfel de evenimente și au sugerat efortul unor cadre didactice extraordinare. Atât de
posibile subiecte. Unul din comentarii: „Sunt intense au fost ultimele săptămâni încât drumul lung
bucuroasă căci am avut ocazia de a cunoaște între Bucureşti şi Timişoara l-am perceput ca pe o
persoane deosebite – organizatorii – și incepând de binevenită odihnă, un timp în care am reuşit să îmi
astăzi mi-am propus să zâmbesc mult mai mult decât organizez ultimele materiale şi, mai ales, cateva
58

de obicei. Vă mulțumesc !!!” gânduri răzleţe care se doreau exprimate în


Câte ceva despre familia mea: am cinci copii prezentarea de a doua zi.
minunaţi, patru fete şi un băiat, între 4 și 18 ani. Încerc La şcoala din Glimboca i-am gasit pe părinţi
să fiu o mamă bună, să petrec cât mai mult timp intrând ordonat, dar siguri pe ei, în sala de festivităţi a
Seria III Nr. 2(52)

împreună cu copiii mei şi să mă bucur din plin de şcolii, discutând liber unii cu alţii şi aducând în discuţie
fiecare stagiu al vieţii lor. Dacă mi s-ar pune în faţa tuturor, uneori cu ochii umezi de emoţie,
întrebarea „Ce sfat ai da unui părinte ?”, aş răspunde: păsurile lor-semn bun că astfel de reuniuni nu le sunt
să comunice regulat cu copilul lui şi să asculte cu necunoscute.
atenţie ce are de spus, pentru a-şi cunoaşte cât mai I-am gasit pe dascăli, la sfârşitul unei zile lungi de
bine copilul. Nimic altceva nu poate înlocui timpul şi lucru cu elevii, plini de vervă şi bucuroşi să se revadă
implicarea personală a părintelui în viaţa copilului. unul cu altul-semn că astfel de întruniri sunt
Hobby-urile mele sunt cititul (îmi place enorm să binevenite. Apoi, aşa cum îi învaţă şi pe alţii să facă de
citesc de plăcere, să mă documentez şi să învăţ în când se ştiu şi cu toate că fiecare dintre dânşii ar fi
permanenţă), să cânt la chitară şi să petrec o seară putut veni în faţă pentru a susţine o prezentare la fel
liniştită stând de vorbă cu prietenii la o cană de ceai. de interesantă, i-am vazut aşezându-se în linişte şi
Mă simt împlinită din punct de vedere profesional şi luând notiţe, cu mâini ordonate, care întotdeauna ştiu
personal! ce fac şi care le exprimă atât de bine caracterul,
Ca profesor şi pedagog încerc să aplic principiul încruntându-se uneori, alteori zâmbind subtil, privind
exprimat foarte bine în acest citat: critic, închizând ochii pentru a se putea concentra mai
„Predarea este arta creativă prin care comunici bine pe o idee, relaxându-se, ridicând mâna pentru a
bucuria, sensul şi scopul creaţiei lui Dumnezeu. Ca să adăuga un comentariu, apoi concentrându-se din nou
faci asta trebuie să fii atât de entuziasmat de subiectul şi completându-se unul pe altul, întotdeauna
pe care îl predai, încât să transmiţi acel entuziasm şi asigurându-se că optimismul este nota de sfârşit a
copiilor.” fiecărei prezentări. Acestea sunt emoţiile şi etapele
În concluzie, poate pare simplistic, dar cred că în specifice unei comunicări deschise, comunicare care
viaţă totul se reduce până la urmă la dragoste. sper să se extindă dincolo de mediul firesc al
Dragostea pe care Dumnezeu o are pentru noi şi noi colectivelor de dascăli, pentru a include din ce in ce
pentru El şi dragostea pentru cei din jur. Aceasta mai multi părinţi şi, de ce nu, mai mulţi reprezentanţi
încercăm să o transmitem celor din jur!” ai comunităţii locale.
Astfel avem încrederea că în această perioadă de
schimbare evidentă pe multiple planuri - care se

Casa Corpului Didactic Caraș-Severin


5. VOLUNTARIAT / PARTENERIAT ÎN COMUNITATE
anunţă a fi de lungă durată - cei care au ales să
ramână dascăli reprezintă elementul de stabilitate
care permite schimbărilor în curs şi celor care vor mai
veni să se aşeze metodic, în continuare, peste temeliile
şi zidurile bine puse acolo de generaţii şi să facă loc de
uşi şi de ferestre multe şi largi. Acestea nu ne vor face
să îi pierdem pe copii, ci doar vor lăsa să intre multă
lumină - şi mulţi amatori de cunoaştere.”

PRISCILA-GABRIELA LIPCIUC
formator național pe metode alternative în
educaţie

Seria III Nr. 2(52)


La final, anticipăm întrebare ce ne-ar putea fi
adresată: De ce o școală a părinților ?
Pentru că vremea învățării nu trece niciodată.
Niciodată nu ești prea bătrân pentru a învăța. Și cum
relația părinte – profesor – elev este una în continuă
transformare și adaptare la cerințele societății, se
impune a le face cunoscute acelor care sunt actori .

59
Prof. ȚEPIȘ MARIOARA
Școala Gimnazială „Gheorghe Frățilă” Glimboca

Școala Caraș-Severineană

Casa Corpului Didactic Caraș-Severin


5. VOLUNTARIAT / PARTENERIAT ÎN COMUNITATE
presa din fiecare localitate. Succesul nu este cheia
VALENŢELE EDUCATIVE ALE fericirii. Fericirea este cheia succesului. Dacă iti place
IMPLICĂRII COLEGIULUI ce faci, vei avea succes. Am decis fără nici o ezitare să
participăm datorită profesionalismului, seriozităţii şi
NAŢIONAL MIRCEA ELIADE ÎN pasiunii de care au dat dovadă iniţiatorii proiectului,
CAMPANIA NAŢIONALĂ cu prilejul activităţilor şi întâlnirilor noastre din
proiectele desfăşurate anterior sub egida „Europa,
ZÂMBETE LA PLIC casa – noastră”. Am implicat în întregime Corpul C al
Colegiului Mircea Eliade, de la mic la mare. Copiii au
Asociaţia DeVision Bucureşti a desfăşurat în fost foarte entuziasmaţi, la fel colegii şi oamenii din
perioada ianuarie-martie 2016, a treia ediţie a comunitate. Reşiţa, cândva un oraş prosper, vatră a
Proiectului Zâmbete la plic, al cărui scop a fost să siderurgiei româneşti, a ajuns un oraş trist şi chiar
aducă un zâmbet pe feţele românilor şi a constat în avea nevoie de zâmbete! Am fost întâmpinaţi cu
activități de informare despre importanța scrierii de sufletul deschis, cu îmbraţişări, cu cuvinte frumoase şi
mână pentru dezvoltarea creierului copiilor şi de laudă, chiar şi cu pungi de popcorn. De la copiii
adolescenţilor, activităţi de redactare de mesaje aflaţi la joacă, la oamenii aflati la muncă - în putine
pozitive ce au fost împărţite persoanelor din locuri care mai oferă aşa ceva în oraş - la cei care îşi
comunitatea locala cu ocazia Zilei Fericirii, în 20 făceau cumpărături, la oamenii mai bătrâni care se
Școala Caraș-Severineană

martie. odihneau ori ieseau de la slujbă, de la biserică, toţi au


Dacă în anii trecuți voluntarii DeVision au fost fericiţi că le-am făcut o bucurie. Unii ne
împărțit plicuri cu mesaje frumoase în diferite zone multumeau şi ne făceau urări de sănătate şi noroc,
din Capitală (Parcul Cișmigiu, Gara de Nord, zona succes la examene, fericiţi că cineva s-a gândit
centrală a orașului) sau au pus mesaje în filialele dezinteresat şi la ei.
Bibliotecii Metropolitane, anul acesta s-au alăturat Vreau să le mulțumesc din suflet profesorilor şi
proiectului și 21 de școli din București, Sibiu, Buzău, elevilor coordonaţi de aceştia, care s-au implicat în
Craiova, Mizil, Reșița, Târgoviște, Pucioasa, Cozmești, scrierea şi distribuirea celor 1000 de mesaje, care au
Bacău, Videle, Moldova Nouă, Roșiorii de Vede, contribuit la atingerea cifrei de 10.000 la nivel
Lerești, Pitești. Astfel, aproximativ 1800 de elevi și 70 naţional. Din partea Colegiului Național Mircea Eliade
cadre didactice au scris aproximativ 10.000 de mesaje Reșița au participat: prof. Ghiorghița Fercea, Cornelia
60

pe care le-au împărțit în orașele lor, în data de 20 Bribete, Dana Lorincz, Gina Micu, Rodica Sasec,
martie 2016, cu ocazia Zilei Fericirii, pentru a le aduce Sadovan Lacrimioara, Anghel Mihaela, Petrisor
un zâmbet pe chip tuturor celor care au primit aceste Boltasu, Anca Gosa, Ileana Parvu, Mone Mariana,
gânduri bune sub forma unor zâmbete la plic. Zgardea Mihaela, Camelia Brasoveanu, Beatrice
Seria III Nr. 2(52)

Noi, cadrele didactice de la Colegiul Naţional Mihailescu, Nona Schinteie, Adina Rudolf, Ica
Mircea Eliade din Reşiţa, ne-am implicat în această Surulescu, bibliotecar Mariana Badescu, Olariu
Campanie Naţională, pentru că ne-am propus să le Svetlana, Sorina Andonie, Adela Rosu, Lili Zablatoschi,
arătam elevilor că şcoala poate fi amuzantă, că printr- Corina Bolbosescu, Slavita Visatovici, Geta Caplescu,
o actiune mică pot să aducă un mare zâmbet pe feţele Eniko Kocsis, Liliana Hamat, Cristina Perța, Lupulescu
oamenilor din jur, că puţin cu puţin poate însemna Liliana, Gheorghina Micu, Novac Neta, Ghican Ana.
mult, că oamenii mari devin aşa nu datorită vâstei, ci Le multumim tuturor şcolilor care s-au
datorită valorilor şi amintirilor plăcute pe care şcoala, implicat în Campanie şi au înteles că e important ca
prin membrii ei (elevi, profesori), a avut grijă să le elevii să fie implicati în proiecte care le fac plăcere,
insufle. mulţumim sutelor de elevi şi profesori care ne-au
Statisticile spun că un copil zâmbeşte de 400 de arătat că şcoala trebuie să rămană un loc unde se
ori pe zi, în timp ce un adult doar de 20 de ori. Prin cultivă valori, se construiesc caractere şi se educa
această acţiune Asociaţia DeVision şi școlile implicate oameni puternici, care în loc să se plângă, preferă să
au dorit să îi învețe pe copii și tineri că zâmbetul este zâmbească şi să lupte pentru a rezolva problemele şi
absolut necesar pentru reușita în viață și depășirea să construiască o “şcoală de vis”.(Claudia Oprescu,
dificultăților. De asemenea, zâmbetul aduce o Asociaţia Devision)
mulţime de beneficii, de la reducerea stresului şi Mulţumim pentru implicare! Felicitări pentru un
îmbunătăţirea funcţionării inimii, la înlăturarea Proiect minunat şi reuşit! Abia aşteptăm a patra
depresiei sau a stărilor anxioase. Pe de altă parte, ediţie, să împarţim 100 mii de mesaje şi să aplicăm la
scrisul de mână îmbunătăţeşte memoria, cultivă Guiness Book pentru cel mai mare număr de zâmbete
răbdarea şi este o metodă mai personală de împăţite simultan!
comunicare.
Proiectul Zâmbete la plic a fost o extraordinară Prof. GHIORGHIȚA FERCEA
reuşită. Fiecare coleg a distribuit în comunitate Colegiul Naţional Mircea Eliade Reşiţa
mesajele cu elevii, fiecare a făcut zeci de fotografii, pe
grupul de facebook Zâmbete la plic, sunt mii de poze
din şcolile din ţară implicate şi articole apărute în

Casa Corpului Didactic Caraș-Severin


5. VOLUNTARIAT / PARTENERIAT ÎN COMUNITATE

Seria III Nr. 2(52)


61
Școala Caraș-Severineană

Casa Corpului Didactic Caraș-Severin


6. ELEVI, DASCĂLI, ȘCOLI DE NOTA 10 ... DE IERI ȘI DE AZI
de muncă, Vali e elevul perseverent ce vrea să atingă
VALENTIN VOIN, perfecțiunea, copilul neobosit și sclipitor, cu care orice
UN ELEV DE NOTA 10 dascăl și-ar dori să lucreze. În calitate de diriginte și
profesor de limba română, i-am urmărit pas cu pas
evoluția, fiind mereu surprinsă pozitiv de capacitatea
lui de a învăța lucruri noi într-un timp extrem de scurt,
de a realiza conexiuni neașteptate, de a analiza
original texte literare dificile vârstei lui.
Voin Valentin e, de asemenea, un elev absolvent
de gimnaziu cu media generală zece și sunt convinsă
că un rezultat la fel de bun va obține și la Evaluarea
Națională ce se apropie. Pe parcursul anilor, a
participat la toate fazele județene ale Olimpiadei de
limba română, unde s-a clasat de fiecare dată pe
primele locuri. Eforturile sale susținute au început să-
și arate însă laurii în clasa a șaptea, când a participat la
Faza Națională a Olimpiadei de Limbă, Comunicare și
Literatură Română de la Brăila, unde s-a clasat pe un
Școala Caraș-Severineană

loc fruntaș, dar și la Concursul Național Democrație și


toleranță de la Deva, aici obținând Premiul special.
Pasiunea pentru limba română l-a determinat ca
în acest an să obțină din nou locul întâi la faza
județeană a Olimpiadei de Limbă, Comunicare și
Literatură Română, participând la faza națională de la
Râmnicu-Vâlcea, dar și la Concursul Național
Transcurricular de Lectură și Interpretare Ionel
Teodoreanu de la Iași, aici obținând din nou Premiul
special.Tot în această primăvară , Vali Voin a urcat pe
treapta a treia a podiumului de premiere la Faza
62

Națională a Olimpiadei de Cultură Civică, desfășurată


la Tulcea, fiind coordonat de doamna profesoară
Fercea Ghiorghița.
Maratonul între cele trei concursuri a
Seria III Nr. 2(52)

Cea mai nobilă menire a profesiei de dascăl este


reprezentat pentru el prilej de bucurie și relaxare, căci
aceea că poți să îți aduci contribuția la formarea de
, așa cum însuși a spus, a putut cunoaște mai bine
caractere. Zilnic încerci să transmiți ceva din lumina
frumusețile țării, obiceiuri și tradiții ale locului,
sufletului tău ori din înțelepciunea altora, chipurilor
personalități ale culturii și literaturii noastre și, nu în
curioase și nerăbdătoare din bănci, dornice de
ultimul rând, noi prieteni.
cunoaștere, alături de care îți petreci o mare parte din
Vali este un elev deosebit, lucru relevat de
viață, împreună cu care te redescoperi și ale căror
rezultatele sale școlare, dar în același timp un
minți vrei mereu să le descoperi.
adolescent ca oricare altul, ce se bucură de prieteni,
Sfârșitul de an școlar a reprezentat întotdeauna
muzică, dans, lectură, de măruntele plăceri ale vieții.
prilej de bucurie pentru elevi, sentiment pe care însă
Întotdeauna am admirat la el felul în care reușește să-
nu-l împărtășesc și absolvenții, adolescenții ce-și iau
și împartă timpul între învățat și distracție, faptul că e
cu regret zborul din universul unei școli spre alte
un copil foarte comunicativ, lider al grupului său de
creste ale devenirii lor, căci Timpul pe nimeni nu iartă.
prieteni, apreciat de colegi pentru inteligența,
La fiecare miez de iunie, aceeași trăire și pe noi,
sinceritatea și bunătatea lui sufletească. Ochii săi
profesorii, ne încearcă, căci odată cu ei, cu copiii
albaștri simbolizează inocența acestui suflet frumos,
noștri, se duce în lume o parte din noi. Sentimentul
dar și oceanul de întrebări ce fierb zi de zi , asemeni
de tristețe devine și mai acut, atunci când
valurilor unei furtuni, în mintea lui ageră, însetată de
conștientizezi că pierzi elevi cum rareori ți-e dat să
cunoaștere.
întâlnești de-a lungul carierei tale, copii geniali,
Alături de alți elevi valoroși ai școlii noastre, el s-
olimpicii care vor și știu să facă performanță.
a implicat cu dăruire în multe proiecte locale,
Un astfel de elev de nota zece este Voin Valentin,
naționale și internaționale, făcând cunoscut numele
din clasa a VIII-a D, de la Colegiul Național Mircea
școlii în alte zări. Un astfel de proiect internațional a
Eliade Reșița, olimpic al județului nostru, ce ne-a
fost Comenius-Parallel Way, Vali împreună cu colegii
reprezentat cu cinste anul acesta la faza națională a
săi interferând cu elevi din alte țări, precum Italia,
Olimpiadei de Limbă, Comunicare și Literatură
Turcia, Ungaria și Polonia, realizând schimburi de
Română, a Olimpiadei de Cultură Civică și a
practici educaționale. În plus, pentru toate reușitele
Concursului Național Ionel Teodoreanu.
sale școlare, a fost desemnat cel mai bun elev al
Inteligent, extrem de ambițios, cu o mare putere
Casa Corpului Didactic Caraș-Severin
6. ELEVI, DASCĂLI, ȘCOLI DE NOTA 10 ... DE IERI ȘI DE AZI
Colegiului Național Mircea Eliade Reșița, în anul școlar de a trăi, iar învățatul este o provocare , o cale de
2014-2015 și premiat alături de alți elevi sclipitori ai acces spre marile adevăruri ale lumii.
școlilor reșițene. Să susținem așadar performanța, să sprijinim
Dictonul după care se conduce în viață este: Cel elevii noștri geniali, să-i încurajăm și să avem
mai important lucru este să îndrăzneşti să ai visuri încredere în posibilitățile lor intelectuale și creative
mari, apoi să acţionezi pentru a le transforma în infinite, căci ei sunt viitorul și adevărata bogăție a
realitate - Joe Girard. Acest citat cred că spune totul acestui popor!
despre personalitatea și mentalitatea unui adolescent Prof. LILIANA HAMAT
cu visuri mărețe, pentru care performanța e un mod Colegiul Național Mircea Eliade Reșița

Anca păşeşte la gimnaziu şi îşi adaugă premii după


ANCA CIOBANU premii la concursurile de matematică, la nivel local,
SAU SPIRITUL OLIMPIC judeţean, interjudeţean şi naţional. Interesant este
faptul că gândirea matematică o ajută pe Anca să
Într-o logică pur conceptuală, perfecţiunea este deceleze secretele celorlalte materii, ca într-o
abordare iluministă dusă până la numărul copleşitor

Seria III Nr. 2(52)


greu de imaginat, dar, din perspectivă pitagoreică,
aceasta este reprezentată de cifra zece. Dacă asociem de optsprezece.
cifra, ca atare, cu performanţa, atunci aceasta este Urmează treapta liceului, când Anca devine
reprezentată de o elevă a Colegiului Naţional Traian liderul promoţiei 2015-2016, confirmând cei opt ani
Lalescu Reşiţa, nimeni alta decât Anca Ciobanu. anteriori: zece pe linie. Avansăm în strategia
Nici lui Abraham Maslow nu i-a fost uşor să pitagoreică a tetraktys-ului, a totalităţii în mişcare şi,
definească procesul devenirii complete prin pe lângă abordările matematice, întâlnim celelalte
reprezentarea piramidei sale, cea care, din nou, ne componente ale personalităţii Ancăi: yin-ul şi yang-ul,
duce la matematică şi tetraktys-ul pitagoreic. Astfel, psihicul şi spiritualul, dar, mai ales, o personalitate

63
comparând cele două reprezentări piramidale cu închegată, a respectului de sine şi de ceilalţi, a
devenirea Ancăi, am putea observa mai multe altruismului şi sarificiului, toate incluse într-o
similarităţi şi acestea, nu întâmplătoare. activitate meritorie de patru ani de liceu, perioadă în
care, neabătut, Anca a obţinut zece complet, devenind

Școala Caraș-Severineană
Pitagoreic, vârful piramidei simbolizează
începutul tuturor lucrurilor, fiinţa încă nemanifestată. şefa de promoţie a Colegiul Naţional Traian Lalescu
Acesta este debutul Ancăi in matematică, dar şi Reşiţa şi a generaţiei sale.
premiile obţinute încă din ciclul primar la concursurile Iar dacă doriţi să o cunoaşteţi mai bine pe Anca
de profil. Momentul urma să o însoţească pe Anca de- Ciobanu, prima absolventă a Colegiului Naţional
a lungul întregii sale deveniri personale, spirituale şi Traian Lalescu Reşiţa, dar si a întregului sistem de
ştiinţifice. educaţie din judeţul Caraş-Severin, care a fost
Din punctul de vedere al lui Abraham Maslow, acceptată la Imperial College of London în acest an,
reprezentarea personalităţii umane urmează un citiţi printre rânduri motto-ul care o defineşte:
traseu puţin mai lung, în cinci etape, dar toate Îndreaptă-te cu faţa către soare şi umbrele vor cădea
culminând cu realizarea completă a dezideratului în urma ta.
personal prin moralitate, creativitate, abordări
euristice şi acceptarea realităţii, a faptelor de viaţă, Prof. MONICA GIUCHICI (diriginte)
dar şi a jocului matematic. Din această perspectivă, Colegiul Naţional Traian Lalescu Reşiţa

În acest an școlar, judeţul Caraş Severin a fost


ELEVII DE LA COLEGIUL reprezentat de cinci elevi, după cum urmează: Voin
NAŢIONAL MIRCEA ELIADE Valentin şi Anghel Alexandru, de la Colegiul Naţional
Mircea Eliade Reșița, pregătiti de profesor Fercea
REŞIŢA-PRINTRE CEI MAI BUNI Ghiorghiţa - la disciplina cultură civică, Muţiu Oana de
DIN ŢARĂ LA OLIMPIADA DE la Liceul Teoretic Traian Vuia Reșița, pregătită de
profesor Nicolaescu Silvia - la psihologie, Sârbu
SOCIO-UMANE DE LA TULCEA Sebastian de la Colegiul Național Traian Doda
Caransebeş - la sociologie şi Marcu Daniel, de la
În oraşul unde Dunărea se varsă în Marea Neagră acelaşi liceu, la disciplina logică, pregatiţi de profesor
prin cele trei braţe - Chilia, Sulina şi Sfântul Gheorghe, Bucă Stelian.De menționat sunt și elevii Berzava
la Tulcea, în perioada 18-22 aprilie 2016, s-a Daniela Alina şi Muntea Alexia Nicole, din clasa a IV-a,
desfăşurat Olimpiada Naţională de Ştiinţe Socio- de la Şcoala Gimnazială „Romul Ladea”, Oraviţa,
Umane. pregătiţi de profesor Man Dorina - la Educaţie Civică.
Olimpiada de ştiinţe socio -umane reprezintă un Menţionăm că elevii de ciclul primar de la Educaţie
concurs de excelenţă care se adresează elevilor cu Civică nu au avut participare directă în competiție . De
aptitudini, înclinaţii şi interese deosebite în domeniul disciplinele socio-umane răspunde in cadrul
ştiinţelor socio-umane. Inspectoratului Şcolar al Judeţului Caraş Severin,

Casa Corpului Didactic Caraș-Severin


6. ELEVI, DASCĂLI, ȘCOLI DE NOTA 10 ... DE IERI ȘI DE AZI
inspector şcolar Nicolaescu Constantin. Comisia la toate etapele, elevii participă în cadrul echipajelor
Centrală a fost formată din profesori emeriţi şi formate din doi elevi din clasele a VII-a sau a VIII-a.
coordonaţă de profesor universitar Petru Bejan de la Proba scrisă la disciplina Cultură civică este de
Universitatea din Iaşi şi director în Ministerul Educaţiei dificultate foarte mare şi se realizeaza pe parcursul a
şi Cercetării Științifice, profesor Eugen Stoica şi dr. numai doua ore. Ea presupune cunoasterea legislatiei
Adrian Bulgaru de la Institutul Român pentru în domeniul drepturilor omului, a drepturilor copilului
Drepturile Omului. în special şi elaborarea pe un subiect dat a unui
Interesul de care se bucură disciplinele socio- proiect pentru soluţionarea unei probleme concrete a
umane în Colegiul Naţional Mircea Eliade este şcolii, parcurgând mai multe etape, de la descrierea
confirmat de rezultatele bune şi foarte bune obţinute completă a cazului, la aflarea factorilor şi cauzelor
de elevi cu prilejul olimpiadelor şi a altor concursuri problemei, depistarea drepturilor încălcate prin
şcolare. Colegiul Naţional Mircea Eliade a reuşit anul nerezolvarea ei şi reliefarea consecinţelor
acesta o performanţă deosebită, clasarea pe podium, nerespectării acestora, apoi găsirea celor două soluţii
prin elevii Voin Valentin din clasa a VIII-a D şi Anghel si analiza lor comparativă, urmată de opţiunea
Alexandru, din clasa a VII-a C, pregătiţi de profesor argumentată pentru soluţia aleasă de elevii din
Fercea Ghiorghiţa, care au obţinut la proba scrisă a echipaj să rezolve cazul în etape şi actiuni - descrise cu
Olimpiadei de Cultură Civică nota 9,80, cu care au scop, obiective, resurse, rezultate si mediatizarea lor,
câştigat Premiul al III-lea, Premiul Institutului Român contribuţia factorilor implicaţi - persoane si instutii,
Școala Caraș-Severineană

pentru Drepturilor Omului, Premiu Special pentru fundaţii, ONG-uri la care apelează şcoala şi în primul
Originalitate şi Premiul Special pentru rezultate rând elevii, parteneri de dialog responsabili, factor
deosebite. activ în comunitate, pentru respectarea demnităţii
Cultura civică are un caracter multidisciplinar şi persoanei umane într-o societate democratică.
poate transforma elevii în persoane informate, la Mă bucur că elevii mei au reuşit această
nivelul mediu al cetăţeniei, în persoane care înţeleg performanţă şi îi felicit! Orele de pregătire,
cum funcţionează comunitatea în care trăiesc, seriozitatea şi talentul acestora au contribuit la
bucuroase şi surprinse că la şcoală este frumos, nu obţinerea rezultatelor excepţionale.
tocmai greu, pentru că este vorba despre ceea ce ei
ştiu sau cred că ştiu cel mai bine: viaţa fiecăruia dintre Prof. GHIORGHIȚA FERCEA
ei şi drepturile lor! Colegiul Naţional Mircea Eliade Reşiţa
64

La olimpiada de Cultură civică (ciclul gimnazial),


Seria III Nr. 2(52)

Casa Corpului Didactic Caraș-Severin


6. ELEVI, DASCĂLI, ȘCOLI DE NOTA 10 ... DE IERI ȘI DE AZI
fiind mai mici decât categoria de vârstă cu care s-au
HANDBALIȘTII DE LA ȘCOALA înfruntat la finala pe ţară.
GIMNAZIALĂ NR. 2 REȘIȚA SE
În aceste condiţii se cuvine să menţinăm şi
AFIRMĂ numele profesorilor: Liliana Dacica şi Gheorghe
Brânzei care au pregătit handbaliştii pentru o
confruntare puternică în urma unui program minim de
Elevii handbalişti de la Şcoala Gimnazială Nr.2 din instruire specializată pe acest sport.
Reşiţa, în fiecare an, în întrecerile pe municipiu sau în
etapele judeţene şi chiar interjudeţene au reuşit La toate acestea se adaugă şi sprijinul permanent
rezultate remarcabile printr-o bună pregătire şi mai pe care conducerea unitaţii de învăţământ (director
ales dăruire în joc. prof. Marius Şandru), precum şi celelalte cadre ale
Primăvara acestui an a adus o confirmare a şcolii l-au acordat elevilor pe tot parcursul acestui an
consecvenţei cu care se pregătesc, micuţii sportivi de şcolar. Trebuie menţionat faptul că acest rezultat se
la această şcoală înving la etapa zonală de la Arad datorează în principal unei atenţii deosebite care se

Seria III Nr. 2(52)


echipe precum: Şcoala Gimnazială Avram Iancu Arad, acordă educaţiei fizice şi pregătirii sportive ca o
Şcoala Gimnazială Nr.13 Timişoara sau Colegiul componentă importantă, definitorie în instruirea
Naţional I.C.Brătianu Haţeg.
şcolară a fiecărui elev.
Acest comportament le-a adus calificarea în
premieră în finala turneului naţional din cadrul noului
proiect lansat în acest an şcolar, respectiv Olimpiada
Gimnaziilor.

65
În competiţia de la Bacău tinerii handbalişti
reşiţeni au întâlnit echipe, de asemenea foarte bine
pregătite, precum: Şcoala Gimnazială Tudor
Vladimirescu Drăgăşani, Liceul cu Program Sportiv

Școala Caraș-Severineană
Focşani sau Şcoala Gimnazială Sighişoara, ele având în
componenţă jucători ai cluburilor de performanţă din
întrecerile naţionale ale juniorilor.
Rezultatul handbaliştilor şcolii constituie o
provocare pozitivă şi pentru alţi elevi de a obţine
rezultate bune, performanţe în alte întreceri cuprinse
în Olimpiada Gimnaziilor. Despre Olimpiada
Gimnaziilor trebuie să spunem că se află la prima
ediţie având loc în urma unui parteneriat al Ministerul
Educaţie şi Cercetării Ştiinţifice cu Comitetul Olimpic şi
Sportiv Român şi federaţiile de specialitate, care
asigură un interes crescând întregii competiţii ce se
desfăşoară de-a lungul uni an şcolar, iar stimulatoare
sunt şi premiile ce se acordă la diferite niveluri. Alături
de diplome, medalii şi cupe, tuturor echipelor
Urmare a acestor rezultate echipa şcoli alcătuită calificate în finalele pe ţară la cele 10 discipline li se
din: David Secăşan, Raul Cicortaş, Miodrag Corniţ, asigură un consistent set de echipament sportiv.
Rareş Racoceanu, Cătălin Obrocea, Andreas Istvancek,
Andrei Bondoc, Claudiu Pal, Sergiu Gheju, Alexandru
Trăilă, Şerban Blujdea şi George Cismaru a obţinut
menţiunea I, deci s-a clasat pe un onorabil loc 4,
jucând finala mică în compania Liceului cu Program
Sportiv-Clubul Sportiv Şcolar Roman. Acest loc este
de-a dreptul meritoriu pentru că adversarii din turneul
final au fost în cea mai mare parte componenţi ai
echipelor reprezentând licee cu program sportiv şi
cluburi sportive de performanţă. Prestaţia de calitate
a elevilor şcolii a fost posibilă şi datorită dăruirii,
angajamentului fizic fără menajamente, iar
persepectiva participării şi anul viitor în aceiaşi
competiţie ne dă încrederea altor succese cu gândul la
Prof. LILIANA DACICA
medaliile Olimpiadei Gimnaziilor, jucătorii reşiţeni
Școala Gimnazială Nr. 2 Reșița
Casa Corpului Didactic Caraș-Severin
6. ELEVI, DASCĂLI, ȘCOLI DE NOTA 10 ... DE IERI ȘI DE AZI
la nivel naţional. Atunci am hotărât să mă implic în
OLIMPIADA GIMNAZIILOR acel proiect ştiind ce copii cu calităţi sunt la Şcoala din
ȘCOALA GIMNAZIALĂ Slatina-Timiş. Am participat la toate şedinţele de
instruire despre această disciplină, Rugby Tag .
SLATINA-TIMIȘ Am participat în cadrul proiectului în primul an
la faza pe judeţ ce s-a ţinut la Herculane, la Liceul
În anul școlar 2015-2016 elevii Școlii Gimnaziale Hercules, în sala de sport. Acolo au fost 7 echipe din
Slatina-Timis au participat la Olimpiada Gimnaziilor, la judeţ, noi reuşind să câştigăm competiţia. Federaţia
3 sporturi diferite ( atletism-cros, fotbal, rugby tag), Română de Rugby ne-a invitat să participăm la
reuşind să câştige şi să se califice la toate cele 3 Bucuresti în perioada 28-30.11.2014, la faza finală a
sporturi până în ultima etapă - faza pe ţară. proiectului Muguri de campioni, ei suportând
În octombrie 2015, la Caransebes, s-a desfăşurat cheltuielile de transport, cazare si masă. Acolo au fost
faza judeţeană de cros unde elevul nostru, Carîmb 20 de echipe din toată ţara, scopul lor ca şi federaţie
Daniel din clasa a VII-a a participat la gimnaziu-băieţi şi de Rugby fiind să promoveze acest sport nu să
a terminat pe locul I, loc ce i-a asigurat participarea la desemneze o campioană. Am jucat 4 meciuri cu
faza finală ce a avut loc la Târgu Jiu, în aprilie 2016, echipe din judeţele Bistriţa-Nasăud, Covasna, Ilfov,
unde Daniel a venit pe un loc 24 din 52 de alergători. Teleorman, câştigând toate cele 4 meciuri.
Ca o menţiune, pot spune că sunt foarte mulţumit de În anul şcolar 2015-2016 am participat în cadrul
Școala Caraș-Severineană

ce a realizat Carîmb Daniel care a reuşit să ajungă Olimpiadei Gimnaziilor la Rugby Tag reuşind să
până în faza finală la cros unde a alergat cu cei mai câştigăm faza pe judeţ organizată la Reşiţa pentru ca
buni copii ai României la vârsta de 14 ani, el provenind mai apoi să câştigăm faza pe zona de vest a ţării unde
dintr-o familie de la sat cu încă 9 fraţi. au participat echipe din Timişoara, Petroşani şi Arad
Echipa de fotbal a Şcolii Gimnaziale Slatina-Timiş, calificându-ne la ultima fază, faza pe ţară. Am
în anul şcolar 2015-2016, a câştigat la Olimpiada participat la faza pe ţară ce a avut loc în perioada 19-
Gimnaziilor băieţi mediul urban+rural faza pe zona 22.05.2016 în localitatea Bârlad judeţul Vaslui. La fel
Caransebeş, judeţul Caraş-Severin, zona de vest a ţării ca şi la fotbal au fost 8 echipe din 8 zone ale ţării,
(judeţele Caras-Severin, Hunedoara, Timis, Arad) echipe din: Vaslui, Bucureşti, Bistriţa Năsăud, Prahova,
calificându-se pentru prima dată în istoria Şcolii Vâlcea, Buzău, Braşov. Echipa noastră a picat în grupa
Gimnaziale Slatina-Timiş la faza pe ţară care a avut loc cu Braşov, Vâlcea şi Buzău şi a înregistrat următoarele
66

la Vaslui, în perioada 12-15.05.2016. rezultate:


La faza finală au participat 8 echipe (Bucureşti, Slatina-Timiş- Braşov 6-1
Craiova, Constanţa, Piteşti, Oradea, Alba Iulia, Piatra Slatina-Timiş - Vâlcea 7-2
Neamţ) câştigătoare din fiecare regiune a ţarii, echipa Slatina-Timiş – Buzău 4-4
Seria III Nr. 2(52)

din comuna Slatina-Timiş fiind singura echipă calificată Am terminat faza grupelor pe locul I urmând să
din mediul rural. Am terminat pe locul 7 pe ţară jucăm a doua zi semifinala cu echipa din Bistriţa
jucând în faza grupelor cu Oradea, Piteşti, Piatra- Năsăud calificată de pe locul II din cealaltă grupă. În
Neamt. semifinală am făcut un meci spectaculos conducând la
Rezultatele au fost in felul urmator: un moment dat cu 4-1 dar echipa din Bistriţa a reusit
Slatina-Timiş – Oradea 3-4 să ne egaleze pe finalul meciului pentru ca mai apoi, în
Slatina-Timiş - Piteşti 1-4 (Piteşti câştigătoarea prelungiri, să pierdem cu 5-4. A urmat finala mică
competiţiei) pentru locurile 3-4 care am jucat-o cu echipa din
Slatina-Timiş – Piatra Neamţ 3-3 Braşov pierzând cu scorul de 5-4.
Ultima competiţie la care au participat elevii Am terminat această competiţie numită Rugby
noştri dar la care s-au descurcat cel mai bine a fost Tag ocupând locul IV pe ţară, un loc care ne face să
competiţia de Rugby Tag . fim mandri de elevii noştri.
În urmă cu doi ani, la consfătuirile de Educaţie
fizică şi Sport a venit domnul Rus Sorin, reprezentant Prof. ADRIAN NEAGU
al Federaţiei Române de Rugby si ne-a prezentat Şcoala Gimnazială Slatina Timiş
proiectul Muguri de campioni ce avea să se desfăşoare

Iată şi argumentele: multe promoţii de elevi au făcut


INDIFERENT DE VREME SAU parte din trupa de teatru. Din 1997 și până astăzi
VREMURI - BODRI aceasta a înscris în repertoriul său peste 10 piese de
teatru, prezentând 30 de spectacole în ţară şi în
străinătate – Franţa, Lituania, Belgia şi Ungaria.
De unde BODRI? Suntem de părere că este într-adevăr o performanţă
În disperare de cauză şi in deficit de inspiraţie, pentru un... căţeluş.
trupa de teatru a fost botezată cu numele unui... căţel. Repertoriul cuprinde texte semnate de Ionesco,
Nu vom proceda ca Arghezi descriind-ul, ci vom spune Becket, Visniec, Prévert, Claudel şi chiar Eminesu şi Ion
doar că, în ciuda auspiciilor care nu păreau tocmai Barbu.
favorabile, această improvizaţie s-a dovedit de succes. De ce mai ales teatru absurd? Pentru ca tinerii să
Casa Corpului Didactic Caraș-Severin
6. ELEVI, DASCĂLI, ȘCOLI DE NOTA 10 ... DE IERI ȘI DE AZI
intuiască şi absurdul existenţei care din nefericire Alături de noi sunt școli partenere precum:
proliferează. Banska Bistrica Gymnazium, Bratislava Gymnazium
De ce teatru în limba franceză? Pentru că Metodovam, Liceul Kolkey Ferenc din Budapesta,
francofoni fiind ne împărtăşim din eleganţa şi fineţea Institutul Tehnic din Cagliari, Italia, Liceul Ogolnoksta
uneia dintre cele mai vechi culturi europene. din Cracovia, Dublin Ardscoil, Irlanda şi Liceul Irungo
Unele dintre cele mai importante festivaluri la La Salle din Irun, Spania, Institutul Saint-Joseph din
care trupa a participat sunt: Festivalul Internaţional de Ciney, Belgia.
Teatru G.A. Petculescu de la Lugoj, Festivalul Am-Fi- Proiectul european francofon Jeunesse en
Teatru de la Reşiţa, Festivalul Internaţional de Teatru Action/ Youth in Action a adus trupa de teatru BODRI
Premiers Rideaux de la Alytus, Lituania şi Festivalul de în contact cu Asociaţia Familles Rurales din Montaigu,
la Szeged. Franţa,cu parteneri din Portugalia, Casa de Povo, din
În cadrul înfrăţirii cu Liceul Malherbe din Caen, Ungaria, trupa Eletfa şi trupa de teatru « Spick » din
Franţa, am organizat anual schimburi şcolare cu voiaj, Polonia.
pe baza de reciprocitate, cu elevii liceului francez, Trupa BODRI a obţinut 3 Premii I şi un Premiu de
membrii ai trupei de teatru Malherbe, condusă de excelență în 4 ediţii diferite ale Festivalului de Teatru
doamna profesoară Francoise Labbrusse. Delegaţii Am-Fi-Teatru Reșița, Marele Premiu la Festivalul de

Seria III Nr. 2(52)


liceului nostru au participat şi la o serie de activităţi Teatru Francofon Premiers Rideaux, Alytus, Lituania,
pedagogice în şcolile franceze şi s-au constituit în Premiu pentru cea mai bună regie, Premiu pentru cel
grupuri de primire ale delegaţiei franceze care ne-au mai bun actor la Festivalul Am-Fi-Teatru.
vizitat din 1998 până în 2008. Proiectul Ateliere de BODRI a jucat pe scenele de teatru din Reşiţa,
teatru în limba franceză continuă şi astăzi în afara Oraviţa, Lugoj, Szeged, Ungaria, Alytus, Lituania, Paris,
proiectului de înfrăţire cu Liceul Malherbe Caen, Caen, Verson, Montaigu, Franţa și Ciney, Belgia,
Franţa. indiferent de vreme sau vremuri!
Din 2006, 15 elevi CNTLR-işti, membrii ai trupei

67
de teatru BODRI, respectă tradiţia care spune că în Prof. CAMELIA MARIA RADOVAN
Grecia nu mergi la Atena, ci la atenieni și participă la Colegiul Național Traian Lalescu Reșița
Proiectul Școlar Internațional Eurodyssee.

Școala Caraș-Severineană
Participarea la Olimpiada de Pedagogie și
ÎNTREGUL SCOP AL EDUCAȚIEI Psihologie și obținerea locului I la disciplina Psihologie
ESTE SĂ TRANSFORME OGLINZILE generală a fost una dintre cele mai plăcute experiențe
ale mele și, în același timp o realizare extrem de
ÎN FERESTRE importantă. Chiar dacă pregătirea a fost epuizantă și s-
a desfășurat pe o perioadă destul de lungă, răsplata a
Un profesor bun este un maestru al simplificării și un fost pe măsură, deoarece emoțiile trăite în acele
dușman al simplismului momente au fost unice.
(Luis Berman) Rezultatul obținut înseamnă foarte mult pentru
mine, atât pentru faptul că mi-am atins țelul, cât și
De 15 ani, Colegiul Național C.D.Loga Caransebeș pentru că, după părerea mea, psihologia este o știință
(fost Liceul Pedagogic C.D.Loga Caransebeș), a fost remarcabilă pe care merită s-o studiezi deoarece te
reprezentat la etapa națională a Olimpiadei de învață cum să cunoști oamenii și să îi ajuți, cum să
Pedagogie și Psihologie pentru liceele pedagogice. Tot devii empatic și să te gândești și la alții, ceea ce este
de 15 ani, liceul nostru a urcat pe podium de fiecare esențial pentru stabilirea de relații interumane
dată. sănătoase.
Această olimpiadă aduce împreună elevi valoroși Participarea la această olimpiadă m-a învățat că
ai liceelor din toată țara, fiind o competiție exigentă, dacă îți dorești ceva cu adevărat și ai motivația
de înaltă ținută. necesară, vei reuși cu siguranță.
În acest an suntem mândri de faptul că la
disciplina Psihologie generală, locul I a fost câștigat de Nicoleta Daba, elevă în clasa a X-a Vocațional la
către eleva Daba Nicoleta din clasa a X-a, iar la Colegiul Național C.D.Loga Caransebeș, câștigătoarea
Psihologia educației, locul III i-a revenit elevei locului I la etapa Națională a Olimpiadei de
Gavrilovici Estera din clasa a XII-a. Este de apreciat Pedagogie și Psihologie, Craiova, 2016
competența, efortul, seriozitatea și voința acestor
eleve care au reușit să demonstreze că școala Multe persoane doresc atingerea unor
caransebeșeană nu și-a pierdut valoarea sa, mai mult, performanțe și obiective prin puțin efort și prin cele
an de an ele au venit cu un plus de valoare. mai simple căi posibile, însă cheia succesului în orice
domeniu al vieții rămâne aceeași: munca.
Coordonator al elevilor participanți la Olimpiadei de Unul dintre obiectivele urmărite în decursul
Pedagogie și Psihologie prof. CECILIA CLIPA acestui a fost obținerea titlului de olimpică națională,
Colegiul Național C.D. Loga Caransebeș obiectiv atins în cele din urmă. Participând la
Olimpiada de Pedagogie și Psihologie de la Craiova,
Casa Corpului Didactic Caraș-Severin
6. ELEVI, DASCĂLI, ȘCOLI DE NOTA 10 ... DE IERI ȘI DE AZI
am obținut la etapa națională locul al III-lea. Meritul rezultatul obținut, constituie un factor esențial în
unei astfel de performanțe revine în primul rând lui dezvoltarea ta psihică. Datorită faptului că ai acumulat
Dumnezeu și nu atât muncii mele și efortului depus în un bagaj de cunoștințe, indiferent de domeniu, ești
acest sens, cât și sprijinului familiei și a doamnei câștigat.
diriginte Clipa Cecilia care m-a pregătit pentru acest Participarea la olimpiade m-a dus prin diverse
concurs. locuri și orașe ale țării având astfel posibilitatea de a
Munca depusă în învățarea materialului necesar cunoaște tradiții, persoane și de a vizita obiective
s-au realizat sub coordonarea doamnei diriginte, iar turistice. De aceea încurajez majoritatea tinerilor să
pentru aceasta îi sunt recunoscătoare. Consider că nu intre în lumea olimpiadelor. Deviza mea a fost:
numai cel ce obține anumite performanțe este Participând, indiferent de rezultat, ești un câștigător!
câștigător ci și persoanele care au contribuit la
pregătirea lui. Printre multele persoane care m-au ESTERA GAVRILOVICI, elevă în clasa a XII-a
susținut, un rol important l-a deținut familia mea, atât Vocațional la Colegiul Național C. D. Loga
părinții care au crezut în mine și în reușita mea, cât și Caransebeș, câștigătoarea locului III la etapa
frații al cărui model l-am urmat. Națională a Olimpiadei de Pedagogie și Psihologie,
Participarea la diverse olimpiade, indiferent de Craiova, 2016
Școala Caraș-Severineană
68
Seria III Nr. 2(52)

datorită profesorilor cu adevărat de excepţie pe care i-


LUCIA PEIA – UN DASCĂL DE am intâlnit aici. Unul dintre aceştia a fost doamna
EXCEPȚIE Lucia Peia, profesoara mea de matematică, cea care
m-a îndrumat 4 ani de liceu, 6 ore pe săptamână, din
Mi-amintesc şi-acum, de parcă a fost ieri, care una de dirigenţie, care devenea după 10 minute
impactul pe care l-a avut asupra mea prima nota la tot oră de mate. Dar ştiţi ceva, nici eu şi nici colegii
mate din clasa a IX-a. Luasem 9 pentru ca am rezolvat mei nu ne plângeam ca ar fi fost prea multe. Pentru ca
oarecum superficial una dintre cerinţele unui exerciţiu avea doamna profesoară un mod în care-şi construia
de la test. A fost momentul care a declanşat ceva in orele şi treceau aşa de repede şi de plăcut, că nici nu
mintea mea şi care m-a determinat să abordez ne dădeam seama. Eram toţi atât de prinşi de ora de
lucrurile mai serios, într-un mod riguros, aşa cum avea mate şi totodată atât de relaxaţi, încât nici nu ştiam
să ne înveţe doamna profesoară de matematică pe tot cum trece. Avea darul doamna profesoară de a face să
parcursul liceului. pară şi cele mai complicate exerciţii abordabile şi mai
Venisem la acest liceu, pe-atunci Liceul de apoi simple, atât de bine se făcea înţeleasă şi cu aşa
Matematică-Fizică, cu gândul, împărtăşit de mulţi măiestrie ştia sa explice totul. Şi nu era prea înaltă de
dintre colegii mei, de a urma mai departe Politehnica, statură , noi toţi eram aproape mai înalţi decât ea, dar
dar mi-am schimbat aceasta optiune în mare măsura ştia atât de bine să se facă respectată şi iubită, încât,
Casa Corpului Didactic Caraș-Severin
6. ELEVI, DASCĂLI, ȘCOLI DE NOTA 10 ... DE IERI ȘI DE AZI
chiar şi cei mai înalţi dintre colegii mei priveau în sus la dragostea sa pentru matematică multor generaţii ,
ea. devenind un model pentru aceia dintre noi care am
Lucia Livia Peia s-a născut în Reşiţa, la urmat cariera de profesori.
01.07.1945. A urmat Liceul Mixt din acest oraş, până Pe 11 septembrie 2014 d-na profesor de
în anul 1963, după care a urmat cursurile Facultaţii de matematică Lucia Peia a plecat intr-o altă lume. Pe
Matematică ale Universităţii din Timişoara. A absolvit ultimul drum a fost condusă de o mulţime de oameni,
facultatea in 1968 cu specializarea Geometrie, după de coroane si de lumânări aprinse, simbolizând flacăra
care a devenit profesor al liceului nostru până când s-a nestinsă a iubirii şi a recunoştinţei veşnice.
pensionat. Pe postul lăsat liber a venit la catedră un Fire profound analitică, cu un fin spirit critic, dar
fost elev al doamnei profesoare, proaspăt absolvent, în acelaşi timp de o mare sensibilitate, d-na prof. Lucia
Ciprian Călin. Peia a creat prin exemplul propriu o cale de urmat
Doamna Peia a îndrumat multe generaţii de bazată pe valoare, pasiune si tenacitate.
elevi, ca profesor, ca și diriginte, cărora le-a transmis
dragostea pentru matematică. A fost un dascăl care şi- Prof. RAMONA CĂLIN
a îndrăgit enorm elevii şi i-a respectat în egală măsură. Colegiul Național Traian Lalescu Reșița
A împărţit cu generozitate si discreţie experienţa şi Despre oameni care nu mai sunt, dar vor fi mereu

Seria III Nr. 2(52)


lumea poate fi schimbată în bine și îți vei pune
COLEGIUL NAȚIONAL încrederea în ei, în copiii care dau sens eforturilor
TRAIAN LALESCU REȘIȚA noastre, ale profesorilor și ale părinților.
O trăsătură a acestei școli, care m-a impresionat
55 DE ANI DE EDUCAȚIE din prima zi în care m-am hotărât să-i aparțin, este
vitalitatea ei. Școala mea rareori doarme. Este forfotă
Un ochi atent, obiectiv și priceput la a studia de la primele ore ale dimineții, când un tumult de

69
realitățile învățământului caraș–severinean din copii de toate mărimile și de profesori preocupați se
ultimele zeci de ani, va ajunge, pe bună dreptate, la revarsă spre intrări, până seara târziu, când își
concluzia că peisajul educației din acest județ a avut încetează activitățile școala postliceală, cluburile de
întotdeauna ca element central figura unei școli teatru, de dezbateri, de fotografie, alături de profesori

Școala Caraș-Severineană
valoroase care astăzi se numește Colegiul Național care pierd noțiunea timpului împlicându-se în proiecte
Traian Lalescu Reșița. În urmă cu 55 de ani, instituția ambițioase, într-un real parteneriat cu elevii lor,
și-a deschis porțile pentru prima dată sub numele de lăsându-se purtați de entuziasmul și frumusețea
Școala Medie Nr. 2 Reșița. Ulterior a primit mai multe fiecărei vârste.
denumiri, dintre care cea mai importantă și plină de Colegiul este într-o permanentă conexiune cu
semnificații - pentru miile de absolvenți – este LMF, celelalte instituții din viața locală, regională și își
Liceul de Matematică – Fizică. Începând cu anul 2011, modulează oferta educațională, introducând
instituția a obținut statutul de Colegiu Național și oportunități atractive și de actualitate. Îmi place să
titulatura Colegiul Național Traian Lalescu, fiind primul cred că instituția care m-a format profesional și moral
colegiu național al județului. este o arteră care pulsează în inima comunității din
Colegiul Național Traian Lalescu Reșița se care face parte.
prefigurează drept o școală modernă, complexă, Privind din mai multe unghiuri existențiale școala
capabilă să valorizeze experiențele comunității locale, în care profesez de 22 de ani, mi se conturează
regionale și europene, să le traducă într-un act întotdeauna o idee: Colegiul Național Traian Lalescu
educativ de calitate, bazat pe profesionalism, este mult mai mult decât un loc de muncă. Este o
flexibilitate și adaptabilitate. identitate caldă și în același timp serioasă care
Folosind puternica ancoră a tradiției, dar și evoluează, care păstrează fundația solidă a
deschiderea spre nou, demersul didactic este într-o performanței și construiește necontenit,
continuă perfecționare, cu scopul de a pune în adaptându-se în permanență fără a renunța la
practică principiile unității în diversitate, calitate.
nediscriminării, solidarității și respectului pentru Dincolo de rezultate, de locurile tot mai bune în
condiția umană. Este un colegiu în care competența se topurile naționale, de nenumăratele titluri de
împletește cu dăruirea și cu seriozitatea. excelență, de medalii și trofee stau profesorii, părinții,
Te-ai putea întreba, drag cititor, ce se ascunde elevii noștri actuali, dar și cei care au absolvit acest
dincolo de sigla ce simbolizează puterea de a renaște liceu de-a lungul timpului. În esență, noi toți suntem
prin educație... Trecând de clădirile solide și Colegiul Național Traian Lalescu.
impunătoare, poți auzi foșnetul de nestăvilit al
caracterelor ce se formează, poți auzi vocile, poți intui
gândurile a peste 1300 de copii și tineri, care freamătă Director Adjunct, Prof. LAVINIA DOLOT
în devenirea lor. Și când auzi această clipoceală Colegiul Național Traian Lalescu Reșița
familiară, îți vei da seama că acesta este sunetul pe
care îl face învățătura adevărată, vei trage nădejde că

Casa Corpului Didactic Caraș-Severin


6. ELEVI, DASCĂLI, ȘCOLI DE NOTA 10 ... DE IERI ȘI DE AZI
Timişoara. Şi această instituţie, abia înfiinţată, a fost
DESPRE OAMENI CARE NU MAI absolvită de către doamna profesoară în calitate de
SUNT, DAR VOR FI MEREU şefă de promoţie a primului an de studii.
Traiectul profesional s-a intersectat la Timişoara
Paradoxal, sunt oameni a căror dispariţie cu cel familial şi, în 23 aprilie 1966, s-a căsătorit cu
pământească îi plasează în nemurire. domnul Ion Stelian Vancea, coleg de grupă şi de an,
Şcoala, ca spaţiu al devenirii, deopotrivă a devenind părinţii celor doi copii: Cosmin Nicolae,
elevilor, dar şi a dascălilor, unii prin ceilalţi, ca într-un născut în 16 februarie 1969, şi Florin Ion, născut în 9
permanentă dăruire dinspre unul spre ceilalţi şi invers, mai 1975.
îşi dobândeşte identitate prin oamenii din spatele S-a remarcat în activitatea profesională
zidurilor: dascăli, care îşi asumă prezenţa într-o şcoală desfăşurată ca: fizician în laboratorul de Radiaţii al
referenţială pentru un judeţ întreg şi nu numai (pentru Institutului de Igienă Timişoara (în perioada 1967 –
că aşa a fost dintotdeauna mai vechiul Liceu de 1969), profesoară de fizică la Liceul Nr. 2, denumit
Matematică-Fizică din Reşiţa, mai noul Colegiu ulterior Liceul Nr. 1 din Reşiţa, Liceul de Matematică-
Naţional „Traian Lalescu”) şi elevi, care afirmându-şi Fizică din Reşiţa, actualmente Colegiul Naţional
necontenit personalitatea, se lasă frumos modelaţi de „Traian Lalescu” (în perioada 07.04.1969 –
profesorii lor. 01.12.1999).
E greu să scriem la timpul trecut despre doamna În şcoala unde a format generaţii întregi de elevi
Școala Caraș-Severineană

dirigintă Lucia Peia, despre doamna profesoară care o poartă în memorie a obţinut gradul didactic I (în
Mariane Vancea, la fel de greu este să îi evocăm doar 01.09.1982), a fost profesor diriginte pentru elevii din
din amintire pe colegii noştri plecaţi mult prea promoţiile 1976, 1982, 1991, 1995, dar a ocupat şi
devreme, Chitian Ghimboaşă şi Szolti Csaki. funcţia de director adjunct în perioadele: 01.09.1978 –
Istoria unei şcoli e în oameni. Clădeşte fiecare în 01.12.1980 şi 01.09.1984 – 01.09.1988.
parte un fragment din ceea ce e devenirea unei Pe doamna dirigintă Lucia Peia şi pe doamna
instituţii. profesoară Mariane Vancea prietenia care le-a legat o
A scrie un laudatio pentru astfel de oameni e viaţă întreagă le-a chemat parcă şi dincolo de viaţă
onorant, dar şi extrem de dificil. Cuvântul nu poate spre a fi mai curând împreună. Că au predat
cuprinde în el trăirile complete ale unui om, cu atât matematică, fizică sau orice altceva... Aceasta parcă
mai puţin pe cele ale unei generaţii. nu mai contează... Da, au făcut totul cu mult
70

Doamna profesoară Mariane Vancea este (cu profesionalism, dar dincolo de matematică sau fizică
greu se conjugă verbe la alt timp decât prezent pentru ne-au învăţat altceva. Ne-au dăruit lecţia omeniei,
cei care sunt chiar nemaifiind) omul care a lăsat în noi învăţându-ne să fim oameni şi să credem în valori
autentice.
Seria III Nr. 2(52)

amintirile unei perioade în care ne-am construit


interior, acumulând cunoştinţe, făurindu-ne dorinţe şi De aceea, pentru ce a devenit în vreme fiecare
căutându-ne modele. dintre noi, le mulţumim celor care s-au grăbit să plece
Născută în Reşiţa, în 13 iunie 1944, după în lumea necuvintelor, dar şi celor care ne sunt alături
terminarea Şcolii de Beton şi a Liceului Bastillia şi se bucură pentru fiecare împlinire a noastră.
(actualul Liceu Teoretic „Diaconovici-Tietz”) ca şefă de Vă mulţumim, dragii noştri domni profesori!
promoţie, urmează în perioada 1962 – 1967 cursurile
Facultăţii de Fizică din cadrul Universităţii de Vest din Prof. ADRIANA DUDAŞ-VASILE și
LOREDANA SCHMELAS, în numele promoţiei 1990

ȘTEFAN VELOVAN

”Ștefan Velovan este o narațiune, un soare în


pedagogia română. Înarmat cu o inteligență
sclipitoare, cu un suflet nobil atunci când poporul
românesc avea mai mare nevoie de cultura
românească, în 1877 apare ca prin minune la Institutul
Pedagogic din Caransebeș, ca să aducă zare la
întunericul produs de cei ce pe toate căile ne urmăreau S-a născut la 22 septembrie 1852, în
moartea culturală și prin urmare și cea națională.” localitatea Rusca Montană de pe Valea Bistrei, județul
Caraș-Severin. Școala primară a urmat-o în Rusca
Montană, apoi gimnaziul la Timișoara. Primind din
partea episcopului Ioan Popasu o bursă de 200 florini
pe an, Ștefan Velovan a urmat cursurile Facultății de

Casa Corpului Didactic Caraș-Severin


6. ELEVI, DASCĂLI, ȘCOLI DE NOTA 10 ... DE IERI ȘI DE AZI
Filosofie de la Universitatea din Viena, unde între anii conștient fiind că se poate bizui pe cunoștințele și
1872 – 1875 a studia matematica și fizica. În anul 1876 activitatea sa.
episcopul Ioan Popasu, apreciindu-i înaltele calități, îl Este semnificativ faptul că atunci când a venit
trimite pentru un an de zile la Seminarul Pedagogic din Titu Maiorescu în Caransebeș și i-a solicitat
Gotha, unde se va împrietenii cu Patriciu Drăgălina, episcopului plecarea lui Ștefan Velovan la București.
care beneficiind de același ajutor studia la Gotha. Și Episcopul i-a răspuns prompt: ”Dacă mi-l iei pe Ștefan
aici lui Ștefan Velovan i-au fost apreciate calitățile de Velovan e ca și cum mi-ai tăia mâna dreaptă.”
bun pedagog, fiind numit institutor la școala de Plecarea profesorului Ștefan Velovan la
aplicație unde și-a etalat cunoștiințele sale prin lecțiile București a fost posibilă doar după trecerea în
practice care au devenit model de urmat. eternitate a episcopului Ioan Popasu. Ajuns la
În anul 1877 s-a întors la Caransebeș, fiind București, profesorului Ștefan Velovan i s-a încredințat
numit profesor, apoi director la Institutul Pedagogic. A misiunea de a organiza învățământul pedagogic din
fost un profesor eminent, care și-a câștigat stima România.
colegilor și a elevilor datorită cunoștiințelor, În 1893 a fost chemat de Take Ionescu,
seriozității și consecvenței cu care le aplica atât la ministru Instituțiunii Publice, pentru a veni în
școală, cât și în afara ei. Ștefan Velovan aparține România. Ștefan Velovan a primit oferta, dar s-a

Seria III Nr. 2(52)


primei generații de pedagogi români care au introdus mulțumit cu puțin, lucru ce l-a surprins pe ministru
la noi studiul pedagogic în școlile normale. care a exclamat: ”Ești un om rar dumneata, domnule
În anul 1881 s-a căsătorit cu Ana Biju, care Velovan. Ești primul care nu vrea să primească atâta
provenea dintr-o familie de grăniceri caransebeșeni, cât îi dau. Până acum n-am avut în fața mea decât
care a dat nume ilustre în cultura noastră românească. oameni, care niciodată nu s-au mulțumit cu cât le-am
În casa lor se întâlneau oameni de cultură din oraș, dat.”
deoarece atât profeorul Velovan cât și soția lui erau În România a condus Școala Normală din
membri în mai toate instituțiile culturale din oraș. București și Câmpulung, după ce s-a stabilit la Craiova.

71
Pentru a pune bazele unui studiu sistematic și Sub influența personalității sale în Școala Normală din
științific el trebuia să aibe la bază un bogat material Craiova s-a creat un curent cunoscut sub numele de
bibliografic. Astfel a publicat o serie de lucrări din care ”velovanism” Tot la Craiova împreună cu alți profesori
amintesc doar câteva: ”Intelectualitatea ca notă a redactat timp de zece ani revista ”Chestiuni

Școala Caraș-Severineană
esențială a plăcerii estetice și morale” (1887); metodice”. Revista a constituit un îndreptar al
„Întemeierea psihologică a actelor elementare ale învățătorilor atât în munca metodică de la catedră, dar
gândirii în marginea legilor herbatiene de asociere și și în afara școlii.
reproducere” (1890); ”Cercul apercepției – Monografie În anul 1926 a trecut la pensie, stabilindu-se
psihologică asupra treptelor didactice formale” (1895); în Rusca Montană în vila ”Ștefanica”, vilă ce în
”Studii originale de psihologie pedagogică – despre perioada anilor 1950 – 1960 a fost demolată fără nici o
memorie” (1913); ”Cunoștiințe pregătitoare și explicație, iar biblioteca supusă focului.
mecanica psihologică” (1926); ”Metodica proiectării După pensionare, torentul s-a liniștit, ca la 27
faptelor” (1926); ”Cunoștiințe psihologice iulie 1932 inima lui să înceteze să mai pulseze viață.
pregătitoare” (1928) și multe altele. Toate acestea Înmormântarea la Caransebeș a fost un act
evidențiază sensibilitatea și grija pentru popularitatea de recinstire de către profesori și elevi a înaltelor
științei pedagogice, cât și interesul cu care aceste calități de care a dat dovadă în timpul vieții. Așa se
articole au fost citite și studiate nu numai de elevi dar explică faptul că și astăzi pe mormântul său și al soției
și de cei interesați în procesele de cunoaștere. Așa se sunt așezate cu grijă florile recunoștinței și aprinse
face că în Caransebeș și nu numai, Ștefan Velovan și-a lumânări spre veșnică recunoștință.
câștigat un prestigiu, un respect binemeritat. După trecerea în neființă a profesorului
Datorită calităților sale intelectuale și a Ștefan Velovan a apărut lucrarea tipărită cu sprijinul
spiritului de colectivitate, profesorul Ștefan Velovan a Asociației Învățătorilor din județul Dolj, ”Ștefan
fost ales în repetate rânduri președinte al Societăților: Velovan - Darea de seamă asupra vieții și activității
Casina Română, Reuniunea Română de Cântări și lui”, iar Constantin Brătescu a publicat lucrarea
Muzică din Caransebeș și ASTRA. Un aport deosebit și- ”Ștefan Velovan – Pedagog și filozof român”, care
a adus profesorul Ștefan Velovan la Casina Română dealtfel subliniază munca asiduă a profesorului Ștefan
unde se țineau prelegeri cu caracter literar și istoric Velovan.
menite să contribuie la îmbogățirea cunoștințelor
pentru păstrarea ființei naționale și a purității limbii Prof. dr. MARIA GHERGUȚĂ
române. Școala Gimnazială Slatina-Timiș
Ștefan Velovan a fost liantul între societățile
culturale amintite și masa de caransebeșeni. Cu alte
cuvinte Ștefan Velovan era liderul situat în fruntea
mișcărilor populare luate sub toate aspectele.
Toate aceste calități l-au îndreptățit pe
episcopul Ioan Popasu să-i acorde toată atenția,

Casa Corpului Didactic Caraș-Severin


7. REVISTE / PUBLICAȚII ȘCOLARE / CREAȚII LITERARE
esenţială a dezvoltării morale, sociale, culturale şi
CARTEA spirituale, el putând fi stimulat prin activităţi atractive
COPIII, MESAGERII PĂCII şi creative.

- UN DAR CE-L POȚI DESCHIDE


IAR ȘI IAR…
Copilăria este universul copleșit de tainele
inocenței și armonia gândurilor.

Aşadar, începând cu educaţia realizată în grădiniţă


şi continuată în şcoală, avem posibilitatea de a întări
comportamentele şi convingerile copiilor în
Școala Caraș-Severineană

recunoaşterea frumosului şi exprimarea lui .


Realizarea unei creații literare stimulează
imaginaţia, iar pentru copii este o oportunitate spre
obţinerea performanţei.
De ce copiii?
Copiii sunt pentru noi produsul final al muncii
noastre… creația desăvârșită a fiecărui dascăl.
De ce mesagerii păcii?
Inocența și voioșia care îi caracterizează le oferă
prioritate în transmiterea gândurilor despre pace,
bunătate, fericire.
72

Pornind de la cele menționate mai sus am lansat


tema concursului județean de creație literară și
plastică COPIII, MESAGERII PĂCII, o provocarea în
A trăi fericit presupune a avea acea linişte şi
rândul preşcolarilor şi elevilor din ciclul primar și
bucurie care ne face să apreciem viaţa şi pe cei din jur.
Seria III Nr. 2(52)

gimnazial. Aceștia și-au exprimat gândurile şi


Pacea presupune iubire, echitate, respect,
sentimentele în lucrări deosebite, care au fost
dragoste și aprecierea celor din jur, comunicare,
apreciate de un juriu competent și au devenit parte
progres... într-un cuvânt fericire.
integrantă a primului volum al cărții COPIII, MESAGERII
Ce putem face pentru a fi fericiţi? Putem să facem
PĂCII.
ceva?
Așa a luat naștere prima ediție a volumului cărții
Răspunsul este simplu: trebuie să înţelegem că noi
COPIII, MESAGERII PĂCII.
suntem cei care vom clădi viitorul, care depinde de
În demersurile noastre am avut ca parteneri
noi.
Inspectoratul Școlar Județean Caraș-Severin și Palatul
Copiilor Reșița.

Acest volum, aflat la prima ediție conține 101


Trebuie să ne deprindem cu acea cultură a păcii,
creații literare ale copiilor de la ciclul preșcolar, primar
trebuie să ne asumăm un rol în a crea armonie în jur, a
și gimnazial, de la unități de învățământ din județul
crea pacea. Fiecare trebuie să fie mesagerul păcii şi al
nostru. La ciclul preșcolar din cele 12 creații literare
nonviolenţei pe acest pământ.
primite, șase au fost desemnate câștigătoare. La ciclul
Dragostea pentru frumos poate fi dezvoltată la
primar, din cele 60 de creații în proză și poezie, 17
copii încă de la cea mai fragedă vârstă. Interesul faţă
creații au fost alese ca cele mai bune, iar la ciclul
de ceea ce îi înconjoară constituie o componentă
Casa Corpului Didactic Caraș-Severin
7. REVISTE / PUBLICAȚII ȘCOLARE / CREAȚII LITERARE
gimnazial, din cele 29 de lucrări, șase au fost cititori ai Bibliotecii Județene Paul Iorgovici Reșița și s-
premiate. a bucurat de aprecierea acestora.
Creațiile literare au avut ca tematică pacea, iar Publicarea cărții a fost un proiect ambițios, amplu,
gândurile, sentimentele și ideile copiilor au fost care a presupus o muncă deloc simplă, a presupus
transpuse în versuri sau în proză. implicare, inițiativă, informare, muncă în echipă... Însă
Cartea Copii, mesagerii păcii, nu ar fi existat fără nimic nu se poate compara cu bucuria de pe chipul
implicarea unor copii, care și-au rupt din timpul lor copiilor premiați, atunci când și-au citit numele, cu
pentru a crea, fără dăruirea unor dascăli care i-au emoție, în paginile cărții primite în dar și pe care la
îndrumat în realizarea creațiilor literare și fără munca rândul lor o vor putea dărui… iar și iar…
în echipă a colectivului redacțional.
Cartea creată de micii noștri autori, talentați a fost Prof. metodist MANUELA TERCIU
dăruită acestora, a fost prezentă în rândul micilor Casa Corpului Didactic Caraș-Severin

Ward), revista a popularizat, analizat şi


REVISTA
aplicat metode şi strategii de predare-
MANAGEMENTUL SCHIMBĂRII

Seria III Nr. 2(52)


învăţare-evaluare dintre cele mai diverse şi
SAU IPOSTAZE ALE CULTURII interesante: metoda comunicativă, metoda
gândirii critice, metoda constructivistă,
CORPORAȚIONALE ALE metoda dramatică şi psiholingvistică, teoria
COLEGIULUI NAȚIONAL inteligenţelor multiple, teoria celor şapte
TRAIAN LALESCU REȘIȚA pălării, metoda analizei transformaţionale,
analiza calitologică, ludicul şi fizica, strategii
euristic-socratice, strategii interactive, teoria

73
Acum şaisprezece ani, în cadrul Seminarului
numerelor, folosirea soft-ului educaţional în
Internaţional Didactica, revista metodico-ştiintifică
sporirea gradului de participare a elevilor la
Managementul schimbării apare în peisajul activităţii
orele de curs şi de construire a motivaţiei
de cercetare metodico-ştiinţifică a judeţului Caraş-

Școala Caraș-Severineană
învăţării.
Severin, drept rezultat al unor acumulări de vârf la
 Toate numerele revistei Managementul
nivelul Liceului Teoretic Traian Lalescu, Reşiţa, la
schimbării au reprezentat şi reprezintă
vremea aceea. Acestea au însemnat: cursuri de
momente de formare profesională de calitate
perfecţionare în Marea Britanie, Franţa, Austria,
şi sustenabilitate profesională, de la
Germania, pentru început, iar mai apoi, traversarea
premisele unei pregătiri robuste pentru
Atlanticului si proiecte în Italia, Suedia, Marea
gradele didactice, până la comunicările
Britanie, din nou, Austria, Germania, şi aşa mai
stiitinfice din cadrul simpozioanelor de profil
departe.
sau al cursurilor de perfecţionare naţionale şi
 Echipa de concepere şi redactare a revistei:
internaţionale. Ele reprezintă chintesenţa
prof. Monica Giuchici (coordonator), prof.
demersului ştiinţific al unei echipe de lucru
Pavel Ghimboaşă (director), prof. Daniel
dedicate trup şi suflet măiestriei didactice în
Lazăr (Inspector cu reforma şi autor de
mileniul III.
auxiliare didactice), prof. Adrian Doxan
Prof. MONICA GIUCHICI
(Inspector General), prof. Luminiţa Broască
Colegiul Național Traian Lalescu Reșița
(director adjunct), prof. Elena Ivan (şef
catedră), prof. Camelia Maria Radovan
(director educativ), s-a lărgit de-a lungul
anilor, cu noi şi noi membrii: prof. Valeriu
Untea, prof. Rodica Ienciu, înv. Lavinia Dolot
(director adjunct), prof. Ovidiu Bădescu (şef
catedră), prof. Guga-Coţea Alina
(Universitatea Eftimie Murgu), prof. Nicolae
Chiosa, prof. Alexandra Damşea, prof. Dana
Ciglenean, prof. Brebenariu Simonette,
psiholog. Verona Diana Călin.
 Pornind de la motto-ul Dacă nu-ţi place ceva,
schimbă acel lucru. Dacă nu poţi să-l schimbi,
schimbă-ţi felul în care gândeşti. (Arthur
Casa Corpului Didactic Caraș-Severin
7. REVISTE / PUBLICAȚII ȘCOLARE / CREAȚII LITERARE
Proiecte, Suflet de poet, E bun, buun, buuun...., La
REVISTA AMALGAM – grămadă.
ISTORIA UNEI ȘCOLI Fiecare număr a avut un Cuvânt înainte, semnat
de unul sau mai mulți elevi pentru care era prima sau
Despre începuturi cea din urmă întâlnire cu revista din postura
În prag de sărbători, niște tineri entuziaști dintr-o redactorului.
clasă de filologie și profesorul de limba și literatura În rubrica Sub lupă s-au adăpostit interviuri cu
română și-au propus să încerce o nouă aventură: personalități ale liceului ori întâlnite în diverse
experiența de redactor al unei reviste a elevilor. Era în proiecte și activități derulate sub egida școlii. De
decembrie 2003, când, lângă bradul de Crăciun, a fost asemenea, au fost realizate sondaje de opinie pe
lansat primul număr - curios, încă nesigur, dar creativ probleme de interes: uniforma școlară, relevanța
și cu poftă de viață. Bucuria de a scrie, mulțumirea și simulărilor, profil umanist vs. profil real etc.
emoția ce-au însoțit primul număr i-au determinat pe Rubrica dedicată Proiectelor a reușit să
inițiatori să-și dorească să continue. Totul era nou: oglindească viața din afara orelor de curs, asemeni
culegerea materialului, redactare, editarea și, în final, unei camere video care nu lasă nimic la o parte.
tipărirea articolelor care aveau girul majorității Calendarul mobilităților, proiectele internaționale și
redactorilor. Se lucra în echipă, materialele le naționale, activități mai mici ori mai mari – dar
discutam și corectam pe loc, toți cei aflați în acest importante pentru elevi - au revenit în fiecare număr.
Școala Caraș-Severineană

anevoios proces fiind conștienți că nu se poate învăța Nu au fost omise proiectele în parteneriat cu țări
decât exersând. precum Franța, Belgia, Italia, Serbia, Austria etc.,
La început timidă, revista a câștigat în timp schimburile de experiență, toate văzute din
aplomb, a devenit un brand, o publicație serioasă perspectiva elevilor – actori pe scena aceasta în
scrisă de elevi pentru elevi, aducând în paginile ei nu mișcare.
numai gândurile și frământările tinerilor, ci și bucuriile, O rubrică închinată performanței este rubrica E
reușitele, planurile lor de viață și împlinirile trăite în bun, buun, buuun.... Elevii olimpici, participanții la
școală. activitatea unor cluburi, sportivii etc. au avut loc în
După mai bine de un deceniu, revista continuă să mintea și sufletul colegilor și profesorilor lor.
apară de două ori pe an și să fie oglinda unei școli. S- Reportajul, interviul sau articolul au fost tipurile de
au schimbat colective de redacție, cei mari predau texte care au adunat mărturii despre pasiuni, muncă și
74

ștafeta bobocilor, transferând entuziasm și dăruire, reușită, depre performanță, răsplată, despre drumuri
dorința de a fi actor al unei istorii. începute și confirmări. Într-un liceu în care deviza
este: performanța face diferența, o asemenea rubrică
De ce AMALGAM? s-a impus de la sine, devenind o istorie vie.
Seria III Nr. 2(52)

Alegerea unui nume al revistei n-a fost deloc Rubricile Suflet de poet și La grămadă le-au dat
ușoară. Cei dintâi redactori ai revistei și-au dorit să fie șansa să-și descopere vocea interioară, talentul de
mai degrabă cronicari ai vemii lor decât scriitori, așa scriitor, spiritul de observație sau să împărtășească un
că numele, ales cu asentimentul tuturor, a ajuns să fie subiect/o pasiune cu cei de vârsta lor.
acceptat ca simbol al varietății, diversității și Gânduri peste timp
deschiderii spre modul de a gândi al liceenilor de la Mărturie pentru rolul revistei Amalgam de-a
toate profilurile și specializările. lungul timpului stau gânduri ale redactorilor
Membrii primului colectiv de redacție și-au consemnate, în timp, în paginile ei:
dorit să se adreseze tuturor elevilor liceului nostru, Cum aş putea descrie toate sentimentele şi
astfel revista a ajuns un amalgam de pasiuni și gândurile care îmi trec prin minte când mă gândesc la
interese, de aspirații și frământări și, chiar mai mult, revista şcolii? Complicat… Abia acum realizez ce
un atent observator al generațiilor de adolescenți ce onoare este pentru mine să fac parte dintr-o echipă
au trecut pragul în Mate-Fizică / Colegiul Național aşa de bine sudată ca şi colectivul de redacţie. De fapt,
Traian Lalescu. este impropriu spus “echipă”, pentru că încă din prima
Propunerea inițială de a numi revista secundă am avut senzația că sunt primită cu brațele
Amalgam a ajuns în timp să fie cea mai evidentă deschise într-o mare familie. Una care duce pe umeri
opțiune, căci în paginile ei se reunesc articole, în fiecare zi responsabilitatea de a exprima gândurile
interviuri, sondaje de opinie, creații originale scrise de elevilor prin cuvinte, fraze, versuri. (Monica Neaţu,
redactori și numeroși colaboratori din toate clasele. Amalgam, nr. 19)
Aș începe cu oamenii care scriu. Practic ei sunt
Structură și conținut viața revistei. Suflul lor e și suflul revistei. Tonul lor e
În cea mai lungă perioadă de timp, revista a tonul revistei, implicarea lor definește revista și o
reușit să păstreze aceeași structură , aceleași rubrici poate scoate din monotonie. Spun o poate pentru că
care acoperă dorința de investigare, observare și pe vremea mea, eram o mână de oameni ocupați cu
analiză a vieții școlii noastre. Rămânând o revistă altele, mereu prea multe pentru a vrea și a face. Și da,
scrisă de către elevi, pasiunile, nemulțumirile și mă bag în aceeași oală.(Oana Șandru, Amalgam, nr.
aspirațiile lor își găsesc loc în rubrici precum: Sub lupă, 19)

Casa Corpului Didactic Caraș-Severin


7. REVISTE / PUBLICAȚII ȘCOLARE / CREAȚII LITERARE
Așa și noi, cititorii, iubitori ai lecturii, împătimiți ai răspunsurile chiar în faţa noastră, vom găsi dovezile
scrisului vrem să vedem dincolo de simplele semne palpabile ale unei trăiri intense şi de durată. Vom şti
dispersate, vrem să vedem dincolo de orice formă că nu ne-am născut în van, că am îndeplinit un
tipărită pe nemărginirea imaculată... Căci noi, simpli oarecare scop existenţial şi că putem să mergem mai
cititori ne plăsmuim un tărâm al propriilor visuri. departe spre stagiul existenţei, fără niciun regret. (Ivan
Dorința nemărginită de a transpune visurile în Anca, Amalgam, nr. 15)
realitate se poate materializa doar citind , doar Nu este vorba doar despre ”o mână de oameni
căutând cheia acelei imense comori păstrate în cele care nu au ce face cu timpul”... Revista este a tuturor
mai îndepărtate locuri. (Alexandra Țunea, Amalgam, și pentru toți, iar acesta este motivul pentru care ea ar
nr. 21) trebui să devină unul dintre obiectele adolescenței
Ea, cea care a adăpostit de-a lungul timpului cntl-iste. (Ivan Anca, Amalgam, nr. 19)
gândurile noastre, ştie că de fapt aceasta este o
caracteristică a tuturor CNTL-iştilor. Ea, cea care nu În loc de concluzie
judecă atunci când îţi vede gândul în forma cea mai De ce Revista Amalgam - istoria unei școli?
pură şi sinceră, împlineşte 10 ani. Zece ani în care a Revista, născută ca o revistă a elevilor pentru
crescut alături de tine, altături de ei, a crescut din elevi, a rămas o revistă scrisă de elevi, dar care se

Seria III Nr. 2(52)


interiorul tău şi al lor. De aceea nu vreau să îi adresează elevilor și profesorilor, prietenilor și
mulţumesc pentru că m-a ascultat ori să-mi iau la partenerilor comunității reprezentate de Colegiul
revedere. (Livia Drăghici, Amalgam, nr. 19) Național Traian Lalescu. De mai bine zece ani stă
Peste ani şi ani, în paginile unei reviste ca aceasta, alături de noi, mari și mici, copii sau adulți, aflați
nu vom întâlni doar cuvinte şi imagini alb-negru; ne aproape de ea sau la mare depărtare. De peste zece
vom ciocni de reflexii umane, de existenţe. Aceste ani ne ascultă, de peste zece ani ne înregistreză
rânduri ne vor aduce aminte tot ceea ce acum mişcările, gândurile, sentimentele, depozitându-le în
ignorăm, de tot ceea ce în momentul de faţă ni se pare sertarul timpului, acolo unde nu pot fi date uitării.

75
fad sau fără sens. EA – revista AMALGAM - este singura capabilă să
Noi, liceeni suficienţi în propria existenţă, trăim dovedească că generaţiile s-au schimbat, că oamenii
viaţa în coordonate şi dimensiuni personale, în care nu mai gândesc la fel. Ori poate este singura capabilă
prezenţa altcuiva nu îşi are totdeauna locul. Toti vrem să arate că ne putem îmbrăca altfel, ne putem

Școala Caraș-Severineană
să fim speciali, toţi suntem boemi şi pretindem a fi schimba priorităţile, dar gândurile noastre rămân
mult mai mult decât suntem. Ne afirmăm în mare mereu aceleaşi.
parte prin cuvinte care rămân amintiri în timp sau AMALGAM este nu doar un proiect de suflet al
mărturii într-o revistă. Aceste pagini păstrează unor tineri inimoși și al coordonatorului lor, este
evidenţa atitudinilor noastre în conformitate cu martor și parte din istoria unei școli.
modele iniţiate de anumite repere mai bune sau mai
puţin bune ale vremii. Astfel, când vom ajunge la Prof. ELENA IVAN
stadiul întrebărilor de genul: "- Ce am făcut atâţia Colegiul Național Traian Lalescu Reșița
ani?" sau "- Cum a trecut timpul?", vom avea

Casa Corpului Didactic Caraș-Severin


7. REVISTE / PUBLICAȚII ȘCOLARE / CREAȚII LITERARE
Vasile, prof. Samoilă Carmen, bibliotecara
REVISTA școlii d-na. Herghelegiu Mioara care au
ȘCOLII GIMNAZIALE NR. 1 BOCȘA vorbit despre pasiunile lor.
- Editoriale – “CDI-ul și doamna
De-a lungul anilor, pe băncile Școlii Generale Nr.1 bibliotecară” în care se prezintă activitățile
din Bocșa, și-au tocit coatele zeci și zeci de generații, care se desfășoară în CDI, unde atât elevii
fiecare cu calitățile și defectele ei, cu liderii de cât și profesorii își petrec o parte din timp,
generație, cu elevi care, ulterior, s-au realizat dar și faptul că “Unii elevi merg în CDI
profesional și cu care școala noastră se mândrește. pentru că au nevoie de o carte, alții merg
În anul școlar 2012-2013, în clasa a VIII-a D, dorindu-și anumite lucruri. Dar noi, noi
întâmplarea a grupat o generație de elevi buni atât la mergem în acel loc datorită unei deosebite
învățătură, cât și la activități extrașcolare, dar și la doamne, care ne ascultă, ne înțelege și ne
năzbâtii. Acestei generații de elevi îi revine meritul de îndrumă mereu spre lucruri bune”.
a fi deschis o pagină în istoria școlii prin publicarea - Articole despre modă – tendințe
primei reviste a elevilor acestei școli. După cum ne-au actuale în modă.
declarat inițiatorii, totul a început în urma unor - Dans – evidențierea elevilor care
discuții banale între elevi și profesorul de istorie, practică dansuri sportive și dansuri
Sporea Costin. Iar cum nimic nu este întâmplător, populare, cei din urmă obținând premii și
Școala Caraș-Severineană

diriginte le era profesorul de limba și literatura peste hotare.


română Lațcu Manuel, care avea să fie și corectorul - Sport – s-au evidențiat
articolelor, iar cu sprijinul directorului Moatăr Ion, performanțele obținute de elevii școlii la
inițiativa a prins repede contur. competițiile de karate, fotbal, badminton și
Cu un colectiv redacțional format din șapte elevi, s- handbal.
a pornit la editarea primului număr al revistei. Dorința - Seriale, Life-style, Muzică, horoscop,
elevilor a fost să vorbească despre școală și condițiile totul însoțit de fotografii și condimentat cu
pe care le oferă, despre pasiunile, emoțiile și trăirile glume.
lor, dar li s-a părut interesant să vorbească cu și Ultima realizare publicistică a fost un reușit
despre cadrele didactice. Sigur că nu le-a fost ușor să supliment apărut cu ocazia Sărbătorilor de Iarnă,
se prezinte în calitate de reporteri în fața profesorilor, împărtășind „gândurile elevilor despre cel mai
76

dar au trecut peste emoții și au realizat interviurile cu împodobit anotimp”, colinde și scrisori adresate către
succes. Moș Crăciun.
Când toată documentarea a luat sfârșit, următorul Sigur că proiectul ar fi putut continua, dar
pas era publicarea revistei. Aici a intervenit sprijinul examenele băteau la ușă. „A fost o experiență
Seria III Nr. 2(52)

cadrelor didactice și al bibliotecarei și astfel a apărut frumoasă, benefică, care ne pregătea pentru
primul număr al revistei cu titlul „Viața următorul pas și anume urmarea unor cursuri
Adolescenților”. superioare, liceul”, au declarat realizatorii.
Impactul pozitiv avut atât în rândul elevilor, cât și Elevii care au contribuit la realizarea celor două
al cadrelor didactice, a dus la apariția celui de-al doilea numere ale revistei, precum și a suplimentului de
număr cu titlul „Exclussive – Ani de gimnaziu”. Din nou iarnă au fost : Ispas Ariana, Tripon Roberta, Samoilă
ne-am bucurat cu toții de succesul și reușita Adelina, Beldie Daniela, Humă Violeta, Rădac Milena,
gazetarilor noștri și nu vom uita niciodată motto-ul de Rămneanțu Elias, Dragomir Vlad, Moise Gabriel și
pe copertă: Haselhoffer Andreas.
Se cuvine menționat faptul că s-a discutat despre
reluarea proiectului revistei școlare începând cu noul
„Dacă vrei soare, așteaptă răsăritul. an școlar, inițiativă îmbrățișată cu mult interes și
Dacă vrei curcubeul, așteaptă ploaia. aprobată de către directorul școlii, prof. Lungu Aurel,
Dacă vrei zăpada, așteaptă iarna. coordonatorul proiectului fiind același prof. de limba
Dacă vrei să fii copil, zâmbește.” și literatura română Lațcu Manuel și bineînțeles acest
În cuprinsul celor două numere s-au regăsit: proiect va fi susținut ca și până acum de biblioteca
- Interviu cu directorul școlii prof. școlii, reprezentată de d-na. bibliotecară Herghelegiu
Moatăr Ion care a vorbit despre condițiile Mioara.
existente în școală și despre ce și-ar dori să
realizeze pentru îmbunătățirea lor, despre Bibliotecar și atunci, și acum,
faptul că îi place să desfășoare activitate MIOARA HERGHELEGIU
managerială, sfârșind prin a-i încuraja să nu Școala Gimnazială Nr. 1 Bocșa
abandoneze ideea și să aibă încredere în ei.
- Flash-interviuri cu directorul școlii
prof. Moatăr Ion, dirigintele prof. Lațcu
Manuel, cadrele didactice prof. Mangra
Loredana, prof. Albu Luminița, prof. Dragoș

Casa Corpului Didactic Caraș-Severin


7. REVISTE / PUBLICAȚII ȘCOLARE / CREAȚII LITERARE

REVISTA, O CARTE MAI MICĂ Astfel, prima revistă a școlii care a apărut în anul
2000, s-a intitulat ,,MUGURI’’ și a fost coordonată
de regretata doamnă învățătoare Valeria Miu.
Motto: În aceeași perioadă, la nivel de clase, apare
Atunci când „Mugurii” devin…Fluturi ziarul ,,JUNIOR’’, un ziar în care copiii și-au expus
gândurile și trăirile interioare în interviuri, versuri,
„Odată, într-o bibliotecă, se certau toate literele desene.
și cuvintele. Așteptau marea întrunire care are loc Pornind de la această experiență, în perioada
numai o dată la sute de mii de ani. Marele 2008-2011, sub îndrumarea cadrelor didactice,
Abecedar, într-un costum de înțelepciune, va hotărî apare revista școlii cu titlul ,,GENERATIA 9’’ – o
care este cea mai importantă literă și va preciza cel revistă- caleidoscop în care sunt prezentate rubrici
mai important cuvânt….” de tip – „Evenimente”, „Atelier de creație”, „Pagina
Aceste rânduri, care fac parte dintr-un articol părinților”, „Pagina interviurilor”, „Clubul
publicat într-un număr al revistei școlii și care curioșilor”.
aparțin unei foste eleve, dovedesc interesul În toate acestea sunt înfățișate aspecte din

Seria III Nr. 2(52)


elevilor față de apariția acestor reviste prin aportul istoria poporului, din viața școlii, trăiri personale și
pe care îl au. Scopul apariției acestor reviste școlare creații ale elevilor.
este formarea intelectuală și dezvoltarea personală Revista își încetează apariția, din păcate,
a elevilor prin activități extracurriculare. datorită costurilor de tipărire, rămânând speranța
Ca obiectiv important în lansarea revistelor ca ea să poată reapărea oricând, într-un format
școlare a fost antrenarea elevilor în activități îmbunătățit.
menite să le dezvolte interesul pentru cunoașterea Putem spune, ca o concluzie, că, între tradiție și
și înțelegerea societății în care trăiesc, dezvoltarea modernitate, CARTEA este și rămâne izvorul de

77
abilităților de exprimare în scris a opiniilor, ideilor și comori revărsate din minți și trăiri luminate pentru
convingerilor formate prin reflectarea percepțiilor o educație autentică, menită să înscrie copilul pe
asupra realității înconjurătoare, precum și ridicarea trasee de viață viabile.
din nou a cărții la valoarea pe care o are cu

Școala Caraș-Severineană
adevărat, oferind copiilor alternativa palpabilă și Bibliotecar CORINA CODILEAN
elegantă a gadget-urilor. Școala Gimnazială Nr. 9 Reșița

curiozităţii, de descoperire a frumosului. M-am


COPACUL - SIMBOL AL VIEŢII ÎN hotărât să merg prin scrierile lui Lucian Blaga în
CONTINUĂ EVOLUŢIE căutarea copacilor.
Datorită vastităţii, diversităţii şi complexităţii
Motto: operei lui Lucian Blaga îmi este foarte greu să scriu,
„Prin cultură, existenţa se îmbogăţeşte cu cea mai ţinând cont că de-a lungul timpului multe personalităţi
profundă varietate a sa. au studiat şi publicat până acum lucrări despre opera
Cultura este semnul vizibil, expresia, figura, trupul sa. Au avut loc XIV ediţii ale Festivalului Internaţional
acestei variante. „Lucian Blaga” unde mulţi colegi şi-au trimis lucrările,
Cultura ţine deci mai strâns de definiţia omului decât de aceea încercarea mea o consider cât se poate de
conformaţia sa fizică sau cel puţin tot aşa de strâns”. modestă. Încerc să abordez cu pietate, un crâmpei din
Lucian Blaga opera celui pentru care cercetarea conceptelor
universale, a conceptelor teoretice a devenit vocaţia
Primăvara, în preajma echinoxului, „mugurii şi creaţiei, şi supravieţuirea ca individ; cultura este
iarba au crescut repede ca unghiile şi părul socotită de Lucian Blaga ca dovadă a ipostazei „om”,
morţilor”(Echinocţiu). Pe lungi întinderi verzi se înalţă împlinirea ca om.
copaci „când îngână prin văi tăria, /sună ramul sună Copacul este un simbol al vieţii, este o legătură,
glia …. focuri ard albastre ruguri, / pomii simt dureri un intermediar între pământul în care îşi are rădăcinile
de muguri” omul se reculege mitic, „înfloreşte” şi bolta cerească pe care o atinge cu ramurile. Copacul
împreună cu pomii. „Căutăm pământul unde / mitic să comunică cu cele trei niveluri ale cosmosului: subteran
ne-alcătuim, / ochi ca oameni să deschidem, / dar ca – prin rădăcini, suprafaţa pământului prin trunchi şi
pomi să-nflorim”. (Focurile de primăvară) crengile de jos, coroana cu cerul.
În pădurile la care autorul face referire locuieşte o Simbol al vieţii în continuă evoluţie, copacul
faună mistică, o faună românească ”Din clima configurează simbolismul verticalităţii şi caracterul
fierbinte / a basmului, sfinte / irog, inorog / c-un semn ciclic al evoluţiei cosmice: moartea şi regenerarea.
te invoc” (Îndemn de poveste). Citind nu numai cu Arborele este considerat un simbol al raporturilor ce
ochii, mintea ci şi cu sufletul astfel de slove, m-am se stabilesc între cer şi pământ, este un simbol al vieţii
hotărât să plec la drum. Un drum de satisfacere a în continuă evoluţie. Copacii evocă verticalitatea,
putând fi sinonimi cu Axa lumii. Arborele reprezintă
Casa Corpului Didactic Caraș-Severin
7. REVISTE / PUBLICAȚII ȘCOLARE / CREAȚII LITERARE
drumul iniţiatului, un simbol al cunoaşterii, o Povestea cântecului de lebădă este descrisă în
modalitate de ascensiune spre Paradis, spre divinitate. următoarea poezie în care este asociată tăcerea
Copacul este calea prin care circulă cei aleşi ca poetului până la vârsta de patru ani, motiv pentru care
mediatori între Cer şi Pământ. s-a autointitulat „mut ca o lebădă”. „….Cineva a n’
Copacul poate fi privit ca „Pom al vieţii” prin veninat fântânile omului. / Fără să ştiu mi-am muiat şi
imaginea androginului iniţial. Metafora „lume – eu mâinile / în apele lor. Şi-acum strig: / O, nu mai
arbore” apare reprezentată în multe tradiţii, ea sunt vrednic / să trăiesc printre pomi şi printre pietre.
reunind simbolul crucii, al avei universale şi pe cel al / Lucruri mici, / lucruri mari, / lucruri sălbatice –
cunoaşterii. Aceste simboluri mă determină să caut omorîţi – mi inima!”. (Din cer a venit un cântec de
atentă, preocupată, copacii din scrierile lui Lucian lebădă)
Blaga. „Îl duc de mână prin păduri. / Prin ţară lăsăm în
Drumul meu acum începe cu entuziasmul, dar şi urma noastră ghicitori, / Din când în când ne odihnim
curiozitatea de a găsi – copacii / arborii. Parcursul meu în drum.” (De mână cu marele orb - variantă) Marele
(mi-este teamă să-l numesc literar sau sociologic) zeu Pan este şi el îmbătrânit, contopit cu natura, cu
redat aici este un parcurs de scurtă durată, dar o dată vegetaţia unde îşi aşteaptă dispariţia.
ce l-am început sunt foarte curioasă, nerăbdătoare de „…..Cu cânele şi cu săgeţile ce mi-au rămas / mă
a vedea în câte moduri şi despre câţi copaci a scris. La ’ngrop, / la rădăcinile tale mă ’ngrop, / Dumnezeule,
câte specii face referire, câte personaje sunt asemuite pom blestemat”. (Cuvântul din urmă)
Școala Caraș-Severineană

copacilor. Nu o inventariere a arborilor sau versurilor „ … Lepădaţi-vă coarnele moarte / bătrânilor cerbi,
în care le face pomenire doresc să realizez ci o imagine / cum pomii îşi lasă frunza uscată, / şi-apoi plecaţi: aici
panoramică a copacilor din scrierile lui Lucian Blaga. şi ţărâna înveninează, aici casele au încercat cândva /
„Într-un amurg, sunt ani de-atunci, mi-am sgâriat / să ucidă pe copiii omului.” (Semne)
stăruitor / în scoarţa unui arbor – numele - / cu slave Mistic, omul îşi găseşte în pădure locul de odihnă
mici, stângace şi subţiri. / Azi am văzut din întâmplare atât lui, cât şi animalelor sale „…La rădăcinile brazilor,
/ cum slovele-au crescut din cale-afară – uriaşe” (Cresc lângă blestemul cucutelor / ciobanul pune pământ /
amintiri), Într-adevăr copacii din scrierile lui Blaga îi peste mieii ucişi de puterile codrului. / …. Cai galbeni
cresc numele aşa, ca în poezie. Dau paginile volumului şi-adună seara din ierburi. / Mocnind subt copaci
de versuri şi citesc cu atenţie. Dumnezeu se face mai mic / să aibă loc ciupercile roşii
„Umblu-n neştire pe potecă / Prin vale caut / să crească subt spatele lui. / În sângele oilor
78

muguri, semne. / Moştenitor eu sunt al iernii. / Mai noaptea pădurii e vis lung şi greu.// Pe patru vânturi
curge-ngheţe pe apa Cernii. //.....Legenda spune că adânci / pătrunde somnul în fagi bătrâni. / Subt scut
pe-aice / Euridice, fata traca, / din iaduri şi-a mutat în de stânci, undeva / un balaur cu ochii întorşi spre
sălcii / o jale – părul lung şi vrde” steaua polară / visează lapte albastru furat din stâni”.
Seria III Nr. 2(52)

(Sălcii plângătoare). (În munţi). Crengile copacilor rupte de vânt sunt


Oricât de anevoios mi se pare acest demers al meu asemuite coarnelor de cerb schimbate o dată cu
– greu dar plin de bucurie - găsesc: „Ne ducem prin trecerea anilor: „ … Din păduri de somn / şi alte negre
tomnatice păduri, / tristeţea să ne-o ardem în lumină. locuri / dobitoace crescute ’n furtuni / Ies furişat să
/ Ne amăgesc cu mii de june guri / brânduşile ivite pe bea / apă moartă din scocuri /…. // Vânt a dat în
colină. // Şi rupem crengi, răzbatem prin desiş, / Şi pădure / să rupă crengi şi coarne de cerbi. / Clopote
roşu, ghimpele nu se dezminte, / Simţim pe buze greu sau poate sicrie / cântă subt iarbă cu miile”. (Peisaj
păienjeniş, / dar mergem înainte, înainte”( Poveste). transcedental)
Imagini fascinante din viaţă în moarte mă fac Povestea sfântului care îl învinge pe balaur este
atentă, curioasă: „De mână-aş prinde timpul ca să-i redată în următoarele versuri: „Pe cal turnat în oţele /
pipăiu / pulsul rar de clipe. / Ce-o fi acum pe pământ? sfântul Gheorghe caută semne / de drum – şi în vânt /
/ Mai curg aceleaşi stele peste fruntea lui în stoluri / şi se oglindeşte pe rând / în ape sfinte şi rele. // Când
din stupii mei / mai sboară roiuri de albine spre numai umbră, / când numai om, / binecuvântă pânea
păduri? // .....Ades un sgomot surd mă face să tresar. pe câmpuri, / binecuvântă vinul pe dealuri, / loveşte
/ Să fie paşii sprinteni ai iubitei mele, / sau e moartă şi pinteni de pom. // Mai tare strânge frâul de fier. /
ea / de sute şi de mii de ani? / Să fie paşii mici şi Fâlfâie peste şapte hotare / sălbaticul cer. / Sub
guralivi ai ei, / sau poate pe pământ e toamnă / şi planete galbene şi fără de lege / se opreşte şi nu
nişte fructe coapte’ mi cad mustoase, grele, / pe înţelege: / calul şi-a pierdut potcoava de trei ori, / în
mormânt / desprinse dintr’un pom, care-a crescut din urma lui copaci rămân / cu cuiburi goale subţiori”.
mine?” (Gândurile unui mort). (Drumul sfântului) Nesiguranţa omului, rătăcirile sale
Anotimpurile (sau ciclurile vieţii?) sunt frumos în a mărturisi sau nu credinţa, sunt redate astfel:
colorate: „Pomi suferind de gălbinare ne ies în drum. / „Arbori cu crengi tăgăduitor aplecate / fac scoarţă în
O minune e câteodată boala / ......Porţile pământului jurul unui lăuntric suspin, / Pe toate potecile zilei / cu
s’au deschis. / Daţi-vă mâinile pentru sfârşit: / îngeri surâs tomnatic / se răzgândesc singuri / Cristoşi înalţi
au cântat toată noaptea, / prin păduri au cântat toată pe cruci de arin”. (Tăgăduiri) O mitologie arhaică
noaptea / că bunătatea e moarte”. ( Bunătate apare în toamnă: „Pe ceasul verde-al pădurii /
toamna) otrăvuri uitate adie, / Cresc lângă ochiuri ciudate /

Casa Corpului Didactic Caraș-Severin


7. REVISTE / PUBLICAȚII ȘCOLARE / CREAȚII LITERARE
brânduşi cu vieaţă târzie. // ….Mari turme cu clopote ’n arc, doar bătrânii palmieri / se mai leagănă încă /
vin / prin amurgul gorunilor sferici / în codru stârnind întârziaţi în furtuna de ieri”. (Estoril). Filozofului Vasile
ca un zvon / de trecute pierdute biserici. // Înalt Băncilă, contemporan cu el, Lucian Blaga i-a dedicat
unicorn fără glas / s’a oprit sre-asfinţit să asculte. / următoarele versuri: „Frunză verde, dragele / linele
Sub bolţile-adânci mă omoară / pădurea cu tulnice colinele / strâng de sus luminile. / Ape cântă, largele.
multe”. (Septembrie) Perioada petrecută ca diplomat // Trec pe drum copitele / şi prin gând ispitele. /
se regăseşte în poeziile în care apar arbori exotici: Pasărea din inişte / sparge bolţi de linişte. // Chiparoşi
„Platanii suri şi cedrii ’n mare / seminţiile şi-adapă. În ca fusele / ’n toate cimitirele / ne abat privirile / către
larguri vinetele brazde / se ’ntind subt pluguri mari de inimi – dusele. // Neclintite-s morile, / gândul,
apă”. (Plajă) sarcofagele, / frunza şi catargele, / Ard în lume orele”.
Animalul de circ, sau de vindecat oase - ursul este (Coasta soarelui)
regăsit aproape îmblânzit, în poezia: „Se odihneşte În finalul volumului de versuri capitolul „Inedite”
subt prunii bisericii, adulmecă / arhaicul vânt. O fată i- din care citez: „Lângă sat iată-mă iarăşi, / prins cu
a pus ieri în braţe un crin./ ….Are-un mers larg, când umbrele tovarăşi. // Regăsindu-mă pe drumul /
purcede, ca de ’mpărat. / Chihlimbar – miez galben – începutului, străbunul. // Câte-s altfel – omul, leatul! /
poartă subt fruntea ’n apus. / Cu mânile – în stânga şi Neschimbat e numai satul, // dup’ atâţi Prieri şi

Seria III Nr. 2(52)


’n dreapta – pare că veşnic / şi-ar împărţi pădurile, ce toamne / neschimbat ca Tine, Doamne. // Aur scutură
le are în ţara de sus”. (Ursul cu crin) alunul. / Fluier zice. Cade fumul. // Greierii părinţilor /
Oraşul medieval sau modern, îl face pe poet să-i fie mulcom cântă, mulcom mor. // Cu aroma-i ca veninul
dor de sat, de natură: „Intrata-n noapte ’n burg, fără / aminteşte – mi – se – arinul. // Mult mă mustră
de vamă. / Şi-i dat să ningă iar sub ore sure. / Tânjesc frunza ’ngustă. / Vântul lacrima mi-o gustă”.
pe streşinile catedralei medievale duhuri de (Întoarcere)
pădure”.(Anno Domini) „În limpezi depărtări aud din pieptul unui turn/
Reînvierea naturii, înflorirea copacilor în primăvară cum bate ca o inimă un clopot/ şi-n svonuri dulci / îmi

79
este descrisă în următoarele două poezii: „Mocneşte pare/ că stropi de linişte îmi curg prin vine, nu de
copacul. Martie sună. / Albinele ’n faguri adună / şi- sânge. // Gorunule din margine de codru, / de ce mă-
amestecă învierea, / ceara şi mierea. // Nehotărât nvinge/ cu aripi moi atâta pace, / când zac în umbra ta
între două hotare, / cu vine trimise subt şapte ogoare, / şi mă dezmierzi cu frunza-ţi jucăuşă?// O, cine ştie? –

Școala Caraș-Severineană
/ în văzduhuri zmeu, / doarme alesul, copacul meu. // Poate că / din trunchiul tău îmi vor ciopli / nu peste
Copacul meu. / Văzduhul îl scutură, Martie sună. / mult sicriul, / şi liniştea/ ce voi gusta-o între scândurile
Câte puteri sunt, se leagă ’mpreună, / din greul fiinţei lui, / o simt pe semne de acum: / o simt cum frunza ta
să mi-l urnească, / din somn, din starea dumnezeiască. mi-o picură în suflet - / şi mut / ascult cum creşte-n
// Cine vântură despre muncel / atâta lumină peste trupul tău sicriul, / sicriul meu, / cu fiecare clipă care
el? // Ca lacrimi – mugurii l-au podidit, / Soarele, trece, / gorunule din margine de codru” (Gorunul).
soarele, de ce l-ai trezit?”. (Trezire) Gorunul, falnicul copac al pădurilor transilvănene, este
„Bucură-te floarea mărului, bucură-te! / Uite în un copac mitic. Această poezie aflată printre primele
preajmă-ţi pulberi de aur / ca un nor în aer!/ …. din volumul parcurs. Face parte din capitolul
Bucură-te, floarea mărului / şi nu te speria de rod!” „Poemele luminii”, am trecut-o ultima dintre cele
(Bunăvestire pentru floarea mărului) În versuri citate deoarece face trecerea spre copacii din proza lui
minunate sunt redate roadele pomilor fructiferi: „ – Lucian Blaga (atât cât voi parcurge până la data limită
Negrule, cireşule, / gândul rău re ’mprejmue. / a concursului din acest an). Gorunul este “stăpânul
Jinduiesc la taine coapte / guri sosite ’n miez de pădurilor”, cu trunchiul reliefat, peste care furnici,
noapte”. (Belşug). Simbolul arborelui sacru din folclor rădăşti, alte insecte se plimbă ca nişte cavaleri în
este descris astfel: „Subt ursa mare, surpat de bureţi, / armuri. În adâncul copacului sunt unicorni, o populaţie
neatins de om, neajuns de ereţi, / bătrân, bătrân, în stranie străbate seva răşinoasă. Gorunii sunt turnuri,
imperiul meu / bradul bărbos străjuieşte mereu. // mânăstiri, clopotniţe. În accepţiunea sa, Blaga a
Lichene şi bube şi viespi îl cuprind, / Păienjenii sfinţi transformat gorunul într-un copac mitic, exprimând un
prin cetini se ’ntind, / La un veac, tot la un veac, din univers mitologic şi mai apoi un monument istoric.
înalt / mi-l loveşte în creştet fulgerul alb. // Stă între Fără o biografie sau localizare precisă, cu atribute
zodii şi ţară un brad. / Sărutate de fulger – crengile istorice şi eroice, gorunul este sigur unul
ard, / Dar iată, se scutură numai de scrum, / şi transilvănean. Astfel drama despre Avram Iancu
flamura-i nouă şi fără de-ajun! // Mistreţul poveştilor începe într-o pădure de goruni. Popa Păcală spune
iar şi iar / încearcă de scoarţă prăsele de var. / Şi făr ’ despre Avram Iancu că a fost ales “Vlădică al
de-asfinţit în imperiul meu / tânărul brad străjuieşte pădurilor şi gorunilor” iar prin descinderea în
mereu.” (Cântecul bradului) mitologie este frate cu “Zamolxe păduratecul”, cu
Departe de ţară, poetul nu uită simbolul bradului – “omul de pădure trac” al lui Vasile Pârvan. Avram
arborele sacru regăsit în pin aici alături de palmieri: Iancu se închină “Mumei pădurii”. “Muma pădurii,
„Casele cresc în pădurea de pini / albe sau ca şofranul, Ioane? Sfînta cu zbîrcituri şi cu noduri ca salcia bătrînă.
/ lucind pe coline. / Mai potolit oceanul / mângâie Să nu mă înjuri niciodată de Muma pădurii, că-I iei
locul sorin. / Largul prieşte nălucilor line. // Cu crestele numele în deşert – ai înţeles Ioane? Că la Muma

Casa Corpului Didactic Caraș-Severin


7. REVISTE / PUBLICAȚII ȘCOLARE / CREAȚII LITERARE
pădurii paznica lemnului, sfânta ciuberelor, norocul – rourata slavă, / a Vlăhieie (codrul) deasă, largă, /
moţilor, de ea avem ce avem: eu fluierul, voi cetina şi reavănă dumbravă”. În acest timp dorul de ţară l-a
frunza verde…”. (Avram Iancu). „Ne rămase de la alinat cu scrierile lui Mihail Sadoveanu, „Aproape
moşul Simion Blaga, care fusese pe vremuri, până la singurul lucru ce-l dusesem cu mine din ţară, ca un
1870, preot în sat. Către uliţă, de o parte şi de alta a miez de basm, şi singurul, care acolo, pe lângă golful
ogrăzii, erau două grădiniţe împrejmuite cu stâlpi de Tagelui, îmi ţinea loc de dumbravă, de humă
zid şi de gard – una cu flori, cealaltă, mai mică şi chiar românească, de codri, de baci, de gornici, de
în faţa casei – cu straturi sterpe: aici se ofilea în sălbăticiuni şi de vânt vrăjit, erau cărţile lui Mihail
permanenţă un pin, de sub care culegeam adesea Sadoveanu. Încă de pe atunci şi poate că şi de mai
acele căzute, gălbui, înmănuncheate la un capăt, ca înainte, Mihail Sadoveanu era pentru mine Patriarhul
nişte ţânţari cu cinci lungi picioare. În aceeaşi grădiniţă Pădurilor” iar patriotismul se găseşte în rândurile
se înalţă uriaşul castan, ce copleşea cu coroana lui următoare: „Oameni de pădure au fost pe vremuri,
toată casa. Bănuiam, sub scoarţa castanului, lăcaşul aşa ni se spune, dacii; oameni de pădure purtând în
unui duh legat în chip misterios de destinul casei şi al stema seminţei lor zimbrul, au fost apoi strămoşii
familiei (castanul avea să se stingă de altfel, mai noştri”.
târziu, tocmai în anul când murea şi Tata). (Hronicul şi În discursul de recepţie în Academia Română
cântecul vîrstelor). intitulat “Elogiul satului românesc” Lucian Blaga
„După douăzeci de ani trec iarăşi pe aceleaşi uliţi compară copilăria petrecută în sat cu cea petrecută la
Școala Caraș-Severineană

unde-am fost prietenul mic al ţărânii din sat. Nimeni oraş. “La sat copilăria e o vîrstă autonomă, care
nu mă cunoaşte. Vîntul, el singur, sau plopul de aur. înfloreşte pentru sine. Omul crescut la oraş parvine să
Plop înălţat de un fir nevăzut asemenea fusului….” înţeleagă sau să se prefacă a înţelege cauzalităţile
(Sat natal). împrejmuitoare, dar el nu face personal niciodată
Călătoria în munţi, a întregii familii Blaga este experienţa vie a lumii ca totalitate, adică o experienţă
descrisă în povestirea următoare: „Zăream pentru o muiată în perspective dincolo de imediat şi de sensibil.
clipă Şurianul prin neguri, sfîşiate de-o ochire a A trăi la oraş înseamnă a trăi un cadru fragmentar şi
soarelui, în depărtare. Vîrful se ascunse apoi iarăşi limitele impuse la fiecare pas de tînduielile civilizaţiei.
după alte coarne de munţi. În curând însă îl vom lua A trăi la sat înseamnă a trăi în zarişte cosmică şi în
pieptiş, şi uriaşul nu va mai scăpa de noi, decât dacă se conştiinţa unui destin din veşnicie”. Din această
va scutura. Brazii scădeau, se făceau tot mai mici, pe prelegere îmi permit să redau un fragment în care
80

urmă mărunţi. Îi reteza aerul prea subţire.Cei mai copacul, prunii au un rol mult mai important chiar
avansaţi pe înălţimi erau chirciţi, nişte pitici dacă este atribuit la o joacă de copil. “...Nu aveam mai
monstruoşi. Răsărea aici din vînt, ţinutul tuns al mult de şapte ani. Eram vreo cinci băieţi, toţi cam de
coniferelor minuscule. …” (Peisaj şi amintire). Tatăl aceeaşi vîrstă; stam în cerc, calmi, în mijlocul uliţei, pe
Seria III Nr. 2(52)

său bolnav rămîne în munţi unde aerul este mai tare, înserate. Nu mai ştiu în ce legătură s-a întîmplat ca
iar poetul îşi aminteşte un trist şi sacru ritual: unul să arunce întrebarea: “Cum o fi cînd esti
întoarcerea din munţi a părintelui său preotul Isidor mort?”......O fetiţă, prietenă de joacă, se căţăra în
Blaga, pe pat de cetini, spre a fi „coborât lângă prunii cimitirului, crescuţi din morminte. Spunea
rădăcinile plopilor din faţa bisericii”. Tot de un copac sărind că vrea să vadă ce “gust au morţii”, şi încerca
este legată o altă amintire importantă copilăriei sale: prunele. Când muşca dintr-o prună amară, spunea că
„…într-un ceas de singurătate, prinsăi a căuta mortul de la rădăcină trebuie să fi fost rău. Când
biblioteca Tatii. Aflai, printer altele, nişte colecţii vechi nimerea în alt pom o prună dulce, zicea că mortul de
de-ale Convorbirilor literare, de prin anii cînd Tata era la rădăcină, trebuie să fi fost om bun.”
june. Am scos din raft un volum, m-am dus în grădină, Drumul meu s-a sfârşit. Nu mai am timp pentru alţi
m-am întins sub un măr pătul. Răsfoind, descoperii un copaci, alte păduri. Citind aceste scrierile ale lui Lucian
fragment din Faust, în traducere. L-am citit. Era mare Blaga m-am simt bine. Întreaga creaţie este sub
scena………..Aceasta a fost lectura decisivă ce a enigmaticul şi tulburătorul mister ca în poveştile
deşteptat în mine, la vîrsta de 13 ani, cea mai mitologiei româneşti. Poezia, povestirile, discursul
nesăţioasă patimă a cititului”. (Peisaj şi amintire) chiar m-au purtat în atmosfera trecutului, apropiindu-
Între versuri şi proză caut cu nerăbdare cuvintele mă de autor pe calea intuitivă şi plastică. Drumul meu
pom, copaci, pădure. Eseul „Patriarhul pădurilor” prin pădurile scrierilor lui Blaga l-am redat în cele de
Lucian Blaga îl scrie în Lisabona, unde a fost diplomat mai sus fără pretenţia unei rigori ştiinţifice, de aceea
timp de 12 ani. „Om de pădure sunt şi-mi place mi se pare natural, lipsit de exigenţele unei exprimări
frunza, / Dar în pădurea de pini, de la Estoril, / sub sofisticate; înţelesurile sunt adânci. Nu ştiu tu
soarele torid, / o umbră nu găseşti printre lumini, / să cititorule, ce - ai înţeles, nu ştiu tu cititorule ce simţi,
te apere de raze. / Aici izvoarele nu se deschid. / nu ştiu dacă tu cititorule ai devenit curios să cauţi
Vânturate de mori de vânt, / miresmele fierbinţi nu se copacii, iubirile, florile din scrierile lui dar eu, mă simt
deschid. / Vânturate de mori de vânt, / miresmele ca Blaga copil, sub mărul pătul: dornic să citesc tot ce
fierbinţi ucid./ o clipă mă amăgesc / cu Oceanul care mi-a rămas necitit de la acest scriitor. Prin acest
se vede în zare, / dar umbră nici apa nu are să-mi demers am primit „cea mai nesăţioasă patimă – a
învelească inima bolnavă. / Să-mi învelească inima cititului”.
bolnavă, / mi-ar trebui de-aiurea dezmierdare / multă
Casa Corpului Didactic Caraș-Severin
7. REVISTE / PUBLICAȚII ȘCOLARE / CREAȚII LITERARE
BIBLIOGRAFIE
1. Colecţia Ediţii definitive - Scriitori români contemporani – Lucian
Blaga, Poezii, Fundaţia Regală pentru Literatură şi Artă Bucureşti;
2. Lucian Blaga , Peisaj şi amintire, Editura Sport ,Turism, Bucureşti
1988;
3. “Izvoade – eseuri, conferinţe, articole”, Editura
Minerva, Bucureşti, 1972;
4. Mircea Vaida, Urmele lui Lucian Blaga, Editura Sport, Turism,
Bucureşti, 1982;
5. Dicţionar de motive şi simboluri literare -
https://ro.scribd.com/doc/25222159/Dictionar-de-Motive-Si-
Simboluri-Literare.
Prof. SILVIA ZAHARIA
Colegiul Național Mircea Eliade Reșița
Premiul III Concursul Național
Laudă semințelor, celor de față și-n veci tuturor

Seria III Nr. 2(52)


de la un corp întreg foarte amplu”, iar filozofia
LUCIAN BLAGA – DE LA INDRA LA porneşte de la un minim considerat suficient. Teologia
NIRVANA are o doză de dogmatism, în vreme ce filozofia are o
doză de scepticism.
Titlul volumului este explicat de autor care afirmă
Motto: că religia este cercetată în cadrul spiritului uman, prin
„Mântuirea se dobândeşte totdeauna acesta înţelegându-se „spiritul uman creator de

81
prin adevărata cunoaştere.” - Lucian Blaga cultură”.
Volumul urmăreşte varietatea fenomenului
„Religie şi spirit” este unul dintre cele trei volume religios, definirea religei, evidenţierea importanţei
factorilor stilistici pentru constituirea valorilor

Școala Caraș-Severineană
din „Trilogia valorilor” alături de „Artă şi valoare”
(1939) şi „Ştiinţă şi creaţie” (1942). Volumul a apărut religioase şi, nu în ultimul rând, dovedirea că
pentru prima dată în anul 1942, la Sibiu, la Editura misticismul este parte componentă a ordinii umane.
„Dacia Traiană”. Pentru studiul de faţă am folosit În prima parte, intitulată „De la Indra la Nirvana”,
reproducerea în facsimil realizată la Editura Semne din Lucian Blaga afirmă că viaţa spirituală a Indiei „a
Bucureşti. crescut în devălmăşie”4, că gândirea indică a păstrat
Am ales să scriu despre studiul „De la Indra la de-a lungul mileniilor o legătură cu trăirea religioasă
Nirvana”, cuprins în volumul „Religie şi spirit”, aşa cum nu au făcut-o gândirea grecească sau
deoarece m-a fascinat afirmaţia lui Lucian Blaga, din gândirea europeană în ultimele secole. Este realizată o
introducere, „ne propunem să arătăm cum se comparaţie între cele trei tipuri de gândire. În vreme
construiesc valorile religioase ale spiritului uman”. ce gândirea grecească este autonomă, ca la Plotin sau
Fiindu-mi stârnită curiozitatea, am studiat cu atenţie Proclos, gândirea europeană este „prefaţată de-o
primul eseu al volumului şi am hotărât să sintetizez foarte lungă perioadă de cugetare aservită, precum se
câteva dintre ideile exprimate de autor. ştie, cu totul teologiei”.
Încă din introducere, Lucian Blaga susţine că Gândirea indică nu este nici autonomă, nici
fenomenul religios poate fi studiat din perspectivă aservită, ci trăieşte în simbioză cu religia, fiind un
filozofică, din perspectivă empiric-ştiinţifică şi din fenomen promovat de două împrejurări, şi anume:
perspectivă teologică. omul religios nu se teme de erezie, iar cel filozofic nu
Perspectiva teologică porneşte de la ipoteza că o se crede unic. În Europa medievală, biserica apuseană
religie este superioară celorlalte. Teologul acceptă că a interzis filozofilor să fie altceva decât „servitori ai
poate exista şi o altă religie superioară alături de cea teologiei”, aceasta conducând la situaţia ca religia şi
adoptată de el atunci când cea acceptată nu repetă filozofia să se ocolească sau să se combată.
conţinutul religiei adoptate. Teologul consideră Este adusă în discuţie cea mai veche formă de
privilegiată religia sa datorită unei revelaţii de natură religiozitate cunoscută, aceea a omului rigvedic, care
divină. credea într-o mulţime de divinităţi, dintre care Indra
Lucian Blaga optează pentru perspectiva filozofică, este regele zeilor, ce are un ajutor preotesc de rang
ce permite abordarea religiei după orice metodă care înalt, o zeitate-preot, un Brahmanaspati. „Acest
a existat de-a lungul timpului în gândirea filozofică. De Brahmanaspati este în lumea zeilor, şi deci în toată
asemenea, susţine ideea că filozofii şi teologii pot lumea, supremul administrator al puterii magice, adică
ajunge uneori la aceleaşi rezultate, că filozofia şi un prototip divin al preotului.” Acest preot realizează
teologia pornesc de la premise constructive, aceasta o magie rituală, o legătură ocultă între oameni şi fiinţe
fiind o trăsătură comună. Diferenţa de abordare dintre mitologice, prin care dobândeşte o demnitate
filozofie şi teologie constă în faptul că teologia „pleacă superioară, fiind personificat într-o divinitate
preotească. Numai Brahmanaspati deţine puterea
Casa Corpului Didactic Caraș-Severin
7. REVISTE / PUBLICAȚII ȘCOLARE / CREAȚII LITERARE
magică, căreia nu-i rezistă nici zeii. Omul rigvedic nu se săvârşind fapte bune, el devine chiar prin aceasta
umileşte în raport cu zeii deoarece se crede în stare să bun.” „Sufletul se face asemenea faptelor sale, încă
înduplece rezistenţa divină prin puterea magică a din viaţa terestră, încât la reîncarnare el nu trebuie
preotului. decât să îmbrace haina sau trupul ce i se potriveşte.”
A doua etapă a religiozităţii indice este delimitată Încetarea reîncarnării este un ideal, identic cu
convenţional prin textele brahmana, perioadă în care salvarea, şi poate fi obţinut „prin cunoaşterea
preotul îşi consolidează primatul social şi cere să fie identităţii dintre om şi Dumnezeu.”
respectat ca „om-zeu”. Cuvântul brahman Potrivit lui Lucian Blaga, punctul central al
desemnează acum însuşi „principiul divin, din care doctrinelor din India, al convergenţelor şi
derivă lumea cu toate făpturile”. Sunt trecute în divergenţelor de păreri este acela că „mântuirea se
revistă aspecte ale evoluţiei semnificaţiei cuvântului dobândeşte totdeauna prin adevărata cunoaştere.”
brahman de la putere magică la principiu divin Inzii oferă, aşadar, cunoaşterii (Sinelui) puterea
suprem. suverană de a dezrobi pe om de sub legea reîncarnării.
Comparând viaţa religioasă europeană cu De asemenea, în upanişade se regăsesc ideile în
începuturile religioase ale spiritului indic, Lucian Blaga jurul cărora s-au format sistemele de gândire şi
identifică o serie de diferenţe. O trăsătură a gândirii doctrinele religioase ale Indiei, pe care Blaga nu le
religioase a Inzilor este „tendinţa de a depăşi trece în revistă deoarece nu fac subiectul studiului.
diversitatea formelor şi de a ancora într-o unitate Totuşi, se opreşte asupra budismului considerat un
Școala Caraș-Severineană

ascunsă, de natură metafizică.” Gândirea indică fenomen religios paradoxal deoarece este lipsit de
încearcă să explice fenomenele împrumutându-le o ideea divinităţii. În esenţă, budismul este „o metodă
înfăţişare elementară, stihială. Spre exemplu, Indra de eliberare din robia durerii, o metodă pe care
este zeu al furtunii şi al războiului, un uriaş ce oricine şi-o poate însuşi până la desăvârşita izbândă.”
depăşeşte tiparele lumii. Agni este zeul focului, al Autorul evidenţiază ideile de bază ale budismului
vetrei familiare, al bunurilor gospodăreşti fiind un considerat de unii o religie şi de alţii „o tehnică a
fenomen stihial prin înfăţişare. Vişnu este zeul nimicirii setei de viaţă”, comparându-le cu ideile
multiform din care se nasc toate formele. upanişadelor. Conform doctrinei lui Budha, nimicirea
Aducând în discuţie un studiu al ideologului Max setei de viaţă prin cunoaşterea adevărată a tuturor
Müller, Blaga explică modul în care s-a făcut trecerea lucrurilor duce la mântuire, la înălţarea la starea de
de la politeism la monoteism, cu o etapă intermediară desăvârşire numită Nirvana şi la încetarea reîncarnării.
82

numită henoteism. Această etapă s-a caracterizat prin „Nirvana este ultimul cuvânt al budismului, cum
tendinţa omului de a atribui unui singur zeu însuşiri Brahman este ultimul cuvânt al upanişadelor.”
(atribute) ale altor zei, astfel că zeul invocat de În ceea ce priveşte religiozitatea mistică, Lucian
muritorul de rând ar deţine toate atributele cumulate, Blaga afirmă că aceasta are la bază „realizarea unei
Seria III Nr. 2(52)

care ar deveni, de fapt şi de drept, altor zei. În stări de uniune, de contopire sufletească a omului cu
mitologia indică, zeii sunt consideraţi mai mult nişte principiul suprem. Acest principiu suprem poate să fie
stihii, de aceea însuşiri şi fapte ale unor zei se atribuie Brahman, Dumnezeul impersonal, ca în upanişade sau
uşor altor zei. verdana, dar tot aşa şi golul metafizic sau nefiinţa ca în
Conform ideologilor, a treia etapă a religiozităţii budism, precum şi alte adevăruri.”
indice este epoca upanişadelor în care tendinţa spre Misticii consideră starea mistică drept ultimul ideal
elementar este accentuată şi în care ideea religios, incomparabil şi de nedepăşit, o reală stare de
fundamentală se rezumă în cuvintele: „tat tvam asi” uniune a omului cu principiul.
(aceasta eşti tu) şi exprimă „identitatea individului cu În opinia lui Blaga, starea mistică este partea
principiul divin”. componentă a vieţii spirituale, purtând „totdeauna
Epoca upanişadelor mai este numită şi epoca pecetea categoriilor stilistice proprii epocei, regiunei şi
textelor, iar formula fundamentală spune că persoanei, în care îi este dat să se realizeze.”
„principiul divin este în fiecare ins.” Religia este Misticul are credinţa iluzorie că el se ridică
întemeiată acum pe un raport între om şi principiul deasupra celorlalţi oameni. Spre exemplu, chinezul
divin ce se regăseşte în fiecare persoană. Omul Lao-Ţe şi europeanul medieval Meister Eckhart lasă
upanişadic aspiră către existenţa formată din impresia că vorbesc în numele unei stări excepţionale.
confluenţa lui Atman (Sinele) cu Brahman Pentru mistica brahmanică, starea de uniune a
(Dumnezeu). Omul este chemat să devină Brahman, să omului cu principiul are loc între on şi Brahman-
se identifice cu Dumnezeu. Dumnezeu, iar pentru mistica budistă uniunea are loc
În viaţa spirituală a Inzilor, mitul reîncarnării între om şi golul metafizic.
(numită de Inzi „samsara”) este mai statornic decât Pentru a ajunge la starea mistică se foloseşte o
ideea Divinităţii. Inzii cred că sufletul omenesc se tehnică specială dezvoltată în India, mai ales în
poate reînarca într-o fiinţă superioară, sau în una practicile yoghine. Yoga este un sistem filozofic care
inferioară, felul reîncarnării fiind determinat de dezvoltă practici extatice, care promovează asceza,
faptele din timpul vieţii. În upanişadele cele mai vechi concentrarea, contemplaţia, adâncirea.
este redată ideea reîncarnării astfel: „sufletul omului Doctrina Yoga a promovat suspendarea funcţiilor
săvârşind fapte rele devine prin aceasta rău, iar substnţei gânditoare, abstinenţa, curăţenia spirituală,

Casa Corpului Didactic Caraș-Severin


7. REVISTE / PUBLICAȚII ȘCOLARE / CREAȚII LITERARE
retragerea simţurilor de la obiecte, meditaţia şi
cufundarea în supremul adevăr. Yoga îmbogăţeşte
psihologia umană urmărind „crearea stării de extaz,
de cufundare în obiect, de contopire cu preţiosul
adevăr.”
Psihologia europeană întemeiată pe experimentul
natural a făcut posibilă cucerirea lumii pe plan
material, în vreme ce Indul s-a bazat pe experimentul
psihic şi cucereşte lumea pe plan spiritual, prin
retragere din ea. Experimentele yoghine produc stări
psihice şi spirituale excepţionale, de aceea trebuie
făcute cu mare atenţie, gradual. Prin urmare, doar
spiritul indic are ca deziderat permanenta stare de
uniune, de identificare a omului cu Principiul. Starea
mistică a Inzilor se realizează printr-un efort susţinut,
serios, prin metode complexe şi nu durează doar un

Seria III Nr. 2(52)


moment, ci aspiră la permanenţă.
Lucian Blaga încheie acest studiu concluzionând că
starea mistică a spiritului indic se caracterizează prin
„permanenţa virtuală a stării mistice, pe temeiul unei
legitimităţi metafizice, şi prin retragerea totală din
orizontul lumii date.”
Prof. ALINA CERBU
Liceul Tehnologic Mihai Novac Oravița

83
Premiul II la faza județeană a Concursului Național
Laudă semințelor, celor de față și-n veci tuturor!

CONTRAST ÎN PICĂTURI

Școala Caraș-Severineană
Ploaia spală răni și oferă iertare
ALBASTRU, VERDE ȘI RECE
Iar finalurile sunt plăceri în poze neclare.
Orașul pictează contraste când miroase a sulf și verde Vedeam Albastru și rece
Și salcia se oglindește în bălți când frumosul ne pierde. Cu miros de iasomie și vin,
Cu trăirea departe
Interludiile printre betoane și aleile străvezii În nuanța nicăieri.
Sunt metamorfoze din copilării spre ani gri. Și zburam
Uitarea prezentului prezentabil în favoarea unui trecut Târât de val și tumult
Rămâne „ciob de oală spartă” ironizând nemodelatul Înspre mine,
lut. Voi, și liniștea infinită.

Dar uităm să mai simțim, uităm să ne drogăm cu aer, Ieri, nu avea Culoare sau noimă,
Să fim noi și să uimim amețindu-ne cu apă; Azi avem noi, dar Azi e moină!
Uităm să iubim și numim modestul – fraier
Dar pământul ne iartă, încă ne primește iar apoi ne Aud vioara,
dezgroapă. Porumbescu îmi arată drumul,
Și mă preling ca cerneala în stihuri,
În sticla trimisă pe mare.

- Funebru marș, întărește-mi pașii


Că drumul e lung și anevoios
Și nu vreau să mă scufund!
Și n-am să mă scufund -
Viața-mi zâmbește.

Elev FLORUȚ OTNIEL CURACIUC


Liceul de Arte Sabin Păuța Reșița
Premiul I la faza județeană a Concursului Național
Laudă semințelor, celor de față și-n veci tuturor!

Casa Corpului Didactic Caraș-Severin


7. REVISTE / PUBLICAȚII ȘCOLARE / CREAȚII LITERARE

Suntem fire de nisip – diamante în soare de vară


FIRE DE NISIP Și visarea necuprinsă în avioane ce zboară.
Într-un spectacol recreaţionist suntem gust de pară;
Am prins rădăcini, mi-au crescut și crini În copaci înfloriţi suntem pace ce n-o să dispară.
Și am înfășurat viața pe tulpini de arini.
Și moartea plânge: de azi nu mai călcăm strâmb, Suntem astăzi și ieri, mâine și mereu,
Dansăm cu străini în intersecții și semafoarele râd. Acum și aici, artiști și copii agăţaţi de zmeu.
Iar umbrele ne adoră când ieșim în lumină
Și luna clipește și universul zâmbește Ca suflete vechi ce s-au spălat de rugină.
Și ateul iubește și pământul trăiește
Și apa vuiește, acompaniază un pește
Pentru răsărit pe creste, o armonie ce crește.

Reverențe naturii și-n veci tuturor


Caci soldatul căzut e un pământ roditor.
Dau mâna cu zeii și iau loc între stele
Când simplitatea-mi dă sânge ce-aleargă-n artere.
Școala Caraș-Severineană

căci mă asculta cu atenție în cele din urmă. De-o dată


F-R-I-E-N-D mi-a apucat mâna și nu știam de ce... Dar a rostit rar:
F-R-I-E-N-D? Mi-am dat seama. Rostisem acest cuvânt
Îi priveam ochii... Triști, nu doreau să se ridice
și a înțeles. M-am oprit. M-am întors spre ea și am
spre cineva. Pare că și tăcerea avea muzica ei, iar luat-o de umeri și am rostit tare de tot: Yes, F-R-I-E-N-
acum dansul părea frenetic. Numai cele două priviri au
D! Apoi am strâns-o cu putere în brațe. Nu i s-a mai
rămas împietrite, una spre pământ, iar cealaltă
întâmplat asta de mult, aveam să aflu mult mai târziu,
căutând cu disperare o salvare. Ritmul era susținut de după ce mama și tata au hotărât că poate veni pe la
oamenii ce treceau grăbiți și nepăsători, căutând noi din tabăra de refugiați și când am aflat despre
84

fiecare salvare pentru propria-i persoană.


destinul tragic al părinților și al fratelui ei. Pieriseră în
I-am observat și băgăjelul mic, adunat într-un
valurile înspumate ale mării. Ea a scăpat printr-o
fel de sacoșă. Îl strângea cu mâinile amândouă la minune, a fost singura cu colac de salvare din familie.
piept. De acolo iese un căpșor de ursuleț. Era jucăria Stăm în bancă împreună. O ajut să învețe
Seria III Nr. 2(52)

ei. Ochii ca murele au lăsat să se rostogolească pe


limba română. Va da și examenul pentru cetățenie așa
fața măslinie cristale ce se înnoadă în bărbie. că învățăm și geografie împreună.
Am întins mâna spre mâna ei. S-a ferit..., dar Am aflat și de ce poartă acel văl pe cap, una
și-a ridicat privirea spre mine. Am înclinat capul într-o
din curiozitățile mele. Și ce dacă?! Am o prietenă mai
parte de parcă vroiam să-i iau cu mine privirea. A
specială! Cred că fiecăruia dintre noi îi place ceva
ezitat puțin, apoi a prins curaj. M-a atins temătoare cu deosebit. Mie această prietenie...
vârful degetelor, iar apoi eu i-am prins într-o atingere
ușoară câteva degete.
Elevă ALEXANDRA AVRAMESCU-DRĂNICEANU
Am zâmbit. A încercat și ea. Era în continuare
Colegiul Național C. D. Loga Caransebeș
neîncrezătoare. Cuvintele mele în engleză nu au
PREMIUL I-proză la Concurs Județean de creație
schimbat cu nimic situația. Mă privea curioasă, eu
literară și plastică Copiii, mesagerii păcii
continuam să vorbesc. Cred că i-a plăcut vocea mea,

Casa Corpului Didactic Caraș-Severin


7. REVISTE / PUBLICAȚII ȘCOLARE / CREAȚII LITERARE

GÂND SCURTǍ AUTOBIOGRAFIE


... Sunt învǎţǎtoare de meserie, ... de vreo 20 de
Am dat în mintea arşiţei ani. Copiii mi-au ales drumul în viaţǎ – este deviza mea
Şi-am început să ard în iubire. şi titlul dintr-un concurs din Revista Draga mea
Am dat în mintea ploii învǎţǎtoare, concurs la care am participat şi am
Şi-am început să picur lacrimi de simţire. obţinut Premiul special, o sumǎ consistentǎ de bani la
În mintea vântului turbat am dat vremea aceea.
Şi ziduri de granit am dărâmat… Sunt detalii importante.... dar acum am sǎ scriu
Am dat şi-n mintea bobului de mei în câteva cuvinte despre activitatea mea literarǎ.
În cap am început să încolţesc idei, Cochetez de mulţi ani cu poezia, adicǎ de pe la
Dintr-o idee, un adevăr firav a răsărit vârsta de 12 ani, când elevǎ fiind la Steierdorf-Anina,
Şi a crescut un gând imens şi nesfârşit… dirigintele meu, regretatul profesor de limba românǎ,
Născut din arşiţă şi soare Dumitru Niţoiu, m-a luat cu dumnealui sǎ mǎ prezinte
Suflat de vânt, udat de ploaie, poetului Gheorghe Azap. Atunci n-am înţeles eu prea
Cu-o viaţă-ntreagă ca răgaz multe, însǎ acum pot sǎ spun cǎ aceasta m-a marcat

Seria III Nr. 2(52)


Să ardă-n pară spiritul meu treaz. pentru toatǎ viaţa mea...
Tot de pe atunci, am devenit cea mai tânǎrǎ
membrǎ a Cenaclului Virgil Birou şi încet, încet, pana
CUVÂNT mea a prins aripi.
Am publicat în Revista Arcadia, în Jurnalul de Anina,
Din prima geană de lumină, dar nimic care sǎ se ridice la rangul de poezie
Clipind sfios şi tremurând, “profesionistǎ”. Fiecare poezie de-a mea are o
De când te naşti şi pleci în tihnă, poveste şi fiecare poezie de-a mea este “debutantǎ”,
Te naşti cuvânt.

85
dacǎ-mi permiteţi sǎ folosesc acest termen eufemistic.
Îmi place mult şi filozofia, aşa cǎ am scris şi
Iar când îţi chemi iubita-ţi mamă câteva eseuri, dar revelaţia a venit atunci când, la
Cu glas nesigur, murmurând, aniversarea a 7 ani de la înfiinţarea postului Radio

Școala Caraș-Severineană
Chiar de-i rostit întâia oară, Reşiţa, dragostea mea, am obţinut toate cele 4 premii
Rosteşti cuvânt. oferite, iar domnul Doru Dinu Glǎvan – directorul de
atunci al postului de radio - mi-a fǎcut şi o propunere
Şi în vâltoarea tinereţii, generoasǎ de angajat şi colaborator permanent.
De-înoţi cu ochi de vis în gând Bineînţeles cǎ am refuzat-o, pentru cǎ aşa cum am
Deasupra valurilor vieţii, scris deja, copiii mi-au ales drumul în viaţǎ!
Visezi cuvânt. Vorbesc de foarte multe ori în rime, prin urmare
cred cǎ şi elevii mei mǎ moştenesc şi deseori
Şi când din lume te petreci, compunem poezii proprii, din care ne inspirǎm în
Tot ce-i sămânţă pe pământ, activitatea noastrǎ şcolarǎ. Am avut şi tentative de
Se naşte să rămână-n veci creare a unei reviste a şcolii şi chiar crearea unui post
Cuvânt. intern de emisie prin staţie-radio cu circuit închis, care
i-ar încânta pe copii în pauze şi nu numai, mǎcar şi
Prof. ADRIANA RUSU pentru diversitatea activitǎţilor şcolare.
Cenaclul literar Virgil Birou Anina

RUSU ADRIANA,
nǎscutǎ la 19 august 1967, în comuna Rǎchitoasa -
Bacǎu, profesor pentru învățământul primar
la Școala Gimnazială Steierdorf,
structură la Liceul Mathias Hammer Anina

Casa Corpului Didactic Caraș-Severin


8. INTERVIURI INEDITE
între care: Sistemul informatic naţional al sănătăţii
Deasupra noastră există o (1971-1977), Sistemul informatic naţional „ştiinţă şi
Inteligență extrem de departe de tehnologie” SISTEH (CNŞT) (1978-1982) şi a participat
la realizarea de sisteme informatice ale unor mari
noi ca nivel de evoluți, care ne întreprinderi, în special ca responsabil al
urmărește …. subsistemelor de planificare, producţie, sau personal
(1968-1983). Timp de doi ani (1970-1972) a fost şi
asistent la Academia de Studii Economice, la disciplina
de sisteme informatice pentru management.
Este transferat în 1983, din cauza „dosarului”,
la Centrul de Calcul şi Statistică Sanitară (CCSS) al
Ministerului Sănătăţii, unde a lucrat până în 2010,
când s-a pensionat. La Centrul Naţional de Statistică şi
Informatică în Sănătate Publică (numele actual al
instituţiei) a condus realizarea unor sisteme
informatice de spital (1982-1992), proiectul director al
ocrotirii sănătăţii (1991), proiectul de informatizare a
sectorului sanitar (proiect finanţat de Banca Mondială)
Școala Caraș-Severineană

(1991-1994 şi 1997-1998) etc. A conceput strategii de


informatizare a ocrotirii sănătăţii. A fost, pe anumite
perioade, director, sau director adjunct al CCSS ori
şeful serviciului de cercetare în informatica medicală,
şeful comisiei de informatică, sau şeful biroului de
strategii şi proiecte de informatizare. A fost director şi
expert (1990-1991) la Institutul Român de
Management (IROMA) şi, cu jumătate de normă,
expert la Comisia Naţionala de Informatică (1992-
1993), apoi consilier-expert la Ministerul Cercetării şi
Tehnologiei, respectiv Agenţia Naţională pentru Ştiinţă
86

şi Tehnologie (1994-2000).
DAN D. FARCAŞ s-a născut la 1 aprilie 1940, în
A participat la proiecte cum ar fi: Sistemul
Reșița, orașul care în 2006 i-a oferit titlul de Cetățean
informatic al Guvernului României (1991), proiectul
de Onoare. A fost elev al Liceului „Diaconovici-Tietz”
director al informatizării societăţii în România (1992-
Seria III Nr. 2(52)

iar în 1960 a absolvit ca șef de promoție Facultatea de


1993), proiectul european EUPHIN EAST de
Matematică şi Fizică din Timişoara. Este doctor în
informatică pentru statistica de sănătate (OMS şi UE,
matematici, specializarea „maşini de calcul”. După
1997-2000), Proiectul european Highlights on Health
cursurile de informatică de la firma IBM (Paris-1969;
for the Candidate Countries for Accession to the
Bonn-1971; Sophia-Antipolis-1996), devine Cercetător
EU (OMS şi UE, 1999-2001), a fost membru în consiliul
principal I în informatică (atestat ICI şi Academia de
ştiinţific pentru proiectul Strategia naţională CDI 2007-
Ştiinţe Medicale, 1995). Institutul Român de
2013 (2005-2006), membru al eHealth Interoperability
management îl atestă ca Expert I în informatică pentru
Group la Comisia Europeană, Directoratul General
management, iar în 1995 obține atestare MCT de
Information Society and Media (2006-2008), raportor
Expert I în politica cercetării. În perioada 1997-2001 a
pentru informatica de sănătate din România la
fost consilier temporar al Organizaţiei Mondiale a
Comisia Europeană (2007-2010).
Sănătăţii. În 1991 devine Membru corespondent, doi
Interesat de problematica civilizaţiilor
ani mai târziu, membru titular al Academiei de Ştiinţe
extraterestre, devine vicepreşedinte al Asociaţiei
Medicale, unde a fost şeful Comisiei de Informatică al
pentru studiul fenomenelor aerospaţiale
acesteia. Până în anul 2010 a fost vicepreşedinte al
neidentificate – ASFAN România – de la înfiinţarea
Societăţii Române de Informatică Medicală.
acesteia, în 1998. A fost membru în colegiul
Doi ani, între 1960-1962 a ocupat catedra de
redacţional al revistei European Journal of UFO and
matematică şi fizică la liceele din Gătaia şi Deta. Este
Abduction Studies (EJUFOAS) din Marea Britanie, pe
primul „matematician”, cu normă întreagă de
perioada existenţei acesteia (1999-2003). Este afiliat,
programare la calculatorul electronic MECIPT-1 de la
de la înfiinţarea sa, în 2004, la reţeaua EuroUfo de
Timişoara (la rândul său al doilea calculator din ţară,
cercetători ai fenomenului OZN. Membru fondator al
dar primul din învăţământul superior şi primul
Centrului de Studii pentru Științe de Graniţă de pe
alfanumeric). În această perioadă are şi sarcini
lângă Comisia Națională a României pentru UNESCO,
didactice la Institutul Politehnic Timişoara şi realizează
conferenţiază cu regularitate la Academia de vară
primele simulări de reţele neurale pe calculator, în
Atlantykron pentru tineret.
România. La Centrul de perfecţionare a Cadrelor de
Este autor a peste 20 de cărţi, între care:
Conducere CEPECA (1967-1982), a predat informatică
şi a fost şeful unor mari proiecte de informatizare,  Ce limbaje cunosc calculatoarele

Casa Corpului Didactic Caraș-Severin


8. INTERVIURI INEDITE
electronice?, Ed. Did. şi Ped. (1971); stricat o bună parte din Orașul Vechi.
 Calculatorul electronic şi gândirea Îmi amintesc zona unde locuiam, în preajma
umană, Ed. Albatros (1978); Magazinului Universal, de unde o luam pe Mihai
 De ce tac civilizaţiile extraterestre, Ed. Viteazul, o stradă cu case mari, iar pe dreapta, cea
Albatros (1983); care a fost demolată complet, se aflau Teatrul de
 Automate Aleatoare cu Utilităţi, Stat, Hotel Oltenia, Policlinica de 4 etaje, urma
Ed.Tehnică (1987); Primăria, Corso, te puteai plimba până la Casa
 Cui i-e frică de calculatorul electronic?, Muncitorească, toate astea s-au demolat... Pe
Ed. Albatros (1987); undeva eu nu mă mai regăsesc în acest loc.
 Extratereştrii printre noi, Ed. pentru Între timp s-a construit noul cartier Lunca
Turism (1991); Bârzavei, e foarte frumos, dar nu e cartierul copilăriei
 Sinergetica Gândirii, Ed. All (1994); și adolescenței mele. În orașul vechi, de fiecare loc
 Întâlniri de gradul IV, Ed. Teora (1996); mă legau niște amintiri. La 15 ani, de pildă, voiam să
 OZN-uri de pe celălalt tărâm, Ed. Teora fac pian și am făcut un an, chiar, la vechea Școală
(1999); Populară de Artă.
Reșița de azi, deși o găsesc frumoasă, simt că

Seria III Nr. 2(52)


 Fenomenul OZN, Ed.Nemira (2003);
și-a pierdut din personalitate, nemaivorbind de
 Hoinărind prin Reşiţa pierdută, Ed.
drama Reșiței de după 1990, când și industria a
TIM Reşiţa (2006);
decăzut și populația a scăzut. Spre deosebire de tot
 Supercivilizaţii în Cosmos, Ed. pt.
ce-a existat în Reșița până atunci, cred că a dispărut
Ştiinţă (2007);
viitorul. Reșița vedea întotdeauna o anumită
 Labirintul Cunoaşterii, Ed.Paideia
dezvoltare, o anumită continuare a liniilor existente,
(2009);
de ani buni e o oarecare nedumerire, nimeni nu știe
A primit în 1991 premiul Academiei Române, în
exact cum va continua și unde va ajunge. Adică, pe

87
calitate de coautor la tratatul Informatica Medicală,
vremuri s-a știut că aici sunt niște mine de fier, niște
Ed. Medicală (1988).
mine de cărbuni, că din asta se poate face siderurgie,
A scris zeci de articole de specialitate și a
din siderurgie se pot face mașini, la ora actuală toate
participat la numeroase reuniuni ştiinţifice, în Anglia,
astea nu mai sunt valabile. Fierul e în altă parte,

Școala Caraș-Severineană
Grecia, Ungaria, Cehoslovacia, Belgia, Franţa, Bosnia-
siderurgia costă mai ieftin în altă parte, deci, dintr-o
Herţegovina etc. Aproape o mie de articole de
dată, toate astea nu mai există. Și-atunci, te-ntrebi:
atitudine, filosofie, popularizare etc. i-au apărut în
Reșița care s-a născut din siderurgie, ulterior din
revistele Magazin, Terra, Viaţa Medicală, Ştiinţă şi
construcții de mașini, unde mai este în toată ecuația
Tehnică, Academica, Adevărul, România Liberă,
asta?
Contemporanul etc. La zecile de cursuri şi studii
(publicate sub formă de broşuri) se pot adăuga
Cum s-a născut pasiunea pentru calculatoare?
numeroase texte SF în diverse publicaţii, mai ales în
- În anii 50, calculatoarele erau un domeniu
Colecţia de Povestiri Ştiinţifico-Fantastice (ulterior
de mare viitor. Facultatea de Matematică am
„Anticipaţia”), precum și participările la peste o sută
absolvit-o ca șef de promoție și-am fost trimis
de emisiuni radio şi la câteva zeci de televiziune, unde
profesor la Gătaia, în timp ce colegii de la mijlocul
a fost invitat.
clasamentului au rămas asistenți. Asta și pentru că
pe taică-meu îl dăduseră afară din Partid, în sfârșit, a
Cu un astfel de portofoliu impresionant, ne-am
fost o conjunctură de lucruri. Nu am simțit însă, că
simțit onorați să-l avem oaspete la Casa Corpului
profesoratul ar fi vocația mea. De ce? Nu-mi oferea
Didactic pe Prof. Dr. Dan Farcaș și chiar să ne acorde
suficiente provocări. Eu simțeam nevoia de niște
acest interviu ”inedit” pentru cititorii revistei Școala
provocări de natură cel puțin națională, dacă nu
Caraș-Severineană.
peste. Așa am căutat un domeniu de mare viitor. Și
Pentru că se afla în Reșița la sărbătoarea celor
am găsit la Timișoara unde se făcuse un calculator.
50 de ani de la absolvirea liceului, l-am rugat să ne
Primul s-a făcut la Institutul de Fizică Atomică din
povestească despre Reșița, prin ochii liceanului care a
București. Cel de la Timișoara era însă mai mare și
fost. Îl ascultam fascinate și-aveam impresia că ne-a
mai bun, fiind primul calculator alfanumeric, adică
luat de mână, într-o plimbare prin orașul purtând
singurul care putea la ora aceea, lucra nu numai cu
parfumul acelor vremuri...
cifre, ci și cu litere. Prima traducere din engleză în
română s-a făcut pe acel calculator. Acolo, la
- De obicei, când aveam puțin timp liber mă
Timișoara era un loc liber, la matematică. Unul din
plimbam pe jos, de la Marginea până dincolo de
cei care m-au sprijinit să ajung a fost profesorul
Lunca Pomostului, pe Dealul Golului, pe la Grădina
Rogojan, șeful catedrei de electronică a Politehnicii
Zoo, băteam Rândurile, urcam până la Cruce chiar.
din Timișoara, a intervenit și la Minister și la Partid să
Orașul pe care eu îl am în minte este cel pe care l-am
mi se dea derogare ca să pot trece de la țară (după
lăsat atunci când m-am mutat în București, prin anii
doi ani nu se putea pleca!), fiindcă eram deja prins pe
’60. Centrul pe care eu mi-l amintesc a suferit niște
linie de UTM, UTC, în Raionul Deta. A trebuit să obțin
schimbări dramatice, datorită faptului că industria a
Casa Corpului Didactic Caraș-Severin
8. INTERVIURI INEDITE
o mulțime de dezlegări, așa că în septembrie ‘62 mult mai frumoase decât cele virtuale, pentru că
eram cu normă întreagă deja acolo. Povestea e lungă implică și atingerea. Pericolul e ruperea de realitatea
și frumoasă, am scris-o și publicat-o în cartea lansată adevărată, la capătul căreia se află deciziile aiuristice
anul trecut aici, la Reșița, dar și într-un text care se pe care un om le poate lua ținând cont doar de
găsește pe internet la Banatera. Insist însă să imaginea lor și nu de realitate.
precizez că imediat după aceea, mi-am dat seama
împreună cu un coleg, Vasile B., că aceste Cum pot câștiga dascălii, în fața elevilor, în
calculatoare la care lucrăm noi se numesc creiere lupta cu tehnologia?
electronice și n-au nicio legătură cu creierul - Întrebare grea, în mod cert. Copiii sunt mai
omenesc, care funcționează cu totul altfel. Dar cum iuți. Ei vor consacra mai mult timp instruirii
funcționează creierul? – ne-am întrebat. Și-atunci, personale în acest sens, decât o face un profesor și-
am luat toate cărțile care ne-au căzut în mână, am atunci bătălia e pierdută. Profesorul nu poate depăși
studiat ca să primim răspuns la întrebările noastre. acest handicap decât printr-o înțelepciune a vârstei,
Ele au venit însă din partea șefului catedrei de trimițând elevul și la realitate, ca să nu rămână
neuropsihiatrie al Facultății de Medicină. Prof. ancorat în virtual. Dar personal, în domeniul
Eduard Pamfil, cea mai luminată minte la vremea tehnologiei, eu aș apela prima dată la un puști să mă
aceea, și a adjunctului lui, cu care am dialogat ajute.
aproape un an. Am publicat și câteva articole despre
Școala Caraș-Severineană

simularea unor rețele neuronale integrate într-un tot Interesat de problematica civilizaţiilor
unitar, ca un microcreier. În ‘67 m-am mutat la extraterestre, ați devenit vicepreşedinte al Asociaţiei
București, unde m-am ocupat de aplicația pentru studiul fenomenelor aerospaţiale neidentificate
calculatoarelor în managementul întreprinderilor. În – ASFAN România și ați scris cărți despre fenomenul
‘66-67, Națiunile Unite au dat niște bani pentru ca în OZN. Împărtășiți cititorilor noștri dascăli, câteva dintre
România să se facă o școală de management modern ideile pe care le considerați cele mai importante.
al întreprinderilor. Așa am ajuns șef de proiect, pe - Am devenit vicepreședinte al ASFAN în ‘98,
care l-am făcut de unul singur, un proiect mic, iar cel când am înființat această asociație pentru studiul
mai mare proiect de care am răspuns a fost la fenomenelor aerospațiale neidentificate, președinte
proiectul de informatizare a cercetării științifice din fiind Ion Hobana. În 2011 Hobana s-a prăpădit, eu am
România. Un proiect de 5 ani, imens, terminat cu devenit președinte, așa cum sunt și la ora actuală. E
88

brio. Am fost însă dat afară, pentru că fratele meu o poveste lungă felul cum am ajuns să cred în OZN și
rămăsese în străinătate și m-am mutat la Centrul de orice om școlit va spune că așa ceva sunt aiureli. Am
Calcul al Ministerului Sănătății, alături de oamenii pe citit într-o perioadă relativ scurtă, foarte multe cărți
care îi pregătisem și cu care lucrasem. Așa am rămas despre acest fenomen și mi-am dat seama că
Seria III Nr. 2(52)

legat de Ministerul Sănătății și practic , de acolo am lucrurile sunt ceva mai complicate decât par la prima
ieșit la pensie. vedere, așa că la ora actuală pot spune că fenomenul
OZN există și preocupă armatele și guvernele din
În ziua de azi, de la cele mai fragede vârste, întreaga lume. Ministerul Apărării din Marea
copiii au acces la calculator, la laptop, tablete, Britanie, de exemplu, între 2009 și 2013 a
telefoane mobile, vorbim de generația digitalizată. desecretizat 54 000 de documente legate de OZN, pe
După părerea dvs, cât de prieten ar trebui să-i fie care le-au avut în arhiva secretă. Francezii, din anii
elevului și omului în genera, calculatorul? ‘70 au în cadrul Comitetului Național pentru
- E ca și cum am spune că Dunărea nu curge în Explorări Spațiale, organism guvernamental, un birou
direcția potrivită și ar trebui să o întoarcem să curgă care se ocupă de OZN. Rușii au avut două proiecte
invers. Nu poți schimba cursul, chiar dacă constați că foarte serioase în acest domeniu. Americanii, de
unele lucruri nu merg în direcția potrivită, singurul asemenea. Toate proiectele astea au fost oprite, dar
lucru pe care îl poți face este să te adaptezi. Gândiți- nu pentru că fenomenul OZN nu există, ci pentru că
vă că în urmă cu 40 de ani, eu am publicat cărți și-a nu se poate da un răspuns și pe toți îi intrigă asta.
fost un chin să mă documentez. La ora actuală, omul În România eu am stat de vorbă cu mulți piloți
deschide tableta, apasă pe un buton și are acces la care s-au întâlnit cu OZN. Un pilot de MIG care are
orice informație de care are nevoie. Acest acces la acum 86 de ani, din Arad mi-a povestit ca a primit
informație accelerează mersul lucrurilor, dar în ordin să tragă într-un OZN. Acesta însă, a dispărut
același timp te ferește de rătăciri, nu mai e nevoie să exact în momentul în care era pregătit să apese pe
reinventezi roata. Nu mai putem fără asta. Toate au trăgaci, apărând brusc în altă parte. Cazul e similar cu
evoluat. Sunt și oameni care nu reușesc să țină pasul alte două, din Marea Britanie și din Brazilia.
și se simt pierduți. Virtualul prezintă avantaje și Problema este mult mai complexă. Se continuă
dezavantaje. Unii spun că relațiile umane ar avea de inclusiv cu fenomenele religioase: există un
suferit, dar eu vă dau un exemplu: poți consola de la cercetător care afirmă că n-ar fi exclus ca OZN-urile
distanță pe cineva care are nevoie de ajutor, poți lua să vină din locul în care ne ducem noi după moarte.
legătura cu oameni despre care nu mai știai nimic de Se fac paralele cu decorporalizările și cu experiențele
multă vreme. Evident că dialogurile față-n față sunt celor întorși din moarte clinică. E simplu să spui că

Casa Corpului Didactic Caraș-Severin


8. INTERVIURI INEDITE
oamenii ăștia nu sunt sănătoși la cap, dar duși la extrem de important: frumosul uman. Acel frumos al
psihiatru se confirmă că sunt complet sănătoși. Noi lui Beethoven, al lui Brâncuși, al lui Shakespeare. El
continuăm să avem preocupări în domeniu, asociația cuprinde creația întru frumosul uman. Și e = mc 2 al
noastră este într-o relație bună cu ufologii din lui Einstein intră la frumosul uman. Iubirea este
întreaga lume, avem site-ul pe care publicăm lucruri capacitatea de a aprecia, a ocroti și de a ajuta la
interesante, există și Revista Magazin, în care am creșterea frumosului uman. Sunt fascinat de Epistola
publicat peste 1000 de articole de gen. lui Pavel, în care spune că între credinţă, nădejde şi
dragoste, cea mai mare rămâne dragostea.
Ufologia e domeniul care v-a apropiat de
Dumitru Prunariu? Cum l-ați cunoscut? Ați lucrat atâția ani, în diverse domenii, cu
- De Dumitru Prunariu m-a apropiat Revista oamenii. Care este cel mai important lucru pe care l-ați
Știință și Tehnică. A fost un moment în care l-am învățat?
invitat la ASFAN să vorbească despre fenomenul - În primul rând, că există oameni frumoși și
OZN, așa cum îl vede el, pentru că a fost indirect oameni urâți și nu i-am ajutat pe cei urâți în urâțirea
prezent și la una dintre aparițiile OZN în zona lor. Orice om însă, păstrează o sămânță de reabilitare
Militari, zona Aviatorilor. Nu a văzut cu ochii lui, însă întru frumos.

Seria III Nr. 2(52)


era în comandamentul aviației când s-a raportat că
deasupra aeroportului ”Mihail Kogălniceanu” trece … Ne-am luat rămas bun de la domnul Farcaș,
un imens OZN. Majoritatea persoanelor care au fost nu înainte de a-i asculta îndemnul:
martore, înaintate în vârstă, nu vor să vorbească - Caraș-Severinul este un teritoriu fabulos. M-
despre asta, mai ales pentru că li s-a impus acest aș bucura să știu că dascălii și elevii au colindat prin
lucru. Cheile Nerei, pe Valea Cernei, au urcat pe Țarcu, pe
Semenic, au fost la Baia Vulturilor, în Peștera
Ca ufolog, îl excludeți pe Dumnezeu? Comarnic, pe la Cetățile din Evul Mediu și dacă n-au

89
- De la un fulger până la Dumnezeu, totul este făcut-o, îi îndemn să îndrepte degrabă acest lucru.
cuprins în ceea ce am putea numi fenomene Sunt locuri mitice, magice. Trăind aici, să înțeleagă
aerospațiale neidentificate. De pildă, dacă mie, la însă că e o frumusețe amenințată de sărăcie, de
Maglavit îmi apare Dumnezeu în persoană, sub aceea e nevoie să ne mobilizăm pentru a fructifica

Școala Caraș-Severineană
forma unui bătrân, este un fenomen aerian aceste frumuseți.
neidentificat, în care ”neidentificat” are sensul de Iar Reșița, din păcate, nu a reușit încă să
fenomen inexplicabil prin știința actuală. Sunt efectiv devină un focar cultural suficient de puternic, să
bulversat de faptul că, după ce unele persoane atragă și din altă parte. Există o cultură autohtonă,
vorbesc despre OZN, despre omuleți, brusc ajung la… din care nu vin alții să se adape, așa că dascălii și
Dumnezeu. Putem specula despre toate astea, dar nu elevii ar putea face apostolat în direcția aceasta,
putem afirma ”așa este”. Prin pregătirea pe care o rămânând aici și promovând-o...
am, incluzând-o și cea de astronom, am o oarecare
viziune asupra Universului. Interviu realizat de
În acestă viziune, există viață, civilizație, prof. NICOLETA MARCU, director CCD Caraș Severin
lucruri cu care specialiștii sunt de acord. Dar există și prof. LUCIA PEIA, consilier școlar
un detaliu la care nu subscriu: acela că ei sunt
împrăștiați nu numai în spațiu, ci și în timp. Deci,
unele civilizații ar putea fi chiar și cu câteva miliarde
mai bătrâne decât noi. Dacă este așa, înseamnă că
sunt cam la aceeași distanță de noi, cum suntem noi,
față de un mușuroi de furnici și așa cum noi nu dăm
atenție mușuroiului de furnici, nici ei nu discută cu
noi. Dar așa cum noi urmărim cu atenție un mușuroi
de furnici mai special, așa ne pot urmări ei pe noi,
fără a interveni, însă, încercând să vadă ce suntem în
stare să facem. Pot afirma cu o precizie de 99,999999
la sută că deasupra noastră există o Inteligență
extrem de departe de noi ca nivel de evoluție care ne
urmărește.

Presupunând că omenirea ar suferi o schimbare


radicală în 2000 de ani, și un singur element cultural ar
putea fi păstrat, ce ați alege și de ce?
- Ar fi două lucruri, despre care am scris și în
cartea ”Marea spirală așteaptă”, iubirea și creația.
Pentru mine definiția iubirii are în spate un alt cuvânt

Casa Corpului Didactic Caraș-Severin


9. DIN ACTIVITATEA CASEI CORPULUI DIDACTIC CARAȘ-SEVERIN
și prin completarea acestuia on-line pe site
DESPRE FORMAREA CONTINUĂ
ccdcs.ro. Ponderea este relativ aceeași.

INTERVIU cu NICOLETA MARCU, director al Casei 5. Căror categorii de profesori se adresează


Corpului Didactic … cursurile de formare continuă?
R. Cursurile vizează întregul personal didactic
Realizat de MUȘA ANI-ADRIANA, studentă anul III la și didactic auxiliar; programe specifice pentru
Universitatea Eftimie Murgu Reșița, specializarea cei înscriși la examenele naționale (definitivat
Pedagogia învățământului școlar și preșcolar și titularizare), la grade didactice etc.

1. Care sunt criteriile după care se organizează


baza de date pentru cursurile de formare
6. Care sunt mijloacele prin care informați
profesională continuă?
cadrele didactice privind oferta
R. Se au în vedere în primul rând cerințele
dumneavoastră de formare continuă?
viitorilor cursanți, atingerea obiectivelor
R.
formulate de către MENCȘ și - local - de către
- prin intermediul adreselor trimise în școli
Școala Caraș-Severineană

IȘJ. Un alt aspect deloc de neglijat se găsește


către directori și responsabili cu formarea,
în Legea învățământului, aceasta specifică
telefon, sau direct spre unele cadre didactice
faptul că fiecare cadru didactic, didactic
(de către personalul CCD)
auxiliar, trebuie să acumuleze un număr de
- site-ul instituției (ccdcs.ro), pagina de
90 credite transferabile la fiecare 5 ani, fapt
facebook a CCD CS, unde sunt postate
ce determină un interes sporit în anumite
informații cu privire la cursurile ce urmează a
perioade de timp în ceea ce privește urmarea
fi derulate
unor cursuri de formare continuă.
- promovare directă a ofertei prin
organizarea unor evenimente de informare
2. Oferta de cursuri a instituției pe care o
90

(ședințe cu directorii la ISJ CS, alte activități în


reprezentați este realizată în concordanță cu
unități școlare din județ)
nevoile cu care se confruntă cadrele
didactice din cadrul județului Caraș-Severin?
7. Considerați că aceste cursuri au un impact
Seria III Nr. 2(52)

R. În vederea realizării ofertei, în perioada


major asupra carierei cadrelor didactice?
iunie - septembrie sunt consultate cadrele
Nivelul teoretic sau cel practic este cel este
didiactice de pe raza întregului județ
vizat primordial?
(chestionare), iar în funcție de rezultatele
R. Formarea continuă este esențială în
consultării sunt pregătite programe de
evoluția în cariera didactică.. Deviza CCD CS
formare sau sunt contactați posibili parteneri
este FORMARE-DEZVOLTARE-PERFORMANȚĂ.
ce pot oferi cursuri solicitate.
Iar motto-un nostru l-am preluat din
cuvintele lui Constantin Noica: ”O școală în
3. Care sunt partenerii implicați în cadrul
care profesorul nu învață și el, e o
cursurilor de formare continuă?
absurditate”.
R. Instituțiile similare din țară, MENCȘ,
Având în vedere faptul că Legea
instituții partenere ce furnizează pregătire
învățământului prevede ca fiecare cadru
profesională, ONG-uri, Universități din
didactic să urmeze un anumit set de cursuri
regiune.
în vederea obțineri de credite transferabile
considerăm că ele au un impact semnificativ
4. Cererea pentru realizarea cursurilor de
asupra carierei. Cursurile de formare fiind
formare continuă ocupă un grad mai mare în
interactive și structurate pe necesitățile
sistem on-line sau este realizată prin
cursanților, ating atât partea practică cât și
intermediul terților (exterior)?
partea teoretică a problemelor vizate.
R. Cererea este realizată prin intermediul
instituțiilor școlare din județ, respectiv a
8. Există posibilitatea stimulării pentru a
responsabililor cu formarea continuă, sau
participa la aceste cursuri? Care sunt din
direct la sediul CCD CS prin completarea
punctul dumneavoastră de vedere
formularului de înscriere, în format letric, dar
principalele aspecte motivaționale ale
Casa Corpului Didactic Caraș-Severin
9. DIN ACTIVITATEA CASEI CORPULUI DIDACTIC CARAȘ-SEVERIN
cadrelor didactice privind participarea conținut, alteori de formator sau de locația
acestora? (puteți preciza aspecte intrinseci, cursului.
extrinseci)
R. Fiecare cursant poate avea mai mulți 9. Ați întâmpinat dificultăți de-a lungul
stimuli direcți sau indirecți ce vor face ca el să timpului în privința organizării și desfășurării
participe în cadrul unui program de formare programelor de formare continuă (lipsa
continuă. Un prim aspect legat exclusiv de motivației, nivel de pregătire)? Dacă da,
litera Legii se referă la acumularea de credite cum ați remediat aceste probleme?
transferabile odată la 5 ani. Un alt aspect este R. Orice instituție ce este axată pe formare
legat de posibilitatea urmări unor cursuri continuă întâmpină într-un mod sau altul
gratuite, sau chiar a unor cursuri din care dificultăți. Acestea pot fi generate de lipsa
cursanți beneficiază pe lângă cunoștințe și de interesului manifestat de grupul țintă vizat de
un sprijin financiar din partea ofertantului de către instituție. Rezolvarea problemelor
cursuri de formare continuă (cum a fost în apărute se poate realiza în cele mai multe

Seria III Nr. 2(52)


cazul proiectelor POSDRU). Cel de al treilea cazuri prin dialog cu părțile implicate
aspect face referire la noutatea adusă atât de (ofertant, grup țintă) și prin realizarea de
cadrul teoretic, cât și de cel practic, al oferte de formare care să răspundă nevoii
cursului. Uneori formabilii sunt atrași de identificate

noastre profesionale şi a educaţiei noastre naţionale”,


ŞCOALA CARAŞULUI – ŞCOALA iar pe coperta I observăm că sunt oferite detaliile:

91
CARAŞ – SEVERINEANĂ “Partea pedagogică”, “Partea literară”, “Partea
oficială”.
ÎNTRE MOŞTENIRE ŞI Aspectele teoretice privind educaţia au făcut obiectul
CONTINUITATE informării prin rubricile revistei de altădată. De pildă,

Școala Caraș-Severineană
în nr. 1-2, ianuarie-februarie1937, era prezentată
Şcoala Caraş-Severineană este un periodic Teoria biogenetică a educaţiei, fiind citaţi marii
care continuă Şcoala Caraşului din perioada pedagogi ai lumii care s-au pronunţat asupra acestei
interbelică, nu numai ca tradiţie, ci şi prin teorii.
adresabilitate şi conţinuturi. Prin amabilitatea poetului Creaţia şi cultura literară ocupau un număr de
Nicolae Murgu din Oraviţa, Casei Corpului Didactic pagini apreciabil, atât pentru satisfacerea nevoii de
Caraş-Severin i-au parvenit patru numere ale revistei, lectură, cât şi cu scopuri metodice (de exemplu, un
aparţinând anilor 1936 şi 1939. În perioada interbelică articol axat pe modalităţi de predare a poeziei).
existau cercurile culturale care editau revista Şcoala “Partea oficială” era reflectată, număr de
Caraşului, revistă cu profil pedagogic. număr, în cele mai multe pagini ale revistei Şcoala
O privire bibliografică comparativă în timp Caraşului, lărgind astfel informaţia denumită
oferă informaţia că şi atunci revista cadrelor didactice “oficială”.
din Caraş apărea în condiţii de penurie financiară. Pe lângă Ordinele şi Deciziile miniştrilor ori
Formatul era mic, coperta era din hârtie obişnuită, revizorilor şcolari, paginile revistei publicau şi adrese
subţire şi puţin rezistentă, iar periodicitatea era ale autorităţii prin care erau solicitaţi revizorii şcolari
neregulată. Spre exemplu, nr. 9 (1936) aparţine lunii să aplice legi şi hotărâri ale acestora, pe diverse
septembrie, iar nr. 10 -11- 12 din 1936 sunt înglobate probleme.
într-un singur volum, cu acelaşi număr de pagini. “Partea oficială” conţinea şi informaţii,
Revista Şcoala Caraşului a apărut la Oraviţa oarecum colaterale procesului de învăţământ, cum ar
când oraşul era capitala judeţului Caraş şi a prezentat fi “Tabloul cercurilor culturale din judeţul Caraş, 1936-
aspecte din activitatea Asociaţiilor învăţătoreşti (de 1937”.
menţionat că în anul 1902 a apărut Casa Şcoalelor pe Înfiinţată în anul 1971, Casa Corpului Didactic
vremea Ministrului Spiru Haret, iar din 1903 la Caraş-Severin dezvoltă atribuţiile Casei Şcoalelor,
Bucureşti pe frontispiciul Ministerului Educaţiei stă prioritare fiind seturile de nevoi ale cadrelor didactice
scris şi astăzi: Casa Şcoalelor. Din 1902 până în 1948 din unităţile şcolare ale judeţului.
putem spune că a fost perioada de geneză a Caselor Directorul din perioada 1971 – 1981, prof.
Corpului Didactic. Iosif Barna a editat revista Casei Corpului Didactic sub
Revista Şcoala Caraşului era editată “sub îngrijirea forma unui Buletin Informativ intitulat Şcoala fără
Revizoratului şcolar al judeţului Caraş”, începând cu ziduri, îngrijit de regretatul prof. Alexandru Bîrsescu.
anul 1929, şi tipărită la Tipografia Progresul S.A. din De menţionat că, în anul 1986 Casele Corpului Didactic
Oraviţa. În subtitlu era declarat profilul pedagogic, pe au fost desfiinţate.
coperta a II-a se preciza mesajul: “în slujba culturii REVISTA ŞCOALA CARAŞ-SEVERINEANĂ –

Casa Corpului Didactic Caraș-Severin


9. DIN ACTIVITATEA CASEI CORPULUI DIDACTIC CARAȘ-SEVERIN
spaţiu de prezentare a problemelor educaţiei şi Corpului Didactic Caraş-Severin a reuşit, prin
învăţământului din perspectiva valorilor şi demersurile făcute de prof. Tudor Deaconu, în calitate
standardelor europene. de director, să obţină, începând cu anul 2002, Codul
Casa Corpului Didactic Caraş-Severin este ISSN 1583-5529 din partea Bibilotecii Naţionale a
reînfiinţată în anul 1990 prin Nota Telefonică nr. României.
21/04.01.1990 şi prin Adresa nr. 9867/20.03.1990 Seminarul Didactica a fost conceput încă de la
emise de Ministerului Învăţământului şi Dispoziţia prima ediţie din 1992, în parteneriat cu reprezentanţi
nr.11/12.03.1990 a Inspectoratului Şcolar Judeţean ai învăţământului din Landul Steiermark Austria, ca un
Caraş-Severin. forum internaţional pentru dezbaterea celor mai
Pentru popularizarea experienţelor pozitive şi actuale probleme ale Didacticii, educaţiei şi
a exemplelor de bună practică în domeniul didacticii învăţământului, care a reunit de-a lungul anilor
moderne şi al activităţii educative s-a editat pentru reprezentanţi ai învăţământului din mai multe ţări
prima dată revista Şcoala Caraş-Severineană, sub europene (Austria, Anglia, Franţa, Germania,
egida Casei Corpului Didactic Caraş-Severin al cărui Norvegia, Serbia, Spania, Suedia, Ungaria) şi chiar din
director a fost regretatul prof. Gheorghe Magas. Statele Unite ale Americii, devenind astfel din 1999:
Revista, sub o formă de foi volante (ziar) era editată cu DIDACTICA INTERNAŢIONAL - simbolul emblematic al
ocazia unor aniversări, concursuri (Memorialul Traian învăţământului din Banatul Montan, pentru activităţile
Lalescu), olimpiade naţionale desfăşurate în Caraş- de formare continuă a cadrelor didactice din
Școala Caraș-Severineană

Severin, Seminarul DIDACTICA. învăţământul preuniversitar.


O preocupare constantă a acestei revistei a Totodată, Colocviile de toamnă, derulate de
constat în prezentarea şi explicitarea curriculum-ului şi Inspectoratul Şcolar Județean şi Casa Corpului Didactic
dezvoltarea acestuia, în concordanţă cu exigenţele Caraş-Severin în perioada 1999 – 2006, prin
schimbărilor structurale din învăţământul românesc. organizarea Cursurilor de formare managerială
Instruirea diferenţiată, bazată pe teoria inteligenţelor organizate în parteneriat cu Departamentul pentru
multiple, evaluarea prin teste după itemi obiectivi, învăţământ al Landului Steiermark şi Institutul
semiobiectivi şi subiectivi au fost subiecte predilecte, Pedagogic Graz – Austria s-au regăsit în paginile
oarecum prezentate ca o expresie a integrării noastre revistei Şcoala Caraş-Severineană.
în didactica actuală. Temele impuls propuse de-a lungul anilor au
fost adevărate provocări care au supus dezbaterii cele
92

mai actuale demersuri care vizează didactica


modernă, educaţia ca un sector de interes public,
formarea cadrelor didactice, aducând în actualitate
practicile de succes din România, din Europa şi nu
Seria III Nr. 2(52)

numai, fără de care schimbarea de mentalitate nu ar fi


posibilă. Abordările temelor impuls propuse şi
dezvoltarea acestora de-a lungul celor 24 de ediţii, au
făcut ca Revista Şcoala Caraş-Severineană să devină o
adevărată tribună de dezbatere a problemelor
educaţiei şi învăţământului din perspectiva valorilor şi
standardelor europene.
Toate acestea au fost posibile datorită
sprijinului acordat de către unităţile de învăţământ din
judeţ, autorităţilor locale şi în special sprijinului
Consiliului Judeţean Caraş-Severin, care a susţinut
financiar apariţia Revistei Şcoala Caraş-Severineană pe
baza Proiectului DIDACTICA depus spre finanţare an
de an, la această instituţie, de către Casa Corpului
Didactic Caraş-Severin.
Să nu uităm că oricât de diversificate ar fi
suporturile actuale de culegere şi transmitere a
informaţiei, cuvântul scris pe clasica hârtie şi
concentrat în, să zicem, clasica revistă, rămâne
Spre comparaţie cu Şcoala Caraşului din fundamental. Prin Revista Şcoala Caraş-Severineană
perioada interbelică poate fi supus atenţiei doar un editată şi astăzi, chiar cu o apariţie sporadică, aşa ca
titlu din “Partea pedagogică”, a revistei Şcoala altădată, străduiţi-vă să fiţi de folos celor angrenaţi în
Caraşului, nr. 9, septembrie 1936: Importanţa textelor munca didactică zilnică, atât cu informaţii verificate în
pentru măsurarea inteligenţei în studiul individualităţii timp, cât şi cu probleme care ţin de modernizarea
şi modul de aplicare în învăţământul primar. corespunzătoare a prezentului şi viitorului.
Începând cu anul 1999, Revista Şcoala Caraş-
Severineană apare în serie nouă, iar instituţia Casa Prof. TUDOR DEACONU
Liceul de Arte Sabin Păutza Reșița
Casa Corpului Didactic Caraș-Severin
9. DIN ACTIVITATEA CASEI CORPULUI DIDACTIC CARAȘ-SEVERIN

JOCUL DIDACTIC DE LA FORMAL de competenţe a /15 credite profesionale


transferabile /60 h), cu public ţintă: personalul
LA NON FORMAL didactic de predare din învăţământul
preuniversitar.
Jocul este o activitate specific umană,
fiind una din variatele activități ale oamenilor și Am finalizat două sesiuni de formare a
în strânsă interdependență cu acestea, fiind câte 25 de formabili, dascăli care predau diverse
determinat de celelalte activități și discipline şi suntem în desfăşurare cu cea de-a
determinându-le pe toate acestea, învățarea, treia grupă, la Caransebeş.
munca și creația neputându-se realiza în afara Tematica aleasă pentru programul
jocului, după cum acesta nu ar putea exista fără a
desfăşurat a fost selectată în funcţie de nevoia de
fi purtătorul principalelor elemente psihologice
de esență neludică ale oricarei ocupații specific formare a cadrelor didactice şi organizată
umane. structural pe trei module de formare: Jocul

Seria III Nr. 2(52)


Jocul a fost, este și va fi o prezență didactic, Ludicul în opţional şi Tipuri de jocuri
permanentă în viața oamenilor, o realitate care a didactice utilizate în activităţile nonformale.
depășit de mult granițele de vârstă. Jocul este un Opiniile exprimate de participanţi au
fenomen de cultură și civilizație subliniat câteva calităţi ale programului de
multidimensional.
formare: oferta destul de largă a tematicii de
Termenul de didactic asociat celui de joc
accentuează latura instructiv-educativă activităţii formare, noutăţile aduse de profesie şi dincolo
care devine, în mod necondiţionat, parte de ea, perspectiva interdisciplinară a cursului,

93
integrantă a acestuia şi se concentrează printr-un apreciindu-se abordările transdisciplinare chiar în
volum mare de cunoştinţe, de acţiuni obiectuale cazul unor discipline aparent disjuncte,
şi mintale pe care le solicită. Indiferent de etapa posibilitatea de a alege opţionalul( cuprinderea

Școala Caraș-Severineană
de vârstă la care este utilizat, jocul didactic unor variante de curs opţionale). Dacă tematica a
favorizează atât aspectul informativ al procesului
fost bine apreciată, un aspect amendat este acela
de învăţământ cât şi aspectul formativ al
acestuia. privind densitatea mare a informaţiei pentru
La nivelul cel mai cuprinzător al Legii bugetul de timp alocat cursului.
Învăţământului se precizează că idealul de De asemenea, în discuţiile cu cadrele
personalitate ce se doreşte a fi format în didactice s-au conturat şi unele sugestii privind
societatea actuală trebuie să fie una armonioasă, noi teme sau direcţii de formare, dintre care
integrală şi creatoare. Finalitatea transpusă la amintesc: învăţământul centrat pe competenţe,
nivelul didacticii practice ar echivala cu utilizarea aspecte legate de întocmirea proiectelor
de către formator a conţinuturilor flexibile dar şi europene în domeniul educaţiei şi atragerea de
a metodelor active (printre care şi jocul) care să-l fonduri externe, gestiunea conflictelor şi
antreneze pe copil în stilul euristic de cunoaştere. influenţa mediului în care trăim, rezolvarea
Acest adevăr candidat la umanitate (H. Pieron) barierelor de comunicare verbală, propuneri de
asistă la rapide schimbări sociale şi activităţi pentru Şcoala altfel, prezentarea unor
informaţionale, trebuie să joace cu eficacitate experienţe de bune practici, metode din
rolul si statusul său social. domeniul educaţiei – aplicate cu succes în ţările
Astfel, în Oferta de Formare a Casei UE.
Corpului Didactic Caraş-Severin am cuprins în În legătură cu procesul didactic,
acest an şcolar cursul de formare Jocul didactic principalele concluzii rezultate din discuţiile
de la formal la non formal, în învăţământul individuale sau de grup privind aspecte legate de
preuniversitar, având ca furnizor de formare metodele de predare au fost: utilizarea unui
Asociaţia Generală a Cadrelor Didactice din număr mare de aplicaţii, diversitatea exemplelor,
România Dăscălimea Română, curs acreditat de aplicaţiile propuse au fost corespunzătoare
Ministerul Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice prin modulelor, formarea s-a bazat pe activităţi
Ordinul nr.4623/27.07.2015 (categoria 2 şi tipuri interactive, munca în echipă.
În ceea ce priveşte materialul didactic,
Casa Corpului Didactic Caraș-Severin
9. DIN ACTIVITATEA CASEI CORPULUI DIDACTIC CARAȘ-SEVERIN
furnizorul de formare ne-a oferit materiale de curajul, perseverenţa, dârzenia, competiţia,
calitate, suporturi de curs bine întocmite, corectitudinea, disciplina, precum şi spiritul de
reprezentând un adevărat ghid pentru cursanţi şi cooperare, de viaţă în colectiv şi de comportare
civilizată. Datorită caracterului său formativ, jocul
utile în viitor.
influenţează dezvoltarea personalităţii elevului.
În cadrul cursului, derulând activităţi de Prin jocul didactic le cultivăm elevilor
cooperare în ateliere de lucru, profesorii
dragostea pentru studiu, le stimulăm efortul
participanţi şi-au dezvoltat atât deprinderi de a susţinut şi îi determinam să lucreze cu plăcere, cu
realiza jocuri cu scop educativ, folosind interes, atât în oră, cât şi în afara ei. Utilizându-l
mijloacele de învăţământ disponibile în şcolile din frecvent în activităţile de la clasă, îmbinând
care provin cât şi tehnici în a organiza şi ineditul cu plăcutul, am constatat că activitatea
desfăşura strategii de învăţare pe sistemul devine mai interesantă, mai atractivă, şi după
jocului. Metoda jocului ajută în elaborarea cum remarcă psihologul american, Jerome S.
procedeelor de învăţare bazate pe joc, de Bruner: Jocul constituie o admirabilă modalitate
proiectare eficientă, respectând normele de a-i face pe elevi să participe activ la procesul
didactice. După cum bine ştim, în realitate a de învăţare. Elevul se găseşte aici în situaţia de
desfăşura un joc nu este joacă lipsită de
Școala Caraș-Severineană

actor, de protagonist şi nu de spectator, ceea ce


importanţă şi seriozitate. Este, într-un fel, unica corespunde foarte bine dinamismului gândirii,
modalitate de predare adaptată gradului de imaginaţiei şi vieţii lui afective, unei trebuinţe
maturitate psihică a şcolarului. interioare de acţiune şi afective, unei trebuinţe
Prin libertatea de gândire şi acţiune, prin
interioare de acţiune şi afirmare.
încrederea în puterile proprii, prin iniţiativă şi
cutezanţă, jocurile didactice devin pe cât de Prof. DANIELA POTOCEAN
valoroase, pe atât de plăcute. În joc se dezvoltă Casa Corpului Didactic Caraș-Severin
94
Seria III Nr. 2(52)

Casa Corpului Didactic Caraș-Severin


9. DIN ACTIVITATEA CASEI CORPULUI DIDACTIC CARAȘ-SEVERIN
cultural (biblioteci, arhive fizice și
CONSERVAREA ŞI PROMOVAREA audiovizuale, muzee) pentru deschiderea
TRADIȚIILOR ÎN ARHIVE LETRICE accesului la nivel European și pentru
asigurarea conservării în timp a acestuia
ȘI DIGITALE  Crearea Europeana – Biblioteca unică
europeană – în strânsă colaborare cu toate
Motto: ,,În cultură nimic nu trebuie pierdut, totul instituțiile implicate
trebuie transmis şi reînnoit.” Ținta României aferentă TIC în cultura prin
(Constantin Noica) Agenda Digitală 2020 presupune:
 Dezvoltarea arhivelor digitale ale României și
Agenda digitală pentru Europa a aportului la Europeana (cu ținta specifică de
Digitizarea şi conservarea memoriei culturale a expune în Europeana a ~750.000 de
a Europei, care include tipărituri (cărţi, reviste, ziare), elemente digitale până în 2015)
fotografii, piese de muzeu, documente de arhivă,  Promovarea creării de conținut digital
materiale audio şi audiovizuale, monumente şi situri original, specific comunităților din România
arheologice, reprezintă unul dintre domeniile-cheie  Îmbunătățirea interacțiunii bibliotecă –

Seria III Nr. 2(52)


abordate de agenda digitală. individ prin intermediul resurselor TIC
Agenda digitală pentru Europa încearcă să Biblioteca Digitală Europeană este punctul de
optimizeze beneficiile tehnologiilor informaţiei pentru interes maxim al strategiei de promovare TIC în
creşterea economică, crearea de locuri de muncă şi cultură și reprezintă un punct de acces unic către
calitatea vieţii cetăţenilor europeni, ca parte a milioane de cărți, tablouri, filme, obiecte muzeale și
Strategiei Europa 2020. documente arhivistice care au fost digitalizate în
Accesibilitatea online a materialului cultural întreaga Europă. De asemenea, aceasta reprezintă și o
va permite cetăţenilor din întreaga Europă să aibă sursă de informații provenite de la instituțiile culturale

95
acces la el şi să îl utilizeze în scopuri recreative, și științifice europene, un suport promotor al
educative sau profesionale. Preocuparea pentru moștenirii culturale, prin transfer de cunoaștere,
digitizare şi prezervare a bunurilor culturale a intrat şi inovație și tehnologie, o platformă pentru schimbul de
în atenţia Comisiei Europene, care a publicat în anul

Școala Caraș-Severineană
cunoștințe între bibliotecari, muzeografi, arhiviști și
2011 „RECOMANDAREA COMISIEI din 27 octombrie reprezentanți ai industriilor culturale creative și o cale
2011 privind digitizarea şi accesibilitatea online a de a stimula economia creativă și de a promova
materialului cultural şi conservarea digitală“, în care turismul cultural.
se asigură: Având scopul de a poziționa biblioteca
 accesul la documentele cu valoare publică locală și cea școlară drept centre care oferă
patrimonială pentru stimularea cercetării şi informație pentru cetățenii de toate vârstele și
inovării, prin utilizarea lor sporităa; categoriile sociale și promovează familiarizarea cu
 accesibilitatea şi utilizarea acestor mediul digital, diversificarea serviciilor furnizate în
documente în viitor. bibliotecă presupune activități de socializare între
Pentru îndeplinirea celor două obiective categorii variate de populație, bibliotecarii fiind
precizate anterior se vor întreprinde următoarele încurajați să inițieze servicii culturale care să implice
acţiuni: cât mai multe persoane din comunitatea locală.
1. digitizarea fondurilor tradiţionale; Linii strategice de dezvoltare – TIC în Cultură:
2. accesibilitatea documentelor în mediul 1. Dezvoltarea prin digitizarea arhivelor
world wide web; României și a aportului la Europeana: Principalul
3. prezervarea şi depozitarea în condiţii avantaj care derivă din acțiunea de digitalizare a
optime a patrimoniului cultural. patrimoniului cultural al României este reprezentat de
conservarea operelor culturale naționale. Prin
Strategia Națională privind Agenda Digitală proiectarea tuturor creațiilor culturale reprezentative
pentru România - Iulie 2013 într-un vast univers digital, într-un format electronic
1.1. TIC în cultură consistent, efectele timpului și ale altor factori externi
1.1.1. Situația curenta (incendii, inundații, furt, etc) vor putea fi contracarate,
Obiectivele Uniunii Europene structurate în asigurându-se accesul generațiilor viitoare la creațiile
cadrul Agendei Digitale și a țintelor de digitalizare artistice din trecut. În plus, ușurința cu care vor putea
asumate pentru 2020, presupun și măsuri direct fi accesate registrele digitale conținând elementele de
legate de conservarea și promovarea patrimoniului patrimoniu ar putea spori gradul de informare al
digital European. Dintre acestea putem menționa: cetățenilor cu privire la moștenirea culturală
 Implementarea și utilizarea unui singur punct românească.
de acces al informației legate de patrimoniul Odată realizat portofoliul digital al
cultural, dar și de educație, de petrecerea elementelor culturale naționale, acesta va putea fi
timpului liber etc. inclus în biblioteca digitală Europeana, sporind astfel
 Materializarea și digitalizarea patrimoniului vizibilitatea țării, influențând percepțiile cetățenilor

Casa Corpului Didactic Caraș-Severin


9. DIN ACTIVITATEA CASEI CORPULUI DIDACTIC CARAȘ-SEVERIN
străini și determinându-i să viziteze Romania. marchează și vizează cele mai importante momente
2. Promovarea creării de conținut din viața unui om: nașterea, căsătoria și moartea.
digital original, specific comunităților din România: Folcloriștii numesc astăzi obiceiurile tradiționale în
Digitalizarea conținutului cultural specific legătură cu nașterea, inițierea, căsătoria și moartea,
comunităților din România va avea în principal un obiceiuri sau rituri de trecere. În general, nunta, prin
impact asupra gradului de conștientizare în rândul desfășurarea ei amplă și caracterul sărbătoresc și de
cetățenilor cu privire la obiectivele turistice existente mare veselie, atrage cea mai mare și cea mai activă
la nivel național și asupra turismului intern și participare a colectivității.
internațional. Pe termen lung, o astfel de acțiune ar Un mijloc și un rol deosebit de important în
putea avea un impact semnificativ asupra perpetuării păstrarea și valorificarea obiceiurilor tradiționale îl are
tradițiilor românești, educând tinerii - segmentul de școala și toate instituțiile de învățământ. Așa cum
populație cel mai activ pe internet, dar și cel care sublinia unul dintre corifeii Scolii Ardelene, Samuil
manifestă o preocupare foarte redusă pentru Micu, “obiceiurile străbune sunt păstrate de
îndeletnicirile tradiționale – și suscitându-le interesul țărănime”. Școala Ardeleană scotea în evidență
pentru practicile tradiționale. necesitatea studierii folclorului, care ilustrează valorile
Adaptarea conținutului cultural digital în și originea însăși a poporului nostru. Cu ajutorul unor
funcție de regiune va contribui la individualizarea proiecte care vizează reconstituirea, conservarea și
regiunilor, promovând turismul rural și incluziunea valorificarea vechilor obiceiuri desfășurate de-a lungul
Școala Caraș-Severineană

socială a persoanelor localizate în regiuni greu timpului în satul tradițional, în componența căruia pot
accesibile prin educarea acestora în mod indirect și fi implicați și tinerii ca personaje active, se poate
dezvoltarea competențelor digitale. realiza în fapt păstrarea și valorificarea patrimoniului
Conservarea şi promovarea tradițiilor în cultural tradițional.
arhive letrice și digitale Copiii și tinerii trebuie îndrumați să-și
Folclorul cu tradițiile, obiceiurile și portul îndrepte atenția spre fondul străbun de valori artistice
popular reprezintă comori inestimabile care definesc și documentare pentru a-l aprofunda, a-l iubi si a-l
identitatea unui popor, făcându-l unic, statornic și răspândi, mai departe la următoarele generații.
nemuritor în ciuda scurgerii timpului. Toate ”Cunoașterea si conservarea valorilor identitare,
elementele de cultură și tradițiile populare transmit stimularea interesului tinerilor pentru aceste valori,
valori și creează punți de legătură între generații. cultivarea aptitudinilor lor artistice sau meșteșugărești
96

Imensul tezaur folcloric cu toate elementele ar putea contribui mult la dezvoltarea personalității
aparținătoare reprezintă reale documente grăitoare umane, la spiritualizarea si socializarea tinerilor, la
privind istoria și cultura unui popor, constituind o găsirea unui sens al vieții, a unei motivații existențiale,
componentă valoroasă, o moștenire neprețuită pentru de care adeseori sunt lipsiți. Într-un cuvânt, putem
Seria III Nr. 2(52)

noi ca locuitori ai tării românești. Această moștenire spune că patrimoniul valorilor identitare românești
strămoșească trebuie dusă mai departe prin orice poate constitui, pentru societatea actuală, o
mijloace, deoarece, un popor trebuie să trăiască prin alternativă educațională, artistică, economică, cu un
ceea ce lasă fiilor săi. potențial deloc neglijabil, o alternativă si o soluție a
Protejarea patrimoniului cultural rural unora dintre dilemele, căutările si neîmplinirile
tradițional trebuie să cuprindă o componentă contemporane.”
fundamentală, cea a obiceiurilor, datinilor, a Transformarea societății rurale într-o
cântecelor şi jocurilor populare, a portului şi graiului, a societate de consum asemănătoare celei urbane si
folclorului popular. Educaţia în spiritul preţuirii culturii schimbările demografice au ca efect nepracticarea
locale, a dragostei şi respectului pentru creaţia obiceiurilor sau chiar pierderea lor. Multe din
înaintaşilor, pentru civilizaţia materială a familiei şi obiceiurile tradiționale românești le mai putem întâlni
satului, trebuie să devină parte constitutivă a doar în așa zisele manifestări cultural - tradiționale,
procesului de socializare realizat în şcoală şi familie. exemplu concret ar fi aceea de ”Fii ai satului” unde
Păstrând şi dezvoltând patrimoniul moral-educativ obiceiurile sunt foarte denaturate, față de cum le
rural ne apărăm propria noastră identitate, dragostea găsim descrise în materialele documentare și în
de frumos, bunătatea, ospitalitatea, omenia, scrierile cercetătorilor, obiceiul devenind doar o
toleranţa, valorile morale făurite de-a lungul timpului. manifestare cu caracter de divertisment pentru
Obiceiurile tradiționale se împart în două întreaga comunitate, pierzându-și în totalitate
mari categorii: cele care marchează diferite semnificația mitologică. Populația rurală actuală
evenimente ce se desfășoară de-a lungul anului trece printr-o emancipare care se afla la marginea
(sărbători religioase, cele legale, de munca agricolă, prăpastiei ce semnifică pierderea identității si a
de factori de mediu) și care vizau viața colectivă a patrimoniului tradițional românesc. Pentru acest fapt
satului, având un caracter public si ciclic; și cel care se trebuie tras un semnal de alarmă. Trebuie
referă la obiceiurile care atestă diferite momente conștientizat pericolul, acela de a ne pierde
importante din viața omului, desfășurarea lor fiind identitatea construită cu multă trudă de înaintașii
legată de momente bine determinate, care nu se noștri. Personal cred că implementarea în şcoala
repetă de-a lungul vieții acestea fiind: obiceiurile care generală, a materiei de folclor este imperios necesară,

Casa Corpului Didactic Caraș-Severin


9. DIN ACTIVITATEA CASEI CORPULUI DIDACTIC CARAȘ-SEVERIN
necesar ar fi chiar din grădiniță. pentru asigurarea accesului, toate acestea vor duce la
Cele mai moderne tehnici și mijloace de păstrare şi preferarea tehnologiei digitale” pentru conservarea şi
arhivarea a elementelor de patrimoniu național arhivarea tuturor elementelor de patrimoniu cultural,
cultural (tradițional) sunt: tradiţional - respectiv a obiceiurilor reconstituie.
• Fotografia este un document etnografic Din cauza rapidei evoluții tehnologice,
pertinent în relatarea acţiunilor cu caracter descriptiv informația digitală este mult mai perisabilă decât cea
a unor obiceiuri, desfăşurate cu foarte mult timp în conținută pe suporți tradiționali, precum hârtia și
urmă, care presupune următoarele îngrijiri: microfilmul. Astfel, organisme, instituții
- Se păstrează în biblioteci, în albume foto – care internaționale, mondiale au contribuit la elaborarea
trebuie depozitate orizontal de preferat în cutii de standarde și strategii de prezervare digitală.
căptuşite cu văl neacid. UNESCO, în „Ghidul de prezervare a patrimoniului
- Negative pe sticlă - trebuie ţinute fiecare într-o digital” („Guidelines for the Preservation of Digital
învelitoare de hârtie şi depozitate vertical în cutii Heritage”) subliniază pericolul pierderii documentelor
căptuşite sau în cutii rezistente cu carton de separare patrimoniale aflate pe suport modern.
după fiecare 5 plăci.

Seria III Nr. 2(52)


- Negative pentru film – acestea pot fi depozitate în Exemple de bună practică
cartuşe de hârtie sau poliester apoi pot fi puse în cutii; Importante resurse patrimoniale deținute de
- Fotografii tubate - acestea trebuie ţinute orizontal în către muzeele din România au fost supuse digitizării:
cutiile lor şi apoi depozitate în depozite şi, sau cutii.
Cutiile care conţin material fotografic trebuie Nr. INSTITUȚIA DENUMIREA OBSERVAȚII
aşezate pe rafturi metalice. Acolo unde este posibil, crt. PROIECTULUI
obiectele de aceeaşi mărime trebuie depozitate 1. Muzeul 1.Digitizarea
împreună, amestecarea obiectelor de diferite mărimi Etnografic al negativotecii şi
poate cauza abraziunea şi spargerea (crăparea). Cutiile Transilvaniei a

97
nu trebuie umplute la maximum. diapozitivotecii
Mijloacele de întreţinere a fotografiei Muzeului
amintite mai sus, sunt relatate în 1998 de către Marie- Etnografic al
Thérèse Varlamoff, Director al Programului de

Școala Caraș-Severineană
Transilvaniei
Prezervare Conservare (PAC) – IFLA, până în 2006. 2. Digitizarea
Iniţial, traducerea a fost publicată în paginile revistei patrimoniului
Biblos mobil şi imobil
Astăzi cu ajutorul tehnologiei fotografia veche poate fi al Muzeului
arhivată şi digital cu ajutorul scanării. Iar realizarea Etnografic al
fotografiilor, beneficiază de aparatură foarte Transilvaniei
performantă, digitală și sofisticată, aparținătoare 2. Muzeul Digitizarea Perioada: 1
tehnologiei de ultimă generație. Naţional al patrimoniului septembrie
 Înregistrarea audio Carpaţilor ecleziastic din 2010 – 15
- Discuri şerloc - acest format de înregistrare audio a Răsăriteni cadrul colecţiei noiembrie
fost folosit încă din anul 1890 până aproximativ în anul Parohiei 2011
1950 când încet, încet discurile de vinil l-a înlocuit. ortodoxe Sf.
- Discuri vinil Gheorghe
- Suport magnetic 3. Muzeul Brukenthal parcursul
- Mediul optic – discuri laser Naţional Digital anului 2009
- CD – ROM. Brukenthal
Astăzi putem vorbi de reportofoane digitale, 4. Muzeul 1. Comunismul debut în
Ipod, ș.a care au o capacitate de stocare mult mai Național de în România 2009
mare a informaţiei, de o calitate superioară tuturor Istorie 2. Imago debut în
mijloacelor folosite în relatarea sunetului. Romaniae 2011
• Înregistrarea video. 5. Muzeul 1. Digitizarea
În zilele noastre putem beneficia de mijloace Naţional al bunurilor
performante de înregistrare video + audio, de o Ţăranului culturale de
calitate perfectă în relatarea audio și imagine. Român patrimoniu din
„Strategia de prezervare preferată pentru colecţiile MNŢR
următoarea perioadă de timp, este mediu digital 2.Digitizarea
principal pentru acces. Politica de filmare este manuscriselor
preferată în întregime. Oricum, dezvoltarea rapidă a Picu Pătruţ
tehnologiei computerelor, apariţia echipamentelor
sofisticate, care pot produce microfilm şi imagini
digitale de rezoluţie înaltă, simultan şi la un cost
foarte scăzut şi presiunea exercitată de utilizatori

Casa Corpului Didactic Caraș-Severin


9. DIN ACTIVITATEA CASEI CORPULUI DIDACTIC CARAȘ-SEVERIN
6. Muzeul 1. Digitizarea Forotic Festival de tradiţii şi obiceiuri
Secuiesc al fototecii populare Sânzienele
Ciucului muzeului Sasca Montană Festival de tradiţii şi obiceiuri
2. Digitizarea populare pe meleaguri cărăşene
unor colecţii ale Bucova-Băuţar Simpozion Internaţional Educaţie
muzeului pentru patrimoniu,
(colecţia de Festival de folclor – concurs cu
etnografie, de participare internaţională
cărţi vechi şi de Ciobănaşul, ediţia a III-a
istorie) Episcopia Festival concurs Gugulan cu car
3. Digitizarea Ortodoxă cu mere
cărţilor editate Caransebeş
de muzeu Bozovici Concurs Naţional de artă plastică
7. Muzeul „Casa 1. digitizarea pentru anii Lumină din Lumina Învierii
Mureșenilor” ziarului Gazeta 1838-1894,
Bozovici Festivalul concurs de colinde
din Brașov Transilvaniei 1912, 1937
Lângă Ieslea Minunată
2. scanarea
Reşiţa Festival coral Florile Dalbe
documentelor
Școala Caraș-Severineană

Zăvoi Festivalul concurs Mândru mi-s că


din patrimoniu,
mi-s român
fotografierea
obiectelor de Bocşa Festival de creaţie şi intrepretare
patrimoniu. a poeziei dialectale
Mândru mi-s că-s bănățan
Bibliotecile și muzeele au început procesul de
digitizare, pornind de la două considerente: în acest Proiect CCD CS - EXPLORAREA
mod, vor fi prezervate documentele originale și, MEŞTEŞUGULUI CĂRĂȘAN
totodată, vor fi puse la dispoziția tuturor celor - identificare parteneri
interesați, în mediul online. În principal, documentele - identificare sursă finanțare
digitizate se adresează cercetătorilor, stimulând, Scopul proiectului: păstrarea diversităţii
98

astfel, procesul de cercetare/ documentare, însă patrimoniului cultural imaterial pentru generaţiile
acestea pot fi consultate și de alte categorii de viitoare prin conservarea şi arhivarea digitală a
utilizatori: studenți, elevi, cadre didactice din mediul meşteşugurilor tradiţionale din Caraș-Severin.
preuniversitar și universitar, specialiști. Obiectivul general al proiectului este
Seria III Nr. 2(52)

Orice proiect de digitizare are ca ultimă etapă punerea în valoare și în actualitate a patrimoniului
comunicarea rezultatelor în mediul online. Este cultural imaterial; identificarea, conservarea,
îmbucurător faptul că instituțiile românești, mai precis arhivarea şi prezentarea meştesugurilor tradiţionale
73% dintre biblioteci și 54% dintre muzee, pun la din județ în vederea cunoaşterii, actualizării şi
dispoziția publicului larg documentele digitizate. transmiterii acestora ca model de bună practică
Din activitatea Casei Corpului Didactic Caraș- pentru tânăra generaţie.
Severin Grupurile ţintă cărora li se adresează acest
proiect sunt meşteri populari autentici care realizează
Localitatea Titlul programului şi transmit arta tradiţională, dar şi tinerii care pot
prelua arta meşteşugărească ca profesie şi mod de
Berzasca Festivalul Hora etniilor
viaţă.
Dalboşeţ, Şopotu Simpozionul Internaţional
Rezultatele proiectului: realizarea de filme
Vechi Oameni de seamă ai Banatului
etnografice de scurt metraj ce vor conține două dintre
Eftimie Murgu Festival-concurs Bănăţean, suflet
meșteșugurile relevante (DVD-uri ce vor fi distribuite
ales
școlilor, partenerilor, meșterilor și instituțiilor de
Măru Festival folcloric în grai Doina specialitate); realizarea unei expoziții itinerante de
Bistrei fotografie (vor fi invitate școlile în locațiile de
Festivalul muzeelor satului expunere); realizarea unui catalog color; participarea
Şopotu Vechi
bănăţean, ediţia II publicului la evenimentul cultural și creșterea
Festival folcloric judeţean în grai interesului legat de acesta (expoziția este una
Reşiţa Drag mi-i graiul Bănăţan, ediția itineranta,
VII
Teregova Simpozionul CONCLUZII:
Valorificarea tradițiilor și Pentru păstrarea și promovarea elementelor
obiceiurilor locale în contextul e de patrimoniu cultural imaterial, dar și material se
european impune realizarea a cât mai multor reconstituiri ale
obiceiurilor arhaice, făcute cu ajutorul unei

Casa Corpului Didactic Caraș-Severin


9. DIN ACTIVITATEA CASEI CORPULUI DIDACTIC CARAȘ-SEVERIN
documentații meticuloase, din materiale științifice de conservarea digitală
specialitate, realizate de către cercetători renumiți ai  UNESCO - „Ghidul de prezervare a
folclorului, încă de pe vremea când obiceiurile erau vii, patrimoniului digital” („Guidelines
și se celebrau cu sfințenie de locuitorii din vetrele for the Preservation of Digital
satelor. Heritage”)
Reconstituirea obiceiurilor trebuie realizată
sub o atentă observație, atestată din punct de vedere Profesor NICOLETA MARCU – director
științific pentru relatarea, pertinentă a elementelor REMUS-MIHAI RÎJNIȚĂ – informatician
etnologice, evitându-se astfel introducerea unor alte Casa Corpului Didactic Caraș-Severin
piese noi ale contemporaneității.
Imortalizarea obiceiurilor reconstituite, se
poate conserva în arhive, ca documente de atestare a
identității noastre, pentru posteritate.

BIBLIOGRAFIE:
 Strategia Europa 2020;

Seria III Nr. 2(52)


 RECOMANDAREA COMISIEI
EUROPENE din 27 octombrie 2011
privind digitizarea şi accesibilitatea
online a materialului cultural şi

LISTĂ PROGRAME FORMARE CONTINUĂ DERULATE


AN ȘCOLAR 2015-2016

99
Nr. crt. Denumire curs / Instituția Număr Num Data / Formatori / Locație
program parteneră credite ăr Perioada de
(dacă este / Număr curs derulare

Școala Caraș-Severineană
cazul) ore anți
1. Abilitarea Inspectoratul 16 ore 62 07- ILIE-DAN STOINEL
curriculară a Şcolar 08.09.2015 NICOLETA MARCU
cadrelor didactice Judeţean 09- DANIELA POTOCEAN
din învățământul Caraş-Severin 10.09.2015 Colegiul Naţional C.
primar pentru 11-12- D. Loga Caransebeş
clasa pregătitoare 09.2015 Şcoala Gimnazială
Nr. 7 Reşiţa
2. Descrierea Universitatea 16 ore 25 11- MARIA MICLE
standardizată de Vest din 12.09.2015 Casa Corpului
pentru publicațiile Timişoara Didactic
monografice Caraş-Severin
3. Istoria recentă a Ministerul 25 credite 24 septembrie- CĂTĂLIN SIULESCU
României (Proiect Educaţiei şi octombrie Colegiul Economic al
POSDRU) Cercetării 2015 Banatului Montan
Ştiinţifice Reşiţa
Casa Corpului
Didactic
Grigore
Tăbăcaru
Bacău
4. Managementul Inspectoratul 16 ore 107 02- NICOLETA MARCU
formării continue Şcolar 03.10.2015 AURORA-RODICA
în unitățile de Judeţean 04-05- KORKA
învățământ Caraş-Severin 10.2015 Inspectoratul Şcolar
preuniversitar 06- Judeţean Caraş-
adresat cadrelor 07.10.2015 Severin
didactice
responsabile cu
formarea continuă
în unitățile de
învățământ
Casa Corpului Didactic Caraș-Severin
9. DIN ACTIVITATEA CASEI CORPULUI DIDACTIC CARAȘ-SEVERIN
5. Formator Universitatea 60 ore 61 06.11.2015 – GIANINA-CĂTĂLINA
Eftimie Murgu 12 credite 20.11.2015 PRODAN
Reșița LAVINIA NIȚULESCU
Universitatea
Eftimie Murgu
Reșița
6. 22 05.12.2015 – GIANINA-CĂTĂLINA
Metodist (pentru 17.12.2015 PRODAN
Universitatea
cadrele didactice LAVINIA NIȚULESCU
Eftimie Murgu 30 ore
care au gradul II Universitatea
Reșița
sau I) Eftimie Murgu
Reșița
7. Stagiu de formare Inspectoratul 24 ore 84 04- NICOLETA MARCU
pentru cadrele Şcolar 07.02.2016 AURORA-RODICA
didactice Judeţean 11- KORKA
debutante Caraş-Severin 14.02.2016 ADRIANA DUDAŞ-
20- VASILE
28.02.2016 ANA DAMIAN
Școala Caraș-Severineană

19- Inspectoratul Şcolar


22.03.2016 Judeţean Caraş-
Severin
Şcoala Gimnazială
Nr. 8 Reşiţa
Grădiniţa cu
Program Prelungit
Riki Priki Reşiţa
8. MEDPRO – Centrul 30 credite 98 12.12.2015- AURORA-RODICA
Managementul Național de 23.01.2016 KORKA
educațional și Training 16.4- CLAUDIA ROF
100

dezvoltare Eduexpert 26.05.2016 TUDOR DEACONU


profesională BIANCA STANCIU
SIMONA-LILIANA
STAN
Seria III Nr. 2(52)

DANIELA CHELBEA
Casa Corpului
Didactic
Caraş-Severin
9. Indexarea Universitatea 24 ore 23 04- MARIA MICLE
resurselor de Vest din 09.05.2016 Casa Corpului
informaționale, Timişoara Didactic
descrierea Caraş-Severin
conținuturilor
10. Bazele matematicii Inspectoratul 30 ore 25 06.02- NICOLAE STĂNILOIU
de liceu în vederea Şcolar 07.05.2016 Colegiul Naţional
pregătirii Judeţean Traian Lalescu Reşiţa
examenelor de Caraş-Severin
perfecționare
(definitivat,
titularizare, grade
didactice)
11. Jocul didactic de la Asociația 60 ore 74 05- DANIELA POTOCEAN
formal la non Generală a 15 credite 27.03.2016 Casa Corpului
formal în Cadrelor 14.05- Didactic
învăţământul Didactice din 04.06.2016 Caraş-Severin
preuniversitar România 10-
Dăscălimea 26.06.2016
Română

Casa Corpului Didactic Caraș-Severin


9. DIN ACTIVITATEA CASEI CORPULUI DIDACTIC CARAȘ-SEVERIN
12. Șahul în Inspectoratul 24 ore 75 04- ION MOATĂR
curriculum-ul la Şcolar 09.04.2016 SORINA CORCOAŢĂ
decizia școlii Judeţean 11- Sala Polivalentă
Caraş-Severin 16.04.2016 Reşiţa
18-
23.04.2016
13. Pregătire Asociaţia EDU 50 30 mai-iunie GIANINA-CĂTĂLINA
psihopedagogică ACT Reșița 2016 PRODAN
pentru LAVINIA NIȚULESCU
definitivarea în Asociaţia EDU ACT
învăţământ Reșița
14. Noutăți în Casa Corpului 24 ore 25 03.06- ALINA-MIHAELA
structura info- Didactic 11.06.2016 FIRAN
documentară la Gorj Casa Corpului
nivelul Didactic
învățământului Caraş-Severin

Seria III Nr. 2(52)


peuniversitar
15. Metode interactive - 24 ore 150 12- SIMONA VOIN
în predare- 20.03.2016 Şcoala Gimnazială
învățare-evaluare 26.03- Berzasca
03.04.2016 Şcoala Gimnazială
09- Zăvoi
17.04.2016 Colegiul Naţional
28.05- Mircea Eliade Reşiţa

101
12.06.2016
18-
26.06.2016
09-

Școala Caraș-Severineană
17.07.2016
16. Dezvoltarea Ministerul 133 ore 25 24.06- DACIANA ARDELEAN
competenţelor de Educaţiei 16.08.2016 NOEMI NEAMŢU
evaluare a cadrelor Naţionale şi VASILE MICLĂUŞ
didactice pentru Cercetării FLORICA PUŞCAŞ
examenul de Ştiinţifice OTILIA BERSAN
definitivare în Casa Corpului RODICA BEICU
învăţămţnt şi Didactic JULIA ILIESCU
concursul naţional Timiş SILVIU ANDONIE
pentru ocuparea IULIANA GALEŞ
posturilor/catedrel ANGELA OSAIN
or declarate SIMONA DUIULEASA
vacante/rezervate VALERICA NEGRU
în unităţile de VALENTINA
învăţământ URECHIATU
preuniversitar ION DUMITRU
Casa Corpului
Didactic
Caraş-Severin
17. Dezvoltarea Centrul 47 ore 25 18 – NICOLICEA
resursei umane Naţional de 26.07.2016 CONSTANTIN
pentru Evaluare şi Colegiul Tehnic
managementul Examinare Reşiţa
eficient al bazelor
de date calitative şi
utilizarea
borderoului
electronic în cadrul
examenelor
naţionale (DRU-
MEBEN)
Total programe: 17 Total cursanți: 935 Total formatori: 36

Casa Corpului Didactic Caraș-Severin


9. DIN ACTIVITATEA CASEI CORPULUI DIDACTIC CARAȘ-SEVERIN

PARTENERIATE (ACTIVITĂŢI, PROIECTE, BURSE INTERNAŢIONALE)

Parteneri Forma de
Denumirea programului
Din ţară Internaţionali finalizare
Seminar European Inspectoratul Școlar Județean Asociația Schimb de
MIGRATION IN EUROPA- Caraș-Severin Europeană a experiență
AUSTRIA Educatorilor-
filiala Austria
Institutul
Pedagogic
Steiermark-
Austria
Seminar Internațional Asociația Generală a Învățătorilor Asociația Conferință
PORTRETE DE DASCĂL, ediția din România Comunitatea Cadrelor Focus-grupuri
a VII-a Sârbilor din România Didactice d Etnie Material editat
Sucursala AGIRO a Cadrelor Română din Sebia
Școala Caraș-Severineană

Didactice de etnie sârbă din Românii


România Independenți din
Serbia
Liceul din Veliko
Gradiște
Simpozion Internațional Asociația Învățătorilor Bănățeni ONG Skola Plus Sesiune de
DASCĂLII BĂNĂȚENI- Asociația Învățătorilor Caraș- Biserica Albă, formare, work-
DASCĂLII VIITORULUI Severineni Serbia shop-uri
Material editat
Colcovii Nedeia – “Banatul Consiliul Judeţean Caraş-Severin, Colocviile
viu la 2015”, ediţia I Centrul Judeţean pentru literare
102

Conservarea şi Promovarea
Culturii Tradiţionale Caraş-
Severin, Universitatea de Vest
Timişoara
Seria III Nr. 2(52)

Gugulan cu car cu mere – Primăria Municipiului Caransebeş Festivalul


ediţia a V-a Episcopia Caransebeşului folcloric cu
Casa de Cultură George Suru participare
Caransebeş internaţională
Centrul Judeţean pentru
Conservarea şi Promovarea
Culturii Tradiţionale Caraş-
Severin
Inspectoratul Şcolar Judeţean
Caraş-Severin
Grădiniţa cu Program Prelungit
Nr. 4 Caransebeş
5 octombrie - Ziua Inspectoratul Şcolar Judeţean Dezbatere
Internaţională a Educaţiei Caraş-Severin
Dezbatere cu tema Asociaţia Învăţătorilor Caraş-
Educaţia….în impas? Severineni
ONG Salvaţi Copiii – filiala Caraş-
Severin
Zilele Bibliotecii Judeţene Centrul de Cercetări pentru Distribuirea
Paul Iorgovici - prezentarea Protecţia Mediului şi Bunurilor volumului către
monografiei Patrimoniul Culturale Victor Duculescu din bibliotecile
Cultural al Banatului cadrul Universităţii Eftimie Murgu școlare
Reşiţa
Biblioteca Judeţeană Paul
Iorgovici Caraş-Severin

Casa Corpului Didactic Caraș-Severin


9. DIN ACTIVITATEA CASEI CORPULUI DIDACTIC CARAȘ-SEVERIN

Educativa – Oportunități de Edmundo – A Sesiune de


studiu în străinătate pentru World Education formare
elevi - sesiune adresată EDUCATIVA
cadrelor didactice care Teacher Network
predau în ciclul liceal
Festivalul Toamnei - Inspectoratul Şcolar Judeţean Materiale
Grădinari, ediția a IX-a Caraş-Severin editate, audio-
Consiliul Local Grădinari video
Școala Gimnazială ”Pavel Bordan”
Grădinari
Conferința de fizică Otto Inspectoratul Şcolar Judeţean Conferința
Aczel – ediţia a V-a Caraş-Severin
Liceul Teoretic ”Diaconovici-
Tietz” Reșița
Concurs județean Copil ca Inspectoratul Şcolar Judeţean

Seria III Nr. 2(52)


tine sunt și eu - ediţia a VII-a, Caraş-Severin Concurs
în cadrul Proiectului Grădinița cu Program Prelungit județean
Împreună pentru viitor ”Floarea –Soarelui” Reșița
Simpozion județean Sportul Inspectoratul Şcolar Judeţean
între beneficii și provocările Caraş-Severin Materiale
lumii contemporane Grădinița cu Program Prelungit editate
”Floarea –Soarelui” Reșița
Festival Judeţean de Colinde Inspectoratul Şcolar Judeţean
Festival

103
Florile dalbe Caraş-Severin
Judeţean
- ediţia a VII-a Şcoala Gimnazială Nr. 7 Reşiţa
Colocviile revistei Almăjul Centrul Judeţean pentru
prilejuite cu ocazia împlinirii Conservarea şi Promovarea

Școala Caraș-Severineană
a 20 de ani de la apariţia Culturii Tradiţionale Caraş-Severin
primului număr al revistei Asociaţia Publiciştilor Presei Colocviile
“Almăjul” Rurale din Banat revistei
Asociaţia Culturală ,,Banatcult”
Almăj
Revista de cultură ,,Almăjul”
Inspectoratul Şcolar Judeţean
Concurs național înscris în Caraş-Severin
Calendarul Activităților Academia Olimpică Română –
Educative Regionale și filiala Caraș-Severin Concurs național
Interjudețene 2016 – Direcția pentru Tineret și Sport
SPORTUL ÎN VIAȚA MEA Caraș-Severin
Școala Gimnazială Nr. 7 Reșița
Concurs Județean de creație Inspectoratul Şcolar Judeţean Expoziție; Carte
literară și plastică – COPIII, Caraş-Severin Copiii mesagerii
MESAGERII PĂCII păcii
Simpozion Național - Inspectoratul Şcolar Judeţean
Profesionalizarea carierei Caraş- Severin
didactice din perspectiva Inspectoratul Şcolar Judeţean Simpozion
educației permanente Mehedinți Național
(sustenabilitate proiect Casa Corpului Didactic Mehedinți
POSDRU)
Simpozion Județean - Inspectoratul Şcolar Judeţean
Impactul socio-emoțional Caraş-Severin
asupra copiilor ai căror Grădinița cu Program Prelungit
Simpozion
părinți sunt plecați în Dumbrava Minunată, Reșița
Județean
străinătate Centrul Județean de Resurse și
Asistență Educațională Caraș-
Severin

Casa Corpului Didactic Caraș-Severin


9. DIN ACTIVITATEA CASEI CORPULUI DIDACTIC CARAȘ-SEVERIN
Conferința Națională a Inspectoratul Şcolar Judeţean
Asociația
Directorilor Români ai Caraş-Severin
Internațională a
Școlilor Creștine Liceul Teologic Baptist Reșița Conferință
Școlilor Creștine
Școala Primară Harul Lugoj
(ACSI)
Sesiuni de informare - Inspectoratul Şcolar Judeţean
ERASMUS IN SCHOOL Caraş-Severin Sesiune
Erasmus Student Network informare
România
Festivalul coral județean Lia Primăria Reșița
Ponoran, ediția a XV-a 2016 Inspectoratul Şcolar Judeţean
Festival coral
Caraş-Severin
Școala Gimnazială Nr. 7 Reșița
Concursul județean de creații Inspectoratul Școlar Județean
Concurs
literare Caraș-Severin
județean, Carte
Povestea mea, ediția a IV-a Casa Corpului Didactic Caraș-
Povestea mea
2016 Severin
Conferința Națională Inspectoratul Şcolar Judeţean
Școala Caraș-Severineană

Provocări ale educației într-o Caraş-Severin


Material editat
societate multiculturală Universitatea Eftimie Murgu
Reșița
Simpozion Primăria Municipiului Reşiţa
Reşiţa – 245 de ani Consiliul Local Reşiţa
Muzeul Banatului Montan
Simpozion
Universitatea Eftimie Murgu
județean
Reşiţa
Forumul Democratic al
Germanilor din Caraş-Severin
Simpozion Primăria Municipiului Reşiţa
104

Internaţional: Educaţia – Universitatea Eftimie Murgu


factor determinant în Reşiţa
formarea personalităţii Organizaţia Salvaţi Copiii, filiala ONG Skola Plus
copilului Reşiţa Biserica Albă Material editat,
Seria III Nr. 2(52)

Centrul de Prevenire, Evaluare şi Serbia album foto


Consiliere Antidrog Caraş-Severin
Teatrul de Vest Reşiţa
Direcţia de Sănătate Publică
Caraş-Severin
Simpozion Internaţional: Inspectoratul Şcolar Judeţean
Valorificarea tradiţiilor şi Caraş-Severin
Școala Gimnazială
obiceiurilor locale în context Primăria Teregova Material editat,
Uzdin Serbia ONG
european Liceul Tehnologic Sfântul Dimitrie album foto
Bunicuțele Uzdin
Teregova

Simpozion Regional Educaţie Inspectoratul Școlar Județean


Simpozion
pentru patrimoniu Caraș-Severin
regional
ediţia a IV-a Şcoala Gimnazială Zăvoi
Simpozion regional: Mediul Primăria Cornereva
în atenţia dascălilor Şcoala Profesională Agricolă Simpozion
Concurs regional: Protejarea Cornereva regional Concurs
ecosistemelor Banatului Colegiul Tehnic Reşiţa regional
Montan
Total programe 35

Casa Corpului Didactic Caraș-Severin


10. DIN ACTIVITATEA PALATULUI COPIILOR
DAN Karate, Germania și confirmat în data de 20 iunie,
ISTORICUL CERCULUI DE KARATE la Innsbruck, în Austria, la Hall of Honours unde pe
DE LA PALATUL COPIILOR REȘIȚA lângă cei enumerați mai sus au mai fost și alte
personalități din lumea artelor marțiale, Erhard
Cercul de karate, a luat ființă în anul 1991 prin Kellner, Perry Zmugg, Ado Dulas, Emma Elmes şi Zara
antrenorul Lipan Zoltan și încet, încet s-a făcut Phythian.
cunoscut atât în țară cât și peste hotare.

Seria III Nr. 2(52)


Cercul de karate, a obținut numeroase rezultate Rezultatele sportivilor de la cercul de karate al
lăudabile, mediatizate prin media scrisă, audio și chiar Palatului Copiilor Reșița:
televiziune. 1. LIPAN SANDRA:
Participanții de la cercul de karate au avut plăcerea de - centura neagră dublu medaliată cu bronz la

105
a participa la stagii de pregătire cu maeștrii din țară și Campionatul Mondial – Istanbul
străinătate. - multiplă campioană națională
Cercul de karate, este organizatorul de - campioană internaționala și europeană -
Campionat Național Școlar de Karate-Do, cu Macedonia, Serbia, Bulgaria, Germania, Ungaria.

Școala Caraș-Severineană
participare Internațională, din anul 2002 și până în 2. CIUSDIC MILAN:
prezent. - centura neagră 1 DAN
- locul V la Campionatul Mondial – Istanbul
- multiplu campion național
- campion internațional - Macedonia, Serbia,
Bulgaria, Germania, Ungaria
3. IANOSIC VANESSA:
- centura neagră 1 DAN
- locul V la Campionatul Mondial – Istambul
- multiplă campioană națională
- campioană internațională și europeană -
Macedonia, Serbia, Bulgaria, Germania, Ungaria

Am participat și obținut rezultate remarcabile la


numeroase Campionate Naționale, Internaționale,
Balcanice, Europene și chiar Mondiale.
În anul 2015, antrenorul Zoltan Lipan, a primit
titlul de Senior Master pentru recunoașterea muncii
sale în dezvoltarea, propagarea și consecvența în
Artele Marțiale la Romania Martial Arts Hall Of Fame
2015 alături de Cynthia Rothrock, de cinci ori
campioană mondială, și Don The Dragon Wilson, de 11
ori campion mondial de kick-boxing. Invitați de onoare 4. META ALEXANDRU:
au fost și marii maeştri Samuel Kwok (Wing Chun, - centura neagra 1 DAN
China), Heinz Kohnen (soke 10 DAN Tamashi, - multiplu campion național
Germania), Gregor Huss (Taekondo/Hapkido, - campion internațional - Macedonia, Serbia,
Germania), precum şi Hanshi Sebastian Rosendahl (9 Bulgaria, Germania, Ungaria
DAN Kyokushin Karate, Suedia), Hanshi Zoran Jocic (10 5. FARCAS ALEXANDRU:
DAN Ju Aikido, Serbia), Hanshi Herbert Forster (8 DAN, - centura neagră 1 DAN
Karate Kyokushin, Elveția), maestrul Vitor Lagarto (7 - multiplu campion național campion
DAN Kenpo, Portugalia) şi Shihan Daniel Schneider (7 internațional - Macedonia, Serbia, Bulgaria, Germania,
Casa Corpului Didactic Caraș-Severin
10. DIN ACTIVITATEA PALATULUI COPIILOR
Ungaria - locul II la concursuri internaționale
6. MILOTIN FLAVIA: 12. MINICA STEFAN:
- centura maro - centura verde
- vicecampioana națională - locul III la campionatul național
7. BAM MIRCEA: Mai sunt de enumerat mulți altii cu care cercul
- centura albastră de karate se mândrește: Basoldea Larisa, Constantin
- multiplu campion național Anamaria, Matala Andrei, Sorean Patrick, Preda Taisa,
- campion internațional - Macedonia, Serbia, Basa Andrian, Stanciu Serena, Soreanu Patrick,
Bulgaria, Germania Bojinescu Andrei, Burileanu Anamaria, Vaipan Anya,
8. BUZURA GRETA: Verna Dorian, Sergiu Gherman, Tania Velcsov, Flavia
- centura verde Velcsov.
- multiplă campioană națională În februarie 2016, Zoltan Lipan a primit 7 DAN,
- campioana internațională - Macedonia, avansare, pentru rezultatele obținute în decursul
Serbia, Bulgaria,Germania anilor și dezvoltarea karate-ului și pe plan
9. MACAMETE CODRIN: internațional, fiind numit în 2015, vicepreședinte în
- centura albastră forul Balcanic!
- vicecampion național
- locul II la concursuri internaționale
Școala Caraș-Severineană

10. BONTU ROBERT: Profesor ZOLTAN LIPAN


- centura albastră Clubul Copiilor Reșița
- vicecampion național
- locul II la concursuri internaționale
11. UNGUREANU ANTONIA:
- centura albastră
- vicecampioană națională

CERCUL DE PICTURĂ – DESEN DE pe dezvoltarea personală a fiecărui elev,


intervenind cu grijă în oferta personală a
LA PALATUL COPIILOR REŞIŢA
106

fiecăruia, stimulând curajul, originalitatea,


fantezia şi imaginaţia fiecăruia. În arta nu lucrăm
Activitatea noastră are scopul de a educa după şabloane, nu suntem la fel şi nu realizăm
elevii talentaţi la desen şi culoare. Orice talent lucrurile la fel. Elevii sunt încurajaţi să rezolve
Seria III Nr. 2(52)

are nevoie de educaţie, de exemplu şi de temele propuse în moduri originale diferite atât
îndrumare practică. Educaţia plastică care se face din punct de vedere al desenului cât şi al culorii.
în şcoli nu-i ajută pe copiii talentaţi, ei au nevoie În artă nu avem reţete ale succesului şi fiecare
de practica din atelier care aprofundează artist după ce şi-a însuşit cunoştiinţele necesare
domeniul şi îi familiarizează cu arta. educaţiei sale rămâne să se dezvolte mai departe
şi să crească valoric prin munca, imaginaţia şi
originalitatea sa.
Avem elevi de felurite vârste începând de la
şase ani până la nouăsprezece, repartizaţi pe
grupe de lucru. Frecvenţa unui elev la activitatea
cercului este de o şedinţă de două ore pe
săptămână. Orarul activităţii noastre este zilnic
între orele 16.00 şi 17.45.

În atelierul nostru vin elevii care doresc să


facă mai mult în acest domeniu al artelor plastice
deci au un scop comun care-i leagă şi îi îndeamnă
la perseverenţă. Dincolo de studiul individual
fiecare elev poate participa cu lucrări la expoziţii
de nivel judeţean, naţional şi internaţional.
Aceste participări la expoziţii le sporesc
experienţa şi îi formează calitativ ca artişti.
În demersul nostru didactic suntem centraţi

Casa Corpului Didactic Caraș-Severin


10. DIN ACTIVITATEA PALATULUI COPIILOR
Putem spune că activitatea noastră este o Beneficiem de o bază materială variată:
alternativă de a petrece timpul liber într-un mod mese rabatabile, culori, pensule, creioane şi
plăcut, în aceste timpuri în care internetul, blocuri de desen. Avem o bibliotecă de
telefonul, jocurile video şi televizorul par că ne specialitate şi videoproiector.
confiscă timpul şi voinţa de a face ceva pe cont Vă aşteptăm!
propriu, original şi personal. Mare parte dintre
copii sunt prizonieri în faţa unor aparate care le
îngustează creativitatea şi fantezia. Celor Prof. OVIDIU RUSS
talentaţi la desen le lansăm invitaţia să ni se Coordonator cerc pictură/desen
alăture. Palatul Copiilor Reșița

activităţi practice în seră, să facă observaţii, drumeţii,


INFLUENȚA CERCULUI excursii tematice şi chiar să participe la tabere de
AGROBIOLOGIE-FLORICULTURĂ profil.

Seria III Nr. 2(52)


La cercul de agrobiologie copiii învaţă să
ASUPRA COPIILOR îngrijească florile sau plantele din grădină. Cei mici
sunt atraşi în special de partea practică a acestei
Motto: discipline. Profesorul caută să facă tot timpul ceva
Dacă pe acest pământ ar fi atâtea flori câte care să îi atragă, altceva decât la şcoală. Îi învaţă să
poate cuprinde ochiul unui copil, ne-ar fi teamă să mai planteze flori, pomi, trandafiri. Elevii sunt încântaţi că
purtăm atâtea războaie. (Goethe) pot discuta liber despre plante şi participă cu bucurie
la cercul de agrobiologie.

107
PALATUL COPIILOR reprezintă forma de
învăţământ preuniversitar în care se realizează
educaţia non-formală a copiilor. Aici se pot înscrie toţi
copiii, indiferent de condiţia materială, de criterii

Școala Caraș-Severineană
etnice sau religioase. Palatul Copiilor permite elevilor
să desfăşoare activităţi recreative, dar cu scop vădit
educaţional. Pe de altă parte, pentru părinţi, cercurile
destinate copiilor reprezintă un loc sigur în care îşi pot
lăsa copilul, în deplină siguranţă, având certitudinea că
este supravegheat şi îndrumat.
Activităţile din Palatul Copiilor se desfăşoară atât
pe durata anului şcolar cât şi în vacanțele şcolare.
Toate activităţile sunt structurate pe grupe. Aceste
grupe pot fi de iniţiere, de avansaţi şi de performanţă
iar activităţile se desfăşoară timp de cel puţin 2 ore
săptămânal. Fiecare grupă îşi desfăşoară activitatea pe
baza unui proiect de activitate cu o structură bine
definită. Aceasta include oferta educaţională a
activităţii, documente curriculare aprobate la nivelul
instituţiei, modalităţi de monitorizare a ofertei Profesorul îi lasă să folosească microscopul, lupa şi
educaţionale şi a performanţelor educaţionale şi, nu în celelalte ustensile de laborator
ultimul rând, un proiect de buget pe termen mediu şi .
lung în vederea realizării unei activităţi didactice
performante.
S-a constatat că sunt foarte solicitate cercurile
floricultură, prietenii naturii, agrobiologie, ecologie.
Programa acestor cercuri se încearcă, pe cât posibil, să
nu se suprapună cu programa şcolară, evitându-se
paralelismul.
Activitatea de agrobiologie din cadrul Palatului
Copiilor Reşiţa vine în sprijinul copiilor iubitori de
natură, care doresc să-şi îmbogăţească cunoştinţele
prin participarea la activităţi tehnico - ştiinţifice şi
ecologice extracurriculare. Aici elevii au ocazia să-şi
petreacă mai mult timp în mijlocul naturii, să înveţe
despre viaţa interesantă a plantelor, să efectueze

Casa Corpului Didactic Caraș-Severin


10. DIN ACTIVITATEA PALATULUI COPIILOR
al omului în natură prin industrializare, urbanizare,
chimizare etc., problema echilibrului ecologic şi a
menţinerii acestuia, preocupă în ultima vreme tot mai
mulţi ecologi.

În acest context ocrotirea naturii a devenit o


latură a activităţii economico-sociale, care pune
problema a însăşi civilizaţiei pe planetă. Necesitatea
educării tuturor cetăţenilor în spiritul ecologic şi cu
deosebire a tinerei generaţii – deoarece acesta va fi pe
lângă beneficiarul de mâine, factorul care va
gospodări şi transforma – trebuie conștientizată,
armonizată, pătrunsă de înaltă responsabilitate.
Problema educaţiei în spiritul ocrotirii naturii şi a
mediului ambiant capătă aspecte deosebite, atât pe
verticală cât şi pe orizontala şcolară, referindu-ne la
Copiii îi răsplăteasc dascălului eforturile cu numeroase etapele şcolii de la preşcolari şi terminând cu educaţia
premii câştigate la concursurile de profil, judeţene şi adulţilor.
Școala Caraș-Severineană

interjudeţene.
ECOLOGIA nu se face cu manualul, ci cu pasiune
pentru natură, dublată şi întărită de cunoştinţe despre
alcătuirea plantelor şi animalelor, despre viaţa lor,
despre uriaşul rol pe care îl au în natură şi în viaţa
plantelor. De ce trebuie ocrotită natura? Noi ştim că
natura este mai puternică decat noi, oamenii, şi nu
odată am văzut de ce e în stare când se dezlănţuie.
Atunci de ce trebuie să o apărăm? De cine? Cum
putem face asta? Sunt câteva întrebări la care veţi
găsi răspunsul la cercul nostru.
108

Pentru început vom vedea cine este Natura? Tot


ceea ce este în jurul nostru: apa, aerul, solul, plantele,
animalele formează un întreg, natura, fără de care noi
Seria III Nr. 2(52)

Lucrăm în grupe mici, de 10, cel mult 15 elevi, oamenii nu am putea trăi. De aceea ea merită
astfel încât fiecare copil să înveţe ceva folositor de la respectată şi trebuie să-i câştigăm prietenia. Cum să
aceste cursuri. Profesorul încearcă să se plieze după fim Prietenii Naturii? Primul pas constă in a face
dorinţele lor şi să îi ajute să îşi petreacă timpul liber cunoştinţă cu ea şi apoi să o invităm la noi acasă. Să
într-un mod util. punem o floare în fereastră, să renunţăm la praştie în
schimbul unor grăunţe pentru păsărele e un semn că
Prin activităţile desfăşurate la cercul de se infiripă o prietenie nouă.
AGROBIOLOGIE suntem chemaţi sa dezvoltăm tinerilor
dorinţa de a-şi însuşi un sistem de cunoştinţe Pe parcursul timpului o să aflăm că plantele au
ştiinţifice despre plante, animale, om precum şi un nume, la fel ca noi, iar păsărelele îşi delimitează un
relaţiile dintre acestea în mediul înconjurător. Elevii teritoriu ciripind de zor. După toate acestea e timpul
trebuie să înţeleagă că natura nu ne oferă pe tavă să facem următorul pas. Vom merge în vizită la
daruri, uneori trebuie să i le smulgem, nu brutal, nu natură, la ea acasă. Vom alege o zi cu soare și vor veni
tâlhăreşte, mânaţi de nevoile zilei de azi sau de mâine, cu noi și colegii de la alte grupe ale cercului. Poate o să
ci raţional, înţelept, înlocuind ce am consumat, avem surpriza să vedem și câteva păsărele pe care noi
ocrotind ce-i de nerecuperat. le-am hrănit. Sigur o sa găsim flori, copaci, păsări pe
care încă nu știm cum le cheamă. Data viitoare vom
Copiii sunt înscrişi după voinţa lor, cu timpul lua cu noi și ceva albume, determinatoare chiar și o
rămânând doar cei care au înclinaţii practice, care sunt lupă. După ce am făcut primii pași și am legat o
harnici, cărora le plac plantele şi animalele şi sunt prietenie sigur o să povestim și la altii. Prin acest mod
interesaţi de secretele naturii. o să aflăm alte lucruri care ne interesau. De exemplu o
să vedem că există grupe de avansați, de la care
Acţiunea umană cunoaşte în prezent o amploare putem învăța multe lucruri pe care doream să le știm.
nemaiîntâlnită perturbând sau chiar nimicind Dacă v-ați hotărât să deveniți un prieten al
echilibrele ecologice milenare. Omul a descoperit naturii, nu mai amânați să faceți primii pași. Noi vă
ascunzişul bogăţiilor naturale şi a răpit comorile așteptăm, la cercul de Agrobiologie, promitem să fim
naturii, a dibuit puterea izvoarelor şi le-a robit. alături de voi și vă asigurăm că nu o să regretați!
Astăzi, când asistăm la cel mai vertiginos amestec
Casa Corpului Didactic Caraș-Severin
10. DIN ACTIVITATEA PALATULUI COPIILOR
 cultivarea sensibilității și dragostei față de
natură prin acțiuni concrete de cunoaștere și ocrotire
a frumuseților și bogățiilor naturii, sensibilizarea
copiilor pentru respectarea drepturilor animalelor,
cunoașterea ecosistemelor şi rolul plantelor şi
animalelor în ecosisteme;
 dezvoltarea capacității de raportare a
copilului la mediul social, economic și natural în care
trăiește și de cooperare în scopul realizării unor
produse;
 educația pentru muncă, pentru munca bine
făcută, care aduce satisfacție şi bunăstare;
 recunoașterea și clasificarea pe baza
criteriilor morfologice a plantelor din natură, utilizarea
Sunteți aglomerați cu orele de școală, dar iubiți unor metode și tehnici de plantare și îngrijire a unor
plante;

Seria III Nr. 2(52)


plantele, ieșirile în aer liber și doriți să fiți printre cei
care contribuie la protejarea naturii ? Nimic mai  încheierea și derularea unor parteneriate
simplu! educaționale cu alte unități școlare din municipiu și
Cercul de Agrobiologie este ceea ce căutați: județ, precum și instituții de profil.
desene, ieșiri în parc, păduri din jurul localității, vizite Frecventând cercul nostru, veți afla :
la grădina zoologică, jocuri, poezii. - Curiozități din lumea plantelor şi animalelor,
Dacă vrei să înveți metode și tehnici de întâmplări, povestiri din misterele lumii vii;
confecționare a aranjamentelor florale și a buchetelor - Rolul naturii în viața omului;

109
și totodată să obții noțiuni de amenajare a spațiilor - Cum să ne comportăm în excursii și drumeții;
verzi, balcoanelor și teraselor, acesta este locul - Să ne bucurăm de natură, protejând-o si trăind
potrivit! Pot participa la activitatea de cerc elevi cu într-un mediu curat;
vârsta cuprinsă între 6 si 18 ani. - Formarea unei conștiințe ecologice și a unui
comportament ecologic;

Școala Caraș-Severineană
Natura - efect terapeutic si stimulativ ? Copiii
care își petrec mai mult timp în natură devin mai - Îmbogățirea cunoștințelor cu noi date despre
calmi, creativi, atrași de frumos, dezvoltându-și fenomenele lumii vii;
aptitudinile artistice - Terra, o planetă transformată de activitățile
Cercul de FLORICULTURĂ îşi desfăşoară umane.
activitatea la Palatul Copiilor și Elevilor din Reșița din - Calendarul ecologic;
anul 1983 şi are drept scop iniţierea elevilor în - Îmbinarea activității teoretice cu cea practică;
cunoaşterea naturii, formarea lor pentru a putea - Colaborări cu alte cercuri.
pătrunde în tainele complexe de organizare, Efectuate cu succes aceste activităţi duc la
funcţionare şi existenţă a materiei vii. pretenţii mai mari din partea elevilor în sensul că ei au
Urmare a cerințelor elevilor și părinților acestora, curajul sa se înscrie la concursuri şi simpozioane
cercul și-a diversificat profilul de activități, devenind județene şi naționale cu observații şi lucrări din munca
agrobiologie. lor extrașcolară, activitatea noastră finalizându-se prin
Aspectele cercetării materialului biologic în lucrări ştiinţifice pe care le prezentăm la sesiunile de
laborator trebuie dublate de cercetarea naturii pe comunicări ştiinţifice sau la concursurile de proiecte
teren. De aceea excursiile, drumeţiile precum şi de mediu şi prin concursuri judeţene, naţionale sau
taberele de vară vor fi prielnice pentru scopul nostru. internaţionale.
Cercul de agrobiologie are la bază următoarele Dascălii trebuie să încurajeze copiii spre a se
obiective: înscrie la aceste activități deoarece participarea la
 educarea copiilor în spiritul ocrotirii naturii, cât mai multe cursuri, competiţii şi jocuri îi ajută să
respectării frumuseților ei și răspunderii pe care o au se dezvolte atât fizic cât şi intelectual. Practic, aceşti
față de natură, care contribuie la menținerea și copii au şansa de a cunoaşte alţi copii, de a lega noi
continuitatea vieții; prietenii.
 trezirea interesului pentru știință, activarea
gândirii si dezvoltarea aptitudinilor prin efectuarea Prof. MAGDALENA-CRISTINA IMBREA
unor activităţi concrete în mijlocul naturii, înțelegerea Palatul Copiilor Reșița
și utilizarea în comunicare a unor termeni și noțiuni
specifice științelor naturii;
 dezvoltarea deprinderilor practice,
constructive, călăuzind pașii copiilor spre practicarea
floriculturii, unde legătura cu natura este mereu
prezentă, formarea spiritului colectiv de lucru în
echipă, a toleranței, viziunii optimiste și constructive;
Casa Corpului Didactic Caraș-Severin
10. DIN ACTIVITATEA PALATULUI COPIILOR
Școlar Juniori III Buzău.
REZULTATE SPORTIVE ALE
CLUBUL SPORTIV ȘCOLAR REȘITA
PERIOADA 01.01.2016-
26.05.2016
Sportul de performanță reprezintă nu numai
promovarea imaginii României peste hotare, ci și o
investiție în sănătate.
Când în ziua de azi obezitatea la copii este în
Secția lupte libere a obținut: 7 locuri II si 8 locuri
creștere, practicarea unui sport de plăcere sau de
III, prin sportivii Dănila Constantin, Cega Iasmina,
performanță aduce numai beneficii: dezvoltarea
Alungulesei Grațian, Loidl Erich, Olaru Eduard, Zsollei
armonioasă a copiilor, menținerea sănătății
Casian, Brașoveanu Alexandru, Ghețău Petrică, Anton
populației, reducerea numărului de persoane cu
Beton, la Concurs Național Seniori Craiova, Concurs
diferite grade de obezitate, dezvoltarea spiritului de
Național Școlar – zona Timișoara, Concurs Național
Școala Caraș-Severineană

competiție și echipa pentru copiii de toate vârstele,


Școlar Finala Timișoara.
promovarea școlilor și cluburilor de unde provin
Secția înot a obținut: 10 locuri I, 5 locuri II si 6
acești copii prin rezultatele obținute, și chiar mai mult
Locuri III prin sportivii Balint Emma, Careba Teodora,
promovarea României peste hotare prin participarea
Schmelas Erwin, Ion Alexandru, Baciuna Roberta si
și obținerea de rezultate deosebite în competițiile
Popescu Denis la Concursul Național Seniori Târgu Jiu,
internaționale.
Concursul Regional Copii Oradea, Concursul Național
De la începutul anului și până în prezent, Clubul
Cadeți Oradea și Concursul Național Școlar Reșița.
Sportiv Școlar Reșița a obținut prin sportivii săi și prin
participarea la concursurile organizate de Federațiile
de atletism, gimnastică, lupte, și înot rezultate foarte
110

bune, acestea materializându-se în: 20 de locuri I, 16


locuri II și 22 de locuri III.
Secția atletism a obținut: 2 locuri I prin sportiva
Seria III Nr. 2(52)

Grigoroiu Daria, la Concursul Național Copiii - zona


București și 2 locuri III prin Frenț Larisa si Iedliska
Denisa la Concursul Național Juniori III Bacău.

La obținerea acestor rezultate a contribuit


Clubul Sportiv Școlar Reșița prin dotarea excelentă de
care dispune și o oferă sportivilor în pregătirea zilnică,
dăruirea tuturor cadrelor didactice, profesori,
antrenori, în selecția și pregătirea sportivilor,
sprijinului acordat de Ministerul Educației Naționale și
Cercetării Științifice, prin Inspectoratul Școlar
Județean Caraș-Severin în asigurarea fondurilor
necesare participării la competiții și cantonamente de
pregătire și nu în ultimul rând sportivilor și părinților
acestora care s-au dedicat sportului de performanță.
Ca fostă sportivă de performanță a acestui club
îmi doresc să mă adresez în primul rând părinților să
își îndrume copiii spre practicarea unui sport,
indiferent care este acela, pentru că acest lucru
aduce imense beneficii în dezvoltarea armonioasă a
Secția gimnastică artistică a obținut: 8 locuri I, 4 copiilor noștri.
locuri II si 8 locuri III, prin sportivii Titi Andrei, Aioanei Contabil șef MANUELA ANTON
Robert, Popovici Mario, Ilie Albert la Concursul Clubul Sportiv Școlar Reșița
Național Juniori III Buzău, și Concursul Național
Casa Corpului Didactic Caraș-Severin
11. RUBRICA PERSONALULUI DIDACTIC AUXILIAR
alfabetică si cuprinde lucrări din domeniile: literatura
BIBLIOTECA româna si universală, filozofie, științe socio-umane în
LICEULUI TEORETIC care un loc important îl au cele de psihologie,
pedagogie, istorie si sociologie.
TRAIAN-VUIA Sala de împrumut cuprinde publicații din literatura
REŞIŢA de referință : dicționare ale limbii române, DEX,
enciclopedii, bibliografii, dicționare cronologice ale
Încep acest articol dorind o lume, a valorilor care literaturii române, lucrări de estetică, artei și arta
să existe în interiorul ființei noastre și aceasta să românească, de folclor, limba și literatura engleză,
constituie filtrul prin care privim înafară. franceză, latină, numeroase dicționare cronologice și
bilingve, istorii literare.
Îmbogățirea și diversificarea fondului de carte a
fost urmarea firească a schimbării politicii editoriale a
țării. Inițiativa particulară a determinat apariția pe
piața cărții a noi lucrări de beletristică, istorie,
memorialistică, traduceri din literatură, critică literară,

Seria III Nr. 2(52)


precum și lucrări monografice care oglindesc culturile
locale. Au apărut sub aspect local monografii de școli
și localități, precum predarea geografiei și istoriei la
clasele mari le solicitau.
An de an s-a urmărit prin toate mijloacele posibile
mărirea fondului de carte. Astfel, în anul 2005 s-au
achiziționat 2322 volume în valoare de 3609 lei, în
anul 2006 biblioteca s-a îmbogățit cu un număr de

111
Biblioteca Liceului Teoretic Traian- Vuia Reșița și-a 466volume în valoare de 7981 lei, în anul 2007 s-au
schimbat funcția de structură în care se împrumutau achiziționat 501 volume în valoare de 7862 lei, iar în
exclusiv cărțile elevilor si a devenit o instituție cu 2008 biblioteca s-a îmbogățit cu un număr de 1275
spațiu de lectură în acces liber, unde elevii pot volume în valoare de 11943,9 RON.

Școala Caraș-Severineană
consulta dicționare, albume, enciclopedii si unde pot In fondul de carte, achizițiile s-au bazat pe
primi îndrumări privind consultarea surselor cumpărări de cărți de la librării, cu bani de la buget.
informaționale necesare pregătirii lecțiilor sau Remarcăm și donațiile cadrelor didactice făcute cu
elaborării unor lucrări. scopul de a îmbogății fondul de carte.
Remarcăm, cu satisfacție că în arhitectura Specificul muncii în cadrul unei biblioteci, după
spațiului destinat bibliotecii școlii noastre a fost creată cum se cunoaște este formarea și dezvoltarea
o sală de lectură, datorită unei hotărâri înțelepte a sensibilității culturale în rândul elevilor prin
prof. Silvia Nicolaescu, fost director al liceului. Sala îndrumarea și activizarea lecturii. Activitatea din
este spațioasă, luminoasă, aerisită si populată de bibliotecă este prelungirea, firească, a activității din
multă verdeață, lucru care sporește ambianța clasă.
educațională și creează un mediu propice elevilor Conținutul lecțiilor predate va fi integrat mai ușor
liceului nostru. Cărțile existente în acest spațiu sunt în ansambluri informaționale și intelectuale datorită
aranjate în vitrine cu măsuțele ce se găsesc aici literaturii din bibliotecă. Dacă la istorie, indiferent la
oferind o atmosferă de liniște si confort intelectual. ce clasă, vorbim despre lupta românilor pentru
Pentru elevii claselor V-VIII cărțile sunt expuse pe făurirea Marii Uniri din 1918, elevii vor înțelege mai
rafturi speciale, cu acces liber, de unde cei mici au la ușor spiritul timpului dacă le vom recomanda să
îndemână cărțile lor preferate: cărți cu basme, citească poezii semnificative de Octavian GOGA,
povești, ghicitori, curiozități despre plante si animale, George COȘBUC, Ștefan Octavian IOSIF, în care
atât din literatura română cât si din literatura mesajul unirii răzbate prin timp.
universală. Sala de lectură nou modernizată este locul Prezenta copiilor în sala de lectură sau de
unde au loc evenimentele de real interes cultural, împrumut este un binevenit prilej de dezvoltare a
expoziții cu manuale alternative, activități cu elevii culturii cărții. Încă de mici ei pot fi obișnuiți să solicite
școlari, lucru care demonstrează că apariția acestei o carte cunoscând și spunând titlul ei. Primirea lor în
săli de lectură în structura spațiului destinat biblioteca trebuie făcută cu voioșie, cu zâmbetul pe
bibliotecii școlii a fost si este mai mult decât necesară. buze și cu încurajare atunci când solicită o carte. În
Biblioteca școlii Traian Vuia Reșița înființată în anul special cu elevii din clasele mici încurajarea și
1968, a fost și este spațiul ca simbol al Cărții care va aprecierea pozitivă sunt elemente de întărire a
trece prin veacuri pentru a se alătura tuturor deciziei lor de a-și continua lectura. E necesar să se
cerințelor bibliotecii de azi, care tinde să asimileze facă recomandări privind ocrotirea cărții, care nu
treptat toate categoriile de surse. trebuie ,,să sufere” îndoiri de pagini, însemnări fără
Fondul de carte cuprinde aproximativ 22000 rost, utilizare cu mâini murdare, desene etc. Se va
volume aranjate pe rafturi, in ordine sistematic explica micilor școlari că mai sunt și alți colegi de-ai lor

Casa Corpului Didactic Caraș-Severin


11. RUBRICA PERSONALULUI DIDACTIC AUXILIAR
care doresc s-o citească și e bine ca ei s-o primească în Elaborarea unor referate sau întocmirea unor
stare de îngrijire și curățenie. Pentru clasele mai mari portofolii ca forme de evaluare a gradului de
e recomandabil ca bibliotecarul să le comunice competente cultural-științifice ale elevilor noștri au
utilizatorilor câteva informații despre autor și despre fost și sunt rodul unor lecturi pe care biblioteca scolii
alte cărți ale lui. Întâlnirile elevilor cu autori de cărți, în le-a oferit cu prisosință.
special dacă sunt absolvenți ai școlii, le dezvoltă un O altă modalitate de valorificare a lecturii în
sentiment de dragoste față de școala lor. Întâlnirile rândul elevilor școlii noastre o reprezintă realizarea
organizate În cadrul instituției noastre cu scriitorii programelor artistico- literare recitaluri de muzică,
Nicolae Sârbu, Gheorghe Jurma, Tiberiu Chiș, Ada D. poezie și teatru susținute cu ocazia aniversării
Cruceanu, Lubița Raichici s-au desfășurat într-o diferitelor evenimente cultural- istorice. Dezbateri pe
atmosferă de liniște si curiozitate pentru a afla de la teme diverse de: știință, literatură, artă sunt foarte
scriitori, informații despre anii lor de școală, despre apreciate de elevi și valorifică potențialul lor
colegii si profesorii lor. intelectual acumulat prin intermediul activităților din
Biblioteca școlară și în special cea a Liceului cadrul bibliotecii școlii. În ridicarea standardelor
Teoretic Traian Vuia Reșița, a trăit si trăiește noile calitative ale bibliotecii liceului, au contribuit și
dinamici de tip educațional și instrucțional pe care le-a bibliotecarii predecesori și o amintim aici cu respect și
adus politicile reformatoare din ultimii ani și la nivelul cald omagiu pe prof. bibliotecar Livica Barbu, care
școlii românești. Școala noastră, ca urmare a faptului timp de 30 de ani a trudit cu devotament și pasiune în
Școala Caraș-Severineană

ca și-a diversificat structura instituțională prin apariția școală și bibliotecă, impunându-se ca un profesionist
unor profile noi și chiar a unor specializări in cadrul de vocație. Doamna Livica Barbu a răspuns cu mare
aceluiași profil, evident, că a resimțit și ea si biblioteca bucurie la toate invitațiile de colaborare cu biblioteca
sa necesitatea unei diversificări a activității cu cartea liceului Traian Vuia și este unul dintre cetățenii ai unei
în rândul comunității elevilor. Lecturile obligatorii, în lumi necesare, un înalt profesionalist. Pentru că
special, s-au diversificat la clasele nou apărute precum întotdeauna am privit cu prețuire la oamenii încărcați
clasele bilingve și socio – umane precum cele de sport- de har, generoși cu semenii, gata oricând la un sfat
handbal și atletism din cadrul profilului sportiv. folositor, la o faptă bună. Pe aceștia mi i-am apropiat,
Pe lângă lecturile recomandate pentru lecții, o ei m-au îmbogățit sufletește, iar eu le-am fost alături
atenție sporită o ocupă în sistemul preferințelor pentru împliniri de bine și adevăr.
intelectual – culturale ale elevilor noștri, lecturile la Biblioteca școlii ca sursă de informații s-a
112

propria alegere – „lectura de suflet” sau lectura de regăsit și se regăsește și în sprijinul, mai mult decât
„loisir”. Chiar dacă aceste lecturi sunt frecventate de suntem noi in stare să-l relevăm, acordat elevilor de la
un număr mai restrâns de elevi, ele totuși, se regăsesc clasele cu profil sportiv. Biblioteca le vine în sprijin în
în preocupările intelectuale ale elevilor noștri. Există următoarele direcții în timpul pregătirii proiectelor de
Seria III Nr. 2(52)

astfel sensibilitatea spre literatura istorică, cea de lecții: le oferă surse informaționale dicționare, volume
factură psihologică foarte solicitată în ultima perioadă. de versuri, hărți, atlase, material iconografic, pentru
Remarcăm literatura sportivă, ghiduri turistice, cărți utilizarea lor în lecții. O lecție de citire poate avea
de informații privind diferite state din Europa si chiar pentru elevi 3-4 termeni necunoscuți. Dacă vom apela
lucrări de memorialistică. la dicționar pentru explicarea lor de către elevi,
Pentru profilul teoretic lectura realizată de elevii accelerăm caracterul activ al lecției. Utilizarea de
ce candidează la statutul de dascăl își are locul ei către elevi a dicționarului va avea ca urmare si
distinct in formă personalități lor profesionale. formarea cu încetul a deprinderilor de utilizare a
Biblioteca școlii cu lectură și întreg instrumentul ei enciclopediilor, dicționarelor și a altor surse
informativ pe care le pune la dispoziție elevilor este informaționale.
valorificată în activitățile cu caracter practico – Prestigiul unei școli este dat și de biblioteca
pedagogic. Conceperea și desfășurarea unor astfel de pe care o deține. O școală fără bibliotecă este o școală
activități sunt imposibil de realizat fără apelul la amputată, îi lipsește respirația necesară spre a-i da
bibliotecă școlii. Atlasele botanice, zoologice, de vigoare și prestigiu. Biblioteca este pentru o școală
anatomie, de istorie și geografie, diversele dicționare ceea ce este un plămân pentru un organism în viată.
cu caracter enciclopedic, albume de pictură, volume Biblioteca formează și cultivă gustul și
cu ghicitori si proverbe, biografii de mari personalități sensibilitatea pentru lectură în rândul comunității
– sunt tot atâtea repere bibliografice obligatorii pe elevilor, punându-și amprenta în mod decisiv pe
care biblioteca le oferă din plin elevilor si fără de care profilul personalității lor în devenire.
ar fi de neconceput o lecție în învățământul școlar.
Impactul lecturii pe care o oferă biblioteca școlii în
ceea ce privește conduita culturală a elevilor noștri s-a
oglindit și se oglindește în lărgirea considerabila a Bibliotecar MIHAELA IORGA
orizontului lor cultural, în cultivarea și afirmarea unei Liceul Teoretic Traian Vuia Reșița
examinări elevate și nu în ultimul rând în formarea lor
profesională prin consolidarea unor abilități si
capacități psiho- pedagogice și metodice specifice.

Casa Corpului Didactic Caraș-Severin


11. RUBRICA PERSONALULUI DIDACTIC AUXILIAR
din România.
ADEVĂR... ȘI PROVOCARE! Dintre acestea, menționez vizita a 2 voluntare din
Anglia (Brenda Davies și Elaine Scogings), în cadrul
Activitatea desfășurată în secretariatul unei unități
schimbului de experienţă realizat în timpul derulării
de învățământ special reprezintă o îngemănare de
unui proiect. După o întâlnire cu un grup de părinţi,
trăiri și sentimente, responsabilități și beneficii,
cele două voluntare au fost în aşa măsură
dăruire și recompense, timp, efort, dar și șansa de a
impresionate de situaţia unor copii cu dizabilităţi care
amprenta pozitiv viața unor copii, care datorită
reprezentau cazuri sociale, încât, la aproximativ o lună
contextului special în care s-au născut și trăiesc, și-au
după plecare, au constituit o Asociaţie denumită
construit lumea lor interioară.
Prietenii Centrului PRIMĂVARA, în scopul de a
Interacțiunea cu această lume interioară creează
sponsoriza copiii respectivi. Acţiunile s-au desfăşurat
sentimentul împlinirii și conferă siguranța că investiția
în cadrul Programului NADIS (Naşi la Distanţă) care
merită făcută, oferind șansa de a avea o contribuție în
este derulat de organizația noastră începând cu anul
procesul de transformare a societății românești într-
2003 până în prezent.
una caracterizată de acceptare, toleranță și respect
Un al doilea exemplu îl constituie implicarea
față de valoarea intrinsecă pe care orice ființă umană
d-lui Jan Nieuwenhuis în susținerea programelor

Seria III Nr. 2(52)


o reprezintă.
organizației noastre. După prima lui vizită în România
Centrul PRIMĂVARA este un proiect comun
în anul 2004, acesta a declarat că s-a îndrăgostit
româno-norvegian, care a luat ființă în anul 1992 din
iremediabil de țara noastră și de copiii ei. Astfel, anul
inițiativa Ajutorului Popular Norvegian, în scopul de a
acesta se împlinesc 10 ani de când, în calitate de
oferi servicii copiilor cu dizabilități din județul Caraș-
reprezentant al comunității Amersfoort Olanda, a
Severin și din țară. Lucrul în echipă mixtă în perioada
preluat responsabilitatea identificării sponsorilor în
transferului de know-how, 1992-1996, a creat
cadrul Programului NADIS și a participanților la
nenumărate oportunități pentru personalul român
derularea Programului HELP, ale asociație.

113
angajat la acea vreme în centru. Au apărut concepte
Alături de exemplele menționate pot sta zeci de
noi, principii noi, metode de evaluare, deschidere în
persoane din țară și din străinătate, care au contribuit
relaționare, într-o societate tarată de comunism,
la dezvoltarea instituțională a unității noastre,
obișnuită să opereze cu noțiuni golite de orice
susținând și influențând ascensiunea ei pentru

Școala Caraș-Severineană
semnificație. Contactul permanent cu specialiștii
atingerea obiectivelor propuse.
norvegieni au influențat fundamental modul de lucru
Fermitatea deciziilor, viteza de reacţie, puterea de
încetățenit în Centru, devenirea profesională a
înţelegere şi devotamentul acestor oameni au
echipei de specialiști români și pe toți cei care, mai
constituit un model pentru noi, demonstrând faptul că
târziu, au venit în legătură cu aceștia.
dorinţa de implicare şi de a face bine nu cunoaşte
Intenția norvegienilor de a crea un centru pilot și
graniţe! În același timp, am înțeles că toți acești
resursă, ideea de pionierat în ceea ce privește
oameni promovează un alt sistem de valori, acela în
integrarea copiilor cu dizabilități în învățământul de
care accentul cade nu pe posesiunile pe care le
masă, a poziționat Centrul PRIMĂVARA în relație de
acumulezi de-a lungul vieții, ci pe schimbările pe care
colaborare cu o serie de entități care își desfășurau
le determini în viața semenilor tăi, pe străduința de a
activitatea în domenii diferite: autorități locale, școli,
face din lumea în care trăim un loc mai bun.
spitale, unități de protecție socială, universități, ONG-
Deși parcursul instituției noastre, marcat de
uri etc. Posibilitatea de a colabora cu toate acestea la
nenumărate oportunități, a fost unul anevoios
nivelul comunității, dar și la nivel central, a creat și
datorită dinamicii modificărilor legislative
oportunitatea de a influența politicile educaționale din
caracteristice perioadelor de tranziție, experiențele
țara noastră, prin promovarea unui model de
trăite în timpul activității desfășurate în cadrul
recuperare scandinav/internațional adaptat în
Centrului PRIMĂVARA, mi-au marcat existența, mi-au
România. Astfel, primul elev a fost integrat în anul
adus împlinire, având un rol definitoriu în dezvoltarea
1995, deschizând calea pentru ceea ce avea să devină,
mea personală. Pentru lucrurile care nu pot fi
prioritate pentru ministerul de resort, odată cu
exprimate în cuvinte, nu pot să spun decât
reformarea sistemului de învățământ prin apariția
MULŢUMESC!
Legii Educației Naționale, în anul 2011.
După retragerea partenerului norvegian, din
dorința de a menține activitatea desfășurată la
aceleași standarde, în anul 2000, am înființat
Secretar ANA ANGHEL
Asociația Pentru Copiii Primăverii . Proiectele pe care
Centrul Școlar de Educație Incluzivă Primăvara
le-am derulat ne-au adus în contact cu parteneri din
Reșița
foarte multe țări europene. Experiențele trăite
împreună au avut un impact deosebit, sensibilizând
zeci de inimi, oameni care trăiesc la o distanță
considerabilă de orașul nostru, provenind din medii
diferite, din culturi diferite, au hotărât să se dăruiască
pe ei înșiși, timpul și bunurile lor, pentru a ajuta copiii
Casa Corpului Didactic Caraș-Severin
12. AM CITIT PENTRU DUMNEAVOASTRĂ

ŞCOALA VIITORULUI SISTEMUL DE EDUCAŢIE CLASIC DIN


FĂRĂ PROFESOR – SUA PIERDE TEREN …
UN EXPERIMENT NUL
În SUA nemulțumirile părinților legate de sistemul
Şcoala viitorului fără profesor este un experiment de educație sunt într-o creștere continuă, iar
nul. În acelaşi timp, profesorul modern nu trebuie să alternativa pe care aceștia au ales-o este aceea de a
fie doar o persoană care informează, ci un adevărat da o educație copiilor acasă.
ghid şi moderator pentru elevii săi. Acestea sunt Începând cu anul 1999, numărul de copii
câteva idei expuse de autoarea, doctorul în pedagogie, homeschooled a crescut cu 75% și cu toate că în
Mariana Marin, în cartea Școala fără profesor?..., prezent procentul copiilor homeschooled este de doar
lansată vineri, 22 aprilie, la Chişinău. În paginile cărţii, 4% dintre toți copiii de vârstă școală la nivel național,
spune Mariana Marin, este analizată şi concepţia numărul de copii din clasele primare ai căror părinți
lecţiilor fără profesor, transmite IPN. aleg să renunțe la educația tradițională este în
Potrivit autoarei, riscul ca şcoala să rămână în creștere de șapte ori mai repede decât numărul de
viitor fără profesor este alimentat, inclusiv de starea copii în care se înscriu K-12 (sistemul școlar) în fiecare
materială a cadrelor didactice, care, adesea părăsesc an, scrie educationnews.org, citat de logec.ro.
instituţiile de învăţământ, nemulţumiţi de condiţiile pe Statisticile homeschooling arată că cei care sunt
Școala Caraș-Severineană

care le au. Totodată, în carte se vorbeşte şi despre un educați în mod independent, se situează de obicei,
alt risc care ar putea să lase şcolile fără profesor, şi între 65 și 89 de procente la astfel de examene, în
anume faptul că unele cadre didactice văd şcoala ca timp ce elevii înmatriculați la școlile tradiționale se
pe o corvoadă, şi nu ca pe o vocaţie. situează în medie în 50 de procente.
Mariana Marin a declarat că valoarea ştiinţifică a Mai mult decât atât, decalajele dintre elevi care
volumului Școala fără profesor?..., constă în abordarea afectează de mult timp sistemul de învățământ din
concepţiei despre lecţia fără profesor. „Noi avem prea întreaga țară, nu sunt prezente în mediul
mulţi profesori care vor să informeze, iar rolul homeschooling. Nu există vreo diferență între
profesorului nu este cel de a informa, este cel de performanțele copiilor educați acasă, indiferent de
moderator. Conform concepţiei pe care am expus-o în sex, nivel de venit, sau rasa / etnie.
Studii recente apreciază succesul academic al
114

carte, lecţia trebuie să fie dotată cu învăţare vizibilă,


trebuie să fie realizată în baza unei hărţi, iar această copiilor școliți acasă, observând notele mai mari pe
hartă trebuie să fie pe un centru de lucru, unde care aceștia le obțin mai târziu, în timpul liceului și în
muncesc copiii în echipe, cu ajutorul unui monitor. timpul facultății. În mod surprinzător, cheltuiala medie
Respectiv, copii lucrează cu ajutorul acestui monitor, pentru educația unui copil acasă, pe an, este de la 500
Seria III Nr. 2(52)

acestei hărţi şi învăţătorul doar stă şi priveşte. Pentru $ la 600 $, în comparație cu o cheltuială medie de
aceasta el trebuie pregătit foarte bine, să fie pregătit 10.000 $ pe copil, pe an, pentru elevii din școlile
proiectul lecţiei”, afirmă doctorul în pedagogie. publice.
În acest context, Mariana Marin spune că rolul de Cele mai bune facultăți din Statele Unite nu au
profesor atotştiutor, care vrea să concureze cu întârziat să recunoască realizările acestora. Rata de
Google, nu mai este astăzi la modă. În opinia sa, promovabilitate și de absolvire a studiilor superioare a
profesorul trebuie să fie doar un prieten, un copiilor educați acasă este mult mai mare decât cea a
facilitator, un sprijin. Autoarea spune că această carte copiilor școliți tradițional, în școli publice sau chiar în
nu este destinată doar cadrelor didactice, ci şi școli private.
părinţilor. Mariana Marin, însă, recunoaşte că acest
Cei care studiazî acasă sunt recrutați cu ardoare de
volum ar putea fi periculos pentru părinţi, întrucât
după lecturarea lui, aceştia, ar putea să găsească mai universități precum Massachusetts Institute of
multe defecte în activitatea cadrele didcatice ale Technology, Universitatea Harvard, Stanford
copiilor lor şi ar putea să fie mai critici cu acestea. University și Duke.
Lansarea cărţii Școala fără profesor?... a avut loc în De asemenea, copiii educați acasă nu pierd așa-
cadrul conferinţei naţionale Tradiţii asociative ale numitele oportunități de socializare, care sunt
învăţătorilor, aflată la cea de-a cincea ediţie. Mariana considerate un element central al mediului școlar
Marin este doctor în pedagogie, conferenţiar tradițional și de care aparent nu au parte cei care nu
universitar, autoare de currricule şcolare şi manuale, frecventează școlile obișnuite.
precum şi autoare a 110 publicaţii ştiinţifice, Unul din avantajele surprinzătoare ale copiilor
ştiinţifico- metodice şi auxiliare didactice. educați acasă este tocmai tendința lor de a fi mai
(invatatori.ro) sociabili decat restul tinerilor, iar potrivit sondajului
efectuat de National Home Education Research
Institute, aceștia demonstrează o dezvoltare socială,

Casa Corpului Didactic Caraș-Severin


12. AM CITIT PENTRU DUMNEAVOASTRĂ
psihologică și emoțională sănătoasă, și succesul la în populația școlară. Această creștere se va datora
maturitate. parțial faptului că un număr mare dintre acei indivizi
Pe baza datelor obținute recente, cercetători care au fost educați acasă în anii ‘90 vor începe să-și
precum dr. Brian Ray (NHERI.org) se așteaptă să educe acasă proprii lor copii și succesului permanent
observe o creștere notabilă a numărului de copii de care se bucură elevii școliți acasă.
educați acasă în următorii 5 până la 10 ani. Creșterea
va avea loc atât ca valoare absolută cât și ca pondere

UN COPIL DE ORIGINE ROMÂNĂ A inteligenţă folosite de organizaţie. În timp ce alţi copii


de vârsta lui se jucau cu creioanele colorate, Anthony
FOST DESEMNAT CEL MAI INTELIGENT ştia să numere până la 1.000, să pronunţe tot
DE PE PLANETĂ. LA TREI ANI ŞTIA SĂ alfabetul şi să vorbească în italiană, spaniolă şi
engleză; toate acestea de la vârsta de trei ani, vârstă la
NUMERE PÂNĂ LA 1000 ŞI VORBEŞTE care i-a uimit pe mulţi profesori şi sociologi din
TREI LIMBI STRĂINE Canada, potrivit efemeride.ro.

Seria III Nr. 2(52)


În prezent copilul are aproape 6 ani şi trăieşte
IQ-ul unui om cu inteligenţă medie se ridică de alături de părinţii săi în Calgary, Canada.
obicei la 110 puncte, în vreme ce un scor de peste 140 Când Vicki Herd, membră a comitetului naţional
anunţă un om genial. România se poate mândri la Mensa Canada, a văzut pentru prima dată dosarul lui
acest capitol cu unul dintre cei mai promiţători copii ai Anthony, a fost convinsă că a fost o greşeală de
planetei, Anthony Popa Urria. scriere. „Ne-am gândit cu toţii: Hei, trebuie să fie o
Copilul în vârstă de cinci ani locuieşte în Canada şi greşeală la data de naştere.” îşi aduce aminte
este la origine român . La numai doi ani şi nouă luni a zâmbind. „în Canada, există doar şapte alţi membri ai

115
fost catalogat la fel de deştept precum celebrul fizician Mensa în vârstă de până la 10 ani. IQ-ul mediu pentru
Albert Einstein sau precum Stephen Hawking, având adulţi este de 100, în timp ce majoritatea membrilor
un IQ de 154, adică aproape perfect. Mensa au un IQ mai mare de 135” a adăugat Vicki
Anthony Popa Urria trăieşte în Calgary, Canada Herd.

Școala Caraș-Severineană
încă de la naştere şi a fost desemnat în unanimitate de Conform Ziare.com, Felicia, bunica genialului
Organizaţia MENSA drept cel mai inteligent copil din român a observat calităţi de excepţie ale copilului încă
lume. MENSA este o organizaţie internaţională non- de la vârsta de patru luni, atunci când urmărea cu
profit a oamenilor cu un IQ mult peste medie, atenţie sporită tot ce se petrecea în jurul său. La
membrii ei clasându-se printre primii 2% la testele de împlinirea vârstei de 6 luni, copilul ştia deja să
recunoască toate literele alfabetului.
cârpa, ștergem tot de pe podea și facem curățenie și la
EDUCAŢIA LA JAPONEZI: toaletă”, spune Chinatshu Kawamoto pentru Digi24,
profesoară de limba japoneză, aflată în România.
 COPIII DE PATRU ANI CIRCULĂ SINGURI CU „În școlile japoneze nu există femeie de serviciu.
METROUL Este iarăși un element care pe mine m-a surprins, în
 NU SUNĂ NIMENI LA PROTECŢIA COPILULUI condițiile în care la noi copilul nici măcar tabla nu o
 ELEVII ŞI PROFESORII FAC CURĂŢENIE ÎN ŞCOLI șterge, pe principiul că trebuie ștearsă de doamna
 MAMELE ÎŞI ÎNVAŢĂ PRUNCII DE MICI SĂ-ŞI învățătoare”, spune Alexandra Jidiuc, expert în cultura
RESPECTE SEMENII niponă.
„Mamele japoneze îi ajuta pe copii, dar mai mult îi
De la 3 ani, copiii din Japonia merg neînsoțiți la încurajează: Hai! Tu poți să faci singur! Dar părinții
grădiniță, de la 4 ani circulă singuri cu metroul. De români ajută copilul imediat, îl și îmbracă”, a constatat
mici sunt educați să fie modești, politicoși și să-și Chinatshu Kawamoto.
respecte semenii, astfel încât să nu îi deranjeze Chiar dacă pentru europeni poate părea exagerat,
niciodată pe cei din jur, arată un reportaj al mamele își lasă copiii să meargă singuri la grădiniță,
Televiziunii Digi24. încă de la vârsta de 3 ani. În prima zi îi conduc să le
Deși sunt cunoscute pentru blândețea și armonia arate drumul, în a doua zi doar îl urmăresc și din ziua a
cu care își cresc copiii, mamele japoneze încearcă să îi treia cei mici sunt pe cont propiriu.
responsabilizeze de la cele mai mici vârste. Copiii sunt Rolul mamei este acela de a învăța copilul să se
crescuți pentru a deveni ulterior cetățeni model. Încă descurce singur și de a forma un viitor adult
de la școală și până când termină liceul, elevii se ocupă responsabil. De aceea, nu va fi o surpriză pentru
exclusiv de curațenie. Personal care să se ocupe de nimeni să vadă un copil de 4-5 ani care merge singur
curățenie există doar în aeroporturi și în marile cu metroul. Mai mult, în Japonia, nici un părinte nu își
corporații. În rest, în toate instituțiile publice, duce copilul la școală cu mașina, precizează sursa
funcționarii se ocupă de această activitate. citată.
„Noi facem curățenie la școală. După prânz, cu Sursa: Digi24.ro

Casa Corpului Didactic Caraș-Severin


1. ÎNVĂȚĂMÂNTUL CARAȘ-SEVERINEAN
AVEM NEVOIE DE O FORMARE A DIRECTORILOR? ADRIAN DOXAN 1
MANAGEMENTUL RESURSEI UMANE ÎN SISTEMUL
ROMÂNESC DE ÎNVĂȚĂMÂNT ÎNTRE CENTRALISM ȘI
DESCENTRALIZARE MIRCEA IACOB MEILĂ 2
COMUNICARE INSTITUȚIONALĂ - RELAȚIONARE EXTERNĂ ILEANA SIMONA RADOSLAVESCU 3
INFORMARE PRIVIND PERFORMANȚA ȘCOLARĂ – CRITERIU
DE BAZĂ PENTRU UN ÎNVĂȚĂMÂNT DE CALITATE ÎN
UNITĂȚILE ȘCOLARE DIN JUDEȚUL CARAȘ-SEVERIN ION MOATĂR 5
EVALUAREA COMPETENŢELOR PRIN PRACTICĂ LA LOCUL DE
MUNCĂ RODICA VESA 9
PROMOVAREA DE PROIECTE INTERNE ȘI EXTERNE ȘI ROLUL SIMONA VOIN
ACESTORA ÎN SPORIREA CALITĂȚII ACTULUI DIDACTIC ION MOATĂR 11
DESPRE EDUCAȚIA TIMPURIE ÎN TERMENI SMART ANA DAMIAN 14
DE CE EI AU REUŞIT? DESPRE ÎNVĂȚĂMÂNTUL FINLANDEZ MANUELA STAN 15
2. CABINET METODIC
INTERDISCIPLINARITATEA SI ROLUL EI IN FORMAREA UNEI
PERSONALITATI CULTURALE DESCHISE ADRIANA DUDAȘ-VASILE 18
CHIMIA ÎN VIAŢA NOASTRĂ LOREDANA CONCIATU 19
EDUCAȚIA NONFORMALĂ ȘI ACTIVITATEA ÎN REDACȚIA UNEI
REVISTE ȘCOLARE ELENA IVAN 20
ELEMENTE DE GEOGRAFIE CULTURALĂ A COMUNEI EZERIȘ GEORGETA RAICU 22
TURISMUL – O ALTERNATIVĂ A ACTIVITĂŢILOR DIMITRIE BĂRBULESCU
EXTRACURRICULARE LUCIA BĂRBULESCU 24
COLOCVIILE MIRCEA ELIADE SAU MULTIPLELE FAŢETE ALE
UNEI VECHI COLABORĂRI ADELA LUNGU-SCHINDLER 30
3. CABINET PSIHOPEDAGOGIC
SENSIBILITATEA EMOȚIONALĂ ȘI ROLUL EI ÎN DEZVOLTAREA
COPILULUI ADRIANA BONCIU 50
PERSONALITATE ÎNTRE CORESPONDENŢĂ ŞI
NECORESPONDENŢĂ VOCAŢIONALĂ SILVIA ZAHARIA 51
DE VORBĂ CU TINE... DESPRE CARIERA TA! DANIELA DOMĂNEANȚU 52
PRAGMATICA FERICIRII ÎN CONSTRUIREA UNUI CURRICULUM
NOU MONICA GIUCHICI 54
4. PROIECTE EDUCAȚIONALE
CONCURSUL DE PROIECTE LIDER EUROPEAN GHIORGHIȚA FERCEA 39
EDUCAȚIA RELIGIOASĂ A ELEVILOR PRIN INTERMEDIUL
PROIECTELOR ȘI PARTENERIATELOR ȘCOLARE PROIECTUL
EDUCAȚIONAL INTERNAȚIONAL DA EURHOPE A EURHOME NICOLAE CHIOSA 41
CULORILE ANOTIMPURILOR ÎN LITERATURĂ CORINA NEDELCU 44
POVESTEA LOCALITĂŢII MELE MARIA FOIAGU 46
PREDAU CU PLĂCERE, ÎNVĂŢ EFICIENT - PROIECT ERASMUS +
LA GRĂDINIŢA CU PROGRAM PRELUNGIT FLOAREA- EMILIA MODRIGAN
SOARELUI REŞIŢA ELENA COCA 46
BUILDING TODAY THE CAREERS OF TOMORROW MARIA CRIȘAN
(CONSTRUIND ASTĂZI CARIERELE DE MÂINE) CRISTINA LERCH 48
ÎMBUNĂTĂȚIREA ABILITĂȚILOR INTELECTUALE ALE COPIILOR
– PREMISĂ PENTRU REUȘITA ÎN VIITOR DANIELA VULPEȘ 49
EDUCAȚIA INTERCULTURALĂ – UN DEZIDERAT AL ȘCOLII
MODERNE NETA NOVAC 51
5. VOLUNTARIAT / PARTENERIATE ÎN COMUNITATE
COPII ŞI TINERI – PARTENERI AI ORGANIZAŢIEI SALVAŢI
COPIII – FILIALA CARAŞ-SEVERIN MĂRIUȚA SIMIONESCU 53
VOLUNTARIATUL-OPORTUNITATE-PROVOCARE-DEZVOLTARE MARIA LIȚĂ 54
CARTE DE VIZITĂ- CENTRUL DE VOLUNTARIAT REȘIȚA DANIELA LUPȘAN
IOANA DUDILĂ 55
ȘCOALA PĂRINȚILOR MARIOARA TEPIȘ
ANGELA GUILLEN-LAGOS
PRISCILA-GABRIELA LIPCIUC 57
VALENŢELE EDUCATIVE ALE IMPLICĂRII COLEGIULUI
NAŢIONAL MIRCEA ELIADE ÎN CAMPANIA NAŢIONALĂ
ZÂMBETE LA PLIC GHIORGHIȚA FERCEA 60
6. ELEVI, DASCĂLI, ȘCOLI DE NOTA 10 ... DE IERI ȘI DE AZI
UN ELEV DE NOTA 10 LILIANA HAMAT 62
ANCA CIOBANU SAU SPIRITUL OLIMPIC MONICA GIUCHICI 63
ELEVII DE LA COLEGIUL NAŢIONAL MIRCEA ELIADE REŞIŢA-
PRINTRE CEI MAI BUNI DIN ŢARĂ LA OLIMPIADA DE SOCIO-
UMANE DE LA TULCEA GHIORGHIȚA FERCEA 63
HANDBALIȘTII DE LA ȘCOALA GIMNAZIALĂ NR. 2 REȘIȚA SE
AFIRMĂ LILIANA DACICA 65
OLIMPIADA GIMNAZIILOR - ȘCOALA GIMNAZIALĂ SLATINA-
TIMIȘ ADRIAN NEAGU 66
INDIFERENT DE VREME SAU VREMURI - BODRI CAMELIA RADOVAN 66
ÎNTREGUL SCOP AL EDUCAȚIEI ESTE SĂ TRANSFORME
OGLINZILE ÎN FERESTRE CECILIA CLIPA 67
LUCIA PEIA – UN DASCĂL DE EXCEPȚIE RAMONA CĂLIN 68
COLEGIUL NAȚIONAL TRAIAN LALESCU REȘIȚA 55 DE ANI DE
EDUCAȚIE LAVINIA DOLOT 69
DESPRE OAMENI CARE NU MAI SUNT, DAR VOR FI MEREU ADRIANA DUDAȘ-VASILE
LOREDANA SCHMELAS 70
ȘTEFAN VELOVAN MARIA GHERGUȚĂ 70
7. REVISTE / PUBLICAȚII ȘCOLARE / CREAȚII LITERARE
CARTEA COPIII, MESAGERII PĂCII - UN DAR CE-L POȚI
DESCHIDE IAR ȘI IAR… MANUELA TERCIU 72
MANAGEMENTUL SCHIMBĂRII SAU IPOSTAZE ALE CULTURII
CORPORAȚIONALE ALE COLEGIULUI NAȚIONAL TRAIAN
LALESCU REȘIȚA MONICA GIUCHICI 73
REVISTA AMALGAM – ISTORIA UNEI ȘCOLI ELENA IVAN 74
REVISTA ȘCOLARĂ A ȘCOLII GIMNAZIALE NR. 1 BOCȘA MIOARA HERGHELEGIU 76
REVISTA, O CARTE MAI MICĂ CORINA CODILEAN 77
COPACUL - SIMBOL AL VIEŢII ÎN CONTINUĂ EVOLUŢIE SILVIA ZAHARIA 77
LUCIAN BLAGA – DE LA INDRA LA NIRVANA ALINA CERBU 81
CONTRAST ÎN PICĂTURI / ALBASTRU, VERDE ȘI RECE / FIRE
DE NISIP OTNIEL CURACIUC-FLORUȚ 83
F-R-I-E-N-D ALEXANDRA AVRAMESCU-
DRĂNICEANU 84
GÂND / CUVÂNT / SCURTǍ AUTOBIOGRAFIE ADRIANA RUSU 85
8. INTERVIURI INEDITE
„DEASUPRA NOASTRĂ EXISTĂ O INTELIGENȚĂ EXTREM DE
DEPARTE DE NOI CA NIVEL DE EVOLUȚI, CARE NE NICOLETA MARCU
URMĂREȘTE ….” - DAN D. FARCAȘ LUCIA ELENA CARMEN PEIA 86
9. DIN ACTIVITATEA CASEI CORPULUI DIDACTIC CARAȘ-SEVERIN
DESPRE FORMAREA CONTINUĂ NICOLETA MARCU, ANI MUȘA 90
ŞCOALA CARAŞULUI – ŞCOALA CARAŞ – SEVERINEANĂ
ÎNTRE MOŞTENIRE ŞI CONTINUITATE TUDOR DEACONU 91
JOCUL DIDACTIC DE LA FORMAL LA NON FORMAL DANIELA POTOCEAN 93
CONSERVAREA ŞI PROMOVAREA TRADIȚIILOR ÎN ARHIVE NICOLETA MARCU
LETRICE ȘI DIGITALE REMUS-MIHAI RÎJNIȚĂ 95
LISTĂ PROGRAME FORMARE CONTINUĂ DERULATE
AN ȘCOLAR 2015-2016 99
PARTENERIATE (ACTIVITĂŢI, PROIECTE, BURSE
INTERNAŢIONALE) 2015-2016 102
10. DIN ACTIVITATEA PALATULUI COPIILOR
ISTORICUL CERCULUI DE KARATE DE LA PALATUL COPIILOR
REȘIȚA ZOLTAN LIPAN 105
CERCUL DE PICTURĂ – DESEN DE LA PALATUL COPIILOR
REŞIŢA OVIDIU RUSS 106
INFLUENȚA CERCULUI AGROBIOLOGIE-FLORICULTURĂ
ASUPRA COPIILOR MAGDALENA IMBREA 107
REZULTATE SPORTIVE ALE CLUBUL SPORTIV ȘCOLAR REȘITA
PERIOADA 01.01.2016- 26.05.2016 MANUELA ANTON 110
11. RUBRICA PERSONALULUI DIDACTIC AUXILIAR
BIBLIOTECA LICEULUI TEORETIC TRAIAN VUIA REŞIŢA MIHAELA IORGA 111
ADEVĂR... ȘI PROVOCARE! ANA ANGHEL 113
12. AM CITIT PENTRU DUMNEAVOASTRĂ
ŞCOALA VIITORULUI FĂRĂ PROFESOR ESTE UN EXPERIMENT
NUL 114
SISTEMUL DE EDUCAŢIE CLASIC DIN SUA PIERDE TEREN
ALTERNATIVA PE CARE PĂRINŢII O PREFERĂ ŞI ALEG SĂ
RENUNŢE LA EDUCAŢIA TRADIŢIONALĂ REZULTATELE SUNT
UN SUCCES 114
UN COPIL DE ORIGINE ROMÂNĂ A FOST DESEMNAT CEL MAI
INTELIGENT DE PE PLANETĂ. LA TREI ANI ŞTIA SĂ NUMERE
PÂNĂ LA 1000 ŞI VORBEŞTE TREI LIMBI STRĂINE 115
EDUCAŢIA LA JAPONEZI 115