Sunteți pe pagina 1din 114

1.

ÎNVĂȚĂMÂNTUL CARAȘ-SEVERINEAN
școlarizare pentru anul școlar 2016-2017,
DESPRE ÎNVĂȚĂMÂNTUL pentru toate nivelurile de învățământ și
CARAȘ-SEVERINEAN transmiterea lui la Ministerul Educației
Naționale și Cercetării Științifice, în
conformitate cu Metodologia privind
fundamentarea cifrei de școlarizare
pentru învățământul preuniversitar de
stat, cuprinderea efectivelor de preșcolari
și elevi din unitățile de învățământ
particular și confesional, precum și
emiterea avizului conform în vederea
organizării rețelei unităților de
învățământ preuniversitar pentru anul
școlar 2016-2017, aprobată prin OMECS
nr. 5556/27.10.2015.
Avem un guvern nou, un premier şi un ministru al

Seria III Nr. 1(51)


Educaţiei nou. Sunt auspicii faste acestea pentru
Interviu realizat cu învăţământul preuniversitar?
Schimbările care s-au produs la nivelul Guvernului
Prof. Dr. NICOLAE GRINDEANU, României, la nivelul Ministerului Educației și Cercetării
pentru Tribuna Învățământului Științifice nu influențează/nu afectează activitatea
noastră, în teritoriu. Consider că între minister, între
Stimate Domnule Inspector școlar general, cum ministrul educației și inspectoratele școlare județene a
arată învăţământul preuniversitar cărăşean acum, la existat și trebuie să existe în continuare o colaborare

1
început de an? flexibilă, o comunicare asertivă, în vederea promovării
Începutul de an 2016 reprezintă, pentru noi, unui învăţământ PERFORMANT, a unui învăţământ apt
continuarea procesului de “reformă” în domeniul să răspundă nevoilor educaţionale şi să genereze, prin
efectele sale, alinierea învăţământului preuniversitar

Școala Caraș-Severineană
educaţiei, respectiv continuarea demersurilor
specifice, atât la nivelul Inspectoratului Școlar românesc la standardele de exigenţă europeană.
Județean Caraș-Severin, cât și la nivelul unităților de Trăim în România, unde discrepanţa dintre sat şi
învățământ preuniversitar din județ, pentru oraş este, din păcate, vizibilă. Care este situaţia în
îndeplinirea obiectivelor prioritare, propuse prin Caraş-Severin? Se bucură copiii de la sat de şanse
Planul managerial al Inspectoratului Școlar Județean egale cu cei zone din ţară, pentru că familiile nu au
Caraș-Severin pentru anul școlar 2015-2016, posibilităţi să-i ţină mai mult în şcoală din zona
respectiv: urbană? Pot aceştia spune că au un viitor sau se
 CREȘTEREA CALITĂȚII ACTULUI pierd pe drum ca în alte zone rurale din ţară?
EDUCAȚIONAL; Din experiența mea didactică și de viață, pot spune
 ASIGURAREA PREGĂTIRII RESURSELOR că mediul de proveniență nu este determinant pentru
UMANE; succesul școlar sau pentru reușita în viață. În județul
 DEZVOLTAREA PERSONALĂ A ELEVILOR nostru, autoritățile publice au alocat sume importante
DIN PERSPECTIVA EDUCAȚIEI în infrastructura școlară din mediul rural, astfel că nu
PERMANENTE; putem vorbi de un decalaj evident și generalizat între
 STABILIREA ȘI DEZVOLTAREA DE învățământul din mediul rural și cel din mediul urban.
PARTENERIATE. Există unități școlare din mediul rural în care se
În mod concret, momentul ianuarie 2016 aduce desfășoară, în condiții optime, un proces
câteva activități specifice, foarte importante pentru instructiv-educativ de calitate, după cum există și
învățământul preuniversitar cărășean, respectiv: unități școlare în mediul urban cu performanțe
- Continuarea demersurilor metodologice scăzute.
specifice pentru fundamentarea cifrei de Judeţul Caraş-Severin, cu o poziţionare geografică
școlarizare pentru anul școlar 2016-2017; aparte, ocupă locul trei ca mărime între judeţele ţării,
- Elaborarea proiectului planului de cu o suprafaţă de 8520 kmp. Cu toate acestea, ţinând
școlarizare pentru învățământul cont şi de specificul reliefului, judeţul nostru are cea
profesional și tehnic, transmiterea mai mică densitate a populaţiei din regiune (37,70
acestuia către Centrul Național de locuitori/kmp în anul 2011), situându-se pe
Dezvoltare a Învățământului Profesional penultimul loc la nivel naţional. Faptul că unităţile de
și Tehnic/CNDIPT și Comitetul Local de învăţământ au mijloace de transport pentru a facilita
Dezvoltare a Parteneriatului Social accesul elevilor la educaţie este un beneficiu. Cadrele
/CLDPS, avizarea de către CLDPS și didactice din aceste şcoli sunt calificate, iar rezultatele
CNDIPT; şcolare ale elevilor nu sunt diferite faţă de ale
- Elaborarea proiectului planului de colegilor din alte zone. De asemenea, pentru elevii de

Casa Corpului Didactic Caraș-Severin


1. ÎNVĂȚĂMÂNTUL CARAȘ-SEVERINEAN
liceu avem internate și cantine, unde cheltuielile sunt permanentă a populaţiei şcolare din mediul rural va
accesibile și pentru cei cu venituri modeste. îngreuna în viitor desfăşurarea în condiţii optime a
Nu vreau să spun că discrepanța dintre sat și oraș procesului educaţional.
este total eradicată. În anumite situaţii, putem Ce face ISJ Caraş-Severin pentru a compatibiliza
menţiona diferenţe/decalaje între învăţământul rural sistemul de învăţământ cu sistemele de învăţământ
şi învăţământul urban, referitoare la: europene?
- un număr mai mare de structuri/unităţi Strategia Inspectoratului Școlar Județean Caraș-
arondate pentru anumite unităţi de Severin are la bază promovarea unui învăţământ
învăţământul cu personalitate juridică din performant, a unui învăţământ apt să răspundă
învăţământul rural; nevoilor educaţionale şi să genereze, prin efectele
- număr mic de elevi/formaţiune de studiu, sale, alinierea învăţământului preuniversitar din Caraş-
ceea ce generează neîncadrarea în costul Severin la standardele de exigenţă europeană.
standard per elev; Astfel, atât la nivelul Inspectoratului Școlar Județean
- un număr mai mare de cadre didactice Caraș-Severin, cât și la nivelul unităților de învățământ
suplinitoare, fără stabilitate pe post, fapt ce din județ se promovează diversitatea culturală în
influenţează calitatea educaţiei şi, implicit, educație, creșterea mobilității cadrelor didactice și
rezultatele la examenele naţionale; elevilor în spațiul Uniunii Europene și dezvoltarea
- probleme referitoare la funcţionalitatea dimensiunii europene a educației prin inițierea/
Școala Caraș-Severineană

spaţiilor şcolare şi auxiliare/utilităţi. continuarea/ consolidarea parteneratelor/ proiectelor


Toate aceste aspecte se află însă în atenţia europene, prin participarea la programele comunitare
Inspectoratului Şcolar Judeţean Caraş-Severin, care în domeniul educației și formării profesioanale.
acţionează, conform prevederilor legale, pentru În acest sens, la nivelul județului Caraș-Severin sunt
rezolvarea lor, printr-o bună comunicare şi colaborare în derulare 10 proiecte europene Erasmus+ în
cu autorităţile publice locale. unitățile de învățământ din județ, precum și proiectul
Cum faceţi ca toţi copiii din judeţul Caraş-Severin implementat de către Inspectoratul Școlar Județean
să aibă aceleaşi şanse la educaţie? Caraș-Severin cu titlul La școală pentru comunitatea
Din cele 125 de unități de învățământ preuniversitar noastră, proiect finanțat cu sprijinul financiar al
cu personalitate juridică din județul nostru, 68 programului RO10 CORAI, program finanțat prin
funcționează în mediul rural. Granturile SEE și administrat de Fondul Român de
2

Așa cum am spus, majoritatea școlilor din mediul Dezvoltare Socială.


rural beneficiază de o bază materială corespunzătoare Cum vedeţi colaborarea cu administraţiile locale?
desfășurării unui proces instructiv-educativ de Este foarte important pentru şcoală să aibă parte de
calitate. această susţinere.
Seria III Nr. 1(51)

Școala asigură şanse egale de acces la educaţie Colaborarea cu administrațiile locale, cu autoritățile
pentru toţi, respectând principiile egalităţii de şanse: locale și județene, reprezintă o prioritate pentru
garantarea dreptului la educaţie al oricărui copil, Inspectoratul Școlar Județean Caraș-Severin, pentru că
asigurarea de servicii specializate centrate pe nevoile susținerea școlii de către administrația locală este,
copiilor, drepturile copilului. În contextul asigurării poate, cel mai important lucru în bunul mers al
calităţii şi egalizării şanselor de reuşită, în procesul de activității școlare. Nu se poate desfăşura o activitate
educaţie sunt scoase la lumină şi valorificate cele mai instructiv-educativă de calitate atunci când
bune resurse ale fiecărui elev, astfel încât acesta să comunitatea locală nu se dovedeşte a fi preocupată de
poată arăta ceea ce ştie, să poată înţelege nivelul la lumea şcolii şi de asigurarea resurselor.
care a ajuns şi ce este necesar să facă în continuare. Întotdeauna am căutat să asigurăm o comunicare
În vederea susținerii performanței școlare, în interinstituțională eficientă, bazată pe încredere,
județul nostru am înființat un Centru de pregătire respect reciproc și disponibilitate în identificarea
specială care lucrează cu elevii capabili de soluțiilor pentru buna funcționare a unităților de
performanță, se ocupă de pregătirea lor pentru învățământ și pentru asigurarea succesului școlar al
olimpiade și concursuri școlare. Pentru a elimina elevilor noștri.
copiilor din mediul rural teama de competiție cu Din fericire, în judeţul Caraș-Severin există o bună
colegii din orașe, la aceste cursuri participă și elevi ai colaborare între administraţiile locale şi unităţile de
școlilor din mediul rural. Sperăm, astfel, să le dăm învăţământ, primăriile, consiliile locale şi factorii locali
acestor copii încredere, să-i facem să depășească cu atribuţii şi responsabilităţi în domeniul educaţional
reticența că nu au șanse egale cu cei de la oraș. susţinând activitatea şcolii. De asemenea, și la nivelul
Noi, ca și instituție, facem tot ce ține de noi pentru a judeţului am fost sprijiniţi de Consiliul Judeţean Caraș-
asigura egalitatea de șanse, dar demersurile noastre Severin în organizarea şi desfăşurarea unor concursuri
sunt aplicabile doar pe câteva paliere: aducerea și județene sau zonale.
menținerea copiilor în școală prin toate instrumentele Pentru că este plină iarnă, iar condiţiile
și parteneriatele pe care le putem valorifica, meteorologice nu sunt dintre cele mai blânde, aş
asigurarea personalului didactic calificat. Este greu de vrea să ne spuneţi care este situaţia şcolilor şi mă
găsit soluţii, în condiţiile în care scăderea refer mai ales la cea din mediul rural, unde, aşa cum

Casa Corpului Didactic Caraș-Severin


1. ÎNVĂȚĂMÂNTUL CARAȘ-SEVERINEAN
ştim, apar majoritatea problemelor. pentru clasa a VIII-a și Bacalaureat), la
Da, suntem în plină iarnă, dar județul nostru, așezat olimpiade și concursuri școlare, dar și în
la adăpostul Munților Carpați, are un climat temperat- progresul școlar individual, care să reliefeze
continental cu nuante sub-mediteraneene, ceea ce creșterea calității învățământului
conferă un caracter moderat regimului termic și face preuniversitar caraș-severinean;
ca temperatura medie a iernii să înregistreze valori - prevenirea și diminuarea absenteismului,
ceva mai ridicate decât în zone din țară situate la prin monitorizarea frecvenței elevilor la orele
aceeași altitudine. de curs, în scopul scăderii ratei abandonului
Din fericire, în județul nostru nu s-au înregistrat școlar, mai ales la învățământul liceal;
probleme datorate condițiilor meteorologice, nu s-a - relaționarea corespunzătoare cu autoritățile
impus închiderea școlilor. La începutul lunii locale, ca bază pentru eficientizarea
decembrie am solicitat tuturor unităților de sistemului de învățământ preuniversitar,
învățământ să declare dacă întâmpină dificultăți în şcoala devenind elementul de referinţă al
ceea ce privește aprovizionarea cu combustibil relaţiilor parteneriale de tip educaţional;
necesar încălzirii școlilor sau cu furnizarea agentului - eficientizarea activității Casei Corpului
termic, pentru a putea preveni sau remedia din timp Didactic Caraș-Severin, pentru sprijinirea

Seria III Nr. 1(51)


problemele ce ar fi putut să apară din cauza vremii cadrelor didactice încrise la examenele
nefavorabile. Nicio școală, nici din mediul rural, nici pentru obținerea definitivării în învățământ /
din mediul urban, nu a declarat că ar avea probleme gradelor didactice II, I sau la concursul
cu stocul de combustibil necesar încălzirii sau cu național pentru ocuparea posturilor /
furnizarea agentului termic. catedrelor vacante / rezervate,
Desigur, problemele învăţământului românesc încă conștientizând faptul că un învăţământ de
sunt numeroase şi încă se bâjbâie în căutarea şi calitate şi performant este condiţionat de
găsirea soluţiilor. Totuşi, cel puţin pentru şcoala din existenţa unui corp profesoral competent,

3
judeţul Caraş-Severin, care sunt priorităţile pentru bine pregătit şi dedicat profesiei ;
2016? - preocupare sporită pentru încadrarea în
Prioritățile Inspectoratului Școlar Județean Caraș- costul standard per elev, ținând cont de
Severin se leagă în mod natural de prioritățile specificul geografic, demografic și

Școala Caraș-Severineană
sistemului de învățământ preuniversitar din România, socio-economic al diferitelor zone din județul
ținând cont însă de specificul și necesitățile județului nostru.
nostru. Astfel, prioritățile pentru anul 2016 sunt:
- obținerea de performanță școlară, sub toate
aspectele, reflectată în rezultate superioare
la examenele naționale (Evaluarea Națională

Casa Corpului Didactic Caraș-Severin


1. ÎNVĂȚĂMÂNTUL CARAȘ-SEVERINEAN
Analiza SWOT a activităţii
ANALIZA INSTITUŢIONALĂ A Inspectoratului Şcolar Judeţean Caraş-Severin
INSPECTORATULUI ŞCOLAR la sfârşitul anului şcolar 2014 – 2015

JUDEŢEAN CARAŞ-SEVERIN Analiza mediului intern:


PUNCTE TARI
Activitatea Inspectoratului Şcolar Judeţean o Asigurarea transparenţei decizionale la
Caraş-Severin a fost racordată la obiectivele majore nivelul instituţiei proprii şi în sistem;
care structurează politica educaţională a Guvernului o Eficientizarea comunicării pe verticală, atât
României, la priorităţile politicii educaţionale şi ascendent, cât şi descendent, prin
direcţiile strategice ale Ministerului Educației intermediul poştei electronice;
Naționale, respectiv: o Consilierea managerilor şcolari prin derularea
 asigurarea egalităţii de şanse şi sporirea inspecţiilor generale/tematice şi a şedinţelor
accesului la educaţie; cu directorii;
 conceperea unui curriculum pentru învăţământul o Colaborarea eficientă şi promptă cu
preuniversitar centrat pe competenţe; instituţiile administraţiei publice locale şi
teritoriale;
 asigurarea calităţii educaţiei şi compatibilizarea
o Derularea programelor de reabilitare,
sistemului naţional de învăţământ cu sistemul
Școala Caraș-Severineană

reparaţii şi consolidări ale şcolilor de către


european de educaţie şi formare profesională;
consiliile locale;
 descentralizarea sistemului educativ şi creşterea
o Dezvoltarea progresivă a culturii
autonomiei acestuia;
organizaţionale la nivelul școlilor din județ,
 reforma structurală în domeniul resursei umane
printr-un management implicativ,
implicate în educaţie;
participativ;
 dezvoltarea instituţională şi stimularea educaţiei
o Diseminarea informaţiilor privind respectarea
permanente;
şi aplicarea legislaţiei generale şi specifice;
 reforma educaţiei timpurii - transformarea o Monitorizarea şi actualizarea permanentă a
educaţiei în resursă de bază a modernizării
bazei de date cu personal de conducere prin
României;
emiterea deciziilor aferente;
 reconstrucţia învăţământului în mediul rural; o Angajarea personalului didactic pentru anul
4

 deschiderea sistemului educaţional şi de formare şcolar 2014-2015 prin realizarea tuturor


profesională către comunitate, către societate şi etapelor cuprinse în Calendarul de mişcare a
către mediile: social, economic şi cultural. personalului didactic;
 compatibilizarea europeană prin dezvoltarea
Seria III Nr. 1(51)

o Fundamentarea cifrei de şcolarizare şi


instituţională şi promovarea educaţiei stabilirea reţelei unităţilor de învăţământ
permanente; preuniversitar de stat pentru anul şcolar
 creşterea capacităţii instituţionale, pentru 2014-2015, în baza Planul Regional de
elaborarea şi gestionarea proiectelor. Acţiune pentru Dezvoltarea Învăţământului
Activitatea Inspectoratului Şcolar Judeţean Caraş- Profesional şi Tehnic (PRAI), Planul Local de
Severin a avut la bază următoarele principii: Acţiune pentru Dezvoltarea Învăţământului
o Principiul comunicării şi transparenţei – Profesional şi Tehnic (PLAI) şi Planul de
furnizarea de informaţii complete şi corecte Acţiune al Şcolii (PAS) care stabilesc
privind politica educaţională, programele, (prognozează) nevoia de calificare pe termen
proiectele şi strategiile instituţiei; mediu şi scurt;
o Principiul participării - consultarea şi o Dotarea unor unităţi de învăţământ cu
participarea tuturor partenerilor implicaţi în mobilier şi echipamente noi;
educaţie în procesul adaptării şi o Derularea proiectelor finanţate din fonduri
implementării politicii educaţionale la nivelul structurale;
judeţului; o Confirmarea valorii unora dintre elevii
o Principiul responsabilităţii – stabilirea clară a participanţi la olimpiade judeţene, naţionale
funcţiilor şi rolurilor deţinute la nivelul şi internaţionale;
instituţiei şi asumarea responsabilităţii o Participarea cadrelor didactice la stagii de
pentru activitatea acesteia; formare specifice;
o Principiul eficienţei – elaborarea şi aplicarea o Otimizarea transportului şcolar prin
în termen a programelor şi strategiilor achiziţionarea de microbuze şcolare;
educaţionale în concordanţă cu nevoile o Gestionarea eficientă a resurselor alocate
comunităţii şi specificul judeţului; pentru investiţii şi accesarea de fonduri
o Principiul coerenţei – aplicarea politicii privind continuarea lucrărilor de reabilitare la
educaţionale în mod coerent, inteligibil nivelul unităţilor de învăţământ;
pentru beneficiarii şi receptorii acestei o Dezvoltarea instituţională a unităţilor de
învăţământ profesional şi tehnic prin
Casa Corpului Didactic Caraș-Severin
1. ÎNVĂȚĂMÂNTUL CARAȘ-SEVERINEAN
şcolarizarea unor domenii / profiluri / calităţii în unele unităţi de învăţământ, cu
calificări / specializări solicitate pe piaţa preponderenţă din mediul rural;
muncii; o Înregistrarea unei rate îngrijorătoare a
o Participarea resurselor umane la programe de abandonului şcolar;
formare specifică; o Înregistrarea unui număr mare de absenţe
o Monitorizarea la nivelul judeţului a calităţii nemotivate la sfârşitul anului şcolar;
actului didactic prin realizarea inspecţiilor o Existenţa unei rate ridicate de părăsire a
generale, de specialitate şi tematice cuprinse sistemului de educaţie;
în Graficul unic de inspecţii; o Interesul şi implicarea scăzută a unor părinţi
o Derularea programelor specifice pe nivel de în cunoaşterea şi rezolvarea problemelor
vârstă, pregătire, specializare (“Comenius”, şcolii;
“Leonardo da Vinci”, “Informare şi consiliere o Interesul scăzut al unor cadre didactice
privind cariera”, “Educaţia pentru sănătate”, pentru cunoaşterea problematicii şi a
„Educaţie pentru cetăţenie democratică” documentelor de strategie educaţională
etc.); privind asigurarea calităţii în educaţie;
o Colaborarea cu partenerii sociali – o Disfuncţionalităţi sau comunicare formală, în

Seria III Nr. 1(51)


organizaţiile sindicale din învăţământul relaţia şcoală – familie;
preuniversitar; o Subiectivism şi unele neconcordanţe în
o Rolul eficient al Casei Corpului Didactic în procesul de evaluare, mai ales la clasele de
activitatea de pregătire şi formare a cadrelor elevi care susţin evaluarea naţională şi
didactice examenul de bacalaureat;
o Eficienţa scăzută şi formalismul activităţilor
PUNCTE SLABE
de formare continuă la nivelul comisiilor
o Practicarea în unele unităţi şcolare a unui
metodice din şcoli;
management improvizat, neprofesional;

5
o Insuficienta informare a unor cadre didactice
o Existenţa în unele şcoli a documentelor
asupra noutăţilor privind programele
manageriale nerelevante, nerealiste, fapt ce
structurate pe competenţe, proiectele de
dovedeşte formalism şi superficialitate ;
reformă, aplicarea legislaţiei şcolare;

Școala Caraș-Severineană
o Constituirea unor Consilii de Administraţie
o Analiza superficială a rezultatelor
formale în unele unităţi, slaba lor
nesatisfăcătoare la examenul de bacalaureat,
funcţionalitate;
a cauzelor acestora şi lipsa planurilor de
o Colaborare insuficientă între directori şi
recuperare individualizate pe elev.
directori adjuncţi în anumite unităţi de
învăţământ; OPORTUNITĂŢI
o Nereguli în ceea ce priveşte întocmirea o Programele şi politica Guvernului în domeniul
documentelor manageriale și şcolare; educaţiei;
o Neîntocmirea fişelor posturilor pentru o Colaborarea cu Ministerul Educației Naționale
personalul din subordine sau având caracter - Strategia M.E.N. privind îmbunătăţirea
formal; calităţii şi eficienţei sistemelor de educaţie şi
o Neîntocmirea la timp a documentelor formare profesională, facilitarea accesului
solicitate de autorităţi sau ISJ; tuturor la sistemele de educaţie şi formare
o Lipsa abilităţilor de rezolvare a conflictelor de profesională, deschiderea sistemelor de
către unii directori; educaţie şi formare profesională către
o Existenţa unor unităţi şcolare cu societate;
promovabilitate foarte scăzută la examenele o Fondurile structurale POSDRU - Ghidurile
naţionale de evaluare naţională a elevilor de solicitantului pentru cererile de propuneri de
clasa a VIII-a şi bacalaureat; proiecte strategice şi de grant;
o Lipsa de experienţă a unor manageri şcolari în o Programele naţionale şi europene de
derularea proiectelor; finanţare a proiectelor în educaţie;
o Neimplementarea la toate nivelurile a o Proiectele pentru dezvoltarea învăţământului
standardelor de management cuprinse în profesional şi tehnic;
codul controlului intern (S.C.M.I.); o Buna colaborare cu reprezentaţii autorităţii
o Calitate scăzută a actului didactic prin locale - Instituţia Prefectului şi Consiliul
insuficienta pregătire metodică la nivelul Judeţean Caraş-Severin;
disciplinei de învăţământ a cadrelor didactice o Organizarea Centrului Judeţean de Resurse şi
tinere, debutante; Asistenţă Educaţională, cu extinderea reţelei
o Omisiunea/întârzierea aplicării legislaţiei în de consilieri şcolari;
vigoare, prin interpretarea eronată a o Parteneriatul cu C.L.D.P.S. – Comitetul Local
prevederilor acesteia de către unii manageri de Dezvoltare a Parteneriatului Social pentru
şcolari; Formarea Profesională (constituit în premieră
o Implementarea greoaie a mecanismelor naţională ca structură cu personalitate
Casa Corpului Didactic Caraș-Severin
1. ÎNVĂȚĂMÂNTUL CARAȘ-SEVERINEAN
juridică la Reşiţa, în 2006); insuficient din PIB;
o Parteneriatele locale, judeţene, naţionale şi o Insuficienţa fondurilor financiare alocate
europene încheiate cu diverse instituţii şi unităţilor şcolare de către consiliile locale;
organizaţii; o Creşterea numărului de solicitări pentru
o Existenţa unei strategii adecvate privind aplicarea Apostilei de la Haga pe
prevenirea criminalităţii şi violenţei în documentele de studii ale elevilor prin
unităţile de învăţământ preuniversitar pentru migrarea părinţilor acestora pe piaţa muncii
perioada 2011-2016. europene;
o Inconsecvenţa unor parteneri educaţionali;
AMENINŢĂRI
o Neautorizarea funcţionării unor unităţi de
o Scăderea populaţiei şcolare, cu implicaţii
învăţământ din mediul rural ca urmare a
asupra normării personalului didactic şi a
lipsei proiectelor de investiţii pentru
realizării formaţiunilor de studiu;
racordarea la reţeaua de apă potabilă şi
o Ieşirea din sistemul de învăţământ a unui
canalizare;
număr mare de cadre didactice prin
o Lipsa de experienţă a unor manageri în
reconversie profesională la nivel naţional sau
accesarea de fonduri europene/scrierea de
pe piaţa muncii europene;
proiecte eligibile;
o Lipsa de atractivitate a sistemului de
o Slaba motivaţie a cadrelor didactice pentru
Școala Caraș-Severineană

învăţământ pentru tinerii absolvenţi ai


desfăşurarea de activităţi educative
universităților;
extraşcolare.
o Întârzierea/blocarea investiţiilor în
Inspector școlar general
învăţământ prin alocarea unui fond
Prof. dr. NICOLAE GRINDEANU

decizional de numire a personalului didactic,


ÎNCADRAREA CU PERSONAL prin participarea directă la luarea deciziilor
DIDACTIC ÎN ANUL ŞCOLAR de detaşare în interesul învăţământului/la
cerere, de asigurare a continuităţii pe post a
2014- 2015 suplinitorilor calificaţi sau de numire a
În selectarea şi angajarea personalului didactic, suplinitorilor calificaţi;
respectarea cadrului legal a indus:  identificarea disciplinelor care, în condiţiile
6

 exercitarea unui act decizional corect în implementării noului curriculum, a modificării


domeniul resurselor umane, bazat pe planurilor-cadru de învăţământ, a aplicării
competenţă, legalitate şi transparenţă; legislaţiei referitoare la pensionare, vor fi
Seria III Nr. 1(51)

 respectarea legislaţiei privind mişcarea deficitare în personal didactic calificat;


personalului didactic din învăţământul  stabilirea disciplinelor al căror număr de
preuniversitar de stat și particular. posturi didactice este insuficient în raport cu
Este unanim acceptat că un învăţământ de calitate personalul didactic angajat sau calificat
şi performant este condiţionat de existenţa unui corp existent pe piaţa muncii;
profesoral competent, bine pregătit şi dedicat  întocmirea evidenţei personalului didactic ce
profesiei. Munca în şcoală presupune efort constant şi va trebui să parcurgă cursuri de reconversie
continuu, este uneori frustrantă şi nu are rezultate profesională sau de actualizare a pregătirii
imediate şi evidente pe termen scurt, dar este pedagogice şi metodice de specialitate;
răsplătită întotdeauna prin performanţele şcolare sau  identificarea unităţilor şcolare pentru care
profesionale ale absolvenţilor. Pentru a le atinge, trebuie asigurat un management mai
trebuie să se asigure personal didactic calificat, cu performant;
stabilitate pe postul didactic/catedra pe care este  conlucrarea cu federaţiile sindicatele
încadrat. reprezentative la nivel de ramură învăţământ,
La nivelul Inspectoratului Şcolar Judeţean Caraş- în situaţiile reglementate de lege, în vederea
Severin s-a avut în vedere: realizării unui parteneriat real;
 elaborarea la nivelul judeţului a unor politici  monitorizarea constantă şi continuă a
de personal coerente privind selectarea şi încadrării cu personal didactic a unităţilor de
încadrarea personalului (didactic, didactic învăţământ.
auxiliar şi nedidactic); Concluzii:
 recenzarea corectă a populaţiei şcolare din - În general, încadrarea şcolilor este asigurată
fiecare zonă; de personal calificat, la ciclul preşcolar şi
 menţinerea şi sporirea gradului de libertate a primar existând chiar excedent de cadre
unităţilor şcolare în stabilirea posturilor calificate;
didactice/catedrelor vacante/rezervate, cu - Există un număr mare de ingineri şi maiştri
respectarea normelor legale în vigoare; instructori cu grade didactice şi posibilităţi
 implicarea managerilor şcolari în actul minime de încadrare pe catedrele de

Casa Corpului Didactic Caraș-Severin


1. ÎNVĂȚĂMÂNTUL CARAȘ-SEVERINEAN
specialitate; - învăţământ de masă -
- Numărul mic de ore la disciplinele educaţie
plastică, educaţie muzicală, educaţie Titulari
TITULARI
(plata cu ora)
tehnologică nu face posibilă încadrarea cu
profesori de specialitate, aceste discipline
din care: din care:
făcând obiectul completărilor de catedră, cu Total Total
Urban Rural Urban Rural
precădere în mediul rural;
2279,18 1516,74 762,44 298,26 222,37 75,89
- Se impune accentuarea responsabilizării
directorilor unităţilor de învăţământ privind SUPLINITORI necalificaţi/
SUPLINITORI CALIFICATI
cunoaşterea, aplicarea şi respectarea în curs de calificare
legislaţiei în vigoare privind încadrarea cu
din care: Total din care:
personal didactic, aceştia nefiind pregătiţi şi, Total
Urban Rural Urban Rural Rural
mulţi dintre ei nefiind dispuşi, pentru
716,44 393,15 323,29 72,33 29,36 42,87
descentralizarea actului decizional;
Situaţia încadrării pe norme/posturi didactice pe
- Necesarul de personal la nivelul
tipuri de posturi şi medii de rezidenţă
inspectoratului şcolar şi al unităţilor de

Seria III Nr. 1(51)


- învăţământ special –
învăţământ este dimensionat în concordanţă
cu legislaţia în vigoare, iar metodologiile Titulari
privind recrutarea, selecţia şi încadrarea de TITULARI
(plata cu ora)
personal se mediatizează în timp util, pentru
a fi cunoscute de cei interesaţi. din care: din care:
Total Total
Situaţia încadrării cu personal la nivelul judeţului Urban Rural Urban Rural
Caraş-Severin, în anul şcolar 2014 – 2015, se prezintă 138,40 138,40 0 41,20 41,20 0
astfel:

7
Personal din învăţământul SUPLINITORI necalificaţi/ în
2014-2015 SUPLINITORI CALIFICATI
preuniversitar (nr. posturi) curs de calificare

Personal didactic 3587,84


din care: Total din care:

Școala Caraș-Severineană
Personal didactic auxiliar 268,65 Total
Urban Rural Urban Rural
Personal nedidactic 769,63
39,51 39,51 0 2,63 2,63 0
TOTAL 4622,87

Situaţia încadrării pe norme/posturi didactice pe Inspector școlar pentru managementul resurselor umane
tipuri de posturi şi medii de rezidenţă Prof. SIMONA-LILIANA STAN

la ordinul ministrului educaţiei naţionale nr.


RAPORT FINAL CU PRIVIRE LA 4895/10.11.2014.
PROBA PRACTICĂ/ORALĂ ÎN Constituirea Comisiei Judeţene pentru desfășurarea
probelor practice/orale și a inspecțiilor speciale la
PROFILUL POSTULUI ŞI clasă s-a făcut prin decizii ale Inspectorului Şcolar
INSPECŢIA SPECIALĂ LA CLASĂ General, profesor dr. Nicolae Grindeanu, Decizia nr.
desfăşurate în perioada 27.05.2015-26.06.2015 în 285/26.05.2015, modificată prin Decizia nr.
unităţi de învăţământ din judeţul Caraş-Severin 337/25.06.2015 cu anexele aferente, cu respectarea
Art. 65 (3) din Metodologia - cadru privind
Concursul naţional de ocupare a posturilor mobilitatea personalului didactic din învăţământul
didactice/catedrelor declarate vacante/rezervate preuniversitar în anul şcolar 2015-2016.
constă în probă practică sau inspecţie specială la clasă La disciplina LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ s-au
în profilul postului didactic solicitat şi probă scrisă, înscris la Concursul naţional de ocupare a posturilor
potrivit programelor specifice pentru concurs, didactice/catedrelor declarate vacante/rezervate 45
aprobate prin ordin al ministrului educaţiei naţionale, candidaţi, dintre care 11 au solicitat recunoaşterea
conform art. 254 alin. (8) lit. a) din Legea nr. 1/2011 cu inspecţiei special din cadrul examenului de Definitivat
modificările şi completările ulterioare. 2015.
Desfășurarea probelor practice/orale și a
LIMBA ŞI
inspecțiilor speciale la clasă a avut loc în perioada: 27 LITERATURA Tranşe de medii obţinute
mai -26 iunie 2015, conform Calendarului mobilității ROMÂNĂ
personalului didactic din învățământul preuniversitar Solicitat
Absenţi

recunoaște
Înscrişi

1-1,99
2-2,99
3-3,99
4-4,99
5-5,99
6-6,99
7-7,99
8-8,99

9-9,99

pentru anul școlar 2015 – 2016, ANEXA NR. 19 la


10

re inspecție
METODOLOGIA - CADRU PRIVIND MOBILITATEA Definitivat
2015
PERSONALULUI DIDACTIC DIN ÎNVĂŢĂMÂNTUL
45 - 11 - - - - - - 1 4 13 27
PREUNIVERSITAR ÎN ANUL ŞCOLAR 2015-2016, Anexă

Casa Corpului Didactic Caraș-Severin


1. ÎNVĂȚĂMÂNTUL CARAȘ-SEVERINEAN
La LIMBI MODERNE s-au înscris la Concursul BIOLOGIE Tranşe de medii obţinute
Solicitat
naţional de ocupare a posturilor didactice/catedrelor

Înscrişi

Absenţi
recunoaște

1-1,99
2-2,99
3-3,99
4-4,99
5-5,99
6-6,99
7-7,99
8-8,99

9-9,99
declarate vacante/rezervate 30 candidaţi – 4 la LIMBA

10
re inspecție
GERMANĂ MODERNĂ, 5 la LIMBA ŞI LITERATURA Definitivat
2015
FRANCEZĂ şi 21 la LIMBA ŞI LITERATURA ENGLEZĂ, 20 - 4 - - - - - - 1 2 10 7
dintre care 4 au solicitat recunoaşterea inspecţiei FIZICĂ Tranşe de medii obţinute
speciale din cadrul examenului de Definitivat 2015, 1 Solicitat

Înscrişi

Absenţi
la LIMBA ŞI LITERATURA FRANCEZĂ şi 3 la LIMBA ŞI recunoaște

1-1,99
2-2,99
3-3,99
4-4,99
5-5,99
6-6,99
7-7,99
8-8,99
9-9,99
10
re inspecție
LITERATURA ENGLEZĂ. Definitivat
2015
LIMBA GERMANĂ 3 (un
Tranşe de medii obţinute
MODERNĂ candidat
Solicitat neprezent
6 at la - - - - - 1 - 2 - -
Înscrişi

Absenţi

recunoaște
1-1,99
2-2,99
3-3,99
4-4,99
5-5,99
6-6,99
7-7,99
8-8,99
9-9,99
-

10
re inspecție validarea
Definitivat fişei)
2015 CHIMIE Tranşe de medii obţinute
1 Fişă
Solicitat
invalidat

Absenţi
recunoaște

Înscrişi

1-1,99
2-2,99
3-3,99
4-4,99
5-5,99
6-6,99
7-7,99
8-8,99
9-9,99
ă de

10
re inspecție
aplicaţia
Definitivat
Școala Caraș-Severineană

informat
4 - - - - - - - - - - 2015
ică 3
pentru 4 - - - - - - - - - - 2 2
studii
neautori La disciplina INFORMATICĂ ŞI TEHNOLOGIA
zate
INFORMAŢIEI s-a înscris la Concursul naţional de
LIMBA ŞI
LITERATURA Tranşe de medii obţinute ocupare a posturilor didactice/catedrelor declarate
ENGLEZĂ vacante/rezervate un candidat.
Solicitat
Înscrişi

INFORMATICĂ ŞI
Absenţi

recunoaște
1-1,99
2-2,99
3-3,99
4-4,99
5-5,99
6-6,99
7-7,99
8-8,99
9-9,99
10

re inspecție TEHNOLOGIA Tranşe de medii obţinute


Definitivat INFORMAŢIEI
2015 Solicitat
3 (un
Absenţi

recunoaște
Înscrişi

1-1,99
2-2,99
3-3,99
4-4,99
5-5,99
6-6,99
7-7,99
8-8,99
9-9,99
candidat

10
re inspecție
8

2 nepreze Definitivat
3 - - - - - 1 - 5 5
1 ntat la 2015
validare
a fişei) 7 1 - - - - - - - - - - - 1
LIMBA ŞI
Seria III Nr. 1(51)

LITERATURA Tranşe de medii obţinute La disciplina RELIGIE ORTODOXĂ s-au înscris la


FRANCEZĂ Concursul naţional de ocupare a posturilor
Solicitat
didactice/catedrelor declarate vacante/rezervate 16
Absenţi

recunoaște
Înscrişi

1-1,99
2-2,99
3-3,99
4-4,99
5-5,99
6-6,99
7-7,99
8-8,99
9-9,99
10

re inspecție candidaţi.
Definitivat
2015 RELIGIE
Tranşe de medii obţinute
5 - 1 - - - - - - - - 1 4 ORTODOXĂ
Solicitat
Înscrişi

La disciplina MATEMATICĂ s-au înscris la Concursul


Absenţi

recunoaște
1-1,99
2-2,99
3-3,99
4-4,99
5-5,99
6-6,99
7-7,99
8-8,99
9-9,99
10

re inspecție
naţional de ocupare a posturilor didactice/catedrelor Definitivat
declarate vacante/rezervate 26 candidaţi, dintre care 2015
5 au solicitat recunoaşterea inspecţiei speciale din 1 (un
candidat
cadrul examenului de Definitivat 2015. 1 nepreze 1
- - - - - - - - - -
6 ntat la 5
MATEMATICĂ Tranşe de medii obţinute validare
Solicitat a fişei)
Absenţi

recunoașter
Înscrişi

1-1,99
2-2,99
3-3,99
4-4,99
5-5,99
6-6,99
7-7,99
8-8,99

9-9,99

La disciplinele ISTORIE, GEOGRAFIE şi CULTURĂ


10

e inspecție
Definitivat CIVICĂ s-au înscris la Concursul naţional de ocupare a
2015
posturilor didactice/catedrelor declarate
26 - 5 - - - - - - - 2 7 17
vacante/rezervate 32 candidaţi, 20 la ISTORIE, 11 la
La disciplinele BIOLOGIE, FIZICĂ şi CHIMIE s-au GEOGRAFIE, 1 la CULTURĂ CIVICĂ, dintre care 3 au
înscris la Concursul naţional de ocupare a posturilor solicitat recunoaşterea inspecţiei speciale din cadrul
didactice/catedrelor declarate vacante/rezervate 30 examenului de Definitivat 2015, 2 la GEOGRAFIE şi 1 la
candidaţi, 20 la BIOLOGIE, 4 la CHIMIE şi 6 la FIZICĂ, ISTORIE.
dintre care 4 au solicitat recunoaşterea inspecţiei ISTORIE Tranşe de medii obţinute
speciale din cadrul examenului de Definitivat 2015 la Solicitat
Înscrişi

Absenţi

BIOLOGIE. recunoaște
1-1,99
2-2,99
3-3,99
4-4,99
5-5,99
6-6,99
7-7,99
8-8,99
9-9,99
10

re inspecție
Definitivat
2015

Casa Corpului Didactic Caraș-Severin


1. ÎNVĂȚĂMÂNTUL CARAȘ-SEVERINEAN
2 1
3 1 - - - - - - - 1 6
0 0 4 1 - - - - - - - - - 3 -
GEOGRAFIE Tranşe de medii obţinute
EDUCAŢIE
Solicitat
Înscrişi

MUZICALĂ
Absenţi
recunoaște

1-1,99
2-2,99
3-3,99
4-4,99
5-5,99
6-6,99
7-7,99
8-8,99
9-9,99
SPECIALIZATĂ: Tranşe de medii obţinute

10
re inspecție
Definitivat MUZICĂ
2015 INSTRUMENTALĂ
Solicitat
1 recunoaște

Absenţi
Înscrişi
- 2 - - - - - - - - 6 5

1-1,99
2-2,99
3-3,99
4-4,99
5-5,99
6-6,99
7-7,99
8-8,99
9-9,99
1 re

10
inspecție
Definitivat
CULTURĂ CIVICĂ Tranşe de medii obţinute 2015
Solicitat 2 1 - - - - - - - 1 - - -
Absenţi

recunoaște
Înscrişi

1-1,99
2-2,99
3-3,99
4-4,99
5-5,99
6-6,99
7-7,99
8-8,99
9-9,99
La disciplina EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT s-au înscris

10
re inspecție
Definitivat la Concursul naţional de ocupare a posturilor
2015
1 - - - - - - - - - - 1 -
didactice/catedrelor declarate vacante/rezervate 24

Seria III Nr. 1(51)


candidaţi, dintre care 6 au solicitat recunoaşterea
La disciplina ECONOMIE ŞI EDUCAŢIE inspecţiei speciale din cadrul examenului de
ANTREPRENORIALĂ s-au înscris la Concursul naţional Definitivat 2015.
de ocupare a posturilor didactice/catedrelor declarate
EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI
vacante/rezervate 6 candidaţi, dintre care 2 au Tranşe de medii obţinute
SPORT
solicitat recunoaşterea inspecţiei speciale din cadrul Solicitat

Absenţi
recunoașter
Înscrişi
examenului de Definitivat 2015.

1-1,99
2-2,99
3-3,99
4-4,99
5-5,99
6-6,99
7-7,99
8-8,99
9-9,99
10
e inspecție
ECONOMIE ŞI Definitivat
2015

9
EDUCAŢIE Tranşe de medii obţinute
1
ANTREPRENORIALĂ 24 2 6 - - - - - 1 - 2 3
6
Solicitat
Absenţi

recunoaște
Înscrişi

1-1,99
2-2,99
3-3,99
4-4,99
5-5,99
6-6,99
7-7,99
8-8,99
9-9,99

La disciplina LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ,


10

re inspecție

Școala Caraș-Severineană
Definitivat PEDAGOGIA PREŞCOLARĂ ŞI METODICA
2015 DESFĂŞURĂRII ACTIVITĂŢILOR INSTRUCTIV-
6 - 2 - - - - - - 2 1 1 2 EDUCATIVE ÎN GRĂDINIŢA DE COPII s-au înscris la
Concursul naţional de ocupare a posturilor
Patru candidaţi s-au înscris la Concursul naţional de
didactice/catedrelor declarate vacante/rezervate 85
ocupare a posturilor didactice/catedrelor declarate
candidaţi, dintre care 12 au solicitat recunoaşterea
vacante/rezervate la disciplina ARTE VIZUALE
inspecţiei speciale din cadrul examenului de
(EDUCAŢIE PLASTICĂ/EDUCAŢIE VIZUALĂ/
Definitivat 2015.
ARHITECTURĂ), 4 la EDUCAŢIE MUZICALĂ şi 2 la
EDUCAŢIE MUZICALĂ SPECIALIZATĂ: MUZICĂ LIMBA ŞI LITERATURA
ROMÂNĂ,
INSTRUMENTALĂ, dintre care unul a solicitat PEDAGOGIA
recunoaşterea inspecţiei speciale din cadrul PREŞCOLARĂ ŞI
METODICA
examenului de Definitivat 2015 la ARTE VIZUALE DESFĂŞURĂRII
Tranşe de medii obţinute
(EDUCAŢIE PLASTICĂ/EDUCAŢIE VIZUALĂ/ ACTIVITĂŢILOR
INSTRUCTIV-
ARHITECTURĂ). EDUCATIVE ÎN
GRĂDINIŢA DE COPII
ARTE VIZUALE
Solicitat
(EDUCAŢIE
Absenţi

recunoașter
Înscrişi

1-1,99
2-2,99
3-3,99
4-4,99
5-5,99
6-6,99
7-7,99
8-8,99
9-9,99

PLASTICĂ /
10

Tranşe de medii obţinute e inspecție


EDUCAŢIE Definitivat
VIZUALĂ / 2015
ARHITECTURĂ) 1 6
Solicitat
85 5 12 - - - - - - - 2
5 3
recunoaște
Înscrişi

Absenţi

1-1,99
2-2,99
3-3,99
4-4,99
5-5,99
6-6,99
7-7,99
8-8,99
9-9,99

re La disciplina LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ,


10

inspecție
Definitivat ELEMENTE DE PEDAGOGIE ŞCOLARĂ ŞI ELEMENTE DE
2015 DIDACTICĂ GENERALĂ APLICATE DISCIPLINELOR DIN
4 - 1 - - - - - - - - 1 3 ÎNVĂŢĂMÂNTUL PRIMAR s-au înscris la Concursul
EDUCAŢIE
Tranşe de medii obţinute naţional de ocupare a posturilor didactice/catedrelor
MUZICALĂ
Solicitat declarate vacante/rezervate 50 candidaţi, dintre care
5 au solicitat recunoaşterea inspecţiei speciale din
Înscrişi

recunoaște
Absenţi

1-1,99
2-2,99
3-3,99
4-4,99
5-5,99
6-6,99
7-7,99
8-8,99
9-9,99

re
cadrul examenului de Definitivat 2015.
10

inspecție
Definitivat
2015

Casa Corpului Didactic Caraș-Severin


1. ÎNVĂȚĂMÂNTUL CARAȘ-SEVERINEAN
LIMBA ŞI LITERATURA ELECTROTEHNICĂ,
ROMÂNĂ, ELEMENTE ELECTROMECANICĂ,
DE PEDAGOGIE Tranşe de medii obţinute
ENERGETICĂ (MAIŞTRI
ŞCOLARĂ ŞI ELEMENTE
DE DIDACTICĂ Tranşe de medii obţinute INSTRUCTORI)
GENERALĂ APLICATE Solicitat

Înscrişi

Absenţi
recunoașter

1-1,99
2-2,99
3-3,99
4-4,99
5-5,99
6-6,99
7-7,99
8-8,99
9-9,99
DISCIPLINELOR DIN

10
ÎNVĂŢĂMÂNTUL e inspecție
PRIMAR Definitivat
2015
Solicitat
Înscrişi

1-1,99
Absenţi

recunoașter
2-2,99
3-3,99
4-4,99
5-5,99
6-6,99
7-7,99
8-8,99
9-9,99
2 - - - - - - - - - - 1 1

10
e inspecție
Definitivat
2015 INDUSTRIE
9 (2
Tranşe de medii obţinute
ALIMENTARĂ
candidaţ
Solicitat
i
5 3

Absenţi
recunoașter

Înscrişi

1-1,99
2-2,99
3-3,99
4-4,99
5-5,99
6-6,99
7-7,99
8-8,99
9-9,99
nepreze 5 - - - - - - - - 6

10
0 5 e inspecție
ntaţi la
Definitivat
validare
2015
a fişei)
1 - - - - - - - - - - - 1
Un număr de 28 de candidaţi s-au înscris la INSTALAŢII PENTRU
Tranşe de medii obţinute
Concursul naţional de ocupare a posturilor CONSTRUCŢII
Școala Caraș-Severineană

didactice/catedrelor declarate vacante/rezervate la Solicitat

Înscrişi

Absenţi
recunoașter

1-1,99
2-2,99
3-3,99
4-4,99
5-5,99
6-6,99
7-7,99
8-8,99
9-9,99
disciplinele TEHNICE: 1 la COMERŢ, 1 la ECONOMIC,

10
e inspecție
ADMINISTRATIV, POŞTĂ, 4 la EDUCAŢIE Definitivat
2015
TEHNOLOGICĂ, 1 la ELECTRONICĂ, AUTOMATIZĂRI
1 - - - - - - - - - - 1 -
(MAIŞTRI INSTRUCTORI), 2 la ELECTROTEHNICĂ,
ELECTROMECANICĂ, ENERGETICĂ (MAIŞTRI MECANICĂ Tranşe de medii obţinute
INSTRUCTORI), 1 la INDUSTRIE ALIMENTARĂ, 1 la Solicitat
Înscrişi

INSTALAŢII PENTRU CONSTRUCŢII, 3 la MECANICĂ, 4 la


Absenţi

recunoașter
1-1,99
2-2,99
3-3,99
4-4,99
5-5,99
6-6,99
7-7,99
8-8,99
9-9,99
10
e inspecție
MECANICĂ (MAIŞTRI INSTRUCTORI), 3 la POŞTĂ Definitivat
(MAIŞTRI INSTRUCTORI), 1 la PROTECŢIA MEDIULUI, 1 2015
la SILVICULTURĂ, 4 la SILVICULTURĂ (MAIŞTRI
10

INSTRUCTORI) şi 1 la TURISM ŞI SERVICII. 3 - - - - - - - - - - - 3

MECANICĂ
COMERŢ Tranşe de medii obţinute
(MAIŞTRI Tranşe de medii obţinute
INSTRUCTORI)
Seria III Nr. 1(51)

Solicitat
Înscrişi

Solicitat
Absenţi

recunoașter
1-1,99
2-2,99
3-3,99
4-4,99
5-5,99
6-6,99
7-7,99
8-8,99
9-9,99

Absenţi

recunoașter
10

Înscrişi

e inspecție
1-1,99
2-2,99
3-3,99
4-4,99
5-5,99
6-6,99
7-7,99
8-8,99
9-9,99
10
Definitivat e inspecție
2015 Definitivat
2015
1 - - - - - - - - - - - 1
ECONOMIC, 4 - - - - - - - - - - - 4
ADMINISTRATIV, Tranşe de medii obţinute POŞTĂ (MAIŞTRI
Tranşe de medii obţinute
POŞTĂ INSTRUCTORI)
Solicitat Solicitat
Înscrişi

Înscrişi
Absenţi

recunoașter
Absenţi

recunoașter
1-1,99
2-2,99
3-3,99
4-4,99
5-5,99
6-6,99
7-7,99
8-8,99
9-9,99

1-1,99
2-2,99
3-3,99
4-4,99
5-5,99
6-6,99
7-7,99
8-8,99
9-9,99
10

10

e inspecție e inspecție
Definitivat Definitivat
2015 2015
3 - - - - - - - - - - - 3
1 - - - - - - - - - - - 1 PROTECŢIA
Tranşe de medii obţinute
MEDIULUI
EDUCAŢIE
Tranşe de medii obţinute Solicitat
Înscrişi

TEHNOLOGICĂ
Absenţi

recunoașter
1-1,99
2-2,99
3-3,99
4-4,99
5-5,99
6-6,99
7-7,99
8-8,99
9-9,99

Solicitat
10

e inspecție
Absenţi

recunoașter
Înscrişi

1-1,99
2-2,99
3-3,99
4-4,99
5-5,99
6-6,99
7-7,99
8-8,99
9-9,99

Definitivat
10

e inspecție 2015
Definitivat
2015
1 - - - - - - - - - - - 1
4 1 - - - - - - - 1 - 2 -
ELECTRONICĂ,
AUTOMATIZĂRI SILVICULTURĂ Tranşe de medii obţinute
Tranşe de medii obţinute
(MAIŞTRI Solicitat
Absenţi

recunoașter
Înscrişi

1-1,99
2-2,99
3-3,99
4-4,99
5-5,99
6-6,99
7-7,99
8-8,99
9-9,99

INSTRUCTORI)
10

e inspecție
Solicitat
Definitivat
Înscrişi

Absenţi

recunoașter
1-1,99
2-2,99
3-3,99
4-4,99
5-5,99
6-6,99
7-7,99
8-8,99
9-9,99

2015
10

e inspecție
Definitivat 1 - - - - - - - - - - - 1
2015 SILVICULTURĂ
1 - - - - - - - - - - - 1 (MAIŞTRI Tranşe de medii obţinute
INSTRUCTORI)

Casa Corpului Didactic Caraș-Severin


1. ÎNVĂȚĂMÂNTUL CARAȘ-SEVERINEAN
1 2 3 4 5 6 7 8 9 PSIHOPEDAGOGIE
Solicitat Tranşe de medii obţinute
- - - - - - - - - SPECIALĂ
Înscrişi

Absenţi
recunoașter
1 2 3 4 5 6 7 8 9 1 Solicitat

Înscrişi
e inspecție

Absenţi
Definitivat , , , , , , , , , 0 recunoașter

1-1,99
2-2,99
3-3,99
4-4,99
5-5,99
6-6,99
7-7,99
8-8,99
9-9,99
10
9 9 9 9 9 9 9 9 9 e inspecție
2015
9 9 9 9 9 9 9 9 9 Definitivat
2015
4
4 - - - - - - - - - - - 4 (candida
ţi
4 3
TURISM ŞI SERVICII Tranşe de medii obţinute nepreze - - - - - - - 1 - 5
0 ntaţi la 0
Solicitat validare
Absenţi

recunoașter
Înscrişi

1-1,99
2-2,99
3-3,99
4-4,99
5-5,99
6-6,99
7-7,99
8-8,99
9-9,99
a fişei)

10
e inspecție
TERAPIA
Definitivat
2015 EDUCAŢIONALĂ
Tranşe de medii obţinute
COMPLEXĂ ŞI
1 - - - - - - - - - - - 1
INTEGRATĂ
Un număr de 7 candidaţi s-au înscris la Concursul Solicitat

Absenţi
recunoașter

Înscrişi

1-1,99
2-2,99
3-3,99
4-4,99
5-5,99
6-6,99
7-7,99
8-8,99
9-9,99
naţional de ocupare a posturilor didactice/catedrelor

10
e inspecție

Seria III Nr. 1(51)


declarate vacante/rezervate la disciplina CONSILIERE Definitivat
2015
PSIHOPEDAGOGICĂ, 40 la PSIHOPEDAGOGIE SPECIALĂ
6 - - - - - - - - 2 - - 4
şi 6 la TERAPIA EDUCAŢIONALĂ COMPLEXĂ ŞI
INTEGRATĂ, dintre care 4 au solicitat recunoaşterea În judeţul Caraş-Severin desfăşurarea probelor
inspecţiei speciale din cadrul examenului de practice/orale în profilul postului şi a inspecţiilor
Definitivat 2015 la CONSILIERE PSIHOPEDAGOGICĂ şi 5 speciale la clasă - TITULARIZARE 2015 s-a înscris în
la PSIHOPEDAGOGIE SPECIALĂ. starea de normalitate, cu respectarea riguroasă a
cadrului legal, reprezentat de METODOLOGIA -
CONSILIERE

11
Tranşe de medii obţinute CADRU PRIVIND MOBILITATEA PERSONALULUI
PSIHOPEDAGOGICĂ
Solicitat DIDACTIC DIN ÎNVĂŢĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR ÎN
Înscrişi

Absenţi

recunoașter ANUL ŞCOLAR 2015-2016, Anexă la ordinul ministrului


1-1,99
2-2,99
3-3,99
4-4,99
5-5,99
6-6,99
7-7,99
8-8,99
9-9,99
10

e inspecție
Definitivat educaţiei naţionale nr. 4895/10.11.2014 şi a

Școala Caraș-Severineană
2015 Calendarului mobilității personalului didactic din
O fişă învățământul preuniversitar pentru anul școlar 2015
invalidat
ă de – 2016, ANEXA NR. 19 la Metodologie.
aplicaţia
informat
7 ică
4 - - - - - - - - 1 5
pentru Inspector școlar general adjunct
studii
neautori
Prof. MIHAELA-AUGUSTINA BASARAB
zate

valabilă şi pentru bacalaureatul 2015:


BACALAUREAT 2015  Informarea constantă şi la timp a tuturor
cadrelor didactice asupra noutăţilor
Examenul de bacalaureat 2015 s-a desfăşurat în privitoare la modul de organizare şi
judeţul Caraş-Severin conform prevederilor
desfăşurare a examenului de bacalaureat
Metodologiei de organizare şi desfăşurare a
2015;
examenului de bacalaureat – 2011, aprobată prin  Diseminarea şi prelucrarea tuturor
Ordinul M.E.C.T.S. nr. 4799/31.08.2010, valabilă şi materialelor, adreselor şi reglementărilor
pentru bacalaureatul 2015, conform OMEN
MECS;
4430/29.08.2014, a adreselor şi a reglementărilor
 Diseminarea şi prelucrarea programelor de
transmise de MECS şi CNEE în vederea unei bune examen, în cadrul întâlnirilor metodice cu
organizări şi desfăşurări a acestui examen naţional. Nu profesorii la fiecare specialitate şi în cadrul
au fost întâmpinate dificultăţi în organizarea şi
şedinţelor organizate de ISJ CS cu directorii
desfăşurarea examenului de bacalaureat,
unităţilor de învăţământ.
Inspectoratul Şcolar Județean Caraş-Severin asigurând Au fost constituite, conform prevederilor
toate condiţiile pentru desfăşurarea optimă a acestui
Metodologiei privind organizarea şi desfăşurarea
examen.
examenului de bacalaureat 2011, aprobată prin
Măsurile întreprinse de Inspectoratul Şcolar Ordinul M.E.C.T.S. nr. 4799/31.08.2010, valabilă şi
Județean Caraş-Severin pe parcursul anului şcolar pentru bacalaureatul 2015, comisiile de evaluare a
2014-2015 pentru pregătirea examenului de
competenţelor lingvistice şi digitale în 27 de licee şi
bacalaureat au fost complexe şi s-au derulat ţinând
grupuri şcolare, din totalul celor 29 care funcţionează
cont de prevederile Metodologiei privind organizarea pe raza judeţului Caraş-Severin. Menţionăm că o
şi desfăşurarea examenului de bacalaureat 2011, unitate de învăţământ liceal (Liceul Tehnologic Iosif
aprobată prin Ordinul M.E.C.T.S. nr. 4799/31.08.2010,
Coriolan Buracu Prigor) a fost arondată Liceului
Casa Corpului Didactic Caraș-Severin
1. ÎNVĂȚĂMÂNTUL CARAȘ-SEVERINEAN
Teoretic Eftimie Murgu Bozovici, întrucât au existat învăţământ, a cadrelor didactice, a elevilor şi a
doar șase candidați care s-au înscris la bacalaureat, părinţilor, referitoare la prevederile conform
sesiunea iunie-iulie 2015 și o unitate de învățământ cărora se interzice cu desăvârşire colectarea
liceal nu a avut absolvenți de clasa a XII-a în anul sau favorizarea acţiunii de colectare a unor
școlar 2014-2015. fonduri materiale sau băneşti de la candidaţi,
Fiecare probă s-a desfăşurat cu respectarea părinţii acestora sau de la orice persoană care
prevederilor metodologiei şi a procedurilor transmise are rude în rândul candidaţilor, fonduri care au
de MECS şi CNEE. ca destinaţie asigurarea cazării, a meselor sau a
În ceea ce priveşte probele scrise ale examenului de altor beneficii pentru membrii comisiilor de
bacalaureat 2015, ISJ CS a întreprins măsuri necesare bacalaureat.
pentru asigurarea dotării celor 8 centre de examen Au fost elaborate şi transmise solicitările către
(+ 4 subcomisii) şi a celor 2 centre zonale de evaluare consiliile locale și autorităţile judeţene de sănătate
cu un număr suficient de copiatoare în stare de (pentru asigurarea cu personal medical), către
funcţionare, calculatoare, fax, conexiune la internet, organele Ministerului Administraţiei şi Internelor, de
consumabile. Comisia judeţeană a monitorizat poliţie şi de jandarmerie de la nivel judeţean (pentru
constant modul de pregătire al şcolilor cu statut de asigurarea securităţii documentelor de examen, a
centre de examen/centre zonale de evaluare pentru lucrărilor scrise şi a candidaţilor, pe perioada derulării
dotarea corespunzătoare şi pregătirea adecvată a examenelor), către operatorii de energie electrică,
Școala Caraș-Severineană

sălilor de examen şi a făcut demersurile necesare operatorii de telefonie (RENEL, ROMTELECOM etc.) în
asigurării consumabilelor necesare. Au fost testate vederea asigurării condiţiilor optime pe durata
echipamentele înaintea începerii probelor de desfăşurării probelor de examen.
examen, membrii comisiilor au fost instruiţi pentru Comisia Judeţeană de Bacalaureat a transmis în
utilizarea eficientă a acestora. toate unitățile de învățământ liceal din județ, prin
Comisia Judeţeană de Bacalaureat a nominalizat şi a adresa ISJ CS nr. 7000/08.06.2015, LISTA CENTRELOR
transmis Ministerului Educaţiei și Cercetării Științifice, DE EXAMEN, CENTRELOR ZONALE DE EVALUARE ȘI A
prin adresa nr. 6899/03.06.2015, unităţile de UNITĂȚILOR ARONDATE ACESTORA.
învăţământ desemnate centre de examen, unităţile În județul nostru am solicitat și obținut aprobarea
şcolare arondate acestora şi centre zonale de Comisiei Naționale pentru 3 cazuri speciale (pentru
evaluare, pentru sesiunea iunie – iulie 2015. candidata Micu Patricia, pentru candidata Rusu P.
12

În patru unităţi de învăţământ s-au constituit Patricia și pentru candidatul Toader Liviu-Nicușor).
subcomisii (Liceul Teoretic Tata Oancea Bocșa, Liceul Au fost constituite, cu respectarea
Teoretic Eftimie Murgu Bozovici, Liceul Bănățean prevederilor metodologiei, comisiile de
Oțelu Roșu, Liceul Mathias Hammer Anina). Pentru bacalaureat.
Seria III Nr. 1(51)

patru centre de examen și o subcomisie s-a solicitat Monitorizarea organizării şi desfăşurării examenului
Comisiei Naţionale de Bacalaureat aprobare pentru de bacalaureat s-a realizat atât de către delegatul
funcţionarea sub efectivul prevăzut de metodologie: Ministerului, Educației și Cercetării Științifice, domnul
CE Liceul Hercules Băile Herculane (249 candidați), CE inspector general Șăitan Traian, cât şi de către
Liceul Tehnologic Clisura Dunării Moldova Nouă (192 comisia judeţeană de bacalaureat. În fiecare unitate
candidați), CE Liceul Tehnologic Dacia Caransebeș de învăţământ în care a funcţionat o subcomisie de
(192 candidați), Liceul Teoretic General Dragalina examen a fost delegat un inspector școlar membru al
Oravița (231 candidați) și subcomisia de la Liceul comisiei judeţene, având calitatea de observator al
Mathias Hammer (59 candidați). modului de desfăşurare a examenului de bacalaureat.
Au fost constituite 2 centre zonale de evaluare: CZE Preşedintele comisiei judeţene a efectuat vizite de
Colegiul Național Mircea Eliade Reșița și CZE Liceul de monitorizare a modului de desfăşurare a examenului
Arte Sabin Păuța Reșița. de bacalaureat, atât în centrele de examen, cât şi în
S-a realizat informarea candidaţilor, a părinţilor şi a centrele zonale de evaluare.
opiniei publice cu privire la organizarea şi La sfârşitul fiecărei probe scrise s-au transmis date
desfăşurarea examenului, cu respectarea legate de numărul de candidaţi înscrişi la probă,
metodologiei; numărul de candidaţi prezenţi, absenţi, numărul de
- informarea elevilor, prin afişarea la loc vizibil, a candidaţi eliminaţi.
informaţiilor cu privire la calendarul şi Astfel, pe parcursul probelor scrise s-au înregistrat 6
metodologia examenului naţional de tentative de fraudă din partea candidaţilor care au
bacalaureat, precum şi cu privire la disciplinele fost eliminaţi din examen, cu posibilitatea de a
la care se susţin probele, ora de începere a participa la examen abia după două sesiuni. Aceştia
examenului la fiecare probă etc.; au fost depistaţi cu mijloace de comunicare (telefoane
- anunţarea, prin afişarea la loc vizibil şi prin mobile şi fiţuici) asupra lor.
intermediul presei, a datei, locului şi orei la A fost afişat în toate centrele de examen şi centrele
care are loc şedinţa publică de tragere la sorţi a zonale de evaluare număr de telefon gratuit
membrilor comisiilor de bacalaureat; (TELVERDE) la care cetățenii pot semnala toate
- informarea, de către conducerile unităţilor de neregulile apărute în organizarea și derularea

Casa Corpului Didactic Caraș-Severin


1. ÎNVĂȚĂMÂNTUL CARAȘ-SEVERINEAN
examenului de bacalaureat, dar la acest număr nu s-a Contestaţii din județul Hunedoara. În urma
înregistrat nicio sesizare. contestaţiilor, procentul de promovabilitate la nivelul
Analiza rezultatelor obţinute de absolvenţii din judeţului Caraş-Severin a crescut la 62,19%.
seria curentă, din serii anterioare ai fiecarei unităţi Nu s-au înregistrat disfuncționalități în organizarea
şcolare din judeţ şi desfăşurarea examenului de bacalaureat în județul
La examenul de bacalaureat – sesiunea iunie-iulie Caraș-Severin.
2015, în judeţul CS s-au înscris 2183 de candidaţi La examenul de bacalaureat, sesiunea august -
dintre care s-au prezentat 1994, iar procentul de septembrie 2015, în judeţul Caraş-Severin s-au înscris
promovabilitate înainte de contestaţii a fost de 60, 716 candidaţi, care au susţinut probele scrise în 3
93%. Lucrările au fost evaluate în județul Mehedinți. centre de examen: Colegiul Tehnic Reşiţa, Colegiul
Au fost înregistrate 485 de contestaţii: (E)a) – total Naţional Traian Doda Caransebeş, Şcoala Gimnazială
166; E)c) – total 160; E)d) – total 159). Romul Ladea Oraviţa.
La Centrul Zonal de Evaluare de la Colegiul Național Pentru proba E)a) Limba și literatura română au
”Mircea Eliade” Reșița a existat inițial o eroare fost înscriși 300 de candidați, pentru proba E)b)
materială la 2 lucrări, s-a constatat că județul Limba și literatura maternă sunt înscriși 5 candidați,
evaluator, județul Mehedinți, a trecut greșit în pentru proba E)c), proba obligatorie a profilului, sunt

Seria III Nr. 1(51)


aplicație notele a doi elevi la disciplina Limba și înscriși 450 de candidați, iar pentru proba E)d), proba
literatura română, elevi din județul de origine Caraș- la alegere a profilului sunt înscriși 447 candidați.
Severin. La nivelul judeţului a fost propus un centru zonal de
Cei doi elevi au numele și prenumele identice, fiind evaluare, la Liceul de Arte Sabin Păuţa Reşiţa.
diferită doar inițiala tatălui: S-au întreprins toate demersurile ca şi această
1. ILIESCU M. ZAHARIA, specializarea științe sesiune de bacalaureat să se desfăşoare în condiţii
ale naturii - nota pe lucrare: 7,60; în optime, cu respectarea prevederilor Calendarului şi
aplicație este trecută nota 4,15; Metodologiei de organizare şi desfăşurare a

13
2. ILIESCU I. ZAHARIA, specializarea filologie examenului de bacalaureat – 2011, aprobată prin
– nota pe lucrare: 4,15; în aplicație este Ordinul M.E.C.T.S. nr. 4799/31.08.2010, valabilă şi
trecută nota 7,60; pentru bacalaureatul 2015, a adreselor şi
Situația a fost remediată, modificarea în aplicație a reglementărilor transmise de MEN şi CNEE.

Școala Caraș-Severineană
fost făcută, ca urmare a deblocării aplicației de către
MECS. Inspector școlar general adjunct
Lucrările au fost reevaluate de Centrul Regional de Prof. RODICA VESA

Unităţile de învăţământ / Centre de Examen şi


EVALUARE NAŢIONALĂ 2015 Centrele Zonale de Evaluare au dispus de un număr
suficient de copiatoare în stare de funcţionare (minim
În judeţul Caraş-Severin, Evaluarea Naţională 2015 a
2) care au permis multiplicarea subiectelor pentru
fost organizată şi s-a desfăşurat în conformitate cu fiecare elev, imprimante (minim 2), calculatoare
prevederile Metodologiei de organizare şi desfăşurare
(minim 2), telefon, fax, aparat radio, conexiune la
a Evaluării Naţionale pentru elevii clasei a VIII-a, în
Internet, sursă neîntreruptibilă/al doilea furnizor de
anul şcolar 2014-2015 - Anexa nr. 2 la ordinul MECTS Internet, materiale consumabile, ştampile, dulap
nr. 4431/29.08.2014, cu privire la organizarea şi metalic/fişet pentru păstrarea documentelor în
desfăşurarea Evaluării Naţionale pentru elevii clasei a
deplină siguranţă etc.
VIII-a, în anul şcolar 2014-2015.
Constituirea Comisiei Judeţene pentru organizarea
Înscrierea candidaţilor la Evaluarea Naţională 2015 şi desfăşurarea Evaluării Naţionale 2015, a comisiilor
s-a realizat în conformitate cu prevederile Art. 16 din din unităţile de învăţământ/Centrele de Examen şi a
Metodologia de organizare şi desfăşurare a Evaluării
comisiilor din Centrele Zonale de Evaluare s-a făcut
Naţionale pentru elevii clasei a VIII-a, în anul şcolar prin decizii ale Inspectorului Şcolar General, profesor
2014-2015 - Anexa nr. 2 la ordinul MECTS nr. dr. Nicolae Grindeanu (Comisia judeţeană – Decizia
4431/29.08.2014, cu privire la organizarea şi
nr. 325/18.06.2015, Comisiile din Centrele de
desfăşurarea Evaluării Naţionale pentru elevii clasei a
Examen - Decizia nr. 329/20.06.2015, cu anexele
VIII-a, în anul şcolar 2014-2015. aferente, Comisiile din Centrele Zonale de Evaluare -
Cei 2282 candidaţi înscrişi au susţinut Evaluarea Decizia nr. 330/20.06.2015, cu anexele aferente), cu
Naţională în 75 unităţi de învăţământ/Centre de
respectarea prevederilor Metodologiei de organizare
Examen, constituie în conformitate cu Art. 4 din
şi desfăşurare a Evaluării Naţionale pentru elevii clasei
Metodologie. a VIII-a, în anul şcolar 2014-2015 - Anexa nr. 2 la
Pentru evaluarea lucrărilor scrise, conform Art.4,
ordinul MECTS nr. 4801/31.08.2010, cu privire la
Alin. (5) din Metodologie, s-au constituit 3 Centre
organizarea şi desfăşurarea Evaluării Naţionale pentru
Zonale de Evaluare, după cum urmează: elevii clasei a VIII-a, în anul şcolar 2010-2011, cu
- Şcoala Gimnazială Nr. 2 Reşiţa; completările ulterioare.
- Liceul Tehnologic Decebal Caransebeş; Situaţia statistică înainte de contestaţii se prezintă
- Şcoala Gimnazială Romul Ladea Oraviţa.
Casa Corpului Didactic Caraș-Severin
1. ÎNVĂȚĂMÂNTUL CARAȘ-SEVERINEAN
astfel: Procentul de promovare a crescut la 73,53%.
Comparativ cu anul şcolar 2013-2014, procentul de
Tranşe de medii obţinute

Prezenţi
Înscrişi
promovare la Evaluare Naţională a crescut cu 12,71%.

1-1,99

2-2,99

3-3,99

4-4,99

5-5,99

6-6,99

7-7,99

8-8,99

9-9,99

10
Membrii Comisiei Judeţene pentru organizarea şi
desfăşurarea Evaluării Naţionale 2015, împreună cu
reprezentantul Ministerului Educaţiei şi Cercetării
2282

2214

108

164

266

383

337

341

326

236
49

4
Ştiinţifice, inspector general Traian Şăitan, au
monitorizat cele trei centre zonale de evaluare,
precum şi centrele de examen din teritoriu.
Procentul de promovare a fost de 73,49%. De asemenea, la nivelul judeţului s-a constituit
S-au depus un număr de 102 contestaţii, dintre care Echipa de monitorizare a unităţilor de
48 contestaţii au fost admise, iar 54 au fost respinse. învăţământ/Centre de Examen/Centre de comunicare
Admise – Evaluare Naţională 2015, alcătuită din inspectori
Nr. lucrări
Disciplina Respinse şcolari delegaţi de către Comisia Judeţeană pentru
contestate mărire micşorare
Total monitorizarea tuturor activităţilor din cadrul Evaluării
notă notă
Limba şi Naţionale, conform Art. 9, alin.(11) din Metodologie,
literatura 65 36 25 11 29 numită prin Decizia Nr. 331/20.06.2015.
română Concluzionăm faptul că, în judeţul Caraş-Severin,
Școala Caraș-Severineană

Limba
maternă 3 2 2 0 1
desfăşurarea Evaluării Naţionale 2015 s-a înscris în
germană starea de normalitate, cu respectarea riguroasă a
Matematică 34 10 9 1 24 cadrului legal, reprezentat de Metodologia de
organizare şi desfăşurare a Evaluării Naţionale pentru
Total 102 48 36 12 54
elevii clasei a VIII-a, în anul şcolar 2014-2015 - Anexa
nr. 2 la ordinul MECTS nr. 4801/31.08.2010, cu privire
Statistica finală / după contestaţii: la organizarea şi desfăşurarea Evaluării Naţionale
pentru elevii clasei a VIII-a, în anul şcolar 2010-2011.
Tranşe de medii obţinute
Prezenţi
Înscrişi

1-1,99

2-2,99

3-3,99

4-4,99

5-5,99

6-6,99

7-7,99

8-8,99

9-9,99
14

10

Referitor la rezultatele obținute la Evaluarea


Națională 2015, comparativ cu media claselor V-VIII,
2282

2214

108

164

265

384

336

342

322

239
49

situația pe școli se prezintă astfel:


Seria III Nr. 1(51)

Media la
Nr.
Unitatea de învăţământ Evaluare Media claselor
crt.
naţională V-VIII Diferență
COLEGIUL NAŢIONAL "CONSTANTIN DIACONOVICI
1 LOGA" CARANSEBEŞ 6.68 8.58 1.91
COLEGIUL NAŢIONAL "TRAIAN DODA"
2 CARANSEBEŞ 6.90 8.73 1.83
3 COLEGIUL NAŢIONAL „MIRCEA ELIADE“ REŞIŢA 7.51 8.90 1.39
4 COLEGIUL NAŢIONAL „TRAIAN LALESCU“ REŞIŢA 8.12 9.02 0.90
5 LICEUL "HERCULES" BAILE HERCULANE 6.59 8.80 2.21
6 LICEUL „MATHIAS HAMMER“ ANINA 5.58 8.21 2.63
7 LICEUL DE ARTE „SABIN PĂUŢA“ REŞIŢA 6.97 8.52 1.55
LICEUL TEHNOLOGIC "CLISURA DUNARII"
8 MOLDOVA NOUĂ 7.24 8.54 1.30
9 LICEUL TEHNOLOGIC "DACIA" CARANSEBEŞ 6.66 8.53 1.87
10 LICEUL TEHNOLOGIC "DECEBAL" CARANSEBEŞ 6.65 8.49 1.84
LICEUL TEHNOLOGIC „IOSIF CORIOLAN BURACU“
11 PRIGOR 4.35 7.77 3.41
LICEUL TEHNOLOGIC „NICOLAE STOICA DE
12 HAŢEG“ MEHADIA 5.24 8.44 3.19
13 LICEUL TEHNOLOGIC „SF. DIMITRIE“ TEREGOVA 5.42 8.52 3.11
14 LICEUL TEHNOLOGIC BERZOVIA 6.62 8.84 2.21
15 LICEUL TEOLOGIC BAPTIST REŞIŢA 7.41 8.72 1.31

Casa Corpului Didactic Caraș-Severin


1. ÎNVĂȚĂMÂNTUL CARAȘ-SEVERINEAN
Media la
Nr. Media claselor
Unitatea de învăţământ Evaluare Diferență
crt. V-VIII
naţională
LICEUL TEORETIC "GENERAL DRAGALINA"
16 ORAVIŢA 7.65 9.10 1.45
17 LICEUL TEORETIC "TATA OANCEA" BOCŞA 6.92 8.74 1.82
18 LICEUL TEORETIC „DIACONOVICI TIETZ“ REŞIŢA 7.72 9.11 1.39
19 LICEUL TEORETIC „EFTIMIE MURGU“ BOZOVICI 5.75 7.89 2.14
20 LICEUL TEORETIC „TRAIAN VUIA“ REŞIŢA 5.40 8.87 3.48
LICEUL TEORETIC BILINGV ROMÂNO-CROAT
21 CARAŞOVA 6.48 8.57 2.09
22 SCOALA GIMNAZIALA "ROMUL LADEA" ORAVIŢA 6.66 8.51 1.85
23 SCOALA GIMNAZIALA NR. 1 RESITA 5.92 8.32 2.39
ŞCOALA GIMNAZIALĂ „ALEXANDRU MOISI“
24 MOLDOVA NOUĂ 4.99 8.38 3.39

Seria III Nr. 1(51)


ŞCOALA GIMNAZIALĂ „ATANASIE COJOCARU“
25 POJEJENA 5.69 8.19 2.50
26 ŞCOALA GIMNAZIALĂ „AUREL PEIA“ EZERIŞ 4.78 7.89 3.11
ŞCOALA GIMNAZIALĂ „BORISLAV CRÎSTICI“
27 BELOBREŞCA 5.55 9.70 4.15
ŞCOALA GIMNAZIALĂ „DR. ION SÎRBU“ EFTIMIE
28 MURGU 6.69 8.72 2.04
ŞCOALA GIMNAZIALĂ „GHEORGHE FRĂŢILĂ“

15
29 GLIMBOCA 6.42 8.08 1.66
ŞCOALA GIMNAZIALĂ „GHEORGHE GUGA“
30 RĂCĂŞDIA 6.34 8.52 2.18

Școala Caraș-Severineană
31 ŞCOALA GIMNAZIALĂ „IOAN CIUCUREL“ ŞOŞDEA 5.46 8.55 3.09
ŞCOALA GIMNAZIALĂ „IULIU BIROU“ TICVANIU
32 MARE 4.88 8.00 3.11
ŞCOALA GIMNAZIALĂ „J.A. KOMENSKY“ SFÂNTA
33 ELENA 4.32 8.33 4.01
ŞCOALA GIMNAZIALĂ „MIHAI NOVAC“ SASCA
34 MONTANĂ 5.06 8.19 3.13
35 ŞCOALA GIMNAZIALĂ „MIHAI PEIA“ REŞIŢA 7.52 8.79 1.27
ŞCOALA GIMNAZIALĂ „PAVEL BORDAN“
36 GRĂDINARI 6.84 8.42 1.58
ŞCOALA GIMNAZIALĂ „PETRE SAVA BĂLEANU“
37 VĂLIUG 4.53 7.71 3.19
38 ŞCOALA GIMNAZIALĂ „PETRU OALLDE“ FOROTIC 6.07 8.12 2.05
ŞCOALA GIMNAZIALĂ „ROMULUS FABIAN“
39 VĂRĂDIA 4.09 8.33 4.24
40 ŞCOALA GIMNAZIALĂ „SF. IACOB“ BREBU 6.06 8.51 2.45
41 ŞCOALA GIMNAZIALĂ „SF.SAVA“ SOCOL 5.50 8.22 2.72
ŞCOALA GIMNAZIALĂ „SOFIA ARCAN“ MOLDOVA
42 NOUĂ 6.26 8.24 1.97
ŞCOALA GIMNAZIALĂ „ŞTEFAN VELOVAN“ RUSCA
43 MONTANĂ 6.06 8.71 2.65
44 ŞCOALA GIMNAZIALĂ „TRAIAN LALESCU“ CORNEA 6.05 8.89 2.83
ŞCOALA GIMNAZIALĂ „TRANDAFIR COCÎRLĂ“
45 TURNU RUIENI 6.93 9.13 2.20
ŞCOALA GIMNAZIALĂ „TRANDAFIR TĂMAŞ“
46 MARGA 5.47 8.23 2.76
47 ŞCOALA GIMNAZIALĂ „VASILE VERSAVIA“ NAIDĂŞ 3.99 8.20 4.22
48 ŞCOALA GIMNAZIALĂ ARMENIŞ 6.11 8.89 2.78
49 ŞCOALA GIMNAZIALĂ BĂNIA 6.77 8.70 1.93
50 ŞCOALA GIMNAZIALĂ BĂUŢAR 6.79 8.71 1.92
51 ŞCOALA GIMNAZIALĂ BERLIŞTE 4.34 7.65 3.32

Casa Corpului Didactic Caraș-Severin


1. ÎNVĂȚĂMÂNTUL CARAȘ-SEVERINEAN
Media la
Nr. Media claselor
Unitatea de învăţământ Evaluare Diferență
crt. V-VIII
naţională
52 ŞCOALA GIMNAZIALĂ BERZASCA 6.32 8.61 2.29
53 ŞCOALA GIMNAZIALĂ BIGĂR 6.60 9.21 2.61
54 ŞCOALA GIMNAZIALĂ BORLOVA 5.58 8.45 2.87
55 ŞCOALA GIMNAZIALĂ BUCOVA 4.03 7.77 3.74
56 ŞCOALA GIMNAZIALĂ CICLOVA ROMÂNĂ 6.01 8.15 2.14
57 ŞCOALA GIMNAZIALĂ CIUDANOVIŢA 3.23 7.69 4.46
58 ŞCOALA GIMNAZIALĂ CLOCOTICI 6.33 8.31 1.97
59 ŞCOALA GIMNAZIALĂ CONSTANTIN DAICOVICIU 6.97 8.73 1.76
60 ŞCOALA GIMNAZIALĂ COPĂCELE 6.80 9.11 2.30
61 ŞCOALA GIMNAZIALĂ CORNUŢEL 6.39 8.65 2.27
62 ŞCOALA GIMNAZIALĂ CORONINI 5.21 8.35 3.14
63 ŞCOALA GIMNAZIALĂ DALBOŞEŢ 5.46 8.24 2.78
64 ŞCOALA GIMNAZIALĂ DOGNECEA 4.94 8.08 3.13
Școala Caraș-Severineană

65 ŞCOALA GIMNAZIALĂ DOMAŞNEA 5.85 8.82 2.97


66 ŞCOALA GIMNAZIALĂ FIZEŞ 5.51 8.41 2.90
67 ŞCOALA GIMNAZIALĂ FÎRLIUG 6.06 8.15 2.09
68 ŞCOALA GIMNAZIALĂ GÎRNIC 3.89 8.40 4.51
69 ŞCOALA GIMNAZIALĂ GORUIA 5.10 7.97 2.88
70 ŞCOALA GIMNAZIALĂ IABLANIŢA 6.17 8.54 2.37
71 ŞCOALA GIMNAZIALĂ LĂPUŞNICEL 4.25 7.91 3.66
72 ŞCOALA GIMNAZIALĂ LĂPUŞNICU MARE 1.92 6.93 5.01
73 ŞCOALA GIMNAZIALĂ LUPAC 5.37 8.24 2.87
74 ŞCOALA GIMNAZIALĂ MACIOVA 2.97 7.48 4.51
16

75 ŞCOALA GIMNAZIALĂ MĂRU 5.88 8.39 2.50


76 ŞCOALA GIMNAZIALĂ MĂURENI 4.46 7.56 3.10
77 ŞCOALA GIMNAZIALĂ MEHADICA 5.30 8.98 3.69
78 ŞCOALA GIMNAZIALĂ NR.1 BOCŞA 5.52 8.68 3.17
Seria III Nr. 1(51)

79 ŞCOALA GIMNAZIALĂ NR.1 CELNIC ANINA 5.70 8.72 3.01


80 ŞCOALA GIMNAZIALĂ NR.1 CORNEREVA 5.47 8.19 2.72
81 ŞCOALA GIMNAZIALĂ NR.1 OŢELU ROŞU 6.51 8.52 2.01
82 ŞCOALA GIMNAZIALĂ NR.2 BOCŞA 5.50 8.73 3.24
83 ŞCOALA GIMNAZIALĂ NR.2 GRUNI 4.34 7.71 3.37
84 ŞCOALA GIMNAZIALĂ NR.2 REŞIŢA 8.38 9.14 0.75
85 ŞCOALA GIMNAZIALĂ NR.2 STEIERDORF ANINA 4.83 7.92 3.09
86 ŞCOALA GIMNAZIALĂ NR.3 BRĂDET ANINA 3.45 8.24 4.79
87 ŞCOALA GIMNAZIALĂ NR.3 ORAVIŢA 5.01 8.37 3.36
88 ŞCOALA GIMNAZIALĂ NR.3 OŢELU ROŞU 6.87 8.66 1.79
89 ŞCOALA GIMNAZIALĂ NR.5 REŞIŢA 6.53 9.18 2.65
90 ŞCOALA GIMNAZIALĂ NR.7 REŞIŢA 8.08 8.98 0.90
91 ŞCOALA GIMNAZIALĂ NR.8 REŞIŢA 7.14 8.61 1.47
92 ŞCOALA GIMNAZIALĂ NR.9 REŞIŢA 7.97 8.96 0.98
93 ŞCOALA GIMNAZIALĂ OBREJA 6.12 8.55 2.43
94 ŞCOALA GIMNAZIALĂ OCNA DE FIER 6.59 8.57 1.98
95 ŞCOALA GIMNAZIALĂ PADINA MATEI 5.58 8.94 3.36
96 ŞCOALA GIMNAZIALĂ PETROŞNIŢA 5.09 8.22 3.13
97 ŞCOALA GIMNAZIALĂ PLUGOVA 4.76 8.61 3.84
98 ŞCOALA GIMNAZIALĂ POIANA 5.03 8.30 3.27
99 ŞCOALA GIMNAZIALĂ RAMNA 6.97 8.51 1.54
100 ŞCOALA GIMNAZIALĂ SACU 5.23 8.49 3.26
101 ŞCOALA GIMNAZIALĂ SICHEVIŢA 5.55 8.54 2.99
102 ŞCOALA GIMNAZIALĂ SLATINA-TIMIŞ 6.46 8.61 2.15

Casa Corpului Didactic Caraș-Severin


1. ÎNVĂȚĂMÂNTUL CARAȘ-SEVERINEAN
Media la
Nr. Media claselor
Unitatea de învăţământ Evaluare Diferență
crt. V-VIII
naţională
103 ŞCOALA GIMNAZIALĂ ŞOPOTU NOU 4.03 7.18 3.14
104 ŞCOALA GIMNAZIALĂ TIROL 6.29 8.57 2.28
105 ŞCOALA GIMNAZIALĂ TÎRNOVA 6.25 8.13 1.88
106 ŞCOALA GIMNAZIALĂ TOPLEŢ 5.49 8.08 2.59
107 ŞCOALA GIMNAZIALĂ VÂRCIOROVA 5.12 8.03 2.91
108 ŞCOALA GIMNAZIALĂ VERENDIN 5.75 8.15 2.40
109 ŞCOALA GIMNAZIALĂ VERMEŞ 7.49 9.05 1.56
110 ŞCOALA GIMNAZIALĂ VRANI 4.98 8.81 3.84
111 ŞCOALA GIMNAZIALĂ ZĂGUJENI 4.37 8.17 3.79
112 ŞCOALA GIMNAZIALĂ ZĂVOI 4.54 7.75 3.21
113 ŞCOALA GIMNAZIALĂ ZLATIŢA 4.34 8.15 3.82

Seria III Nr. 1(51)


114 ŞCOALA GIMNAZIALĂ ZORLENŢU MARE 3.78 7.81 4.03

Inspector școlar general adjunct


Prof. MIHAELA-AUGUSTINA BASARAB

17
implicarea în elaborarea de CDL, în CA ale
ANALIZA S.W.O.T PENTRU unităţilor şcolare, etc.);
REŢEAUA ŞCOLARĂ CU i. Parteneriatele şi proiecte locale, judeţene,

Școala Caraș-Severineană
naţionale, internaţionale;
ÎNVĂȚĂMÂNT PROFESIONAL ȘI j. Elaborarea de CDL-uri la solicitarea agenţilor
TEHNIC economici;
k. Implicarea elevilor şi a cadrelor didactice de
PUNCTE TARI: specialitate în participarea la fazele naţionale
a. Implementarea PRAI (Planul Regional de ale olimpiadelor tehnice interdisciplinare şi
Acţiune pentru Învăţământul Profesional şi concursurilor profesionale;
Tehnic – document de planificare strategică la l. Calificările solicitate pe piaţa muncii (conform
nivelul regiunii VEST) şi PLAI (Planul Local de analizelor din cadrul documentelor de
Acţiune pentru Învăţământul Profesional şi planificare strategică PRAI şi PLAI) ;
Tehnic – document de planificare strategică la m. Accesul la Internet în scopul cunoaşterii
nivelul judeţului CS); ultimelor noutăţi din domeniul tehnic;
b. Elaborarea PAS (Planul de Acţiune pentru n. Structura arborescentă şi modulară a
Învăţământul Profesional şi Tehnic – document învăţământului profesional şi tehnic.
de planificare strategică la nivelul unităţilor
şcolare) PUNCTE SLABE:
c. O mai bună promovarea a ofertei școlare și a  Dezvoltarea socio-economică a judeţului este
oportunităților IPT în comunitate și mediul de lentă;
afaceri;  Posibilităţi limitate de efectuare a instruirii
d. O mai bună consiliere a părinţilor privind practice la unii agenţi economici;
învăţământul profesional, cu accent pe  Resurse financiare limitate pentru unele măsuri
avantajele și perspectivele oferite de acesta; din PLAI;
e. Implicarea activă a partenerilor sociali în  Facilităţile fiscale pentru agenţii economici
formarea profesională a elevilor (deschidere implicaţi în susţinerea şcolilor sunt limitate
reală spre școli); (dotări, stagii de instruire practică, burse);
f. Acreditarea unităţilor de învăţământ ca  Factorii subiectivi care influenţează opţiunile
furnizori de formare continuă a adulţilor pentru absolvenţilor pentru învăţământul liceal sau
calificări noi cerute pe piaţa muncii; profesional.
g. Diseminarea eficientă a informaţiilor prin
intermediul reţelei electronice; AMENINŢĂRI:
h. Ameliorarea parteneriatelor cu agenţii  Scăderea continuă a populaţiei şcolare;
economici (convenţii de instruire practică,  Reducerea numărului de clase datorită scăderii

Casa Corpului Didactic Caraș-Severin


1. ÎNVĂȚĂMÂNTUL CARAȘ-SEVERINEAN
populaţie şcolare; tehnic CLDPS-CS;
 Posibilităţile financiare limitate ale familiei (în  Programele Guvernului: Euro 200, Bani pentru
special din mediul rural); liceu, Bursa profesională (pentru elevii care
 Creşterea ratei de abandon din motive socio- urmează învăţământul profesional cu durata de 3
economice; ani şi cu durata de 2 ani);
 Migraţia forţei de muncă către alte ţări din UE.  Includerea elevilor de la învăţământul
 Impasibilitatea conducerii unor unităţi şcolare de profesional ca şi grup ţintă în proiecte POSDRU;
a obţine sprijin din partea comunităţii locale;  Proiectele ERASMUS+ pentru dezvoltarea
 Dezinteres la nivelul unor agenţi economici care învăţământului profesional şi tehnic;
ar putea încheia parteneriate cu şcolile (fiind  Deschiderea şi flexibilitatea unor agenţi
motivaţi doar de anumite facilităţi fiscale economici pentru implicarea în parteneriatele
acordate); pentru desfăşurarea instruirii practice;
 Existenţa unei legislaţii care nu încurajează  Fondurile structurale pentru dezvoltarea
colaborarea agenţiilor economici cu unităţile resurselor umane, parteneriate interenaţionale,
şcolare; stagii de intruire practică în unităţi similare din
 Nivelul scăzut al resurselor bugetare, mai ales în ţările U.E. şi investiţii în ameliorarea condiţiilor
mediul rural, combinat cu lipsa de experienţă la de instruire practică din şcoli;
nivelul consiliilor locale privind specificul  Revigorarea economiei judeţului prin dezvoltarea
Școala Caraș-Severineană

finanţării unităţilor de învăţământ. sectorului privat.


Corelarea ofertei educaţionale cu nevoile de
OPORTUNITĂŢI dezvoltare economică şi socială favorizează creşterea
 Documentele strategice de planificare strategică şanselor de ocupare a absolvenţilor învăţământului
a învăţământului profesional şi tehnic la nivel de profesional şi tehnic şi a contribuţiei acestora la
regiune şi local: PRAI, PLAI şi PAS;
creşterea productivităţii, a creşterii economice şi
 Structurile de implementare a PLAI;
sociale în general.
 Apariţia Ordinului M.E.C.S nr. 4456 /08.07.2015
privind aprobarea Cadrului general de organizare
Inspector școlar general adjunct
şi funcţionare a structurilor parteneriale
Prof. RODICA VESA
consultative privind învăţământul profesional şi
18

toţi elevii, formarea competenţelor


RAPORT PRIVIND STAREA cheie;
ÎNVĂȚĂMÂNTULUI 
Seria III Nr. 1(51)

Creşterea calităţii proceselor de


predare-învăţare, precum şi a
PROFESIONAL ȘI TEHNIC LA serviciilor educaţionale; obţinerea de
NIVELUL JUDEȚULUI CARAȘ- performanţe în învăţare;
 Asigurarea complementarităţii
SEVERIN ÎN CONTEXTUL educaţiei formale, nonformale şi
informale; educaţia permanentă, ca
LEGISLAȚIEI ACTUALE. dimensiune majoră a politicii
Evaluare asupra progresului educaţionale;
 Fundamentarea actului educaţional pe
înregistrat în implementarea baza nevoilor de dezvoltare personală,
planului local de acțiune pentru profesională a elevilor;
 Deschiderea sistemului educaţional şi
învățământ (PLAI) și planului de formare profesională către
societate, către mediul social,
regional de acțiune pentru economic şi cultural.
învățământ (PRAI)
ARGUMENT
Activitatea Inspectoratului Şcolar Judeţean Caraş- Corelarea ofertei educaţionale cu nevoile de
Severin are la bază strategia naţională şi a fost dezvoltare economică şi socială favorizează creşterea
structurată pe programe şi proiecte, adaptate la şanselor de ocupare a absolvenţilor învăţământului
specificul judeţului nostru, ţinând cont de perspectivele profesional şi tehnic şi a contribuţiei acestora la
dezvoltării locale şi regionale: creşterea productivităţii, a creşterii economice şi
 Creşterea calităţii în educaţie; sociale în general şi întărirea rolului parteneriatului
 Dezvoltarea personală a elevilor din pentru formarea profesională, (partenerii sociali nu
perspectiva învăţării permanente; trebuie sa aibă doar rolul de observatori în activitatea
 Realizarea echităţii în educaţie; de formare profesională ci trebuie să participe efectiv
 Asigurarea educaţiei de bază pentru la procesul de pregătire a deciziilor, la coordonarea şi

Casa Corpului Didactic Caraș-Severin


1. ÎNVĂȚĂMÂNTUL CARAȘ-SEVERINEAN
planificarea învăţământului profesional şi tehnic în profesionale in vigoare
context european).  Asigurarea bazei materiale pentru
Formarea profesională este un instrument formarea competenţelor profesionale
important pentru elaborarea politicilor sociale şi pentru calificările propuse în oferta de
economice care contribuie atât la creşterea ocupării, a şcolarizare;
coeziunii sociale cat si la menţinerea competitivităţii  Asigurarea resurselor umane calificate
crescute a forţei de muncă. Totodată, având în vedere prin compartimentul de resurse umane şi
experienţa elaborării în parteneriat la nivelul Regiunii mobilitatea personalului didactic.
Vest a Planului de Dezvoltare Regională, s-a conturat  Stabilirea parteneriatelor cu agenţii
ideea extinderii parteneriatului atât în procesul de economici pentru stagiile de instruire
elaborare precum şi în cel de implementare a practică (încheierea de convenţii de
acţiunilor prevăzute în Planul Regional de Acţiune practică cu exemple de bună practică)
pentru Învăţământul profesional şi tehnic (PRAI).  Autorizarea/acreditarea ARACIP pentru
MĂSURI luate nivelul judeţului pentru adaptarea noile domenii şi calificări profesionale din
învăţământului profesional şi tehnic la dinamica unităţile şcolare cu IPT (sprijin pentru
social-economică actuală: întocmirea documentaţiei de autorizare);

Seria III Nr. 1(51)


 întâlniri periodice de conştientizare a  Monitorizarea ratei de tranziţie de la
partenerilor sociali în ceea ce priveşte rolul lor, învăţământul gimnazial la cel liceal şi
beneficiile şi posibilităţile de a stabili parteneriate în profesional:
planificarea şi elaborarea strategiilor legate de  Monitorizarea ratei de absolvire (la
învăţământul tehnic şi profesional în context local şi examenele de certificare a competenţelor
regional (au fost dezbătute aspecte legate de profesionale);
elaborarea de curriculum, planificarea în educaţie,  Monitorizarea ratei de succes (la
identificarea calificărilor viabile pe piaţa muncii, examenele naţionale);

19
orientarea în carieră, standarde de formare
profesională, competenţe şi evaluare, nevoile pieţei REZULTATE:
muncii, implementarea curriculumului - - regândirea reţelei şcolare şi a domeniilor de
practică/experienţă la locul de muncă, lecţii susţinute pregătire la nivel judeţean în cele 17 unităţi

Școala Caraș-Severineană
de experţi din mediul economic, etc. şi acordarea de şcolare cu învăţământ profesional şi tehnic
sprijin factorilor de decizie din şcoli - participare în (4 în mediul rural şi 13 în mediul urban), cu
Consiliul de Administraţie, elaborarea de CDL, CDS, accent pe diminuarea ponderii calificărilor
etc.). profesionale excedentare în favoarea celor cu
 realizarea unui studiu de specialitate, reale perspective de ameliorare a cererii pe
conform Ordinului privind aprobarea Metodologiei piaţa locală şi regională a forţei de muncă.
pentru fundamentarea cifrei de şcolarizare şi stabilirea - instituţionalizarea dialogului social si
reţelei unităţilor de învăţământ preuniversitar de stat participarea partenerilor sociali in procesul
pentru anul şcolar 2014-2015, cu următoarele acţiuni: decizional au fost susţinute permanent de
 Analiza cuprinderii absolvenţilor-clasa a structurile sociale organizate:
VIII-a (situaţii statistice);  la nivel regional: Consorţiul Regional
 Analiza opţiunilor elevilor de clasa a VIII-a înfiinţat în cadrul programului de
(sondaje centralizate de CJRAE-CS) modernizare a învăţământului
 Identificarea calificărilor profesionale pe profesional şi tehnic, Phare TVET
baza tendinţelor economico-sociale (cu  la nivel judeţean: Comitetul Local de
date statistice actualizate permanent, Dezvoltare a Parteneriatului Social
provenite de la partenerii sociali - AJOFM, (CLDPS), cu rol decisiv în elaborarea şi
ADR VEST, CR VEST şi INS) în cele 17 implementarea Planului Local de
unităţi şcolare cu învățământ profesional Acţiune privind dezvoltarea
și tehnic învăţământului profesional şi tehnic
 Expertiza nevoilor de formare (fundamentarea planului de şcolarizare
profesională conf. recomandărilor PRAI, şi restructurarea reţelei unităţilor de
PLAI şi CLDPS (întâlniri la nivel regional/în învăţământ).
cadrul Consorţiului Regional Vest (actual
CRIO VEST) si local/în cadrul CLDPS); PROPUNERI PENTRU FUNDAMENTAREA CIFREI DE
 Aplicarea criteriilor de fundamentare a ȘCOLARIZARE:
planului de şcolarizare: legislative,  Respectarea recomandărilor CLDPS pentru
economice, demografice, geografice, ponderea de 60% a cifrei de școlarizare
socio-economice şi oferta educaţională a alocată pentru învățământul profesional și
şcolilor (finalitate în elaborarea planului tehnic în zonele urbane și fundamentarea
de şcolarizare la nivel judeţean): cifrei de școlarizare în funcție de efectivele
 Aplicarea Nomenclatoarele de calificări existente;

Casa Corpului Didactic Caraș-Severin


1. ÎNVĂȚĂMÂNTUL CARAȘ-SEVERINEAN
 Acordarea de facilități suplimentare elevilor şi domeniul electromecanică - 1 clasă la
care optează pentru învățământul profesional Liceul Tehnologic DECEBAL Caransebeș.
și tehnic (la cazare și masă, transport, burse Analizând structura planului de
sociale altele decât cele acordate pentru școlarizare la liceul tehnologic, prin
școala profesională, proiecte ERASMUS + sau compararea celor trei profiluri de
POSDRU implementate de factorii de decizie calificare (tehnic, servicii și resurse
regionali pentru efectuarea stagiilor de IP în naturale și protecția mediului) pentru care
alte țări cu tradiție, expertiză și experiență se oferă școlarizarea și formarea
IPT); profesională a elevilor din învățământul
 Crearea unei strategii de marketing profesional și tehnic, putem observa
educaţional specific, de promovare a imaginii următoarele tendințe:
IPT de către toate unităţile de învăţământ din  Pentru profilul tehnic: s-a
județul Caraş-Severin; înregistrat o scădere a interesului
 Dezvoltarea parteneriatelor cu agenţii elevilor față de acest profil, anume
economici în mod real; din cele 24 clase cu un număr de
 Orientarea spre domenii atractive şi solicitate 672 locuri au fost realizate 21
pe piaţa muncii, dar care să fie precizate clar clase cu un efectiv de 539 elevi -
și în strategiile administrației publice locale și realizat 87,9% din 100% planificat.
Școala Caraș-Severineană

județene;  Pentru profilul servicii : din 8 clase


 Dezvoltarea unei strategii comune între propuse cu un număr de 224
Inspectoratul şcolar, CJRAE şi unităţile de locuri, 8 clase realizate cu un
învăţământ profesional şi tehnic care să număr de 222 elevi înscriși;
dezvolte comunicarea cu părinţii elevilor din  Pentru profilul resurse naturale și
învăţământul gimnazial; protecția mediului s-a înregistrat o
uşoară scădere a locurilor ocupate
MĂSURI: Pentru domeniile Agricultură şi
• O mai bună promovarea a ofertei școlare și a Silvicultură se înregistrează, faţă
oportunităților IPT în comunitate și mediul de de anul precedent, un trend
afaceri; descendent fiind ocupate din cele
20

• O mai bună consiliere a părinţilor privind 28 de locuri doar 22 de locuri,


învăţământul profesional, cu accent pe respectiv 79 locuri din cele 84
avantajele și perspectivele oferite de acesta; locuri.
• Implicarea activă a partenerilor sociali în 2. La învăţământul profesional cu durata
Seria III Nr. 1(51)

formarea profesională a elevilor (deschidere de 2 ani, după clasa a IX-a, au fost


reală spre școli); propuse 9 clase cu un efectiv total de 252
• Includerea elevilor de la învăţământul locuri şi s-au realizat 7 clase cu un număr
profesional ca şi grup ţintă în proiecte de 156 elevi. Nu s-au realizat 2 clase: 1
POSDRU; clasă pentru domeniul Fabricarea
• Acreditarea unităţilor de învăţământ ca produselor din lemn/ calificarea Tâmplar
furnizori de formare continuă a adulţilor universal la Liceul Tehnologic "Dacia şi o
pentru calificări noi cerute pe piaţa muncii. clasă domeniul Silvicultură/ calificarea
Pădurar la Liceul Teoretic,,Eftimie
A) ANUL ŞCOLAR 2014-2015 Murgu”.
La nivelul judeţului Caraş Severin, în anul şcolar 3. La învăţământul profesional cu durata de
2014-2015, pentru învățământul liceal au fost 3 ani, după clasa a VIII-a, au fost propuse
prognozate 92 clase a IX-a, repartizate astfel. 83 clase 9 clase cu un efectiv total de 252 locuri şi
a IX-a liceu zi şi 9 clase a IX-a învăţământ profesional. s-au realizat 9 clase cu un număr de 241
Cele 83 clase liceu zi au fost distribuite pe cele 3 elevi.
filiere astfel: filiera teoretică - 38 clase; filiera
tehnologică - 40 clase; filiera vocaţională - 5 clase.
1. Pentru învăţământul profesional și tehnic, Inspector școlar
clasa a IX-a liceu au fost alocate un număr pentru învățământ profesional și tehnic
de 40 clase cu un efectiv total de 1120 Prof. DALINA-ELENA RANCU
locuri din care au fost realizate 37 clase
cu un număr de 984 elevi ( 92,50 %
realizat). Nu s-au realizat 3 clase;
domeniul Mecanică - 1 clasă la Liceul
Tehnologic CLISURA DUNĂRII Moldova;
domeniul electric - 1 clasă la Liceul
Tehnologic TRANDAFIR CORLĂ Caransebeș

Casa Corpului Didactic Caraș-Severin


1. ÎNVĂȚĂMÂNTUL CARAȘ-SEVERINEAN

grupe / clase, educaţie integrată acordată individual /


ÎNVĂŢĂMÂNTUL SPECIAL ŞI grup sau clase integrate în învăţământul obişnuit,
SPECIAL INTEGRAT şcolarizare la domiciliu şi monitorizare, consiliere
psihopedagogică pentru elevi, părinţi şi cadre
Învăţământul special este parte componentă a didactice care şcolarizează elevi cu CES, terapie şi
învăţământului preuniversitar şi se prezintă ca un activităţi specifice, asistenţă socială, servicii medicale
subsistem viabil, deschis, flexibil, performant şi apt şi de tratament, educaţia adulţilor. În cele patru
pentru a se adapta şi integra cerinţelor sociale. unități de învățământ special există un număr total de
El contribuie la dezvoltarea şi realizarea obiectivelor, 200 de cadre didactice, majoritatea titulari ai
principiilor, criteriilor şi finalităţilor reformei unităților de învățământ: Centrul Școlar de Educație
învăţământului adăugând acesteia două elemente Incluzivă Aurora Reșița are 83 de cadre didactice
specifice, care-l diferenţiază: calificate (50 cadre didactice titulare, 33 suplinitori),
 un altfel de elev (elevul cu dizabilităţi); Centrul Școlar de Educație Incluzivă Primăvara Reșița
 un alt mod de organizare a acţiunii de are 44 cadre didactice calificate (32 cadre didactice
titulare, 12 suplinitori), Centrul Școlar de Educație

Seria III Nr. 1(51)


învăţare, reabilitare, compensare,
recuperare, socializare, integrare şi adaptare Incluzivă Christiana Bocșa are 46 de cadre didactice
a acestor elevi/tineri în comunitate; calificate (36 cadre didactice titulare, 10 suplinitori),
În Caraş-Severin există următoarele oferte Școala Gimnazială Caransebeș are 27 de cadre
educaţionale pentru copiii/tinerii cu CES: didactice calificate (21 cadre didactice titulare, 6
 educaţie specializată, în concordanţă cu tipul suplinitori).
şi gradul deficienţei prin unităţile şcolare Unitățile de învățământ special din județul
speciale; Caraș-Severin au drept scop stimularea participării la
 educaţie specializată în şcolile de masă, unde procesul de învăţare a tuturor elevilor, prin

21
beneficiază de servicii educaţionale de sprijin. administrarea şi coordonarea inovaţiilor apărute în
Integrarea şcolară a copiilor cu CES se realizează unităţile şcolare şi/sau de noi metodologii de lucru.
prin unităţi de învăţământ special, prin grupe şi clase Se urmărește educaţia şi recuperarea copiilor cu
dizabilităţi, cu prioritate din judeţul Caraş-Severin, în

Școala Caraș-Severineană
speciale integrate în şcolile publice şi individual în
unităţi de învăţământ preşcolare şi şcolare obişnuite. concordanţă cu nevoile specifice ale grupurilor ţintă
Copiii cu deficienţe medii, profunde, severe şi/sau şi cu standardele internaţionale. De asemenea, se
asociate sunt înscrişi de regulă în şcolile speciale. urmărește facilitarea integrării în societate a copiilor
Copiii cu dificultăţi de învăţare şi tulburări de limbaj, cu cerinţe educative speciale promovând programe
cu tulburări socio-afective sau de comportament sunt educaţionale specifice, adaptate nevoilor copiilor şi
integraţi de regulă în şcolile de masă şi beneficiază de ale comunităţii.
servicii educaţionale de sprijin (pe lângă asistenţa
psihopedagogică).
În sistemul şcolar se fac şi în prezent confuzii între
cele doua procese, integrare şi incluziune.
Integrarea este procesul de asimilare a elevului în
cadrul învăţământului obişnuit (general), proces prin
care elevul se adaptează şcolii în timp ce aceasta
rămâne, în cea mai mare parte, neschimbată.
Incluziunea presupune ca şcolile şi sistemul
educaţional, în general, să se schimbe şi să se Un număr de 461 de preșcolari și elevi au fost
adapteze nevoilor elevului. Ne aflăm într-un amplu şcolarizaţi în cadrul unităţilor speciale și 800 au
proces de integrare a copiilor cu dizabilităţi în şcolile beneficiat de programe de sprijin (adaptare
de masă. În paralel cu procesul de integrare se curriculară şi terapii specifice) în cadrul şcolilor de
dezvoltă serviciile educaţionale adresate copiilor, masă. În contextul individualizării procesului de
cadrelor didactice, părinţilor şi membrilor comunităţii, învăţare şi recuperare promovat de legislaţia în
se realizează treptat adaptarea şi diferenţierea domeniul educaţiei speciale şi educaţiei integrate, rata
curriculară, ceea ce presupune o mişcare spre de promovabilitate a fost de 95%.
incluziune şcolară. În judeţul nostru s-a mărit numărul Asigurarea şi respectarea drepturilor elevilor cu
unităţilor de învăţământ integratoare la 89, fapt care cerinţe educative speciale, în general, şi în particular a
relevă înţelegerea importanţei integrării şi incluziunii. dreptului la educaţie, şi plasarea acestora într-o zonă
În cele patru unităţi şcolare din judeţul nostru (CSEI de interes special, oferirea unor servicii educaţionale
Primăvara Reşiţa, CSEI Aurora Reşiţa, CSEI Christiana de calitate copiilor/elevilor cu CES prin valorificarea
Bocşa, Şcoala Gimnazială Specială Caransebeş) s-au maximă a potenţialului existent, în scopul integrării
diversificat, în anul şcolar 2014 - 2015, serviciile socio-profesionale, constituie ceea ce unitățile de
acordate copiilor/tinerilor după cum urmează: învățământ special din județul Caraș-Severin îşi
evaluare/diagnosticare în vederea depistării timpurii propun să realizeze.
(prin CIEC), intervenţie timpurie, educaţie specială în
Casa Corpului Didactic Caraș-Severin
1. ÎNVĂȚĂMÂNTUL CARAȘ-SEVERINEAN
Terapiile specific de compensare de care beneficiază cerinţe educative speciale;
atât elevii şcolarizaţi în instituţie, cât şi cei integraţi  Centru-resursă pentru studenţi, părinţi, voluntari,
în şcoala de masă, au pus accent pe următoarele specialişti în domeniu, cadre didactice, comunitate
domenii: locală.
- dezvoltarea trăsăturilor de personalitate din OFERTA DE SERVICII a centrelor școlare de educație
domeniul afectiv, motivaţional, caracterial şi incluzivă se bazează pe proiecte şi programe:
formarea unui registru comportamental  Programul de educaţie (specială şi integrată)
adecvat care să permită adaptarea şi ce se desfăşoară în cadrul centrului în
integrarea socială; grupe/clase sau în afara acestuia la nivel
- dezvoltarea deprinderilor de muncă preprimar, primar şi gimnazial;
independentă;  Programul de abilitare, compensare,
- dezvoltarea conduitei morale; recuperare se realizează prin terapii specifice:
- dezvoltarea armonioasă a conduitei psihopedagogie, psihologice, logopedie,
psihomotrice şi a abilităţilor practice. kinetoterapie, consiliere, ajutor cu
În ceea ce priveşte situaţia copiilor cu dizabilităţi echipament tehnic adaptat;
integraţi în şcoala obişnuită, trebuie menţionat faptul  Programul de evaluare realizat prin C.I.E.C;
că aceştia lucrează cu două categorii de cadre  Programul de intervenţi primară ce se
didactice: cadre didactice din învăţământul obişnuit desfăşoară în scopul formării şi dezvoltării
Școala Caraș-Severineană

(învăţător sau profesor) şi cadre didactice din unei autonomii funcţionale pentru copiii cu
învăţământul special (profesor de sprijin, profesor dizabilităţi neuro-psiho-motorii aflaţi în
pentru terapii specifice de recuperare şi compensare). sistem intern săptămânal, sector de
Marea majoritate a cadrelor didactice din şcolile de observaţie sau activităţi de zi;
masă nu cunosc problematica minimală a cerinţelor  Program de stimulare polisenzorială;
educaţionale speciale, astfel că nevoia de formare a  Programe extracurriculare cu scop de
tuturor cadrelor didactice, mai ales din învăţământul intagrare în comunitate, de formare de
secundar, în problematica CES şi a educaţiei incluzive abilităţi sociale şi de loisir.
constituie o prioritate şi necesitate în acelaşi timp.  Program de formare continuă (ştiinţifică)
În vederea creşterii calităţii învăţământului special pentru propriul personal şi pentru personalul
şi învăţământului special integrat, cadrele didactice din instituţiile de învăţământ integratoare;
22

din învățământul special au participat în anul școlar


 Program de educare a comunităţăţii locale
2014-2015 la următoarele cursuri:
pentru participarea în activităţi de voluntariat
 Modul de metodică ”Jocul – ca terapie
(birou voluntariat, cursuri, materiale
educațională”;
Seria III Nr. 1(51)

informative).
 Program modular realizat prin stagii Programul de educaţie incluzivă ce se desfăşoară pe
nondisciplinare ”Dezvoltarea abilităților
trei direcţii:
de viață ale elevilor în contextul
 pregătirea şcolii de masă în drumul ei spre o
dezvoltării durabile”;
şcoală incluzivă prin organizarea de cursuri,
 Modul de specialitate ”Abordări
seminarii, mese rotunde;
moderne în psihopedagogia specială”;
 acordare de programe de sprijin copiilor din
 Modul de educație nonformală”Educația
grădiniţă şi şcoli de masă (depistare,
ecologică”;
evaluare, curriculum adaptat, terapii
 Modul de educație nonformală ”Șanse
specifice, consiliere) asigurat de profesorii
egale prin educație nonformală”;
itineranţi/de sprijin;
 ”Aplicații in psihoterapia de cuplu si
 monitorizarea elevilor integraţi.
familie și managementul disfuncțiilor
BENEFICIARI
sexuale”;
 elevii cu dizabilităţi /tulburări de
 ”Evaluarea complexă psihodiagnostică și
învăţare/dezvoltare repartizaţi prin Comisia
psihopedagogică”;
pentru Protecţia Copilului, S.E.O.P. Din cadrul
 ”Repere metodologice in asistența
C.J.R.A.E Caraş-Severin, Comisia Internă de
psihologică a siguranței circulației”;
Evaluare Continuă;
 ”Aspecte generale despre specificul
profesiilor din sfera siguranței  preşcolari/elevii din învăţământul de masă cu
naționale”; tulburări de învăţare/tulburări de dezvoltare,
 ”Etiologia bolilor psihice”. întârziere în achiziţii;Personalul din C.Ş.E.I.
„Primăvara” Reşiţa;
OBIECTIVELE principale ale centrelor școlare de  Cadrele didactice din învăţământul de masă;
educaţie incluzivă și ale școlilor speciale sunt:  Părinţii copiilor din unitățile de învățământ
 Acordarea de servicii de specialitate copiilor cu special, precum şi din şcolile și grădiniţele
dizabilităţi neuro-psiho -motorii şi familiilor acestora; partenere integratoare
 Integrarea, normalizarea, socializarea copiilor cu La evaluările efectuate în anul şcolar 2014-2015

Casa Corpului Didactic Caraș-Severin


1. ÎNVĂȚĂMÂNTUL CARAȘ-SEVERINEAN
(interne, prin Comisia pentru asigurarea calităţii în ce mai mulţi adepţi şi se concretizează în experienţe şi
educaţie, evaluarea activităţii directorilor de şcoli şi bune practici de integrare/ incluziune. În judeţul
inspecţiile tematice realizate de Inspectoratul Şcolar nostru acest principiu este respectat şi aplicat.
Judeţean), unităţile şcolare şi reprezentanţii acestora
au obţinut calificativul „Foarte bine”. Inspector școlar
Principiul fundamental al educaţiei incluzive constă pentru învățământ special și special integrat
într-un învăţământ pentru toţi, împreună cu toţi şi Prof. CLAUDIA ROF
constituie un deziderat şi o realitate care are din ce în

piața muncii europene.


IMPLEMENTAREA Impactul asupra cadrelor didactice: Pe lângă echipa
PROGRAMULUI ERASMUS+ de proiect implicată direct în implementarea
proiectului, echipa lărgită a proiectului a fost formată
ÎN JUDEȚUL CARAȘ-SEVERIN din profesorii ce predau la disciplinele ce fac obiectul
(ianuarie – iunie 2015) ariilor curriculare vizate de proiect, respectiv un
profesor de limba engleză, un profesor de limba

Seria III Nr. 1(51)


Informarea și promovarea programului. Pentru germană, un profesor de geografie, un profesor de
promovarea programului Erasmus+ și informarea educație plastică, un profesor de educație muzicală,
potențialilor beneficiari, am utilizat următoarele doi profesori de educație fizică și sport, un profesor de
metode / instrumente / canale de comunicare: informatică și cinci profesori pentru învățământ
Acţiuni de diseminare a noilor informaţii în cadrul primar; În cadrul reuniunilor de lucru subsumate
întâlnirilor de lucru cu directorii unităţilor de proiectului, s-a realizat schimbul de metode de
învăţământ, cu responsabilii de proiecte și programe - predare și materiale de lucru între profesorii implicați
consilierii educativi din unitățile de învățământ, cu în activități: abordare de noi strategii de predare,

23
metodiştii Inspectoratului Şcolar Judeţean Caraş- metode activ – participative, învățarea bazată pe
Severin şi C.C.D. C-S; Transmiterea săptămânală de proiecte, implicarea tehnologiei IT în procesul
informaţii utile (oferte de parteneriat / adrese de instructiv – educativ; Dezvoltarea profesională a
profesorilor a fost evidențiată prin experimentarea

Școala Caraș-Severineană
parteneri, anunţuri importante/lansări de proiecte,
termene) prin sistemul informatic de corespondenţă, cooperării europene, lucrând pe sarcini similare,
conform procedurilor interne la nivelul Inspectoratului înţelegerea necesităţii unei comunicări eficiente între
Școlar Județean Caraș-Severin; Pagina web a şcolile implicate în proiect, prin împărtăşirea
Inspectoratului Şcolar Judeţean Caraş – Severin; Poşta experienţelor de predare, o mai bună înţelegere a
electronică; Grupul Erasmus+ Caras-Severin istoriei fiecărei ţări într-un context european lărgit, o
(facebook); Convorbiri telefonice, pentru consiliere și atitudine pozitivă asupra diversităţii religioase şi
informare în situații punctuale; Alte culturale, îmbogățindu-și astfel prestația didactică;
evenimente/acțiuni de promovare. Dezvoltarea personală de care au beneficiat profesorii
Considerăm că pot fi considerate exemple de bună pe parcursul proiectului a condus la creşterea
practică cele două proiecte care se finalizează în 2015, încrederii şi respectului de sine și nu în ultimul rând,
respectiv: aceștia s-au familiarizat cu noi stiluri de dans, ceea ce
1. Proiectul COM-13-PM-202-CS-PL: ”Shall we reprezintă un câștig pentru activitatea fizică a fiecărui
dance?”, implementat de Școala Gimnazială Nr. 2 individ.
Reșița. Proiectul a avut un impact deosebit asupra Impactul asupra instituției de învățământ: Prin
elevilor: Elevii au fost implicați în toate etapele toate activitățile sale derulate, proiectul contribuie la
proiectului, unii dintre ei participând la mobilitate, iar creșterea prestigiului școlii în comunitatea locală;
ceilalți participând la cursurile de dans, la pregătirea Proiectul contribuie la dezvoltarea imaginii școlii prin
panoului de prezentare, la traducerea materialelor, la promovarea acesteia la nivel local / național /
realizarea de creații plastice sau prezentări Power european, prin intervenții în presa locală, dar și în
Point; Prin participarea la proiect, elevii au înțeles presa internațională; Ca urmare a implementării
importanţa învățării limbilor străine, s-au familiarizat proiectului, a fost creat un opțional / CDŞ – ”Joc,
cu tehnologiile IT în pregătirea materialelor necesare mișcare, sănătate”, care are ca scop conștientizarea
proiectului , dar și în comunicarea cu elevii din țările elevilor încă de la o vârstă foarte fragedă de
partenere, au înțeles eficiența dansului și a activității importanța activității fizice, fie ea prin dans, tema
fizice pentru a avea un corp sănătos; Un aspect proiectului, respectiv jocuri sportive sau chiar
semnificativ pentru elevi a fost o mai bună înţelegere practicarea unui sport, toate acestea ducând la o viață
a istoriei fiecărei ţări, într-un context european lărgit, sănătoasă și la o prestație școlară eficientă. Proiectul
ajutându-i astfel să perceapă mai bine oamenii, a conferit o dimensiune europeană activității școlii,
tradițiile și cultura țării respective. Mai mult, ceea ce a dus la creșterea prestigiului școlii în
dezvoltarea unor aptitudini de adaptabilitate în comunitatea locală și în afara ei, conducând la
condiții noi, de cooperare în grupuri internaționale, reconfirmarea, în anul 2014, a titlului de ȘCOALĂ
sunt necesare pretutindeni în Europa, în special pe EUROPEANĂ, dobândit în anul 2011.

Casa Corpului Didactic Caraș-Severin


1. ÎNVĂȚĂMÂNTUL CARAȘ-SEVERINEAN
Impactul asupra comunității: Comunitatea locală a 2015, Reșița) și faza națională (5 – 9 aprilie 2015,
fost implicată direct și indirect în implementarea Arad)
proiectului; Reprezentanții comunității locale / Concursul Naţional MADE FOR EUROPE vizează
județene au participat la reuniunea de proiect din valorizarea şi promovarea experienţelor pozitive în
România (mai 2015) și au susținut proiectul pe toată derularea proiectelor finanţate prin programe
perioada de implementare a acestuia. europene, stimulând creativitatea, inovaţia, spiritul de
competiţie.
2. Proiectul 2014-1-RO01-KA102-000191: Judeţul Caraş-Severin a fost reprezentat la faza
„Mobilități educaționale, oportunități de integrare națională a concursului de către elevi provenind din
pe piața muncii pentru absolvenții din domeniul trei unităţi de învăţământ, care au obţinut locul I la
textil”, implementat de Colegiul Tehnic Cărășan etapa judeţeană şi au prezentat la etapa naţională
Reșița. Impactul asupra elevilor: au dobândit produsele proiectelor europene derulate, respectiv:
abilităţi, cunoştinţe teoretice şi competenţe tehnice în - Elevul MITROI ALEXANDRU-IOAN de la Şcoala
domeniul textil: materiale textile, tehnologii de lucru, Gimnazială Nr. 2 Reşiţa a prezentat produsul
procese de producţie din industria textilă; şi-au final al proiectului multilateral Comenius
dezvoltat competenţe legate de ergonomia locului de SHALL WE DANCE?/ POFTIŢI LA DANS?,
muncă, au învăţat să interacţioneze cu alte persoane; coordonat de doamna profesor
şi-au lărgit orizontul spiritual și cultural; şi-au TÎMPA ADINA, produs format din Ghidul
Școala Caraș-Severineană

dezvoltat abilităţile de comunicare într-o limba pentru cadre didactice și părinţi și Caietul de
străină; Proiectul a promovat integrarea socială si lucru pentru elevi;
egalitatea de şanse, deoarece grupul ţintă a fost - Eleva DOLOT DIANA-NICOLE de la Colegiul
format din tineri provenind din familii cu venituri Naţional Traian Lalescu Reşiţa a prezentat
modeste, tineri dezavantajaţi provenind din familii Pachetul educațional ,,LIGHTS WILL GUIDE
monoparentale sau din familii dezbinate, de etnii YOU HOME" (Luminile te vor conduce acasă),
diferite, cu părinţi plecaţi în străinătate,din mediul rezultat al proiectului EURHOME - TABĂRA
rural;Prin participarea la proiect a acestor elevi s-au ECUMENICĂ, coordonat de domnul profesor
dezvoltat relaţii interpersonale bazate pe respect şi CHIOSA NICOLAE și de doamna profesor
consideraţie între elevi, elevi - profesori, elevi- DOLOT LAVINIA;
mentor/tutore, datorită activităţilor în care au fost - Eleva NEAGOE LOREDANA de la Colegiul
24

implicaţi în cadrul proiectului. Participanţii au Naţional Traian Doda Caransebeș a prezentat


acumulat experienţe noi în timpul desfăşurării Portofoliul “Moştenirea noastră culturală” cu
activităţilor din proiect şi au oferit exemple de bună anexa Dicţionar multilingv, rezultat al
practică pentru ceilalţi elevi aflaţi în aceeaşi situaţie ca proiectului multilateral Comenius LA
Seria III Nr. 1(51)

şi ei; Competențele obținute prin participarea la MÉMOIRE CULTURELLE DES PEUPLES /


proiect vor deschide drumul către integrarea mai MEMORIA CULTURALĂ A POPOARELOR,
facilă a acestor elevi în societate şi de asemenea, vor coordonat de doamna profesor FIEDLER
ajuta considerabil la creşterea stimei de sine, a RODICA-EUGENIA.
încrederii în propriul potenţial şi, nu în ultimul rând, Participarea noastră la acest concurs a
de a avea şanse egale cu ceilalţi. reprezentat un real succes, deoarece judeţul Caraş-
Impactul asupra instituției de învățământ: Severin „a urcat pe podium” de trei ori, obţinând un
Participarea la proiecte europene duce la reducerea premiu I, prin eleva DOLOT DIANA-NICOLE de la
gradului de abandon şcolar; Crește prestigiul şcolii în Colegiul Naţional Traian Lalescu Reşiţa şi două premii
context local / județean / european; Proiectele II, prin elevii MITROI ALEXANDRU-IOAN de la Şcoala
europene conferă un plus de atractivitate Gimnazială Nr. 2 Reşiţa şi NEAGOE LOREDANA de la
specializărilor cuprinse în oferta educaţională a şcolii; Colegiul Naţional Traian Doda Caransebeș.
Proiectele europene deschid perspective noi pentru Competiţia ŞCOALA EUROPEANĂ 2015. Ca urmare a
parteneriate viabile cu parteneri externi; Motivează înscrierii şi participării la Competiţia pentru obţinerea
cadrele didactice din şcoală pentru accesarea Certificatului ŞCOALĂ EUROPEANĂ 2015, cele două
fondurilor europene; Experienţa acumulată va duce la şcoli caraş-severinene s-au numărat printre cele 60 de
creşterea calităţii actului educational. şcoli premiate anul acesta, respectiv:
Valorizarea proiectelor s-a realizat prin: - COLEGIUL NAȚIONAL TRAIAN DODA
Diseminarea rezultatelor învățării și a produselor CARANSEBEȘ (locul 2 în ierarhia
proiectelor europene prin mass- media locală; națională, 185 puncte);
Participarea la diverse evenimente / manifestări care - LICEUL BĂNĂȚEAN OȚELU ROȘU (locul 20
au oferit oportunitatea diseminării rezultatelor în ierarhia națională, 173 puncte).
învățării și a produselor proiectelor europene prin - ŞCOALA GIMNAZIALĂ ROMUL LADEA
mass- media locală, considerate ca exemple de bună ORAVIŢA
practică: Organizarea unor acţiuni de diseminare a
Concursul Naţional de produse de proiecte MADE rezultatelor învățării și a produselor proiectelor
FOR EUROPE 2015, faza județeană (13 – 15 martie europene / a exemplelor de bună practică în cadrul

Casa Corpului Didactic Caraș-Severin


1. ÎNVĂȚĂMÂNTUL CARAȘ-SEVERINEAN
şedinţelor cu directorii, şedinţelor Comisiilor metodice nivelul unităților de învățământ.
şi a Cercurilor pedagogice, la nivel local şi zonal,
precum şi prin lectorate şi întâlniri cu părinţii şi cu Inspector școlar pentru proiecte educaționale
reprezentanţi ai autorităţilor locale şi judeţene, la Prof. AURORA-RODICA KORKA
Bigăr, în total 82 de copii.
ÎNVĂŢĂMÂNTUL
ÎN LIMBILE MINORITĂŢILOR LIMBA CROATĂ se studiază la: Şcoala Primară
Caraşova; Şcoala Gimnazială Nermet - Grădiniţa cu
În învăţământul destinat minorităţilor cehă, croată, Program Normal Nermet; Școala Primară Iabalcea -
maghiară, ucraineană, sârbă şi germană din judeţul Grădiniţa Iabalcea; Şcoala Gimnazială Rafnic -
Caraş-Severin, în anul școlar 2014-2015, au funcţionat Grădiniţa Rafnic; Şcoala Gimnazială Clocotici -
131 de clase/grupe, care au cuprins 1872 elevi. Grădiniţa Clocotici; Liceul Teoretic Bilingv Româno-
Învăţământul preprimar a cuprins 31 de grupe cu 412 Croat Caraşova, în total 297 elevi.
copii. Limba rromani a fost predată unui număr de
156 elevi în următoarele unităţi de învăţământ: Liceul LIMBA MAGHIARĂ se studiază la Grădinița cu

Seria III Nr. 1(51)


Teoretic Diaconovici-Tietz Reșița (structura Şcoala Program Prelungit Nr. 2 Reşiţa, în total 12 copii.
Gimnazială Nr. 1 Reşiţa), Colegiul Național Mircea
Eliade Reșița (structura Școala Gimnazială Nr. 12 LIMBA UCRAINEANĂ se studiază la: Şcoala Gimnazială
Reșița – Structura Şcoala Primară Câlnic), Colegiul Cornuţel; Grădiniţa cu Program Normal Copăcele;
Național Traian Lalescu Reșiţa (Şcoala Primară Şcoala Primară Zorile, în total 220 copii.
Mociur), Școala Gimnazială Constantin Daicoviciu
(Structura Şcoala Gimnazială Maciova). Dintre aceștia, LIMBA SÂRBĂ se studiază la: Şcoala Gimnazială
19 studiază “Istorie și tradiţii rrome“. Belobreşca; Şcoala Primară Radimna; Şcoala

25
Gimnazială Pojejena - Grădiniţa cu Program Normal;
REŢEAUA DE ÎNVĂŢĂMÂNT ÎN LIMBILE Şcoala Gimnazială Liubcova - Grădiniţa cu Program
MINORITĂŢILOR 2014-2015 Normal; Grădiniţa - Grădiniţa cu Program Normal Nr.
Nivel Limba cehă Limba croată 6 Moldova Veche; Şcoala Primară Măceşti , Şcoala

Școala Caraș-Severineană
de învăţământ Clase Elevi Clase Elevi Primară Câmpia; Şcoala Gimnazială Socol; Şcoala
Preprimar 1 10 5 61 Gimnazială Zlatiţa, în total 577 copii.
Primar 4 32 7 104
Gimnazial 4 40 4 88
Liceal 0 0 4 44 LIMBA GERMANĂ se studiază la: Grădiniţa cu Program
Total 9 82 20 297 Normal Nr. 5 Reşiţa; Grădiniţa cu Program Normal Nr.
Limba maghiară Limba ucraineană Limba sârbă 9 Reşiţa; Grădiniţa cu Program Prelungit Nr. 7 Reşiţa;
Clase Elevi Clase Elevi Clase Elevi Grădiniţa cu Program Prelungit Nr. 5 Reşiţa; Grădiniţa
1 12 3 38 11 111 cu Program Normal Nr. 5 Caransebeş; Grădiniţa cu
- - 7 90 14 176 Program Normal Nr. 4 Caransebeş; Grădiniţa cu
- - 6 92 12 242 Program Normal Nr. 2 Caransebeş; Liceul Teoretic
0 0 0 0 2 39 Diaconovici-Tietz Reşiţa; Colegiul Național C. D. Loga
1 12 16 220 39 568
Caransebeş; Liceul Mathias Hammer - Şcoala Nr. 2
Limba germană Limba rromani Total
Anina – Grădiniţa cu Program Normal Nr. 5 Steierdorf;
Grupe/ Copii/
Clase Elevi Clase elevi
Clase Elevi
Grădiniţa Grădiniţa cu Program Normal Nr. 3 Oraviţa,
10 180 - - 31 412
în total 537 copii.
9 158 7 107 48 667
8 106 4 49 38 617 LIMBA RROMANI se studiază la: Grădiniţa cu Program
8 93 0 0 14 176 Normal Maciova; Școala Gimnazială Constantin
35 537 11 156 131 1872 Daicoviciu (Structura Şcoala Gimnazială Maciova);
Liceul Teoretic Diaconovici-Tietz Reşiţa (Structura
În judeţul Caraş-Severin, învăţământul destinat Şcoala Gimnazială Nr. 1 Reşiţa); Colegiul Național
minorităţilor naţionale cuprinde 7 etnii: cehă, croată, Traian Lalescu Reșiţa (Structura Şcoala Primară
maghiară, ucraineană, sârbă, germană şi rromă, după Mociur); Școala Gimnazială Nr. 12 Reșița (Structura
cum urmează: Şcoala Primară Câlnic), în total 156 copii.

LIMBA CEHĂ se studiază la: Şcoala Gimnazială Sfânta– Inspector școlar pentru minorități
Elena; Şcoala Gimnazială Gârnic; Şcoala Gimnazială Prof. GHEORGHE MANDA

Educaţia interculturală urmăreşte dezvoltarea unei educaţii pentru toţi în spiritul recunoaşterii
diferenţelor ce există în interiorul aceleiaşi societăţi.
(CONSTANTIN CUCOŞ)

Casa Corpului Didactic Caraș-Severin


1. ÎNVĂȚĂMÂNTUL CARAȘ-SEVERINEAN
nivelul unităţii de învăţământ
ACTIVITATEA EDUCATIVĂ - Activitatea coordonatorului de proiecte şi programe
Analiza SWOT educative este vastă, complexă. Acesta nici nu este
degrevat de un anumit număr de ore, nici nu este
PUNCTE TARI remunerat suplimentar;
- Reţea coerentă de coordonare a activităţilor - Neglijarea impactului pozitiv pe care activitatea
educative şcolare, extraşcolare şi extracurriculare: educativă extraşcolară şi extracurriculară o are asupra
inspectorul educativ şi inspectorul şcolar pentru dezvoltării personalităţii elevului;
proiecte educaționale europene - la nivel judeţean, - Minimalizarea activităţii educative şcolare şi
coordonatorul de programe şi proiecte şcolare - la extraşcolare de către părinţi, cadre didactice, organe
nivelul unităţii de învăţământ consilierul diriginte şi de îndrumare şi control;
corpul profesoral – la nivelul clasei; structurile - Lipsa de formare în iniţierea, proiectarea,
organizaţionale ale elevilor şi părinţilor - la nivelul implementarea programelor educative;
unităţii şcolare; - Absenţa formării în domeniul activităţii educative
- Personal didactic calificat, cu competenţe necesare şcolare şi extraşcolare;
evaluării și valorificării valenţelor educative ale - Fondurile insuficiente pentru desfăşurarea
elevilor; activităţilor educative şcolare şi extraşcolare ;
- Diversitatea programului de activităţi educative la - Carenţe în managementul directorilor de unităţi
Școala Caraș-Severineană

nivelul fiecărei unităţi de învăţământ; şcolare;


- Diversitatea propunerilor făcute de cadrele didactice - Imposibilitatea financiară a unor unităţi de
şi elevi pentru constituirea programului de activităţi învăţământ (în special din mediul rural), de a-şi
educative; îmbunătăţi baza materială;
- Diversificarea tematicilor orelor de consiliere și - Retribuţie necorespunzătoare a cadrelor didactice,
orientare; lipsa altor facilităţi;
- Activităţi educative diverse, cu puternic accent - Rutina cadrelor didactice de a se limita numai la
formativ; transmiterea de cunoştinţe;
- Monitorizarea elevilor cu absenţe multe; - Incapacitatea şcolilor de a deveni ofertanţi de
-Mediatizarea activităţilor extraşcolare şi proiecte pentru partenerii educaţionali.
extracurriculare în comunitate prin mass-media locală
26

şi judeţeană; OPORTUNITĂȚI
-Instituţii specializate în activităţi educative - Creşterea ofertei de cursuri pentru formarea
extraşcolare: palatele şi cluburile copiilor; continuă prin CCD;
- Bază materială didactică relativ modernă în unităţile - Creşterea receptivităţii unor părinti în rezolvarea
Seria III Nr. 1(51)

de învăţământ, palatele şi cluburile copiilor (spaţii, problemelor de comportament deviant al elevilor;


echipamente, material didactic etc.); - Realizarea parteneriatului şcoală- părinţi prin
- Existenţa ofertelor educaţionale în unităţi de Comitetul de părinţi pe şcoală;
învăţământ, palate şi cluburi ale copiilor; - Posibilitatea implicării elevilor în proiecte şi
- Calitatea conţinutului pragmatic al învăţării care programe educative la nivel judeţean şi naţional şi
menţine şi promovează specificul tradiţional alături de susţinerea lor de către părinţi;
elementul de noutate; - Deschiderea activităţii educative spre implicare şi
- Finalitatea proiectelor şi programelor educative ale responsabilizare în viaţa comunităţii;
copiilor prin participarea la competiţii locale, - Valorificarea parteneriatului educaţional în zona
judeţene, naţionale şi internaţionale (Calendarul formării profesionalizate pe diferite tipuri de educaţie
Proiectelor Educative); complementară;
- Deschiderea oferită de disciplinele opţionale în - Diversificarea ofertei educaţionale, creşterea calităţii
conformitate cu interesele copiilor şi perspectivele de actului educaţional;
dezvoltare ale societăţii. - Valorificarea conţinutului, abilităţilor şi
competenţelor dobândite în sistemul de învăţământ
PUNCTE SLABE formal în contexte practice, bine ancorate în realitatea
- Lipsa unei comunicări permanente între diriginţi şi cotidiană;
părinţii elevilor; - Recunoaşterea statutului educaţiei non-formale de
- Dezinteres pentru crearea unui mediu ambiental componentă esenţială a învăţării permanente;
adecvat în unele şcoli ; - Valorificarea potenţialului creativ al elevilor prin
- Utilizarea unui limbaj vulgar, cu accente violente iniţierea de noi proiecte educative şi asumarea de
între elevi (în spaţiul şcolar şi în afara şcolii); roluri;
- Abordarea cu neîncredere a influenţei pozitive a - Interesul elevilor de a participa la procesul de luare a
activităţilor educative extraşcolare asupra dezvoltării deciziilor în şcoală;
personalităţii elevului; - Interesul elevilor de a se implica în cât mai multe
- Activitatea supraîncărcată a inspectorului educativ şi activităţi extraşcolare.
a coordonatorului de programe şi proiecte de la

Casa Corpului Didactic Caraș-Severin


1. ÎNVĂȚĂMÂNTUL CARAȘ-SEVERINEAN
AMENINȚĂRI mai bun!”;
- Riscul abandonului şcolar ca urmare a plecării  Acţiuni specifice de prevenire şi combatere a
părinţilor la muncă în străinătate; violenţei în mediul şcolar:
- Tendinţa unor elevi de a intra în grupuri cu grad a. Aplicarea Strategiei Ministerului Educţiei,
ridicat de risc cu consecinţe directe în înmulţirea Cercetării, Tineretului şi Sportului privind
cazurilor de violenţă şi scăderea interesului pentru reducerea fenomenului de violenţă în unităţile
învăţătură; de învăţământ preuniversitar, aprobată prin
- Creşterea numărului de elevi care provin din familii OMECT nr. 1409/29.06.2007, Memorandumul
dezorganizate cu implicaţii nefavorabile asupra Guvernului României prvind aprobarea
evoluţiei personalităţii elevilor; Planului Naţional Comun de Acţiune – cadru
- Dezinteres în familie pentru educaţia şi formarea pentru creşterea gradului de siguranţă a
propriilor copii; elevilor şi a personalului didactic şi prevenirea
- Creşterea numărului de părinţi care muncesc în delincvenţei juvenile în incinta şi în zonele
străinătate şi au copiii lăsaţi la bunici sau rude; adiacente unităţilor de învăţământ
- Numărul mare de emisiuni şi publicaţii care preuniversitar, nr. MEN 114063/23.08.2013,
promovează violenţa şi care au un impact negativ precum şi Protocolul de cooperare privind

Seria III Nr. 1(51)


asupra elevilor; prevenirea şi combaterea delincvenţei juvenile
- Atitudinea şi demersurile pur formale sau menţinute în incinta şi în zonele adiacente unităţilor de
la nivelul tradiţional în organizarea activităţilor învăţământ preuniversitar, încheiat între
educative şcolare şi extraşcolare; Ministerul Educaţiei Naţionale şi Ministerul
- Dezavantajul creat de programele şcolare încărcate Afacerilor Interne- Inspectoratul General al
care nu permit dezvoltarea componentei educative; Poliţiei Române, nr. MEN 32104/20.02.2013 ;
- Pasivitatea cadrelor didactice; b. În baza Planului Naţional Comun de Acţiune -
- Neimplicarea conducerii unităţii de învăţământ în pentru creşterea gradului de siguranţă a

27
susţinerea şi organizarea proiectelor educative; elevilor şi a personalului didactic şi prevenirea
- Oferta redusă a CCD în domeniul educaţiei non- delincvenţei juvenile în incinta şi în zonele
formale (inexistentă) şi a metodelor activ – adiacente unităţilor de învăţământ
participative; preuniversitar, la nivelul I.S.J. Caraş-Severin a

Școala Caraș-Severineană
- Oferta negativă a străzii. fost întocmit Planul Teritorial Comun de
Acţiune nr. 151386 din 11.09.2013, care a fost
Activităţi educative desfăşurate la nivelul judeţului: diseminat către toate unităţile de învîţământ,
 Au fost monitorizate toate unităţile de poliţiile municipale/orăşeneşti şi secţiile de
învăţământ în cadrul inspecţiilor tematice; poliţie rurală în vederea întocmirii Planurilor
 Unităţile de învăţământ monitorizate au Locale comune de Acţiune, în baza cărora au
întocmită documentaţia specifică; iniţiat şi desfăşurat multiple activităţi de
 Toate unităţile de învăţământ au întocmit prevenire şi combatere a faptelor antisociale;
programul de activităţi pentru săptămâna ,,Să c. Aplicarea Planului operaţional privind
ştii mai multe, să fii mai bun!” şi l-au transmis reducerea fenomenului violenţei în mediul
către Inspectoratul Școlar Județean Caraș- şcolar al Inspectoratului Şcolar Judeţean
Severin, în format electronic; Caraş-Severin;
 Activităţile extracurriculare planificate au d. Activarea comisilor de prevenire şi combatere
fost diverse, adaptate la specificul a violenţei în mediul şcolar, conform OMEdCT
comunităţii locale; nr. 1409, la nivelul ISJ Caraş-Severin, respectiv
 Au fost planificate activităţi în parteneriat cu la nivelul unităţilor de învăţământ;
I.P.J., Direcția Generală Anticorupție, e. Întâlniri, dezbateri, ateliere de lucru (cu
Jandarmerie, I.S.U., Agenţia Judeţeană de directori, cadre didactice, diriginţi, consilieri
Mediu, CEPECA C-S şi Direcţia Judeţeană de educativi) în vederea cunoaşterii normelor
Tineret şi Sport; legislative privind violenţa în şcoli (Legea nr.
 Sunt încheiate parteneriate cu Poliţia locală 272/2004, Ordinul MECT 1409/29.06.2007,
în ceea ce priveşte siguranţa elevilor în şcoli şi Legea 35 din 2007, Legea 29 din 2010);
multe dintre unităţile de învăţământ f. Monitorizarea aplicării prevederilor Legii
derulează proiecte privind prevenirea şi 35/2007 privind siguranţa elevilor în unităţile
combaterea violenţei în mediul şcolar; şcolare;
 Elevii noştri au participat la ,,Ziua porţilor g. Informarea cu operativitate a ISJ Caraş-Severin
deschise” la Inspectoratul Judeţean de şi a organelor de ordine în cazul apariţiei unor
Jandarmi Caraș-Severin, la I.S.U. Semenic şi situaţii de risc sau a producerii unor acte de
I.P.J.; violenţă (IPJ Caraş-Severin, Jandarmeria,
 Au fost aprobate 284 excursii, în judeţ, în ţară Poliţia Comunitară, ONG-uri) la nivelul şcolilor;
şi în străinătate. Au fost aprobate 28 excursii h. Solicitarea de fonduri de la consiliile locale
în cadrul săptămânii ,,Să ştii mai multe, să fii şi/sau sponsori pentru asigurarea personalului

Casa Corpului Didactic Caraș-Severin


1. ÎNVĂȚĂMÂNTUL CARAȘ-SEVERINEAN
de pază, cât şi pentru securizarea clădirilor j. Derularea unor activtăţi educative şcolare şi
unităţilor de învăţământ prin achiziţionarea de extraşcolare pe tema prevenirii şi combaterii
camere de supraveghere; violenţei şcolare la nivel judeţean.
i. Organizarea unor sesiuni de formare şi
informare pentru psihologi / consilierii Inspector şcolar pentru educaţie fizică
educativi / coordonatorii de proiecte şi şi activităţi educative
programe din şcoli; Prof. ION MOATĂR
Grupe
ANALIZA Judeţe de 2003 2005 2010 2015 2020
vârsta
PSIHO–SOCIO–DEMOGRAFICĂ A 3-6
ani
12200 12300 12200 11900 10800

POPULAŢIEI ŞCOLARE Caraş-


7-14
ani
32300 29100 25200 25000 24200
Severin 15-24
50000 50200 45500 36300 32500
În Regiunea Vest şi în judeţul Caraş-Severin avem ani
Total 94500 91600 82900 73200 67500
de-a face cu o scădere constantă de populaţie, pe
3-6
fondul declinului economic, sporului natural negativ şi ani
71300 71400 68200 66000 60400
al soldului negativ al migraţiei din ultimii ani. Populaţia Total 7-14
189100 170900 145000 139700 134500
Școala Caraș-Severineană

judeţului Caraş-Severin a scăzut de la 376 347 locuitori Regiunea ani


Vest 15-24
în anul 1992, la 332 300 locuitori, în anul 2005, cu 44 291100 290000 263700 213900 186800
ani
047 locuitori (- 11,70 %), iar la recensământul din 2011 Total 551700 532300 476900 419600 381800
s-au înregistrat 274 277 persoane. Se observă faptul 3-6
854300 867600 827000 793000 715000
ani
că populaţia stabilă este sub valoarea din proiecţia
7-14
INS, care estima pentru anul 2015 o populaţie de 320 2130600 1941400 1717600 1673500 1595700
România ani
000 locuitori, şi chiar sub valoarea estimată pentru 15-24
3388300 3317700 2906300 2358100 2121500
ani
anul 2025 (300 100 locuitori).
Total 6373200 6126600 5450900 4824500 4432200
Tendinţa se menţine până în anul 2025, pe fondul
declinului economic, sporului natural negativ şi a Sursa: INS , Proiectarea populaţiei României în profil
soldului negativ al migraţiei din ultimii ani. Principalii teritorial până în anul 2025, p.34-37.
28

indicatori demografici ai judeţului Caraş-Severin sunt


puternic influenţaţi de faptul că în general, predomină Evoluţia populaţiei pe grupe preşcolare şi şcolare în
modelul familial cu 1-2 copii. 2003-2015-2025
Tabelul II.1. Evoluţia populaţiei proiectate pe judeţe,
Seria III Nr. 1(51)

regiune şi ţară în perioada 2003-2025 Evoluţia populaţiei judeţului Caraş-


Severin pe grupe de vârstă (preşcolare
An 2003 2005 2010 şi şcolare) în 2003, 2015 şi 2025

Judeţe 100000
Caraş- 90000
333900 332300 327100
Severin 80000
Total 70000
Regiunea 1946700 1936700 1904200 60000
Vest 50000
Total 21733 600 21614700 21226300 40000
România 30000
* valori provizorii înregistrate la recensământul din 2011 20000
2011* 2015 2020 2025 10000
274277 320000 310900 300100 0
1861900 1809100 1746000 3-6 7-14 15-24 Total
20696600 20026400 19243400
Sursa: INS , Proiectarea populaţiei României în profil teritorial grupa de vârstă
până în anul 2025, p.21. 2003 2015 2025

În ceea ce priveşte densitatea populaţiei, judeţul Sursa: INS, Proiectarea populaţiei României în profil
Caraş-Severin are cea mai mică densitate din regiune teritorial până în anul 2025
(38,4 loc / kmp - anul 2007), situându-se pe În perspectivă, numărul populaţiei judeţului Caraş-
penultimul loc la nivel naţional. Severin şi implicit al populaţiei şcolare este prognozat
să scadă constant, până în anul 2025.
Principalele evoluţii în privinţa populaţiei preşcolare şi Pe ansamblul populaţiei preşcolare şi a celei şcolare
a celei şcolare sunt ilustrate de următorii indicatori: din judeţul Caraş-Severin avem de-a face cu o scădere
de circa 30.400 de persoane, repartizate după cum
Evoluţia populaţiei preşcolare şi şcolare proiectate în urmează: circa 21.300 de persoane pentru intervalul
perioada 2003-2020: 2003-2015 şi circa 9.100 de persoane pentru intervalul
2015-2025.
Casa Corpului Didactic Caraș-Severin
1. ÎNVĂȚĂMÂNTUL CARAȘ-SEVERINEAN
Populaţia preşcolară (3-6 ani) a judeţului Caraş- 12.056 12.000 0 56 A
Severin va scădea în prima perioadă de prognoză 2. Şcoli primare doua
şansă
(până în 2015) mai lent (o scădere de circa 300 de 11.073 10.708 0 365 A
persoane), urmând ca în a doua perioadă (până în doua
3. Şcoli gimnaziale
2025) să avem de-a face cu o scădere mult mai şansă
accentuată (mai puţin cu circa 2.400 de persoane). + FR
4. Licee, colegii 11.154 8979 2175 0
Populaţia şcolară angrenată în primul şi al doilea ciclu
Liceu pentru elevi 7 7 0 0
de educaţie (populaţia din grupa 7-14 ani) va cunoaşte 5.
cu CES
o evoluţie diferită. Aici avem de-a face cu o scădere Școală
6. 546 0 546 0
foarte mare a populaţiei pentru prima perioadă (până profesională
în 2015, populaţia va scădea cu circa 7.300 de Şcoli speciale 449 449 0 0
7. (preşcolar, primar
persoane). şi gimnazial)
Pentru perioada 2015-2025 este prevăzută o Postliceal / Școli 1416 1307 109 0
8.
scădere mai mică de circa 2.600 de persoane. de maiștri
Populaţia între 15 şi 24 de ani se înscrie şi ea foarte TOTAL 44337 41086 2830 421
bine în linia de scădere generală a populaţiei judeţului O provocare pentru sistemul de învăţământ este

Seria III Nr. 1(51)


Caraş-Severin.Tendinţa de scădere a populaţiei aceea a restructurării reţelei şi ofertei şcolare ţinând
regiunii VEST şi a judeţului Caraş–Severin, manifestată cont de evoluţia factorului demografic, respectiv de
cu precădere la nivelul populaţiei de vârstă şcolară scăderea în timp a numărului de clase şi al cadrelor
(rata medie de scădere este prognozată la nivelul de didactice.
1.000 elevi/an) reprezintă un aspect care nu este Studiul demografic arată şi necesitatea unor măsuri
deloc încurajator pentru învăţământ în general, şi de prevenire şi combatere a abandonului şcolar, de
pentru cel profesional şi tehnic, în special. atragere şi menţinere o perioadă mai lungă a elevilor
Analiza comparativă a populatiei şcolare şi în sistem pentru a obţine calificări mai înalte. În

29
preşcolare pentru anul şcolar 2013-2014 şi anul şcolar perioade de recesiune demografică, poate fi necesară
2014-2015 introducerea unui sistem de evaluare a instituţiilor de
învăţământ pe baza unor indicatori de performanţă şi,
POPULAŢIA ŞCOLARĂ ŞI PREŞCOLARĂ în anul şcolar pe termen lung este necesar un sistem de indicatori

Școala Caraș-Severineană
2013-2014 de performanţă pentru profesori. Principalele
Tipuri / Forme de concluzii desprinse din acest studiu sunt că în judeţ se
Număr învăţământ poate preconiza o scădere semnificativă a populaţiei
Nr. Nivel / unitate de total FR /
şcolare, scădere care va fi transferată peste câţiva ani
crt. învăţământ copii/ alte
Zi Seral şi în rândul forţei de muncă.
elevi situaţ
ii Nu numai că avem nevoie de mai multă forţă de
1. Grădiniţe 7931 7931 0 0 muncă calificată şi de niveluri mai înalte de calificare
12.434 12.387 0 47 A pentru a putea să reducem decalajul faţă de ţările
2. Şcoli primare doua
comparabile din Europa – România trebuie, în acelaşi
şansă
11.352 10.975 0 377 A timp, să facă astfel încât un procent mai mare de elevi
doua să obţină calificări mai înalte pentru a compensa
3. Şcoli gimnaziale
şansă scăderea numărului de absolvenţi. Aceasta reprezintă
+ FR
o provocare majoră pentru sistemul românesc de
4. Licee, colegii 11.923 9.813 2.110 0
Liceu pentru elevi 70 70 0 0
învăţământ.
5. Centrul Judeţean de Resurse şi Asistenţă
cu CES
Școală Educaţională Caraş-Severin, la solicitarea
6. 277 0 277 0
profesională Inspectoratului Şcolar Judeţean Caraş-Severin, a
Şcoli speciale 455 455 0 0
realizat un studiu de specialitate (expertiză) pentru
7. (preşcolar, primar
şi gimnazial) fundamentarea planului de şcolarizare, din
Postliceal / Școli 1083 1083 0 0 perspectiva argumentelor pedagogice, psihologice,
8.
de maiștri sociologice şi economice. În elaborarea lui au fost
TOTAL 45.525 42.714 2.387 424 implicaţi profesorii consilieri din centrele şi cabinetele
şcolare, specialişti, din cadrul CJAP- CS, cadre didactice
POPULAŢIA ŞCOLARĂ ŞI PREŞCOLARĂ în anul şcolar de la toate nivelurile de învăţământ, sindicatele din
2014-2015 învăţământ, autorităţile locale (Prefectură,
Tipuri / Forme de ConsiliulJudeţean, consilii locale etc.) şi Comitetul
Număr învăţământ Local de Dezvoltare a Parteneriatului Social pentru
Nr. Nivel / unitate de total FR /
crt. învăţământ copii/ alte
Formarea Profesională (CLDPS). Planul Regional de
Zi Seral Acţiune pentru Dezvoltarea Învăţământului
elevi situaţ
ii Profesional şi Tehnic (PRAI), Planul Local de Acţiune
1. Grădiniţe 7636 7636 0 0 pentru Dezvoltarea Învăţământului Profesional şi
Tehnic (PLAI) şi Planul de Acţiune al Şcolii (PAS) sunt

Casa Corpului Didactic Caraș-Severin


1. ÎNVĂȚĂMÂNTUL CARAȘ-SEVERINEAN
documente de planificare elaborate în parteneriat, electric 19
care stau la baza procesului de fundamentare a cifrei
chimie industrială 3
de şcolarizare şi stabilirea reţelei unităţilor de
învăţământ preuniversitar de stat pentru anul şcolar materiale de construcții 5
2015-2016. construcții, instalații și lucrări publice 12
Componentele acestui studiu au vizat: analiza industrie textilă și pielărie 4
cuprinderii absolvenţilor clasei a VIII-a pentru
tehnici poligrafice 2
continuarea studiilor prin ciclul inferior al liceului şi
prin şcoli de arte şi meserii; oferta educaţională producție media 7
structurată pe rute educaţionale prin tipurile de şcoli fabricarea produselor din lemn 38
din cadrul reţelei din zonă sau zonele apropiate; agricultură 20
analiza opţiunilor elevilor clasei a VIII-a, promoția
2015; identificarea calificărilor profesionale pentru industrie alimentară 13
care, în conformitate cu PLAI şi PRAI, se va organiza silvicultură 26
şcolarizarea prin unitatea de învăţământ, pe baza protecția mediului 46
tendinţelor de dezvoltare socială, economică şi a
comerț 13
prognozei ocupării forţei de muncă, dar şi a acelor
calificări profesionale solicitate pe piaţa muncii pentru economic 78
Școala Caraș-Severineană

care nu există resursele necesare organizării turism și alimentație 108


şcolarizării; identificarea centrelor zonale din mediul estetica și igiena corpului omenesc 19
rural care pot organiza clase de învăţământ TOTAL 787
profesional (şcoli de arte şi meserii şi, după caz, şi anul
de completare)şi învăţământ liceal-filiera tehnologică Nu stiu/nu răspund 7
(ciclul inferior şi, după caz, ciclul superior al liceului), Total general 2446
precum şi învăţământ postliceal; alte aspecte care În studiul realizat a fost cuprinsă, exhaustiv,
vizează opțiunile școlare ale elevilor pentru întreaga populație școlarizată. Au fost chestionați un
continuarea studiilor la nivel liceal. număr de 2446 de elevi de clasa a VIII-a înmatriculați
la unitățile de învățământ din județ. Pentru
construcția decizională a ofertei educaționale, un prim
TEORETIC / VOCAȚIONAL
30

aspect vizat în acest studiu a fost reprezentat de


matematică-informatică 367 opțiunile elevilor pentru domeniile prezente în oferta
științele naturii 328 educațională a unităților de învățământ existente în
județ și nu numai – cazul filierei vocaționale cu profil
filologie 478
Seria III Nr. 1(51)

militar.
științe sociale 83 S-a constatat o concentrare masivă a elevilor
sportiv 143 pentru domenii teoretice/vocaționale (1652 de
teologic 34 opțiuni) și cele tehnice (787 opțiuni), înregistrând
ponderi mai scăzute. Un număr de 5 domenii ofertate
pedagogic 69
în filiera tehnică nu înregistrează numărul minim
militar 40 pentru formarea unei clase. Pe domeniile din filiera
artistic 110 teoretică, ordinea opțiunilor este în mare măsură
influențată și de performanțele școlare ale elevilor.
TOTAL 1652
Astfel, 478 elevi optează pentru profilul filologie, 367
pentru cel de matematică informatică, 328 științele
TEHNOLOGIC naturii, respectiv 83 științele sociale.
mecanică 269
Inspector şcolar pentru management educaţional
electromecanică 74 Prof. CONSTANTIN NICOLAESCU
electronică automatizări 31

Casa Corpului Didactic Caraș-Severin


2. CABINET METODIC
c) stagiul practic cu durata de un an şcolar,
PROFESIONALIZAREA CARIEREI realizat într-o unitate de învăţământ, sub
DIDACTICE ÎN CONTEXTUL LEGII coordonarea unui profesor mentor (Art. 236).
Ministerul Educaţiei Naţionale, împreună cu
EDUCAŢIEI NR. 1 DIN 2011 Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale, cu
Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional şi cu
Numeroase studii internaţionale aduc în discuţie Agenţia Naţională pentru Calificări, stabileşte normele
programele şi strategiile cele mai eficiente utilizate în metodologice de elaborare a statutului şi rutei de
formarea iniţială şi continuă pentru cariera didactică. profesionalizare a personalului care lucrează în
Literatura de specialitate ne oferă informaţii ample şi domeniul educaţiei permanente.
de actualitate cu referire la modelele de pregătire ale Conform Legii Educaţiei Naţionale nr. 1 din 2011 şi a
profesorilor, standardele şi competenţele solicitate Metodologiei privind formarea continuă a
acestora, tipurile şi structurile motivaţionale specifice, personalului din învăţământul preuniversitar nr. 5561
factorii motivaţionali relevanţi statusurilor şi rolurilor din 2011, formarea iniţială şi continuă a personalului
profesiei de cadru didactic. didactic se întemeiază pe modelul abordării prin
Profesionalizarea cadrelor didactice cuprinde două competenţe şi pe conceptul de dezvoltare cumulativă

Seria III Nr. 1(51)


mari etape. O primă etapă este pregătirea inițială, în a nivelului de competenţă a personalului didactic.
timpul studiilor universitare, iar a doua mare etapă Prin sistemul de competenţe se propune atingerea
cuprinde formarea continuă, pe parcursul întregii unui set de standarde de calitate, care vizează:
activități desfășurate în învățământ. Practicarea - profesionalizarea carierei didactice;
profesiei didactice implică formarea iniţială a cadrului - plasarea sistemului de formare în contextul
didactic, încadrarea acestuia într-o unitate şcolară şi european al dezvoltării profesionale
debutul activităţii didactice, precum şi formarea continue/învăţării şi formării pe tot parcursul
profesională continuă. Setul de competenţe necesare vieţii;

31
carierei didactice s-a aprofundat, ceea ce impune şi în - orientarea sistemului de formare către
domeniul educaţional învăţarea pe tot parcursul vieţii. mobilitate şi evoluţie în carieră şi dezvoltare
În majoritatea ţărilor din Uniunea Europeană profesională.
formarea profesională iniţială a cadrelor didactice se Şi standarde de calitate şi competenţe specifice

Școala Caraș-Severineană
realizează în instituţii de învăţământ superior profesiei didactice prezintă varii diferenţe. În România
universitar, perioada de timp oscilând între 3 sau 4 principalele domenii în care se definesc competenţele
ani. Aproape integral, ţările din Uniunea Europeană corespunzătoare profesiei didactice sunt: domeniul
aplică modelul simultan de pregătire. În cadrul specializării şi al didacticii specializării corespunzător
acestuia, programul integrează pe durata studiilor disciplinelor de învăţământ şi funcţiei deţinute de
pregătirea academică, profesională şi practica cadrul didactic; domeniul pedagogiei şi psihologiei
pedagogică. Curriculumul dezvoltat este foarte diferit educaţiei; domeniul managementului educaţional şi al
de la o ţară la alta şi chiar în interiorul aceleaşi ţări, legislaţiei şcolare; domeniul tehnicilor de informare şi
datorită politicilor educaţionale diferite, organizării de comunicare aplicate în procesele de predare şi
administrative sau autonomiei universitare. Unii învăţare, în managementul instituţional şi gestionarea
studenţi devin, în ultimul an de studii, stagiari în datelor.
învăţământ, de exemplu în Franţa şi sunt remuneraţi În societatea românească actuală, statutul de
ca atare. Aceasta presupune prestarea unui număr de profesor pare să fie statutul clasei mijlocii. Profesiunea
ore la catedră, fără supraveghere sau îndrumare, dar didactică nu se află printre profesiunile cele mai
riguros evaluate prin diferite instrumente (în special solicitate, însă nu este nici evitată, în general de către
portofoliu). femei. Astfel, se pune problema unor politici de
Atestarea (titularizarea în învăţământ) se face în motivare pentru cariera didactică, precum şi
urma absolvirii cursurilor, iar uneori este precedată de formularea unor propuneri şi recomandări:
parcurgerea unui (unor) stagii de practică la catedră.  Atragerea unor buni candidaţi pentru
Stagiul de iniţiere practică (stagiatura) are drept scop formarea iniţială
completarea formării profesionale iniţiale a În ceea ce priveşte nivelul salarizării, avem de-a face
debutanţilor în primul lor an de învăţământ (sau în cu o chestiune controversată. Unii specialişti din
primii 2-3 ani), după care li se va da posibilitatea să se domeniul educaţional afirmă că, chiar rezolvând
titularizeze în învăţământ şi să-şi dezvolte problema salariilor, dificultăţile legate de recrutare
competenţele profesionale prin participarea la diverse rămân fără soluţie. Alţii cred că în ciuda salariilor mici,
strategii de formare profesia didactică va atrage prin mediul de lucru pe
În România, în conformitate cu Legea Educaţiei Nr. 1 care-l oferă şi prin satisfacţiile personale obţinute. Ar
din 2011, formarea iniţială pentru ocuparea funcţiilor trebui selecţionaţi acei candidaţi care au nu numai cel
didactice din învăţământul preuniversitar cuprinde: mai bun nivel de pregătire, ci şi trăsăturile de caracter
a) formarea iniţială, teoretică, în specialitate, şi calităţile personale dorite.
realizată prin universităţi, în cadrul unor În România, candidaţii la admitere susţin un interviu
programe acreditate potrivit legii; sau un test de aptitudini cu o serie de profesori ai
b) master didactic cu durata de 2 ani;
Casa Corpului Didactic Caraș-Severin
2. CABINET METODIC
instituţiei respective care pretind că, printre altele, se de legătură între şcoli şi universităţi.
interesează şi de trăsăturile de personalitate ale lor. - să fie fondată pe competenţele practice;
Aceste proceduri ar trebui precedate de studii şi - să fie efectuată de profesori cu o înaltă
experimente care să pună serios în evidenţă anumite calificare;
concluzii, lucru care deocamdată nu se întâmplă.  Motivarea cadrelor didactice
 Înarmarea cadrelor didactice cu cea mai bună Multe ţări, inclusiv România, ar trebui să se
formare iniţială gândească serios la transformarea profesiei didactice
Formarea iniţială a cadrelor didactice a suportat într-o carieră atrăgătoare şi interesantă prin
întotdeauna numeroase critici: este acuzată de elaborarea unor planuri de evoluţie în carieră strâns
situarea la un nivel prea scăzut. Formarea iniţială ar legate de formarea profesională continuă a
trebui: personalului didactic. Aceasta ar da posibilitatea ca cei
- să asigure un echilibru just între teorie şi bine pregătiţi şi competenţi să aibă calea deschisă
practică; spre o evoluţie atractivă în carieră. În majoritatea
- să facă apel la cei care predau zi de zi în ţărilor, nivelul salariului creşte odată cu vechimea,
clasă; fără a se ţine cont de calitatea activităţii desfăşurate la
În unele ţări (Franţa, Belgia, Anglia, Scoţia) există catedră.
obiceiul de a încredinţa unor „profesori formatori”,
„tutori”, „mentori”, o parte din formarea iniţială a Conf. univ. dr. GIANINA-CĂTĂLINA PRODAN
Școala Caraș-Severineană

viitoarelor cadre didactice. Aceştia constituie puntea Universitatea Eftimie Murgu Reșița

universitate) trebuie să posede un ansamblu de


MANAGEMENTUL EDUCAȚIONAL cunoștințe, aptitudini și atitudini, între care sunt
- ARTA DE A CONDUCE UN menționate :
a) cunoștințe privind aspectele școlare și
SISTEM DE INVĂȚĂMÂNT economice ale educației, strategii pentru
dezvoltarea educației și a sistemelor
Managementul educațional poate fi considerat educaționale, bazele planificării și gestiunii
știința și arta de a pregăti resursele umane, de a educației, tehnici și metode de programare,
forma personalități, potrivit unor finalități acceptate de realizare și evaluare a proiectelor,
32

de individ și de societate. statistică educativă și sisteme de informare,


El cuprinde un ansamblu de principii și funcții, de gestiunea personalului didactic și a
norme și metode de conducere care asigură resurselor educative, legislație educativă,
realizarea obiectivelor sistemului educativ, la inovație, teoria și practica evaluării ;
Seria III Nr. 1(51)

standarde de calitate și eficiență cât mai înalte . b) aptitudini constând în competențe


Managementul sistemului și al instituțiilor de concretizate în capacitatea de a îndeplini o
învățământ se diferențiază ca obiective, sferă de seamă de sarcini referitoare la :
cuprindere și tehnici manageriale, după nivelul coordonarea și realizarea de planuri,
ierarhic la care se exercită (central, teritorial, la nivelul programe și proiecte la nivel local,
instituției, al clasei de elevi și, respectiv, al grupei de integrarea și gestionarea resurselor,
studenți sau cursanți ai unui curs de participarea la elaborarea unor programe
perfecționare/specializare). de ofertă și gestiune a serviciilor educative,
Dacă la nivelul central se realizează un proiectarea și realizarea de sisteme de
management strategic, de orientare, dirijare și informare și statistici educative,
evaluare a întregului sistem de învățământ, la nivelul planificarea, proiectarea, experimentarea și
instituțiilor se practică un managment operațional, evaluarea programelor, proiectarea,
menit să înfăptuiască strategia elaborată la coordonarea și conducerea unor programe
eșantioanele superioare. de formare, atestare și perfecționare a
Dacă toate aceste activități sunt reglementate în personalului didactic, inspecție școlare ;
documentele de conducere cunoscute, se poate pune c) atitudine critică, analitică și prospectivă în
întrebarea: cu ce îi ajută managementul educațional ceea ce privește dezvoltarea academică,
pe conducătorii instituțiilor de învățământ? socio-economică și culturală, interes față de
Răspunsul ar putea fi următorul: cu fundamentele realizarea proceselor de planificare
științifice necesare unei conduceri eficiente și cu integrală, sectorială și intersectorială, ca și
tehnicile manageriale moderne, absolut necesare față de dimensionarea unei planificări
orcărui conducător care dorește să-și economisească educative realiste, programare, sprijinirea și
timpul și resursele pentru atingerea obiectivelor participarea la acțiuni de experimentare și
instituției de învățământ la un nivel de performanță inovare a planurilor și programelor,
cât mai înalt. impulsionarea politicilor de actualizare,
Pentru a răspunde în mai mare măsură cerințelor renovare și adecvare a programelor,
specifice conducerii fiecărui nivel, conducătorul unui integrarea proceselor de supervizare cu
« nucleu de dezvoltare educativă » (școală, facultate,
Casa Corpului Didactic Caraș-Severin
2. CABINET METODIC
procesele de asistență administrativă și învățământ devine o condiție sine qua non a reușitei
didactică, preocupare față de introducerea oricărui conducător din acest domeniu.
criteriilor tehnice și operative de optimizare Gradul de reușită va fi determinat și de calitățile
a proceselor de învățământ. personale ale individului care deține o anumită
Aprecierea acestor cunoștiinte, aptitudini și atitudini funcție de conducere.
se realizează în strânsă legătură cu atribuțiile Dacă în primul caz se poate vorbi de știința, în cel de
funcționale ale fiecărui potențial conducător, în raport al doilea intervine arta conducătorului de a putea
de domeniu, tipul de servicii etc., în așa fel încât aplica știința în mod creator, în funcție de situație.
aceștia să aibă competențele necesare exercitării
funcției pe care doresc s-o dețină în sistemul educativ Prof. MARIANA-DOINA LUPU
respectiv. Liceul Tehnologic Clisura Dunării Moldova Nouă
Așadar, managementul sistemului și instituțiilor de

locale şi populaţiei la nivel naţional, precum şi prin


Managementul calităţii în şcolile modalităţile de relaţionare a acestui sector cu
din învăţământul preuniversitar partenerii relevanţi şi factorii interesaţi în vederea

Seria III Nr. 1(51)


îmbunătăţirii corespondenţei dintre cerere şi ofertă.
(profesional şi tehnic) Sistemele calităţii îşi au originea în industrie, fiind
folosite pentru standardizarea şi evaluarea calităţii
„Calitatea” descrie capacitatea mediului extern de a produselor. Totuşi acestea au fost extinse şi adaptate
răspunde nevoilor şi aşteptărilor noastre. Privind din pentru domeniul serviciilor, inclusiv a celor
această perspectivă, este greu să dăm calităţii o educaţionale, precum şi pentru o gamă variată de
definiţie suficient de acoperitoare pentru toate situaţii.
contextele în care acest concept este utilizat. La fel ca toate conceptele calităţii, şi acest concept a

33
Standardul ISO 9000:2000 defineşte calitatea ca evoluat, astfel că în prezent SMC este văzut ca un
fiind măsura în care un ansamblu de caracteristici „ansamblu de structuri organizatorice,
intrinseci îndeplinesc cerinţele unui beneficiar: responsabilităţi, proceduri şi resurse care au ca scop
"Calitatea reprezintă aptitudinea unei entităţi de a realizarea efectivă a calităţii”.

Școala Caraș-Severineană
dispune de un ansamblu de caracteristici intrinseci Elementele unui sistem de management al calităţii
care-i conferă posibilitatea satisfacerii într-un anumit sunt structurate:
grad a unor cerinţe specificate sau implicite". a) potrivit ciclului PEVA
Conform acestei definiţii:
 calitatea nu este exprimată printr-o singură
caracteristică, ci printr-un ansamblu de
caracteristici;
 calitatea nu este de sine stătătoare, ea există
numai în relaţia cu nevoile clienţilor;
 calitatea este o variabilă continuă şi nu
discretă;
 prin calitate trebuie satisfăcute nu numai
nevoile exprimate, dar şi cele implicite.
Dacă ne referim strict la calitatea serviciilor b) pe patru secţiuni distincte:
educaţionale, orice posibilă definiţie ne va trimite la 1. Responsabilitatea managementului
un ansamblu de caracteristici ale unui program de 2. Realizarea produsului
studiu şi ale furnizorului acestuia, prin care sunt 3. Managementul resurselor
satisfăcute exigenţele sau aşteptările beneficiarilor. 4. Măsurare, analiză şi îmbunătăţire
Calitatea educaţiei şi formării profesionale este Familia de standardele ISO 9000 stabilesc cerinţele
legată de valorile şi aşteptările a trei grupuri principale şi recomandări pentru sistemul de management al
de beneficiari: calităţii şi nu pentru produse. Cerinţele pentru
 participanţii la procesul de învăţare (elevi, produse sunt stabilite de standardele de produs,
studenţi, alte persoane adulte cuprinse într-o contracte, cercetări de piaţă etc.
formă de educaţie); În educaţie, un sistem management al calităţii
 angajatorii; permite organizaţiei să asigure, să monitorizeze şi să
 societatea în general. îmbunătăţească calitatea ofertei educaţionale.
Participanţii la procesul de învăţare trebuie să se Elaborarea unui cadru comun de asigurare a calităţii
bucure de oportunităţi adecvate de învăţare, iar în învăţământul profesional şi tehnic din Europa a
angajatorilor trebuie să li se asigure o forţă de muncă condus la o structură de tip PEVA (Planifică, Executa,
bine calificată, care să deţină abilităţile necesare Verifică, Reacţionează). Fiecare dintre cele patru
ocupării unui loc de muncă. Impactul calităţii educaţiei elemente ale structurii reprezintă un domeniu al
asupra societăţii poate fi urmărit prin gradul în care calităţii din Cadrul Comun de Asigurare a Calităţii:
oferta educaţională răspunde nevoilor comunităţilor  Scop şi plan (planificare)

Casa Corpului Didactic Caraș-Severin


2. CABINET METODIC
 Implementare (acţiune)  cum se asigură transparenţa feedback-ului privind
 Evaluare (verificare) calitatea
 Feedback şi schimbare  cum sunt folosite rezultatele evaluării
(reacţie)  în ce mod se raportează scopurile /obiectivele la
Evaluarea şi asigurarea calităţii la nivelul furnizorului evaluare
de educaţie şi formare profesională se referă la aceste Pentru a îndeplini cerinţele Cadrului Comun de
domenii, urmărind criterii specifice: Asigurare a Calităţii în Învăţământul Profesional şi
Metodologie Tehnic din Europa este necesar ca fiecare instituţie de
 cum se foloseşte o abordare de tip sistemic a învăţământ dornică să se menţină pe piaţa ofertelor
calităţii de formare va trebui să documenteze, implementeze
 ce factori interesaţi sunt implicaţi în paşii de şi menţine un Sistem de Management al Calităţii,
realizare a sistemului calităţii şi care sunt rolurile căruia îi va îmbunătăţii continuu eficacitatea.
acestora În acest scop recomandă a se realiza următorii paşi:
 ce instrumente şi proceduri se folosesc pentru 1. identificarea cerinţelor clienţilor (beneficiarilor
colectarea datelor, măsurare, analiză, concluzii şi direcţi şi indirecţi ai serviciilor de educaţie şi
implementare formare oferite de organizaţie);
 în ce măsură instrumentele sunt demne de 2. informarea în legătură cu cerinţele Cadrului
încredere şi consecvente Comun de Asigurare a Calităţii în Învăţământul
Școala Caraș-Severineană

 în ce mod sunt motivaţi factorii implicaţi pentru a-şi Profesional şi Tehnic;


îndeplini în mod adecvat rolurile 3. diagnosticarea calităţii în organizaţie, analiza şi
 prin ce strategii se asigură implementarea explicarea situaţiei existente în raport cu
schimbării cerinţele Cadrului Comun de Asigurare a Calităţii
 cum este folosită evaluarea externă în Învăţământul Profesional şi Tehnic
Scop şi plan (autoevaluare, evaluare de către organizaţii
 care sunt scopurile şi obiectivele învăţământului externe)
profesional şi tehnic adoptate în cadrul organizaţiei 4. stabilirea obiectivelor pe care organizaţia doreşte
 în ce măsură scopurile /obiectivele sunt clare şi să le atingă
măsurabile Acestea se pot referi la:
 în ce măsură scopurile / obiectivele includ - creşterea calităţii serviciilor
34

obiectivele învăţământului profesional şi tehnic la educaţionale pentru a răspunde


nivel European cât mai bine cerinţelor
 în ce mod este măsurat / evaluat gradul în care sunt beneficiarilor;
atinse aceste scopuri /obiective - creşterea satisfacţiei
Seria III Nr. 1(51)

 cum este descrisă procedura privind planificarea beneficiarilor


procesului din cadrul sistemului de calitate abordat - creşterea prestigiului şi a
Implementare încrederii în organizaţie
 cum se implementează o acţiune planificată - creşterea eficienţei
 cum sunt descrise principiile cheie ale procedurii de - îmbunătăţirea comunicării în
implementare organizaţie
Evaluare - creşterea încrederii în forţele
 care sunt procedurile pentru evaluarea conţinutului, proprii etc.
proceselor, rezultatelor şi impactului 5. stabilirea resurselor necesare pentru realizarea
 în ce mod se asigură o evaluare semnificativă şi obiectivelor calităţii
sistematică 6. definirea proceselor prin care se pot atinge
 ce factori interesaţi participă la procesul de evaluare obiectivele şi a interacţiunilor dintre acestea
ce roluri îndeplinesc factorii interesaţi 7. scrierea procedurilor
 când se efectuează evaluarea (frecvenţa) 8. definirea unor roluri şi responsabilităţi clare
Feedback şi schimbare 9. informarea şi formarea personalului în legătură
 în ce mod se organizează obţinerea de feedback şi cu procedurile
procedurile de schimbare în cadrul organizaţiei / 10. asigurarea respectării procedurilor
sistemului cum se asigură obţinerea de feedback în
mod sistematic Prof. PĂRUŢA BRÎNZEI
Şcoala Gimnazială Romulus Fabian Vărădia

,,Educația este ceea ce rămâne după ce s-a uitat


ce s-a învățat în școală”
(ALBERT EINSTEIN)
Casa Corpului Didactic Caraș-Severin
2. CABINET METODIC
scrisă și regizată de profesoara Zeicu Ana, de la Liceul
LITERATURA POPULARĂ Tehnologic Nicolae Stoica de Hațeg din Mehadia și
analizată la BĂILE HERCULANE interpretată cu măiestrie actoricească de câțiva dintre
elevii acestei unități de învățământ, subiectul fiind
Dacă pentru mulți dintre români ziua de 31 legat de obiceiurile de iarnă din zona Banatului de
octombrie a fost sinonimă cu petrecerea de munte.
Halloween, pentru 40 dintre profesorii de limba și Partea a doua a Seminarului de toamnă al
literatura română din Caraș-Severin această zi a profesorilor de limba și literatura româna din județul
marcat desfășurarea celei de-a doua ediții a Caraș-Severin a fost centrată pe tema „Modern vs
Seminarului de toamnă, ale cărui lucrări au fost tradițional în activitatea didactică”, fiind prezentate și
organizate în acest an la Băile Herculane, având ca analizate câteva metode moderne de predare a
teme de dezbatere „Descoperirea literaturii populare” lecțiilor, menite să contribuie la o mai buna captare a
și „Modern vs tradițional în activitatea didactică”. atenției elevilor, la formarea de competente, atitudini
Acest seminar s-a desfășurat sub egida și aptitudini și la implicarea activă a acestora în
Inspectoratului Școlar Județean și a Casei Corpului procesul didactic, valorificând în mod superior
cunoștințele dobândite la orele de curs.

Seria III Nr. 1(51)


Didactic, fiind cuprins în planul managerial al
inspectorului școlar de specialitate, doamna Adriana Printre participanții la acest seminar au fost
Dudaș – Vasile. profesori metodiști și responsabili de cerc pedagogic,
În cuvântul de deschidere al manifestărilor rostit de cadre didactice debutante și cu multă experiență la
profesorul Nistor Iorga de la Liceul Tehnologic Sfântul catedră, din mediul rural și urban, de la unități de
Dimitrie din Teregova, cel căruia i-a aparținut ideea învățământ gimnazial și liceal, cu toții dăruiți meseriei
organizării acestui seminar și care, la solicitarea de dascăl și căutând soluții pentru valori adăugate,
participanților la Consfătuirile anuale, a propus acest pentru creșterea calității învățământului din județul
seminar ca formă de perfecționare a activității nostru.

35
didactice. Inițiatorul și organizatorul seminarului a Participanții la seminar au scos în evidență faptul că
ținut să sublinieze în alocuțiune importanța literaturii literatura populară ar trebui să fie mai vizibilă în
populare ca mijloc de educare a tinerei generații în programele de învățământ preuniversitar și în
subiectele de la examenele naționale, în activitățile de

Școala Caraș-Severineană
vederea formării unei atitudinii de respect faţă de
propria cultură. opțional, alături de valorificarea și promovarea
Participanții la seminar au păstrat un moment de tradițiilor și obiceiurilor locale.
reculegere pentru victimele incendiului din clubul La încheierea lucrărilor profesorul Nistor Iorga a
bucureștean. ținut să sublinieze calitatea comunicărilor și a
Prima serie de comunicări a avut ca temă centrală rezultatelor atelierelor din cadrul celei de-a doua ediții
datini și obiceuri din zona Banatului montan și felul în a Seminarului de toamnă. precizând că toate acestea
care acestea sunt reflectate în creațiile populare, iar vor fi cuprinse într-un volum ce va fi intitulat
ca studiu de caz au fost analizate câteva poezii în grai „Comunicări didactice cărășene II”, ca o continuarea a
bănățean, scrise de autori din zonă. Activitățile s-au primei ediții a acestui seminar, având speranța ca
desfășurat în plen și pe ateliere. În programul unuia acesta să vadă lumina tiparului până la sfârșitul
dintre atelierele seminarului, pe lângă analiza poeziilor acestui an.
populare, participațiilor le-a fost lansată provocarea Pornind de la calitatea lucrărilor acestui seminar și
de a compune versuri în grai bănățean, rezultatul final de la faptul că volumul va fi un adevărat ghid metodic
concretizându-se în câteva poezii care au depășind în domeniu pentru toți, participanții au propus
așteptările chiar și ale celor mai exigenți dintre permanentizarea și creșterea numărului acestor forme
profesori. perfecționare.
Ca activitatea demonstrativă de referință a fost
secvența de teatru popular intitulată „Vin finii...” Profesor NISTOR IORGA
Liceul Tehnologic Sfântul Dimitrie Teregova
comportamente pe care, de regulă, acesta le imită cu
IMPLICAREA FAMILIEI ÎN fidelitate. Educaţia copilului începe în familie şi se
CADRUL ALTERNATIVEI continuă în şcoală. Şcoala şi familia numai printr-o
strânsă colaborare pot pune în aplicare procesul de
EDUCAŢIONALE ,,STEP BY STEP” educare al fiinţei umane în devenire.
Contribuţia părinţilor la efortul formativ al şcolii se
Motto: poate regăsi pe o scală ce porneşte de la prezenţa în
,,Unele lucruri probabil se schimbă, dar noi începem şi toate tipurile de activităţi şi ajunge până la plasarea ca
sfârşim cu familia.” public amorf pentru reprezentaţiile şcolare
Anthony Brandt ocazionale.
Nevoia de a forma o echipă între cadrele didactice,
Cei mai importanţi factori educaţionali sunt familia elevi, părinţi şi autorităţile comunităţii în vederea
şi şcoala. Mediul familial îi oferă copilului modele de corelării acţiunilor influenţelor educative este
Casa Corpului Didactic Caraș-Severin
2. CABINET METODIC
justificată pe de-o parte de tendinţa de autoinvestire cooperante.
cu responsabilitate a părinţilor preocupaţi de viitorul Părinţii sprijină voluntar învăţarea la clasă. Ei se
copiilor, iar pe de altă parte de cumularea de către anunţă pentru o anumită activitate. Aceştia pot avea
şcoală a atributelor socializatoare proprii unor diferite sarcini:
instituţii inactive la nivel local (cluburi, ateliere de - coordonatori de evenimente speciale;
creaţie, agenţii de turism, etc.). - muncitori pentru îmbunătăţiri şi reparaţii la
Programul ,,Step by Step” îi consideră pe părinţi clasă;
primii învăţători ai copilului, o parte integrantă a - asistenţi de bibliotecă, ştiinţifici sau de artă;
procesului de învăţământ. Acest program are - supraveghetori la locul de joacă;
încredere în cooperarea şi responsabilitatea - colectori de fonduri;
părintelui, dar şi a şcolii, pentru a asigura succesul - ajutoare la centrele de activitate;
fiecărui copil. Copiii dobândesc încredere în sine, - organizatori de excursii, de petreceri;
încredere care creşte treptat, dacă simt că părinţii lor - confecţioneri de materiale didactice;
se implică în viaţa şcolii. - coordonatori de proiecte sau a unor activităţi
În această alternativă educaţională procesul de educative.
învăţământ e centrat pe copil, educaţia este Fiecare activitate este importantă deoarece fiecare
individualizată, învăţarea se face în ritmul propriu al are prilejul de a se implica, de a-şi aduce aportul la
copilului şi este organizată pe centre de activitate. sporirea cunoştinţelor elevilor.
Școala Caraș-Severineană

Educatorul colaborează cu copilul şi familia acestuia. Învăţătorii beneficiază de o serie de metode


Părinţii sunt invitaţi să participe la procesul de suplimentare de întreţinere a comunicării regulate cu
educaţie sub auspiciile unei colaborări cu învăţătorul. părinţii asupra activităţilor şcolare:
Prezenţa unui părinte în clasă este un fapt firesc. - întâlniri şi lectorate cu părinţii;
Poziţia ,,umăr la umăr” a educatorului cu copilul în - vizite la domiciliu;
centrele de activitate facilitează această participare. - serbări şcolare şi sărbătoriri;
Lecţiile tematice unde un părinte poate aduce mai viu - realizarea unor lecţii comune părinţi-copii;
elemente din sfera lui de activitate îl pot transforma în - caietele de corespondenţă;
personaj principal în educaţie. În comunicarea cu - caietele de evaluare individualizată.
educatorul în clasă, se nuanţează specificul în Părinţii îşi formează o imagine reală asupra copilului
dezvoltare al fiecărui copil, se găsesc modalităţi de lor în cadrul şcolii, vizitând regulat sala de clasă a
36

cultivare a unor abilităţi în familie pentru a completa copilului lor. Ei sunt încurajaţi să-şi etaleze talentele şi
sau suplimenta procesul educativ. Această comunicare interesele ca modele pozitive pentru toţi copiii. Astfel,
duce la reducerea presiunilor conflictuale asupra părinţii şi copiii cresc într-o atmosferă de mândrie şi
copilului, dându-i o mai mare libertate în dezvoltare. respect reciproc. Acest lucru este important mai ales
Seria III Nr. 1(51)

Prin participarea familiei la procesul instructiv- pentru copiii de opt, nouă şi zece ani întrucât ei îşi pot
educativ cadrele didactice pot atinge obiectivul de privi părinţii într-un mod nou. În acest caz părinţii îşi
individualizare. Comunicarea cu părinţii îi ajută pe pot forma o imagine de perspectivă pe măsură ce
educatori să strângă informaţii despre fiecare copil din observă şi lucrează cu copiii lor în clasă.
clasă. Învăţătorii şi părinţii se ajută reciproc la Experienţa a demonstrat că problemele dificile sunt
furnizarea activităţilor interesante şi a proiectelor mult mai uşor abordate când canalele de comunicare
pentru copii, care ar fi imposibil de structurat cu un funcţionează bine. Furnizând părinţilor opţiuni de
singur adult într-o clasă. implicare în procesul de învăţare al copilului,
Numai când părinţii se simt o parte a procesului de învăţătorul îi determină pe părinţi să înţeleagă că
învăţare a copilului pot să aprecieze eforturile şcoala doreşte să depună toate eforturile pentru ca
învăţătorului în prezentarea unor modalităţi noi, elevii să se adapteze la necesităţile lor.
interesante de predare şi învăţare. De asemenea Programul ,,Step by Step” pentru clasele primare
învăţătorii, pentru ca să fie cu adevărat deschişi faţă promovează activ părinţii ca parteneri. Acesta
de părinţi, trebuie să creadă că prezenţa şi implicarea avizează stabilirea unei ,,Asociaţii a Părinţilor”. Scopul
acestora este benefică. acestei asociaţii este de a oferi o legătură directă între
Învăţătorii au ocazia, atunci când părinţii sunt toţi părinţii şi între părinţi şi şcoală. O asociaţie de
implicaţi la clasă, să îi observe cum îşi motivează părinţi este o modalitate acceptată pentru părinţi de a
proprii copii, cum îi ajută să rezolve problemele, cum îi deveni în mod regulat implicaţi în şcoală ca voluntari
determină pe copii să abordeze o sarcină şi cum îşi sau pur şi simplu de a vizita clasa copilului lor pentru a
împărtăşesc interesele speciale. spune o poveste preferată.
Când există o colaborare adevărată între cadrul La clasa a IV-a ,,Step by Step” comitetul de părinţi a
didactic şi părinţi decurg o serie de rezultate pozitive: fost foarte activ, mobilizând colectivul de părinţi şi
- se dezvoltă încrederea reciprocă; implicându-l în diverse activităţi educative.
- părinţii şi învăţătorii au lucrat într-o echipă Învăţătoarele clasei, sprijinite de comitetul de părinţi,
pentru a crea o experienţă unică, interesantă, de au reuşit să doteze clasa cu o serie de aparate. Clasa a
învăţare pentru toată lumea; fost pavoazată cu planşe şi îmbogăţită cu o bibliotecă
- copiii beneficiază din modelul adulţilor de echipe ce cuprinde cărţi pentru copii, culegeri, dicţionare şi

Casa Corpului Didactic Caraș-Severin


2. CABINET METODIC
enciclopedii. clasei ,,Prichindel la şcoală”. Comitetul de părinţi a
Părinţii participă la activităţile desfăşurate pe centre multiplicat revistele pentru întreaga clasă. În cadrul
de activitate, ajutând elevii cu explicaţii, revistei există două rubrici la care şi-au adus aportul şi
confecţionează material didactic, citesc poveşti, părinţii: rubrica ,,În familie”, unde aceştia au scris
povestesc întâmplări din viaţa lor. Pentru studiul texte şi poezii şi rubrica ,,Interviu”, unde au fost
tematic ,,Universul” au adus cărţi, filme şi informaţii intervievaţi părinţi cu realizări deosebite.
de pe Internet. În cadrul proiectului ,,Şcolarul mic îşi Părinţii trebuie conştientizaţi că singura investiţie de
alege o meserie” au povestit copiilor despre propriile valoare, niciodată falimentară, pe care o familie o
meserii, au confecţionat postere cu aceştia şi i-au poate face pentru copil, este investiţia pentru mintea
însoţit în vizitele efectuate la diferite instituţii din oraş. şi sufletul acestuia.
Sunt prezenţi la şedinţe şi lectorate şi iau la cunoştinţă Programul ,,Step by Step”, prin implicarea familiei în
rezultatele elevilor consemnate în caietele de viaţa şcolară:
evaluare. Cu ocazia serbărilor şcolare, a concursurilor - reafirmă parteneriatul între familia şi şcoală;
şi festivalurilor, părinţii îşi însoţesc copiii, realizează - este o cale de a asigura părinţii că învăţătorul şi
costumaţiile şi decorurile (,,Naşterea Domnului”, şcoala sunt serioşi şi preocupaţi;
,,Şezătoare bănăţeană”, ,,Cu mască şi fără mască”, - îmbogăţeşte comunicarea;

Seria III Nr. 1(51)


teatru de păpuşi ,,Guţă Covriguţă”). Pentru - oferă ocazia extinderii învăţării din clasă acasă;
sărbătoarea celor 100 de zile de şcoală, părinţii au - ajută şcoala să servească părinţii cu informaţii
realizat alături de copii colecţii din 100 de obiecte, o pentru planificarea programului lor.
poartă din 100 de flori, precum şi un tort sub formă de
şcoală. În excursiile organizate la Turnu Severin şi Bibliografie:
Hunedoara, părinţii şi-au însoţit copiii aducând un 1.,,Crearea claselor orientate după necesităţile
surplus de informaţii acestora. copiilor de 8, 9, 10 ani” de Kate Burke Walsh, Iaşi,
Deosebit de important este faptul că părinţii, Cermi-1999, pag. 93-96;

37
sprijiniţi de învăţătoare, doresc să comunice cu copiii, 2. Revista ,,Învăţământul primar”, nr. 4/2004, pag.
să le împărtăşească din propria experienţă, 114.
organizându-se adevărate dezbateri. Unii părinţi au
sprijinit demersul didactic predând la clasă (Educaţie Prof. înv. primar MARINELA ADUMITROIE

Școala Caraș-Severineană
fizică, Informatică, Limba engleză). Copiii au fost Înv. MARIA GHEORGHIU
încântaţi şi au asimilat cunoştinţele cu viu interes. Colegiul Naţional Traian Lalescu Reşiţa
Elevii, îndrumaţi de învăţătoare, au realizat revista

 negocierea celor mai bune contracte de


ECONOMIE, EFICIENŢĂ ŞI furnizare de servicii
EFICACITATE ÎN CONSTRUCŢIA ŞI  achiziţionarea de bunuri doar după sondarea
atentă a pieţei şi evaluarea obiectivă a
EXECUŢIA BUGETULUI ofertelor (nu întotdeauna cea mai ieftină
ofertă este şi cea mai avantajoasă)
Bugetul, fundamentarea și construirea acestuia,  repararea în loc de achiziţionare (numai în
constituie unul din cele mai importante aspecte ale condiţiile în care acest lucru este rentabil)
managementului dintr-o unitate școlară. De cele mai multe ori eficienţa şi eficacitatea sunt
Practic, prin buget, scopul și obiectivele școlii sunt percepute ca fiind acelaşi lucru.
transformate în termeni financiari, acesta fiind un Definiţia din DEX este: ,,eficienţă = faptul de a fi
mod de repartizare a resurselor în vederea atingerii eficient; eficacitate”
acestora. În cazul nostrum, adică în domeniul de
În mod greșit se crede că bugetul se referă doar la management financiar, cei doi tremeni au
resursele financiare, în realitate el realizând o semnificaţii diferite:
corelație între fonduri și resursele umane, material și Eficienţă = a face lucrurile cum trebuie
de timp. (doing things right)
Construcția și fundamentarea bugetului trebuie să Eficacitate = a face lucrurile care trebuie
țină cont de economie, eficiență și eficacitate. (doing the right things)
Economia reprezintă evitarea risipei și o bună Eficienţă în construcţia şi execuţia bugetului
gospodărire a resurselor disponibile. Acest principiu înseamnă creerea premiselor de a realiza obiectivele
este cel mai răspândit fără a fi neapărat aplicat propuse prin planul managerial cu un raport
corect. Impresia generală este că economia înseamnă cheltuieli / rezultate cât mai mic posibil. Exemple:
reducerea cheltuielilor. În realitate economia implică  un angajat bine pregătit, conştiincios și
minimizarea rezonabilă a cheltuielilor, astfel încât adaptabil la situații noi poate conduce la
calitatea serviciilor educaționale și conexe să nu fie economii şi rezultate care depăşesc costurile
afectată. În principal ea se poate realiza prin: salariale pentru persoana respectivă
 diminuarea cheltuielilor cu utilităţile  întreţinerea clădirilor şi aparaturii, reviziile
 buna administrare şi paza bunurilor efectuate la timp previn costurile mari cu
Casa Corpului Didactic Caraș-Severin
2. CABINET METODIC
reparaţiile rezultate mai bune ale elevilor (acele dotări
 achiziţionarea de echipamente mai scumpe, care au impact imediat în creșterea calității
dar cu avantaje în exploatare, de service sau actului educațional și nu pavoazarea școlii).
garanţie („Sunt prea sărac ca să mă îmbrac  Bugetarea unor cursuri de formare pentru
ieftin”) personalul școlii în măsura în care abilitățile
 un orar care răspunde optim la o serie de dobândite conduc la avantaje de tipul:
parametrii cum ar fi: raport nr. elevi/nr. creșterea ratei de promovabilitate datorită
profesori, încărcare orară echilibrată pe zile, metodelor de predare-învățare, relaţii mai
etc. bune cu părinţii şi comunitatea, atragerea
 un program al personalului didactic auxiliar de fonduri prin scrierea de proiecte, etc.;
și nedidactic care acoperă cât mai bine În concluzie bugetul trebuie construit cu atenție,
nevoile beneficiarilor în raport cu timpul pornind de la planul managerial și ținând cont că un
petrecut în unitate echilibru între economie, eficiență și eficacitate =
Eficacitatea reprezintă realizarea scopurilor şi excelență.
obiectivelor şcolii cu condiția ca acestea să
corespundă unor nevoi organizaționale care Prof. ADRIAN DOXAN
trebuiesc identificate cu atenție și prioritizate. Colegiul Național Traian Lalescu Reșița
Exemple: Ec. DIANA-CORNELIA DOXAN
Școala Caraș-Severineană

 Bugetarea dotărilor numai în măsura în care Casa Corpului Didactic Caraș-Severin


acestea atrag după sine și premisele unor

(Stanciu, Alexandu, 1978, p. 220), aşa cum reiese din


PRINCIPIILE DIDACTICE ÎN următoarele exemple: „Nimic nu se învaţă fără
FOLCLORUL PEDAGOGIC osteneală”; „Ascultă bine, ca să înţelegi bine”;
„Meşteşugul vreme cere, nu se-nvaţă din vedere”; „Nu
ROMÂNESC te arăta dascăl, până n-ai ucenic”.
Principiul intuiţiei solicită respectarea cerinţei
Lucrarea de faţă îşi propune prezentarea modului în fundamentale a abordării învăţării ca proces de
care principiile didactice de bază sunt ilustrate în cunoastere, realizat în manieră senzorială, intuitivă.
38

gândirea pedagogică populară, care oferă imaginea Respectarea principiului intuiţiei presupune
unei înţelegeri empirice prin intermediul proverbelor valorizarea pedagogică a experienţei directe în
şi zicătorilor. Definite în sens pedagogic, principiile cunoaştere, a cărui aplicare în practica şcolară previne
didactice sunt cerinţe cu caracter legic privind esenţa formalismul şi verbalismul. „În folclor găsim unele
Seria III Nr. 1(51)

procesului de învăţământ, teze normative, idei expresii verbale care exprimă importanţa acestui
generale în organizarea şi conducerea activităţii contactcu lumea obiectivă înconjurătoare” (idem, p.
instructiv-educative; sunt norme sau reguli didactice 222): „Mai bine să vezi o dată, decât să auzi de zece
care se aplică în activitatea de predare-învăţare. ori”; „Să auzi cu urechile tale şi să vezi cu ochii tăi”.
Sistemul principiilor didactice cuprinde: principiul Principiul accesibilităţii şi individualizării învăţării
însusirii conştiente şi active a cunostinţelor; principiul are în vedere respectarea următoarele cerinţe:
intuiţiei; principiul accesibilităţii şi individualizării - accesibilitatea conţinutului, a metodelor si
învăţării; principiul legării teoriei de practică; principiul tehnicilor instruirii, a limbajului si formelor de
însuşirii temeinice a cunoştinţelor şi abilităţilor; activitate etc. pentru a realiza concordanţa
principiul sistematizării şi continuităţii în învăţare. dintre posibilităţile elevilor şi dificultăţile
Fiecare dintre aceste principii este prezentat din învăţării; se realizează prin selecţionarea şi
perspectivă ştiinţifico-pedagogică şi al gândirii gradarea informaţiilor ştiinţifice şi a exerciţiilor
popular-folclorice. care conduc la însusirea cunostinţelor si la
Principiul însusirii conştiente şi active a formarea unor deprinderi;
cunostinţelor presupune respectarea următoarelor - individualizarea elevilor potrivit particularităţilor
cerinţe: lor fizice şi psihice, prin diferenţierea sarcinilor
- participarea conştientă a elevului la actul didactice şi a căilor de ndeplinire a lor;
învăţării, respectiv înłelegerea cât mai clară si presupune crearea condiţiile ca fiecare copil să
profundă a materialului de învăţat; se dezvolte în ritmul său propriu, prin
- participarea activă presupune efort personal activizarea potenţialului real şi valorificarea
(voluntar), implicarea elevilor într-o acestuia.
multitudine de activităţi: ascultare, scriere, „Trebuie să avem în vedere pe cel care învaţă,
dezbatere, experimentare, rezolvare de vârsta şi capacitatea lui de a învăţa, eventual, talentu
probleme, creaţie etc. – darul de la natură” (Stanciu, Alexandu, 1978, p.
„Învăţătura e muncă (...), iar efortul depus pentru a 221): „Om cu om nu se loveşte”; „Cinci degete la o
învăţa este cerut, deopotrivă, din partea celui care mână şi unul cu altul nu se potriveşte”; „Sunt firi între
învăţă, ca şi din partea celui care învaţă pe altul” firi, de nu ştii cum să te miri”; „Nu toate străchinile

Casa Corpului Didactic Caraș-Severin


2. CABINET METODIC
sunt pentru ciorbă”; „Toţi copacii înfrunzesc, dar nu închegat şi cât mai temeinic”: „Cine începe multe,
toţi dau şi roade”. puţine sfârşeşte”; „Când de multe te apuci, cam pe
Principiul legării teoriei de practică are în vedere toate le încurci”; „Arătura adâncă, roade multe dă”;
următoarele cerinţe: „Mai bine puţin şi bun, decât mult şi prost”.
- lecţiile să ofere suficiente ocazii de valorificare, în Principiul sistematizării şi continuităţii în învăţare
practică, a cunostinţelor teoretice si a se referă la desfăsurarea ordonată, logică şi
capacităţilor învăţate; pedagogică a conţinuturilor predării şi învăţării:
- lecţiile să asigure putere operatorie cunoştinţelor - sistematizarea tematică a programelor scolare, a
teoretice, adică transferul învăţării în planificărilor calendaristice, a unităţilor de
circumstanţe noi; învăţare si a lecţiilor;
- lecţiile să aducă elemente de viaţă cotidiană în - continuitatea presupune cerinţe unitare,
scoală. constante, controlate sistematic si succesiv de
„Acest lucru par să spună şi unele proverbe către toţi factorii educativi, pe măsura
româneşti care arată importanţa aplicaţiilor şi dezvoltării copilului.
verificărilor (probelor) în tot ce întreprinde omul în „Roadele învăţăturii nu se obţin dintr-o dată, ci
munca şi viaţa sa de toate zilele” (idem, p. 224): „Până treptat, în mod natural, ca orice roade” (Stanciu,

Seria III Nr. 1(51)


nu-l încaleci, calului nu-i cunoşti năravul”; „Floarea, Alexandu, 1978, p. 223): „Orice lucru la vremea lui”;
până n-o pui la nas, nu ştii ce miros are”; „Până nu „Treaptă cu treaptă, te urci în vârful scării”; „Un pas
bagi la plug cu omul, nu-i poţi cunoaşte năravul”. după altul, departe te duce”; „Mergi încet, mergi
Principiul însuşirii temeinice a cunoştinţelor şi bine”.
abilităţilor presupune următoarele: Alcătuind un sistem unitar, principiile didactice sunt
- însuşirea durabilă a cunostinţelor şi abilităţilor enunţuri cu caracter normativ, cu valoarea orientativă
astfel încât să poată fi actualizate şi utilizate pentru activitatea profesorului, a căror respectare
atunci când se reclamă prezenţa lor; asigură un echilibru procesului de învăţământ.

39
- persistenţa în timp şi fidelitatea celor însuşite de
elevi, precum şi profunzimea (implementarea Bibliografie:
lor în sistemul de personalitate) şi mobilitatea Stanciu, S., Alexandru, P. (1978), Pedagogie şi folclor.
lor în reproducerea datelor acumulate. Gândirea pedagogică a poporului, reflectată cu

Școala Caraș-Severineană
Temeinicia este generată de: baza intuitivă, deosebire în proverbe şi zicători, Bucureşti, Editura
concret-senzorială; aplicaţii practice; Didactică şi Pedagogică
sistematizări logice; însuşire conştientă şi prin http://dppd.ulbsibiu.ro/ro/cadre_didactice/adriana_ni
efort propriu; completări şi aprofundări cu/cursuri/Pedagogie%202_curs_2_Principiile%20dida
continue; integrarea în sisteme tot mai ctice.pdf
cuprinzătoare.
„Mersul înainte al învăţăturii e posibil, dacă deea ce Lect. univ. dr. LAVINIA NIŢULESCU
se învaţă la un moment dat se realizează cât mai Universitatea Eftimie Murgu Reșița

ideologic plăcut Partidului.


ROLUL DISCIPLINELOR / În perioada post decembristă, ca o reacţie la
ŞTIINŢELOR SOCIALE ÎN statutul lor privilegiat de dinainte, ştiinţele sociale au
cunoscut un fel de răzbunare, minimalizându-se
CURRICULUMUL NAŢIONAL aspectele general-valabile recunoscute şi dovedite,
prin anumite studii particulare (de caz), care de multe
Disciplinele sociale aparţin ariei curriculare Om şi ori nu-şi aveau corespondent în respectiva unitate de
societate: Istoria, Geografia şi Ştiinţe socioumane. Ele învăţare. S-a încercat schimbarea radicală a modului
sunt prezente în planul-cadru de învăţământ începând de a se expune Istoria, Cultura civica, Logica etc.,ceea
cu clasa a III-a - Educaţie civică şi a IV-a, - Educaţie ce a generat ca orice extremă, un soi de ,,ghiveci", fără
civică, Istoria, Geografia, conform planului-cadru de o finalitate constructivă.
învăţământ în vigoare. Studiul disciplinelor sociale Domeniul ştiinţelor sociale continuă să aibă o
este reluat în clasele gimnaziale şi continuă în cadrul importanţă secundară în curriculumul şcolar, cu toate
fiecărei clase de liceu. ca studiul acestora are multiple valenţe formative.
În perioada comunistă ştiinţele sociale au avut un Disciplinele sociale au un rol esenţial în dezvoltarea
rol important ideologic, prin prisma faptului că accesul personalităţii elevilor, contribuind la formarea
la fondurile de cercetare a fost mult facilitat în capacităţii de a valoriza realităţile din jur, consolidarea
comparaţie cu celelalte arii curriculare. Se încearcă conştiinţei de sine, afirmarea unor atitudini pozitive
penetrarea lor ideologică, promovarea unui faţă de valorile fundamentale, instituţii, societate etc.
,,naţionalism local" şi crearea ,,omului nou" proletar, Aportul pe care acestea îl aduc la formarea și
făuritor de mari realizări socio-economico-culturale, dezvoltarea personalităţii elevilor este uşor de sesizat
ceea ce a dus la denaturarea (în multe cazuri totală) a pornind de la obiectivele generale specifice,
adevărului istoric în favoarea promovării idealismului explicitate în programele şcolare. Prin intermediul

Casa Corpului Didactic Caraș-Severin


2. CABINET METODIC
disciplinelor sociale, valorizând potenţialul lor conservarea identităţii naţionale, formarea spiritului
interdisciplinar şi integrator, elevii îşi pot forma o de toleranţă, promovarea şi înţelegerea adecvată a
imagine comprehensivă despre ei înşişi, despre ceilalţi termenilor de „patrie” şi „patriotism”, cultivarea
şi despre societate. Aceste considerente sunt în acord memoriei înaintaşilor, dezvoltarea unei conştiinţe a
cu idealul educaţional al şcolii româneşti (stipulat în valorii în plan european.
Legea Educaţiei nr. 1 din 2011) care constă în Răspunsul la întrebarea privind „locul şi rolul”
dezvoltarea liberă, integrată şi armonioasă a Istoriei românilor în şcoală, ne oferă perspective
individualităţii umane, în formarea personalităţii esenţiale:
autonome şi asumarea unui sistem de valori care sunt  Ce fel de model uman vrem să construim prin
necesare pentru împlinirea şi dezvoltarea personală, şcoală? (cum dorim să arate elevii?, cum să
pentru dezvoltarea spiritului antreprenorial, pentru se raporteze la sine şi la societate?) Cum
participarea cetăţenească activă în societate, pentru vrem să arate societatea românească în anii
incluziune socială şi pentru angajare pe piaţa muncii. 2020-2030?
Mai mult, competenţele sociale constituie unul din  De ce ar trebui disciplina istorie să contribuie
cele opt domenii de competenţe cheie ale la modelarea conştientă a unui anume tip de
învăţământului obligatoriu: a) competenţe de personalitate dezirabil? Cum ar trebui s-o
comunicare în limba română şi în limba maternă, în facă? Învăţându-i pe elevi să facă ce? cu
cazul minorităţilor naţionale; b) competenţe de informaţia (adică, ce competenţe ar trebui
Școala Caraș-Severineană

comunicare în limbi străine; c) competenţe de bază de formate la elevi?) în viaţa reală ( în spaţiul
matematică, ştiinţe şi tehnologie; d) competenţe public – civic, etc).
digitale de utilizare a tehnologiei, informaţiei ca  Ce tip de discurs ar trebui să-și asume
instrument de învăţare şi cunoaştere; e) competenţe disciplina Istoria românilor? Opțiunile ar
sociale şi civice; f) competenţe antreprenoriale; g) putea include:
competenţe de sensibilizare şi expresie culturală; h)  un discurs civic (adică, să contribuie la
competenţa de a învăţa să înveţi. formarea şi dezvoltarea unei culturi a
Reînvierea interesului pentru disciplinele sociale participării civice şi la socializarea politică);
este un fapt îmbucurător. Lumea contemporană nu  un discurs cultural (adică, să îndeplinească o
poate fi redusă la civilizaţia ştiinţifico - tehnică, ea nu funcţie de transmitere şi formare culturală a
poate fi despărţită sau sărăcita de mediul cultural care personalităţii);
40

a generat-o şi întreţinut-o. De aceea: "programa de  un discurs vizând dezvoltarea durabilă a


învăţământ trebuie sa fie întocmită pe baza umanităţii (protejarea şi conservarea
problemelor principale, principiilor şi valorilor pe care patrimoniului cultural şi istoric face parte din
societatea le considera demne de a constitui continua strategia dezvoltării durabile).
Seria III Nr. 1(51)

preocupare a membrilor ei".


Istoria românilor este o disciplină de studiu Prof. drd. DANIEL-FLORIN VESA
obligatorie care se predă în clasa a VIII-a şi a XIII-a. Universitatea Eftimie Murgu Reșița
Rolul fundamental al Istoriei românilor este

bogăţiilor noastre spirituale, presiunea unor activităţi


EDUCAȚIA PENTRU ȘI PRIN facile şi lipsite de valoare este foarte mare, iar timpul
PATRIMONIU - TRADIȚIE ȘI alocat în general copiilor în familie, prea scurt. Totuși,
unele dintre muzeele şi monumentele noastre au
ACTUALITATE îndrumători specializaţi şi programe dedicate copiilor;
din ce în ce mai multe şcoli desfăşoară astfel de
Educația pentru și prin patrimoniu nu este acţiuni. Ne dorim ca muzeele şi monumentele să fie
nicidecum ceva nou. Firesc este ca acest tip de temelie adesea pline de copii.
sufletească să se realizeze în familie, în comunitate; în Fiecare copil câştigat pentru patrimoniu este
vremuri în care comunităţile îşi cunoşteau şi îşi important; copiii răspund cu entuziasm propunerilor
preţuiau valorile, era o transmitere vie şi firească, lansate de dascălii lor și îşi doresc astfel de activităţi
dincolo de orice scenariu educativ. Însuşi cuvântul fără să înţeleagă prea bine de ce. Pentru că ei
patrimoniu conţine în etimologia sa ideea de rezonează în mod natural la frumos, pur şi simplu le
moştenire. Din păcate, acest tip de perpetuare place şi această afecţiune spontană are pentru ei un
naturală se găseşte din ce în ce mai rar la noi. sens profund. Este fundamentul aprecierii şi
În România s-a făcut şi se mai face educaţie prin ataşamentului matur, capabil să ducă mai departe
patrimoniu, acolo unde cei care se îngrijesc de valorile locale.
instruirea copiilor au conştiinţa valorilor reale. Când Este o datorie de onoare a învățătorilor, a tuturor
eşti însufleţit de frumuseţea şi bogăţia patrimoniului, cadrelor didactice să implementeze proiecte de
dorinţa de a insufla această pasiune copiilor este explorare şi aducere a patrimoniului în atenţia
irezistibilă. De cele mai multe ori contextul social nu copiilor, proiecte derulate în parteneriat cu părinții,
este tocmai favorabil conservării şi promovării organizații nonguvernamentale, comunitatea. Acestea

Casa Corpului Didactic Caraș-Severin


2. CABINET METODIC
ar trebui să urmărească o promovare a patrimoniului decani, directori de licee sau şcoli generale, directori
în general, adresată tuturor şi întinsă de la un hotar la de biblioteci, împreună cu Ministrul Educaţiei
altul al ţării, dar şi valorificarea educativă a Naţionale, Ministrul delegat pentru Învăţământ
patrimoniului specific local, în cadrul comunităţilor Superior şi Cercetare, Ministrul Culturii.
rurale, acolo unde punerea în valoare inteligentă a În România sunt clasate un număr de 605 şcoli,
bogăţiilor spirituale este singura cale către o licee, colegii, facultăţi şi sedii de universităţi ori
dezvoltare durabilă. biblioteci ca monumente istorice. Aproape jumătate
Obiectivele acestor proiecte vizează: aducerea din aceste monumente sunt şcoli primare-gimnaziale,
patrimoniului în atenţia copiilor şi a cadrelor didactice, 25% o reprezintă liceele şi colegiile naţionale şi cca.
într-o manieră accesibilă şi atractivă; promovarea 10% sunt spaţii universitare. Repartiţia geografică a
patrimoniului ca şi factor educativ, și poate, în monumentelor istorice "ale educaţiei" acoperă, cu
perspectivă, introducerea patrimoniului în programele două excepţii (Ilfov şi Vâlcea) întreg teritoriul ţării,
şcolare. Majoritatea acestor proiecte au ca finalitate cele mai bogate în această categorie patrimonială fiind
editarea unui ghid al obiectivelor culturale, de municipiul Bucureşti, cu 45 monumente istorice,
patrimoniu, care ar putea fi punctul de plecare în judeţele Iaşi şi Cluj cu 43 şi respectiv 32. Braşovul cu
editarea chiar a unui manual. Şcheii deţin prin Şcoala românească de la Sf. Nicolae

Seria III Nr. 1(51)


Un astfel de manual ar putea cuprinde povestea vie construcţia şcolară cea mai veche din România,
a regiunii: oameni, locuri, meșteșuguri, vorbe din datând din 1495.
bătrâni care, împletite scot la iveală, pe înțelesul Monumentele educaţiei sunt în bună măsură bunuri
copiilor, cunoștințe și sensuri. Am putea prezenta publice administrate de consiliile locale, ori de
copiilor șirul sărbătorilor și datinile specifice, explicații universităţi, dar sunt şi cazuri de excepţionale bunuri
de vocabular și descrieri ale monumentelor de patrimoniu aparţinând cultelor (Biblioteca Teleki
semnificative ale județului. Prin evocarea hărții se din Târgu Mureş, Batthyaneum din Alba Iulia ori
poate ilustra legătura dintre locuri și locuitori, dintre evocata mai sus Şcoală din Şcheii Braşovului).

41
muntele, câmpia, pădurile și râurile cărășene și Tipologia arhitecturală cea mai bine reprezentată în
așezămintele și îndeletnicirile pe care acestea le-au lista monumentelor istorice alocate educaţiei este
favorizat. Numeroase obiective turistice sunt şcoala primară de sfârşit de secol XIX, început de secol
presărate în tot județul și așteaptă copiii pentru lecții XX, cunoscută drept "şcoala Spiru Haret". În judeţe

Școala Caraș-Severineană
în afara clasei. Putem organiza ateliere de olărit, precum Bacău, Dâmboviţa, Giurgiu şi Teleorman
gravură, pictură de icoane pe sticlă și lucru de mână. şcolile de acest tip, între 15 şi 25 pe fiecare judeţ, dau
18 Aprilie este Ziua Mondială a Monumentelor şi peste trei sferturi din numărul monumentelor istorice
Siturilor, zi convenită de ICOMOS (International ale educaţiei. În Transilvania şcolile clasate monument
Council on Monuments and Sites) şi UNESCO în 1983 istoric sub titulatura "vechea şcoală românească" ori
pentru atragerea interesul publicului pentru "prima şcoală românească" vorbesc cu precădere de
protejarea patrimoniului arhitectural. Anul acesta strădaniile intelectualităţii ardelene pentru păstrarea
subiectul Zilei Mondiale a Monumentelor şi Siturilor a limbii şi identităţii naţionale.
fost: Patrimoniul Educaţiei. El a fost evocat la nivel În Bucureşti nu există universitate importantă care
național prin diverse manifestări. În capitală, la să nu aibă măcar o clădire monument istoric. Nu este
Universitatea de Arhitectură şi Urbanism Ion Mincu întâmplător că Universitatea Bucureşti administrează
din Bucureşti, la invitaţia Rectorului acestei 3 clădiri monument istoric, şi nici că Universitatea de
Universităţi şi a ICOMOS România, în prezenţa Arhitectură şi Urbanism care poartă numele
autorităţilor de specialitate din domeniul educaţiei, fondatorului şcolii naţionale de arhitectură, Ion Mincu,
învăţământului superior, culturii şi patrimoniului şi a se găseşte într-un monument istoric. Prin remanenţa
conducătorilor instituţiilor şcolare, liceale şi misiunii lor şi permanenţa lor fizică, clădirile şcolilor,
universitare - monumente istorice - din Bucureşti s-a liceelor şi facultăţilor, ale bibliotecilor, clădirile şcolii -
decernat diploma de onoare a ICOMOS d-lui prof. dr. vorbind generic - sunt deseori şcoli-monumente şi
arh. Aurelian Trişcu, în semn de recunoaştere a totodată monumente ale şcolii. Această dualitate ne
contribuţiei sale atât ca profesor cât şi ca arhitect la îndeamnă să reflectăm asupra relevanţei pentru
educarea tinerelor generaţii în spiritul interesului şi societatea românească de astăzi a relaţiei biunivoce
grijii pentru patrimoniul construit. După o scurtă dintre termenii temei de anul acesta a Zilei Mondiale a
prezentare a patrimoniului educaţiei din România şi Monumentelor. Patrimoniul Educaţiei nu-şi poate găsi
intervenţii ale câtorva dintre cei invitaţi, manifestarea semnificaţia profundă a celebrării sale decât în raport
s-a încheiat cu semnarea unei Declaraţii subliniind cu educaţia patrimoniului.
importanţa relaţiei dintre Patrimoniu şi Educaţie şi În Caraș–Severin avem următoarele școli-
angajamentul semnatarilor în promovarea monument: Școala Steierdorf Anina, Liceul Pedagogic
patrimoniului cultural în cadrul activităţilor "C.D. Loga" Caransebeș, Liceul "Traian Doda"
educaţionale. Dat fiind că în municipiul Bucureşti Caransebeș, Liceul "General Dragalina" Oravița (corpul
există 45 de monumente istorice afectate educaţiei, la central), Grădinița Nr. 3 Oravița, Școala Nr. 1 Reșița
această manifestare au fost invitaţi administratori (școala de beton – anul 1907), Casa Corpului Didactic
acestor clădiri (in număr total de 32), adică rectori, (Vila Koch – 1900).

Casa Corpului Didactic Caraș-Severin


2. CABINET METODIC
Orice localitate păstrează numeroase amintiri ale
istoriei sale. Între acestea, un loc de primă importanţă
îl deţin clădirile şi obiectivele de importanţă istorică,
ele marcând trecutul mai apropiat sau mai îndepărtat,
mai prielnic sau mai defavorabil. Reşiţa îşi are şi ea
monumentele sale, dar prea puţini dintre noi putem
spune că le cunoaştem cu adevărat, deşi uneori
trecem zilnic pe lângă ele. În cadrul activităților
școlare și extrașcolare le putem pune în valoare din
punct de vedere istoric, turistic, cultural.
„Palatul Cultural”, (ridicat în 1928 prin contribuţia
locuitorilor din Reşiţa Română, construit în stil
românesc şi a reprezentat centrul cultural al acestei
părţi a Reşiţei)
Muzeul locomotivelor cu abur (cea mai veche
locomotivă construită pe actualul teritoriu al
României, care datează din anul 1872)
Școala Caraș-Severineană

 Ansamblu medieval, aflat în zona numită


Ogăşele, în apropierea scărilor care duc către
42

Ateneul tineretului, (ruinele unei biserici de tip


sală şi dintr-o necropolă, ambele datând din
secolele al XIV-lea – al XV-lea., cele mai vechi
urme ale unei aşezări umane care a existat pe Parcul „Cărăşana”, în care se află monumentul
Seria III Nr. 1(51)

actualul teritoriu al Reşiţei) germanilor deportaţi în U.R.S.S. (inaugurat în 1995,


 Clădirea Spitalului vechi, datând din 1932- fiind singurul din România până atunci), opera
1933. artistului plastic reşiţean Hans Stendl.
 Biserica ortodoxă, înălţată în 1872 (a fost
mutată în 1985 de pe vechiul său amplasament
la o distanţă de 55 m, pentru a face loc
blocurilor care se construiau atunci în centrul
civic)

Vila Koch, acum sediul Casei Corpului Didactic.

„Podul de la vamă”, care traversează Bârzava (face


legătura între cele două părţi vechi ale oraşului, Reşiţa
Română şi Reşiţa Montană.,a fost construit în 1937,
fiind cel mai vechi pod nituit şi sudat din România)

Clădirea gării Reşiţa Sud

Casa Corpului Didactic Caraș-Severin


2. CABINET METODIC
 fosta biserică greco-catolică (actualmente
sediul Protopopiatului ortodox), datând din
anul 1908
 pe Str. Golului, pe malul Bârzavei, se află
două vechi locuinţe româneşti, construite
de fraţii Blăjiţa în anii 1902-1903, conform
inscripţiilor lor. Aceste case sunt printre
puţinele care au mai rezistat până astăzi din
vechea Reşiţă Română.
 Combinatul Siderurgic, situat pe vatra
vechilor instalaţii industriale din 1771.
Școala de beton („Eisenbetonbauschule”), înfiinţată în
1907 şi funcţională şi azi, acesta fiind unul dintre
rarele monumente ale Reşiţei care au avut parte de o
restaurare semnificativă.
 sediul Inspectoratului pentru Situaţii de

Seria III Nr. 1(51)


Urgenţă, fostul sediu al pompierilor
reşiţeni. Prima formaţiune de pompieri a
existat aici din anul 1879.
 peste Bârzava „Podul Stavila”, cel mai
vechi pod arcuit integral sudat din
România şi al treilea din Europa, datând
Pe Dealul Crucii, se află amplasată Crucea lui Herglotz, din anul 1930.
ridicată la 29 iunie 1874 de către muncitorii reşiţeni în Aceste monumente sunt astăzi câțiva dintre

43
memoria evenimentelor şi a victimelor din oraş din martorii principali ai trecutului Reşiţei şi din acest
timpul revoluţiei de la 1848. motiv trebuie să le acordăm importanţa care li se
cuvine.

Școala Caraș-Severineană
BIBLIOGRAFIE:
1. dr. Mircea Rusnac - Ghidul monumentelor
istorice ale Reşiţei
2. Adriana Scripcariu – Patrimoniu cultural,
județul Ilfov, manual opțional pentru clasele
III-IV, PISCU 2012
3. Ioan Opriș (coord.) – Ghid de bune practici în
promovarea și protejarea patrimoniului
cultural rural
Monumentala clădire a Liceului de piatră (azi,
”Diaconovici-Tietz”), ridicată la sfârşitul secolului al
XIX-lea, cea mai prestigioasă şcoală din oraş şi care a Profesor NICOLETA MARCU
dat cel mai mare număr de absolvenţi de-a lungul Director Casa Corpului Didactic Caraş-Severin
anilor.

apropiat. Fundamentând învățarea pe realitate și pe


LITERATURA probleme, perspectiva tematică restituie un fenomen
– ARTĂ A CUVÂNTULUI sau un concept în globalitatea sa, fiind susceptibil de a
declanșa o puternică motivație a învățării. Realitatea și
Considerând că „interdisciplinaritatea reprezintă problemele pot fi mai bine înțelese dintr-o perspectivă
ansamblul relațiilor și interacțiunilor dintre diferite ce consideră, într-un mod mai profund profilul omului
conținuturi și mesaje angajate într-un demers didactic pe care vrem să-l formăm.
cu finalitate relevantă în planul formării și dezvoltării Interdisciplinaritatea oferă posibilitatea de a
personalității elevilor” (Cristea, Sorin, Dicționar de construi „punţi” între disciplinele şcolare şi de a
termeni pedagogici, București, 1998, pag. 240) în dizolva părerile elevilor, precum că matematica nu are
societatea noastră modernă și că este o deschidere nimic în comun cu istoria, geografia, literatura etc.
spre legătura dintre teorie și practică, am pornit un Prin activităţile propuse echipa de proiect doreşte
demers ce s-a concretizat înr-un proiect, aflat la cea să motiveze elevii, antrenându-i într-o cunoaştere
de-a IV-a ediție. concretă a frumuseţilor înconjurătoare, a edificiilor
Ideea proiectului a venit din nevoia elevilor de a create de marii oameni din zonă şi raportarea la
participa efectiv, practic la activități care presupun aceste personalităţi.
explorare, mișcare, creativitate, socializare în mediul Prin activitățile propuse, echipa de proiect a dorit să

Casa Corpului Didactic Caraș-Severin


2. CABINET METODIC
motiveze elevii, antrenându-i într-o cunoaștere Colegiului Naţional C. D. Loga au recitat
concretă a frumuseților înconjurătoare, a edificiilor poezie în grai autentic bănăţean din creaţiile
create de marii oameni din zonă și raportarea la lui Sorin Olariu. De asemenea, au fost
aceste personalități, confirmarea legăturii cu trecutul, prezentate obiceiurile tradiţionale de
a faptului că aparținem unor locuri ce ne dau esența căsătorie din Banatul Montan, respectiv,
existenței devenirii noasre. datina peţitului şi hora de nuntă;
Proiectul cu titlul LITERATURA – ARTĂ A 5. Simpozionul Interdisciplinaritatea – impact al
CUVÂNTULUI a cuprins mai multe secțiuni prin care postmodernismului, atelier al SEMINARULUI
am reușit să dezvoltăm preocupări diverse ale elevilor DIDACTICA INTERNAȚIONAL, ediția a XXIV-a,
noștri: 29 mai 2015;
1. Seară lirică, 15 ianuarie 2015, Dor de 6. Concurs – expoziție de fotografie, 3 iunie
Eminescu…, ce a reușit a fi o descoperire a 2015;
poeților închisorilor comuniste, 7. Concurs de creație literară – Pe urmele
recunoașterea credinței ortodoxe; strămoșilor. Concursul s-a relizat pe trei
2. Întâlnire cu scriitori și artiști populari, secțiuni:
februarie 2015, în vedera realizării unor a. Scrisoare – Dascăl drag, clasele I-IV
interviuri și publicarea acestora în revista b. Proză scurtă/ Poezie / Text dramatic:
școlii. Se promovează spiritul jurnalistic, Călătorie in timp/ Plaiuri de dor/
Școala Caraș-Severineană

cultivarea dragostei pentru folclor și Incursiuni științifice, clasele V-VIII


aprecierea celor care promovează specificul c. Eseu: Drumul spre devenire, clasele IX-XII.
local; Concursul a avut drept scop promovarea
elevilor talentați în mânuirea condeiului,
lucrările fiind publicate în revista
Instantanee a Colegiului Național C. D.
Loga, ISSN 2065-4804.
Prin implicarea ce dă rezultate, dascălii de la
Colegiul Național „C. D. Loga” din Caransebeș se
doresc continuatori ai misiunii înaintașilor lor, reușind
să formeze în continuare generații recunoscute de
44

învățători ce duc mai departe acest testament –


dragostea de dreptate, adevăr și frumos - a neamului
românesc.
3.
Expoziția de iconografie și costum popular din
Seria III Nr. 1(51)

Banatul Montan, Sacralitate și tradiție, a avut Prof. SORINA JURJ


vernisajul la Galeria de Artă „Corneliu Baba” Colegiul Național C. D. Loga Caransebeș
din Caransebeș, în 27 mai 2015, urmărind
descoperirea și promovarea identității
noastre culturale, deoarece elevii implicați au
adus din lada de zestre cel mai valoros
costum pentru a fi expus în cadrul expoziției;

4.
Activităţile de promovare ale folclorului
authentic, specific Banatului Montan, au
continuat în urbea de pe Timiş şi Sebeş, în 28
mai 2015. Galeria de Artă Corneliu Baba de la
parterul Casei de Cultură George Suru a
găzduit o nouă manifestare cultural-artistică
dedicată evidenţierii muzicii, dansului şi
obiceiurilor populare. Aceasta a constat într-o
şezătoare tradiţională în cadrul căreia elevii

Casa Corpului Didactic Caraș-Severin


2. CABINET METODIC
cât şi la formarea personalitaţii. Nevoia de a cunoaşte,
PLĂCEREA DE A CITI de a întelege, de a se realiza devin ţinte care conduc
la o nouă deschidere a elevului spre un nou univers,
Lectura în viața copiilor este primordială pentru că îi
spre un alt tip de a cunoaşte şi de a percepe mai bine
formează așa cum nimic altceva nu cred că reușește.
lumea înconjurătoare. Deoarece printre noi nu mai
Din păcate tot mai puțini copii citesc lectură în timpul
sunt atât de mulți împătimiți ai lecturii, să încercăm să
lor liber. Unii din lipsa timpului, altora pentru că nu le
le arătăm ce pierd dacă nu citesc.. Trebuie să ținem
place această activitate, iar alții sunt atrași de
mereu cont de faptul că omul are nevoie să evolueze,
calculator și nu de cărți. Astăzi televizorul,
să se dezvolte, dar, din păcate pentru unii, dezvoltarea
calculatorul, internetul au devenit repere pentru
are nevoie de participarea noastră activă, iar cea mai
fiecare copil din ultimii ani. Dacă menţionăm doar
la îndemână metodă este lectura, fie că vorbim de
aceste trei mijloace de informare rapidă si practică
cărți de beletristică sau profesionale, de reviste de
care oferă elevilor o paletă largă şi variată in orice
cultură sau de site-uri de specialitate, mai ales acum
domeniu al cunoaşterii acoperim deja o arie
când toate acestea ne sunt accesibile.
substanţială a timpului liber, care rămâne din ce în ce
Lectura însă are multe beneficii. Poate că unii dintre
mai puţin,cu atât mai puţin timp pentru lectură.
noi nici nu știm cât de bine este să citești măcar o oră

Seria III Nr. 1(51)


Atunci ne punem mereu întrebarea : mai este
din zi, atât pentru psihic cât și pentru suflet. Cititul
cartea : «o făgăduinţă, o bucurie, o călătorie prin
este cea mai frumoasă și mai înălțătoare îndeletnicire
suflete, gânduri si frumuseţi», cum afirma scriitorul
din punctul nostru de vedere. Adevărat, în bine sau în
Tudor Arghezi ?
rău, depinde ce citești și cum folosești informațiile pe
Copiii trebuiesc învățați încă de mici cu acest obicei.
care le asimilezi, dar în general, cartea nu aduce decât
Uneori chiar obligați. Pentru că un copil neîndrumat,
lucruri bune și frumoase.
foarte rar va face o astfel de activitate din propria
Consecinţele lecturii apar destul de repede şi se
inițiativă, de aceea este bine să le insuflăm de la
manifestă în uşurinta exprimării, în creativitate, în

45
vârste fragede copiilor iubirea pentru lectură. Să le simţul umorului, în toleranţa şi dorinţa de a fi de
prezentăm diferite cărţi, diferite subiecte, cât şi ceea
ajutor altor copii, poate chiar altor oameni din
ce poate oferi lectura unei cărţi şi ce putem descoperi
societate. În opinia noastră, lectura este importantă în
în paginile ei. Deoarece o carte bună e o călătorie prin
educarea tinerilor datorită avantajelor pe care aceasta

Școala Caraș-Severineană
diferite lumi prin care te poţi descoperi si te
le oferă copiilor.
descoperi, te raportezi la ceilalti, urmăreşti un ideal ;
În concluzie, suntem de părere că lectura prezintă
îţi ridici mereu întrebări care te ajută să te cunoşti mai
un rol important în educarea tinerilor prin faptul că
bine, să cunoşti alte tipologii umane, să analizezi, să
operele literare oferă copiilor diverse situaţii de viaţă
compari şi să-i înţelegi şi pe alţii.
din care aceştia pot învăţa cum să se comporte,
Scriitorul Ion Luca Caragiale preciza: « O carte bună
totodată formându-le şi un vocabular adecvat să
de citire, în vârsta fragedă, este, poate, una din
încercăm să facem din lectură o plăcere.
împrejurările cele mai hotărâtoare ale vieţii unui om. Nu vrem să spunem că ar trebui să stăm numai cu
Multe cariere intelectuale nu se datoresc altei
nasul în cărți, fără a avea o viață socială activă, pentru
împrejurari decât unei cărţi căzute la vreme bună în
că acestea se pot îmbina foarte bine, depinde doar de
mâinile unui copil, tot aşa precum umbra multor
noi dacă suntem îndeajuns de preocupați de ambele
stejari seculari se datorează căderii unei ghinde pe
aspecte ale vieții noastre.
pământ prielnic. »
Pe elevii să-i stimulăm să citească astfel încât
Prof. dr. MARIA GHERGUŢA
lectura să nu fie abandonată în favoarea altor
Şcoala Gimnazială Slatina Timiş
plăceri, iar lectura continuă duce în timp la modelarea

unor noi cunoştinţe despre lume, pentru învăţarea


JOCUL ŞI CALCULATORUL matematicii, chiar pentru învăţarea scrierii şi citirii.
Jocurile distractive pe calculator sunt de asemenea
Cucerirea ştiinţei a determinat o evoluţie fără foarte plăcute copiilor. Pe lângă toate aceste aspecte
precedent a electronicii, iar aplicaţiile sale pe pozitive trebuie să accentuăm câteva aspecte pe care
calculatorul personal sunt inepuizabile. Astfel, fiecare părinte trebuie să le aibă în vedere, şi anume:
calculatorrul personal face parte astăzi din viaţa - timpul petrecut de copii în faţa calculatorului să fie
oricărui copil, care are acest obiect în clasă sau la unul rezonabil;
grădiniţă. Jocurile pe calculator sunt numeroase,
- jocul pe calculator este unul static, de aceea părinţii
variate şi unele de înaltă valoare educativă. Cu trebuie să îndemne copiii să facă şi mişcare şi dacă
ajutorul jocurilor pe calculator, copiii îşi îmbogăţesc este posibil în aer liber, în curte, în parc etc;
cunoştinţele, dobândesc noi dexterităţi şi aptitudini. - jocul pe calculator este unul de tip solitar, ori pentru
Statisticile cercetătorilor au confirmat faptul că acei a creşte sănătos şi pentru a se integra în viaţa socială,
copii care utilizează de timpuriu calculatorul sunt mai copilul are nevoie de interacţiune socială;
inteligenţi decţt ceilalţi copii. Jocurile didactice pe - conţinutul moral al jocurilor video de multe ori lasă
calculator sunt deosebit de plăcute pentru însuşirea de dorit;
Casa Corpului Didactic Caraș-Severin
2. CABINET METODIC
- conectarea on-line este benefică, dar în aceeaşi atâta timp cât este folosit cu moderaţie şi îmbinat cu
măsură este periculoasă. Există acolo o lume virtuală celelate metode tradiţionale instructiv-educative.
tot atât de încărcată de pericole ca viaţa reală, de Îmbinarea jocurilor tradiţionale cu jocurile pe
aceea accesul al internet al copiilor trebuie să fie sub calculator sau alte jocuri electronice vor determina
supravegherea permanentă a părinţilor. evoluţia copilului spre maxime performanţe, cu
Foarte mulţi copii pasionaţi de calculator, care-şi condiţia ca să nu se neglijeze relaţiile interumane şi
petrec foarte mult timp în faţa monitorului, ajung mişcarea.
nişte adolescenţi nesociabili, obezi sau chiar bolnavi
de nevroze, statisticile o dovedesc, de ceea este Prof. LUMINIŢA MILOŞ
necesar ca acest semnal de alarmă să fie luat în Grădiniţa cu Program Prelungit Bocşa
consideraţie şi menţionat de orice pedagog.
Calculatorul este un mijloc de învăţare util şi benefic

de subiectivism. Reprezentarea socială poate conduce


PROFESIA DE CADRU DIDACTIC la o deformare a imaginii profesorului. În acelaşi timp
există degradări reale ale profesiei didactice derivate
Spre deosebire de meserie, profesia presupune
din funcţii, roluri, exigenţe noi, cât şi condiţii de
existenţa unui ansamblu de cunoştinţe şi competenţe
formare. În societatea contemporană statutul social al
Școala Caraș-Severineană

specifice, structurate într-un model profesional.


educatorului pare să fie cel specific clasei de mijloc.
Meseria solicită asimilări intuitive şi imitative, fără o
Este cunoscut faptul că rolul subiectului derivă din
bază de cunoştinţe specifice integrate într-un tot
statutul lui.
autonom.
În activitatea cu elevii profesorul îndeplineşte roluri
În legătură cu profesia didactică au existat anumite
multiple: instructor, actor, mediator, autoritate
prejudecăţi, care necesită a fi înlăturate. Acestea
instituţională, terapeut, lider de opinie ştiinţifică,
constau în idei precum următoarele: pentru a fi
manager etc.
profesor este suficient să cunoşti materia de predat,
“Complexitatea atribuţiilor pe care le îndeplineşte şi
să ai talent, intuiţie şi o oarecare experienţă.
rolul de conducere pe care îl exercită în desfăşurarea
Stăpânirea materiei de predat nu este suficientă
activităţilor didactice atribuie profesorului însuşirea de
pentru a fi profesor, deoarece, doar aceasta nu oferă
principală resursă umană a activităţii de instrucţie şi
persoanei în cauză schemele de gândire, de decizie şi
46

educaţie” (Potolea D., 2008, p. 429).


de acţiune solicitate de profesia de cadru didactic.
Noile standarde impuse de comunitatea
Aceste scheme se dobândesc printr-un proces de
educaţională europeană reclamă noi competenţe
formare sistematică teoretică şi practică. Alte voci
profesionale referitoare la o gamă variată de relaţii
Seria III Nr. 1(51)

pledează pentru încadrarea profesiei în discuţie, în


interumane, semnificative fiind cele
categoria semiprofesiilor, fapt care decurge din
socioeducaţionale, care să sprijine legăturile
specificul şi particularităţile activităţii didactice.
multifuncţionale ale şcolii cu mediul comunitar şi
Activitatea didactică implică nu doar cunoştinţe şi
social.
competenţe, care pot fi descrise în standarde de
G. Mialaret (1978) evocă competenţa ca fiind
performanţă, ci şi atitudini, valori, etos, elemente greu
aptitudinea pedagogică considerată ca ansamblu de
de standardizat, aceasta având şi un indice de
structuri de personalitate, menite să contureze
intervenţie personală semnificativ.
comportamentul didactic eficient. Raportată la
Definirea şi legitimarea profesiei didactice reclamă
predare competenţa pedagogică implică racordarea
existenţa unei baze de cunoştinţe specifice acesteia,
factorilor de personalitate ai profesorului la norma
care ar trebui identificată şi delimitată prin studierea
pedagogică şi la factorii situaţionali-grupali.
sistematică a activităţilor cadrelor didactice, pentru a Modelul personalităţii educatorului reclamă
cunoaşte specificul acestora în raport cu alte activităţi.
următoarele tipuri de competenţe:
Complexitatea şi varietatea situaţiilor implicate de
 Competenţa ştiinţifică care include abilităţile
activitatea didactică au condus la cercetări care au
necesare pentru operarea cu informaţii;
vizat surprinderea unor regularităţi, dar şi a
selectarea, verificarea, transmiterea
evenimentelor imprevizibile, care solicită soluţii noi,
cunoştinţelor; inteligenţa, flexibilitatea
care fac apel la baza euristică a cadrului didactic.
didactică, varietatea strategiilor rezolutive;
O atenţie deosebită trebuie acordată pertinenţei
 Competenţa psihosocială care vizează
modalităţilor de formare a competenţelor
optimizarea relaţiilor interumane prin
indispensabile profesiei didactice. Este de dorit o
educaţie şi implică capacitatea de a stabili
sincronizare a pregătirii iniţiale şi continue cu
fără dificultate relaţii adecvate cu elevii;
solicitările profesiei, influenţate de dinamica
adaptarea la roluri diverse; comunicarea
economică, socială, ştiinţifică.
eficientă atât cu grupul cât şi individualizat;
Statutul profesional este interdependent de statutul
 Competenţa managerială, referitoare la
social. Acesta din urmă fiind definit în termenii
gestionarea situaţiilor specifice. Aceasta
reprezentărilor sociale, care desemnează imaginea
include capacitatea de a influenţa clasa în
profesorului în societate implicând doze semnificative
Casa Corpului Didactic Caraș-Severin
2. CABINET METODIC
general şi fiecare elev în particular; abilităţi Dependenţa dintre personalitatea profesorului şi
de planificare şi proiectare; oportunitatea eficienţa procesului de predare prezintă un interes
decizională; capacitatea de a organiza şi deosebit pentru literatura de specialitate, stilurile
coordona activitatea clasei; didactice de conducere fiind direct implicate în
 Competenţa psihopedagogică, referitoare la această ecuaţie. Activitatea psihopedagogică solicită
elementele necesare construcţiei capacităţi psihosociale precum: capacitatea de a
personalităţii elevului. Aceasta include stabili uşor relaţii cu elevii, capacitatea de a influenţa
capacitatea de a determina gradul de uşor grupul şi indivizii, capacitatea de a comunica uşor
dificultate al unui conţinut; capacitatea de şi eficient cu grupul şi cu indivizii, capacitatea de a
accesibilizare a informaţiei didactice; adopta uşor diferite stiluri de conducere.
capacitatea de înţelegere a elevilor; Personalitatea educatorului reclamă o structură
creativitatea în activitatea educativă; tactul mobilă şi flexibilă, parţial polivalentă şi conţine două
pedagogic; capacitatea de a stimula etc. dimensiuni majore: personalitatea reală şi aptitudinea
La modul succint competenţele cheie pentru psihopedagogică. Flexibilitatea profesorului trebuie
cadrele didactice ar fi următoarele: să fie capabile să înţeleasă în sensul dezvoltării capacităţii acestuia de a
lucreze cu informaţia, tehnologia şi cunoştinţele; să combina şi adapta competenţele profesioanale /

Seria III Nr. 1(51)


poată lucra cu persoanele din anturajul apropiat personale la situaţii noi.
profesiei: elevi, colegi, parteneri educaţionali şcolari şi
neşcolari; să lucreze în societate, la diferite nivele: BIBLIOGRAFIE
regional, naţional, european, global.  Dan Potolea, Ioan Neacșu, Romiță Iucu, Ion
Standardele pentru pregătirea personalului didactic Ovidiu Pânișoară - Pregătirea psihopedagogică –
sunt de obicei afirmaţii calitative, dar pot avea ca bază Manual pentru definitivat și grad II, Ed. Polirom,
date concrete cantitative. “Ele sunt ţinte, descriu ceea Iași 2008
ce se aşteaptă. În raport cu acestea se proiectează  Emil Păun, Dan Potolea – Pedagogie.

47
atât programele individuale de formare, cât şi cele Fundamentări teoretice și demersuri aplicative,
organizaţionale”(Potolea D., 2008, p. 433). Calitatea Ed. Polirom, Iași 2002
pregătirii personalului didactic se concretizează în  Constantin Cucoș – Educația. Experiențe,
performanţele elevilor. Este unanim acceptată ideea reflecții, soluții, Ed. Polirom, Iași 2013

Școala Caraș-Severineană
conform căreia un învăţământ de calitate are la bază
competenţa şi gradul de implicare a personalului Prof. înv. primar IOANA–MARIA FARCAŞ
didactic. Şcoala Gimnazială Nr.7 Reşiţa

mai din timp” ,și ,,la primul contact cu o noțiune


ASPECTE PSIHOPEDAGOGICE ALE trebuie să o prezentăm în adevărata ei lumină și nu
ÎNSUȘIRII NOȚIUNILOR DE sub aspect care s-o denatureze”.
Specificul gândirii copilului de vârstă școlară mică(în
MATEMATICĂ LA CICLUL PRIMAR primele clase mai ales) se manifestă printr-o
proprietate esențială, aceea de a fi concret intuitivă:
Dezvoltarea proceselor intelectuale facilitează copilul gândește mai mult operând cu mulțimi
însușirea cunoștințelor matematice de către elevi. concrete. Deci, noțiunile matematice trebuie
Dezvoltarea intelectuală are loc în procesul gândirii introduse într-o ținută științifică și dezvoltate treptat.
care pătrunde întotdeauna dincolo de limitele a ceea Principalele caracteristici ale dezvoltării cognitive
ce se obține nemijlocit prin percepție. specifice nivelului de dezvoltare 6/7 - 10/11 ani pot fi
Însușirea conștientă și corectă a unor noțiuni este sintetizate (cu mențiunea că identitatea și
determinată de vârsta copilului, de multitudinea de manifestarea reperelor psihogenetice între anumite
percepții și reprezentări asupra realității și de căile de limite de vârstă este aproximativă) în modul următor:
care gândirea lui este condusă să desprindă esențialul gândirea este dominată de concret-percepția este
dintr-o categorie sau alte obiecte. globală, „văzul copilului se oprește asupra întregului
Noțiunile se îmbogățesc și se precizează treptat. Ele nedescompus”, domină operațiile concrete, legate de
pot fi asimilate de către elevi și fără o participare acțiuni obiectuale; apare reversibilitatea sub forma
activă a operațiilor gândirii, dar printr-o asociere inversiunii și a compensării; puterea de deducție se
simplă a cunoștințelor cu cele vechi. manifestă prin efectuarea unor anumite raționamente
În această situație însușirea noțiunilor se formează de tipul „dacă ... atunci”, cu condiția să se sprijine pe
cu o mobilitate minimă a operațiilor intelectuale. obiecte concrete sau exemple; nu depășește concretul
Problema cea mai discutată, cea care a preocupat imediat decât din aproape în aproape, extinderile fiind
mult specialiștii din domeniile pedagogiei și limitate, iar asociațiile locale; intelectul are o singură
psihologiei a fost vârsta optimă la care se poate pistă (I. S. Bruner), nu întrevede alternative posibile,
începe formarea noțiunilor matematice.Andre Revus catalogul psihicului se suprapune datelor concrete
susține că ,,introducerea unor noțiuni fecunde este cu nemijlocite; este prezent raționamentul progresiv, de
atât mai ușoară și cu atât mai rodnică cu cât se face la cauză la efect, de la condiții spre consecințe.
Casa Corpului Didactic Caraș-Severin
2. CABINET METODIC
În privința opțiunilor metodologice bazate pe Astfel, pentru formarea noțiunii de număr la clasa I,
strategii alternative destinate formării și învățării cu ajutorul unui bogat și variat material didactic
conceptelor matematice, prioritate va avea nu atât manipulat individual, se recomandă o serie de exerciții
stadiul strict delimitat în care se găsesc elevii din ca: numărarea obiectelor de aceeași formă, mărime și
punct de vedere al vârstei cât, mai ales zona proximei culoare (mingi, stegulețe, cuburi); numărarea
dezvoltări a capacităților intelectuale ale acestora. obiectelor de aceeași formă, dar de culoare diferită
Esențial este ca legitățile construcției psihogenetice să (bețișoare, creioane); numărarea unor simboluri care
fie cunoscute, iar formarea noilor noțiuni și operații suplinesc obiecte (pătrate, buline, triunghiuri).
mentale să pornească de la modul concret. Introducerea în primele clase a noțiunilor
Intuiția matematică constă în cunoașterea calculelor matematice fundamentale și însușirea lor temeinică
numerice, algebrice sau geometrice fără ca să de către elevi favorizează formarea unei gândiri logice
intervină raționamentul matematic, fără acel suport ce stă la la baza rezolvării problemelor, al calculului
sau instrument analitic prin care să se verifice matematic și în general în predarea în continuare a
cunoștințelor asimilate. acestei discipline.
În clasele mici învățământul matematic este de Operația de generalizare are loc atunci când elevul
neconceput fără un suport al valorii intuitive. Între este capabil să exprime prin semne grafice simple
intuiție și logică se stabilește un anumit raport. Orice (linii, puncte, cerculețe) ideea generală care se
intuiție provoacă o anumită dorință de a ne convinge desprinde în urma operațiilor efectuate cu mulțimile
Școala Caraș-Severineană

de valabilitatea unor adevăruri. O bună intuiție concrete de obiecte. El exprimă grafic fenomenul
matematică uneori ajută ca rezultatele în rezolvarea matematic pe baza înțelegerii lui, a sesizării
unor probleme să fie anticipate. Concepțiile privind esențialului, ceea ce înseamnă de fapt pe baza
valoarea intuiției în procesul însușirii matematicii în definiției lui.
școală se împart între acela care consideră că intuiția În primii ani de școală se naște la elevi dragostea
poate fi limită la un anumit stadiu de dezvoltare al sau indiferența pentru studiul matematicii. Dacă el
gândirii, stadiu în care școlarul este capabil numai de simte că pătrunde în miezul noțiunii, dacă gândirea lui
raționamente foarte simple, iar alții care consideră că este stimulată în mod sistematic să facă un efort
intuiția este mijlocul cel mai important de a dezvolta gradat și simte că ființa lui adaugă ceva în urma
gândirea creatoare a elevilor. fiecărui ,,antrenament”, toate acestea cultivă înțelesul
În învățământul intuitiv se neglijează acțiunea și pentru studiul acestei discipline.
48

factorul operator. Factorul operator, în învățământ Dezvoltarea potențialului de independență și


prin acțiune, face intuiția mai dinamică, mai creativitate se poate realiza numai prin punerea lor în
anticipativă și orientată spre o verificare continuă. funcțiune, prin activități care solicită independență,
Semnificația însăși a imaginilor se schimbă de la un investigație, originalitate, de aceea este absolut
Seria III Nr. 1(51)

stadiu la altul în procesul acțiunii cu obiectele. necesar ca învățătorul să fie receptiv la ceea ce
În clasele I-IV se formează noțiunile matematice interesează și le place copiilor, la ceea ce vor și pot ei
elementare, de bază, cu care copilul va opera pe tot realiza, valorificând în activitate toate forțele și
parcursul vieții și pe care se clădește întregul sistem al dorințele lor, satisfăcându-le interesele.
învățământului matematic, se asigură „instrumente” Învățământul matematic se adresează de
mentale indispensabile activității ulterioare: nenumărate ori laturii afective. Câte ecuații, câte
deprinderi de calcul, de rezolvare a problemelor, de bucurii, câte nemulțumiri întovărășite cu lacrimi nu
efectuare a unor măsurători, se formează anumite trăiesc copiii atunci când reușesc sau nu să rezolve o
aptitudini și abilități ale gândirii, precum și aptitudini problemă.
și abilități ale învățării.
Pentru elaborarea noțiunilor și operațiilor Bibliografie
matematice există trei etape: Bontaș, I.,Pedagogie, Editura ALL, București, 1994
- etapa realistă (experimental-intuitivă); Cerghit, I, Perfecționarea lecției în școala modernă,
- etapa intuitivă; Editura Didactică și Pedagogică, București, 1980
- etapa formal-conceptuală (logico-deductivă). Oprescu, N.,Modernizarea învățământului
Robert B. Davis așază la baza principiilor didacticii matematic în ciclul primar, Editura Didactică și
matematice principiul conform căruia elevul trebuie să pedagogică, București, 1986
învețe din experiența proprie cu diverse materiale
didactice și din diverse situații matematice și nu din ce
li se spune. Acesta este unul dintre principiile Prof. înv. primar FULGA-CARMEN GRIGORESCU
învățământului activ. Școala Gimnazială Nr. 1 Bocșa
Scopul lecțiilor este acela de a da elevilor o
experiență activă și să le ofere posibilitatea de a
descoperi ei înșiși calea spre adevăr.
Limbajul grafic, reprezentările grafice sunt foarte
aproape de cele raționale. Ele fac legătura între
concret și logic, între reprezentare și concept.

Casa Corpului Didactic Caraș-Severin


2. CABINET METODIC
Textele numărătorilor constau din cuvinte şi silabe
ROLUL CÂNTECULUI POPULAR îmbinate armonios între ele care, de obicei, se repetă
ÎN REPERTORIUL CORURILOR DE pentru menţinerea rimei. Numărătorile diferitelor
popoare contribuie la îmbogăţirea vocabularului
COPII copiilor, la dezvoltarea memoriei. În acest sens,
numărătorile, alături de alte creaţii poetice ale copiilor
„Născut și crescut într-un peisaj muzical, unde (frământările de limbă) pot fi şi ele incluse în cadrul
cântarea corală a încolțit pe brazda satului și s-a metodelor pedagogiei populare.
izvodit în instituții de veche tradiție culturală (…), am Rolul numărătorilor îl pot avea şi unele frământări
fost, de când mă ştiu, nu numai un admirator al de limbă, precum şi diferite poezii, ghicitori şi altele.
acestei mişcări artistice fără egal, ci şi un corist Numărătorile oglindesc atât receptivitatea la nou,
împătimit …” cât şi păstrarea unor elemente de viaţă arhaică. Se
Dumitru JOMPAN – Coruri din Banat poate observa o îmbinare de teme şi motive preluate
din repertoriul maturilor.
Cântecul popular, parte a folclorului, este o formă În repertoriul corurilor de copii au intrat cântece de
de manifestare a poporului prin care îşi exprimă provenienţă populară, culese şi prelucrate de unii

Seria III Nr. 1(51)


existenţa materială si spirituală. compozitori, dobândind în timp identitatea acestora.
Folclorul copiilor conţine creaţii poetice, plăsmuite Există şi situaţia în care, multe din cântecele adresate
iniţial pentru maturi, dar care cu timpul au trecut în copiilor şi-au pierdut identitatea autorilor, devenind
repertoriul copiilor (anumite texte despre fenomene „populare.” Strângerea lor în culegeri de cântece cu
ale naturii, cântece, balade, poezii despre animale, adresabilitate didactică, joacă un rol important în
etc.) şi se defineşte ca un gen universal, bine conturat, educarea tinerelor generaţii şi stimularea activităţii
care a luat naştere în mod firesc la o vârstă când jocul corale.
constituie punctul central al universului infantil. Prin Profesorul G. Breazul relevă concepţia sa educativ-

49
cântec şi joc, copilul ia contact cu mediul înconjurător, pedagogică ce a stat la baza alcătuirii culegerilor de
străduindu-se să-l cunoască, să şi-l apropie ori să-l cântece adresate copiilor: „…am elaborat manuale
domine. El este bogat şi variat, purtând amprenta unei didactice, în care am căutat să punem în valoare
culturi străvechi, veritabilă sursă de de cunoaştere şi folclorul muzical românesc, (…) şi să alegem, din întreg

Școala Caraș-Severineană
creativitate, cuprinzând categorii cântate, scandate, orizontul de creaţie populară (…) acele piese pe care
gesticulate. Menţionăm cântece sau formule ritmico- le-am socotit potrivite scopului educativ urmărit. (…)
melodice pentru elementele naturii, animale, plante, Căci mai mult ca a oricui alt obiect de studiu, predarea
elemente ale vieţii sociale, numărători, etc. muzicii în şcoala primară trebuie să ţină seama de
Dintre toate categoriile pe care le cuprinde folclorul condiţiile psihologice specifice ale copilului român, de
copiilor, cele mai atractive sunt jocurile de copii, ambianţa etică, estetică, precum şi de imperativele
cunoscute sub numele de numărători şi framântările etnice şi naţionale româneşti . Cartea de muzică a
de limbă, utilizate cu succes în pregătirea corală. În puiului de român trebuie să derive din atmosfera de
cadrul jocurilor un loc deosebit îl ocupă formulele vrajă a cântecului popular românesc şi, prin omenia
specifice, cunoscute mai ales ca numărători. Unii proprie firii româneşti, cuprinsă în cântecele şi jocurile
dintre noi le mai folosim şi în prezent, ele sunt nelipsit poporului, să urmărească necurmat realizarea
mai ales la jocurile practicate cel mai frecvent de copii: idealului educativ al spiritalităţii româneşti. Iată
De-a mijoarca, De-a ascunselea. Texte cu numărători concepţiile fundamentale de la care trebuie să se
sunt folosite ca o introducere, un început al multor pornească la întocmirea cărţii de muzică pentru copii.
jocuri. Cu ajutorul lor sunt distribuite rolurile, este Didactică? Metodică? – Din aceleaşi concepţii trebuie
numit conducătorul jocului sau cei care trebuie să să izvorască!” (v. Breazul, G. Op. Cit., nr. 884 şi
îndeplinească anumite acţiuni. notele).
În introducerea în joc a numărătorilor sunt parcurşi
câţiva paşi: BIBLIOGRAFIE:
1. un copil propune o anume numărătoare la  G. Breazul, N. Saxu, Carte de cântece pentru copii,
începutul jocului; Editura Muzicală, Bucureşti 1985
2. majoritatea acceptă acest text sau sugerează  T. Moisescu, Dem. Demetrescu, Cărticica mea,
altul; Editura Muzicală a UCRSR, Bucureşti 1967
3. copiii se adună în cerc pentru numărătoare;  P. Stoicescu, Ş. Stănescu, Cântece pentru preşcolari şi
4. liderul începe numărătoarea şi continuă în şcolari mici, V&I Integral, Bucureşti 1995
sensul acelor de ceas;  L. Comeş, Ghicitori, Jocuri muzicale pentru copii,
Editura Muzicală, Bucureşti 1979
5. textul recitat întâia dată se opreşte la unul
 M. Palade, D. Şcheul, Hai la joac-afară – culegere de
dintre copii, care este ales să îndeplinească un
cântece, jocuri şi numărători muzicale pentru
anume rol în joc sau este scos afară din preşcolari şi şcolari mici, Editura „George Tofan”,
numărătoare; Suceava 2006
7. numărătoarea este repetată sau continuă
pentru distribuirea celorlalte roluri sau pentru Profesor metodist ADRIANA BONCIU
eliminarea celorlalţi copii. Casa Corpului Didactic Caraș-Severin
Casa Corpului Didactic Caraș-Severin
3. CABINET PSIHOPEDAGOGIC
relaţii eficiente: şcoală-familie-comunitate, ca
ACTIVITATEA bază a adaptării şcolare şi integrării sociale a
PSIHOPEDAGOGICĂ ŞI DE copiilor/tinerilor.
OFERTA DE SERVICII:
ASISTENŢĂ EDUCAŢIONALĂ  servicii de consiliere psihopedagogică şi
orientare şcolară şi profesională, prin centrele
CENTRUL JUDEŢEAN DE RESURSE ŞI DE judeţene şi cabinetele de asistenţă
ASISTENŢĂ EDUCAŢIONALĂ CARAŞ-SEVERIN Este o psihopedagogică;
instituţie de învăţământ conexă, preuniversitar  servicii de terapie a tulburărilor de limbaj, prin
subordonată Ministerului Educaţiei Naționale şi centrele şi cabinetele logopedice interşcolare;
coordonată de Inspectoratul Şcolar al Judeţului  servicii de sprijin pentru copiii cu cerinţe
Caraş-Severin şi funcţionează în baza Ordinului educative speciale, prin Serviciul de Evaluare
Nr.5555 din 27 octombrie 2011 al Ministerului și Orientare Școlară și Profesională și Comisia
Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului. de Orientare Școlară și Profesională;
În conformitate cu prevederile Legii nr. 215/2001 a  servicii de informare şi consiliere pentru cadre
administraţiei publice locale, cu modificările şi didactice, copii, părinţi, alţi membri ai
completările ulterioare, Consiliul Judeţean Caraş- comunităţii;
Severin nr.240/ 15.12.2006 a aprobat, începând cu
 servicii de orientare a formării iniţiale şi
Școala Caraș-Severineană

data de 01.01.2007, finanţarea Centrului Judeţean de


continue prin parteneriate cu instituţiile
Resurse şi de Asistenţă Educaţională Caraş- Severin,
abilitate să ofere formare iniţială şi continuă;
instituţie cu personalitate juridică.
BENEFICIARI: Copii, elevi / tineri, părinţi cadre
Inspectoratul Şcolar al Judeţului Caraş-Severin, în
didactice; personal din instituţiile care acordă sprijin
temeiul Regulamentului de Organizare şi Funcţionare
copiilor, membri ai comunităţii locale
a Inspectoratelor Şcolare, pe baza deciziei nr.60/
Principalele direcţii /ţinte strategice ale CJRAE sunt:
6.03.2007 decide, începând cu data de 01.01.2007,
1. Dezvoltarea instituţională;
finanţarea Centrului Judeţean de Resurse şi de
2. Dezvoltarea și implementarea programelor
Asistenţă Educaţională Caraş - Severin din bugetul
de asistenţă educaţională;
Consiliului Judeţean Caraş-Severin.
3. Asigurarea caracterului continuu și eficient al
Centrul Judeţean de Resurse şi de Asistenţă
activităţilor de informare, documentare,
50

Educaţională oferă servicii specializate de mediere


consultanță/ consiliere;
şcolară, coordonează, monitorizează şi evaluează, la
4. Dezvoltarea relaţiilor de parteneriat intern și
nivel judeţean, activitatea şi serviciile educaţionale
extern;
oferite de centrele şcolare pentru educaţie incluzivă,
5. Realizarea unor studii şi cercetări;
Seria III Nr. 1(51)

centrele şi cabinetele logopedice interşcolare,


6. Editarea de publicaţii, producerea de
centrele judeţene şi cabinetele de asistenţă
materiale şi mijloace de învăţământ necesare
psihopedagogică. Scopul activităţii Centrului Judeţean
desfăşurării unei educaţii de calitate;
de Resurse şi de Asistenţă Educaţională îl constituie
7. Dezvoltarea profesională a echipei;
asigurarea calităţii serviciilor educaţionale în domenii:
8. Marketing educaţional.
asigurarea calităţii, servicii educaţionale specializate
Centrului Judeţeţean de Asistenţă Psihpedagogică
de mediere şcolară, îmbunătăţirea activităţilor de
(CJAP)
învăţare, instruire, compensare şi protecţie socială a
Reţeaua de cabinete de asistenţă psihopedagogică
elevilor şi tinerilor din învăţământul preuniversitar la
este formată din 33 de cabinete de asistenţă
nivel judeţean.
psihopedagogică în care funcţionează 22 de consilieri,
Obiectivele principale ale activităţii Centrului
având ca formare profesională: psihologie, sociologie-
Judeţean de Resurse şi de Asistenţă Educaţională sunt:
psihologie, psihologie-asistenţă socială, sociologie,
 cuprinderea şi menţinerea în sistemul de pedagogie, asistență socială: 12 cabinete REŞIŢA; 5
învăţământ obligatoriu a tuturor cabinete CARANSEBEŞ; 2 cabinete OŢELU ROŞU; 1
copiilor/tinerilor, indiferent de particularităţile cabinet ZĂVOI+MARGA+BOUTARI+BUCOVA; 2
lor psihoindividuale şi sociale; cabinete BOCŞA; 3 cabinete ORAVIŢA
 asigurarea suporturilor suplimentare necesare (+RĂCĂŞDIA+CICLOVA); 1 cabinet ANINA; 1 cabinet
desfăşurării educaţiei de calitate în funcţie de BĂILE HERCULANE; 2 cabinete MOLDOVA NOUĂ; 1
potenţialul biopsihosocial al fiecărui cabinet BOZOVICI+EFTIMIE MURGU; 1 cabinet
copil/tânăr; TEREGOVA+ARMENIȘ; 1 cabinet MEHADIA+
 informarea şi consilierea cadrelor didactice în CORNEREVA; 1 cabinet PRIGOR
spiritul schimbării mentalităţii şi al Consilierii şcolari îşi desfăşoară activitatea în
îmbunătăţirii activităţii didactico-educative; cabinetele învăţământ din judeţul Caraş-Severin,
 crearea condiţiilor de dezvoltare a deservind un număr aproximativ de 20000 de elevi
personalităţii elevilor/tinerilor în vederea
integrării acestora în viaţa şcolară, socială şi Obiective asumate la solicitarea CJAP: promovarea
profesională; serviciilor de consiliere şi orientare; participarea la
 implicarea părinţilor în activităţi specifice unei şedinţe şi întâlniri metodice; implicarea în proiecte
Casa Corpului Didactic Caraș-Severin
3. CABINET PSIHOPEDAGOGIC
iniţiate de MECS, ISJ, CJRAE; consiliere şi orientare reintegrare şcolară a elevilor aflaţi în situaţii de risc;
privind cariera; sprijin pentru integrarea în şcolile de acţiuni de prevenire şi combatere a violenţei în şcoli;
masă a elevilor dezavantajaţi; dotarea derularea unor programe de formare continuă;
corespunzătoare a cabinetelor şcolare; colaborare cu perfecţionare continuă a consilierilor şcolari.
alte instituţii cu obiective similare.
Obiective propuse de către consilierii şcolari:
asistenţa pedagogică a cadrelor didactice; consilierea Prof. VALERIA UNGUR
familiei; încheierea unor protocoale de colaborare cu Director Centrul Județean de Resurse și de Asistență
învăţătorii şi diriginţii; implicarea în activităţi de Educațională Caraș-Severin

disperare, tendinte compulsive


ÎMPREUNĂ RECICLĂM  frecvenţa crescută a actelor de violenţă pe
INDIFERENŢA PENTRU A PREVENI stradă şi în programele TV
 mediu familial ostil, cu frecvente maltratări
ABUZUL ŞI VIOLENŢA  anturajul; mulţi oameni dau vina pe anturajul
adolescentilor pentru orice fel de probleme

Seria III Nr. 1(51)


Punem în fiecare zi în discuţie aspecte ca ar apărea, dar un adolescent normal, dintr-o
discriminarea, acceptarea diferenţelor, rolul şi familie normală, nu ajunge să aibă necazuri
impactul prejudecăţilor, felul în care copiii/elevii pot serioase numai datorită influentei
reacţiona în situaţii de intimidare sau hărţuire anturajului.
indiferent de motivele care determină respectivele Măsuri de prevenire şi combatere
situaţii, însă niciodată nu facem suficient pentru a Tânăra generaţie trebuie educată în spiritul unui
preveni bullying-ul, abuzul şi violenţa. respect sporit pentru lege şi respectarea drepturilor
Violenţa există peste tot în lume: pe stradă, în omului. O primă cale ar fi dezacordul fată de

51
şcoală, în mass-media, în inimile noastre este din ce în informaţiile/programele din mass-media care conţin
ce mai mediatizată; atrage şi îndepărtează deopotrivă. violenţe şi încălcări ale legii, precum şi faţă de
Pornind de la etimolgia cuvântului constatăm că fabricarea jucăriilor care imită armamentul de război.
verbul "violare " înseamna "a profana" , "a transgresa" Vizionarea la televizor a unei feţe umane desfigurate

Școala Caraș-Severineană
adică a depăşi limitele impuse de lege. Violenţa trimite de lovitura unui pumn are mult mai mult impact
la ceea ce se efectuează cu o "forţă intensă", brutală şi asupra personalităţii unui copil, decât atunci când îşi
adesea distructivă, la abuzul de forţă pentru a imaginează acest lucru în timpul unui joc.
constrânge pe cineva la ceva. Depistarea tulburărilor adaptative prin anchete
Bullying/ Intimidarea/ hărţuirea/ şicanarea sunt şcolare, precum şi cunoaşterea cauzelor care au dus la
manifestări care au loc atunci când o persoană în mod aceste tulburări pentru stabilirea măsurilor de
conştient şi constant desconsideră demnitatea altei readaptare.
persoane şi creează un mediu ameninţător, Practicarea sistematică a sporturilor. Exerciţiile
inconfortabil sau neplăcut pentru cel expus. fizice au rol important pentru sistemul nervos:
Abuzul este un fenomen care face referinţă la toate tonifiant al SNC, stimulator al funcţiilor corticale şi de
formele de rele tratamente: fizice şi/sau emoţionale, coordonare a centrilor nervoşi.
abuz sexual, neglijare sau tratament neglijent, Audiţiile muzicale pot contribui la relaxare si odihnă.
exploatare comercială sau de alt tip, produse de câtre Prin atmosfera bogată în emoţii pe care o generează,
persoane aflate în poziţie de răspundere, putere sau muzica face să dispară indiferenţa fată de ce se
încredere. Aceste rele tratamente produc daune petrece în jur şi reduce stările de agresivitate,
actuale sau potenţiale asupra sănătăţii, supravieţuirii, timiditate etc. Efectul muzicii este în functie de
dezvoltării sau demnităţii copilului (Definiţia acceptată elementele sale componente (ritm, înăltimea notei,
de Organizaţia Mondială a Sănătăţii). sonoritate). Astfel ritmul rapid excită, pe când cel lent
Copiii şi tinerii sunt din ce în ce mai mult victimele linisteste, destinde si adoarme; notele înalte au efect
unor acte de violenţă şi sunt ei înşişi agresivi în raport stimulator, iar cele joase calmează; sonoritatea
cu alţii. Se pare că violenţa socială se amplifică de o puternică irită, pe când cea de slabă intensitate
manieră dramatică, dar amploarea reală a calmează.
fenomenului este puţin atestată. Datele sunt adesea Dansul ritmic disciplinează şi înveseleşte, contribuie
incomplete în acest domeniu, de teama răzbunării şi la destinderea morală şi la armonia gesturilor;
prin lipsa încrederii în lege, reguli, norme, valori si dezvoltă stăpânirea de sine, autocunoaşterea,
chiar strategii. încrederea, îndemânarea, imaginaţia, eliberează de
Care sunt cauzele delicvenței: anxietate şi fantasme, având un rol cert în formarea
 sărăcia, şomajul, promiscuitatea şi un control caracterului. Dansul clasic, mai mult decât cel ritmic,
insuficient al modului cum sunt educaţi copiii dezvoltă voinţa si ţinuta corectă a corpului.
şi tinerii Pedeapsa; obiectivul urmărit de persoana care
 factori individuali: abuzul de droguri şi alcool, pedepseşte este acela de a asocia teama cu greşeala
sentimentul de eşec, de frustrare si de comisă de copil şi de a-l face pe acesta să se poarte

Casa Corpului Didactic Caraș-Severin


3. CABINET PSIHOPEDAGOGIC
cum trebuie. Pentru ca pedeapsa să fie eficace şi să nu
provoace efecte negative (relaţii agresive, timiditate, BIBLIOGRAFIE:
supunere, respingerea altor activităţi normale) se „Prevenirea şi combaterea violenţei în şcoală”, Ghid
impun câteva principii: practic pentru directori şi cadre didactice, 2006
 aplicarea pedepsei trebuie să aibă un Punem în fiecare zi în discuţie aspecte ca
caracter excepţional şi să nu sancţioneze discriminarea, acceptarea diferenţelor, rolul şi
decât greşeli de o anumită gravitate, impactul prejudecăţilor, felul in care copii/elevii
 să fie însoţită (când copilul este suficient de reacţionează în situaţii de intimidare sau hărţuire
mare ca să poată înţelege) de explicaţii indiferent de motivele care determină respectivele
simple dar convingătoare, situaţii, însă niciodată nu facem suficient pentru a
 să fie dată în acelaşi moment sau imediat preveni bullying-ul, abuzul şi violenţa.
după greşeala comisă, sau depistarea Chaque jour on discute sur des questions
acesteia, importantes comme discrimination, accepte des
 să fie suficient de dureroasă şi să nu fie différences, rôle et l'impact des préjugés, la manière
urmată de nici o compensaţie, dont nos enfants réagissent s’ils sont intimidés ou
 comportarea sau greşeala sancţionată odată harcelés, mais on ne prévient jamais le bullyng, l'abus
nu trebuie să fie altă dată recompensată. et la violence.
Nevoia de conştientizare, de a face ceva, prin Nevoia de conştientizare, de a face ceva, prin
Școala Caraș-Severineană

campanii sociale, prin strategii şi programe campanii sociale, prin strategii şi programe
educaţionale, prin studii psiho-sociologice care să educaţionale, prin studii psiho-sociologice care să
urmărească atât dezvoltarea unei culturi a non- urmărească atât dezvoltarea unei culturi a non-
violenţei, cât şi ameliorarea manifestării violenţei în violenţei, cât şi ameliorarea manifestării violenţei în
relaţiile umane şi mai ales în rândul copiilor, respectiv relaţiile umane şi mai ales în rândul copiilor, respectiv
a elevilor în şcoli ne determină să încercăm să a elevilor în şcoli ne determină să încercăm să
schimbăm atitudinea copiilor şi tinerilor faţă de schimbăm atitudinea copiilor şi tinerilor faţă de
violenţă prin „reciclarea” comportamentelor, prin violenţă prin „reciclarea” comportamentelor, prin
schimbarea atitudinii vis-a-vis de acest fenomen, prin schimbarea atitudinii vis-a-vis de acest fenomen, prin
conştientizarea consecinţelor negative, nedezirabile şi conştientizarea consecinţelor negative, nedezirabile şi
implicit reducerea pulsiunilor violente, individuale sau implicit reducerea pulsiunilor violente, individuale sau
52

colective, mai precis a indiferenţei. colective, mai precis a indiferenţei.


Acest proces de reciclare a indiferenţei oamenilor Il s’agit donc de ce besoin de faire l’impossible pour
faţă de cei din jurul lor, copii şi tinerii abuzaţi, supuşi améliorer les manifestations violentes et les relations
bullying-ului sau violenţei a început în cadrul humaines des élèves, à l’ aide des campagnes sociales,
Seria III Nr. 1(51)

Colegiului Naţional „Traian Lalescu” Reşiţa prin des stratégies et programmes éducationnels, des
mobilizarea elevilor, a cadrelor didactice, a conducerii études psycho-sociologiques touchant le
şcolii, a părinţilor într-o participare comună la diverse développement d'une culture non-violence. Tout cela
activităţi prin care se transmit mesaje, se organizează pour déterminer le changement de l’attitude des
activităţi gastronomice, artistice, sportive, dar mai ales jeunes en ce qui concerne la violence. C’est pourquoi
se dezvoltă atitudini care arată că un copil sau tânăr nous recyclons des comportements négatifs: pour
educat, care îşi alege cu grijă grupul de prieteni, réduire les pulsions violentes, individuelles ou
activităţile pe care le desfăşoară: voluntariat, acţiuni collectives, et pour recycler l’indifférence.
caritabile, grupuri de dezbateri, trupe de teatru,
activităţile cultural-artistice, religioase şi sportive, Profesor în centre şi cabinete de asistenţă
cluburile în care este înscris, concursurile la care psihopedagogică
participă, suportul psihologic, moral, dar şi al DANIELA DEMENENCO
colectivului de clasă pot conduce la un climat socio- Centrul Județean de Aasistență Psihopedagogică
psiho-cultural ce poate să prevină şi chiar diminueze Caraș-Severin
aceste fenomene de abuz, bullying şi violenţă.

punctul de vedere al maturizării psihologice şi sociale.


DEZVOLTARE ŞI ADAPTARE LA Vârsta cronologică are un caracter mai constant, fiind
COPILUL PREŞCOLAR relativ egală pentru toţi cei născuţi în perioada
respectivă, cu raportări la complexul biologic, care
În evoluţia şi dezvoltarea psiho-fizică copilul este sunt deosebit de active, pe când vârsta psihologică
supus unor condiţionări tot mai complexe care se facilitează o diferenţiere mai fermă între diferitele
finalizează, pe de o parte, cu îmbogăţirea vieţii personae cu specificarea unui avans sau a unui retard
anterioare, iar, pe de altă parte, cu elaborarea de în dezvoltare. Viaţa psihică a omului se formează şi se
conduite prin care se exprimă personalitatea umană. dezvoltă, aşadar, la confluenţa dintre activitate şi
Atât vârsta psihologică, cât şi vârsta cronologică, fără condiţiile bio-psiho-sociale ce îl influenţează de la
să coincidă în totalitate, se constituie ca repere din naştere, pe tot parcursul vieţii. Procesul este viu şi

Casa Corpului Didactic Caraș-Severin


3. CABINET PSIHOPEDAGOGIC
complex şi se finalizează în matriţe ale evoluţiei şi activitate, calităţile atenţiei);
dezvoltării psihice a omului. Prin urmare, sunt o serie 3. - receptivitate şi reactivitatea faţă de cerinţe,
de factori sau condiţii care favorizează dezvoltarea de activitate şi evoluţia atitudinii;
biologică şi psihică a copilului, grăbesc procesul de - expresia şi controlul afectivităţii
achiziţie a experienţelor şi informaţiilor, proiectează o (discordanţă, stăpânire, exprimare
personalitate viguroasă şi armonioasă, aşa cum sunt şi verbală, fenomene de simulare);
situaţii care frâneză evoluţia normală sau contribuie la - manifestări voliţionale (capacitatea de a
fragilizarea subiectului, cu efecte negative nu numai acţiona, formularea independentă a
pentru vârstele copilăriei ci şi pentru perioade de scopurilor , luarea deciziilor, capacitatea
vârstă ulterioare. Cele din urmă, frânele, trebuie de efort voluntar);
cunoscute de educatoare şi învăţătoare deopotrivă, - integrare socială (adaptarea la normele
pentru a le putea preveni sau pentru a crea un alt de colectiv, stabilirea de relaţii,
context educaţional care să anihileze factorii de autonomie socială) .
fragilizare printr-o dezvoltare compensatorie a 4. - trăsături de caracter dominante (atitudinea
palierelor psihice ce corespund particularităţilor psiho- faţă de activitate, faţă de sine şi faţă de ceilalţi);
individuale ale copilului. - trăsături de temperament (reactivitate

Seria III Nr. 1(51)


Toate aceste fenomene pot fi stăpânite de verbală, acţională,emoţională
educatoarer, copiii pot fi ajutaţi să le depăşească şi se şi pragul de echilibru dintre acestea );
poate ajunge la un confort psihic favorabil copilului, - aptitudini şi activitate (aptitudini
dacă acesta este cunoscut şi evaluat sub toate generale şi specifice, tipuri de
aspectele, pentru a putea şti ce modalităţi de activităţi reuşite, înclinaţii şi interese
inetrvenţie psiho-educaţională trebuie adaptate la speciale).
nivel individual sau la nivel de colectivitate. Cunoscând toate acestea, educatoarea nu numai că
Dintre multiplele fenomene ce se impun a fi poate depăşi situaţiile dificile, dar poate să parcurgă,

53
cunoscute şi evaluate pentru copilul preşcolar şi şcolar împreună cu copiii, noi etape de activitate şi de
mic este necesar să avem în vedere următoarele: învăţare, creând astfel posibilităţi multiple de transfer
1. Cunoaşterea comportamentului şi aplicabilitate, în diferite activităţi care se vor
predominant motor şi a dezvoltării fizice; remarca prin performanţă şi competenţe, constituind

Școala Caraș-Severineană
2. Cunoaşterea palierului cognitiv; un indiciu al structurilor evolutive în planul
3. Integrarea socio-afectivă şi structurarea personalităţii mature, cu note dominante ale tipologiei
personalităţii; armonioase.
4. Comportament şi personalitate. În evoluţia psihică a copilului cu tendinţa sa de
adaptare, ca proces dublu de asimilare şi acomodare,
Să enumerăm câteva: pot apare perioade de inadaptare când intrevin
1. - volumul şi varietatea mişcărilor, precizia şi elemente puternice de frustrare şi stress. Situaţiile
coordonarea lor; frustrante generează un anumit curs al
- controlul şi autocontrolul, stăpânirea şi comportamentului şi al organizării personalităţii
desfăşurarea de mişcări copilului.
intenţional voluntare; Dacă educatorul nu este capabil să orienteze copilul
- evoluţia activităţilor motorii prin spre depăşirea acestor factori fragilizanţi, atunci îşi va
raportarea la supleţe, armonie, dezvolta o personalitate capricioasă, egoistă, instabilă,
promptitudine. negativistă, neadaptată la normele de convieţuire
2. - relaţia dintre imaginea perceptivă şi socială. În cazul colectivelor în care predomină relaţiile
acţiunea corespunzătoare acestuia; interpersonale negative sau de inadaptare, rezultatele
- relaţia dintre relaţia perceptivă şi activităţii sunt inferioare colectivelor în care
verbalizarea acestuia; predomină colaborarea şi este redusă tensiunea
- studiul reprezentărilor (corectitudine, psihică.
stabilitate, selectivitate, sistematizare, Bibliografie:
generalizare, raportul reprezentare- 1. Curriculum preşcolar, Bucureşti,2008
acţiune- cuvânt); 2. Liliana, Ezechil – Laborator preşcolar, Editura V& I
- studiul comunicării şi limbajului Integral, Bucureşti, 2004;
(vocabular, exprimare, relaţionare) 3. Anne, Bacus – Copilul de la 3 la 6 ani, Editura
- studiul gândirii (procese, operaţii, Teora, Bucureşti, 2003;
noţiuni, concepte, calităţi ale gândirii); 4. Adriana, Bălan – Consilierea educaţională, Editura
- studiul memoriei (relaţia recunoaştere- Aramis, Bucureşti, 2002;
reproducere, calităţi ale memoriei); 5. Manfred Dőpfner, Stephnie Schůrmann – Copilul
- studiul imaginaţiei (relaţia dintre hiperaciv şi încăpăţânat, (traducere) Editura ASCR,
imaginaţia reproductivă şi creatoare, 2000;
obiectivarea acestora în activitate); Prof. IUDITA KERN
- studiul atenţiei (raportul atenţie-cuvânt- Grădiniţa cu Program Prelungit Bocşa

Casa Corpului Didactic Caraș-Severin


3. CABINET PSIHOPEDAGOGIC
comportamentale, pe cea a dezvoltării personale şi a
DESPRE CONSILIEREA rezolvării de probleme cu care elevii, în special, se pot
PSIHOPEDAGOGICĂ confrunta.
Consilierea psihopedagogică în şcoală trebuie să
În demersul ei de atingere a idealului educaţional fie “unitatea a trei secvenţe operaţionale:
(dezvoltarea liberă, integrală şi armonioasă a - diagnostic-constatativă;
individualităţii umane) şcoala românească modernă - formativ-profilactică;
nu mai poate ignora starea de bine şi de sănătate - terapeutică- recuperatorie (Golu, P.,1993)
fizică, psihică, spirituală şi socială a elevilor săi în Consilierea reprezintă un proces de acordare a
numele nevoii de performanţe şcolare. Şcoala nu asistenţei psihopedagogice elevilor şi celorlalte
poate şi nu trebuie să devină o instituţie persoane implicate în procesul educaţional. Ch.
segregată de individ, societate şi viaţă, ci să Patterson susţine că acest proces dezvoltă o
reprezinte un mediu favorizant dezvoltării relaţie interpersonală între consilier şi unul sau
personalităţii autonome şi creative. mai mulţi clienţi/consiliați (elevi, părinţi,
Dezvoltarea armonioasă a personalităţii copilului, profesori), folosind metode psihologice, derivate
ameliorarea şi înlăturarea aspectelor atitudinale şi dintr-o cunoaştere sistematică a personalităţii
psihocomportamentale indezirabile social, ce pot umane. Scopul consilierii psihopedagogice este de a
apare în procesul educaţional, fac necesară o îmbunătăţi sănătatea mintală a consiliaţilor şi astfel
Școala Caraș-Severineană

activitate sistematică de consiliere de a provoca o schimbare voluntară în atitudinile şi


psihopedagogică. comportamentul clientului.
În sens larg, consilierea reprezintă o acţiune Putem vorbi de mai multe tipuri de consiliere (cf.
complexă prin care “se urmăreşte sugerarea Adriana Băban, 2001, p.16):
modului de a proceda sau a modului de  informaţională: oferă informaţii pe
comportare ce trebuie să fie adoptat într-o situaţie domenii/teme specifice;
dată sau, în general, în viaţă şi activitatea cotidiană”  educaţională: oferă repere psiho-
(Tomşa, 1996). Consilierea este o relaţie guvernată educaţionale pentru sănătatea mentală,
de principii, caracterizată de aplicarea uneia sau mai emoţională, fizică, socială şi spirituală a
multor teorii psihologice şi a unui set recognoscibil copiilor şi adolescenţilor;
de deprinderi de comunicare la preocupările intime  de dezvoltare personală: contribuie la
54

ale subiectului (clientului), la problemele şi formarea de abilităţi şi atitudini care să


aspitraţiile sale. Asociaţia Britanică pentru permită o funcţionare personală şi socială
Consiliere (1985), subliniază că oamenii se flexibilă şi eficientă în scopul atingerii stării de
angajează într-o situaţie de consiliere atunci când bine;
Seria III Nr. 1(51)

persoana ce ocupă, în mod obişnuit sau temporar  suportivă: oferă suport emoţional, apreciativ
rolul de consilier, oferă sau este dispus explicit să şi material;
ofere timp, atenţie, respect unei alte persoane ce  vocaţională: vizează dezvoltarea capacităţii
manifestă o nevoie de asistenţă de specialitate. de planificare a carierei;
Sarcina consilierului este de a oferi cleintului  de criză: oferă asistenţă psihologică
posibilitatea să exploreze, să descopere şi să persoanelor aflate în dificultate;
clarifice modalităţi de a trăi, dispunând de mai  pastorală: consiliere din perspectivă
multe resurse şi îndreptându-se spre o cât mai bună religioasă.
existenţă (Fetham şi Dryden, 1993). Pentru o mai facilă înţelegere a domeniului
Consilierea psihopedagogică este un proces consilierii psihopedagogice vom opta pentru
complex ce descrie relaţia interumană de ajutor următoarea clasificare :
dintre o persoană specializată, consilierul, şi o altă  consiliere psihologică
persoană care solicită asistenţă de specialitate,  consiliere educaţională
consiliatul (Egan, 1990) și vizează persoane care nu  consiliere vocaţională
prezintă tulburări psihice sau de personalitate, Consilierea psihologică, cu un spectru larg de
deficienţe intelectuale sau de altă natură, deoarece acţiune, integrează perspectiva umanistă dezvoltată
asistenţa pe care o oferă utilizează un model de Carl Rogers. Problemele psihice nu mai sunt văzute
educaţional şi de dezvoltare şi nu unul clinic şi în mod obligatoriu în termeni de tulburare şi
curativ. Consilierea psihopedagogică este deficienţă, ci în parametrii nevoii de autocunoaştere,
preocupată de prevenirea problemelor ce pot de întărire a Eu-lui, de dezvoltare personală şi de
împiedica dezvoltarea şi funcţionarea normală, adaptare.
armonioasă a elevilor (apud Băban, A., 2003, p. 17). A ajuta şi a credita persoana ca fiind capabilă să îşi
Relaţia dintre consilier şi persoana consiliată este asume propria dezvoltare personală, să prevină
una de alianţă, de participare şi colaborare diverse tulburări şi disfuncţii, să găsească soluţii la
reciprocă. problemele cu care se confruntă, să se simtă bine cu
Consilierea psihopedagogică vizează dimensiunea sine, cu ceilalţi şi cu lumea în care trăieşte, reprezintă
de prevenire a tulburărilor emoţionale şi valorile umaniste ale consilierii psihologice (op. cit.,
Casa Corpului Didactic Caraș-Severin
3. CABINET PSIHOPEDAGOGIC
p.16). nevoilor clientului.
Consilierea educaţională poate fi definită ca o În literatura de specialitate se constată că unii
relaţie interumană de asistenţă şi suport dintre autori identifică consilierea psihopedagogică cu
persoana specializată în psihologia şi consilierea psihoterapia. C.H. Patterson a relizat o comparare
educaţională (profesorul-consilier) şi grupul de elevi, sistematică a celor două domenii prin prisma a trei
în scopul dezvoltării personale şi prevenţiei situaţiilor criterii:
de criză.Trăsăturile definitorii ale consilierii Gradul de severitate al problemei clientului.
educaţionale sunt următoarele (P.M. Sanborn): Consilierea psihopedagogică ajută persoanele
 este un proces de dezvoltare: prin normale să depăşească obstacolele apărute în calea
activitatea de consiliere se iniţiază un dezvoltării lor, în timp ce psihoterapia se ocupă de
program care are ca finalitate persoanele a căror dezvoltare emoţională a fost grav
dezvoltarea personală, profesională şi afectată şi distorsionată. Dificultatea apare în ceea ce
socială a persoanei; priveşte separarea subiecţilor normali de cei nevrotici
 are un rol proactiv : oferă soluţii, sau psihotici.
construieşte proiecte de dezvoltare Natura problemelor cu care se confruntă
personală sau socio-profesională; clientul. Consilierea psihopedagogică este centrată

Seria III Nr. 1(51)


 implică responsabilitatea consilierului pe problemele cognitive (probleme ale realităţii, ale
atât faţă de cel consiliat cât şi faţă de mediului, de natură situaţională) în timp ce
şcoală, oferind soluţii care să conducă la psihoterapia se axează pe problemele afective ale
optimizarea relaţiei elev-şcoală. persoanei (conflicte interne de personalitate).
Consilierea vocaţională oferă informaţii despre Scopurile consilierii şi psihoterapiei. L.E.Tyler
opţiuni educaţionale şi profesionale; facilitează considera că psihoterapia este direcţionată spre o
dezvoltarea personală pentru luarea unor decizii în schimbare de personalitate în timp ce consilierea
concordanţă cu aptitudinile personale şi realităţile psihopedagogică reprezintă “un proces al cărui scop

55
sociale. În domeniul pregătirii pentru carieră se pot nu este o schimbare a persoanei, ci de a-l face pe
distinge mai multe forme de intervenţie sau mai mulţi individ să utilizeze şansele pe care le are pentru a
termeni care desemnează tipuri similare de putea face faţă problemelor vieţii.” (Tyler, 1961).
intervenţie: Asemănările dintre consilierea psihopedagogică şi

Școala Caraș-Severineană
 Orientarea vocaţională (vocational psihoterapie vizează metodele utilizate, finalităţile
guidance) este o formă de asistare în acestora.
domeniul carierei. Orientarea implică Consilierea psihopedagogică nu se identifică cu
îndrumarea clientului pentru a realiza cea educaţională. Prima dintre ele este realizată de
decizii specifice. către psihologul/consilierul școlar în cabinetul de
 Orientare şcolară şi profesională (O.S.P.) consiliere, iar cea de a doua se desfăşoară de către
desemnează un ansamblu de acţiuni profesorul abilitat pentru astfel de activităţi în cadrul
educative cu implicaţii psihologice, orelor de dirigenţie.
sociale, economice, medicale,
ergonomice, etice, care au ca obiectiv Consiliere
principal pregătirea elevilor pentru Consiliere educaţională psihologică /
alegerea studiilor şi profesiunii, pentru psihopedagogică
integrarea lor funcţională în planul vieţii CINE ? Profesorul abilitat Psihologul
social-economice. pentru activităţile şcolar/consilierul
Consilierea este şi un proces de învăţare menit să de consiliere şi școlar
orienteze clientul spre acţiune (Egan, 1990). orientare
Comportamentul problematic (observabil, măsurabil UNDE ? În cadrul orelor de În cabinetul de
şi evident) este rezultatul învăţării inadecvate. În consiliere şi consiliere
timpul consilierii elevul, profesorul sau părintele orientare şi
se simte investit cu puterea de a-şi accepta şi dirigenţie
recunoaşte situaţiile de viaţă problematice, de a GRUP Clasa de elevi, Persoana (elev,
găsi soluţii alternative şi de a crea propriile strategii ŢINTĂ părinţi părinte,
de rezolvare a problemelor. profesor)
Din perspectivă constructivistă, consilierea se Dezvoltare Dezvoltare
bazeză pe ipoteza conform căreia nu există o personală personală
singură realitate atotcuprinzătoare. Fiecare Promovarea Promovarea
OBIECTIVE

persoană este expertă în propria viaţă, îşi sănătăţii şi stării de sănătăţii şi stării
construieşte existenţa în conexiune cu mediul bine de bine
înconjurător, decelând semnificaţii fundamentate Prevenţie Prevenţie
din propriile experienţe de viaţă. Astfel, problemele Remediere
consiliaţilor pot fi rezolvate prin descoperirea şi
valorificarea resurselor interne şi satisfacerea

Casa Corpului Didactic Caraș-Severin


3. CABINET PSIHOPEDAGOGIC
 Cunoaştere şi  Evaluare - dezvoltare personală: cunoaștere de sine,
imagine de sine psihologică imaginea de sine, capacitatea de decizie responsabilă,
 Dezvoltarea unor (conform relaționare interpersonal, armonioasă, controlul
abilităţi de atestatului stresului, tehnici de învațare eficiente, opțiuni
comunicare şi de liberă vocaționale realiste.
management al practică de - prevenție: a dispozitiei afective negative, a
conflictelor la COPSI) neîncrederii în sine, a comportamentelor de risc, a
 Dezvoltarea  Consiliere în conflictelor interpersonale, a dificultatilor de învățare,
abilităţilor sociale- probleme: a dezadaptării sociale, a disfuncțiilor psihosomatice, a
asertivitate -emoţionale situațiilor de criză.
 Dezvoltarea (anxietate,
abilităţilor de depresie), Bibliografie
prevenire a - selectivă:
consumului de comportame Băban, Adriana, (coord.), 2001, Consilierea
alcool, tutun, ntale educaţională, Cluj- Napoca
droguri (agresivitate, Butnaru, D., (coord.), 1999, Consiliere şi
 Dezvoltarea unei hiperactivita orientare şcolară, Ed. Spiru Haret, Iaşi
psihosexualităţi te) Cosmovici, Andrei, Iacob, Luminiţa, 1998,
Școala Caraș-Severineană

sănătoase -de învăţare Psihologie şcolară, Ed. Polirom, Iaşi Creţu,


 Prevenire HIV, SIDA, (eşec şcolar, Carmen, 1997, Curriculum diferenţiat şi
sarcini nedorite abandon personalizat, Ed. Polirom, Iaşi
 Dezvoltarea şcolar) Egan, G., The skilled helper: A systematic
abilităţilor de  Terapie approach to effective helping, Monterey, CA:
prevenire a individuală şi Brooks/Cole
TEMATICĂ

anxietăţii, de grup Jigău, Mihai, 2001, Consilierea carierei, Editura


depresiei,  Intervenţie în Sigma, Bucureşti
agresivităţii, suicid situaţii de Miroiu, A., ş.a.,1998, Învăţământul românesc azi.
 Consiliere criză (divorţ, Studiu de diagnoză, Ed. Polirom, Iaşi
vocaţională boală, Sillamy, N., 1996, Dicţionar de psihologie, Ed.
56

decesul Univers Enciclopedic, Bucureşti Stan, Emil,


 Controlul stresului
părintelui) 1999, Profesorul între autoritate şi putere,
 Responsabilitate
 Consiliere Editura Teora, Bucureşti Turcu, F.,Turcu, A.,
socială
vocaţională 1999, Fundamentele psihologiei şcolare,
 Rezolvare de
Seria III Nr. 1(51)

 Informarea şi Editura All, Bucureşti


probleme
formarea Tomşa, Gh., (coord.), 1996, Dicţionar de
 Decizii responsabile
profesorilor şi orienatare şcolară şi profesională, Ed. Afeliu,
 Tehnici de învăţare Bucureşti
eficientă părinţilor pe
teme de Tyler, L.E., 1961, The work of the counselor,
 Managementul New York: Appleton-Century-Crofts
timpului psihologie
educaţională şi Patterson, C.H., 1974, Distinctions and
 Dezvoltarea Commonalities between Counseling and
creativităţii promovarea
sănătăţii Psihoterapy, în G.W.Faarwell et all (eds.),
 Informarea privind The Counselor's handbook, Indext,
resursele de  Materiale
informative Educational Publishers, New York
consiliere-cabinete
şcolare,cabinete de pentru mass-
media Prof. VALERIA UNGUR
consiliere privind Director Centrul Județean de Resurse și de Asistență
cariera,organizatii  Cercetare în
domeniul Educațională Caraș-Severin
non-
guvernamentale consilierii
etc.
Tabel 1 Diferenţe între consilierea educaţională şi
consilierea psihologică (Adriana Băban, 2001, p. 20)
Scopul fundamental al consilierii este functionarea
psihosociala optimă a persoanei/grupului, scop care
poate fi atins prin urmărirea realizarii obiectivelor
procesului de consiliere:
- promovarea sănătății și a stării de bine:
funcționare optimă din punct de vedere somatic,
emoțional, social.

Casa Corpului Didactic Caraș-Severin


4. PROIECTE EDUCAȚIONALE
Administraţia Parcului Naţional Semenic Cheile
LA PAS PRIN CARAŞ-SEVERIN Caraşului, Asociaţia Prietenii munţilor, Clubul Montan
Caransebeş. Sunt implicaţi în diverse acţiuni părinţii,
În urmă cu trei ani am demarat proiectul
specialişti în domeniul socio-uman şi educaţional,
educaţional La pas prin Caraş-Severin, prin care
reprezentanţi ai comunităţii locale. Se realizează astfel
mi-am propus să-i aduc pe elevii mei mai aproape de
o cooperare pe plan educaţional, care dezvoltă
frumuseţile naturale ale judeţului în care au avut
relaţiile dintre şcoală şi comunitatea locală.
norocul de a creşte, făcându-i conştienţi de oferta
Caraş-Severinul este un judeţ montan cu o bogăţie
deosebit de generoasă, din punct de vedere natural, a
turistică inestimabilă care, din păcate, a rămas în
acestuia. Bogăţia naturală a judeţului, diversitatea
umbră. Ne propunem să scoatem la lumină acele
formelor de relief, unicitatea speciilor de plante care
frumuseţi naturale despre care se ştie tot mai puţin,
se regăsesc pe teritoriul său au dus la crearea unor
să promovăm turismul şi aventura în natură, să
parcuri naţionale. Ele cuprind zone naturale protejate,
cunoaştem muntele hoinărind pe cărările sale.
multe dintre ele fiind chiar necunoscute celor care
Scopul proiectului constă în: promovarea practicării
locuiesc în judeţ. Un alt aspect al proiectului este
turismului montan şi a sporturilor de iarnă, educarea
promovarea mişcării în aer liber, practicarea unor
copiilor şi, prin ei, a familiilor acestora, în spiritul

Seria III Nr. 1(51)


exerciţii în natură, de la drumeţii montane la jocuri de
practicării unui turism civilizat, dobândirea de
supravieţuire sau lecţii de schi, având ca urmare
cunoştinţe despre natură şi ocrotirea ei, deschiderea
îmbunătăţirea stării de sănătate, a frumuseţii
şi întreţinerea traseelor turistice, promovarea valorilor
organismului, a stării generale de bine. Şi nu în ultimul
umane şi naturale ale locului, cultivarea
rând, o altă categorie a acţivităţilor de proiect a
sentimentului de mândrie locală şi naţională,
constat în întâlniri cu personalităţi ale judeţului, cu
dezvoltarea spiritului de aventură, închegarea unor
oameni care pot reprezenta modele reale de caracter,
relaţii de prietenie între copii provenind din şcoli
comportament şi performanţă.
diferite şi din zone diferite.

57
Activităţile proiectului cuprind o arie largă de
Activităţile proiectului au trezit interes din partea
domenii ştiinţifice: turism, ecologie, geografie, istorie,
elevilor şcolii noastre. Dornici să descopere judeţul în
sport, educaţie civică, literatură, contribuind la
care trăiesc, zeci de elevi din toate clasele, atât de
dezvoltarea culturii generale a copiilor şi la crearea
ciclu primar, cât şi de gimnaziu şi-au manifestat

Școala Caraș-Severineană
unor aptitudini care îi vor ajuta să se descurce în viaţă.
interesul de a participa la excursii, drumeţii, mese
Implicarea elevilor în prezentarea realităţii orizontului
rotunde, întâlniri, dezbateri, concursuri. Copiii au
local este o modalitate de organizare a învăţării care
mers în drumeţii montane, pe poteci care străbat
permite parcurgerea unor activităţi interdisciplinare şi
Semenicul, Muntele Mic, Munţii Aninei sau ai
transdisciplinare centrate pe elev, ancorate pe
Dognecei, descoperind frumuseţea acestora,
problemele practice ale vieţii de zi cu zi. Aplică şi
pătrunzând în istoria locală prin poveştile veteranilor
integrează conţinutul unor discipline, îşi formează
celor două cluburi montane partenere -Prietenii
abilităţi de viaţă necesare în lumea reală, cum sunt:
Munţilor Reşiţa şi Clubul Montan Caransebeş – dar şi
munca în echipă prin cooperare şi colaborare; abilităţi
ale altor personalităţi care au creat un mic univers
de investigare-explorare prin iniţiativă proprie; luare
local, aşa cum este Constantin Gruescu, colecţionarul
de decizii; informare din surse variate despre viaţa
minunatelor flori de mină care luminează sufletul
localităţii şi a şcolii lor, învăţând să fie ancoraţi
vizitatorilor Muzeului de Mineralogie Estetică a
profund în realitate; responsabilizarea faţă de
Fierului de la Ocna de Fier. În drum spre Ocna de Fier
propriile acţiuni. Se formează un comportament
am poposit la Bocşa, alături de un alt om cu suflet
pozitiv vizând spiritul de echipă şi de fair-play, curajul
mare al Banatului, care luptă pentru veşnicia graiului
exprimării opiniei proprii, dar se crează şi bazele luării
bănăţean – Dan Liuţ – la Muzeul Constantin Lucaci,
unor atitudini în situaţii de viaţă diferite. Proiectul are
pentru a admira exponatele din oţel inoxidabil create
şi o parte practică în care copiii vor fi familiarizaţi cu
de sculptorul bocşean laureat al Premiului Herder,
tehnici de comportare şi de acţiune în natură şi în
atât de cunoscut pentru ansamblurile monumentale,
grup.
dar şi pentru fântânile cinetice amplasate în diferite
oraşe ale ţării, una dintre acestea ridicându-se
maiestuoasă şi în centrul civic al oraşului Reşiţa.
Au trăit aventura şi au dat dovadă de curaj şi voinţă,
practicând exerciţiile de alpinism alături de alpinistul
Cornel Galescu, de la Clubul Montan Caransebeş, în
cadrul Taberelor de aventură organizate în timpul
vacanţelor de vară şi în Zilele de aventură organizate
cu diverse ocazii. În aceste tabere au luat Muntele Mic
„la pas”, drumeţind prin poieni şi păduri, admirând
munţii mai înalţi care se ridicau în jur.
Derularea proiectului implică mai mulţi factori: pe Tot „la pas” am descoperit Lacul Ochiul Beiului şi
de o parte, şcoala – cadre didactice şi elevi, pe de altă Cascada Beuşniţa, dar, din păcate, am descoperit şi
parte – reprezentanţi ai instituţiilor de profil:
Casa Corpului Didactic Caraș-Severin
4. PROIECTE EDUCAȚIONALE
faţa mai puţin frumoasă a turistului care, ajuns în calea ferată care leagă Obreja de Glimboca
asemenea locuri, se bucură de ele şi „răsplăteşte” (Caransebeşul de Oţelu Roşu).
natura care i le-a oferit cu mormane de gunoaie. De Teatrul Vechi „Mihai Eminescu”, prima farmacie
Ziua Mondială a Mediului, am făcut ecologizare în montanistică din ţară – „La Vulturul Negru”, prima
zona Ochiul Beiului – Beuşniţa, după care ne-am gară din România, din care pleca trenul pe cea dintâi
aşezat pe malul lacului „la fel de frumos ca-n poze”, cale ferată (Oraviţa – Baziaş) şi, mai târziu (1863), pe
cum a spus unul dintre micuţi, şi am povestit legenda cea dintâi cale ferată montană a ţării (Oraviţa – Anina)
lui. sunt obiectivele vizitate în micul oraş bănăţean „al
premierelor”, cum este numit de localnici, Oraviţa.
„La pas” am bătut Cheile Nerei, prin tuneluri care
leagă Sasca Montană de Podul Bei, ducând apoi spre
Lacul Ochiul Beiului. Tot „la pas” am descoperit cariera
de marmură de la Ruschiţa, monument impunător de
piatră, dar şi singurul monument din ţară dedicat
turiştilor şi turismului, aflat la Rusca Montană:
Monumentul Turismului.
Nu am epuizat subiectele, însă am făcut o trecere în
revistă a locurilor care ne înconjoară şi care ne
Școala Caraș-Severineană

În acest periplu de trei ani prin judeţ, nu puteam evidenţiază, a locurilor aceesibile pentru vizitare şi
rata atât de cunoscuta Cascadă Bigăr, aflată la Paralela care merită să fie puse în valoare. N-am menţionat
45, fiind impresionaţi de „voalul miresei” care curge Reşiţa, oraşul nostru cu o istorie incredibilă. Mă
peste muşchiul verde al stâncilor, dar şi de izbucul opresc aici doar la două obiective aparţinând de o
care apare, ca printr-o minune, dând viaţă apei din istorie recentă – Vila Roşie şi Vila Veche – cele două
cascadă. Complexul Mulinologic de la Eftimie Murgu clădiri în care locuiau directorii U.D.R. – ului, devenite
ne-a întors în timp, într-o lume în care boabele de ulterior clădiri de protocol şi policlinică. În Monografia
grâu şi porumb se măcinau cu ajutorul pietrei de Uzinelor de Fier şi Domeniilor din Reşiţa, ing. Ion
moară rotită de apa Rudăricii. Poveştile fantastice ale Păsărică, fost inspector al U.D.R. scria: „la Reşiţa
locului ne-au fost spuse de directorul şcolii şi de există, de asemenea, pentru oaspeţii obişnuiţi o vilă
primarul localităţii, gazde deosebit de primitoare. În fermecătoare de la înălţimea căreia se vede toată
58

acest context, însă, pot spune că am întâlnit peste tot panorama uzinelor şi a comunei (Vila Direcţiunii).
oameni cu suflet mare, care i-au primit pe copii în casa Pentru locuinţa directorului superior s-a zidit în 1928 o
lor şi le-au inoculat curiozitatea de a descoperi locul în vilă impozantă (Vila Roşie). Pentru locuinţa
care au ajuns. Astfel, am descoperit de curând cea mai directorului atelierelor se află o altă vilă frumoasă...”.
Seria III Nr. 1(51)

întinsă comună din ţară, aflată pe teritoriul judeţului Sunt file din istoria locală, parte integrantă a istoriei
nostru: Cornereva. Din biroul primarului am pornit „la naţionale, care trebuie incluse în programul de
pas” spre culmile care ne deschideau orizonturi educare şi de formare a copiilor ca viitoari cetăţeni ai
incredibile. După o drumeţie nu foarte lungă, pe un unei comunităţi.
traseu nu foarte greu, am ajuns într-un loc de unde
vedeam risipindu-se, sub noi, case aparţinând celor
patruzeci de sate aparţinătoare comunei Cornereva,
dar şi culmile măreţe ale Munţilor Godeanu, Cernei şi
Mehedinţi. În drum spre Cornereva am aflat povestea
Barajului de la Poiana Ruscăi, dar şi alte istorioare
locale, care ne-au întors în timp, în perioada austro-
ungară. Lecţii despre amenajarea apelor din Banat am
primit şi la Lacurile artificiale Poiana Mărului, Gozna,
Trei Ape, Breazova, Grebla şi altele.
În drumeţiile noastre am ajuns şi în locuri care ne-au
lăsat o urmă de tristeţe pe chipuri, de nemulţumire,
de regret. Unul dintre ele este frumoasa clădire de la
Vila Klauss, locul care, în urmă cu zeci de ani era popas
Copiii mei au învăţat să schieze şi şi-au perfecţionat
de vânătoare pentru regii României, ulterior tabără
tehnica de a schia cu ajutorul instructorilor de la cele
pentru copii, iar astăzi o locaţie cu lacătul pe uşă.
două cluburi montane din judeţ. În fiecare iarnă
O drumeţie nu prea uşoară a fost cea în care am
derulăm două „lecţii” de schi pe Semenic, sub
decoperit frumuseţea Peşterii Comarnic, din Munţii
îndrumarea „Prietenilor Munţilor”, una în vacanţa de
Aninei, o peşteră neamenajată, dar impresionantă
iarnă, iar a doua în vacanţa intersemestrială. Elevii
tocmai prin sălbăticia ei. De un farmec aparte, însă, a
şcolii noastre au descoperit frumuseţea sportului alb
fost Tunelul Iubirii, descoperit de noi recent, situat pe
alături de instructorii: Helmuth Krubl (preşedintele
calea ferată pe care acum nu mai circulă trenul, ci vin
Asociaţiei „Prietenii Munţilor”), Adrian Petrica, Adrian
turiştii pentru a-şi pune dorinţe care se împlinesc –
Mateşoane, Gheorghe Ebetiuc, Călin Schmelaş, Back
Casa Corpului Didactic Caraș-Severin
4. PROIECTE EDUCAȚIONALE
Ecaterina, Victor Şelar, Viorel Grădinaru, Lucian care aceştia au simţit-o când au înţeles că scopul
Muntean, Andi Popa (care este şi medicul taberei), taberei a fost atins. Numărul mare de monitori, dar şi
Dan Micşa şi Szazi Zoltan. Au învăţat de la aceşti seriozitatea acestora a făcut ca elevii şcolii de schi să
oameni ai munţilor seriozitatea şi corectitudinea, promoveze într-o treaptă următoare. Şcoala de schi de
conştiinciozitatea şi implicarea, au învăţat că la „Prietenii Munţilor” este o şcoală fără corigenţi sau
perseverenţa, munca şi dorinţa de a realiza un obiectiv repetenţi, o şcoală a vieţii având ca faţadă cel mai
pot duce la îndeplinirea scopului propus. Au aflat ce frumos sport al muntelui.
înseamnă respectul şi întrajutorarea, comunicarea şi „La pas prin Caraş-Severin” este un proiect despre
interrelaţionarea, altruismul şi independenţa şi care nu poţi spune că-l finalizezi într-o perioadă
eliberarea de sub aripa, excesiv de ocrotitoare, de cele limitată de timp. Suntem norocoşi că trăim într-un
mai multe ori, a părinţilor. judeţ în care muntele şi Dunărea se întâlnesc, în care
Comuniunea cu muntele şi atmosfera de tabără i-a tradiţiile se păstrează şi istoria este peste tot. Nu
determinat pe novicii schiului să iubească Semenicul, trebuie să facem eforturi prea mari pentru a-l
să-şi facă prieteni pe Semenic şi să participe la toate descoperi şi pentru a ne descoperi. E suficient să ne
activităţile. Tabăra de schi a ajuns la ediţia a XXXVII-a dorim să scoatem la iveală partea frumoasă a locurilor
şi s-a finalizat cu un concurs aşteptat cu nerăbdare de în care trăim. Şi reuşim, chiar şi „la pas”...

Seria III Nr. 1(51)


micii schiori. Zâmbetul de pe feţele copiilor care au
trecut linia de sosire a fost simbol al satisfacţiei pe Profesor CRISTINA ARDELEANU
Şcoala Gimnazială Nr. 7 Reşiţa

59
Școala Caraș-Severineană

anul 1955), Adunarea Generală a Națiunilor Unite a


2015 - ANUL INTERNAŢIONAL AL proclamat 2015, Anul Internațional al Luminii.
LUMINII, O SĂRBĂTOARE A Acesta este atât un proiect educațional
interdisciplinar, cât și un proiect de comunicare a
CUNOAŞTERII științei în care s-au implicat peste 100 de parteneri din
mai mult de 85 de țări. La proclamarea unui An
Motto: Internațional axat pe tema științei luminii și aplicațiilor
,,Valoarea educației școlare constă în instruirea sale, Organizația Națiunilor Unite a recunoscut
minții să gândească, nu în memorarea unor fapte.” importanța creșterii gradului de conștientizare la nivel
(Albert Einstein) mondial a modului în care tehnologiile pe bază de
lumină promovează dezvoltarea durabilă și oferă
În iulie 2014, la propunerea organizațiilor științifice soluții la provocările globale din domeniul energiei,
din toată lumea, printre care și SPIE (Societatea educației, agriculturii și sănătății.
Internațională pentru Optică și Fotonică - Society of Acest An Internațional reunește diverse instituții,
Photographic Instrumentation Engineers, înființată în inclusiv UNESCO, societăți și uniuni științifice, instituții

Casa Corpului Didactic Caraș-Severin


4. PROIECTE EDUCAȚIONALE
educaționale și de cercetare, platforme tehnologice, denotă dimensiunea internațională a evenimentului,
organizații non-profit și parteneri din sectorul privat iar culorile lor simbolizează spectrul, dar și legătura
pentru a celebra semnificația luminii și aplicațiile sale între știință, artă, cultură și educație.
pe toată durata anului 2015. În anul 2015, omenirea celebrează o serie de
Lumina are un rol vital în viața noastră de zi cu zi, momente de marcă din istoria științei: lucrările de
fiind o disciplină imperativă a științei în secolul 21. Ea optică ale lui Ibn Al Haythem (sec. al XI-lea), noțiunea
a revoluționat medicina, a făcut posibilă comunicarea de lumină ca undă propusă de Fresnel (1815), teoria
pe plan internațional cu ajutorul internetului și electromagnetică a propagării luminii propusă de
continuă să fie liantul care unește aspectele culturale, Maxwell (1865), teoria efectului fotoelectric a lui
economice și politice ale societății globale. Timp de Einstein (1905) și relativitatea generală (1915),
secole, lumina a depășit orice granițe, inclusiv pe cele descoperirea radiației cosmice de fond de către
geografice, culturale, de vârstă, fiind un subiect cu Penzias și Wilson și transmisia luminii prin fibră optică
potențial imens de motivare a educației. Este foarte (1965). De asemenea, în anul 2015 se împlinesc șase
important ca mințile tinere strălucite să continue să decenii de la înființarea SPIE, Societatea Internațională
fie atrase de optică și fotonică, în scopul asigurării pentru Optică și Fotonică.
următoarei generații de ingineri și inovatori în acest Iniţiativa educaţională de promovare a energiei
domeniu. regenerabile şi eficienţei energetice poate fi
Anul Internațional al Luminii 2015 promovează o organizată în cadrul curriculum-ului la decizia școlii,
Școala Caraș-Severineană

mai bună înțelegere la nivel public și politic al rolului precum și în activitățile extrașcolare și în proiecte
central al luminii în cadrul lumii moderne, celebrând în educaționale. Se pot aborda teme despre energia
același timp un număr de aniversări importante care regenerabilă și despre cum soarele, apa, vântul și
au loc în 2015. plantele îi pot ajuta pe oameni să economisească bani
Președintele Consiliului Director al Anului și energie. Elevii pot fi antrenaţi în diverse activităţi
Internațional al Luminii 2015 explica: "Un An educaţionale dedicate energiei regenerabile şi
Internațional al Luminii este o ocazie extraordinară de eficienţei energetice: dezbateri, cluburi de discuţii,
a ne asigura că factorii de decizie sunt conștienți de excursii, lecţii în format webinar, vizionarea şi
potențialul tehnologiei luminii de rezolvare a discutarea filmelor la tema energiei alternative,
problemelor. Fotonica oferă soluții eficiente expoziţii, concursuri de proiecte. De asemenea prin
provocărilor din diverse domenii: energie, dezvoltare finanțare extrabugetară se pot organiza tabere
60

sustenabilă, schimbări climatice, sănătate, comunicații tematice, școli de vară ca loc de întâlnire a
și agricultură. De exemplu, soluțiile inovatoare de promotorilor energiei regenerabile şi eficienţei
iluminat reduc consumul de energie și impactul asupra energetice.
mediului, minimizând în același timp gradul de U4energy a fost primul concurs pan-european axat
Seria III Nr. 1(51)

poluare. Anul Internațional al Luminii 2015 este o pe educaţia pentru energie şi organizat de Comisia
ocazie unică de a crește gradul de conștientizare la Europeană. Site-ul www.U4energy.eu a venit în
nivel mondial asupra progreselor în acest domeniu". ajutorul cadrelor didactice, elevilor şi echipelor de
Inițiativa este sprijinită de 35 țări: Argentina, conducere ale şcolilor cu o serie de resurse care
Australia, Azerbaidjan, Bosnia și Herțegovina, Chile, contribuie la introducerea tematicii eficienţei
China, Columbia, Cuba, Republic Dominicana, Ecuador, energetice la clasă şi la multiplicarea poveştilor de
Franța, Ghana, Guineea, Haiti, Honduras, Israel, Italia, succes confirmate.
Japonia, Mauritius, Mexic, Muntenegru, Maroc, Nepal, U4energy a fost lansat de Comisia Europeană în
Noua Zeelandă, Nicaragua, Palau, Coreea, Federația 2010 în cadrul programului Uniunii Europene intitulat
Rusă, Somalia, Spania, Sri Lanka, Tunisia, Turcia, Energie Inteligentă pentru Europa. Cele două obiective
Ucraina și Statele Unite ale Americii. urmărite au fost, pe de o parte, încurajarea elevilor,
Anul Internațional al Luminii 2015 va pune accentul profesorilor şi directorilor de şcoli şi licee să acţioneze
pe importanța luminii și aplicațiile ei în viața de zi cu zi în scopul optimizării consumului de energie şi să-şi
a oamenilor, fie că este vorba de domeniul sănătății, prezinte cele mai bune măsuri de eficienţă energetică,
al comunicațiilor, economie, mediul înconjurător sau practici pedagogice şi campanii şcolare, iar pe de altă
social. Organizatorii și-au propus o serie de activități parte, identificarea celor mai bune exemple de bună
interdisciplinare din care nu lipsesc cele destinate practică şi diseminarea lor în întreaga Europă, astfel
comunicării cu publicul. încât alte şcoli să le poată urma exemplul.
Cele patru teme majore sunt știință, tehnologie, U4energy a dat naştere unui adevărat val de
natură și cultură. entuziasm, care s-a concretizat în cele peste 1.000 de
Sigla evenimentului din 2015 poveşti de succes trimise de peste 600 de şcoli din 30
conține o serie de reprezentări de ţări europene. De-a lungul acestor doi ani, şcolile
grafice, fiecare având o participante au reuşit să-şi reducă cu până la 20%
simbolistică aparte: Soarele consumul de energie, reuşind astfel să schimbe şi
reprezintă originea vieții, deprinderile cotidiene.
durabilitatea, cultura și Portalul U4energy a derulat oficial trei concursuri
universalitatea; steagurile diferite care au urmărit optimizarea consumului de

Casa Corpului Didactic Caraș-Severin


4. PROIECTE EDUCAȚIONALE
energie în şcoli, creşterea eficienţei energetice în şcoli 2.LEGĂTURI UTILE - Căutaţi resurse despre
prin adoptarea de către profesori şi elevi a unor energie în limba voastră - Secţiunea copiilor
măsuri de optimizare a resurselor de energie. – Bază de date despre educaţia pentru
 Cele mai bune măsuri privind eficienţa energie:
energetică  http://www.learn-
 Cele mai bune practici pedagogice de energy.net/kidscorner/te2.html
sensibilizare în ce priveşte optimizarea - Schimbări climatice:
consumului de energie  http://ec.europa.eu/environment/climat/cam
 Cea mai bună campanie de conştientizare în paign/index.htm
ce priveşte eficienţa energetică - “Depozitul”/Repository de resurse
Profesorii şi elevii au putut participa într-una sau U4energy:
mai multe categorii, în conformitate cu cerinţele  http://www.u4energy.eu
fiecăreia.
Includerea în curriculum a problemelor care privesc 3. SFATURI- FAPTE:
energia poate fi uneori dificilă. Acesta este motivul  Energia poate fi de două feluri,
pentru care U4energy a pus la dispoziţia celor potenţială sau cinetică. Energia

Seria III Nr. 1(51)


interesaţi un depozit de resurse de învăţare. Aceste potenţială este energia latentă, “în
resurse au oferit și oferă materiale educaţionale care aşteptare”, în timp ce energia cinetică se
vin în sprijinul profesorilor care introduc tema datorează mişcării.
eficienţei energetice în demersul didactic: Subiecte şi  În 24 de ore un bec cu incandescenţă-bec
fişe tematice despre energie; Manualul celor mai bune de 100 watt, consumă 2.4 kW h
practici; Materiale Tipărite; Galerie de resurse.  Cărbunele, petrolul şi gazele naturale
sunt combustibili fosili formaţi din
Exemplu: organisme vii, îngropate în subsolul

61
1. ACTIVITĂŢI / TEME DE DISCUŢIE pământului cu milioane de ani în urmă.
• Încercaţi să formulaţi o definiţie a energiei.  Există două tipuri diferite de surse de
• Faceţi o listă cu zece activităţi zilnice care energie: regenerabile şi neregenerabile.
 Sursele de energie regenerabilă sunt:

Școala Caraș-Severineană
necesită energie. Puteţi să precizaţi ce fel de
energie este utilizată? energia eoliană, solară, biomasa,
• Gândiţi-vă la energia pe care părinţii sau hidroenergia şi energia geotermală.
bunicii dvs. o utilizau atunci când aveau Acestea au furnizare nelimitată şi pot fi
vârsta voastră. Ce s-a schimbat? De reînnoite.
asemenea, puteţi compara consumul dvs. de  Hrana absorbită de organismul uman
energie cu cel dintr-o ţară din lumea a treia. furnizează energie chimică. Corpul vostru
• Care sunt principalele surse de energie transformă această energie în alte forme
utilizate pentru producerea de energie în ţara de energie, precum energia cinetică.
voastră? Aceasta vă permite să vă deplasaţi, să
• Marcaţi pe hartă diferite surse de energie şi alergaţi şi să vă jucaţi.
delimitaţi-le astfel: surse de energie
regenerabilă şi surse de energie BIBLIOGRAFIE:
neregenerabilă. 1. www.u4energy.eu
• Imaginaţi-vă o lume fără rezerve de energie 2. http://www.cnri.ro/IYL2015
(fără electricitate, fără căldură...). Cum s-ar
schimba viaţa voastră? Profesor NICOLETA MARCU
• Care este diferenţa dintre eficienţa Director Casa Corpului Didactic Caraş-Severin
energetică şi conservarea energiei?
• Examinaţi sistemul de încălzire al şcolii şi
contoarele de energie electrică şi gaze
naturale; faceţi fotografii, analizaţi şi
discutaţi.
• Folosiţi chestionarul U4energy pentru a
evalua consumul vostru curent de energie la
şcoală şi acasă.
• Realizaţi un audit în şcoala voastră şi
identificaţi unde se risipeşte energia. Care
sunt rezultatele? Realizaţi audituri similare
acasă şi discutaţi despre cum aţi putea
optimiza consumul de energie atât la şcoală
cât şi acasă.

Casa Corpului Didactic Caraș-Severin


4. PROIECTE EDUCAȚIONALE
 Cunoaşterea elementelor componente ale
„DE VORBĂ CU … MOȘ TIMP”- măsurării timpului: secunda, minutul, ora,
proiect educațional ziua, zilele săptămânii, lunile anului,
anotimpurile, succesiunea anotimpurilor,
Timpul este văzut ca fiind măsurarea distanţei între poziţionând elementul uman ca parte
evenimente. El este compus din trecut, prezent şi integrantă a mediului;
viitor. Timpul şi măsurarea lui poate fi pentru un adult  Înţelegerea noţiunii de trecut, prezent, viitor;
ceva foarte simplu, însă pentru un copil, lucrurile nu  Cunoaşterea unor aspecte de viaţă, obiecte,
sunt atât de simple. Măsuratul orelor, în funcţie de activităţi etc. ale oamenilor din trecut,
soare, al anotimpurilor, în funcţie de lună, calendarul precum şi imaginarea acestora în viitor;
care are o zi în plus, la fiecare 4 ani, pentru a-şi păstra
acurateţea, lunile care au 28, 30 sau 31 de zile, sunt Grupul ţintă căruia i s-a adresat proiectul
lucruri destul de complicate. Cu toate acestea, la un  Preşcolarii de la Grădiniţa cu Program Normal
moment dat, copilul ajunge să înţeleagă şi să jongleze Nr. 5 - grupa combinată română și grupa
cu aceste date şi cifre. Secretul constă, printre altele, combinată germană, precum și preșcolarii și
în perseverenţă şi puţin sau mai mult ajutor din partea școlarii de la unitățile de învățământ
adulţilor. partenere;
Astfel, în scopul familiarizării preșcolarilor din
Școala Caraș-Severineană

grădiniță cu noțiunea de timp, am considerat oportun Durata proiectului - pe parcursul unui an școlar;
desfășurarea proiectului educațional De vorbă cu …
Moș Timp, proiect derulat cu succes pe parcursul unui Beneficiari direcți și indirecți:
an școlar, iar argumentarea acestui proiect vine din  Beneficiari direcți - preșcolarii și școlarii;
dorința noastră, ca prin derularea unor activităţi  Beneficiari indirecți - cadrele didactice,
specifice vârstei preşcolare, joc, distracţie, copiii să părinții preșcolarilor și școlarilor;
înţeleagă mai uşor noţiunea timpului. Timpul poate fi Activităţile propuse în cadrul proiectului au fost
văzut, prin ochii copiilor, ca un personaj înţelept, următoarele:
gârbovit de ani, care a văzut şi a auzit multe … Moş  „De vorbă cu ...Moş Timp”- proiect tematic
Timp. de o zi;
Deși problematica proiectului nostru se răsfrânge în  „Povestea ceasului cu inimă”- prezentare
62

multe noțiuni abstracte, modalitățile atractive de Power Point;


abordare a activităților de învățare, instrumentate  „Tic-tac! Ceasul, cronometrul, clepsidra -
prin metode activ-participative și sprijinite de mijloace instrumente de măsurat timpul”- Observarea
de instruire moderne, au făcut posibilă conceperea instrumentelor de măsurat timpul şi
Seria III Nr. 1(51)

unor strategii care să conducă copiii spre aflarea de confecţionare de ceasuri cu materiale din
informații noi, într-o formă accesibilă nivelului lor de grădiniţă;
vârstă. Activitățile desfășurate în cadrul proiectului au  „Anja şi cele 12 luni ale anului”- vizionare film
avut un impact deosebit, atât pentru copii, cât și animat după un basm rusesc;
pentru adulți, copiii manifestându-și dorința de a afla  „Povestea celor 4 anotimpuri”- dramatizare;
cât mai multe aspecte interesante legate de tematica  „Calendarul”- Observarea calendarului şi
propusă. confecţionare de calendare personalizate;
 „Arborele genealogic”- prezentarea arborelui
Scopul proiectului genealogic al familiei - prezentare postere;
 Dezvoltarea capacităţii de a interacţiona cu  „Din timpuri de mult apuse”- vizită la muzeu;
alţi copii, cu adulţii şi cu mediul, pentru a  „Maşina viitorului”- vernisaj de lucrări
dobândi cunoştinţe, deprinderi, atitudini si plastice;
conduite noi; încurajarea explorărilor,  „Lucruri vechi din …poveşti vechi”- expoziţie
exerciţiilor, încercărilor si experimentărilor, şi prezentare de obiecte vechi, fotografii, cărţi
ca experienţe autonome de învăţare; vechi etc.;
 Sprijinirea copilului în achiziţionarea de Evaluarea întregii activități s-a făcut prin
cunoştinţe, capacităţi, deprinderi şi atitudini monitorizarea activităților desfășurate și s-a
necesare acestuia la intrarea în şcoală şi pe concretizat în portofoliul proiectului care cuprinde
tot parcursul vieţii. materiale informative, creații proprii (calendare,
 Iniţierea unor activităţi extracurriculare de ceasuri confecționate, desene, postere) legate de
învăţare care să reunească copii din instituţii temele propuse în proiect, albume cu fotografii de la
diferite; activitățile desfășurate. Continuitatea proiectului a
fost asigurată prin corespondențe permanente între
Obiectivele specifice ale proiectului membrii echipei de proiect, prin schimburi de
 Dezvoltarea capacităţii de observare şi materiale, de impresii și idei, iar sustenabilitatea
stabilire de relaţii cauzale, spaţiale, proiectului a fost asigurată din fonduri proprii și
temporale; sponsorizări.

Casa Corpului Didactic Caraș-Severin


4. PROIECTE EDUCAȚIONALE
Concluzii: în urma derulării acestui proiect am timp trecut, prezent şi viitor, la cunoașterea unor
constatat că aplicarea lui a avut un aport considerabil aspecte din viața oamenilor din trecut, iar părinții au
în îmbogăţirea cunoştinţelor copiilor cu date devenit mai conștienți în ceea ce privește rolul lor în
referitoare la timp (măsurarea timpului, citirea orei pe formarea și dezvoltarea propriilor copii.
ceas, folosirea calendarelor, inclusiv calendarul Prof. LOREDANA BOULESCU
naturii, cunoaşterea lunilor anului, a zilelor săptămânii Prof. GABRIELA SMARANDACHE
şi succesiunea lor), la conştientizarea noţiunilor de Grădinița cu Program Normal Nr.5 Reșița

Pe parcursul activităţii „Circulaţia bicicletelor;


PROIECT EDUCAȚIONAL Semne şi semnale efectuate de biciclişti” și-au
CUPA CARAȘULUI însuşit reguli ce trebuie respectate de biciclişti în
circulaţia acestora pe drumurile publice.
În cadrul activităţii „Agentul de circulaţie; Semnalele
În viaţă, e bine să ştii tot mai multe. Nu poţi agentului de circulaţie” elevii au făcut cunoştinţă cu
prevedea când aduc foloase lucrurile învăţate, cu atât agentul de circulaţie şi s-au familiarizat cu semnificaţia
semnalelor efectuate de acesta pe drumurile publice.

Seria III Nr. 1(51)


mai mult în circulaţie, cu care ne confruntăm zilnic şi
la care participăm în diferite moduri: ca pietoni, În timpul activităţii „Cu bicicleta în poligon!” elevii
călători, ori conducători de vehicule. au avut posibilitatea de a manevra bicicleta printre
După cum bine se ştie, cei mai mici pietoni sunt obstacolele din poligonul special amenajat, fiind
copiii, iar datoria morală a noastră, a adulţilor, este de obligaţi să respecte distanţele cerute de un
a-i educa cât mai bine în problemele privind circulaţia regulament dinainte stabilit.
pe drumurile publice, cum ar fi: drumul de acasă până Pe parcursul activității „La plimbare prin parcul
la şcoală şi invers, alegerea locului potrivit de joacă, şcoală” elevii au dobândit cunoştinţe privind
indiferent de anotimp, traversarea străzii, mersul pe respectarea regulilor de circulaţie de către biciclişti în

63
bicicletă. parcul şcoală special amenajat, având ca sarcină
Educaţia pe teme de circulaţie nu trebuie să atingerea într-o ordine dată a unui număr de patru
constituie numai un obiect de învăţământ sau să se puncte de control.
Finalitatea proiectului a fost Concursul

Școala Caraș-Severineană
limiteze numai la perioada cât copilul se află în şcoală.
Deci, pentru astfel de teme, nici un prilej nu poate fi Interjudețean pe teme de educație rutieră Cupa
nepotrivit. Carașului, concurs organizat de Școala Gimnazială Nr.
Instruirea pe teme de circulaţie poate deveni 1 Bocșa, județul Caraș-Severin și aflat la a IX –a ediție.
neinteresantă, plictisitoare sau poate câştiga Toate celelalte ediții au fost cuprinse în Calendarul
adeziunea elevilor, în funcţie de implicarea cadrelor Activităților Educative Regionale și Interjudețene.
didactice, precum şi de interesul pe care îl stârnesc în
jurul problemei. Din acest motiv, predarea regulilor de
circulaţie trebuie să aibă în vedere practica circulaţiei.
Proiectul propus are ca scop atât însuşirea şi
respectarea de către elevi a regulilor de circulaţie, cât
şi adoptarea unei conduite preventive în vederea
diminuării numărului de accidente în rândul elevilor.
Obiectivele urmărite prin implementarea proiectului
au determinat elevii:
• Să manifeste interes pentru lărgirea
cunoştinţelor de educaţie rutieră; La Concursul Regional Cupa Caraşului au participat
• Să dobândească deprinderi de a parcurge elevi din mai multe judeţe ale ţării. Probele
un traseu cu bicicleta în poligonul special concursului au fost:
amenajat;  proba teoretică ce a constat în completarea
• Să respecte regulile de circulaţie dintr-un unui chestionar cu 20 de întrebări
parc şcoală, în vederea folosirii în deplină
siguranţă a drumurilor publice.
Activităţile propuse în cadrul proiectului, pe o
perioadă de 6 luni, au fost atractive și au stârnit
interesul elevilor de a participa cu plăcere la acestea.

În cadrul activității „Pietonul de azi, biciclistul de


mâine!”, elevii și-au însuşit termeni specifici
vocabularului circulaţiei, familiarizându-se în acelaşi
timp cu marcajele şi indicatoarele rutiere destinate
pietonilor şi bicicliştilor.

La finalul acestei probe, fiecare întrebare greșită a


Casa Corpului Didactic Caraș-Severin
4. PROIECTE EDUCAȚIONALE
fost notată cu câte cinci puncte de penalizare. La cea de-a doua probă practică, copiii au avut de
 proba practică privind parcurgerea unui parcurs un traseu în parcul școală. Traseul a fost
traseu cu bicicleta într-un poligon special stabilit prin tragerea la sorți a ordinii punctelor de
amenajat control pe care copiii le aveau de atins în timpul
parcurgerii traseului, bineînțeles fără să neglijeze
respectarea regulilor de circulație și a indicatoarelor
rutiere din parc. Fiecare greșeală a fost penalizată.
Cele două probe practice au fost cronometrate
pentru departajarea concurenților.
De-a lungul celor 9 ediții au participat la concurs
copii din următoarele județe ale țării: Timiș, Arad,
Bihor, Satu-Mare, Maramureș, Sălaj, Mureș, Cluj, Alba,
Hunedoara, Gorj, Teleorman, Giurgiu, Constanța și
Caraș-Severin.
La finalul concursului, elevii au fost răsplătiţi cu
premii, diplome și cupe oferite de sponsori şi
parteneri.
Școala Caraș-Severineană

La această probă practică a fost amenajat un


poligon special cu mai multe obstacole pe care copiii
trebuiau să îl parcurgă până la final cu cât mai puține
puncte de penalizare. Fiecare atingere a câte unui
obstacol a fost penalizată.
64

 proba practică privind respectarea regulilor


de circulaţie de către biciclişti în parcul Proiectul a fost mediatizat în presă prin intermediul
şcoală special amenajat. cotidianului „Jurnal de Caraş-Severin” şi al ziarului „24
de Ore” , precum şi pe Caon. ro. De asemenea,
Seria III Nr. 1(51)

activităţile cuprinse în proiect au fost cunoscute de


comunitatea locală prin intermediul postului de radio
„Radio Reşiţa” și a postului Banat TV. Programul de
desfăşurare a Concursului Regional Cupa Caraşului a
fost mediatizat prin intermediul site-ului
Inspectoratului de Poliţie al Judeţului Caraş-Severin
(http://www.politiacaras.ro).

Prof. înv. primar ALINA ȘELARIU


Prof. înv. primar ELENA-LORENA ȘELARIU
Școala Gimnazială Nr. 1 Bocșa

educată în spiritul promovării toleranţei şi a bunei


PROIECT EDUCAŢIONAL DESPRE înţelegeri. O lecţie despre puterea toleranţei este
HOLOCAUST „ŞI EI AU FOST oricând binevenită, cu atât mai mult, cu cât aceasta
se adresează tinerilor prin teme ce pun în dezbatere
ACOLO ... MĂRTURII ALE combaterea discriminării, promovarea respectului şi
SUPRAVIEŢUITORILOR” înţelegerii reciproce, noțiunea de umanism, definit
prin valorile lui fundamentale.” spune documentul
DISCIPLINA: Istorie emis de Parlamentul României referitor la problema
TIPUL ACTIVITĂŢII: proiect educaţional de Holocaustului (noiembrie 2012).
comemorare a unui eveniment; Astfel că în fiecare an pe data de 9 octombrie
TITLUL PROIECTULUI: „ ŞI EI AU FOST ACOLO...mărturii comemorăm Ziua Naţională a Holocaustului,
ale supravieţuitorilor” amintindu-ne că în această zi, în 1941, a început
ARGUMENT: „Noi toţi trebuie să cunoaştem trecutul, deportarea evreilor din Bucovina în Transnistria.
cu tarele sale, pentru ca tânăra generaţie să fie Proiectul educaţional urmăreşte conştientizarea

Casa Corpului Didactic Caraș-Severin


4. PROIECTE EDUCAȚIONALE
problematicii Holocaustului şi a semnificaţiei acestuia, 8 octombrie – prezentarea referatelor şi organizarea
dezvoltarea la elevii din Liceul Tehnologic Mihai unei expoziţii cu planşele şi lucrările artistice realizate
Novac Oraviţa a comportamentului tolerant, de elevi;
democratic şi a spiritului civic. PRODUSE FINALE:
SCOP: Comemorarea Holocaustului prin activităţi - referate, desene şi planşe privitoare la holocaust,
şcolare şi extraşcolare de către cadre didactice şi realizate de către elevi;
elevii de liceu. REZULTATE AŞTEPTATE:
- stimularea muncii în echipă, iniţiativa şi
creativitatea;
- formarea unei conştiinţe de cetăţeni europeni
responsabili;

Seria III Nr. 1(51)


(desen realizat de eleva Michaela Kapatsolos – clasa a
X-a)

65
OBIECTIVE:
- dezvoltarea unei conştiinţe civice, bazată pe
cunoaşterea şi asumarea valorilor democratice;

Școala Caraș-Severineană
- creşterea gradului de informare a elevilor de liceu
privitor la problematica Holocaustului;
- accentuarea sentimentelor elevilor, de
condamnare a Holocaustului;
- evaluarea modalităţilor originale de exprimare
plastică a elevilor; (desen realizat de eleva Andreea Pascal – clasa a X-a)
GRUPURI ŢINTĂ: elevi şi profesori din ciclul liceal;
COORDONATOR: prof. Cristina Hriţcu;

(desen realizat de eleva Andreea Pascal– clasa a X-a) (desen realizat de eleva Lorena Resiga – clasa a X-a)

DESFĂŞURAREA PROIECTULUI: 1-8 octombrie 2015;


1 octombrie – elevii au primit sarcinile de lucru şi Prof. CRISTINA HRIŢCU
sursele de informare necesare pentru realizarea Liceul Tehnologic Mihai Novac Oraviţa
lucrărilor;
Casa Corpului Didactic Caraș-Severin
4. PROIECTE EDUCAȚIONALE
cooperează pentru a genera practici inovatoare și de
PROGRAMUL ERASMUS+ impact asupra sistemului de învățământ și a răspunde
ÎNVĂȚARE, COLABORARE, provocărilor și priorităților din domeniu.
 FORMARE PROFESIONALĂ (VET)
INOVARE - Prin proiectele de mobilitate, formabilii și
profesioniștii din domeniul VET beneficiază de stagii
Calitatea educației este dată de o transformare de formare profesională, ucenicie, respectiv programe
inovatoare, căutându-se în permanență o diversificare destinate dezvoltării profesionale în organizații din
a funcțiilor școlii în scopul dezvoltării acesteia ca alte țări.
centru de resurse pentru elevi, profesori și părinți, dar - Prin parteneriatele strategice, instituții din țări
și pentru ceilalți membri ai comunității. Ritmul și diferite cooperează pentru a crea cadrul necesar unei
dinamismul dezvoltării poate izvorî din educație, formări profesionale de calitate și a răspunde
aceasta având mijloacele și forța de a instrui și educa provocărilor și priorităților specifice inserției pe piața
generații mobile și active, bine înzestrate din punct de muncii.
vedere intelectual, capabile să depășească inerția unui  TINERET
mediu social refractar, în care se resimt încă note - Prin proiectele de dialog structurat, tinerii care au
accentuate de prejudecată și discriminare. între 13 și 30 de ani sunt încurajați să participe activ la
Într-o lume aflată în permanentă schimbare, viața democratică și la dezbateri pe teme de interes la
Școala Caraș-Severineană

Uniunea Europeană doreşte să devină o economie nivel european. Tinerii discută împreună cu factorii
inteligentă, durabilă şi favorabilă incluziunii. Aceste decizionali din domeniul tineretului în cadrul
trei priorități se sprijină reciproc şi sunt în măsură să întâlnirilor naționale și al seminariilor transnaționale.
ajute UE şi statele membre să obțină un nivel ridicat - Prin parteneriatele strategice, organizații din țări
de ocupare a forței de muncă, de productivitate şi de diferite cooperează pentru a genera practici
coeziune socială. inovatoare și de impact asupra activității de tineret, a
Între noutățile aduse de Strategia Europa 2020 se încuraja cetățenia activă, anteprenoriatul și
numără și stimularea unui nou tip de creştere schimburile de bune practici.
(inteligentă, durabilă şi favorabilă incluziunii), prin: - Prin proiectele de mobilitate tinerii se pot dezvolta
• creşterea nivelului competențelor şi profesional, experiența acumulată reflectându-se în
consolidarea educației de-a lungul vieții; activitățile organizațiilor și în comunitate.
66

• încurajarea cercetării şi inovării;  EDUCAȚIA ADULȚILOR


• folosirea mai eficientă a rețelelor - Erasmus + sprijină persoanele care lucrează în
inteligente şi a economiei digitale; domeniul educației adulților să participe la mobilități
• modernizarea industriei; de predare sau formare într-o altă țară. Implicarea în
Seria III Nr. 1(51)

• promovarea unei utilizări mai eficiente a astfel de proiecte le oferă noi perspective asupra
energiei şi resurselor. domeniului, având posibilitatea de a face schimb de
DE CE ERASMUS+? idei și de a împărtăși experiența acumulată.
Erasmus+ este programul Uniunii Europene pentru Dacă admitem că învățarea este o călătorie spre noi
educație, formare profesională, tineret și sport care se experiențe, spre transformare, un drum pe care
desfășoară în perioada 2014-2020. oameni și comunități îl pot parcurge împreună, atunci
Erasmus+ înseamnă: ERASMUS + poate fi ghidul nostru în această călătorie,
 Învățare fiindcă ERASMUS+ schimbă vieți și deschide minți.
 Colaborare Vă invit să fim alături și în anul 2016 și, împreună,
 Soluții creative prin PROGRAMUL ERASMUS+, să TRANSFORMĂM
 Inovare și conectare cu piața muncii. ROMÂNIA PRIN ÎNVĂȚARE! (viziunea Agenției
Erasmus+ încurajează colaborarea instituțiilor Naționale pentru Programe Comunitare în Domeniul
din sectoare diferite, cu scopul dezvoltării de Educației și Dezvoltării Profesionale).
instrumente și produse inovatoare.
OPORTUNITĂȚI ERASMUS+ Prof. SIMONA VOIN
 EDUCAȚIE ȘCOLARĂ Inspector școlar pentru proiecte educaționale
- Erasmus + îi ajută pe elevi și profesori să se dezvolte
personal și profesional, să ia contact cu alte culturi și
sisteme educaționale. Personalul didactic și didactic
auxiliar are acces la formare continuă în context
european.
- Prin proiectele de mobilitate, profesioniștii din
domeniul educației școlare beneficiază de formare
continuă prin participarea la activități de predare, la
cursuri structurate, la alte activități de formare sau la
job-shadowing în altă țară.
- Prin proiectele de parteneriat strategic instiuțiile

Casa Corpului Didactic Caraș-Severin


4. PROIECTE EDUCAȚIONALE
de lucru format din 5-6 membri, unde au participat
PROIECTELE SALVAȚI COPIII reprezentanți ai DGASP, ISJ, CCD și școlilor partenere,
ÎN ȘCOALA GIMNAZIALĂ NR. 7 reprezentanți ai Filialei Salvați Copiii Caraș-Severin;
organizarea de campanii pentru conștientizare atât în
REȘIȚA municipiul Reșița, cât și în zonele rurale ale județului
Caraș-Severin.
Organizația Salvați Copiii, filiala Caraș-Severin, Un alt proiect, având finanțator Grupul H&M, este
derulează de câțiva ani deja, în școlile din județ, Educație pentru copiii vulnerabili. Proiectul este
programe care se adresează copiilor care se confruntă propus de Organizația Salvați Copiii România ca
cu probleme sociale sau care au părinții plecați în sustenabilitate pentru programul Centre Educaționale
străinătate. Integrate și are ca obiective: îmbunătățirea situației
școlare a copiilor care frecventează programul, adică
un număr de 20 de beneficiari din Școala Gimnazială
Nr. 7 Reșița; prevenirea și corectarea părăsirii timpurie
a școlii în rândul copiilor din cadrul grupurilor
defavorizate și asigurarea accesului la educație a

Seria III Nr. 1(51)


copiilor de vârstă școlară și creșterea nivelului de
informare cu privire la drepturile copilului.
Beneficiarii primesc prânzul la cantina CSEI Aurora
Reșița și sunt asistați la pregătirea temelor de către un
În Școala Gimnazială Nr. 7 Reșița sunt două astfel de cadru didactic, participă la activități extracurriculare
proiecte educaționale. (lectură, pictură, abilități practice, educație pentru
Unul dintre proiecte, denumit Protecție si educație dezvoltare personală, educație pentru societate) și de
timp liber (jocuri sportive, jocuri libere, drumeții și

67
pentru copiii afectați de migrația pentru muncă în
străinătate, prin centre de zi și finanțat de Velux excursii).
Foundations, oferă servicii pentru 43 de elevi și 38 de Cu părinții elevilor se organizează lunar câte o
părinți/aparținători, informații cu privire la obligațiile întâlnire pentru a discuta problemele legate de
situația școlară, consilierea lor pentru a creea relații

Școala Caraș-Severineană
legale ale părinților în ceea ce privește migrația pentru
muncă, prin intermediul platformei on-line, implicarea bune cu părinte - copil.
în campaniile locale și naționale ale organizației.
Activitățile principale au urmărit: stabilirea unei
echipe locale formată din: coordonator local, cadru
didactic, psiholog (consilier); încheierea
parteneriatelor cu Școala Gimnazială Nr. 7 Reșița,
DGASP, ISJ CS, Primăria Reșița; selectarea a 12
voluntari, elevi din liceele municipiului Reșița, pentru
a oferi suport echipei și beneficiarilor în cadrul
activităților; realizarea dosarelor personale pentru
fiecare copil, incluzând ancheta socială, rapoarte de
evaluare psihologică și educațională; oferirea grupului
țintă a serviciilor de suport social și psihologic pentru
traversarea perioadei de separare de părinți și pentru
îmbunătățirea abilităților de viață independentă (sunt
efectuate două sesiuni de consiliere socială individuală "Aceşti copii au acelaşi sindrom cu al celor care stau
sau de grup în fiecare lună și două sesiuni de în instituţii. Se simt abandonaţi, se simt vinovaţi, cred
consiliere psihologică individuală sau de grup că plecarea părinţilor e cauzată de ei, pentru că
organizate de psiholog); organizarea de suport școlar părinţii spun că pleacă pentru ca cei mici să o ducă
zilnic pentru 20 de copii în vederea îmbunătățirii mai bine. Alături de ei se va lucra şi cu persoanele cu
performanțelor școlare și prevenirea abandonului care ei rămân, pentru că s-a constatat că, de cele mai
școlar, prin activități de pregătire a temelor pentru multe ori, nu au abilitatea de a-i ajuta să se
acasă (zilnic între orele 13-15); organizarea de pregătească pentru cerinţele şcolare. Vom angaja
meditații cu 11 copii de două ori pe săptămână (marți profesori, asistenţi sociali şi psihologi care vor lucra cu
- limba română, respectiv joi – matematică); astfel de copii zi de zi sau de câte ori simt ei nevoia",
organizarea de activități extracurriculare și de timp (mesaj de la lansarea proiectului finanțat de Velux
liber în fiecare zi (concursuri sportive, pictură, Foundation - GABRIELA ALEXANDRESCU, preşedintele
decupaj-colaj, lectură, întâlniri cu personalități din executiv al organizaţiei Salvați Copiii România)
domanii diferite, sărbătorirea zilelor importante din
fiecare lună, Ziua Națională a României, 1 Martie, 8 Prof. învățământ primar DOINA CARACALEAN
Martie, Ziua Internațională a Copilului, Și noi avem Școala Gimnazială Nr. 7 Reșița
drepturi etc.); întâlnirea semestrială a grupului local
Casa Corpului Didactic Caraș-Severin
5. VOLUNTARIAT / PARTENERIAT ÎN COMUNITATE
Niciodată nu suntem în aceeași formulă, e drept, dar
UN ALT FEL DE A EDUCA? ne simțim bine împreună, copiii nou veniți se
VOLUNTARIATUL NU DĂUNEAZĂ, acomodează în primul sfert de oră. Să fie atmosfera
destinsă de vină pentru asta? Sau faptul că acolo
NU DOARE ȘI NU ÎNGRAȘĂ suntem toți egali (nu la înălțime sau vârstă,
bineînțeles)?
Poate că programele școlare sunt prea încărcate și Ce vârste au copiii? Hanna este cea mai mică, are
dorim ca elevii noștri să știe mai mult decât elevii patru ani și este veterană. Și Tudor are tot patru ani și
vecinei de palier sau, dacă se poate, decât cei din a mai sosit de curând o blonduță creață cam de
celălalt colț al țării ori din întreg universul. În goana aceeași vârstă. Nici nu se simt diferențele de vârstă,
asta după cunoștințe, îngropându-ne elevii între fișe, comunicarea este liberă între toți copiii, cu noi nu au
auxiliare, concursuri și activități educative și niciun fel de reținere în comunicare, cei mari din
extrașcolare forțate, un fel de formă fără fond, uităm clasele a IV-a și a V-a îi ajută pe cei mici fără să le
să ne mai educăm elevii cu dragoste. Vânăm puncte, cerem noi. Au venit chiar și fete din gimnaziu și liceu
puncte, puncte, credite, credite, credite, iar să facă voluntariat, atunci când probabil își aminteau
ghemotoacele de oameni din bănci nu mai pun mâna cu nostalgie de copilăria lor în care nici ele nu au avut
pe o pensulă, nu mai mânuiesc o foarfecă decât după parte de astfel de activități. Ultima dată au copilărit cu
tiparele noastre și alea copiate de pe internet în mare proprii copii și o mămică, și o bunică. Și le-a plăcut.
Școala Caraș-Severineană

viteză. La Atelier se zâmbește permanent. Încurajările și


Muncim prea sec la clasă și nici nu sunt alternative felicitările pentru micile reușite sunt la ordinea zilei,
atractive pentru petrecerea timpului liber al copiilor, iar micile nereușite sunt cu calm reparate chiar de
mai ales în vacanță; cam așa a început în vara 2015 către copil, împreună cu vecinul de la masa de lucru
revolta mămicilor cu care acum fac voluntariat la (mereu alt vecin). Părerile tuturor sunt acceptate, nu
Societatea Femeilor Ortodoxe (nu avem nicio legătură se supără nimeni dacă sfatul lui nu e pus în aplicare.
cu asociația cu același nume). Din ce alternativă educațională am împrumutat acest
Aproape toată vara care a trecut am ținut deschis stil de muncă nu mai contează, nu a fost nimic
un Atelier Antiplictiseală în Vacanța de Vară. Eu, premeditat. Doar eu știu că există așa ceva, colegele
singurul cadru didactic implicat pentru moment, mele și copiii habar n-au și cred că nici nu le pasă, ei se
Simona - avocat, și mai apoi Daniela - stomatolog, comportă firesc în tot ce fac. Mă mai surprind uneori
68

suntem cele care au acceptat provocarea absolut căutând în cunoștințele mele pedagogice analogii în
gratis. Am lucrat cu copiii din oraș zilnic, mici proiecte diverse situații, dar îmi trece repede și îmi văd de
haioase, bazate pe handmade și scrappbooking, treabă înnodând un șiret, lipind un ochișor mobil sau
pentru ca mai apoi să diversificăm cu activități de gătit întrebând peste capetele tuturor unde mi-am lăsat
Seria III Nr. 1(51)

„la rece”, experimente științifice, dans și mișcare, aparatul foto.


improvizație teatrală, inventăm povești, jucăm jocuri Copiii sunt cei care hotărăsc modul de organizare,
educative sau doar recreative, toate bazate pe ritmul de lucru, activitățile în completare între
educație nonformală pentru dezvoltarea abilităților de proiecte, noi suntem acolo să îi ajutăm, să îi
viață, dezvoltarea emoțională și a creativității monitorizăm. Așa s-au descrețit frunți, s-au scos
participanților. În tot ce am făcut am ținut seama și de năsucuri din carapace, am ajuns să comunicăm
dorințele lor, nu doar de lipsurile constatate în deschis toți cu toată lumea, se participă cu
intruirea copiilor prin școală sau în familie. dezinvoltură la toate „provocările”, se opun și chiar
Simona este inițiatoarea Atelierului (eu l-am plâng când vin părinții să îi ia înainte de terminarea
botezat), ea a tras de mine toată primăvara, făcusem programului, forfota și zumzetul permanent sunt
o primă tentativă de atelier Paște, de probă. A durat constructive. Creativitatea unora dintre pitici ne
ceva timp să mă convingă, eu fiind și foarte ocupată cu uimește și pe noi. Mai ales pe mine, care încă am
clasa a IV-a (știți voi: evaluările, clasă terminală, tendința de a apela la „șabloane”.
oboseală de final de an și de ciclu, dar și din Părinții ne-au spus că toate proiectele copiilor sunt
comoditate, chiar egoism, fiindcă doream să lucrez puse la loc de cinste în camera lor și au început să
doar cu ai mei, sceptică în ce privește reușita creeze și singuri, acasă. Și totul este gratis. Trebuie
proiectului). doar să își aducă cu ei materialele necesare
Și în iulie am început: au trecut prin atelier zeci de proiectelor de dinainte anunțate, creativitatea și buna
copii, nu toți în același timp, că nu e spațiu. De la o dispoziție. Sponsorizările în materiale de lucru ne
medie de 10 participanți la începuturi, cu tot cu noi bucură. Eu personal mi-am dus la atelier toate
trei adulte, am ajuns acum, la 25 de suflete care se materialele de prin clasă, fiindcă a trebuit să evacuez
bucură de întâlnirile de vineri seara. Începând școala, sala din cauza șantierului de reabilitare în care se află
nu am mai putut să ținem activitățile zilnic, iar școala mea.
atelierul și-a schimbat și denumirea, acum alungă Este foarte simplu să inițiezi astfel de ateliere,
plictiseala copiilor printre temele și lecții pentru acasă. trebuie doar să vrei tu, ca dascăl, să ai o prietenă, o
Avem și pagină pe facebook, căutați „Atelier mămică la fel de doritoare de activități ce să le scoată
Antiplictiseală” și ne veți vedea. Pe mine mai puțin, din rutină, iar copiii vin. Vin, fiindcă au nevoie de astfel
eu sunt mai mult în spatele aparatului de fotografiat.
Casa Corpului Didactic Caraș-Severin
5. VOLUNTARIAT / PARTENERIAT ÎN COMUNITATE
de activități, au nevoie să simtă că aparțin unui grup în la o cafea o oră, s-o pierdem pălăvrăgind, dar noi
care se pot comporta firesc și să se poată manifesta preferăm două ore cu copii care au nevoie de Atelierul
artistic fără frica de a fi taxați pentru ieșirea din Antiplictiseală și de tot ce se întâmplă acolo.
șabloanele dascălilor. Voluntariatul consumă timp și Aplic eu și cu colectivul meu de elevi acest alt fel de
autoresurse, e drept, dar te încarcă de energie. Sunt a educa? Poate veți citi despre asta într-un alt
sinceră: mă încântă când sunt strigată pe stradă pe „episod”.
nume de către copii care nu au nicio legătură cu ai mei
de la clasă. Și Simona, și Daniela simt la fel. Oricât de Profesor învățământ primar MIHAELA PRAL
încărcată ne este săptămâna de muncă, vinerea este Colegiul Național C. D. Loga Caransebeș
așteptată cu nerăbdare de toate trei. Am putea să ieși

Seria III Nr. 1(51)


69
Școala Caraș-Severineană

Casa Corpului Didactic Caraș-Severin


5. VOLUNTARIAT / PARTENERIAT ÎN COMUNITATE
societăţilor şi indivizilor în derută, o lume în care s-au
DEZVOLTAREA CREATIVITĂŢII pierdut şi se pierd repere, sisteme de referinţă, iar
ELEVILOR PRIN INTERMEDIUL sistemele etice se află în criză. Ea trebuie să
construiască drumuri noi pentru speranţă, prin
PARTENERIATELOR ŞCOLARE formarea unor cadre cât mai flexibile, a unor
capacităţi şi comportamente capabile să facă faţă
Sintagma parteneriat educaţional este tot mai des schimbării permanente şi să adapteze elevul la
folosită în limbajul pedagogic actual datorită reuşitelor incertitudine şi complexitate. Şcoala este chemată să
demonstrate deja de punerea în practică a acestei contribuie decisiv la reconstrucţia spirituală, la
strategii, dar şi datorită posibilităţilor de perspectivă redefinirea unor noi sisteme de valori.
pe care le promite un astfel de sistem educaţional. În urma parteneriatelor şcolare fiecare dintre părţile
implicate în actul educativ are diferite beneficii:
- profesorii au astfel posibilitatea deprinderii de noi
abilităţi în planificarea şi managementul
proiectului. Reuniunile cu colegii din diferite
ţări europene sunt o oportunitate de a
cunoaşte alte sisteme educaţionale şi metode
de predare ce pot inspira inovaţia în şcoală . În
Școala Caraș-Severineană

plus, întâlnirile profesionale cu colegi străini


O problemă importantă pentru ţara noastră o pot conduce la stabilirea de prietenii mai
reprezintă responsabilitatea locală pentru calitatea profunde decât colaborarea în proiect.
educaţiei şi succesul şcolar, care reclamă căi diferite - atât profesorii cât şi elevii dobândesc noi abilităţi
de stabilire a relaţiilor de colaborare între şcoli, familii relevante, atât pentru viaţa profesională, cât şi
şi comunităţi. Avem în vedere că şcolile de toate pentru cea personală, precum abilităţi de
gradele sunt organizaţii responsabile pentru educaţia comunicare şi prezentare, luarea deciziei,
formală a copiilor şi adolescenţilor. Şcolile care duc la rezolvarea de probleme şi managementul
bun sfârşit mult mai eficient această responsabilitate conflictului, creativitate, munca în echipă şi
se consideră pe ele însele şi elevii lor ca parte a solidaritate. Ei învaţă limbi străine noi şi le pot
sistemului social ce include familiile şi comunităţile. practica pe cele pe care deja le cunosc. Ideea
70

Motivul principal pentru crearea parteneriatelor dezvoltării profesionale şi reuşitei conduce la


şcolare de diferite tipuri este dorinţa de a ajuta elevii motivaţie crescută şi satisfacţie.
să aibă succes la şcoală şi mai târziu, în viaţă. Atunci - şcolile beneficiază de motivaţia sporită a
când părinţii, elevii şi ceilalţi membrii ai comunităţii se profesorilor şi elevilor împreună cu creşterea
Seria III Nr. 1(51)

consideră unii pe alţii parteneri în educaţie, se creează corespunzătoare a nivelelor de interes şi


în jurul elevilor o comunitate de suport care începe să reuşitelor şcolare ale elevilor.
funcţioneze. Parteneriatele trebuie văzute ca o - părinţii beneficiază de sporirea interesului
componentă esenţială în organizarea şcolii şi a clasei elevilor, motivaţiei acestora şi reuşitei şcolare.
de elevi. Ele nu mai sunt de mult considerate doar o Un rol foarte important în dezvoltarea morală a
simplă activitate cu caracter opţional sau o problemă elevilor o are Biserica. Parteneriatele dintre şcoală şi
de natura relaţiilor publice. biserică pot orienta elevii spre respectarea unor
Cooperarea activă a şcolii şi a învăţătorilor cu ceilalţi importante valori morale cum ar fi: punctualitatea,
factori educaţionali – familia, comunitatea locală, adevărul, disciplina, respectul faţă de aproapele
mass-media, biserica, organizaţii nonguvernamentale nostru, ajutorarea celui aflat în dificultate.
– trebuie să conducă la realizarea unor parteneriate O dorinţă a devenit realitate prin intermediul
viabile, de natură să permită o abordare pozitivă a tinerilor care doresc să joace un rol activ în Biserică,
problemelor diverse ale tinerilor elevi. Şcoala trebuie aceştia simţind o permanentă chemare şi o dorinţă de
să găsească formele optime prin care cei implicaţi în interacţiune cu cei care le împărtăşesc gândurile.
acest proces de educare să poată gestiona resursele
umane, să aibă cunoştinţe de psihologie şi pedagogie,
să se poată adapta rapid la managementul
schimbărilor din societatea actuală. Totuşi, rolul cel
mai important îl are şcoala, cadrele didactice care,
prin activităţile elaborate, pot dezvolta la elevi abilităţi
şi conduite morale şi civice, în contextul european
actual.
Valoarea educaţiei creşte într-o lume în care Dintre toţi membrii Bisericii, tinerii sunt cei care au
schimbările s-au accelerat simţitor, într-o societate a cea mai mare nevoie de o legătură între teorie şi
opţiunilor individuale şi sociale multiple, marcată de o practică. Tinerii sunt înfometaţi după o comuniune
multitudine de tranziţii, de naturi diferite. Educaţia reală, după o credinţă practică, după relaţii autentice,
este somată să răspundă provocărilor unei lumi a fapt pentru care se roaga împreună şi dezbat

Casa Corpului Didactic Caraș-Severin


5. VOLUNTARIAT / PARTENERIAT ÎN COMUNITATE
problemele pe care le întâlnesc la tot pasul în viaţă. Scop:
Astfel, încearcă să schimbe expresiile din seria „ar Şcoala şi Biserica sunt chemate să pregătească
trebui să...” cu cele „cum să...”. viitori cetăţeni informaţi şi responsabili, promovând
Tinerii noştri vor să vadă întreaga teoretizare trăită idealurile societăţii contemporane şi nelăsând uitării
şi celebrată în comunitate, acolo unde Dumnezeu a şi valorile naţionale, unitate naţională, libertate,
intenţionat să ia formă şi să se dezvolte. dreptate, adevăr sau stabilitate, precum şi schimbarea
În colaborare cu instituţiile şcolare si bisericeşti mentalităţilor şi atitudinii elevilor, cadrelor didactice,
desfăşuram acţiuni care să-i ajute pe elevi să înţeleagă ale integrării comunităţii sociale faţă de aceştia.
sensul şi semnificaţia normelor şi valorilor morale
religioase şi patriotice care călăuzesc viaţa şi Obiective:
activitatea oamenilor în comunitate.  dezvoltarea unor comportamente dezirabile
Proiectele au drept scop realizarea unor activităţi în concordanţă cu normele şi valorile morale,
interculturale şi lingvistice bazate pe toleranţa civice şi religioase,
religioasă şi relaţia de prietenie dintre biserici:  dezvoltarea unor atitudini favorabile luării
deciziilor şi exprimării opiniilor privind
calitatea de bun cetăţean al României şi de

Seria III Nr. 1(51)


bun creştin,
 educarea trăsăturilor pozitive de voinţă şi
caracter, precum şi formarea unor atitudini
pozitive faţă de sine şi faţă de ceilalţi,
 stabilirea unor raporturi afective, pozitive
între membrii grupurilor de elevi proveniţi de
la şcoli cu programe şcolare diferite.
Motivaţie:

71
Într-o societate „egocentristă” omul uită că trăieşte Cu gândul curat si plin de voie bună, tinerii
în comuniune cu alţi semeni şi că alături de el se află ortodocsi ai Colegiul Naţional „Traian Lalescu“,
oameni ce au nevoie de înţelegerea şi sprijinul său. coordonaţi de Pr. prof. Nicolae Chiosa, au initiat
Astăzi, mai mult ca oricând trebuie să învăţăm să ne

Școala Caraș-Severineană
parteneriatul cu Biserica Romano Catolică, Biserica
acceptăm, să învăţăm să respectăm principiile Greco Catolică, Biserica Anglicana şi Biserica
democraţiei autentice, pentru că numai împreună Lutherană dornice de o dezvoltare a creativitatii
vom reuşi să coexistăm într-o societate democratică elevilor prin intermediul proiectelor interculturale pe
europeană. teme religioase.
Pr. Prof. NICOLAE CHIOSA
Colegiul Naţional Traian Lalescu Reşiţa

Casa Corpului Didactic Caraș-Severin


5. VOLUNTARIAT / PARTENERIAT ÎN COMUNITATE
Jurnalism de la Arad, în iunie 2015, locul I la
CLUB EUROPA Concursul judeţean de reviste şcolare, fiind trimis spre
jurizare si la faza națională.
Aflată la a V-a ediție în 2015, campania Europa,
De comun acord cu partenerii, consultând elevii şi
casa noastră, a fost o campanie de informare şi
părinţii, am alcătuit proiectul de activităţi pentru
comunicare anuală privind priorităţile de comunicare
2014-2015. Prima noastră grijă a fost să refacem
ale Comisiei Europene în mediul şcolar.
spaţiile de informare şi de desfăşurare a activităţilor
Chelgate a iniţiat a această campanie în numele
clubului, prin trasarea de sarcini tuturor claselor de
Reprezentanţei Comisiei Europene în România, în
elevi implicate, de către cei 12 elevi coordonatori, să
parteneriat cu Ministerul Educatiei și Cercetării
reluăm legătura cu Centrul de Informare Europe Direct
Știintifice, iar scopul campaniei a fost de a informa
Timişoara, pentru completarea materialelor
cadrele didactice şi elevii cu privire la: proiectul de
informative, apoi să promovăm Campania Europa,
integrare europeană (istoria, prezentul şi viitorul
casa noastră în rândul altor şcoli şi în mass-media.
acestuia), priorităţile de comunicare ale Comisiei
Aceștia vor fi încurajați să se informeze despre tot
Europene, dar şi informaţii care îi privesc
ceea ce înseamnă Uniunea Europeană.
direct (posibilitatea de a studia şi de a lucra în statele
Prin intermediul Centrului de Informare Europe
membre, implicarea în activităţi de voluntariat,
Direct Timișoara, cu care am încheiat parteneriat de
schimburi între tineri, participarea la internship-uri).
colaborare, am aflat că anul 2015 a fost desemnat
Școala Caraș-Severineană

Şcolile au fost încurajate să se înscrie în campanie şi


Anul European pentru Dezvoltare şi că va derula lunar
să deruleze minimum două activităţi pe teme
activități de informare și proiecte în cele două județe
europene sau să înfiinţeze în şcoală Clubul Europa,
deservite – Timiș și Caraș-Severin, urmărind
casa noastră.
principalele obiective, dezvoltare globală şi eradicarea
Colegiul Naţional Mircea Eliade Reşiţa este ofertant
sărăciei.
de servicii educaţionale la standarde europene, într-
În 18 septembrie a apărut pe pe site-ul Centrul de
un sistem descentralizat care creează premisele
Informare Europe Direct Timişoara, un articol despre
dezvoltării de proiecte şi programe educaţionale, prin
Vizita la Comisia Europeană de la Bruxelles, din 8-10
care se asigură dezvoltarea personală a elevilor.
septembrie 2014, cu denumirea „Profesori castigatori
Şcoala poartă numele marelui savant, scriitor şi
ai Concursului Europa – casa noastra | Care este
filosof al secolului al XX-lea, Mircea Eliade. Vacanţa
secretul succesului lor?” În 19 septembrie în Reper
72

mare 2014 a fost pentru membrii „Clubului ECN 12+”,


24h, apare alt articol pe aceeasi temă, denumit
una activă, răsplatită cu premii la concursurile pe
Colegiul Naţional Mircea Eliade Reşiţa şi costumul
tematica drepturilor omului şi a demnităţii persoanei
popular din Banat, promovate la Bruxelles. Tot în 19
umane intr-o societate democratică.
septembrie 3 elevi membri ai Clubului şi coordonator
Seria III Nr. 1(51)

Interesul manifestat de elevi pentru activități


profesor Fercea Ghiorghiţa, director adjunct, au
extracurriculare cu tematica europeană specifică
participat la Ziua Cooperării Europene, eveniment
Campaniei Europa casa -noastră și experiența inedită
organizat sub motto-ul La granițe, ne dezvoltăm
pe care am trăit-o cu ocazia vizitei Comisiei Europene
împreună de către Biroul Regional pentru Cooperare
de la Bruxelles, din noiembrie 2013 şi septembrie
Transfrontalieră Timişoara în calitate de Secretariat
2014. ne-a determinat să ne fixăm ca obiectiv
Tehnic Comun al Programului IPA de Cooperare
principal pentru acest an, diseminarea programului
Transfrontalieră România - Republica Serbia, Consiliul
„Europa Casa Noastră” și a activităților desfășurate de
Județean Caraș-Severin, Primăria Municipiului Reșița,
noi. Odata cu începutul noului an şcolar a inceput în
Asociația Culturală Reșița Română. A fost o
forţă şi noul an de activitate al Clubului Europa casa-
manifestare deosebită, în Piaţa 1 Decembrie 1918,
noastră de la şcoala noastră. De menţionat că la noi,
unde împreună cu elevi din şcolile din Vârşeţ-Serbia,
fiecare sala de clasă are numele unei ţări a Uniunii
elevii noştri şi-au scris gândurile şi dorinţele lor pe
Europene şi sunt amenajate de către elevi, locuri
hârtie, acestea fiind transmise generaţiei următoare
specifice cu însemnele ţării respective, cu aspecte din
într-o Capsulă a timpului, ce va fi deschisă în anul
cultura şi civilizaţia acesteia; de asemenea există o
2044! Sărbătoarea a continuat cu un concert sustinut
sala a clubului, un panou si o gazeta pe holul de la
de Filarmonica Banatul din Timişoara şi o prezentare
etajul al II-lea. Expozitiile mari de la activităţile
de modă inspirată din portul tradiţional românesc şi
„Clubului ECN12+”, se amenajează în holul de la
sârbesc.
intrarea principală.
Una dintre actiunile Clubului ”ECN 12 +”,de la
Principalele evenimente ale activităţii din Campanie
Colegiul National “Mircea Eliade”din Resita, a fost
au fost mediatizate în mass-media locală-Radio
dedicata Săptămânii europene a reducerii deseurilor
Reşiţa, Reper 24H, CAON, Info CS, Jurnalul de Caraş-
22-30 noiembrie 2014. În cadrul manifestării, elevii au
Severin, Express de Banat, Argument CS, Banat TV,
participat la diverse ateliere precum confecționarea
Vest TV, pe site-ul Europe Direct Timişoara, prin staţia
hainelor din materiale reciclate, crearea unor postere
radio a şcolii, la avizierul şcolii, în Revista Ecouri şi
și a unor flyere, colectarea obiectelor reciclabile
Revista Lumea Tehnologiei, care a obţinut Menţiune la
și transformarea lor în obiecte decorative, ateliere de
Concursul Internaţional de Reviste Şcolare Tinereţe şi
fotografie și desen. În sala de sport a şcolii şi în Sala

Casa Corpului Didactic Caraș-Severin


5. VOLUNTARIAT / PARTENERIAT ÎN COMUNITATE
Lira a avut loc și o paradă de modă în care au fost proiectelor educaționale Diferiți și totuși egali și
prezentate ținute realizate din materiale reciclabile, Violența nu te face mai puternic, desfăşurate în şcoală,
filmulețe și videoclipuri. Echipa Europe Direct premiate la concursurile de gen, cu efecte asupra
Timişoara a adus şi a distribuit elevilor o cantitate ameliorării fenomenului. S-a insistat pe factorii şi
impresionantă de materiale informative. Voluntarii au cauzele care generează violenţa, asupra modalităţilor
condus activitatile pe ateliere, parada modei din sala de prevenire şi ameliorare a fenomenului violenţei în
de sport şi din Sala Lira, a Liceului de Arte Sabin Păuța, şcoală, dar şi despre valorile care ne motivează şi ne
partenerul nostru în proiect, care a fost vizitat de menţin direcţia în viaţă a fiecăruia dintre noi:
echipa de comunicatori Europa casa noastră, în 24 comunicare, libertate, responsabilitate, siguranţă,
martie 2015, aşa cum a fost vizitat şi Colegiul Eliade în educaţie, credinţă, carieră, familie, prietenie,
26 martie 2014. Profesoara Emanuela Moldovan a toleranţă. S-au jurizat afişele create de elevi, care
condus un flash-mob, profesoarele Adina Jula și Perța conţineau mesaje pozitive şi puternice de stopare a
Cristina au realizat videoclipul “Cei 3 R”: Parada modei fenomenului de violenţă, elevii primind diplome de
cu imbrăcăminte confecționată din materiale merit.
reciclabile și filmulețul clasei a VII-a D, s-au bucurat A fi cetăţean european înseamnă şi să te bucuri de
de asemenea de apreciere. Elevii au fost răsplătiţi cu un mediu curat de viaţă!

Seria III Nr. 1(51)


diplome și cu aplauze. Acțiunea a fost promovată şi pe Activităţile pe care echipa Europe Direct Timișoara
site-ul Comisiei Europene. le-a derulat împreună cu partenerii - instituții de
învățământ din județele Caraș-Severin și Timiș
săptămâna Școlii Altfel au fost diverse. Au intrat în
posesia a 20 kg de ghindă de stejar roșu (aproximativ
3000 de ghinde), de la domnul Morariu, inginer silvic
pensionar (83 ani) și a 5 puieți de chiparos de baltă,
pe care, împreună cu cca 150 de elevi de la mai multe

73
licee și școli reșițene, și, sub coordonarea inginerului
Cristian Mone de la Ocolul Silvic Reșița, le-au semănat
/ plantat luni, 6 aprilie, pe un teren la marginea
municipiului Reșița.

Școala Caraș-Severineană
Proiectul ecologic Plantăm pentru viitor, desfășurat
în parteneriat cu Colegiul Național Mircea Eliade
Reșița, Ocolul Silvic Reșița și Asociația timișoreană
Păduri pentru viitor, a implicat prezentări și dezbateri
Cu ocazia Zilei Internaţionale a Nonviolenţei în pe tema ecologiei sustenabile, cu accent pe beneficiile
Şcoli, 30 ianuarie 2015, Colegiul Naţional Mircea plantării copacilor în mediile rural, suburban și urban.
Eliade Reșița a organizat in parteneriat cu Centrul Am semănat ghindă de stejar roșu, iar cei cinci puieți
Județean de Resurse și Asistență Educaționala Caras- de chiparos de baltă, copaci rari și probabil primii din
Severin si cu Centrul Școlar de Educație Incluziva județul Caraș-Severin, au fost plantați în curțile a două
Primăvara, activitatea Turneul antiviolenței în școală, școli din Reșița.
care a cuprins o masă rotundă, un interviu cu un elev În cadrul Campaniei Europa casa–noastră 2015,
violent - studiu de caz, dar si un concurs-expozitie de iniţiată de Reprezentanţa Comisiei Europene în
afise cu tema „Mesajul nostru antiviolență în școală”. România şi Ministerul Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice,
Scopul activității (dezbatere şi concurs de afişe), a fost am inscris, în anul 2015, următoarele şcoli din judeţul
prevenirea actelor de violență în rândurile Caraş-Severin, care nu erau înregistrate pe portal:
elevilor, conștientizarea a ceea ce înseamnă Violența, Şcoala Gimnazială Christiana Bocşa, Şcoala Gimnazială
Răul, Minciuna și Falsa prietenie în viața noastră și Răcăşdia, Şcoala Gimnazială Copăcele, Şcoala
formarea unui comportament pozitiv si tolerant în Gimnazială Berlişte, Şcoala Gimnazială Cărbunari,
relaționarea cu ceilalți. Au participat elevii din clasa a Şcoala Gimnazială Măureni, Palatul Copiilor Reşiţa.
VII-a, alaturi de purtătorii de cuvânt din clasele 0-VIII,
Activitatea a fost coordonata de profesorii Fercea
Ghiorghita şi psihologul Băran Mariana. Profesorul
Liliana Hamat, responsabilul Comisiei de Prevenire şi
Combatere a violentei în scoală, împreună cu cinci
elevi, au luat cuvântul şi au animat o dezbatere despre
fenomenul violentei în şcoală, în societate. Expozitia
de afişe a fost amenajată de elevi, îndrumaţi de
doamna bibliotecar Badescu Mariana.
Elevii au fost informați cu privire la prevederile
legislative privind violența și au prezentat materiale
despre violență precum și exemple de bună practică – O parte din membrii Clubului Europa, casa noastră
rezolvarea unor cazuri concrete, prin intermediul 12+ au înregistrat succese frumoase şi anul acesta la
concursurile de educaţie şi cultură civică, fructificând

Casa Corpului Didactic Caraș-Severin


5. VOLUNTARIAT / PARTENERIAT ÎN COMUNITATE
şi experienţa activităţilor de voluntariat din cadrul singura din judetul Caras-Severin și singura din țară,
clubului. Astfel, pe parcursul anului şcolar 2014-2015, care a câștigat de două ori, la două secțiuni diferite:
ei au devenit ambasadori ai Clubului Europa, casa profesor Fercea Ghiorghița, la secțiunea Club Europa,
noastră 12+ la concursurile Copiii şi drepturile lor, de casa noastră, cu 21 de activităţi cu tematică
la Oradea, Concursul Drepturile Copilului, iniţiat de europeană și profesor Sandu Simona, la secţiunea
ONG Salvaţi Copiii, Olimpiada de Cultură Civică, iar Minim 2 activităţi pe teme europene, cu 9 activităţi
între 27-30 iulie 2015, la Deva, la Concursul Naţional desfăşurate. Profesorii câştigători merg la Bruxelles,
Democraţie şi Toleranţă. pentru a vizita Comisia Europeană.
Coordonatorul Clubului a câştigat şi el un Premiu, Criteriile care au fost luate în calcul la jurizare au
pentru creativitate didactică, din partea Institutului fost: impactul campaniei (participanţi, număr de
Român pentru Drepturile Omului şi chiar Titlul de acţiuni, invitaţi speciali, implicarea comunităţiii),
Voluntar al Anului, din partea Organizaţiei Salvaţi originalitatea activităţilor realizate şi mediatizarea
Copiii, filiala Caraş-Severin. acestora. Cu prilejul acestor activităţi, am folosit
O selecție a celor mai frumoase momente ale metode și instrumente active, pentru a dezvolta
activităţii noastre din anul 2014, sunt surprinse de competenţe noi, mai aproape de nevoile reale ale
echipa "Europe Direct" Timişoara şi este disponibilă pe elevilor şi ale comunitătii în care trăim.
pagina http://www.europedirect-tm.ro/media-2014,
“The best of 2014″ şi speram ca vor fi şi cele din 2015, Profesor GHIORGHIȚA FERCEA
Școala Caraș-Severineană

la finalul anului calendaristic. director adjunct


Au fost anunţaţi câştigătorii concursului Europa, casa Colegiul Național Mircea Eliade Reșița
noastră 2015, printre care se află şi şcoala reşiţeană,
74
Seria III Nr. 1(51)

Casa Corpului Didactic Caraș-Severin


6. ELEVI, DASCĂLI, ȘCOLI DE NOTA 10 ... DE IERI ȘI DE AZI
născut, de activitatea pe care o desfășurăm zilnic,
AUTOPORTRET parțial de ceea ce am realizat până acum – dintr-o
AL UNUI PARTICIPANT ÎN perspectivă a experienței acumulate, pentru că faptul
că succesul e o călătorie și nu o destinație, e departe
PROIECTUL DA EurHope A de a fi doar un clișeu. Dar cine suntem e mult mai mult
EurHome decât simple informații pe care oricine le-ar găsi într-
un CV – e ce avem în suflet, ce reușim să le
E un adevăr universal valabil că începuturile nu sunt transmitem oamenilor atunci când vorbim cu ei.
ușoare – de cele mai multe ori pentru că trebuie să Cine mă cunoaște bine știe că, de departe, lucrul pe
ieșim din zona noastră de confort, să lăsăm în urmă care îl am cel mai drag în suflet este faptul că am avut
persoane dragi, prieteni pe care îi cunoșteam de atâta ocazia să particip la proiectul ecumenic Da EurHope a
timp și despre care știm că, oricât de mult ne-ar EurHome (nu o dată, ci de șase ori, încă din 2010, cu
susține și oricât și-ar dori, nu vor mai putea fi lângă noi planuri de a participa în continuare). Scopul
la fiecare pas să ne țină de mână și să ne ridice dacă Proiectului ecumenic Da EurHope a EurHome, prin
ne împiedicăm. E aproape ironic cum, ca elev de clasa intermediul activităților care se desfășoară în cadrul
lui, este acela de a-i apropia pe tineri de biserică, a le

Seria III Nr. 1(51)


a XII-a, nu există lucru pe care să ți-l dorești mai tare
decât ca timpul să zboare atât de repede încât în dezvolta abilitatea de înțelegere și spiritul de
următoare secundă să te vezi absolvent, iar în solidaritatea, astfel încât, într-o bună zi, în ciuda
momentul în care ajungi în prima zi de facultate sub tuturor diferențelor, unitatea religiilor să fie posibilă.
tot entuziasmul, trebuie chiar tu să recunoști că ești Proiectul, început în anul 2009 din inițiativa de
îngrijorat – poate pentru o mie de motive serioase, înfrățire a unor preoți români și italieni, facilitează în
poate pentru doar unul neimportant. prezent discuții între tinerii ortodocși și greco-catolici
din România (delegații din Reșița și, respectiv,
Oradea), romano-catolici din Italia, luterani din Suedia

75
și Danemarca și anglicani din Marea Britanie. Aceștia
au ocazia de a se întâlni anual într-o tabără de vară
organizată în centrul Giovanni Paolo II din Loreto,
Montorso, Italia – centru înființat de Papa Ioan Paul al

Școala Caraș-Severineană
II-lea care afirma referindu-se la centru “Vă spun
tuturor: aceasta este Casa voastră, Casa lui Iisus şi a
Mariei, Casa lui Dumnezeu şi a omului” – dar și pe
parcursul anului, în ședințe de pregătire a taberei, cu
ocazia diferitelor evenimente mondiale de tineret
(Genfest 2012, Săptămâna Mondială a Unității) sau a
sărbătorilor religioase (există deja o tradiție ca tinerii
din Reșița și o delegație a celor din Italia să se
De ce eram eu îngrijorată? Pentru că eu eram în întâlnească în fiecare an între Crăciun și Anul Nou
București, iar acasă e în Reșița. Pentru că urma să o pentru a petrece împreună sărbătorile de iarnă).
iau de la zero și pentru că, deși nu mă speria ideea de Programul pe care îl au tinerii în cadrul acestor
a-mi face prieteni noi, într-un colț al minții (partea evenimente este încărcat și presupune participarea la
aceea care vorbește doar atunci când ai cele mai mari Sfânta Liturghie sau momente de rugăciune,
emoții și griji și chiar nu ai nevoie de “încurajări” conferințe pe subiecte religioase, discuții pe grupuri,
suplimentare) rămânea teama că nu voi mai găsi activități de voluntariat și workshopuri, dar, ținând
persoane care să mă facă să zâmbesc şi care să îmi cont de faptul că, pe parcursul activităților, aceștia îți
umple sufletul de căldură prin simpla lor prezenţă. Şi zâmbesc în loc de salut, zâmbet ce valorează mai mult
atunci când eşti pus în situaţia de a cunoaşte persoane decât o mie de cuvinte frumoase, poți cu ușurință să
noi, vine inevitabil problema identităţii tale, cine eşti îți dai seama că fiecare moment petrecut împreună le
sau, mai degrabă, cine vrei să fii, cine vrei să pari acum aduce bucurie și nu apăsarea unui orar impus și
la început de drum. încărcat. Proiectul a primit recunoaștere atât din
Întrebarea aceasta, “Cine sunt eu?”, a fascinat partea comunităților și autorităților locale, facilitând
oamenii de știință și de cultură de-a lungul secolelor, demersurile semnării unui pact de înfrățire între
motivându-i pe poeți, filosofi, psihologi și cercetători orașele Reșița și Loreto, dar și la nivel național,
să-și exprime ipotezele în căutarea adevărului. Totuși, câștigând de mai multe ori la rând Premiul I în cadrul
până acum, soluția problemei sau măcăr un răspuns concursurilor Made4Europe și Gala Premiilor
care să primească acordul unei majorități rămâne EduManager.ro.
ascunsă. Dificultatea constă în a stabili acele trăsături Să descriu ce face proiectul atât de special, e dificil.
care te reprezintă, care surprind esența ta în mod Mi-a fost greu să povestesc prima oară când m-am
complet și continuu, în ciuda modului în care evoluăm întors din Loreto, mi-e la fel de greu după fiecare
ca personalități în timp. activitate – nu dintr-o lipsă de cuvinte, ci pentru că
Suntem definiți de nume, de locul în care ne-am timpul petrecut în cadrul proiectului nu trece, el se

Casa Corpului Didactic Caraș-Severin


6. ELEVI, DASCĂLI, ȘCOLI DE NOTA 10 ... DE IERI ȘI DE AZI
simte, iar, în momentul în care încerci să vorbeşti, îți de fericire și emoție.
dai seama că ai atâtea de spus și nu știi cu ce să începi. În viziunea mea, scopul sistemului de învățământ
Ceea ce e relevant e că fiecare secundă e vie, nu se este să ne pregătească pe noi elevii de a fi membri
înregistrează ca o amintire oarecare, ceea ce trăiești îți implicați ai societății, cetățeni responsabili ai unei
rămâne în inimă. națiuni, atât pe latura profesională, prin înzestrarea cu
De aceea, identitatea mea e sinonimă cu cea de abilitățile practice și cunoștințele teoretice necesare,
participant în proiectul ecumenic Da EurHope a cât și pe latura personală, prin cultivarea acelor valori
EurHome, identitate pe care o pot afirma cu tărie, în – solidaritate, toleranță, respect, egalitate și unitate –
ciuda prejudecăților pe care ideea de proiect religios pe care se fundamentează spiritul european. Dacă
le aruncă asupra modului în care este un tânăr sistemul românesc reușește acest lucru și în ce
perceput. O pot afirma cu tărie pentru că este mai măsură, formează subiectul unei discuții complexe
reprezentativă decât cea formată de niște simple date care are atât susținători, cât și critici foarte acerbi.
de identitate sau decât munca depusă și premiile În ceea ce mă privește, pot spune că, prin
obținute, pentru că știu că ceea ce sunt, ceea ce dezvoltarea proiectului Da EurHope a EurHome,
reprezint, lucrurile în care cred s-au cristalizat de pe Colegiul Național Traian Lalescu ca reprezentant al
urma implicării mele, a șanselor care mi-au fost şcolii româneşti şi-a realizat pe deplin acest obiectiv.
oferite, a oamenilor pe care i-am cunoscut și care
mi-au devenit prieteni, a ideilor care mi-au fost MARIA-ALEXANDRA AVRAM
Școala Caraș-Severineană

împărtășite, a zâmbetelor și îmbrățișărilor care mi-au studentă în anul I a Facultății de Drept


fost dăruite, a momentelor care mi-au cauzat lacrimi Universitatea din București

41 de ani de activitate didactică! O viaţă pusă în


DOAMNA PAULINA slujba puilor de om! S-a văzut făcând altceva, la un
(cu nostalgia ... moment dat?
- Nuuuu, în nici un caz! Niciodată nu m-am văzut
Domnului Trandafir) schimbând meseria. Am îndrăgit-o, treptat, tot mai
mult şi tot mai mult, am simţit că mi se potriveşte, că
Învăţătoarea Paulina Borchescu s-a născut la 28 mă îmbogăţeşte sufleteşte. Am mulţumit lui
septembrie 1955 la Bănia, în judeţul Caraş-Severin. Dumnezeu, în gândul meu, de fiecare dată când am
Meseria aceasta a îmbrăţişat-o la îndemnul
76

intrat într-un spital şi am văzut atâta suferinţă şi m-


părinţilor, sfătuiţi, la rândul lor, de dascălii ei, care au am gândit ce binecuvântată sunt eu când în fiecare
văzut în fetiţa firavă de atunci, puterea de a transmite dimineaţă întâlnesc perechi de ochişori veseli,
învăţătura cărţilor şi altor generaţii de copii. Aşa a mutrişoare drăguţe... Nu m-aş fi gândit să schimb,
Seria III Nr. 1(51)

ajuns elevă la Liceul Pedagogic din Caransebeş, ”școala niciodată!


de dăscălie” din oraşul de pe Timiş şi Sebeş pomenită
încă din anul 1582, în Palia de la Orăştie. A studiat şi
vioara pentru că nu exista dascăl în Banat care să nu
ştie să cânte la un instrument.
Dragostea pentru profesia care a devenit vocaţie,
s-a instalat treptat, după lungile ore de practică
pedagogică. Era perioada în care Domnul Trandafir
mai trăia, încă...
- ... Ooo, da, mai trăia, mai trăia.... așa e. Trăia prin
Doamna Avram, prin Domnul Director Popa, prin
Domnul Dobrescu, dascălul nostru de practică
pedagogică... (se emoţionează!)
A venit învăţător la Reşiţa, la oraş, deşi în toţi anii de
studiu s-a pregătit să devină dascăl de ţară.
- Nu m-am gândit niciodată că voi fi un dascăl de oraş.
Mi s-a părut că la sat poţi face mai multe. Pentru că
am trăit la sat. Şi colegele mele, majoritatea, de la
Liceul Pedagogic au venit tot din sate. Şi parcă lumea
mea sătească a continuat până prin 1975. Mi se părea
că eram pregătită să fac acolo activităţi culturale...
(râde). Asta a fost în mintea mea, de atunci!
Zece generaţii de copii au trecut prin mâinile de aur
ale învăţătoarei Paulina Borchescu, recunoscută de
colegi, de părinţi, de foştii elevi, ca fiind una dintre
Părerea dumneaei despre toate schimbările din
cele mai bune învăţătoare din Reşiţa. Își încheie
învăţământ? Poate, pe alocuri, s-a schimbat
activitatea profesională în acest an, cu o clasă a IV-a,
conţinutul, unele metode, în rest, nimic important nu
la Colegiul Național Mircea Eliade din Reșița.
Casa Corpului Didactic Caraș-Severin
6. ELEVI, DASCĂLI, ȘCOLI DE NOTA 10 ... DE IERI ȘI DE AZI
a fost inovator, spune Doamna Paulina. brusc de lumea copilăriei. E bucuroasă, însă, că în
- Ce a fost nou, pentru noi, a fost fiecare generaţie! Aş noile generaţii de învăţători există câțiva cu chemarea
putea să spun că reprezintă o involuţie relaţia şcolii cu Domnului Trandafir.
societatea, cu părinţii. Dacă, mai demult, părintele îl - Aş vrea să le transmit, ceva, colegilor mei de
aducea la şcoală şi spunea: l-am adus, fă-l om!..... generaţie. Să le mulţumesc că am făcut parte din
acum, nu ştiu dacă părinţii au acelaşi interes. Parcă, rândurile lor, să-i felicit pentru activitatea depusă, cred
de multe ori, sunt nemulţumiţi, este o contradicţie că suntem o categorie profesională foarte disciplinată
între ceea ce vrem noi şi ceea ce vor părinţii. Dar, mi-a şi cu foarte multă dăruire, iar celor care urmează le
fost dragă fiecare generaţie. Însă, de la penultima doresc succes şi să ţină ştacheta sus în învăţământul
generaţie încoace îmi sunt mai dragi. Simt deja că am primar.
sentimente de bunică faţă de ei! Şi ei sunt foarte calzi
şi foarte iubitori şi sentimentul este reciproc. A consemnat, în semn de mulțumire, ... un părinte,
Întrebată ce va face după ce nu va mai fi la catedră, MARIO BALINT
Doamna Paulina cade pe gânduri şi oftează. Tot la
copii se gândeşte şi nu şi-ar dori să se desprindă prea

Seria III Nr. 1(51)


terminarea gimnaziului.
Portretul unui elev de nota 10: Nici promoția anului 2015 nu s-a abătut de la deviza
TEODORA-AURA POTOCEAN școlii „Școala 2 mereu pe locul 1”, obținând rezultate
excepționale la primul examen adevărat al vieții lor de
elev, evaluarea națională.
Dintre toți însă, s-a remarcat TEODORA-AURA
POTOCEAN, o elevă excepțională a acestei școli, care a
obținut nota 10 atât la matematică, cât și la limba

77
română, după ce terminase cele 8 clase cu aceeași
medie, reușind astfel să ocupe locul I pe județ și să fie
premiată de Ministerul Educației și Cercetării
Științifice alături de alți elevi de 10 din țară.

Școala Caraș-Severineană
Povestea Teodorei este frumoasă, fiindcă ea și-a
făcut cunoscută dorința de cunoaștere încă din
primele clase pe care le-a „descâlcit” alături de draga
ei doamnă învățătoare Aurica Nițoiu, care i-a călăuzit
primii pași. Mereu zâmbitoare, cu ochi curioși și
strălucitori, Teodora sorbea învățătura, iubea
deopotrivă arta și sportul, socotea cu repeziciune și
scria compuneri ca nimeni alta în generația ei.
Mai apoi, la gimnaziu, Teodora a devenit un lider.
Undeva, foarte aproape de centrul orașului, pe o Dintotdeauna pasiunea ei s-a numit MATEMATICA.
stradă cu nume de învingător (strada Romanilor), care Rezolva cu plăcere oricâte probleme și exerciții
aduce aminte și de străbuni, se află o clădire frumoasă primea, sau, pur și simplu și le alegea din culegeri ori
în curtea căreia zumzetul copiilor, bucuria de pe fețele manuale, iar rezultatele au început să apară sub
lor, licărirea de privire, te duc cu gândul, chiar fără să îndrumarea atentă a domnului director, profesor
vrei, la copilărie, la zile de școală, la impresii de Marius Șandru. Teodora a confirmat an de an la
vacanță, la primul dascăl sau prima carte pe care ai olimpiada națională de matematică obținând 2
reușit s-o descifrezi singur. Acea clădire este ȘCOALA medalii de bronz, având 3 participări la etapa finală a
GIMNAZIALĂ NR. 2 REȘIȚA. Olimpiadei naționale de matematică.
S-ar putea spune că e o școală ca multe altele, însă Teodora a fost înzestrată și cu „darul scrisului” căci
ȘCOALA 2 se află de ani buni în topul celor mai bune ea a cochetat an de an cu limba română participând
școli din această parte de țară. atât la Olimpiada de limbă, comunicare și literatură
Școală europeană implicată în proiecte naționale și română, la cursul de lingvistică, fiind mereu pe
internaționale, cu un colectiv de cadre didactice podium la fazele județene, iar la finalul clasei a VIII-a a
deosebite, care își practică meseria cu dragoste, reușit să câștige unul din premiile Teodoreanu la faza
dăruire și elevi care sunt dornici de a acumula cât mai națională a acestui concurs, la Iași, bucurându-se
multe cunoștințe, dar și acea „învățătură sufletească” alături de mine, încurajând-o mereu să pășească cu
pe care doar niște dascăli adevărați o pot dărui. încredere și pe drumul literelor.
An de an pe porțile acestei școli au pășit generații Câteodată a combinat matematica și româna
de elevi care mai apoi i-au făcut cinste prin rezultatele participând an de an la concursul ±POEZIE unde a
obținute la diferite concursuri și olimpiade școlare și reușit să obțină un premiu special la faza națională.
care au confirmat prin rezultatele obținute și la liceele De multe ori a fost pusă în situația de a alege,
sau colegiile naționale la care s-au înscris după Teodora reușind în clasa a VI-a calificarea la etapa

Casa Corpului Didactic Caraș-Severin


6. ELEVI, DASCĂLI, ȘCOLI DE NOTA 10 ... DE IERI ȘI DE AZI
națională la 3 discipline: matematică, fizică și limba cinste atât școlii sale, orașului în care s-a născut cât și
română. Pasiunea ei – MATEMATICA – a învins, țării în care trăiește.
alegerea fiind corectă, ea întorcându-se acasă cu o În timpul liber citește, cântă, dansează, se distrează
medalie. alături de colegii și prietenii ei, este o fată care
Teodora este o elevă deosebită, în ochii căreia poți prețuiește bunătatea, curajul și consecvența, dar mai
desluși dorința de a ști cât mai multe, poți să vezi cu seamă este conștientă de faptul că învățatul nu
„scânteia” care aprinde și întețește focul cunoașterii, o este o obligație, ci o provocare, o cheie către
elevă care muncește zi de zi cu multă ambiție și cu adevărata libertate pe care doar astfel o poate
multă dăruire. cunoaște.
Alături de alți colegi valoroși din școală a fost
implicată în numeroase proiecte Shall we dance? fiind Prof. CARMEN MIHAILOVICIU
unul dintre ele, participând la întâlnirile care au avut Școala Gimnazială Nr. 2 Reșița
loc în școli din Spania, Franța, Polonia unde a făcut

mult spirit creativ, dedicată lucrului cu tinerii și având


MIHAELA PRAL, o relație extraordinară cu elevii săi, Mihaela este un
DASCĂL VOLUNTAR voluntar de bază în cadrul programului nostru și un
model de lider al cărui principal scop este dezvoltarea
Școala Caraș-Severineană

continuă a tinerilor prin implicarea lor activă în


comunitate!

Număr de ore de voluntariat pe durata anului 2015:


120 ore
Testimonial: „Mihaela este un lider extraordinar! Se
implică foarte mult în activitățile de la clubul IMPACT,
încercând să-i împuternicească pe copii tot mai mult și
să le dea curajul de a visa la o lume mai bună, la o
comunitate cu cetățeni responsabili și activi. Este un
model de profesor, lider, voluntar, om! Nu foarte
78

multe persoane își dedică din timpul lor liber pentru a


face voluntariat, nu foarte multor persoane le pasă de
Mihaela Pral este profesor învățător în cadrul
educația copiilor de după școală. Mihaela se numără
Colegiului Național C. D. Loga Caransebeș și, totodată,
printre acele puține persoane care își doresc să facă
lider de IMPACT al clubului IMPACT Vox ce s-a înființat
Seria III Nr. 1(51)

mai mult, să ofere mai mult, să aibă o mai mare


în luna noiembrie 2014. Mihaela se implică cu drag în
încredere în tineri și să le dea acestora sentimentul că
toate activitățile pe care le desfășoară în cadrul
a fi la școală și a face voluntariat sunt două lucruri
clubului IMPACT pe care îl coordonează. Încă de când
minunate! ''
s-a înființat clubul, i-a susținut și împuternicit continuu
pe tinerii din club pentru ca aceștia să-și dezvolte
(Prezentarea pentru GALA NAȚIONALĂ A
abilități și competențe foarte utile în viață și, de
VOLUNTARILOR - secțiunea educație – 2015, unde
asemenea, i-a făcut pe aceștia conștienți că orice
Mihaela Pral a obținut cel mai mare număr de voturi
implicare în comunitate contează. Mihaela cunoaște
on-line.) (n.r.)
foarte bine nevoile de învățare și de dezvoltare ale
tinerilor, iar prin intermediul clubului IMPACT ea își
dorește să răspundă acelor nevoi și să vina în CĂTĂLINA RENȚEA, manager de proiect IMPACT
rezolvarea lor. Foarte motivată, hotărâtă, deschisă, cu Fundația Noi Orizonturi

în țară și în lume.
LICEUL TEORETIC Istoria Liceului Teoretic Diaconovici-Tietz este
DIACONOVICI-TIETZ inseparabilă de istoria Reșiței într-o lungă perioadă a
existenței sale, iar 1877 reprezintă un reper temporal
138 de ani de învățământ demn de luat în seamă în istoria zbuciumată a celor
reșițean care au trăit pe aceste meleaguri. Indiferent de
naționalitate, convingeri religioase, de condițile
Aniversarea unei instituții școlare reprezintă un politice, de-a lungul timpului oamenii școlii au investit
popas temporal în rememorarea pentru fiecare dintre în sufletele plăpânde cu atâta generozitate.
noi, a etapelor devenirii personalității umane care Ne pregătim ca peste 2 ani să aniversăm 140 de ani
reprezintă atuul primordial. Ce poate fi mai de existență a acestei instituții de învățământ
reconfortant decât un astfel de prilej, în care să aduci multilingvistice, cu un bagaj metodico-științific de
în memoria vie a concetățenilor, imaginea înaintașilor excepție. Încă de la înfințare – documente disponibile
care au clădit minți și suflete, care au dus faima Reșiței și relevante ne indică anul de start 1877 – actualul

Casa Corpului Didactic Caraș-Severin


6. ELEVI, DASCĂLI, ȘCOLI DE NOTA 10 ... DE IERI ȘI DE AZI
Liceu Teoretic Diaconovici-Tietz, și-a desfășurat  1999 – prezent – Liceul Teoretic
activitatea în cadrul secțiilor cu predare în limba Diaconovici-Tietz Reșița
română, maghiară și germană. Actualmente Liceul Teoretic Diaconovici-Tietz din
Documentele vremii atestă denumirile și perioadele Reșița, îndeplinește condițile de atribuire a statutului
pe care le-a avut liceul cunoscut de generații cu de Colegiu Național, chiar dacă se confruntă cu
numele de alint Bastilia, pe care vi le prezentăm: amenințarea scăderii populației școlare, problemă a
 1877-1919 – Școala Civilă De Băieți; învățământului din Caraș-Severin. Cu un efectiv de
 1919-1928 – Școala Medie De Stat 1200 de elevi, inclusiv structurile aparținătoare – liceul
Pentru Fete; funcționează de la nivel preșcolar la cel liceal, pentru
 1928-1945 – Gimnaziul De Fete; secția cu predare în limba maternă română și limba
 1948-1958 – Liceul Mixt Reșița; maternă germană – unde elevii noștri obțin în mod
 1958-1962 – Școala Medie Mixtă Nr. constant rezultate notabile atât la examenele de
1; Bacalaureat, Evaluare Națională cât și la concursurile
 1962-1964 – Liceul Mixt Reșița; naționale. În cadrul liceului se derulează în mod
 1964-1966 – Școala Medie Nr. 1 constant proiecte finanțate UE existând în acest sens
colaborări și schimburi de elevi cu școli din Germania,

Seria III Nr. 1(51)


Reșița;
 1966-1970 – Liceul Nr.1 Reșița; Austria, Italia și Polonia.
 1970-1976 – Liceul De Cultură Liceul Teoretic Diaconovici-Tietz, unitate școlară cu
Generală Nr.1 Reșița; atribut de simbol al învățământului multilingvistic din
 1976 – 1978 – Liceul Real-Umanist Caraș-Severin își propune continuarea tradițiilor
nr. 1 Reșița; educaționale de formare a tinerilor în contextul
învățământului european.
 1977-1989 – Liceul Industrial Nr. 5
Reșița;
Prof. BORIS VATZULIK
 1989-1999 – Liceul Teoretic Nr. 4

79
Director
Reșița;

Școala Caraș-Severineană

Casa Corpului Didactic Caraș-Severin


6. ELEVI, DASCĂLI, ȘCOLI DE NOTA 10 ... DE IERI ȘI DE AZI
rapidă şi superficială judecată, pentru unii ar părea o
propunere subiectivă, pentru că sunt fiica lui, însă la o
onestă analiză, propunerea mea e construită pe
argumente obiective, e legitimă, pentru că am fost
acolo lângă el şi ştiu CE şi CÂTĂ preocupare a
manifestat tata pentru şcoală, pentru învăţământ,
privându-mă deseori de bucuria de a petrece timp
împreună. Gelozia de fetiţă de atunci a fost înlocuită
peste ani de conștientizarea responsabilității că a-i fi
urmaşă implică și ducerea mai departe a Flăcării
Apostolatului întru dăscălie.
De ce poartă şcoala numele de MIHAI PEIA?
Pentru că atât bunicul, cât şi tatăl său au fost dascăli
şi directori de şcoală, crescându-l astfel într-un mediu
în care şi-a dobândit încă înainte de a-şi face studiile,
abilităţile necesare pentru a fi, pe rând, de-a lungul
timpului, învăţător, pedagog, profesor, director,
inspector şcolar. Pentru că a fost cel dintâi care a
Școala Caraș-Severineană

deschis poarta acestei şcoli, aprinzând Lumina în


clădire, în minţile şi inimile celor care i-au fost elevi
sau colegi. Pentru că vreme de 11 ani, şcoala, în
ansamblul ei, a evoluat continuu, clasându-se mereu
pe loc fruntaş, fiind ceea ce numim o şcoală de
referinţă. Pentru că i-a trasat elemente de unicitate în
faţa altor şcoli, promovând o ofertă educaţională
diversificată celor peste 1000 de elevi, care, pe lângă
învăţământul tradiţional, au beneficiat şi de clase
experimentale la ciclul primar cu predarea
disciplinelor de către profesori. Pentru că a promovat
Domnului profesor, cu dragoste....
80

diversitatea şi dreptul de a studia în limbile


Pornind de Art. 2 din Ordinul nr. 6.564 din 13 minorităţilor, înfiinţând clase cu predare în limba
decembrie 2011 privind aprobarea Procedurii de germană şi maghiară. Pentru că a încurajat elevii să
atribuire a denumirilor unităţilor de învăţământ din scrie, să-şi exprime opiniile şi talentul prin revistă
Seria III Nr. 1(51)

sistemul naţional de învăţământ preuniversitar emis şcolară. Pentru că a dotat şcoala cu tot ceea ce era
de M.E.C.T.S, am lansat în 2012, în calitate de director necesar procesului instructiv-educativ: săli de clasă,
adjunct, Campania „Dă un nume şcolii tale”. Scopul a cabinete, laboratoare, bibliotecă, dar şi îngrijindu-se
fost de a găsi cea mai potrivită denumire, prin ca elevii să beneficieze de asistenţă psihologică şi
implicarea tuturor celor care reprezentau „suflarea” medicală, punând în slujba acestora un cabinet
Şcolii cu clasele I-VIII Nr. 6 Reşiţa, la vremea aceea. psihologic şi unul medical, stomatologic. Pentru că a
Pentru cei care s-au bucurat de a putea fi, în sfârşit UN extins spaţiul prin supraetajarea clădirii cu încă un
NUME şi nu UN NUMĂR, acest lucru a reprezentat un nivel şi construirea unui atelier pentru practică. Pentru
act de creativitate, de originalitate, de a fi unici, o că a pus pe primul plan elevul, dezvoltarea, educarea
modalitate de a investiga, de a cerceta printre şi instruirea lui, manifestându-şi autoritatea printr-o
documentele şcolare, de a reciti Monografia şcolii atitudine plină de dragoste părintească, dar fermă.
scrisă de profesorul C. Tismonariu, mulți ani director, Pentru că a valorizat potenţialul fiecăruia, cunoscând
un mod de a lua legătura cu cei ce au lucrat sau au bine faptul că, precum în corpul uman toate organele
învăţat la această şcoală de-a lungul timpului, o sunt importante şi asigură viaţa doar funcţionând
nostalgică şi duioasă călătorie printre amintirile vieții împreună, comunicând între ele, tot aşa şi între
de elev pentru mulţi dintre părinţii actualilor şcolari, la cadrele didactice e necesară armonia, munca în
rândul lor, foşti elevi ai şcolii. Cu alte cuvinte, echipă, fiecare având, paradoxal, cea mai mare
campania ne-a trimis pe toţi la a ne redescoperi importanţă. Pentru că a fost în primul rând adeptul
rădăcinile, de a ştii cine am fost, cine suntem, ce valori cooperării; iar al competiţiei doar în spiritul fair-play-
avem, ce durează peste vremuri. Subscriindu-mă ului, creând un mediu de învăţare încurajant şi
campaniei, ca parte a resursei umane din instituţie, performant. Pentru că a făcut şi şcoală fără ziduri, ca
m-am implicat în acţiune, alăturând în final, propria profesor de geografie şi istorie, organizând în fiecare
propunere, care, spre bucuria imensă, şi, recunosc, trimestru şi vacanţă excursii prin ţară şi străinătate, la
plăcuta uimire, a fost aceeași cu a doamnei profesor vremea când nici nu se pomenea de o Școală altfel,
Elena Ștefănescu, fostă elevă a școlii și cu a majorităţii mai degrabă ”așa e la școală”, abordând astfel
persoanelor participante la Campanie, adică, să se predarea transdisciplinară şi învăţarea temeinică, de
numească Şcoala Gimnazială Mihai Peia. Poate că, la o durată, dincolo de manuale sau programă, învăţându-i

Casa Corpului Didactic Caraș-Severin


6. ELEVI, DASCĂLI, ȘCOLI DE NOTA 10 ... DE IERI ȘI DE AZI
pe elevi dragostea de neam şi ţară nu din cărţi, ci la românesc numele PEIA reprezintă un BRAND, am
Ţebea, la Voroneţ sau presărând ţărână românească dăscălia și leadershipul educațional în ADN-ul meu,
pe mormintele soldaţilor necunoscuţi din Munţii având în vedere că arborele genealogic din care provin
Tatra. Prin excursii a încurajat, de asemenea, spiritul e semănat cu semănători ai gliei școlare: străbunicii
de echipă, unitatea colectivului, intercunoaşterea, mei, din partea ambilor părinți au fost învățători;
îmbunătăţirea relaţiilor şi întrajutorarea între elevii şi bunicul din partea mamei, profesor de biologie și
dascălii şcolii. Pentru că nu a uitat nicio clipă de director de școală; bunicul din partea tatălui, învățător
respect şi dragoste faţă de semeni, gestionând cu și director de școală; mătușa, sora mamei, educatoare;
pricepere, cu spirit analitic, cu calm şi răbdare toate tata, învățător la bază, profesor de geografie-istorie,
situaţiile conflictuale, tensionate sau delicate, care, director și inspector școlar; mama, învățătoare.
desigur, sunt inevitabile în poziţia de director. Cu toții, de-a lungul timpului și-au pus amprenta
Pentru că a devenit o personalitate în comunitate şi asupra multor generații de copii, aplecându-se cu
în judeţ prin actele sale de cultură, prin publicaţii în răbdare și devotament ca să scoată la lumină ceea ce
domeniul specialităţii, prin implicarea în viaţa e mai bun în ei, precum Socrate moșea adevărurile din
învăţământului cărăşan, prin funcţii pe care le-a tinerii atenieni, folosind maieutica. Ceea ce am învățat
ocupat ca urmare a competenţei, profesionalismului şi de la ei a fost VERTICALITATEA și DĂRUIREA, pentru că

Seria III Nr. 1(51)


potenţialului uriaş pe care l-a avut, pentru care a fost indiferent de sisteme, de legi sau șefi care se pot
decorat cu Meritul Muncii clasa I şi a primit titlul de perinda de-a lungul timpului, tot OMUL rămâne cel
Profesor Evidenţiat. A fost secretar al Secţiei Raionale care sfințește locul, că poți face reformă înaintea
de Cultură din Reşiţa, a fost inspector şcolar de două reformei și cel mai important ingredient în școală e
ori, atât în cadrul Sfatului Popular al Raionului Reşiţa, relația pe care o ai cu elevul. Mi-amintesc că mama,
cât şi la Inspectoratul Şcolar Judeţean, a deţinut mulți ani învățătoare la Școala Generală Nr. 3, atunci
funcţia de preşedinte al Consiliului Judeţean al când am intrat în primul an de învățământ, mi-a zis să
Sârbo-Croaţilor din Caraş-Severin, menţinând legături nu las niciun repetent, pentru că FIECARE COPIL E BUN

81
strânse cu Consulatul ţării vecine. Urma să publice un LA CEVA. ”Scoate la lumină asta și valorific-o!” – au
volum despre originea craşovenilor, dar munca i-a fost fost vorbele ei și nu m-am abătut deloc în 35 de ani de
întreruptă odată cu viaţa. învățământ, de la înțelepciunea mamei.
E școala unde și eu și unde copiii mei am fost Sunt multe de spus despre actualul sistem de

Școala Caraș-Severineană
elevi.... învățământ, despre schimbările miraculoase care ar
Pe Aleea Personalităților din Carașova se află, în trebui să ajute la perfectarea sa, nu mi-am propus să
semn de omagiu pentru anii în care a profesat în abordez această problemă delicată acum, care ar
comunitatea croată, o plachetă dedicată tatei, alături presupune incursiunea în curriculum școlar, în
de cea a tatălui său, dascăl și el. Locul în care e formare inițială și continuă, în manuale, în dotări, în
îngropat tata seamănă cu cel al Domnului Trandafir, la salarizare și în nenumărate aspecte despre CE, CÂT,
fel de modest şi simplu aşa cum a trăit, alături de CUM și CINE ar trebui să facă școală. Poate că primul
mama, dascăl și ea, cu peste 40 de ani în învățământ. pas către ceea ce ar reprezenta salvarea generațiilor
Mi-au lăsat moştenirea cea mai de preţ pe care o de copii ale neamului ar fi sloganul de la care să
poate da un părinte copilului său, EDUCAŢIA, pornească și să țină cont Ministerul Educației: ”DIN
învăţându-mă pentru vremea la care aveam să devin PASIUNE!”
la rândul meu, dascăl, că cea mai bună, de fapt singura
formă de educaţie, este PROPRIUL EXEMPLU, așa cum Profesor LUCIA PEIA
afirma Carl Jung. Chiar dacă ar părea o lipsă de
modestie din parte-mi, pot afirma că în învățământul

ŞCOALĂ ŞI COMUNITATE ÎN EZERIŞ favorabile educaţiunii.


Urmând sfatul de mai sus, ne vedem nevoiţi să
acordăm atenţia cuvenită şcolii. Facem referire aici
Înainte de apariţia unei instituţii sociale specializate
atât la construcţia acesteia, de multe ori un proces
în instruirea şi educaţia generaţiei tinere – şcoala – cât
anevoios, cât şi la procesul de învăţământ.
şi după apariţia acesteia, un rol de seamă în pregătirea
Din tabelul primei documentări a localităţilor din
generaţiilor tinere spre a face faţă cerinţelor
Banat, a şcolilor şi a celor mai vechi învăţători amintiţi,
economice şi sociale ale vremii, l-a avut familia. Ea a
la poziţia 232 întâlnim localitatea Ezeriş din Caraş –
fost, şi este şi astăzi, prima şcoală în care copilul este
Severin, având 242 de case şi o şcoală atestată încă
pus în contact cu valorile sociale pe care trebuie să şi
din 1776. Ca învăţători îi regăsim, la acea dată şi
le însuşească spre a se insera organic în mediu.
pentru această perioadă, pe Bogdan Vuia (1781) şi pe
George Joandrea, unul dintre numele ce stau la baza
Ion Haţegan. Patentul şcolar prin care împărăteasa
pedagogiei şi învăţământului bănăţean amintea: e
Maria Tereza aprobă construirea mai multor şcoli
lucru notoric, că educaţiunea însăşi este şi trebuie să
pentru copiii celor care activau în administraţia
fie o activitate regulată având un scop anumit, pe
imperială, printre care şi şcoala din Ezeriş, stă afişat la
când starea sufletească şi concepţiunea intelectuală a
loc de cinste şi astăzi.
elevului nu sunt totdeauna de la început adecvate şi
Din 1785 ne parvine o altă situaţie asupra şcolilor
Casa Corpului Didactic Caraș-Severin
6. ELEVI, DASCĂLI, ȘCOLI DE NOTA 10 ... DE IERI ȘI DE AZI
din Caraş, întocmită minuţios de pretorul fiecărui devine structură a şcolii din Ezeriş, elevii claselor
district, ce cuprinde informaţii despre localităţile în gimnaziale fiind transportaţi zilnic cu microbuzul
care existau şcoli. Şcoala din Ezeriş făcea parte şcolar din dotare, spre Ezeriş.
componentă din cercul Caraşova, alături de Soceni şi O dată cu anul 2012 denumirea şcolii se schimbă în
satele din jur. În sat erau 338 de copii apţi pentru Şcoala Gimnazială Aurel Peia Ezeriş, împrumutând
şcoală din care, 176 băieţi şi 162 de fete; dintre numele dascălului mai sus amintit, cel care pune
aceştia frecventau şcoala doar 43, toţi băieţi şi nicio bazele şi îngrijeşte de învăţământul modern în Ezeriş
fată. Învăţător la şcoală era Ioan Gavrilovici. în anii tulburi ai comunismului.
În ceea ce priveşte efectivele de elevi şi frecvenţa Echipa de cadre didactice a şcolii de astăzi
acestora la cursuri, situaţia, întinsă pe o perioadă între întruneşte 7 profesori, majoritatea titulari şi cu gradul
1788-1802, se prezintă astfel: didactic I, 4 învăţătoare titulare, dar şi 2 educatoare în
Elevi Frecventează Frecventează cele două grădiniţe cu program normal din structură.
Anul şcolar
frecvenţi regulat neregulat
Începând cu anul 1999, echipa de dascăli a şcolii din
1788 – 1789 24 20 4
Ezeriş este condusă de prof. Simona Vodiţă iar
1791 – 1792 39 15 24 rezultatele sunt din ce în ce mai vizibile, atât în ceea
1795 – 1796 29 9 20 ce priveşte elevii cât şi profesorii.
1801 - 1802 30 20 10
În anul 1865 s-au constituit în Banat mai multe
Școala Caraș-Severineană

asociaţii profesionale ale învăţătorilor care au


contribuit la îmbunătăţirea procesului instructiv de
învăţământ, la orientarea progresistă a învăţătorilor,
la creşterea solidarităţii lor, la promovarea culturii în
masă.
Printre acestea, un rol de seamă l-a avut Reuniunea
Învăţătorilor Români de la Şcolile Confesionale
Ortodoxe din Dieceza Caransebeşului, înfiinţată la 9
aprilie 1869. În primul comitet de conducere executivă
al reuniunii, a fost ales vicepreşedinte un ezerişean,
Ioan Oprea, învăţător în sat până în anul 1893.
82

Învăţătorilor amintiţi mai sus, le-au urmat la catedră Şcoala noastră, azi!
învăţătorul Iancu Străin până în 1904, apoi Ianăş
Străin, care a stat până în anul 1918. Din anul şcolar Şcoala Gimnazială Aurel Peia Ezeriş a ajuns astăzi să
1927-1928, şcoala din Ezeriş s-a numit Şcoală primară asigure un mediu propice formării, dezvoltării şi
Seria III Nr. 1(51)

de stat, când învăţătoare era Margareta Lissy. pregătirii viitorilor elevi de liceu. Numărul anual al
Învăţătorul Ioan Pătraşcu, originar din Ezeriş, care a elevilor şcolii noastre atinge cifra de 120 de elevi şi 40-
fost şi directorul şcolii, a activat între anii 1930-1952. 50 de preşcolari.
Alături de acesta au mai predat următorii învăţători: Atât managementul cât şi cadrele didactice din
Theodor Turcu (originar din Văliug) între anii şcoală rezistă în aceeaşi formulă de peste 15 ani, timp
1934/1936, Elisabeta Hramsavlievici 1936/1949, în care, a reuşit să sudeze o echipă închegată de
Rodica Albeanu (1949-1950), Elena Rusu (1950-1954), profesori, marea majoritate titulari, toţi calificaţi
Petru Ienea (1952 - 1954). pentru disciplinele pe care le predau.
În perioada 1954-1961 au profesat ca învăţători Elevii şcolii noastre se bucură de cele mai moderne
Aurel Peia, originar din Ezeriş, precum şi soţia condiţii de învăţare şi dezvoltare, condiţii pe care le
acestuia, Maria Peia care încă locuieşte în sat. poate oferi o şcoală gimnazială din mediul rural.
Începând din anul şcolar 1961- 1962 a luat fiinţă Şcoala a fost renovată în totalitate, utilată cu mijloace
şcoala de 7 ani, iar, un an mai târziu 1962-1963 Şcoala moderne (laborator TIC, calculator la îndemana
de 8 ani mixtă. Astfel, la sfârşitul anului şcolar 1964- fiecărui cadru didactic pentru activitatea la clasă,
1965, a absolvit prima promoţie a şcolii de 8 ani. vidoproiector şi alte mijloace necesare), mobilier
Un alt învăţător care a servit şcoala mulţi ani, a fost ergonomic.
Petru Mîndrea, originar din Zorlencior. Acesta a venit Pentru a putea asigura un învăţământ la standarde
în Ezeriş în anul 1961, a predat istorie un an, apoi a optime de calitate, echipa şcolii a mers pe două căi
fost numit directorul căminului. A revenit la catedra principale: formarea şi dezvoltarea echipei de
de învăţător în anul şcolar 1968/1969 până în 1997 profesori prin cursuri de conversie şi formare, dar şi
când s-a pensionat. prin aplicarea de proiecte şi/sau dizlocarea de fonduri
Din cauza numărului redus de elevi, clasele de europene.
gimnaziu ale şcolii din Soceni, au fost transferate la În această ordine de idei, încă de la primele granturi
şcoala din Ezeriş, în perioada 1981-1992. Din acelaşi şcoală-comunitate, profesorii şcolii s-au înscris în
motiv, clasele primare sunt în regim simultan, iar din programele subvenţionate de conversie profesională
2003 şi gimnaziul. pentru calificarea pe disciplinele conexe pe care le
Începând din anul 2005, şcoala primară din Soceni predau; cunoscut fiind faptul că, în mediul rural, nu

Casa Corpului Didactic Caraș-Severin


6. ELEVI, DASCĂLI, ȘCOLI DE NOTA 10 ... DE IERI ȘI DE AZI
poţi evita catedrele mozaic sau predarea în regim În final, considerăm că fiecare zi reprezintă o nouă
simultan. Prin Proiectul pentru învăţământul rural, 3 provocare pentru noi, dascălii, o oportunitate de a
profesori au urmat cursuri de conversie profesională, pleca la serviciu optimişi şi de a reuşi să transmitem
pentru disciplinele biologie, lb franceză şi geografie. acelaşi sentiment şi elevilor noştri. Considerăm
satisfacţia finală aceea că elevii vin dimineaţa la şcoală
cu sufletul deschis, convinşi fiind că vor găsi aici un
mediu propice dezvoltării lor şi dascăli dispuşi să
păşească alături de ei pe drumul cunoaşterii.

Prof. NICOLAE-COSMIN GHEJU

Seria III Nr. 1(51)


Un alt grant şcoală-comunitate a permis dizlocarea
unor fonduri europene pentru realizarea proiectului
Ezeriş – trecut şi prezent, proiect în urma căruia a fost
redactată prima monografie a localităţii Ezeriş. Elevii
au fost cuprinşi în toate activităţile proiectului
(cercetarea şi culegerea datelor şi imaginilor din
teritoriu, interviuri cu veteranii şi bătrânii satului,

83
colectarea de exponate pentru muzeul şcolii dar şi
realizarea unor expozişii sau dobândirea de cunoştinţe
TIC prin redactarea studiului monografic), acesta
încheindu-se cu o vizită surpriză în capitală.

Școala Caraș-Severineană
Al trilea grant al proiectului a fost cel care a facilitat
dizlocarea de fonduri pentru completarea necesarului
de cărţi al bibliotecii şcolii dar şi achiziţionarea de
materiale didactice necesare unui proces optim de
învăţământ.
Un proces de învăţământ adaptat anului 2015
presupune accesul la informaţie şi tehnologie
computerizată, atât în ceea ce priveşte cadrele
didactice cât şi elevii. Prin urmare, şcoala noastră
beneficiază de un laborator TIC cu acces la internet,
reţea AeL, atât în şcoala PJ cât şi în Şcoala Primară
Soceni, şcoală ce a devenit structură în anul 2005.
Rezultatele aşteptate nu au întârziat să apară, elevii
noştri s-au întors de la concursuri şcolare sau de la
activităţi, la nivel judeţean sau chiar naţional, cu
rezultate mulţumitoare astfel încât, panoplia de
premii creşte an de an. În ceea ce priveşte accesul în
învăţământul liceal, anual, elevii noştri sunt admişi la
cele mai bune licee din judeţ, atât în învăţământul
teoretic cât şi în cel vocaţional.
Pe langa procesul de învăţământ, clasic, desfăşurat
la catedră, profesorii şcolii noastre se străduiesc să
atragă elevii în cele mai variate tipuri de activităţi
extraşcolare. Astfel, anual, organizam câte o excursie
prin ţară iar activităţile de tipul Şcoala altfel sunt la fel
de gustate de către elevi.
Misiunea şcolii noastre, egida sub care ne
desfăşurăm activitatea zi de zi este: Şcoala noastră va
deveni o şcoală care acceptă filosofia conform căreia
educaţia copiilor se realizează prin implicarea familiei
şi a comunităţii, respectând valorile etnoculturale ale
acesteia, unde se creează un mediu adecvat pentru
realizarea scopurilor comunitare.
Casa Corpului Didactic Caraș-Severin
6. ELEVI, DASCĂLI, ȘCOLI DE NOTA 10 ... DE IERI ȘI DE AZI
„25.XII.1942
Domnule Jumanca,
Deodată cu felicitările mele de sf.(sfintele) sărbători,
rog să primeşti mare mulţămire pentru cele două
mandate trimise de curând. Binevoitorul sprijin mi-a
uşurat cheltuielile, îl rog şi mai departe. Cu bine!
E. H.”
În cele ce urmează mi-am propus să analizez un
articol semnat de Enea Hodoş în Foaia Diecesană
(Foaia Diecesană, Anul VI, 17 februarie – 29 februarie
1981, Caransebeş, Nr. 7).
Articolul sub titlul D-ale ortografiei româneşti se
referă la probleme de ortografie fonetică.
În ortografia română după mari dispute între
etimologişti şi fonetişti s-a adoptat principiul fonetic în
România şi astfel se dorea a se introduce o deplină
unitate în aplicarea lui. Munca unificării nu a fost
uşoară, deşi cauza a fost simplă: „ortografia în unele
Școala Caraș-Severineană

puncte, ori cât de ingenios ar fi tratate, rămâne o


întrebare de convenţie.” Însă cititorul nu este
preocupat de problemele de ortografie fonetică
asemenea înaintaşilor, considerând că aceasta este
treaba Academiei. Pentru acest motiv Enea Hodoş a
făcut mai multe propuneri ortografice la una din
conferinţele ţinute la Institutul Teologic şi Pedagogic
din Caransebeş. Propunerile sunt făcute la părerile
ortografice divergente şi care puteau fi completate de
ENEA HODOŞ către alţi profesori şi nu numai. O să enumăr doar
câteva dintre propunerile făcute de Enea Hodoş.
84

Una dintre personalităţile ilustre ale Caransebeşului, „Se înseamnă i la începutul vorbelor, dacă se aude,
profesor de limba română a fost Enea Hodoş, s-a şi scriem: iepure, ieri, ş. a.
născut la 31.12.1858, la Roşia Montană. A făcut Sunetele ea şi oa se scriu cu literele sunetelor, din
clasele primare şi cele inferioare Gimnaziale la Brad, care se compun.
Seria III Nr. 1(51)

iar clasele superioare ale gimnaziului la Braşov şi Blaj. Accentul grav se poate întrebuinţa şi la infinitivele
După ce a trecut examenul de bacalaureat, în anul scurte de la conjugarea II şi IV, asemenea şi la
1877, s-a înscris la Universitatea din Viena urmând timpurile formate cu ajutorul acestor infinitive: a şede,
cursurile de medicină. În anul 1880 a părăsit facultatea a greşi; voiu, şede; aş greşi.
de medicină şi a trecut la facultatea de litere şi Şuierătoarele ş şi ţ se scriu cu s şi t prevăzute în jos
filozofie pe care a urmat-o la Budapesta şi Viena. cu sedilă.
După terminarea studiilor, Enea Hodoş a fost Linioara între două vorbe sau mai multe, se pune
profesor la Şcoala de fete din Sibiu, iar în anul 1889 a pentru a arăta, că le pronunţăm într-un cuvânt; dar
venit la Caransebeş ca profesor de limba română şi între vorbele compuse din două sau mai multe vorbe
limba maghiară la Institutul Teologic şi Pedagogic exprimând o singură noţiune, nu se pune linioara:
unde a stat până în anul 1905. primăvară, bunăboinţă, ş. a.”
La 25 iulie 1945, Enea Hodoş s-a stins din viaţă la Din regulile prezentate de Enea Hodoş se pot
Sibiu. desprinde reguli generale cunoscute: „sunetele,
Spre sfârşitul vieţii s-a confruntat cu mai mlte pentru care găsim litere corespunzătoare în alfabetul
greutăţi financiare, fapt ce l-a determinat să pună pe latin, se scriu cu litera corespunzătoare, iar sunetele,
foc o parte din cărţile sale tipărite pentru a se încălzi. pentru care nu găsim litere corespunzătoare în
Fericirea face că la Sibiu să fie vizitat de un fost elev de alfabetul latin, se scriu cu literele adoptate şi cu
al său de preparandia de la Caransebeş, învăţătorul semnele cunoscute.”
Pavel Jumanca. Văzând situaţia precară în care se Am convingerea că prin articolele sale publicate în
găseşte Pavel Jumanca hotărăşte să-i ia toate cărţile Foaia Diecesană, Enea Hodoş îşi împlineşte pe deplin
tipărite sub numele lui Enea Hodoş pe care le trimite vocaţia de profesor.
la Caransebeş unde le plasează la colegii lui învăţători
în zonă. Banii îi trimite lui Enea Hodoş la Sibiu cu Prof. STACHE GHERGUŢA
mandat poştal. Acesta îi expediază o scrisoare de Liceul Tehnologic Decebal Caransebeş
mulţumire ce are următorul conţinut:

Casa Corpului Didactic Caraș-Severin


6. ELEVI, DASCĂLI, ȘCOLI DE NOTA 10 ... DE IERI ȘI DE AZI

10 PENTRU NOTA 10 FERARU CARLA, FURDUI ALEXANDRU, PEPTAN


ANDREI, BERCEAN BOGDAN, HUTTERER EDUARD,
OROS FELIX, PACZEIKA DAN.
Un licitator se chinuia să vândă o vioară, pornind
Și nu departe de ei au fost: ȘANDRU BOGDAN
licitaţia de la 10 dolari. Era o vioară plină de praf şi
(9,90), COPOCEAN BOGDAN (9,85) și BĂLUNĂ
dezacordată. În zadar licitatorul plimba arcuşul peste
MARIA(9,80),.însă nu notele sunt totul.
corzile viorii, cele câteva sunete scoase nu impresionau
Totul e legătura care se stabilește între tine ca om și
publicul şi nimeni nu oferea nici măcar acei 10 dolari.
fiecare elev ca suflet, zâmbetul sincer pe care fiecare
Deodată, din mulţime, un bătrân cu hainele peticite,
dintre ei îl are atunci când te întâlnește pe stradă,
şovăind, se ridică şi se apropie de vioară. Râsete şi
mailurile pe care le primești și telefoanele pline de
glume se auziră în întreaga sală: “Probabil e aşa de
entuziasm.
sărac, încât cumpără vioară să aibă lemne de foc”,
Și pentru a ajunge aici e așa de simplu, stimaţi
“Nu lemne de foc, e prea mică, probabil va face din ea
colegi, trebuie doar să eliminaţi ideea preconcepută că
petice pentru haine”, răspunse altul.
doar elevii au nevoie de voi, în primul rând voi aveţi
Bătrânul nu zise nimic, luă vioara în mâinile sale
nevoie de nebunia, idealurile, veselia şi chiar gălăgia
tremurânde şi, după ce o acordă, începuse să legene
acestor izvoare de energie.

Seria III Nr. 1(51)


uşor arcuşul pe corzi. Era asemeni unei vrăji, mulţimea
Nu-i lăsaţi să treacă pe lângă voi fără a fi deschişi la
rămase încremenită. Nimeni nu mai auzise în viaţa lui
tot ceea ce vă pot ei oferi.
aşa sunete mlădioase, nimeni nu a mai simţit un
asemenea fior. Era o trăire asemeni unei rugăciuni.
Prof. OVIDIU BĂDESCU
Istovit, bătrânul lăsă vioară pe masă şi gândi doar
Colegiul Naţional Traian Lalescu Reşiţa
pentru sine:.”Dacă aş fi avut acei zece dolari, cât de
fericit eram să pot cumpăra o asemenea vioară..”. O
privi cu părere de rău şi se retrăsese la locul său.

85
Nici nu ajunse bine la loc că, trezită din visare, sala
începuse licitaţia:
-Ofer 1000 de dolari! a fost prima ofertă
-Ofer 1200, spuse altul…şi licitaţia a continuat

Școala Caraș-Severineană
până când vioara se vându cu 3000 de dolari.
Era aceeaşi vioară pe care la început nimeni nu
dădea nici zece dolari. Oare ce i-a schimbat aşa mult
preţul?
Cu siguranţă, atingerea maestrului, a acelui bătrân
care, privea cu lacrimi în ochi cum un domn se ridică,
ia vioara şi se retrage în sală…însă, în loc să se
îndrepte spre locul său, vine direct spre bătrân.
- Îţi dăruiesc această vioară, eu nici nu ştiu să
cânt şi nu aş avea ce să fac cu ea. Am licitat pentru
dumneata, mi-am dat seama că ţi-o doreai mult
- Dar…e 3000 de dolari, aruncaţi aşa banii
ăştia?
- Nu, răspunse domnul, cele câteva minute în
care te-am ascultat valorează mult mai mult decât
aceşti 3000 de dolari. Sunt unele momente ale vieţii,
momente în care eşti în preajma unor maeştrii,
momente care nu se pot cumpăra. Sunt fericit că am
reuşit să vă cunosc, mai spuse domnul, şi plecă afară
din sală.
Cu siguranță fiecare dintre noi, profesorii, am
întâlnit de-a lungul vieții elevi-maeștrii care ne-au
oferit cele câteva minute care valorează mai mult
decât cei 3000 de dolari, cu siguranță fiecăruia dintre
noi ne-au dat lacrimile atunci când un elev a reușit să
atingă coarda sensibilă a sufletului nostru. Nu
contează dacă aveau hainele peticite, nu contează
dacă șovăiau atunci când ieșeau la tablă, contează că
reușeau să ne facă să mulțumim lui Dumnezeu că i-am
întâlnit, și asta fac și eu acum. Și am proaspătă în
minte generația 2015, cei 10 pentru nota 10 (e prima
dată când într-o clasă am 10 de 10 la bac la mate):
AVRAM MARIA, CIULU MIRUNA, MOLNAR LAURENŢIU,
Casa Corpului Didactic Caraș-Severin
7. REVISTE / PUBLICAȚII ȘCOLARE / CREAȚII LITERARE
tehnoredactare şi multe alte aspecte. Este o întâlnire
LUMEA NOASTRĂ, în care îmbinăm teoria cu practica, discutăm,
REVISTA ŞCOLII 7 REŞIŢA analizăm, ne creăm baza de lucru.
Structura unei reviste se stabileşte la început de
De zece ani, Şcoala Gimnazială Nr. 7 Reşiţa are o drum. În cazul nostru, fiecare început de an şcolar este
revistă care o reprezintă, numită Lumea noastră. Este un nou început pentru Lumea noastră. Vorbind la
o publicaţie şcolară de care autorii ei, şi nu numai ei, modul general, structura unei publicaţii se stabileşte
sunt foarte mândri. În fiecare an este câştigătoarea în funcţie de tipul ei. În cazul nostru, revista este una
locului I la etapa judeţeană a Concursului Naţional de de tip magazin (caleidoscop), oglindind complex
Reviste Şcolare, fiind apreciată şi la nivel naţional cu întreaga activitate a şcolii. Structura este cea care ne
titlul de laureat. Pe lângă aceste rezultate, revista a orientează munca. Ne referim la rubricile permanente
obţinut, de-a lungul anilor, numeroase premii la ale revistei, în cadrul cărora includem diverse
concursuri de profil, derulate la nivel interjudeţean materiale, diferite în fiecare număr.
sau naţional. Cea mai mare realizare este, însă, Periodic şi în funcţie de diverse evenimente, pot
implicarea elevilor şcolii în realizarea ei, faptul că apărea numere speciale, care suportă modificări ale
Lumea noastră este produsul exclusiv al muncii structurii revistei clasice. Pot menţiona aici numărul
pasionaţilor de jurnalism. special dedicat primirii titlului de Şcoală Europeană în
anii 2010 şi 2013, dar şi numărul dedicat aniversării a
Școala Caraș-Severineană

cincizeci de ani de la înfiinţarea şcolii.


În acest moment lucrăm la realizarea nr. 33 al
revistei. Chiar dacă suntem adepţii unui anume tipar
de revistă, acesta era valabil pe perioada unui an
editorial şi nu excludem modificări de conţinut.
Acestea depind de preocupările şi preferinţele micilor
redactori, dar şi de lumea în continuă mişcare a şcolii,
a copilăriei. Paginile standard cuprind informaţii
privind Şcoala 7, activităţile extraşcolare, rezultatele la
concursurile la care elevii noştri participă, proiectele
educaţionale, despre copiii talentaţi ai şcolii care sunt
86

înscrişi la diverse cluburi din oraş şi fac performanţă în


diferite domenii (cultural, sportiv, artistic etc.). Pulsul
şcolii este numele rubricii care prezintă aspecte
generale legate de instituţia noastră: oferta
Seria III Nr. 1(51)

educaţională, situaţia claselor şi a diriginţilor şi a


învăţătorilor care le coordonează în anul şcolar
Întreaga activitate de realizare a revistei are
respectiv, cercuri tematice, programe derulate în
amploarea unui proiect anual, în care se derulează o
şcoală, implementate de instituţia de învăţământ sau
serie de activităţi periodice. Primul pas în realizarea
de alte instituţii partenere, catedrele pe discipline etc.
revistei este identificarea elevilor cu aptitudini
Talentele Şcolii 7 sunt paginile prin care îi evidenţiem
literare, care au abilităţi în domeniul jurnalismului, dar
pe cei mai buni elevi, care fac performanţă în cadrul
manifestă şi disponibilitate şi dorinţă de a scrie, de a
cluburilor din care fac parte. Mulţi elevi ai Şcolii 7 fac
se implica în această activitate deloc simplă, care
dans sportiv, gimnastică, balet, pian sau teatru,
necesită timp, pasiune, talent, cultură generală,
handbal sau baschet, înot sau tenis. Unii dintre ei au
curiozitate. Sunt doar câteva criterii în realizarea
ajuns campioni judeţeni şi chiar naţionali,
echipei redacţionale a revistei.
demonstrând că pot fi modele pentru colegii lor.
În acest an şcolar, activitatea a demarat prin
Şi tot la categoria modelelor intră şi personalităţile
lansarea unui concurs prin care elevii Şcolii 7 erau
locale cu care stăm de vorbă în cadrul rubricii Interviu.
provocaţi la un concurs. Pe baza lucrărilor primite, au
Putem spune, fără să exagerăm, că prin revista şcolii
fost selectaţi elevii care fac parte din echipă, clasa sau
se face şi consiliere în carieră. Mă refer la rubrica
vârsta nefiind un criteriu în alegerea lor. Astfel, din
numită Cum se face… Este o rubrică interesantă şi
echipă fac parte atât elevi de gimnaziu, cât şi elevi de
utilă, care deschide noi orizonturi şi care oferă modele
ciclul primar.
de urmat. Apar aici persoane care au obţinut
Următoarea activitate a fost prima şedinţă de
performanţă într-un domeniu de activitate şi care pot
redacţie. Oferind activităţilor termeni specifici
fi considerate un bun exemplu. Acest titlu generic ne-a
jurnalismului profesionist încerc să le confer
permis evadarea din şcoală spre ţinte din cele mai
importanţă, conştientizând elevii de rolul pe care şi l-
diferite: medicină, televiziune, alpinism, jurnalism,
au asumat: acela de a scrie despre şcoala lor. Prima
cultură, afaceri, chiar politică. Sunt interviuri cu
întâlnire este una aparte, pentru că aici punem
oameni de suflet, care au dorit să stea de vorbă cu
temelia muncii care stă la baza realizării publicaţiei
jurnaliştii noştri, au găsit timp într-un program foarte
noastre. Este momentul în care stabilim structura
încărcat pentru a oferi un sfat, un cuvânt, un răspuns
revistei, ritmicitatea apariţiei, detalii legate de
la probleme. Din punct de vedere jurnalistic, sunt
Casa Corpului Didactic Caraș-Severin
7. REVISTE / PUBLICAȚII ȘCOLARE / CREAȚII LITERARE
interviuri de care suntem foarte mândri că se regăsesc pentru munca lor şi pentru faptul că, prin ceea ce fac,
în paginile revistei noastre. contribuie la creşterea imaginii şcolii în comunitate. În
Reporterii noştri s-au întâlnit, de-a lungul celor zece acest sens, se regăsesc în paginile revistei jurnaliştii,
ani cu oameni de seamă ai judeţului Caraş-Severin. nu doar ca nume care semnează un material, ci sub
Lista este destul de lungă. Mă opresc în cele ce diverse forme: o fotografie şi câteva gânduri cu ocazia
urmează doar la câteva nume: alpinistul Coco Galescu, sărbătorilor de iarnă, spre exemplu, o prezentare la
poeta Liubiţa Raichici, boxerul Francisc Vaştag, atleta început de an şcolar, gânduri la sfârşit de clasa a VIII-a
Gabriela Szabo, înotătoarea şi antrenoarea Carla ale celor care părăsesc echipa şi şcoala, îndreptându-
Troner, sportivul temerar Falviu Cernescu, actorii Dan se spre liceu.
Mirea, Constantin Berry şi Camelia Ghinea, scriitorii Revista este oglinda şcolii, însă ea nu ar exista dacă
Dan D. Farcaş, Liubiţa Raichici şi Gheorghe Jurma, aceşti copii nu s-ar implica, nu ar rupe din timpul lor
cantautorii Maria Gheorghiu, Cristian Buică şi Ducu pentru a se informa şi pentru a scrie. Legătura dintre
Bertzi, realizatorul de emisiuni tv folclorice, Dan Liuţ, jurnalişti şi cititori este una din preocupările
redactorul-şef al cotidianului “Jurnal de Caraş- importante ale coordonatorului de revistă. Copii care
Severin”, Nina Curiţă, directorul Bibliotecii Judeţene scriu pentru copii. De aici şi interesul de a cuprinde
“Paul Iorgovici” Reşiţa – Clara Constatin, directorul rubrici pentru orice vârstă, ţinând cont în în şcoala

Seria III Nr. 1(51)


Muzeului Banatului Montan Reşiţa – dr. Dumitru noastră învaţă copii de la 6 la 15 ani. În acest sens, o
Ţeicu, campionul naţional la automobilism Mircea nouă rubrică a luat naştere începând cu anul şcolar
Pădurean, regizorul Sabin Dorohoi, regizorul Florin 2015-2016: Jucării pentru copii.
Şerban.
Ce ne place; Reşiţa, oraşul meu; Descoperim
Europa; România, tărâm de poveste; Să ne
cunoaştem drepturile; IT News; Divertisment; Lecţia
de istorie; Sondajul de opinie sunt alte rubrici ale

87
revistei noastre care presupun informare şi
documentare din partea micilor jurnalişti, comunicare
cu colegii din şcoală pentru a identifica preocupările şi
problemele lor. Materialele pe care revista le cuprinde

Școala Caraș-Severineană
trebuie să îndeplinească anumite criterii: să fie
atractive pentru copii, prin urmare să fie citite de ei;
să reflecte viaţa şcolii, constituind astfel o carte de
vizită pentru Şcoala 7; să fie educative, cuprinzând
informaţii de interes din diverse domenii ştiinţifice; să
corespundă nivelului intelectual şi vârstei cititorilor; să
încadreze şcoala în comunitatea locală. Pentru a se
crea legătura dintre redactori şi cititori, revistele încep
cu un cuvânt înainte, cuvânt de bun găsit, o De regulă, copiii care intră în echipa de redacţie a
introducere prin care cititorii sunt informaţi despre ce revistei îşi păstrează locul până la terminarea şcolii,
vor citi în numărul respectiv de revistă. Cuvântul de pentru că este o muncă pe care o fac cu pasiune, pun
început este adaptat în funcţie de perioada apariţiei suflet în realizarea acestei reviste şi o gândesc ca fiind
revistei. a lor. Revista “Lumea noastră” face parte din mine…
Activitatea de realizare a revistei este una complexă spune un fost jurnalist al nostru, actualmente licean.
şi primim cu bucurie orice informaţie şi orice sprijin Am încercat să fim alături de oraşul nostru şi am
venit din partea unor persoane specializate, adevăraţii luat parte, în aceşti ani, la multe din evenimentele
profesionişti ai presei cărăşene, atât din cea scrisă, cât deosebite ale Reşiţei. Am participat la întâlniri cu
şi din cea audio-vizuală. Întâlnirile şi discuţiile care au scriitori, actori, sportivi recunosciţi pe plan naţional,
avut loc în diferite locaţii au adus un plus de valoare care au fost prezenţi în oraşul nostru cu diverse ocazii.
revistei, ne-au responsabilizat şi ne-au impulsionat să Am participat la lansări de carte, competiţii şi chiar
continuăm. conferinţe de presă, alături de “presa mare” a Reşiţei.
Este de la sine înţeles că o revistă a şcolii presupune În acest context, începând din acest an am dat naştere
muncă de echipă şi susţinere din partea colectivului de unei rubrici noi, prin care dorim să facem legătura
cadre didactice. Revista şcolii este un instrument prin între şcoală şi comunitatea în care ăşi desfăşoară
care ies la iveală lucruri despre care merită să vorbim, activitatea: Evenimente reşiţene.
însă nu se ivesc ocaziile de a o face. Este o muncă Munca de jurnalist şcolar este o muncă deloc
deloc uşoară a celor care o realizează, însă rezultatele simplă. Presupune informare, iniţiativă, implicare,
sunt multiple. Pe de o parte, elevii care scriu – micii muncă… Însă nimic nu se compară cu satisfacţia de a
jurnalişti – dezvoltă abilităţi de comunicare orală şi ţine în mână, la final, o revistă în care el, jurnalistul
scrisă, cu persoane din diverse domenii. Aceşti elevi copil, îşi găseşte numele…
dezvoltă abilităţi jurnalistice, aplicând ceea ce au Profesor CRISTINA ARDELEANU
învăţat în orele de limba şi literatura română, însă nu Şcoala Gimnazială Nr. 7 Reşiţa
au avut ocazia să practice. Este normal să fie apreciaţi
Casa Corpului Didactic Caraș-Severin
7. REVISTE / PUBLICAȚII ȘCOLARE / CREAȚII LITERARE

N-O SA-MÍ ZÃUÍT SATU’ MEU


*premiul special al Episcopiei Caransebeşului şi al
juriului reprezentativ al Festivalului de poezie în grai
bănăţean Gugulan cu car cu mere, ediţia I

N-o sã-mi zãuit satu’ meu


Unge trag gin hoinãrit,
Nici caputu’ ce-l port eu
Cu cãciula ce-am tocit,
Nici opinca fãrã ştrimf
Ce la geşt m-o jâvinit.
Nici pe mama ce-mi trãgea
O scartoafã dupã cap
FULGI PENTRU PACE Când fugeam la pescuit.

Porniri de lup cu chip de om N-am sã uit ogaşu-n care


Peste atâtea credințe cernite Gesãori bebeci scãldam
Școala Caraș-Severineană

Îmbrățișări prefăcute în cruci Nici ţâgarea a mai tare


Pe un munte de zgură Dântr-o chicã-n foi ge ghijã
Cu duhuri pitite... Cu: ,,hii ! popa!’’dahãneam.

Ajuns-a obrazul de tablă Nu furam Dumnezãu şcie


Respirația-i glumă și lege; Gecât coaja ge dulece
Căutări dedicate uitării Ce-o umpleam pân’la mânie
Peste umbre de măști și priviri Gin brãdânea cu rãchie,
Cu atingerea aspră și rece... Şî ne pitulam prin curce
Sã vorbim vruce-nevruce.
Doamne, ce-i secunda de viață
Când clepsidrele se sparg în idei
88

Mai coceam crumpei sub jar,


Pe frecvențe de inimi Şî mâncam cu brânzã tare,
Imnuri din vremuri mai bune Cucuruz cum n-ai habar,
Cu toți anii mei și ai tăi... În cabuz cu multã sare.
Seria III Nr. 1(51)

Ne țes nostalgii hibernale Nu zãuit cã nu am cum


Iernatice gânduri de ducă și dor Tot ce-n graiu’ meu vã spun :
Se cântă tristețea atâtor colinde Leagãnu’ legat în prun
De față cu pruncul și mama Şî colenda ge alun,
Cu ai mei, cu ai tăi și ai lor... Ce-o purtam cu ai mei ortaci
Prin nãimeţ’ dupã colaci,
A-nceput și goana nebună Ca în sara ge Ajun
Crăciunul se mută cu totul în pom; Sub brãduţu’ge Crãciun
Războaie în credințe cernite Sã gãsãsc bici cu gãitane
Ne ceartă obrazul de tablă Pentru pãşunat pe vale.
Și cerul străin de semeni și Domn.. Şo trãistuţã,mãi sãrace!
Ca sã-mi punã vreo pogace
VERIGA LIPSĂ Cu o olbã ge rachie,
Cu un zâmbet -,,Frumoasã copilãrie!’’
Ai putea să-mi tai glasul
Și privirea pe din două... Sã zãuit nu mi sã poace :
Când fugeam în câce-o noapce
Vei simți mirosul Pe la nunţi şi la negei
Fânului proaspăt cosit Şî jucam ca nişce zmei,
Pe întinderi de gânduri... Cu mândruţã ge pe sace
Care-erau nemãritace.
Doar cu un zâmbet Şî plãceam jocuri-’nãince
Ai putea despărți marea Pentru fece cãpãrâce.
De lacrimi și furtuni... Cã-ncercam pe câceuna
S-o duc ge norã lu’ muma.
Prof. EMIL-SERGIU VARGA
Reșița Doamne, unge eşci junie,
Casa Corpului Didactic Caraș-Severin
7. REVISTE / PUBLICAȚII ȘCOLARE / CREAȚII LITERARE
Când lucram zâle-nãimice Şî pe uşa ge la moarã-
Câce-o doinã sã ne cânce Dar o mâzgãlit o cioarã.
Ori câce-o horã bãtrânã Şi pe mâtca unui fag
Argeleana pe sub mânã, Sã siceascã cin’ mie drag
Joc ge doi, brâu’ pe şapce, Dar şumariu’ l-o tãiat.
Joc gin joc pe sãturace. Mai bine vã spun gin gurã:
Cã zâceam agesãori: La un par ge bãuturã!
,,Ce tri bun sã nu mai mori!’’ Cã nici vorba nu sã perge
Şî nici ,,socea’’nu măi şcerge.
Am scris asta pe-un pãrece: Institutor PETRU PANDURU
Sã siceascã mulce fece. Iablanița

învățământ preuniversitar, un set de


GHID PENTRU TITULARIZARE ȘI posibile subiecte pentru această probă.
CARIERĂ DIDACTICĂ Învățarea în acest ghid este abordată ca proces care
integrează învățarea, predarea și evaluarea, abundând
– LIMBA ȘI LITERATURĂ ROMÂNĂ –

Seria III Nr. 1(51)


în strategii interactive în care rolurile și ipostazele
profesorului sunt multiple și diversificate.
Lucrarea Ghid pentru titularizare și carieră didactică
Cadrul E-R-R, specific constructivismului, ni s-a părut
– Limbă și literatură română este rezultatul unei
mult mai eficient în înțelegerea abordării noastre și în
bogate experiențe a autorilor în predarea Limbii și
rezolvarea subiectelor în discuție.
literaturii române, în obținerea de rezultate foarte
Abordarea temelor de la didactica disciplinei s-a
bune cu elevii la evaluările naționale, concursurile și
făcut în ordinea menționată în programa disciplinei
olimpiadele școlare.
pentru acest concurs național.

89
Lucrarea noastră am intitulat-o „ghid”, pornind de la
Materialul teoretic este susținut pe experiențele
ipoteza că ea se adresează în egală măsură diverselor
didactice ale autorilor în care tradiționalul se îmbină
categorii de cadre didactice: tinerilor absolvenți cărora
cu modernul pentru performanță.
încercăm să le descifrăm „misterele” subiectelor
Modelele oferite de paginile ghidului pot fi de ajutor

Școala Caraș-Severineană
pentru titularizare, cadrelor didactice care participă de
tuturor cadrelor didactice, indiferent de vechime,
mulți ani la acest concurs și care au nevoie de a se iubitori ai cuvântului și ai artei cuvântului, îndrăgostiți
ghida în rezolvarea subiectelor, dar și cadrelor
de cariera didactică și de calitatea ei.
didactice titulare care vor descoperi strategii
Considerăm că incursiunea noastră prin universul
interactive de abordare a învățării limbii și literaturii
verbului „a învăța” poate să vă poarte pe căile de
române într-un context motivant care dezvoltă
acces în minunata împărăție a școlii în care noi am
creativitatea și gândirea critică.
trăit momente de înălțare sufletească alături de copiii
Ghidul este structurat pe următoarele capitole:
noștri.
- capitolul I este rezervat tematicii pentru
didactica disciplinei limba și literatura
Prof. dr. ADRIANA DUDAȘ-VASILE
română, bibliografiei recomandate pentru
Prof. NISTOR IORGA
metodica predării acesteia și
competențelor cadrului didactic de
specialitate;
- capitolul al II-lea pornește de la
proiectarea didactică, apoi abordează
problematica didacticii disciplinei în
diversitatea ei (didactica lecturii, didactica
limbii române, didactica oralului, didactica
redactării), evaluarea și noile sale
dimensiuni, comunicarea, rolul
profesorului de limba și literatura română
în structurarea la elevi a unor modele de
exprimare și a unor atitudini care
facilitează comunicarea, forme ale
comunicării didactice, învățarea prin
cooperare, managementul clasei,
curriculum la decizia școlii;
- capitolul al III – lea cuprinde recomandările
autorilor pentru rezolvarea subiectelor de
metodică de la proba scrisă a concursului
de ocupare a posturilor/catedrelor
declarate vacante/rezervate în unitățile de
Casa Corpului Didactic Caraș-Severin
8. INTERVIURI INEDITE
INTERVIURI INEDITE domnului Ion Mircioagă, puteți afla accesând blogul
Am inițiat această rubrică pornind de la ideea că domniei sale, la adresa:
oamenii sunt cea mai bună sursă de învățare. Ne https://mircioaga.wordpress.com/actualitate/
propunem ca, în fiecare număr, să vă prezentăm
gândurile, părerile despre educație și nu numai, ale Domnule Mircioagă, sunteți cunoscut cititorilor
unor OAMENI din școală și din afara ei. acestei reviste, în primul rând, pentru piesele pe care
Iată reîntâlnirea cu o personalitate a lumii teatrului le-ați montat la Reșița și-am să amintesc aici de
și învățământului, prieten al reșițenilor, regizorul ION ”Steaua fără nume” a lui Mihail Sebastian, precum și
MIRCIOAGĂ, ce a avut amabilitatea să răspundă ”Talk show” de Ştefan Caraman, pentru că oamenii
întrebărilor colegei noastre LUCIA PEIA. (n.r.) școlii sunt parte a publicului din sălile de teatru.
Discuția noastră prietenească (prefer să numesc astfel
interviul!) va sta sub semnul relației anterior amintite,
dar și prin prisma dascălului ce-l am în față, pentru că
sunteți conferențiar universitar la UNATC.
Și-am să încep prin a vă întreba cărei alchimii se
datorează faptul că avem un absolvent de chimie
dedicat în prezent teatrului, învățământului și
scrisului?
Școala Caraș-Severineană

Pentru mine teatrul este (şi) chimie. În teatru, ca şi


în chimie, sunt importanţi catalizatorii, forţele de
legătură din interiorul unei entităţi, capacitatea de a
reacţiona, energiile, felul în care acestea sunt
controlate, reversibilitatea sau ireversibilitatea unor
transformări – dacă transformările respective sunt
violente, însoţite deci de degajări importante de
energie, sau sunt lente, subtile…
Pedagogia este un element constitutiv al regiei de
teatru. Sigur, a preda regie e ceva bizar: lucrez cu
,,Am învățat să nu mă închid în oameni cărora le sugerez – pe lângă mijloace de a citi
90

ce ştiu” (ION MIRCIOAGĂ) un text, variante de definire a unei situaţii teatrale –


căi de a lucra cu oamenii; aşadar, între cele două
 s-a născut la data de 22 iunie 1955 în preocupări nu există graniţă. De ce nu predau toţi
regizorii? – m-ai întreba. Unii nu-s dispuşi să
Seria III Nr. 1(51)

Mihăileşti, Giurgiu;
cheltuiască timp şi în-sufleţire. Alţii nu au şansa mea:
 a absolvit în 1980 cursurile Facultăţii de
şansa de a fi în permanent contact cu tinerii, de a fi
Chimie din Bucureşti;
obligat să mă formez continuu, să citesc, să văd, să
 în 1995 a absolvit Universitatea de Artă
aud…
Teatrală şi Cinematografică (UATC) „Ion Luca
Scriu din nevoie. Articolele şi cărţile de specialitate
Caragiale” din Bucureşti;
le scriu din nevoia de discurs, de logică deci, de
 în prezent este conferenţiar universitar
articulare raţională a intuiţiilor şi impresiilor. Nu
doctor la Universitatea Naţională de Artă Teatrală şi
reuşesc în totalitate, nici nu am această ambiţie, care
Cinematografică Bucureşti şi profesor invitat la
jigneşte inefabilul teatrului. Textele pentru scenă le
Universitatea de Arte „George Enescu” Iaşi;
scriu din disperare. Cele mai multe dintre piesele
 face parte din colegiul de redacţie al revistei
româneşti contemporane sunt lipsite de teatralitate,
„Concept” editată de Departamentul de Cercetare al
sau folosesc un vocabular porcos, sau abundă în
UNATC;
preţiozităţi. Iar cea mai mare hibă a lor este
 autor al volumelor „Realitatea în codrul din inactualitatea. Nu am găsit piesă care să aibă ca temă
Arden” şi „Realităţile în teatru”;
şomajul, sau bestialitatea cu care sunt bătute
 a scris piesele: „Oricând, cu plăcere”, femeile, sau ravagiile făcute de alcoolism.
împreună cu Radu Dragomirescu, și „Totul e prea
mult. (Nimic e cam puţin)”, împreună cu Radu V-ați întors de curând din Germania, dintr-un turneu
Solcanu; organizat de Teatrul „T. a. C. T.”, din Sighişoara, unde
 este secretar al Asociaţiei Culturale „7”. Teatrul 7 a fost coproducător al spectacolului –
 are colaborări la posturile de televiziune „Cerere în căsătorie”, de Cehov. Mizez pe calitățile
Prima TV și TVR; dumneavoastră de fin observator și pe onestitatea
 a montat spectacole la București, Arad, spiritului analitic, atunci când vă întreb, cum v-ați
Brăila, Buzău, Reşiţa etc., pe texte din autori simțit și cum ați simțit publicul din Munchen,
clasici precum Shakespeare, Moliere, Caragiale sau Heidelberg, Stuttgart, Frankfurt?
contemporani: Tankred Dorst, Mario Vargas Llosa, Trebuie să precizez că experienţa trăită în
Dumitru Solomon etc.; Germania a fost cu totul nouă, căci e prima dată când
 mai multe despre activitatea și publicistica
Casa Corpului Didactic Caraș-Severin
8. INTERVIURI INEDITE
merg cu un spectacol jucat în limba română pentru rămâne el. Întorcându-ne la Richard, şi vulgarizând
comunităţi de români de peste graniţe. puţin, profesorul nu trebuie să îşi pună cocoaşă şi nici
Reprezentaţiile au avut un succes deosebit. S-a să trăiască satisfacţia de a fi o fiinţă monstruoasă.
aplaudat la scenă deschisă, s-a râs la momentele Dascălul nu e operă de artă, e artist, bijutier care
comice, s-a reacţionat adecvat la cele dramatice. La şlefuieşte caractere.
final, în toate cele patru oraşe, publicul a ovaţionat.
După reprezentaţii, mulţi spectatori au dorit să Se invocă tot mai mult sintagma ”Vrem o țară ca
discutăm. Să ne felicite, să ne spună ce mult a contat afară” și modelele educației din țări precum Finlanda,
pentru ei un moment de artă teatrală românească. Japonia, Coreea de Sud, Singapore, Anglia, state aflate
Din păcate, noi nu am avut timp pentru dezvoltarea în Top 10, conform Ranking the World’s Educational
dialogului – nu e uşor, crede-mă, să dai patru Systems. Ce-i lipsește, în opinia dumneavoastră,
reprezentaţii, în patru zile, în patru oraşe la sute de învățământului românesc? Sau altfel spus, ce ar trebui
kilometri unul de celălalt, … montat decor, lumini, remediat la şcolile din România? Sau, poate, printr-un
demontat repede, căci sala era închiriată fix până la exercițiu de imaginație, fără a exclude această
ora 22! posibilitate, care ar fi primele măsuri pe care le-ați lua,
Spectacolul a avut succes; repet ca să subliniez că dacă ați fi Ministrul Educației?

Seria III Nr. 1(51)


reuşita se datorează în primul rând actorilor din Învăţământului românesc îi lipseşte respectul
distribuţie: Gianina Iconaru, Ştefan Abrudan, Eugen pentru învăţământ. Educaţia e privită cu dispreţ de
Pădureanu. Toţi, actori pe care i-am cunoscut la vârfurile politice. E nevoie de argumente? …
Reşiţa. Şi de care teatrul din Reşiţa s-a lipsit, din subfinanţarea cronică, abundenţa plagiatelor,
păcate... infrastructura mizerabilă…
Din păcate, educaţia e privită cu dispreţ şi de
Îmi amintesc impactul deosebit pe care l-a avut populaţie. Cât timp se promovează, în toate
piesa scrisă chiar de dumneavoastră și jucată de domeniile, valorile care sufocă acum spaţiul public

91
actorii teatrului reșițean în sălile de clase, având ca autohton, copiii şi părinţii lor nu au cum să dea
temă examenul de capacitate pentru elevii claselor a importanţă şcolii. Cât timp elementul constitutiv al
VIII-a. A fost în primul rând o reacție a profesorului din ierarhiilor e banul, tinerii vor fi dezinteresaţi de ceea
dumneavoastră sau un strigăt de ajutor al părintelui ce le oferă studiul literaturii şi al matematicii. Cât

Școala Caraș-Severineană
de copil aflat în fața unui asemenea prag, la vremea timp funcţionează gogoşeriile numite instituţii de
aceea? învăţământ superior, din care ies cohorte de
Îmi amintesc cu plăcere de acel spectacol. L-am impostori, românii îi vor desconsidera pe profesori şi
făcut convins fiind că teatrul, jucat în sălile de clasă, pe învăţători.
pe texte adresate direct elevilor, poate contribui la Situaţia nu poate fi remediată dacă nu se reaşează,
un alt fel al copiilor de a se apropia de şcoală – de într-o ordine firească, societatea. Ţine de ministrul
manuale, de profesori, de colegi şi, mai ales, de educaţiei acest imperativ? Ţine, dar nu doar de el.
momentele importante, cum sunt examenele. A Dacă aş fi eu acel ministru, aş cere interzicerea
funcţionat profesorul din mine, preocupat de emisiunilor tv care imbecilizează telespectatorii, aş
diversificarea căilor de comunicare cu elevii. iniţia o lege care să demaşte felul în care a fost
jefuită ţara asta şi i-aş băga la puşcărie pe viaţă pe
Ați afirmat într-un interviu, la Sighișoara că ”Actorul jefuitori, şi, mai ales, aş desfiinţa fabricile de diplome
este o operă de artă”. Cum ați defini dascălul, actor și – şi cele private, şi cele de stat. Exemple de astfel de
el, în aceeași măsură, în care luăm în considerare fabrici? Nu trebuie să căutăm prea departe.
autenticul personajului interpretat și abilitățile Sau aş demisiona.
necesare actului artistic?
„Actorul ca operă de artă” este un concept pe care Om de teatru fiind, aveți acel sine qua non ”open
am început să îl dezvolt lucrând la teza de doctorat. mind”. Vă vin anual elevi din mediul preuniversitar. În
Pe scurt, când se urcă pe scenă, actorul renunţă la a ceea ce priveşte relaţia profesor-elev, ce ne-aţi putea
mai fi el, lasă loc în fiinţa lui personajului. Eugen, să spune despre generaţiile actuale? Observaţi schimbări
spunem, nu este ca Richard al III-lea. Actorul nu este radicale din punctul de vedere al mentalităţii şi
element al unei comparaţii. Cuprinzând personajul şi disciplinei?
propriul eu, actorul e metaforă, figură de stil inedită O parte din răspuns l-am dat deja, la o întrebare
căci are viaţă, dinamică, refuză să se lase fixată; în anterioară. Şi mă tem că voi fi banal, dezvoltând.
timpul unui spectacol, e o sumă de figuri de stil, act Tinerii sunt tot mai slab pregătiţi. Cel puţin la teatru
artistic carevasăzică. ar fi nevoie de un an pregătitor, în care cei care
Şi dascălul are de jucat un rol în faţa elevilor săi. Ca doresc să studieze regia să se pună la punct cu
şi actorul, când „intră în scenă”, trebuie să uite că lecturile, cu noţiuni de bază ca personaj, situaţie,
acasă nu îi curge apa, sau că o rudă e bolnavă, sau că relaţie, şi chiar cu gramatica şi cu vocabularul.
a venit factura la curent electric; trebuie să aibă
dicţie, să găsească un suport energetic adecvat Sunteți și autor de cărți. În România, tirajul mediu
pentru transmiterea informaţiei. Dar dascălul pentru o carte este de 1.500 de exemplare. În Ungaria,

Casa Corpului Didactic Caraș-Severin


8. INTERVIURI INEDITE
de pildă, e în jur de 8.000. Prefer să găsim soluții, Presupunând că lumea ar suferi o schimbare
decât vinovați, dar se știe că la ora actuală, televizorul radicală în 2000 de ani și un singur element actual din
şi internetul câştigă teren în defavoarea cărţilor. Cum punct de vedere cultural ar putea fi păstrat, pe care l-
pot câştiga profesorii lupta cu tehnologia? ați alege și de ce?
Tehnologia trebuie folosită. Se poate face o Dacă înţeleg bine întrebarea, răspunsul e: muzica.
documentare serioasă folosind internetul. Se pot Muzica are o formidabilă capacitate de a emoţiona.
utiliza mijloace moderne pentru a face orele de curs Muzica nu trebuie tradusă. Muzica însoţeşte omul şi
atractive – sigur, dacă sunt bani de achiziţii; of, iar ne în momentele lui de bucurie şi în nenorociri; are
întoarcem la bani, dar trebuie înţeles că o grafică calităţi terapeutice. Muzica permite comunicarea cu
inteligent făcută pe computer şi proiectată cu un divinitatea, muzica lasă omul să se dezlănţuie la
video-proiector favorizează captarea atenţiei. petreceri.

Aveți un blog personal, în care vă exprimați opinii, Care e cel mai important lucru pe care l-ați învățat
prezentați activitatea profesională și pedagogică. de când lucrați cu oamenii, fie ei elevi, actori sau orice
Recomandați, încurajați și dascălii cărășeni să facă altă ipostază în care i-ați întâlnit?
acest lucru? Greu de răspuns. Nu ştiu dacă am învăţat ceva.
Recomand, celor ce simt nevoia să scrie, să scrie. Învăţ. Încerc să învăţ să fiu mai tolerant, mai drept,
mai răbdător. Să nu mă închid în ce ştiu.
Școala Caraș-Severineană

Credeţi în implicarea intelectualului în politică?


Da, cred. Cred în implicarea tenace, modestă, zi de Ce le-ați spune cadrelor didactice caraș-severinene,
zi, nepartinică, a intelectualului în politică. Cred că la pragul dintre ani?
intelectualul e dator ca, fie în mediul său, fie de la Că îmi e dor de perioada în care am lucrat la Reşiţa.
tribuna parlamentului, să lupte pentru schimbarea Că îmi doresc să revin. Că îi preţuiesc sincer pe
totală a politicii româneşti. Cred că schimbarea de profesorii şi învăţătorii pe care i-am cunoscut. Că le
care se vorbeşte zilele acestea e imposibilă fără doresc, tuturor, sănătate, noroc, şi puterea de a
implicarea serioasă, onestă a intelectualului. A învinge vremurile acestea neprietenoase.
intelectualului autentic.
Interviu realizat de prof. LUCIA PEIA
92
Seria III Nr. 1(51)

Imagini cu micii actori coordonați de


învățătoarea VIORICA VÎRTOPEANU
Casa Corpului Didactic Caraș-Severin
8. INTERVIURI INEDITE
la matineu, duminica, la Casa de Cultură a
,,Citiţi, priviţi, ascultaţi Sindicatelor. Ascultam teatru radiofonic copleşită.
şi jucaţi teatru!” Mai târziu vizionam, în fiecare seară de marţi, teatru
la televizor. Liceul l-am făcut la Arad. Toţi elevii şcolii
(VIORICA VÎRTOPEANU) aveam abonament la teatru. Eram spectatorii celor
mai bune trupe care urcau pe scenă, fiind consideraţi
un public educat. În anii de liceu, am prezentat
nenumărate spectacole pe scenele căminelor
culturale din satele judeţului Arad: dansuri populare,
montaje literare, cântece ori mici scenete.
Elevă fiind, aţi jucat teatru?
Îmi amintesc că am jucat rolul unei liceene ce-şi
dorea să devină învăţătoare, într-un scheci muzical.
Recitam, cântam în cor, dar teatru n-am jucat şi nu
mi-am dorit să joc.

Seria III Nr. 1(51)


Mereu aţi făcut teatru? Cu toate seriile de copii?
Cariera de învăţătoare am început-o în Dealu-Mare.
Am rămas acolo cinci ani şi îmi aduc aminte cu drag
de acea perioadă. Erau primii mei ani în învăţământ
în care lucram cu copii mici şi am încercat să fac
Viorica Vîrtopeanu este învăţătoare la Şcoala lucruri frumoase cu ei. Au fost multe serbări, dansuri,
Gimnazială Nr. 7 Reşiţa de 34 de ani. O viaţă într-o montaje, cântece, chiar cu instrumente muzicale,
şcoală... O învăţătoare care a făcut din dăscălie o artă, însă niciodată teatru, chiar dacă mereu am cochetat

93
pentru că şi-a făcut profesia cu sufletul. Un suflet de cu ideea aceasta.
artist care i-a purtat pe copii într-o lume de poveste, Cum reuşiţi să urcaţi pe scenă, de fiecare dată,
oferind-o celor din jur. Cu talent, dăruire şi pricepere, întreaga clasă, nefăcând vreo selecţie sau vreo
cu multă muncă, dar cu zâmbetul pe buze, Viorica

Școala Caraș-Severineană
diferenţiere între copiii talentaţi şi cei care nu au
Vîrtopeanu a urcat pe scena copilăriei şi a teatrului înclinaţii în acest sens?
zeci de copii. A dat şcolii o altă faţă, creând o lume Am învăţat foarte multe de la profesorii mei din
aparte pentru copii, cărora le-a dăruit carte, poveste, liceu, dar ceea ce mi-a rămas neşters a fost îndemnul
spectacol, aventură şi bucurie, pregătindu-i cu har să unui profesor care spunea că într-o serbare, fiecare
urce treptele spre scena vieţii. Un model de om, de copil trebuie să fie implicat, chiar dacă este pus doar
dascăl, de coleg şi de prieten, care se bucură de să tragă cortina. Eu am ridicat la alt nivel acest
respect şi apreciere din partea tuturor celor care o îndemn, astfel că în fiecare piesă de teatru am
cunosc. implicat toţi elevii clasei.
Gabriela Pădurean, cea care a realizat acest interviu,
Cum au fost primele încercări? Ce a urmat?
este elevă în clasa a VII-a B, a fost eleva doamnei
Primele încercări de a pune în scenă o piesă de
Vîrtopeanu, iar de doi ani activează în echipa de
teatru au apărut după ce am cunoscut-o pe
redacție LUMEA NOASTRĂ.
scriitoarea Stela Brie. Sensibilitatea scrierilor acesteia
Prof. CRISTINA ARDELEANU
a încântat copiii. Frumoasa de pe stea a fost o
provocare reuşită. Dana Bălănescu, muzeograf şi
De câţi ani vă aflaţi la catedră? scriitor, văzând în elevii anilor ’90 “mici actori2, ne-a
În toamna acestui an împlinesc 40 de ani de oferit regia şi scenografia minunatei povestiri Mica
activitate la catedră. Şi cum în viaţă aproape totul e vrăjitoare lui Otfried Preussle. Punerea ei în scenă a
ciclic, primul an de activitate a fost la Liceul Teoretic fost apreciată de multe ori, iar copiii actori au fost
Nr. 3 Reşiţa, în locul în care astăzi este Corpul B al răsplătiţi cu premii de interpretare la diverse
Şcolii 7 Reşiţa. Sunt învăţătoare în acelaşi loc în care concursuri. Cum concursul de teatru AM-FI-TEATRU
mi-am început cariera, însă sub titulatura de era în fiecare an, de fiecare dată am prezentat o altă
învăţătoare-maistră (predam lucru manual – se piesă. Frumoasa Răşiţa, legenda scrisă de Stela Brie,
numea atelier - la clasele de gimnaziu şi de liceu). a fost un real succes, fie că ne referim la personaje,
Finalul carierei îl voi sărbători tot aici. costume, coloană sonoră sau interpretare. Reuşita
Câte generaţii de copii aţi educat? acesteia m-a încurajat să scriu de-acum regia pentru
Mă bucur să spun că au trecut prin mâinile mele alte spectacole. Mitzu şi Baruţu-doi copii cuminţi,
nouă generaţii de copii, pe care le-am dus din clasa I Dumbrava minunată, O poveste cu lipici, Jurjac,
până în clasa a IV-a. Însă au mai fost şi alte clase pe Moara dracilor, Moromeţii–Premiul întâi, Pisicile
care le-am dus un an sau doi. aristocrate, Cosette, Balul florilor, Povestea cărţii,
Fetiţa cu chibrituri sunt doar câteva dintre ele.
De unde pasiunea pentru teatru?
Pasiunea pentru teatru o am din copilărie. Mergeam

Casa Corpului Didactic Caraș-Severin


8. INTERVIURI INEDITE
Cum vă alegeţi operele pe care le puneţi în scenă? Pentru mine şi pentru elevii mei, premiile obţinute
Când îmi aleg o operă ţin seama, de regulă, de ceea au fost o răsplată a muncii, nu un obiectiv. Scopul
ce le place elevilor mei. Alegem o poveste sau meu este să elimin tracul copilului, să-l fac să asculte,
povestire din lecturile citite. Un alt criteriu ar fi că să privească şi să respecte munca celor de pe scenă.
aleg un text care consider eu că se potriveşte clasei.
Care este partea cea mai dificilă în pregătirea unui
Au fost situaţii când aceeaşi piesă am prezentat-o
spectacol?
diferit, jucată fiind de „actori” diferiţi. Alţi copii – altă
Punerea în scenă a unei opere presupune muncă
abordare. Acesta este şi motivul pentru care nu am
asiduă, dar satisfacţia copilului, a părintelui şi, nu în
primit niciodată regia de la nimeni sau n-am lucrat cu
ultimul rând, a noastră, este uimitoare. Prin urmare,
un actor profesionist. Merg pe ideea că doar eu îmi
părţile grele sunt uitate de fiecare dată când vezi că
cunosc cel mai bine elevii şi ştiu ce rol i se potriveşte
munca a dat rezultate şi că acolo, pe scenă, lucrurile
fiecăruia.
se întâmplă aşa cum le-ai gândit, le-ai pregătit şi ţi
Faceţi-ne o descriere a etapelor pe care le parcurgeţi le-ai dorit... Este o muncă de echipă şi, după cum
din momentul în care alegeţi o creaţie literară până la spuneam mai sus, rolul părinţilor este foarte
jucarea ei pe scenă, în faţa publicului. important.
Când hotărâm ce operă vom juca, prima sarcină este
Am fost eleva dvs. şi am jucat în spectacole de care îmi
că ea trebuie citită de mai multe ori acasă pentru a fi
amintesc cu mare drag. Ştiu că apăreau mereu
Școala Caraș-Severineană

cunoscută până în cel mai mic detaliu. O discutăm şi


probleme să urcăm pe scena festivalului AM-FI-
urmează distribuirea rolurilor.
TEATRU atât de mulţi „actori”. Era o problemă destul
Reuşita constă în faptul că niciodată copiii nu primesc
de dificilă...
rolurile pentru memorare. Citesc rolul şi îl
La concursuri eram mereu încorsetaţi de timpul
interpretează până intră în pielea personajului,
limită şi numărul de personaje. Dacă timpul limită nu
folosind de multe ori improvizaţia. Totul pare foarte
a fost o problemă pe care să n-o pot rezolva, numărul
firesc… Până la prezentare, însă, sunt foarte mulţi
personajelor ne-a creat, de fiecare dată, emoţii. Cum
paşi: alegerea coloanei sonore, secvenţial, pentru
nu mergeam la concursuri doar pentru a lua un
fiecare moment al piesei; sincronizarea personajelor
premiu şi nu realizam un spectacol doar pentru a ne
cu aceasta; intrările şi ieşirile de pe scenă; recuzita;
prezenta la acel concurs, implicam, de fiecare dată,
costumaţia şi multe repetiţii. Bineînţeles că suportul
toată clasa în piesă. Pentru a putea urca pe scenă toţi
şi ajutorul părinţilor este primordial, în special în
94

artiştii, treceam pe fişa de concurs că toţi ceilalţi sunt


realizarea costumelor şi a recuzitei.
animatori, nu personaje. Astfel am avut zeci de
Ştiu că se întâmplă să includeţi în aceeaşi piesă două vrăjitoare, şi mari, şi mici, şi bune, şi rele, nenumăraţi
generaţii de elevi. De ce faceţi acest lucru? drăcuşori care au invadat scena, intrând din sală,
Seria III Nr. 1(51)

Există o perioadă cu două generaţii... Este vorba de foarte multe pisicuţe, care de care mai frumoase,
clasele de început de ciclu, când cei mici, elevii din copii-spectatori pe scenă, care discută cu personajele
clasa întâi, sunt prea mici şi au nevoie de exemple şi sau despre personaje etc.
de ajutor, iar cei mari, ajunşi în clasa a cincea, se
Puteţi menţiona un fost sau actual elev foarte
gândesc cu nostalgie la perioadele noastre „teatrale”
talentat?
şi nu sunt încă pregătiţi să renunţe. Pentru început,
Mulţi dintre elevii care au început să joace teatru sub
cei mari au rolurile principale, făcând astfel o iniţiere
îndrumarea mea au continuat şi când au ajuns elevi
pentru cei mici, apoi se retrag, din motive obiective,
de liceu. Vreau să-l menţionez pe Silviu Bircea,
care ţin de faptul că timpul nu le permite să facă şi
actualmente student, care a jucat în spectacole
alte activităţi pe lângă cele pe care le au la gimnaziu,
alături de actori ai teatrului reşiţean. Mai mult, a
dar nici programul nu este în concordanţă cu al
regizat chiar o piesă de teatru care a fost jucată în
ciclului primar.
scop caritabil.
Care este piesa preferată pe care aţi pregătit-o?
Aveţi ceva în plan pentru perioada următoare?
Piesele preferate sunt cele jucate foarte bine şi sunt
Am pregătit regia şi coloana sonoră a poeziei
multe care-mi trec prin minte. Piesa premiată cu
Spânzuratul de Marin Sorescu, dar cred că va rămâne
premiul cel mare la AM-FI-TEATRU este Premiul întâi,
la acest nivel, fiindcă se pretează la elevi mari şi nu
adaptare, după Moromeţii lui Marin Preda. Este
cred că mai este timp. Pentru cei mici, cu siguranţă
piesa mea de suflet, deoarece am făcut pariu cu mine
voi pregăti ceva, dar nu m-am hotărât încă.
însămi că va fi o reuşită. Am avut un colaborator de
nădejde în persoana profesoarei de limba română, Ce reprezintă teatrul pentru dvs.?
Ani Ghiaur. Cunosc obiceiurile, regionalismele şi felul Aşa cum foarte bine a remarcat o fostă elevă
de a fi al oltenilor şi am putut să lucrez mai uşor. ”actriţă”, teatrul a colorat copilăria elevilor mei şi
Laitmotivul piesei a fost o melodie din Oltenia, cariera mea de dascăl. Îndemnul meu pentru toţi
cântată la vioară de tata. este: Citiţi, priviţi, ascultaţi şi jucaţi teatru!
Ştim că aţi obţinut numeroase premii la concursurile la
care aţi participat. Care ar fi cel mai important pentru Interviu realizat de eleva Gabriela Pădurean
dumneavoastră?
Casa Corpului Didactic Caraș-Severin
9. DIN ACTIVITATEA CASEI CORPULUI DIDACTIC CARAȘ-SEVERIN
dimensiuni europene prin educația creștină, la Liceul
DIDACTICA INTERNAŢIONAL Teologic Baptist Reșița - 8 mai 2015;
EDIŢIA a XXIV-a - 2015 5. Rolul Consorțiului Regional Vest în susținerea
dezideratului Corelarea Ofertei de formare
Așa cum în majoritatea țărilor Uniunii Europene profesională cu piața muncii și instituirea Titlului de
„exercițiile de viziune” asupra problemelor educației, Excelență CRIO VEST 2015 la Inspectoratul Școlar
învățământului, formării profesionale și formării Județean Caraș-Severin.
continue a cadrelor didactice sunt însoțite de ample În același timp am dorit şi organizat o secțiune a
dezbateri publice și de implicarea autentică a unui Seminarului DIDACTICA la Universitatea Eftimie Murgu
număr mare și variat de actori sociali, devenind astfel din Reșița cu tema Dezvoltare de curriculum și formare
realități obișnuite, Seminarul Didactica Internațional a de competențe, în parteneriat cu Departamentul
rămas și din acest punct de vedere, un proiect viabil pentru Pregătirea Personalului Didactic, la care au
pentru toate școlile Județului Caraș-Severin. participat doi colegi de la Cluj – Napoca, respectiv
2015 - Anul European pentru dezvoltare joacă un Arad, care au prezentat și au lansat cu această ocazie
rol aparte în ceea ce privește comunicarea și cărți care se adresează studenților și cadrelor
didactice (Dr. Vasile FLUERAȘ - Prolegomene la o

Seria III Nr. 1(51)


implicarea activă a cetățenilor și permite ca actorii
instituționali, împreună cu un număr tot mai mare de posibilă teorie a competenței. O propunere teoretico-
organizații ale societății civile, să organizeze aplicativă și Prof. univ. dr. Anton ILICA – Eseu
evenimente comune la nivelul Uniunii Europene, la structurat despre ce mai așteaptă DIDACTICIENII de la
nivel național și regional sau local. PEDAGOGI).
Anul European pentru dezvoltare este primul an Au fost alături de noi la eveniment şi reprezentanți
european cu o puternică dimensiune globală bazată ai unităților de învățământ din județ și din țară care
pe drepturi. Prin acest an european se creează „o dețin expertiză, au derulat programe, proiecte și
ocazie unică pentru o amplă dezbatere publică și un parteneriate cu rezultate demne de semnalat în

95
angajament civic semnificativ referitor la viziunea domeniul dezvoltării curriculare, a educației pentru
Europei în ceea ce privește dezvoltarea globală, atât dezvoltare și cetățenie europeană, precum și
pe teritoriul european, cât și pe celelalte continente, Universități sau alte instituții de învățământ superior,
Institutul de Științe ale Educației, Asociații

Școala Caraș-Severineană
cu dimensiunile sale legate de drepturile omului,
dezvoltarea durabilă și coeziunea socială”. profesionale, care să prezinte lucrări științifice și alte
Anul European 2015 este perceput ca un proces materiale elaborate în acest domeniu.
participativ de educație pentru dezvoltare și de În felul acesta am dorit să valorificăm experiențele
sensibilizare, bazat pe principiile pedagogice și pe pozitive și exemplele de bună practică din domeniul
valorile formulate în documentul Consensul european educației și formării, din domeniul dezvoltării
privind educația pentru dezvoltare. regionale echilibrate și a unei competitivități sporite la
În acest context, Inspectoratul Școlar Județean și nivel local, regional, național și european în vederea
Casa Corpului Didactic Caraș-Severin în parteneriat cu creării unui cadru instituțional adecvat pe plan local și
Universitatea Eftimie Murgu Reșița, sprijinite de regional în vederea mobilizării tuturor actorilor
Consiliul Județean Caraș-Severin în calitate de implicați în susținerea și dezvoltarea noii dimensiuni
coorganizator, în parteneriat cu alte instituții implicate europene în educație.
cu responsabilitate și largă deschidere în promovarea
inițiativelor locale, regionale, naționale și europene în Prof. TUDOR DEACONU
domeniul educației și formării, în cadrul celei de-a Liceul de Arte SABIN PĂUȚA Reșița
XXIV-a ediție din acest an a Seminarului Didactica
Internațional, a propus următoarea temă impuls:
„Dezvoltarea dimensiunii europene a educației prin
curriculum-ul școlar”.
În acest sens s-au organiza 42 de ateliere de lucru la
nivelul unităților de învățământ, între care amintim:
1. SIMPOZIONUL INTERNAŢIONAL DE COMUNICĂRI
ŞTIINŢIFICE, ediția a V-a Creativitate şi inovaţie în
învăţământ la Școala Gimnazială Nr. 9 REȘIȚA, 28
martie 2015;
2. MEMORIALUL Traian Lalescu – Concursul
Interjudețean de Matematică, ajuns la cea de-a XXX-a
ediție;
3. Conferința Regională de Fizică - Sesiunea de
comunicări științifice ale elevilor și profesorilor
Metode eficiente de învățare a fizicii la Liceul Teoretic
Diaconovici-Tietz REȘIȚA;
4. SIMPOZIONUL INTERNAȚIONAL Dezvoltarea noii

Casa Corpului Didactic Caraș-Severin


9. DIN ACTIVITATEA CASEI CORPULUI DIDACTIC CARAȘ-SEVERIN

OFERTA DE FORMARE a CASEI CORPULUI DIDACTIC CARAȘ-SEVERIN


pentru anul școlar 2015-2016

Perioada
Nr. Furnizor de formare continuă de
/ Denumirea programului de acreditare/Nr. Nr. ore/credite Taxă curs Public țintă
crt.
formare continuă decizie
acreditare
PROGRAME DE FORMARE ACREDITATE ÎN PARTENERIAT CU CCD CS
Personal didactic și
Centrul Național de Training EDUEXPERT – didactic auxiliar sau
4 ani personal de conducere,
MANAGEMENT EDUCAȚIONAL ȘI DEZVOLTARE de îndrumare și control
OMECS nr.
1 PROFESIONALĂ 120/30 450 din învățământul
3150/2015 preuniversitar

Cadrele didactice care predau în


3 ani învățământul preșcolar și
Asociația Generală a Cadrelor Didactice din OM nr. primar, profesori de educație
România „Dăscălimea Română” - ARTELE VIZUALE 3365/29.04.2014 plastică și
2 100/25 350 profesori de educație tehnologică
Școala Caraș-Severineană

ȘI LUCRUL MANUAL, DE LA PASIUNE LA JOB Categoria 2 din ciclul gimnazial

3 ani
Asociația Generală a Cadrelor Didactice din
OM nr.
România „Dăscălimea Română” - ETICHETA ȘI Cadrele didactice din
3 3905/18.07.2014 40/10 150 învățământul preuniversitar
PROTOCOLUL ÎN UNITATEA ȘCOLARĂ
Categoria 2
Asociația Generală a Cadrelor Didactice din 3 ani
România „Dăscălimea Română” - JOCUL DIDACTIC OM nr.
Cadre didactice din învățământul
4 DE LA FORMAL LA NONFORMAL, ÎN 4623/27.07.2015 60/15 200 preuniversitar
ÎNVĂȚĂMÂNTUL CONTEMPORAN Categoria 2
Centrul pentru Formarea Continuă Mediaș - 4 ani
Cadre didactice din învăţământul
SENSIBILIZAREA LINGVISTICĂ LA MATERIILE DE OM nr. preuniversitar
5 20/5 -
SPECIALITATE 4623/27.07.2015
4 ani
Universitatea „Eftimie Murgu” Reșița - MANAGER Cadre didactice din învăţământul
CS
96

6 PROIECT 80/16 350 preuniversitar


000372/31.03.20
14ani
4
Universitatea „Eftimie Murgu” Reșița - EXPERT Cadre didactice din învăţământul
CS preuniversitar
7 ACCESARE FONDURI EUROPENE ȘI DE COEZIUNE 60/12 300
000371/31.03.20
Seria III Nr. 1(51)

14ani
4
Universitatea „Eftimie Murgu” Reșița – Cadre didactice din învăţământul
CS preuniversitar
8 FORMATOR 60/12 350
000373/31.03.20
14ani
4
Universitatea „Eftimie Murgu” Reșița - MENTOR Cadre didactice din învăţământul
CS preuniversitar
9 (pentru cadrele didactice care au gradul II sau I) 60/16 350
000374/31.03.20
14ani
4
Universitatea „Eftimie Murgu” Reșița - METODIST Cadre didactice din învăţământul
CS preuniversitar
10 (pentru cadrele didactice care au gradul II sau I) 40/8 250
000375/31.03.20
14
Nr. Taxă
Denumirea programului de formare continuă Nr. ore Public țintă
crt. curs
PROGRAME DE FORMARE AVIZATE CCD CS

Cadre didactice debutante de


STAGIU DE FORMARE PENTRU CADRELE DIDACTICE DEBUTANTE diferite specialități
11 24 100

Profesori debutanţi, profesori


care susţin examen de
titularizare, profesori care
12 ASPECTE METODICE ALE PREDĂRII MATEMATICII 24 100 susţin examen de grad

Profesori debutanţi, profesori


BAZELE MATEMATICII DE LICEU ÎN VEDEREA PREGĂTIRII care susţin examen de
EXAMENELOR DE PERFECŢIONARE (DEFINITIVAT, TITULARIZARE) titularizare, profesori care
13 30 63 susţin examen de grad

Cadre didactice din învățământul


preuniversitar care fac parte din
TEHNICI ȘI PROCEDEE DE SPECIALIZARE A PROFESORILOR METODIȘTI Corpul de metodiști la nivelul ISJ
14 24 100
CS

AUTOEVALUAREA INSTITUŢIONALĂ PRIN APLICAREA INSTRUMENTELOR Manageri şcolari, coordonatori şi


24 65 membri CEAC din şcoli
15 DE ASIGURARE A CALITĂŢII

Profesori din învățământul


PROGRAM DE FORMARE A PROFESORILOR EVALUATORI 24 65 preuniversitar care predau
16 disciplinele: biologie, chimie, fizică

Casa Corpului Didactic Caraș-Severin


9. DIN ACTIVITATEA CASEI CORPULUI DIDACTIC CARAȘ-SEVERIN

ABILITAREA CURRICULARĂ A CADRELOR DIDACTICE DIN ÎNVĂŢĂMÂNTUL Cadre didactice din învăţământul
17 PRIMAR PENTRU CLASA PREGĂTITOARE 16 54 primar

EXPERIMENTE ŞI APLICAŢII ÎN PREDAREA ŞTIINŢELOR NATURII LA CICLUL Cadrele didactice care predau la
18 24 65 ciclul primar
PRIMAR

PROBLEMATICA GENERALĂ ŞI SPECIFICĂ A DIDACTICII SPECIALITĂŢII ÎN Cadrele didactice care predau la


19 24 65 ciclul primar
ÎNVĂŢĂMÂNTUL PRIMAR

DIDACTICI MODERNE ŞI TRADIŢIONALE ÎN METODICA SPECIALITĂŢII


20 24 65 Profesori din gimnaziu și liceu
(LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ)

DIDACTICA DISCIPLINEI CHIMIE/FIZICĂ – STAGIU DE FORMARE PENTRU Profesorii suplinitori care predau
21 16 65 fizică și chimie
PROFESORII DEBUTANȚI/SUPLINITORI

Profesori necalificați, debutanți /


METODICA ȘI DIDACTICA PREDĂRII DISCIPLINEI BIOLOGIE stagiari și cu definitivat, care
22 16 65 predau disciplina biologie

Seria III Nr. 1(51)


Cadre didactice din sistemul de
23 STRATEGII DE ABORDARE A ACTIVITĂŢILOR NONFORMALE 24 65 învăţământ preuniversitar

Cadrele didactice de la
EXAMENUL DE CERTIFICARE A CALIFICĂRII PROFESIONALE - EVALUARE disciplinele / modulele din aria
24 PRIN PROIECT 25 - curriculară “Tehnologii“

ABORDAREA MANAGEMENTULUI INSTITUȚIILOR DE ÎNVĂȚĂMÂNT DIN Cadre didactice cu funcții de


25 30 200 conducere sau execuție
PERSPECTIVA STRATEGIEI NAȚIONALE ANTICORUPȚ

Directori, inspectori şcolari,


ASIGURAREA CALITĂŢII ÎN PREDARE - ÎNVĂŢARE - EVALUARE responsabili şi membri ai CEAC,
26 24 -

97
cadre didactice

Cadre didactice din învăţământul


27 CURS INIŢIERE ÎN LIMBA ENGLEZĂ 30 65 preuniversitar

Școala Caraș-Severineană
Cadre didactice din învăţământul
28 CURS INIŢIERE ÎN LIMBA GERMANĂ 30 65 preuniversitar

TEHNICI DE INIȚIERE ÎN MANAGEMENTUL COLECȚIILOR Bibliotecari, documentarişti


29 30 65 (studii superioare, medii)
BIBLIOTECONOMICE

Bibliotecari şcolari / responsabili


NOUTĂŢI ÎN STRUCTURA INFO-DOCUMENTARĂ LA NIVELUL C.D.I din învăţământul
30 ÎNVĂŢĂMÂNTULUI PREUNIVERSITAR 24 - preuniversitar

DESCRIERE BIBLIOGRAFICĂ STANDARDIZATĂ PENTRU PUBLICAȚII Bibliotecari, documentariști


31 16 20 (studii superioare, medii)
MONOGRAFICE

Cadrele didactice din


MANAGEMENT DE PROIECT ÎN PROGRAMUL ERASMUS+ învățământul preuniversitar de
32 24 - diferite specialități

Cursul se adresează cadrelor