Concluzii Strategii de acţiune pe pieţele futures şi options

CONCLUZII

Formarea şi dezvoltarea pieţei de capital în România reprezintă componente esenţiale

ale procesul de restructurare şi reformă ale sistemului economic din ţara noastră şi de creare
a mecanismelor şi instituţiilor specifice unei economii de piaţă.
Dezvoltarea pieţei de capital face posibilă apariţia în cadrul acesteia şi a pieţei
futures şi a opţiunilor.
În vara anului 1996, Bursa Monetar - Financiară şi de Mărfuri Sibiu iese din starea
de apatie (caracteristică dominantă a activităţii burselor româneşti de mărfuri), fructificând
ajutorul şi experienţa domnului Thomas Curtean, membru al Chicago Mercantile Exchange,
bursă pe modelul căreia s-au implementat şi dezvoltat contractele futures la bursele din
Varşovia şi Budapesta în anii 1992 –1993.
Datorită faptului că în România, începând cu anii 1929, nu a mai existat nici o
reglementare în aceste sens, elaborarea regulamentelor a durat peste un an de zile, şi s-au
realizat prin armonizarea modelului american cu proiectul de lege din 1994 care a stat la
baza textului Ordonanţei 69 din august 1997, privind activitatea burselor de mărfuri.
Reglementarea contractelor futures s-a făcut în virtutea calităţii de organism cu
putere de autoreglementare a bursei, conferită de Legea 31/1990, lege în baza căreia a fost
înfiinţată.
La început, preocuparea a fost mai mare pentru contractele pe marfă, în special pe
cereale, şi mai puţin pe piaţa monetar – financiară, însă în ultima vreme, activitatea pe piaţa
monetar – financiară a luat o amploare deosebită.
În luna februarie 1997, bursa din Sibiu a primit din partea Comisiei Naţionale a
Valorilor Mobiliare o adresă prin care contractul pe indicele BMS este recunoscut ca produs
derivat ce nu cade sub incidenţa TVA şi a impozitului pe profit.

- 94 -
Concluzii Strategii de acţiune pe pieţele futures şi options

La 20 noiembrie 1998, după mai multe încercări, Bursa Română de Mărfuri din
Bucureşti a lansat oficial tranzacţiile la termen, prin debutul tranzacţiilor cu contracte
futures pe dolar USA, marcă germană, apoi au fost introduse de la 1 ianuarie 1999,
contractul futures pe euro, iar din 21 aprilie 1999, contractul futures pe forint.
În prezent se poartă negocieri cu Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare, pentru ca
aceasta să-şi dea acordul ca societăţile de valori mobiliare să aibă acces şi pe aceste pieţe.
Activitatea la termen a burselor de mărfuri, ar trebui, conform Ordonanţei nr. 69,
să fie autorizată şi să se supună normelor autorităţii naţionale pentru această piaţă,
Comisia Operaţiunilor la Termen (COT).
Proiectul de lege a burselor de mărfuri urmează să intre în dezbaterea comisiilor de
specialitate ale Parlamentului. Numărul amendamentelor aduse textului Ordonanţei nr.
69/1997, peste 200, sugerează cât de dificilă va fi aprobarea acestei legi, suport esenţial al
dezvoltării tranzacţiilor futures în cadrul burselor de mărfuri.
Aşa cum rezultă din declaraţiile reprezentanţilor oficiali ai celor două pieţe de valori
mobiliare – BVB şi RASDAQ – se vor introduce contracte futures şi opţiuni pe indici
bursieri şi în acest caz, rolul decisiv în realizarea cadrului de funcţionare revine
Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare.
Cel puţin aparent, după o lungă perioadă de aşteptare, lucrurile încep să se pună în
mişcare. Vor reuşi oare pieţele futures să-şi găsească un loc distinct în cadrul pieţei bursiere
în România, ştiind că acest domeniu se află într-un regres continuu? Începând cu vara
anului 1997, s-a pus problema închiderii Bursei de Valori, datorită reducerii volumului
tranzacţiilor.
În prezent, în activitatea burselor de mărfuri nu se realizează livrarea fizică a
activului de bază, ci se regularizează valori, ceea ce înseamnă că nu se face decât un joc sau
un experiment, deşi ponderea tranzacţiilor cu livrare fizică pe plan internaţional este de
maxim 3% din volumul tranzacţiilor.
Preocuparea burselor de a forţa într-un fel imobilismul legislativ este pe deplin
justificată; a trecut aproape un deceniu de la evenimentele din decembrie 1999 şi activitatea
bursieră în special cea a burselor de mărfuri, se află în faza empirică, lipsite de un cadru
legislativ adecvat necesar desfăşurării activităţii în condiţii de siguranţă.

- 95 -