Sunteți pe pagina 1din 462

ROMANIA CONTEMPORANA

DE LA 1904 LA 1930

SUPT TREI REGI


ISTORIE A UNEI LUPTE PENTRU
UN IDEAL MORAL SI NATIONAL

DE

- N. IORGA

Editia a II-a

BLICURETI
1932. .
CARMA I

FACTORII
I.

SOCIETATEA VECHE

1 REGELE
Pe la 1904 o mare Domnie de prestigiu se apropia
de sfirsit.
Minden. Domnia lui Carol Liu avuse in vedere Ina-
inte de toate autoritatea, marea autoritate a Suveranului
rare ori vdzut i prin urmare neincunjurat de iubirea
care consolideazd o dinaatie. Sistemul nu-1 crease bite-
meietorul ei, ci-1 imitase de la Napoleon al III-lea, care
-stiuse a inlocui astfel insusirile geniale ale celui al ca-
rui nume 11 purta i In puterea amintirii glorioase
a cäruia .apatase autocratia. Clädiri pompoase, dru-
muri noun, porturi, creatiuni bätätoare la ochi in do-
mniul vietii economice si, la ocasiile solemne, cu mes-
tesug pregAtite, discursuri, fneute cu sau fdr n. ajutor,
care impuneau prin forma lor literarn, severn, plinä
de reminiscente istorice prin care se cduta a se pune in
legAturä cu noua stApinire intreg trecutul terii, in ce
avea mai nobil si mai glorios.
Lipsia doar viata mondend prin care Impäratul fran-
-ces izbutise a cistiga, a retinea llngä dinsul si a fer-
meca pe atitia din oamenii de samä caH servisern.
-cindva causa liberalä, negina Elisabeta, romanticd iu-
bitoare de singurntate, stäpinitn de visurile ei neinfri-
nate, de o sensibilitate exageratä, si de o puternicd ima-
4 FACTORII

ginatie poetica, nu era sotia cu care un rege poate


sa inaugureze acea viata de receptii strglucitoare, de ba-
luri, de v1natori care ramine legata de numele fru.-
moasei Impargtese Eugenia si care i-a pus la pi-
cioare societatea cea mai strälucitoare a Franciei si a
Europei Intregi. Talentul ei literar firesc, real, de si
de o putere mijlocie, cerea singurgtatea Povestilor Pe-
lesului", In care a incercat adaptarea la sufletul ei a
naturii de munte, a basmelor si a legendelor noastre;
valurile musicei li leganau inelancolia si un penel
stingaciu de miniaturista incerca sä delimiteze o miga-
loasä arta, cu totul strainä de traditiile noastre.
In schimb, personalitatea moralä a lui Carol I-iu me-
rita, din partea. cui putea sä o 1i4eleaga si s'o pre.T
Masa. Inteo societate de sus, compusä din boieri, cam
indiferenti la principii etice, si de parveniti pentru
cari nu era nimic sfint pe lume, toatä recunoasterea si
_respectul oel mai adinc. Nu i s'a cunoscut public nick,.
legaturg, ceia ce, dupg. Domnia lui Cuza-Voda, trebuia
sa fixeze un puternic contrast, si nimic n'a desemnat
la o cariera deosebità sau la favoruri speciale bastar-
zii cari i se atribuiau. Era in privinta aceasta in N.-
rul lui o reputatie de asprime, pe care stia s'o cul.-
live, oferind acciag perfecta deoenta, cu toate momen-
tele durcroase Inteo casnicie care reunia doua tempera-
mente cu totul deosebite: am ramas uimit and mi-a spus
cindva 1nainte de un un bal sa vin si eu pentru ca. slut
multe cocoane frumoase". Lunile In care regina n'a foa
In targ, ducind supt ceruri albastre si pe apele min-
giietoare ale Venetiei aspiratil neingaduite si sperm*
Infrinte, au ramas acoperite de o taing pe care nimeni
n'ar fi indraznit s'o imprästie: intimplarea face cg.
posed telegrgmele care se raportg. fa acest incident de
care el a suferit asa de mult farg. a mgrturisi nhnii,
nui; si, in timpul cind se gasia 1nsusi la Venetia, lap.
Una cu ultimele resisteate ale unui suflet zdrobit, a-
SOCIETATF.A VECHE: I. REGELE 5

titudinea a rdmas aceiasi, de o rece hotdrire tdioasd, de


refus al oricdrui sentiment de mild fall de el insusi.
In ultimii ani, cind suferinti fisice grozave Ii torturaur
nimic nu aparea in afarà la acela care tinea sa pds-
treze, in mice irnprejurare, regalitdtii atitudinea ei de o
intangibild maiestate. In zilele de Zece Maiu, in care4
plAcea sd admire precisiunea miscdrilor ostirii de la
care nu-si deslipia privirea ascutitä, nimeni nu-si da-
dea samd in de ajuns, nici medicul devotat care-i in-
grijia pätimirea, ce crispatie a ultimelor resurse tru-
pesti ii trebuie acelui care, nemiscat pe calul de rdz-
boiu, asista, nalpädit de amintiri glorioase, la defila-
rea armatelor sale, vesnic intinerite. La botezul ulti-
mului copil al printilor mostenitori, in fata vulgarului
fiu, de uriase proportii si -de rubicunda infdlisare, al lui
Wilhelm al II-lea, el mergea in fruntea tuturora, släbit
pänd la suprimarea cdrnii pe fata intipdri Là de o sfor-
tare eroicd, tirind greu piciorul, ca unul care voia sä
moard ostas.
De staturd mijlocie, de o tinutà magistral stdpinitd,
sobru In gesturi, mdsurat in cuvinte, capabil de a da
o demnitate si felului insuficient in care poseda limba
romind si care la un altul ar fi pdrut ridicul, pd-
trunzind, scormonind, panà in suflet cu ochii mici al-
bastri foarte mobili ilngà linia de imperiald decisiune
a nasului de vultur, omul care unia in el vechi datini de
ev mediu renan, mindria unei usoare descendente a-
propiate de Napoleon, prin bunica sa Stefania Beau-
harnais, infiatd de genialul Imparat, i un fel de ru-
ralism romantic venit de la Muratii al cdror singe Ii
avea tat6.1 sdu, era una din acele personalitati, mai
mull diii, vointa lor decit prin largul dar al lui Dum-
nezeu, care pot sä domine i o lume asa de deosebitä
de a sa cum era aceia a vechii Romdnii, careia nu-i
dädea decit ce voia, clad voia i cit voia. Ajunsese a
se cIntAri spitereste o inflexiune de voace, un gest al
6 FACTOR!'

lui, care stia cite degete sä dea la o audientd, cite sN


le ridiee la chipiu In räspunsul la un salut, cui i In
ce 1mprejurare sd-i facd neasamanata cinste de a-I
pofti sä sada, atunci, and, de obiceiu, el sta insusi In
picioare, sprijinind doar, In anii de batrIneta, pe un
scaun genunchiul säu obosit.
In astfel de conditii se Intareste credinta cuiva In-
tr'o misiune. Si Suveranii acelui timp, venind In. tara
lor de care fuseserd despdrtiti, sau cautindu-si aiu-
rea un cImp de activitate, la popoare care Ii chema-
sera, erau obisnuiti a crede In astfel de misiuni, care
une ori se ispräviau iragic tocmai din credinta abso-
lutä tie care n aveau cd ei, i numai ei, shit datori
fall de ei Insisi a Indeplini o datorie. Asa Maxhni-
lian de Austria In Mexic. Niciodata cugetarea lui Carol
I-iu n'a iesit din cercul strict al acestor convingeri.
Pentru dinsul Romania fusese o taxa. Inapoiatd care
avusese nevoie de un salvator. In notele sale, redactate
pe urmä de intima reginei, Mite Kremnitz, si de un pro-
fesor german., 1i pläcuse sä noteze c la sosirea sa a
fost uimit de aspectul extrem de simplu al frumoasei
curti boieresti a In! Dinicu Golescu, addugind i mlas-
tina din fatä, In care, Intre locuinti bine mgrijite ale u-

care luità a-1 spune ,


nei mIndre boierimi, crescute In Franta lucru pe
se baldeiau porcii. Suzeranitatea
turceasca se presinta in mintea cuceritorului Indepen-
dentei, a sefului de caste ca deosebit de umilitoare. Ur-
mind cu degetul pasagiile din cartea lui Pierre de
la Gorce, autorul Istoriei celui de al doilea Imperiu,
in care era vorba de dinsul si, gre5ind numele au-
torului, nu se inuoia, el, un rege, s'o recunoascd, 0
imi spunea ce deosebire mare e Intre zilele lui si a-
celea, pline de umilintr, ale lui Stirbei-Voda, caruia Ii
recunostea numai o loaialitate fata de dinsul, pe care-
cu minie o insemna absentd la Vodd-Bibescu si, altA
data. Ii pla.cea sä puie In. contrast miseriile perso-
SOCIETATEA VECHE: 1. REGELE 7

nale ale unui Alexandru Obrenovici cu ceia ce pen-


tru Romini a Insemnat el Insusi. Orice raspuns franc,
curagios, ca acela cu care, In ambele casuri, m'am cre-
zut dator, 11 supgra fära s'o spuie. Nu iubia, din a-
cest motiv, pe P. P. Carp, care mergea pan1 la cru-
zime pentru a schita o atitudine de independentt sfi-
dätoare, si o provocare de iuncar, gata de bataie, de la
care, cind Ii spusese: Ce bine e clnd o tarä are un
Suveran, inteligent", Isi auzise: Nu, Maiestate, ci o di-
nastie e In adevgr Intemeiata numai cind poate respecta
pe un rege prost". Intre lntepeneala pe care o dä a-
ceastà credinta misionar g. i o vulgar g. vanitate slut a-
samanari care singure se observä de aceia cari to-
t141 nu stiau ca, la regimentul din Berlin, cdruia-i a-
partinuse Karl Eitel Zephyrin, i se zicea Karl der Eitle,
Vanitosul".
Stlipinirile de prestigiu Insä, totdeauna prea mult
ocupate cu artistica potrivire i presintare a ama-
nuntului, cu mdiastra regisare a spectacolului, cu do-
ritul räsunet In opinia -publica a terii si cii o bunä
reputatie In. strainatate Carol I-iu Indemna si In-
curaja la straini tot ce putea sä puie In mai priel-
nick*iumind resultatul harnicelor sale silinti oneste si nu
despretuia nici condeinl unui Lindenberg, caruia-i Incre-
dinta i hIrtiile cele mai secrete, panä la carnetul plin
de regrete pentru iubirea francesd, pierdutä, a Anei Mu-
rat, carnet In care Ii notase peripetiile personale In
timpul campaniei danese slut adesea silite a läsa la
o parte, une ori In Intregime, alte ori supt paliative,
marile probleme ale vremii, care si acelea fac parte,
ba Inca In rindul Intgiu, din datoria unui monarh. Si
atunci momentul vine, mai adesea In acei ani de la
sfirsit In earl o viata activä i devotata ii face bilantul
si lipsurile, inexorabil caustatate, cior mai adinc, cind
In zidirea minunat alcatuita se produc crapaturi care
&Li-cal:4d r ;;.1 Ciri2Va 11.111.-,rean fiftf.t:i, -22.1..5.12.1
8 FACTORII

unei astfel de munci si unei Increderi asa de depline


In sine Insusi, nu amenintà, neInläturabilä, catastrofa
finala.
Astfel de ginduri, mOrturisite numai lui Insusi, care
va fi autat O. le dea Inl Atari, cu gesturi de supremä
desperare, vor fi trecut si prin mintea septuagenaru-
lui prim rege al Romaniei. CAci In toate domeniile
ochii lui ageri puteau sä deosebeasa semnelt acelor
clintiri de planuri care Ingrijoreaza pänä la Inspai-
mIntare pe cläditorul pentru eternitate.
2. CRISA FINANCIARA.

Venit dupa. o mare stapinire desordonatd, a unui om


tde neobisnuita marime, atila timp nebanuita de el sin-
gur ca si de altii, dar &prim, ca tot mediul boieresc
de atunci, dupa =rile miscari de curatä ideologie, sä
afiseze un cinism care se parea cea mai sigura mamä
a superioritätii umane, Domnia lui Card I-iu lrebuia
sa fie cumpanitasi s'a silit continuu a fi, cu un Pe-
tru Mavrogheni, cu un D. A. Sturdza, In ajutor: unul un
spirit organisator de aripi largi, celalt un rnigalos con-
tabil al disponibilitatilor i sa tie o socoteala cinstita
minutioas g. a banului public.
Dar aceasta cintarire de aproape a budgetului, ca.-
ruia_ Sturdza Ii sacrifica i oara de masä, multamindu-se
cu provisiile sumare din buzunarul sau ministerial, se
poate potrivi greu cu dorinta necontenitä a unei crea-
tiuni, fie ea si numai aparentä, usoard, inutilä, ba chiar
stricatoare.
Si aceasta necesitate de neIntreruptà ctitorie domi-
nase spiritul regelui si ea era Impartasita, cu entu-
siasm, cu o multamire desavIrsitä, la orice zicl mu se
ridica, de Intreaga clasa dominanta, al carii scop suprem
era totala darlmare a vechii sandramale despretuite din
vremea Ierisoarelor vasale", de caracter oriental" si
de reminiscenta fanariota", Ingust dramaluite In che-
marea si In toate rosturile lor de niste domnisori indi-
10 FACTORII

geni, ale caror sfortari roditoare nu meritau nicio con-


sidcratie, nu numai fiindca erau fàrä reclamd nationald
si lard rasunet mondial, dar i pentru ca acestia erau
doar niste bieti localnici pe cari toti 1i vazusera cres-
cind in mijlocul societatii romanesti, de la sine infe-
rioara.
Nu se putea sä fie primit cineva in audienta de re-
gele Carol fail sa auda. bucuria 7ca o asernenea mos-
tenire din cale afara de modesta a fost inlaturata, pen-
fru ceva mai mare, mai impunator, mai european si
occidental. In locul placutelor ordsele de pe vremuri,
cu casutele pierdute in gradini, cu falnicele curti boie-
resti cuprinzind o gospodarie complecta, perfect su-
praveghiata, s'au format, spre rnultamirea tuturora, fItrIt
un cuvint de protestare in numele simpaticei civilisatii
indigene, navalitd cu tirndcoapele nerabdatoare, imitatii
nesabuite a gruparilor urbane din Ardealul sasesc it
unguresc, cu casele-vagon", avind la praful strazii sa-
lonul nelocuit i la capat, alaturi de bucdtarie si de ate-
nantele rau mirositoare, camerele de dormit i clocitoa-
rele copiilor; florile aclimatate de generatii, cu musca-
tele, nemtisorii, bujorii i condurasii lor, nu mai furl
inoite in pretentioase primaveri sterpe de gust, pomii
roditori, din produsul carora fiert In zahar se hraniau
carnarile totdeauna pline, nu mai: fura nici ouratiti, nici
saditi de iznoava; in pustiul unei curti pietruite, zidi-
rea fara stil ii expunea ingerii de teracota si 5eamli-
curile de sticla colorata. Scoli fara incunjurime de na-
tura, fara cerdace de zbeguire in zilele ploioase i reci,
fara alta mobilare deelt a greoaielor banci scrijelate si
a tablourilor de strigatoare cromolitografie care deso-
norau, in grupari tapene, cu figuri filrIt expresie, sce-
nele mari ale istoriei nationale, rdsariau pentru pro-
fesori de sablon, mai mult decit pentru copilasi viol
si plini de initiativa, pentru a invedera progresul cul-
SOCIEI ATEA VECHE : 2. CRISA FINANCIARA. It

tural al noii epoce. Administratii publice, Palate de


justitie" fudule erau modelul Insusi al lipsei de bun
gust, dar regele Ii ierta acest pleat, el insusi fiind ne-
simtitor la multe sensuri ale frumusetii, de si, tim-
plar artist, ingrannidia lemnul scobit In castelul pur re-
nan, plin de vitralii germanice si de otelul armatu-
rilor unor cavaleri din alte locuri, li-1 ierta numai pen-
fru ea erau, in subrezenia lor, vadita de a doua zi,
Inalte, largi i aveau fatada". Rare ori numai, omul care
ascundea cu ingrijire un humor ce i se pa'rea nepotrivit
cu situatia regala observa in cloud cuvinte taioase cii rin-
durile grimildite unul peste altul nu represintau de-
cit o ingreuiare a serviciului i. Inca o zadarnicie a va-
nitatii coplesitoare.
Inaugurarile intovarasite de baterea unor medalii
care repetau figura, numele i laudele Suveranului e-
ran totdeauna pentru Carol I-iu momente de mare bu-
curie, dupa fiecare din ele patria parindu-i esential
sporita, Ii placea adesea sa sublinieze ca In astfel de
fundatiuni lui Ii revine Intaia initiativa. Era Incintat
clad putea vorbi strainului, nu numai de bogatia, de
trumoasa Inzestrare tehnica a ocnelor noastre, dar de
maretia podului peste Dunare legind tara pe care o
primise si provincia pe care o considera ca o cucerire
a sa cu armele, Dobrogea, si aceasta frumoasa ispra-
\TA a asigurat totdeauna lui Anghel .Saligny, om de ta-
lent fail indoiald si de buna gospodarie, un limit
lee' in stima regala. Nu se satura detailind visitatorilor
demni de o astfel de cinste acel palat de la Sinaia in
care lucrase si ca arhitect si ea mester si la care, do-
minat de o superstitie ascunsA, intelegea sa tot lucreze
pgnli in ultima clipa a vietii sale.
In acelasi timp, Carol I-iu credea ca el e cel d'intaiu
care, dupa un Matei Basarab si un Constantin Brinco-
veanu. se gindeste la cEtetpanarea acelur mindre la-
12 FACTOR1 1

casuri ale cultului ortodox a caror valoare o al-Rase


mai de curind gustul unui AleXandru Odobescu, bole-
rul diletant de arheologie, ca stiinta cea mai luxoask",
rare chemase pentru a le schita pe pictorul elvetian
Trenk. Nu-i spusese nimeni ca Domnii Regulamentului
Organic, influentati de sacrele amintiri pe care le ras-
colia, aducindu-le la suprafata, zeloasa istoriografie a
timpului, se gindisera cu dragoste i cu un ales simt
.de gospodari la aceste venerabile manästiri si biserici,
-si, klaca Bibescu si Stirbei, In Muntenia Moldova
practicului Mihai Sturdza fiirid mai putin sensibila la a-
semenea lucruri, au dat clàciirile neegalabile in tirnpu-
rile noastre pe sama nestiutorilor si neinteligentilor mes-
teri din Viena, un Alexandru Ghica nu stia cum O. reco-
man& mai mult restauratorilor pAstrarea a tot ce nu
corespunde cu gustul timpului, $i. astfel, In ciuda ob-
servatiilor pe care le va fi faeut Othbescu, totusi foarte
occidental" in materie de gust, cu toata arheotogia lui,
si contra opositiei inviersunate si curagioase fata de
Guverrr i Domn a pictorului Teodor Aman, biserica
lui Neagoe-Voda, golitä de toga imprejurimea ei sim-
patica i necesard i flancatä de un greoiu palat in stil
moldovenesc de carämida -aparenta, a fost darimata
si refacuta copilareste de un tecomte du Noily, elev
al gresitelor conceptii ale lui Viol let-le-Duc, inaugurarea
zidirii noi, a zaharnitei parisiene", dupa expresia
liii Aman, facindu-se cu cea mai mare pompa In fata
farniliei regale, Incintata, i cu o poesie proasta a
imbatrinitului poet national, devenit cintaret de curte,
cu apartament In palatul de la Sinaia, Vasile Alecsan-
dri. Razaluitä cu Ingrijire, aural cu risipg, biserica lui
Vasile Lupu, Trei Ierarhii, din Iasi, rämasa si ea stin-
ghera de clopotnitä si de chilii, dar alaturi cu. o aria-
cronica sala gotica", avu aceiasi soartä, si cu aceiasi
solemnitate regalä a fost si ea deschisä, flu credinciosi-
lor, ci unui public special, la zile anurnite. Numai
SOCIETATEA VECHE : 2. CR1SA FINANCIARA Ia

Sf. Dumitru din Craiova, facut nou-nout, cu. pictura fra-


telni aceluiasi arhitect frances, devenit si comensal al
regelui, nu ajunse la aceasta zi de bucurie pentru is-
prava vandalica, iar aceia a pelor mai frumoase fresce
din veacul al XIV-lea neo-bizantin, Biserica Domn,'s-
ca din Arges, osindità si ea la distrugere si refacere, sa-
lad nurnai din causa interventiei la yreme a unui suflet
delicat si a unui om de gust, arhitectul Grigore Cer-
kez, membru al acelei Cornisiuni a Monumentelor Is-
torice care pana atunci se Meuse complice a unor ast-
fel de isprävi.
Toate acestea, panil la Palatul Casei de Depuneri si
Consemnatii din Bucuresti, cu greoaia lui cupola, pang
la al 13ancii Nationale, cu totul fail stil, la Palatul Pos-
telor, supt care geme pamintul si D. A. Sturdza,
Ingrozit de atIta cheltuiala pentru o zidire totusi nu
destul de practica, impunea birjarului, cu un cal sail
cu doi, caruia Ii platia anticipat, ca sä nu fie discutie
la urma, sa. Incuniure cu Ingrijire acest monument de
risipa babilonica, la Palatul Carnerei Deputatilor, care
In locul simpaticului vechiu local rnanastiresc, plin de
amintiri scumpe, s'a ridicat, suindu-se elefantul cu Ia-
bele d'inainte pe dealul Mitropoliei, ocupat de smerite
infiintari domnesti si episcopale si la un Senat de
aceiasi calitate, Maga Palatul de Justine, masiv cu toate
planurile unui Mincu, ridicIndu-si piatra de piramida.
egipteana In fata straditei care se povirneste umil
spre malul plM de buruiene al Dimbovitei, saracacios
canalisata si Intrebuintatä ca un canal de scurgere a tu-
turor impuritatilor, toate acestea cereau bani, multi
bpi, si tara nu-i avea.
Atunci, pentru opere de trufie, a caror necesitate nu
era imediatà si care, oricum, nu reclamau astfel de
proportii si atitea Impodobiri nepotrivite, dupa judecata
oricarni strain, pentru mijloacele, restrInse Inca, ale u-
nei societati patriarhale, pe care nimeni n'o organisase
14 FACTORII

pentru a sustinea printr'o productie foarte mult spo-


rita astfel de sarcini, s'a recurs la imprumuturi In strai-
natate.
Germania lui BleichrOder a societatii Diskonto-Ge-
sellschaft era acolo pentru a ne servi, nu atlta ea o-
magiu Tata de marele realisator german In Romania
care era regele, cIt pentru a ne lega astfel si mai strIns
de alianta Centralilor de care ajunseserthn a atirna In
totul.Robinetnl" curgea astfel la orice atingere,si nici-
un ministru de Finante, de la priceputul bancher Me-
nelas Ghermani, introducatorul etalonului unic de aur,
Incoace, nu pregeta sa se adreseze la dinsul. Unul din
ei, Una'. Be la 1390, spunea chiar, inteo societate par-
ticulard, cu un aier de desinvoltura, ca, dacd-ti tre-
buie bani, iei: de unde poti, in ce conditii poti, iar ur-
masii vor cauta ei O. se descurce".
In acest fel, Inca din 1899, cind, din causa chestiei
Burilor care punea Germania in fata Angliei, pe pH-
perul unui razboiu sentimental de opinie publica, se-
caserd capitalurile, se ajunse la cea d'intaiu din ma-
rile crise care au semnalat ultima parte a Domniei de
prestigiu. Una din recoltele rele, care veniau periodic,
pusese Romania In situatia de a nu-si tinea angajamen-
tele, de a nu-si plati chiar functionarii, si capitalul
strain, adecä numai cel german, cad cu altul ne de-
prinsesem a nu avea legaturi, si nu puteam astepta
nimic de la adversarli politicei noastre externe, refus
sä sustie finante deficitare, care amenintau cu o catas-
trofa.
Conservatorii, In frunte cu bunul batrin pacific
-Gheorghe Cantacuzino, plin de mindrie familialä, su-
rIzätor din ochii blinzi albastri, ca si din coafura ingri-
jita a parului sur si din favoritele lui imperiale,
cu care parada Inteo caratä cu livrea rosie si argint
asemenea cu acea albasträ i aur a Curtii regale, cre-
zurä ca prin artificii in legatura cu dispositiile ace-
SOCIETATEA VECHE I 2. CRISA FINANCIARA 15

leiasi finante straine se va putea iesi din greutate, as-


teptlnd bielsugul, posibil, al unei noi recolte. La ideia
kr se opuse D. A. Sturdza, intrupInd bunul simt al
inaintasilor sai, boieri de bastinä ai vechii Moldove.
Cuconul Mititä", cum II ziceau unii en. adinc respect,
legat cu o salvatoare frica, iar altii cu o ironie usoarki,
care tinea sam numai de anumite defecte usoare de
caricaturat, era O. fie teolog si Meuse studii de aceastä
specialitate, pe lIngä cele de drept, la Iena. Intors din-
teo Germanic absolutistä, cu directie severa, care ullase
si de idealismul revolutionar al lui von Stein si de ro-
mantismul creator al epocei lui Ranke, In care se for-
mase un Mihail Kogalniceanu, el se legase pentru togä
viata de conceptia rigida. a omului de Stat", capabil
de a face mice, dupä anumite norme abstracte, Inteo
societate a carii culturä avea datoria s'o sprijine, dar
fart a auta sä strabata pana In sufletul ei i fara, A se
läsa condus, ceia ce ar fi o neiertata släbiciune, o abdi-
care i o umilintä, de sufletul acesteia. Anchilosat In a-
teasta conceptie, pe care, de altfel, o Impartasia, des-
pretuindu-1 profund, si P. P. Carp, alt imitator al o-
mului de Stat" german, al Bismarckului provocator,
rau de gurd i gata de lovituri,xnaruntul birocrat, care
invoca., si nu farii drept, partea sa de secretar, Ingrijit
de formele dipkmatice, al acelora earl, mult mai mari
ca dlnsul, unisera cele doua. Principatepentru el mai
mult decit peutru oricine altul terisoarele vasale",
se conducea In viata politica, In care prin rigiditatea sa
Inch-ft-alma ajunsese a capata unul din cele mai 1nalte
locuri, numai de doua. principii. Intaiu devotamentul,
pana la Arutarea mmii, fata de Suveranul absolut, pro-
vidential pe care-I atacase cindva violent si caruia, acu-
ma, Ii -1nchina, In romäneste si In frantuzeste, cu ajuto-
rul Academiei Romine, unde era al doilea ctitor, masive
publicatii documentare, menite sä aräte a totul vine
-de la Carol I-,iu, numai de la el. Si, al doilea,
16 FACTOR!!

carea märuntit g. a tot c.eia*ce este formà in viatä pa-


Mica. Un alduros patriotism, fail atingere cu na-
tionalismul pe care neorganicitatea sa de spirit nu-1
putea intelege cleat ca pe un element de Stat pe lingA
atitea altele, patriotism unit cu admiratia nelimitatä
fatg. de Germania studiilor, devenitg si a politicei sale,
si cu groaz g. fatg. de Rusia, ale cgrii angi zgriptoresti
le vedea vesnic Intinse ca sg ne prind g. si sä ne sfiic
itssi dädea sfatul sä termin mai iute prefata, si des-
pre epoca Regulamentului Organic, la volumul X din
colectia Hurmuzaki" pging. ce Taral nu pune capät
Romgniei politice constituia fondul sentimental al
politicei sale, determinatà supt raportul ideilor de con-
ceptii Org. Indoialä total absolute.
Dar In crisa financiard de la 1899 el a fost terii de
cel mai mare folos prin calitglile ca i prin defectele,
sale i, intr'un moment de francheta, observatorul fi-
losofic, de forme, In fapt, tot asa de rigide, al vietii
politice romanesti, Maiorescu, o recunostea, cu obi
nuitul gest de despret al tuturor junimitibo sti fata
de bgtrinul on} de Stat", de o altä facturg. germangl.
' Cit de mult acest despret, pe care oricine s'a apropiat de
Sturdza I-a auzit rostindu-se nu odatA, se prefacea in contact cu
acele realitati sociale pe care criticul de odillioarA al Convorbi-
rilor" stia mai bine decit ericine sa le tie in samA, o dovedese
rindurile urmatoare ale lui din Memorii4 (in actleasi Convorbiri,"
pe 1930, P. 110), pe care le adresa) c& preseclinte de Consiliu)
aceluia care de mai multe on inainte de dinsul imbrAcase aceastA
demnitate:
Bucuresti, V August 1911
Mu lt stimate domnule Sturdza,
VA multumesc pentru trimiterea prea-insemnatei luctAri asupra
Comisiunii Europene a DunArii i pentru cuvintele cax!r. o Irmo,
tem Aceste cuvinte scrise- de bdrbatul de Stat al Tertt-fz cdrui
viard intreagd a fost si este impreunatd cu desvoltareavoliticif
ci culturald a Romdniei rendscute sint pentru mine o rdsplatd
din cele mai marl ce mi le-ar fi putut hdrdzi soarta.
VA sint adinc recunoscAtor $i Ara rog sA primiti tot odatA 7n-
credintarea inaltului mieu respect. T. Maiorescu."
SOCIETATEA VECHE : 2. CR ISA FINANCIARA 17

Dimitrie Sturdza ar fi putut sä invoce, de altfel, pen-


tru Inlaturarea magnificentei cheltuitoare parerea In-
säsi a strainatatii.
Iata cum opinia publid englesa socotia atunci, la
1899, situatia financial-A a Romilniei si motivele pen-
tru care ajunsese la o astfel de deplorabila ananghie
una din terile cele mai bogate, prin ea Insäsi, din lu-
mea 1ntreag a,. si locuitii, aproape unitar, In marge-
nile Inguste de atuncea, de o rasa cu care putina buna-
vointa inteligenta poate face mice, &jar sidaca nu
mai ales In ciuda unei clase dominante, cu desd-
vIrsire ran crescute, du educate si Intdrite in defectele
sale printr'o vigil politica a carii caracterisare se va im-
pune mai departe.
,.Datoria publicd, plasata mai ales In Germania, se
ridica la aproape cinzeci si unul de milioane de lire
sterlinge. Dobinzile fusesera pldtite regulat. Dar usiu-
rinta cu care banii se Imprumutased totdeauna dd.-
duse nastere la maxi. extravagante. Cheltuielile care
trebuiau sä fie suportate din budgetul obisnuit, pre-
cum si riclicarea unor marete oficii publice la Bucu-
resti, erau sprijinite adesea din Imprumuturi; si se
luase obiceiul ca, atunci cind erau bani putini, sd se e-
mita bonuri de tesaury, a caror cifd ajungea acuma
la nu mai putin de doua milioane si jumatate. In
1899, adauge criticul engles,. care nu facea decit sa. ros-
teasca o parere ce era In sufletul tuturor acelor pe
cari nu-i orbia interesul de partid si "lad nu credeau
' The public debt, mostly, placed in Germany, amounted to
about L. 51 ml. The interest had been regularly paid. But the
facility with which many had always been borrowed gave risef
to great extravagance. Expenses which ought to have been
defrayed out of the ordinary budget, such as the erection of
magnificent public offices at Bucharest, were frequently defrayed
out of the loans ; and the custom had arisen, when money was
scarce, of issuing treasury bonds; Encyclopaedia Britannica, art.
Rumania.
FACTORIT

In formulele cu care se acoperiau neajunsuri din ce. In


ce mai evidente, recolta (Muse o posibilitate de export
In valoare de numai trei milioane i jumatate fata de
aproape de trei ori aceiasi cifra In anul urmator.
Inainte de a trece puterea lui D. A. Sturdza, cu mij-
loacele lui patriarhale, guvernul conservator Incerca,
desperat, acelasi mijloc al Imprumutului, oricare i-ar
fi Idonditiile $i consecintile. Acest Imprumut Incheiat
In toamna lui 1899, In suma de $apte milioane de livre
sterlinge, Indata Inghilite, ca obisnuit, de nevoile cu-
rente, cuprindea conditii cum nu le mai cunoscuse pana
atunci Statul romin: Pe ling ca. se plätia o rata. de
interes mult mai inaltä decit inainte, Romania se in-
datora sa nu ccntracteze alte Imprumuturi inutile pänä
ce nu se va plati acesta"1.

La 26 Februar st. n. 1901 Sturdza lua puterea, pe


care o pastra pana In ullima zi a analui 1904. A$ zice;
Sturdza personal, pentru cà vederile $i metodele lui,
de foarte vechiu,. de cel mai vechiu conservator in po-
litica romäneasca, rm erau acelea ale parlidului liberal
pe care-1 presida si care, din nepotrivire cu -dinsul,
se mai trezise odatä o revolta de intelectuali, farlt prin-
cipiile sale morale, revoltA condusä de oarneni de in-
teligenta, dar si de lipsa de convingeri si de viata
desordonata, a lui C. Dimitrescu-Iasi, surizator profe-
sor de Universitatef retoric, fàrä lucrari si farä elevi
forrnati de dInsul, care se pusese supt blajina ocrotire
a batrInului economist national P. S. Aurelian, era
SA-1 rästoarne de la guvern prin sistematica abtinere
de la lucrarile Parlamentului.
Strain de orice preocupatii electorale, indiferent fall
de orice mi$care a opiniei publice, kantian inchis in.
I Besides paying a much higher rate of interest than heretofore
it bound itself not to contract any further loans until this one
was paid; ibid.
SOCIETATEA VECHE : 2. CRISA FINANCIARA 19

doctrina datoriei care, cu mice pret, färä interes si frä


placere se pretinde Infaptuitä, tiran cu gesturi imperioa-
ge, citruia, pentru a se trage tot folosul absofutismului
sau, I s'ar fi cerut numai o consecventa nepotrivita cu
capriciile sale de bolnav si o putinta de a osebi Intro
neimportant si hotarltor pe care, din nenorocire, i-o re-
fusase natura, mosneagul moldmean Men atunci ceia
ce adese ori In asemenea Imprejurdri a facut rasa, cu
totul particular* i cu desdvirsire iuperioard, din care
facea parte.
Romania avea fart Indoiala prea multi functionari,
jumatate dintre dInsii. cu desavIrsire inutili. De la ci-
novnicii introdusi de Regulamentul Organic, contra-
facerea Statului napoleonian nu facuse decit sa adauge
numarul inutilitatilor. Aceasta era doar oastea mai si-
gura a partidelor in. lupta: pretorienii birourilor de
pur formalism, de hirtilarit netrebnic prin care se In-
greuia administratia publicii. La fiece schimbare de re-
gim, nefiind un statut de stabilitatecare 5i acesta ofera
primejdii inteo societate avind asa de putin simtul
datorii-lor sale , contingentul unora era Inlocuit cu al
eelorlalti, si cei d'intaiu formau armatura intruni-
rilor publice de agitatie, care, de la o vreme, nu mai
conteniau, a demonstratiilor de strada, alaturi de came-
nii cIstigati cu o piest de cinci lei, de hahnanale, de
euriosi si de plebea Capitalei. Un salariu ridical fa-
cea ca functionarul sd nu recurga la alte izvoare de
venit, dar el nu facea economii,-- de asigurare pentru
zile grele, sau de fructificare.
De acesti stapini ai vietii publice Sturdza Indrazni sa
se atinga.
El Incredinta misiunea de a pregati reducerea tern-
porard a salariilor, care de fapt se Intinse asupra mul-
tor ani, profesorul Spiru C. Haret de la Universitatea
din Bucuresti, maternatician de valoare, format la Pa-
ris, spirit clar si sobru, capabil de o continua munca
20 FAC FORTE

de birocrat, care-i mai ldsa si timpul necesar pentra


a intretinea In lumea invatatorilor $i a preotilor o co-
respondentä de coleg, de prieten care era sd-i clgige
lui $i partidului din care fdcea parte o largd $i meri-
tata popularitate. Omului care trebuia sä Intreprinclä
ca ministru o Intreagd opera de reorganisare, dupd
principiile omului de Stat", care erau ale $efului sthi,
$i. ale epocei sale, dar $1 cu o grijd de stiintific" care
se tine 'la abstractii, la cadre strict fixate $i crede In
metode infailibile, Ii revenise deocamdatd sarcina de-
a usura budgetul. .Solutiile pe care le presintä furl
acceptate färd discutie, si curba lui Haret", demo-
craticd." prin aceia O. tinea samd de nevoile de viatd
ale celor mici, recluse, aproape färd protestdri din
partea unei lumi nea$teptat de cuminti $i gata la sa-
crificii,instinctul rasei biruind astfel reaua educatie,
greutätile financiare actuale.
Sturdza, scos de ai sdi, cdrora li trebuia o politicd de
alte mizonturi, $i mai build, dar $i mai rea declt a lui,
pan sd plece astfel MA sd se &eased In situatia de
a trimete la Berlin, pentru un nou imprumut, emisari
de aceia, autorisati $i de rege, cari, prin atitudinea lor
tinguitoare un'ticu lipsa unor facultati spirituale deo-
sebite, si-au meritat in cercurile lui Bleichrlider califi-
catia de weinende Esel, rndgari cari se piing".
Conservatorii, intorsi la putere prin voia tinerilor li-
berali revoltati, venird cu idei care Intreceau fericitul
cerc strimt in care, timp de trei ani, aproape o legis-
latie intreagd, reusise a se Inchide, Third auz, 5i In acest
domeniu, pentru glasul sirenelor, bdtrinul Moldovean..
Ei aduserd inainte, prin avocatul Take Ionescu, devenit,
grin talent, factor important inteun partid de boieri,
mai ales munteni, ideia unei conversiuni a datoriei pu-
blice prin acel nou Imprurnut Inaintea cdruia se dd-
duse Inapoi, fäcindu-si cruce si blästamind pc Satana
Sturdza.
SOCIETA1EA VECHE 1 2. CRISA FINANCIARA 21

Sustinutd de o presä prieeputd, conversiunea din


Maiu 1905 a fost socotia ca un mare act de Stat, me-
nit sd aibd repercusiuni asupra intregului viitor al fi-
nantelor noastre. De fapt acest imprumut crestea sar-
cinile care apdsau destul de greu asupra unei socie-.
tali nu destul de evoluatd in sens european. De la cin-
zeci i patru de milioane (cu dobindä de 40/o), se ajun-
gea iorin aceastä operatie, pe care liberalii au si cri-
ticat-o vehement, amestecind i atacuri la onestitatea
personald a adversarilor, la suma de 53.367.000.

Peste citeva luni, supt acelasi guvern al lui Gheorghe


Cantacuzino ceia ce era oarecum nedrept, cea mai
Insemnatd muncd, indemnul eel mai stdruitor, resulta-
tele cele mai pretioase in aceastd asa de lung Dom-
nie apartinind fard indoiald liberalilor, se serbau, cu
cheltuieli foarte insemnate, eel patruzeci de ani de Dom-
nie ai lui Carol I-iu. Anul urmtitor puse pe Spveranul
care se simtia, in trista stare de sdndtate, mindru de
isprava indeplinitd, in fata unei zguduiri sociale neas5.-
Tang mai grozave cleat greutatea financiard de care
cu opt ani inainte se lovise Domnia socotelilor oneste.
si intrebuintarii controlate a banului public.
3. CRISA SOCIALA.
In cursul acestor patruzeci de gni Isituati 9. terauului iu
evoluase aproape de loc prin vre-o actiune a Statului,
care ar fi purt4t de grijä catepriej pelei mai nume-
roase, maj interesaute si mai nenorocite din populatia
romAneasd.
114sepala din 1$§8 arAtase in de 9jp.ns c 41.1 mai
poate merge asa. Recurgindu-se jg paliativuj unei uoi
Si neinsemnato ImpArttri de pgrnipbjri iu jargul dis-
ponibil al tuesiiler uluj, p gruncase asupra nletiye-
lor unei misdri Jpcale, P4Fe jai se sein1.441-ase pr
acte violente si nu vg.rsgse singele, bAnuiglg ca pit
adeväratele suferinti, ale poporujui prpvocaserp. tbw
rarile, ci Mina strainä, uneltirae Rusiej, pgre, p gi4d14-
nepgräsit, de a ne anexa totusi, si-ar fj trime§ prig
sate specialistii in douä domenii atit de deosebite ca
al iconarilor i jugInarilor. Apoi, a doua zi dupl
ce glasul de suferintä si de amenintare theuse, lu.mea
politid se intoarse la vechile preocupäri meschine, de-
lupte pentru putere.
Problema teraneasca era färd Indoial, inainte do
toate, una de culturä, dci pregAtirea micului agricultor,
cu tot instinctul i experienta lui, era a iobagului din e-
vul mediu un publicist socialist venit din Rusia, So-
lomon Katz, devenit in literatura romgneasd. Than Ghe-
rea, iar In cetätenie Constantin Dobrogeanu, a scris
mai tirziu o carte de metafisid. socialä: Neoiobagia, mulf
SOCIETATEA VECHE : 3.. CRISA SOCIALA 23

cetitd si primita Cu cdklura, in, cercurile tineretulul fara


deosehire una de credit si una de asocialle.
Scoala rurala mostenitä de la Cuza-Voda, care 51 el
o avea de la Domnia Regulamentului Organic, n'a fost
nici dupd reformele de program ale lui Haret, pe care-I
interesa mai mult invatatorul ca hotdritor factor po-
litic in sate decit scoala lui, de care nu s'a apropiat e-
sential acest spirit puternic, dar ingust, un mijloc de a
indlta pe teran la local lui, ci ea, a continuat sa creezei
savanti", a caror rivnire era sä se desfaca, Inaltindly
se"; de brazda pe care inaintasii lor cheltuisera o mun-
cd istovitoare 51 presupusä de valoare inferioara. Deser-
tiunea de la lard a continuat filrä ca ea sa. trezeasca a-
cele ingrijordri care ar fi scutit de multe greseli si pri-
mejdii in viitor.
Intemeierea scolilor de agriculturä, man i mici, a-
cestea din urmä fund asezate la tara, dar, din causa
intereselor profesorilor, pe cit se poate In margenea
centrelor oräsenesti, n'a contribuit la crearea acelei
burghesii" a satelor de care, si ca exemplu pen-
tru ceilalti, se simtia i se simte pana astazi
asa de mare nevoie. Vechile expositii regionale de
agriculturd, care eraul prin rasplatirile i diplomele
lor, un adevarat indemn la emulatie, se paräsisera
dupa 1880. Inspectorii agricoli, adesea total ignoranti,
faceau parte din tagma partisanilor politicl plasati un-
de se poate. Niciodata, in tara miilor de bursieri peste
granitä, un leran n'a fost trimes, ca sä vada alte sis-
teme de culturä, in Lombardia, in Danemarca, fie si
mlicar intre Sasii i Rominii din Ardeal. Productia
noastrd la hectar continua sa fie una din cele mai sea-
zute din lume, i, chiar la marii proprietari, inova-
tia in ce priveste natura culturilor, potrivitä en cere-
rea tirgului mondial, lipsia aproape cu desdvirsire,
Romania Bind o lard' de poruimb si de griu, cu ceva
orz i ovas. Culturi care odinioara fusesera. bogdtia Si
24 FACTORII

mindria noastrg.: a inului, a einepei, inutile in satele


care-si luau acum imbräcämintea de la micul comert
al tirgurilor, fuseserä pärg.site in acelasi timp cind nu
mai exportam mierea si ceara din care se hräniau pri-
säcarii moldoveni. Iar, cu tot serviciul zootehnic si cu
toatà scoala de veteringrie, care aduna un numgr de
profesori priceputi si activi, vitele degenerate ale Ro-
nfainiei, räu hränite, tinute in ploaie si frig, neingri-
jite la boli si netesalate o viatä intreagd, nu samdnau
cu splendidele exemplare bovine pe care un Ale-
xandru Läpusneanu pe la 1560 le exporta prin Dan-
zig Ong. in Anglia. In ce priveste'caii, pe cind Banatul
de supt clominatia ungureascd si chiar Basarabia Ru-
silor scotea stralucite exemplare ale rasei arabe aclima-
tisate la noi, Statul romin se aprovisiona, ca si parti-
cularii, cu rase din strgingtate, argtoase la fdpturd, dar
incapabile de a se pästra bine in conditiile de la noi.
Expeditia din Bulgaria la 1913 a umplut vaile eu fru-
mosii sirepi ai birjarilor bucuresteni, pe chid biata
gloabg, capabilä de desvoltare, a teranului si-a tIrit
miseria fisiologica in tot cursul campaniei. Incercdri de
a ridica rasa oilor, fAcute de citiva proprietari doritori
de a avea merinosi n'au fost decit un obiect de curiosi-
tate, mai curind ironicd, 0 tara care ar fi putut sä ig-
noreze orice imprumut si sg. Infrunte orice lipsuri ale
naturii in cite una din ramurile productiei sale rami-
nea stationarg in uriasa concurentg. a lumii care nu in-
ceta in iscodirea unor noi metode si in asociarea tuturor
fortelor nationale pentru a face din agriculturg, chiar in
terile cu un sol mai curind impropriu, una din prin-
cipalele base ale prosperitätii economice.
In ce priveste creditul, teranul din Romgnia, inca-
pabil sä alcdtuiasc g. din propria sa initiativa organisa-
tii financiare care sg.-1 sustie in anii Ili si sg-i permitg.
desvoltarea exploatatiei, astepta, din nenorocire, ceia
ce n'a fost casul pentru conationalii de aceiasi ocupa-
SOCIETATEA VECFIE s 3. CRISA SOCIALA 25

tie din Ardeal si Banat, totul de la Statul in conduce-


rea caruia dupd legea electorald avea o asa de mica
parte, iar in realitatea lucrurilor chiar niciuna.
Deci, chid, la 1873, s'a alcatuit Creclitul Funciar Ru-
ral, teranul n'a fost intrebat, n'a avut -niciun rol In or-
ganisare si n'a tras niciun folos dinteo creatiune care
i-a ramas stillinä. Cele 64 de milioane de bonuri de la
Inceput, mai mult cleat inzecite pe urma, au trecut ca.-
tre marii proprietari, cari ei insii prea adese ori au
primit imprumutul in conditii care, departe de a-i
sustinea, li-au grabit, mai ales in Moldova, ruina in folo-
sul capitalului -cdmätäresc, aflator acolo in minile E-
vreilor. Bancile de credit pentru agricultura.pe care
le-a intemeiat o lege din 1881, cu sprijinul Statului si
al judetelor, cu un capital de zece milioane si jnmatate
lei aur, au intilnit neintelegere din partea publicului
oräsenesc, si au trebuit sà se contopeasca in Creditul
Agricol de la 1892, care el Insusi va trebui sä se piarda
inteo organisatie, plecata aceasta de la teranimea ea
Insäsi sau mai ales de la invatatorii si preotii stirniti
de initiativele lui Haret, emit au izbutit a trezi in ma-
sele rurale un spirit de intreprindere si de afaceril.
Ar parea curios ca miscarea n'a pornit din marile
judete bogate, uncle sätenii ar fi putut fi cistigati mai
usor. Ea arc un caracter mai ales oltean, in legatura
cu viata satelor din aceastä rogiune, care nu si-a pier-
dut niciodatä originalitatea localä. Un 13imitrescu, din
Bumbestii Gorjului, Tinut deosebit de sarac, dar impo-
varat, tocmai de aceia, si atunci, de datorii si avind
dintr'o generatie In alta spiritul luptator care a dat
istoriei teranului romin pagina lui Tudor Vladimirescu,
si altii in aeiasi situatie prin Tinuturi asamanatoare
au dat semnalul la 1891, si o dovadd de vitalitate a lost
1 Pe scurt si in Forter si Rostovsky, The Roumanian Handbook,
Londra 1931, p. 122 si urm.
26 FACTORI1

Opedea imitare a acestui exemplu, nuindrul aces-


tor tovdrdsii bdnesti, de altfel rdu organisate 0 gata sd
cadd in mina acelorasi cdmdtari §l a altora asem,e4ca
cu cllasii, pau sd ajungd la dispositia Statului, data-
tor interesat de fonduri pentru ea sd aibd, impreund cu
cornitetul, W. 4ou instrument politic, ridicindg-se in
vre-o zece gni paa la sapte sute.
Aceastd ?rearm= spontanee a satelor este dovada 0
a lipsei de credit in carp se sbdtea terdnimea pKra-
sad, 0 a nedestoiniciei Statului, care; de altfel, indatd
ce si-a dat samd de valoarea acelor band, s'a grPit sä
li impuie o lege, in 1903, pentru ca, in curind, sdi caute
si sd izbuteascd a li influenta congresele; pänd pe, in-
credintindu-se e6. o robire complectd a acestor adundri
se loyeste de pn astpptat ppirit de autonomie si in-
clependeuta, 54 facr aa incit congresele ng s'au mai
putut aduga.
Si neje sapte sute de bAnci- populare din 1921, ba
War cele trei rnii (lin 1914, repnind 600.900 de ipb-
scliitori, ma mai mare parte numai cu numele, fal
niclo putinta de inriurire, si puind laolaltd peste u9.
milion, represiptau prd indoiald cu mult prea putin
pentru nevoile unei teranimi care, ruptd de filantro-
pii de dupd'1848 din legtiturile, socotite umilitoare, cu
proprietatea mare, rdmdsese se poate zice: In pielea
goald.
In sfirsit, individualist, teranul din satele de obiceiu
märunte, si, afar r. de regiunea dealurilor, sämrnate la
distante marl, färä 1egal-11A. mai strinsr Intre ele, cu
spiritul separatist de celulä organicr, genealogicr, pe
care 1-au avut din capul locului, nu s'a gindit sä caute
mina altui teran, pentru scopuri care sr. li fie comune.
Erau in RomAnia terani, dar nu .si o teränime, In call-
tate de clasa socialr, si numai ea, alegindu-si oamenii
ei, oamenii adevärati, si nu prin prstrarea singurd a
unui costum rentabil supt raportul e1ectora12 ar Li pu-
SOClETATEA VECHE 3 3. CR1SA SOC1ALA 27*

tut sa provoace, nu citeva masuri 021*, ran aplicate


prin oarueni cari n'aveau un interes 5 pecial, ci o In-
treagä legislatie, cu elementele str1ns legate organic,
prin care, si din partea Statului, s'ar fi putut ajunge
la resolvirea acelei chestii tergnestr care, de mult, ser-
via numai pentru brosuri reformiste, pentru eventuale
discursuri, mai ales de candidaturi, si pentru agitatia cc-
lor cari rtu putuserd si ei sa. parvie.
Astfel teranul, Ma pamint prea adese orl, gra cre-
dit ceia ce-1 facea sg vada In orice amg.tar, In orl-
ce proprietar sau arendas care n-4nuia banul un (kis-
man care trebuie neaparat distrps , fara lumina si
farä conducatori vrednici de acest nume &deli lacer-
carea mini Invgptor chipos sit plin de temperament, cu
darul elocventei, Dobrescu-Arges, eazuse Fin conipP-
miterea dibace a acestuia Inteo meschina afacere de
bani cladu foe terii printr'o revolutie agrara.
Ea ar fi izbucnit de mult Inca, daca ar fl AA si ele-
mentul acela mistic MI care teranul nostru nu pox-
neste la luptä. Dar In 1996 studentimea dip iluepresti
manifesta contra represintarii la Teatrul National a p-
nei piese francese de bulevard, de care un comitet
de doamne cu scop filantropic; s'a dat o lupta cu po-
litia, si armata, intervenind, n'a tras.
Era eel d'intaiu cas, de 11 1848 pan g. atunci, in parç
sa fi triumfat o rascoalà. Dupa biruinta, o propaganda.
Incepuse, nutionala si democratica, despre care va fi
vorba chid se vor cerceta elementele de culturä. Stpden-
iii, Incalziti de un crez, ale carui origine si desvoltare
se vor presinta In partea a doua a acestel lucrari, Ince-
pura o operä de desteptare la sate. Aici, inteo menta-
litate stapinit g. de superstitii, studentur lneepu sa. 3-
parà ca mlntuitorul revolutionar, si de pe urma unor
scrieri sentimentale ale reginei Elisabeta, raspindite
cine stie cum la sate, se forma o legatura, intre sotia
Suveranului, devenitä aparatoare a saracilor, si intre
28 FACTORII

propagandistii, reali sau Inchipuii, pe cari o imagi-


natie Inflacarata si-i represinta ca strabatInd .tara. cä-
lri in toiul noptii ca sä aduca noul crez de min-
tuire.
Aceasta stare de spirit s'a räspindit mai mult in Mun-
tenia si anume in ses, prin apropierea Capita lei, in
judetele Ilfov si Vlasca. In Oltenia insà ardea supt
spuza vechea aplecare spre jacqueriile teranesti. Iar
in Moldova se simtia tot mai nesuferita apasarea trus-
turiktr evreiesti minuind capitaluri imprumutate la
banci din Galitia, care erau represintate mai ales prin
dibacea activitate cuceritoare a fratilor Fiser, Moise sau
"Mochi, i Calman, personalitati putin interesante in ele
insesi. Evrei corauni, farii stiinta de carte, lucrind pri-
mitiv cu o populatie primillvd, pe alaturi de Stat, care,
servit de organe subalterne total neinteligente si färä
simt, lasa ca lucrurile sä se petreaca in. voia Mr. Cuge-
Mori, scriitori, de aceiasi origine nationala, dar ames-
tecati In viata culturala a terii, ca foarte finul spirit care
a fost Ronetti Roman, autorul cindva al unui poem by-
ronian si mai pe urmä al puternicei drame Manase, el
insusi un arendas 5i un om de afaceri, rostisera sentinta
de cqndamnare la istovirea totala a pämintului ca si
a omului care se confunda cu dinsul. Teranii erau. sa
arate, in porniri razlete, de o furie oarba, carora li-au
lipsit, total, sefii, ca. rasa In aparenta stoarsa are Inca
puterea de a-si rasbuna, cerind fara logica, cu alit mai
putin in formule dare, desrobirea.
La Flarninzi, supt influenta, -tlar fara vinovatia pe-
nala a invätatorului Maxim, se produse cea d'intaiu din
aceste explosii ale multimilor fara luminatori si fara
prieteni, träind in tara br ca intr'o miserabila colo-
nic supusä unei teri straine. Acolo, in judetul Botosani,
trupa a tras, si cel d'intaiu singe teränesc curse, pro-
vocind indignarea generala a carturarilor, de la socia-
SOCIETA TEA VECHE ; 3 CR ISA SOCIA LA 2 9,

litii Cantacuzino 5i Voinov pana la nationalistul N.


Iorga; d. Simion Mehedinti, flu de teran sovejan .5i au-
tor al frumoaselor schite din viata alor sai, se retrase
inaintea interdictiei sefului sau conservator doctrinar,
Maiorescu. In cIteva zile chestia, deschisä astfel cu vio-
lenta, era In diScutia Camerei Deputatilor.
Acuma Insä flacdrile, tisnind ici 5i colo, cuprinseserd
toath tara, fara sa existe vre-o legatura Intre multele
focare. Moldovenii seoteau din sate pe Evrei fart a se
atinge de dInsii, cautau condicile unor socoteli me5tesu-
gite din care iesiau totdeauna datori, Si le rupeau In
bucati; furia lor fard. constiinta Si fart alegere taia co-
wl trtsurilor, rupea cartile i tablourile, si mural-a
statuile care nu se puteau distruge. Nu totdeauna se Ri-
cca deosebire intre proprietarul bun $i cel rau. Oa-
menu se credeau oarecum datori sa fact, si dacll se
p ate mai cu yIn, ce aflau ca facuseril vecinii lor. Dar
intregi districte au ramas total neatinse, si nicairi vio-
lenfa n'a fost prea singeroasa. Unde era cite un pre-
fect legat de popor, iubindu-1 si stiindu-i vorbi Itry
limba lui, ca d-rul Lupu, nu s'a petrecut nimic7 lumea
satelor potolindu-se tot asa de rapede cum se aprinsese.
Cu totul altfel In. unele parti muntene de catre Du-
nare, prin Vlasea, prin Teleorman, nu 5i prin Ia-
lomila, prin Ilfov, iar dincolo de Olt In Dolj, In Gorj,
mai ales In Mehedinti, dar de Mc in Romanati $i in
Vilcea. Inst spairna celor amenintati $i atin5i a crezut
ca e vorba de o intreaga miscare, de mult pregatita si
perfect concertata si, cautind pe sefii in afara de te-
raaii insii, socoti cit i-a gasit in autorul celui mai bun
studiu despre chestia teraneasca, d. Vasile Kogalni-
ceanu, continuator al traditiilor marelui sau parinte,
5i in profesorul N. Iorga, care Indemnase la protesta-
rea, devenita prin ea Insasi violenta, de la 13 Mart
1900 5i care publica o foaie de aprinsa aparare a drep-
turilor teranesti, Neamul Romanesc, care va fi infa-
30 rAcroRit

tisata in alt capitol: cel d'intaiu a fost inchis citva limp


la Giurgiu, telalt, amenintat cu moartea de unii pro-
prietari si arendasi, indigeni si straini, fu rugat sa-si
intrerupä publicatia si ordin se daduse A. fie tratat
ca si Kogalniceanu, la cel -d'intaiu rind din mina lui
care s'ar gäsi la teranii revoltati.
Fata de acestia un val turbat de minie rasbunItoare
s'a destantuit si Statul s'a pus intreg in serviciul ce-
lor jigniti si amenintati, si aceasta frtrA nicio reser-
vil, dupit ce Gheorghe Cantacuzino demisionase si un
guvern liberal supt Sturdza, dar data aceasta cu su-
prematia de fapt a fiului mai mare al lui Ion Bra-
tianu, se alcatuise la sfirsitul lui Mart. Daca revoltatii
arsesera multe conace ca sa dispara condicile privite
si aici ca niste carti ale Satanei, dacä lei si colo se val.-
sase si singe si se comisesera ofense de onoare, trupele
puse supt cornanda generalilor Nästurel din Craiova,
Gigurtu, din acelasi Mc, si Averescu, furl Mil de milk
avInd une ori ordinul sä nu faca prisonieri". Orice Ora
a interesatilor era crezuta si se scoteau In front, cei O-
HO, printre cari fo5ti subofiteri de reservä, caH priviau
cu ochii deschisi la pustile intinse ale camarazilor, pen-
tra ea 0 cada fulgerati de gloante. Rare oH ofiteri ti-
neri prin mijloace de miloasa dibacie au putut scapa
oameni dupa togä evidenta nevinovati, dar de cari
voia 0 scape, ca de elemente incomode priu inteli-
genta si energia Mr, mosierul. Sentimentele de care
era animata o parte din clasa stapina pe doua treimi
din parnintul terii se pot intelege dui:4 cererea facuta
de citiva proprietari olteni catre guvernul austro-ungar
ca trupele straine 0 vie sa-i apere. Aceastä infamie
facu pc Maiorul Sturdza, fiul prirnului minister', sa
vie la mine anume pentru a-mi spune ca, in aCest casj
slat ofiteri cart se vor pune in fruntea teranilor rds-
culati si vor iesi sä apere granita.
Begele Carol, jignit in adincul sufletului sau de ca-
tastrofa sociala prodUsa a doua zi dupa anul jubileului
SOCIETATEA VECHE: 3. CRISA SOCIALA 31

sAa, interveni printr'o proclamatie care. Mind sA se


intrevadd o amnistie pentru teranii cari zdeeau in tem-
nitd, ori erau aruncati cu grAmada in luntri, pe Dung.-
re, fAgAduia opera de reforme cu care constiinta sa Ii
spunea, de sigur, cA era de mult dator, dar nu indrAz-
nise s'o atace pentru a nu gAsi inainte coalitia tuturor
elerventelor unei clase dominante sprijinite cu toatA
stralucirea ei pe robia teranului.
Camerele cele noud aveau deci misiunea de a cola-
bora cu guvernul la alcAtuirea unei noi legislatii agrare,
supt numele lui D. A. Sturdza, care, In Camera, la im-
potrivirea, in numele proprietarilor, a tinArului Mihail
Cantacuzino, fiul fostului prim-Ministru, se tidied In-
dignat, puind, cu trernur in glasul bAtrin, zguduitoarea
intrebare: pentru ce am impuscat oare miile de te-
rani", dar inteun spirit care era altul: acela al unui
tineret a cilrai formatiune iideologie, de multe di-
recVi, unii fiind mai bAtrini sau mai imbatriniti, mai
adaptafi, decit ceilalti, rAmine sa fie arAtatA deosebit
aiurea.
In acel moment chiar, crisa sociald, stropitä cu singe
in mare parte nevimivat, se complica in acesti ani de
durcroasä reculegere, de supremä tristeta, ai regelui
Carol I-iu cu o hotaritoare cris6 politicA, prin care s'a
ardtat cd si in domeniul partidelor ceia ce el izbutise
a crea, pentru linistea terii, de sigur, pentru normali-
sarea vietii constitutionale, dar cu aceiasi indepartare
timida a regelui de prestigiu fata de tot ce inseamnA
rise si primejdie, era nesigur, si aceasta privia nu nu-
mai persoana lui, ci si soarta dinastiei pe care voia
s'o intemeieze.
4. CRISA POLITICA INTERNA.
Carol I-iu gdsise o boierime mindrd, deprinsd a da
din. sinul ei pe Domni si a-i rdsturna dupd plac. Ani
intregi de zile Ii suferise atacurile, Ii descoperise con-
spiratiile, Invotase a-i cunoaste intrigile. In tot acest
Limp, acela care, la 1871, dupa cele mai grele ofense,
se hotdrise a abdica, se convinsese cd o astfel de clasd,
sclid sprijinita pe pilmintul creditar, 1mbdrbatatd de nu-
mele mari pe care le purta, nume Impletite cu IflSàSi
istoria terii, luminatd de cultura, primita une ori mai
mult decit superficial, a Parisului si a Universitätilor
germane, deprinsd printr'o lungd experientd de eil.-
muire i servitd de talentele neboierilor pe cari se pri-
cepuse a-i anexa Med a-i admite In viata lor de fa-
milie i a-si amesteca singele cu al lor, nu p6ate
fi distrusA. El cdutd atunci s'o Intrebuinteze pe rind
prin sistemul, imprumutat din Prusia guvernatà o-
dinioard de tatal sdu Carol Anton, al celor cloud par-
ticle succedindu-se la putere Third prea multä luptd Si
färd zgomot prea mult. El Insusi, gata a iscAli mi-
ce i se presinta de ministri responsabili, In intere,
sul clientelei de care nu se puteau desf ace cel mult
daca, din cind In cind, cerea làmuriri, peste a cdror
minciund patentd trecea imediat pentru a-si faoe da-
toria constitutionala, doria sd-si reserve numai acel
donaeniu al politicei externe In care-si atribuia o corn-
petentd care Intrece cu mult pe aceia a tuturor minis-
trilor säi reuniti.
SOCIETATFA VECHE . 4. CRISA POLITICA INTERNA 33

In aceastd rotativa, regele, Ingrijit ca nu cumva par-


tidul conservator, aliat de la un timp eu junimistii,
Ieseni de caracter dectrinar german, sd se destrame cu
totul, si chemIndu-1 la guvern cind numarul membrilor
sai ajungea abia ca sä Ineunjure masa discutiilor, a
cdutat A. se sprijine Intaiu pe incontestabila populari-
tate a partidului liberal-national, pe care prin aoeastä
deosebita atentie, prin aceasta retinere eft mai Indel m-
gata In jurul sdu cauta sa-1 desarmeze In ce prives?to
vechile amintiri re volutionare, aplecarile rosii" de
la Inceput, tendintile catre o republicd, de fapt impo-
sibild la noi, dar de care spiritul, totdeauna ifigrijorat,
al Suveranului fdrd prieteni si intimi, s'a tem ut de
faut totdeauna.
Vicariatul lui Sturdza Intro doi membri ai farniliei
Brdtianu, care aducea cu dInsa dirzenia razesilor vi-ri
din Arges, cu neInduratul lor simt de proprietate
fata de tot ce au si nu Inteleg sa cedeze nimanui,
a lost oarecum aparte de fireasca desvoltare a par-
tidului liberal. Firea sefului prin teroare se deosebia
de psihologia liberald obisnuita prin lipsa spiritului
de clienteld, moslenit de la vechile asociatii de ^onspi-
ratori, In care pe nesupus il astepta p umnalul, ca
si prin totala lipsa de Intelegere upentru acele con-
cesii fdta de spiritul timpului pe care can enii de la
184S le faceau din generositate, iar urmasii lor, criri
n'o mai aveau, n'o mai puteau gasi decit prin calcul.
Stdpinirea unui om, greu accesibil, care nu 5tia de-
cit sd porunceasca, si nu se bAnuia niciodatd care va fi
porunca iesitit din preocupatii personale, din simpalii
.adesea inexplicabile, insondabile In originea lor, cra
cu atit mai de nesuferit, cu eft partidul se incise
prin. elemente noi, care aduceau cu totul alte prin-
ciph si se Indreptau dupd o mentalitate cu totul Lira.
Regele Carol Meuse tot ce-i stase prin putinta pen-
34 FACTORII

trq a impiedeca inrädacinarea si progresul oricrii


forrr atiuni care ar fi deranjat alternanta celor aqua
parlide Afgra de singurii na'i naIsti-democrati, ae o-
bIrsic culturald, a cdror alcatuire o vom arata in alta
perte, toti acesti rebeli cu pretentii de inoire si trans-
form are fusesera Indreptati, si de neintelegerea unui
mediu far preocupatii politice mai inane si de lipsa
unor clase sprijinitoare, catre partidul liberal, care
izbutise a infatisa pe protivnicii sai ca pe niste re-
trograzi Invechiti i ca pe niste runcari de fabrica ger-
mand, cari incepusera prin a cere pedeapsa cu moarte
si opuneau alegatorilor aspra formula, alribuitä, Iii
acest sens, Third dreptate WI Carp: Regele i doro-
banjul".
Inceputul acestor adesiuni, care au adus -inceata con-
fundare fara urma a Inoitorilor, veniti, de la studiile lor,
cu idei apusene, o Meuse Gheorghe Panu, intemeieto-
rul radicalilor.
Fost profesor de liceu In Iasi, acest om de aparenta
aspra i crunta, care se imblinzia nurnai pentru in-
timi, fusese trimes la Paris pentru studii istorice, pe
care nu le-a cultivat multa vreme, de si, In polemica
sa cu .11asdeu, dovedise, cu putind stiinta, man l. mij-
loace de dialectica, mai potrivitä pentru cariera de
avocat. pe care a Imbratisat-o fara sä i se consacre
insa cu placere si credintä. Mester in a caracterisa oa-
menii, cum o aratä schitele sale parlamentar-, pline
de adevar si de humor, In a gasi resortul psihologic al
actiunilor i In domeniul necuvintatoarelor, pc care,
ca batrin, le-a urmarit cu o atentie simpatica , argu-
mentator care stia sa implineascà prin atitudine si
gest ceia ce nu-i dädea frasa i o Camera intreaga
se aduna pentru ca sa combine un discurs, pe care-I
redactau stenografii, din cuvinte aruncate, pe care le
lega o expresiva mimica de mut , el a exercitat
In Iasi o mare influenta asupra profesorilor tineri si
SOC1ETATEA VECHE4. CRISA POLITICA INTERNA 3

altor elemente din generatia sa i chiar din -3ea ur-


inaloare. Sprijinit pentru tot ce priveste organisarea
pe subalternul sau, profesorul de francesa Alexandra
Badgrau, caruia strainätatea nu-i daduse mai multa
specialitate cleat sefului si care, mai clar, dar nu mai
elocvent cleat a6sta, aratase mari aptitudini de a
face din alegatorii capriciosi ai unui oras saracit, dar
mIndru, legiuni electorale, sigure de biruintd, Panu,
mutat la Bucuresti, Meuse din ziarul sa.u. Lupta" un
organ de combatere si agitatie care se. Indrepta, nips,
Impotriva regelui, presintat ca un zgircit sordid, care-si
vinde brinza si-si Intoarce chipiul pe dos, ca un agent
al germanismului la Dunare, un adevärat spion al Ber-
linului. Pe ling aceste furioase invective ale unui maes-
tru al insultei apareau palide atacurile Inteo forma
inftrioarä i stereotipä ale ziarului republican sau
partas al unei dinastii indigene, Adevarul", creat de
fostul prefect de politie, absent In ziva detronarii, al
lui Cuza-Vodd, Alexandra Beldiman, iar trecut apoi
supt obladuirea fostului socialist de la Caietul Rose,
autor de schite literare realiste, Constantin Mille
Dat n judecata pentru jignirea Coroanei, Panu a fost
condamnat la Inchisoare, dar, a doua zi dui:a expi-
rarea termenului de osInda, el Incepea un drum
care trebuia s facd din directorul Sdptdminii, organ
al unui spectator obosit, unul din acei sprijinitori ai
liberalilor carora nu li se da, cu toate insusirile lor $i
serviciile aduse, nici un loc de Ministeriu, nici pensiunea
unui Consiliu de administratie. Poate ca si trecutal
procurorului popular contra regalitatii nu permitea,
chiar supt un Suveran care numise pe preedintele
republicei de la Ploesti, pocait, generalul Candiano-Po-
pescu, adiutant regal, A. se fac a. din el un sfatuitor al
Coroanei pe care, cu sincera pasiune, fär ambitie $i
lard avantagii, o Injosise.
Prada urmaloare a spiritului de partid, organisat $i
36 FACTORII

disciplinat, au fast socialistii, de toate spetele, caci


niciunul, spre marea satisfactie a regelui rotativei, n'a
scapat de absorbirea la liberali.
Intre studentii romini de la Bruxelles socialistii au
recrutat aderenti, carora aceastä initiare li-a tinut une-
ori multä vreme. Acolo aparuse foaia lor prin care
intelegeau sa deschidd cäi noi poporului romanesc.
A$a s'au format si Mille $i dr. Radovici $i d. A. C
Cuza, ale carui scrieri paetice aveau la inceput un
sens de negare absolutä, cerind neaparata rasturnare..
Ziarul br, Drepturile Omu tut, care a cistigat $i co-
laborari literare pretioase, dadea expresie acestel ideo-
logii luptatoare, care plutia prea sus de-asupra con-
tingentelor romanesti de atunci ca sa aiba un elect,
Un George Diamandy, inrudit cu Catargiii, care a
isprävit cu scenarii de codru romantice $i traditiona-
Este, era legat pe atunci, la Paris, cu $efii mi5carii
sociale, carora li-a pus la dispositie in chipul cel
mai larg resturile unei insemnale averi. Si acesta era
mi Moldovean, un Iesean, ca $i alt format in sträinatate,
alt paqionat de literaturd francesa, V. G. Mortun, odrasla
unei familii de mo$ieri roma$cani, care, prin Irma
lui bogatd, aducea tin pretios element de intruniri pu-
blice
Mortun s'a gäsit, dupd incercari literare cu totul me-
diocre, inferioare unei frumoase $i distinse inteligente,
alaturea cu fratii Nadejde, Botosaneni, din judet, mu-
tati ca profesori la Iasi, in redactarea revistei Cont0m-
porauul, care unia un realism margenit, de caracter
local moldovene,c, cu sarcina principald, care era cri-
tica glintilica, dupa ultimele scrieri din strainatate,
contra tuturor acelor cari se pareau redactorilor cd,
ran. a$i in urma, exercitä prin cdrtile lor,, mai ales
de $coala, o influenta nenorocitä asupra tineretului.
Ion si Gheorghe Nadejde, dintr'o familie de säteni
§i preoti, oameni de tara cari n'au fäcut niciodata
un pas peste granitä, cunoscind strainatatea numai
SOCIETATEA VECHE: 4. CRISA POLITICA INTERNA 37

4:Iupd acele ultime aparitii stiintifice, priniiserd bo-


tezul socialist de la un Engles sau American venit din
Rusia si esuat o clipd la Iasi, d-rul Russell. Causei po-
pulare, unite cu o profesiune de ateism care li-a* adus
inlaturarea din invdtdmint, Ion, fratele mai mare, li
aducea si avantagiile aspectului sdu: mare, gras, in-
tunecat, la piele si la priviri, pletos si barbos, cu haine
nepctrivite si neingrijite, sfidind cantul" burghes prin
dumicarea unui strugure in plind stradd. Inaintea u-
nui astfel de zeu mohorit multa lume tindrä s'a sim-
tit aplecatd sd intre in bisericuta lui Third Dumnezeu.
Partidul socialist iesean, pregiltit, dupd a sa pa-
rere, pentru luptd, si-a incercat norocul in alegeri, si,
dupd un scurt succes, a cazut inaintea metodelor in-
datinate ale cite unui prefect de politie de felul lui
Sandu Rdscanu. N'a trecut multa vreme si Nddejde
cel grozav era redactor de a doua mind la largul ziar al
liberalilor, Vointa Na(ionald, la care colaborase, cu ar-
ticole rasundtoare, in care era vorba de Cleonte cel
fart rusine" Fleva, liberal disident, tribun de Bu-
curesti cu elanuri retorice, si admirabili dinti albi)
-si de umbra radcitoare, cu mustati albe" Dirnitrie
Bratianu), marele talent thin-, absolut nou, cu colora-
turi de picturd si. capricii de trubadur", al lui Bar-
bu StefAnescu Delavrancea, a carui adinca literaturd de
inceput fusese prea rdpede zugrumatä de pashura
politick ducind pe acest spirit de o rail originalitate
-vesnib tinärd de la un partid la altul,
La rindul sdu, Mortun si-a luat locul la. ceia ce ami-
cul si codirectorul sdu din. vremile de la Iasi numia
,,aripa stingd a partidului". Dar simpaticul boier ro-
mascan avea, prin numele, averea si perfecta sa build
crestere, alteeva de asteptat la portul debarcdrii sale
definitive (leen greoiul teoretician *de idei noi de la
,,Contemporanul" sau acusatorul convertit al gospoddriei
si sentimentelor nationale din fund ale lui Carol I-iu.
38 FACTORII

Nu odata Mortun a fost detinatorul unui Ministerin


in formatiuni liberale care se pareau aprinsului cu-
vintator care proletarii de odinioara tot ce poate fi
mai natural in ordinea politica.
Nu va trece vremea si George Diamandy, totusi mult
mai recalcitrant si de aceia mult mai putin rasplätit,
isi va gasi salasul pe bancile Parlamentelor liberale
Si astfel Carol I-iu putea fi mulgmit ca tot ce tul-
bura perfecta ordine a unei societati burghese a fost
din. fericire inlaturat.
Dar apetitul vine mincind, 4 partidul anexarilor
de rebeli si-a adus in curind si un alt visator, care a-
ducea cu dinsul nu teorii din Bruxelles sau din Paris,
ci reminiscente de conspiratii ispasite in Siberia. Neo-
fitul liberal Constantin Stere, Basarabean de vita boie-
reasca, din neam cu mosii, inrudit si cu alte natii con-
locuitoare, ispasise in casa mortilor" a lui Dostoiev
schi o rebeliune de colegian ambitios i setos de a-
venturi. Intr'o bunä zi, pentru a nu se intoarce intre de-
portati, el rasari In casa celui mai indärätnic dintre
reactionarii ieseni, A. D. Holban, minte superioara,
inläturata de la rosturi mai mari prin infatisarea seor-
toasa i apriga limbà care-I deosebiau pe acest orn
de o mare inteligenta si de o cultura cu totul distinsa.
La o asemenea gazda i un conspirator mai autentic
trebuie sa devie un baiat bun si cuminte. La profesori
de Universitate ca aceia din Iasi, un candidat la licen(á
trebuie s. dovedeasca intelepciune sociala. Socialis-
mul adolescentei deveni un poporanism" duios si
dulce, bun de pus si in schite de amintiri personale
care fac pe un pribeag siberian interesant inteo lu-
me de provincie. Un loc la Universitate fu cistigat prin
docilitati mornentane. Inca o sfortare si de la Eveni-
mentul literar" poate ajunge cineva si la clubul li-
beral, unde nobilele batrineti ale lui Petru Poni, i mis-
t u 1 ilustru, acadernicianul, autorul unui proiect de re-
SOCIETATEA VECHE: 4. CRP-A POLITICA INTERNA 39

forma a invätämintului, oferiau o prada usoara unei


aventuri nutezatoare. Si astfel intretinutul lui A. D.
liolban deveni puternicul, temutul $ef al partidului
ie$ean, directorul Vietii Romane$ti", opusä, cu
brutalitatea i batjocura lui Nicanor si Comp,", natio-
nalismului renovator al revistei bucurestene, pan-roma-
negi, Samandlorul". Un intreg tineret traia, in pa-
tria lui Panu si a fratilor Nadejde, dintr'o privire a
sefului care continua. si in situatia de distribuitor al fa-
vorurilor de club, sumbra legenda a r2vnlutionarului.
Toti acesti introdusi si intrusi nu puteau sa lase 11-
beralismului vechiul situ aspect. Cuvintul martirului
eaue: sociale cistiga tot mai rnultd trecere. Dar bine
inteles nu la D. A. Sturdza, pe care asemenea adepti
II incrincenau, dar care trebuia, cu toatä intoleranta sa
de tot ce era nou, sä rabde. Ci inoitorii veniau la cel
de-al doilea Bratianu.
loan I. C. Bratianu fusese crescut de un tata carc-1
initiase In toate secretele cugetarii $i actiunii sale,
ca sà nu fie inainte de toate un politician, ei, ca si
fratii sai, Constantin Dinu cmtri-
si Vintila, sa
buie ca ingineri, creatori si conducatori de fabrici si
intreprinderi, la era economica pc care o credea cit
trebuie sa se desehida. Din Parisul anilor 1e dupa 1880
el nu aduse convingeri politice $i sociale, ci, dupa
inecarea acolo a atilor ideologii, un mod ironic de a
privi oamenii $i lucrurile. Intors, politica 1-a prins,
dar dupa ce nu mai era acolo mintea tatalui pentru.
a-1 conduce. In Camera s'a descoperit un neasteptat
rasunet unor cuvintari in care se reliefa mai ales cre-
dinta inteo misiune, siguranta unui deposit national si
moral care nu se poate incredinta nimanui altuia. 0 era
noua trebuia sa inceapa cu el si pentru el, incunju-
rat de oamenii lui, cari puteau, in relatiile cu dinsul,
sa fie considerati doar ca furnisori de idei $i munci-
tori pentru biruinta steaplui. Ce credea regele interesa
40 IACTORI1

putin pe acela care-si simtia pe cap coroana nevazuta


a autocratiei de partid. Si regele Carol a srintit de la
inceput cA si supt acest raport ceva alunecä din e-
dificiul creatiunii sale räbdatoare.
Conservatismul de ambele fcluri, boieresc: din Moi,-
cicva lui Lascar Catargiu, patriarhul, si lui Mano-
lachi Kostaki, evoluatul in sens german, din Muntenia
di )sebitelor clanuri personale, si junimist, adapgit cu
tot felul de elemente intelectuale care nu erau din Iasi
si nu colaboraser g. la revista grupului de acolo, criti-
cele Convorbiri literare", suferia si el, in acelasi mo-
ment al reveniriloi-, indoielilor i pipairilor viitoru-
lui, de aceiasi crisN., de caracter general.
La aceia caH erau numiti vechii conservatori nu exis-
tase, de fapt, niciodath. o adevArata i efectivA. condu-
cere, ceia ce Mcea grele relatiile Suveranului cu aceastä
grupare politicà. Boierul de la Golosei, cucontil Las-
ar", care se impusese ca sef, nu datoria aceastä si-
tuatie culturii, talentului sau muncii sale, nici chiar u-
nui nume pe care-I purtau si altii i aMturea de care
altele puteau pretinde si o mai mare vechime si mai
multa glorie istorica. Bdtrinul greoiu si girbov, cu fata
rotunda rosie i pdrul rar pe care-I tdia circonflexul
unor mustati pasnice de blind Bismarck romin, a-
yea, dupA spusa cuiva care 1-a cunoscut bine, marea
insusire decisiva de a asculta linistit, pe rind, färd o
intrerupere, o tresarire, un -gest, si pe Uflil i pe al-
tii dintre aceia caH aveau o pregtire de care el in-
su5i rilmäsese cu tolul strain, peritru ca, la urniä, cind,
din atita discutie, nu mai räm'asese nimic si nu se
mai putea intelege nimic, sa indice pe dumnealui care
are dreptale", i alegerea era oricind farà gres.
Toate amintirile imperiale, toatä imensa avere, toatä
amabilitatea zimbitoare ale lui Gheorghe Cantacuzino
nu puteau inlocui pe aceasta cApetenie iubitä si ascul-
tata, pe care capriciul sortii II scosese din viaM. toe-
SOCIETATEA VECHE: 4. CRISA POLITICA INTERNA 41.

mai In momeintul chid i :se oferise din nou sarcina pu-


terii. Supt dinsul conservatorii, puri si junimisti, in-
digeni si de rash germanh, erau obisnuiti a merge Im-
prcund. Succesiunea cantacuzineasch, jignind marea
mindrie a omului de sigur neobisnuit, si nu numai prin
aruchturi despretuitoare, care era P. P. Carp, desphrti
de acuma Inainte multainirea clanului preferat de su-
pararea celuilalt.
In concurenta continua cu liberaiii, vechii conserva-
tori fusesera adui, siliti aproape, cum am arätat si
nyu sus, sa-si Invristeze blasonul Cu tot felul de in-
filtratii, prin care se caphta and noutate decit a o-
nectului general Manu si alte talente declt ale unor
neisprävite mladite aristocratice, plus un contact cu
natia, pretios chiar supt un regim de sufragiu Inca
re trills.
Astfel tineri ca Take Ionescu, Disescu si citiva alii
se asezarh, de la o vrIstä Inca neadmisibil de tinara
pentru un regim in care la liberali se cerea un lung
si obositor stagiu cu multe examene Intrarea In Mi-
nisteriu a amicilor personali ai lui Joan I. C. Brätianu,
Al. Djuvara, Al. Constantinescu i d. M. Orleanu, a
ridicat o adevArath indignare In Camerd In rindurile
rninistrilor.
Take Ionescu, fiul unui negustor i om de afaceri
ploiestean, Meuse scoala secundard la Bucuresti, asa In-
cit, fata de boierii din generatia sa, el poate fi considerat
ea un produs al organisatiei noastre scolare, In ce este
bun: initiarea in rosturile terii, cunoasterea oamenilor
ei. si in ce este mai putin bun: o oarecare lipsh de dis-
ciplinä intelectualä, de formatiune a unui caracter cu
tetul ferm, care se caphtä In contact cu civilisaUile
bätrine. Prin rhpedea sa Intelegere, prin fluenta ros-
tirii sale, prin amabilitatea de caracter 5i dorinta de a
ajuta, prin putinta sa de a uita g de a ierta oHce
42 FACTORII

jigniri, tIndrul avocat, care dovedise si usoare talente


literare, a cistigat de la inceput simpatii pe care
nici vadirea unei firesti ambitii nu le-a putut distruge
cind inainte de treizeci de ani a devenit ministru al
Instructiei Pub lice, gata sä schimbe prin legi dictate
si In mijlocul unei conversatii intreaga situatie a invdta
torului si a preotului.
Dar, pe lInga boieri, tineri si batrini, cari vedeau!
In fostul liberal rosettist trecut rdpede la dinsii, uncle
erau atitea locuri, numai un auxiliar pretios, de in-
trebuintat totdeauna, de ldudat une ori, de inläturat
printr'un gest cInd ar deveni cumva incomod prin lo-
cul prea larg pe care 1-ar pretinde, erau i a1ii, pen-
tru cari ideia conservatoare era un crez Si o traflie,
un tesaur moral, Incredintat lor si a carui paza n'aveau
dreptul sä o Impartd cu nimeni.
In fruntea acelor putini, cari credeau asa si cari e-
rau dispusi sd renunte la orice servicii, cit de utile,
daed era vorba ca In locul cercului select sd fie Inca o
adunaturd de doritori de situatie, cum li se parea ca a
devenit partidul liberal, se asezase, printr'un tempe-
rament teribil, dar inspirInd o invincibild simpatie prin
profunda onestitate de unde-i veniau si cele mai gresite
din inspiratii, Nicolae Filipescu.
Facuse, nu scoala bruxellesa, nici cea parisiand, ci,
ca i idinioara, cu aceleasi durabile resultate de ones-
titate, Brailoii si Golestii, pe aceia din Geneva lui
Rodolphe TOpffer, In care ce interesa inainte de toate
era viata morald impusä de neiertaitoruL calvinism. Nu
se dedase la nicio activilate profesionala care sä-1 fi pu-
tut robi intereselor ei materiale. Venit Inteo tard uncle
regele ajunsese a fi singura autoritate, singurul izvor
de putere, critica sa din ziarul fundat de dinsul, Epoca,
se Indrepta si contra aceluia care i se pärea izvorul
conruptiei. Contra liberalilor, cufundati In materialis-
mul tuturor oportunitatilor de profit, asa cum In-
SOC1ETATEA VECHE 5. CR1SA POLITICA IN TERNA

gaduisera batrinetele, une ori totusi revoltate, ale pri-


mului Bratianu si cum le tolerase lipsa de influenta
a lui Sturdza, el se arunca inteo asa de puternica por-
nire de pasiune hien se rapezi in casa adversarului
de la Voin(a Arationald, Nicolae Xenopol, autorul unor
romane sociale interesante, pentru a-1 palmui cu ris-
cul de a se cobori intre gloantele trimese de cel lovit.
Trecuserd acuma destui ani, de dud tinarul conserva-
tor se gasia acasa si el nu-si parasise intransigenta in
serviciul careia aducea i indemanarea de critic si, din
ce in ce mai mult, puterea unei elocvente grava de
convingeri i incalzita de entusiasmul rasei sale de
boieri razboinici.
In mijlocul unei lumi politice in care ideia era un
mijloc electoral, iar sentirnentul o slabiciune in urmari-
rea scopurilor, omul ramas Inca indernn de tot ee con-
stituie politicianismul, care, mai tirziu, va izbuti sd-i
impuie i lui citeva din practicele sale, scria, in Au-
gu,t 1901, rinduri de toata frumuseta, destinate sii
fixeze margeni unei contaminatii in plin progres: A-
gentii au inaugurat in ( .ubul conservator o politica
de traficuri electorale demne de partidul liberal. Dacd
e adevarat ca, de treizeci de ani, conservatismul a in-
semnat la noi o protestare in contra exploatatiunii terii
de o clientela puternic organisata supt forma de par-
tid liberal si ca critica noastra s'a intins une ori la in-
stitutiuni intru cit ingaduiau aceasta exploatatiune, poli-
tica actuald de la club nu e decit renegarea ideii con-
servatoare". Aratind cii rolul nostru, chiar printre te- .

rile dunarene si balcanice, scade", caci toate aceste teri


shit imbarbatate prin certitudinea unor mariri terito-
riale ce vor capata prin forta lucrurilor", iar noi nu
putern trai nicio speranta de felul acesta, cel putin pen-
tru un vlitor mai indepartat", ceia ce inchidea astfel
toata activitatea noastra in politica interna, el constata
44 FACTOR1I

in aceasta o complectà decadere morale: aparenta


prosperitatii materiale singurd ne mai Inseall, dar $i
aceastd. ilusie a perit in ultima crise, Bdnuind apro-
piata redeschidere a chestiei Orientului", el credea cd
e o crimä sä ne pregdtim pentru acel moment prin
metoda exploatdrii terii in. folosul clientelei". Si aceastd
scriscare profeticd urma printr'o nobild declaratie de
optirnisM: Sint incredintat cä e in lard. Incd destuld
putere de regenerare, pentru ca, atunci cind Ii vom a-
rata primejdia, sd uemeze pe cei ce o pot duce la
mintuire".
Era crezul insusi al tinerilor cari se formau atunci.
Vora ardta aiurea de ce el n'a putut face legdtura cu
din $ii .

Cind vorbia de ruptura ce s'a produs in partidul


con,,ervator la 12 Februar 1901, Filipescu se gindia la
de$facerea din partid, pentru putere, a grupdrii canta-
cuzinesti, la care se alipise Take Ionescu.
La cdderea guvernului liberal spre sfir$itul lui 1903,
regele avea sä aleagd intre vechii conservatori strinsi in
jurul lui Gheorghe Cantacuzino, $ef imposant ca infd-
tisare, comod in practicd, de la care nu putea sd
piece nicio initiativd si niciun indemn, si 1ntre noua
directie, al cdrii sens se poate Intie lege din frumoasa
scrisoare pe care am reprodus-o mai sus, Nicolae
Filipescu, avind sd se decidd el insusi, intre aceia de
cari era legat prin nagere si intre junimisti, earl, $1
dupä fusiunea cu aderentii lui Lascar Catargiu cu a-
ceia mai mult cleat cu boierii munteni, ramäseserd
de fapt la o parte, luase hotdrit partea acestor din
urrnd, de cari-1 Vor despärti nurnai conceptiile, cu
totul deosehite, in ceia ce priveste politica externa.
Partidui junimist a ie$it dintr'o reactiune literard
si cultuiald contra unei literaturi färd fond, care repro-
ducea servil, inteun diminutiv din ce in ce mai prb-
nuntat, forme intelese superficial. In mediul iewan,
SOCIETATEA VECHE : 5. CRISA POLITICA INTERNA 45

unde, pe lingd citiva boieri Med' importantd politica,


se stingea exageratul nationalism ardelean al lui Simion.
BArnutiu, de traditii strict romane, cu totul anacronice,
si unde o parte din tineret, influentat de aceleasi idei,
alcatuise fractiunea liberd si independentd", ei ajun-
sera, din mindrie si despret, a forma o alatuire deo-
sebità, cu un program din care multe trebuiau sd se
transforme si chiar sd mid in. contact cu neingaiduitoa-
rele realititi nationale. De fapt, intre acesti frondeuri,
dintre cari cei cu studiile in Germaniasi ei dildeau
tonul continuau traditiile de zgomot, de glumd, de de-
sordinc si caricatura ale societatilor studentesti de acolo,
putini erau in adevdr chemati pentru viata politica',
in care se cer alto instsiri. Alesi in Parlament dupa
fusiunea cu conservatorii propriu-zisi, acesti oameni,
cari represintau culturd si probitate si nu uitaserd in
mediul de acasä tinereta petrecutd in sträindtate,la
1875 Carp vorbeste de ideile de disciplind supte in
Germania"1 , au rdsbatut greu si tirziu. Neconte-
nit ei au avut sà infrunte dusmänia, fdtisil sau ipocritd,
a unor oameni pe cari-i ofusca si umilia superiorita-
tea intelectuald, une ori si morala, mdcar in ce pri-
veste viata publica, pe care, sd fi vrut, si nu voiau, n'ar
fi fost in stare s'o ascundd.
Asa s'a Meld cd pdnd la crisa din 1903 Carp, seful
lor incontestat, n'a putut sd ajungd presedinte de
Consiliu si sd irnpuie unui guvern conservator pro-
pria sa conducere. La 1875 el se lovia de clanul boie-
rese din Iasi, cu bizarul fiu de Domn, preocupat de
resolvirea problemelor insolubile ale fisicei si materna-
ticilor si. compromis printr'o viatd in care se simtia
prea mult fostul general de divisie al armatei otomane,
Grigore Sturdza, cu un Aslan, de nuantd antisemitd, ne-
admisibild pentru conceptia junimistil, si un Bals; de
' Cony. lit., 1930, p. 71. Tot acolo s'a publicat scrisoarea lui
Filipescu.
46 FACTOR!!

atunci Inca se vede cum considera el dificultatile de ca-


racter, aroganta de atitudine, de care dadea dovad a. la
orice imprejurare mediocrul general Manu, un fost
camarad al regelui Carol. Cind aristocratia moldovea-
nd isi Pierdu cu totul rostul in partid si Ull tineret in
care scInteià inteligenta critica i agresiva a unui t.
C. Cuza, rapede indreptat calm nationalism, nu pu-
tuse sd cistige importanta, lupta cu protipendada bu-
cureteana se fäcu $i mai ascutita.
La aceasta a contribuit $i temperamentul lui Carp,
interesant, dar foarte dificil printr'o francheta care se
afisa si cauta cu orice pret scandalul, cufundarea in
ridicul a adversarului. Fiu de boier vasluian de a treia
treapta' ca descendent al raze$ului obscur care se
chema Carp Policarp) Lungul dar socotindu-se,
dupa lectura unui pasagiu de genealogie polond, cobo-
ritor al unor principi lituani, a cdror inchipuita co-
roand o punea pe felinarele calestii sale de la Tiba-
nesti, el traise la Universitatea germana, unde se for-
mase intre oaineni cari aveau o cugetare de clasa $1.
cari-i scriausi mai tirziu supt adresa: Bojar von.
Karp", ca $i cum boieria noastra ar fi fost un fel de
baronat teuton. Traducdtor al lui Shakespeare intr'o
limfrt a carii ortografie a invatat-o, relativ, numai foarte
tirziul, el traia mai mult pentru o mosie in care visa
sil intemeieze o colonic germand de exploatare ra-
tionala. Pentru teranul de pe paminturile sale n'a-
vea nici iubire, nici stimd si-1 lasä bucuros in sama
vechilului, caruia-i arata toga increderea. Si aceste de-
fecte ale omului privat, aceste piedeci in cariera o-
mulm politic nu faceau decit sa acopere un suflet sim-
titor $i bun, induiosat la orice amintire $i gata sa ierte
la un singur gest jignirile care i se pricinuiserd;
cit priveste pe acelea cu care el insu$i era darnic,
V scrisoarea citata din 1875.
SOCIETATEA VECHE: 4. CRISA PoLn IcA INTERNA 47

-el le uita indata ce se pierdea ecoul glumei sale, fdrd


a se gindi cd sint pe lume i oameni cari, si de la
un prieten, s'au deprins a tinea minte.
Cuiva fdcut asa nu. i se poate cere nici o viatd meti-
culoasd, nici un program in care sa se inchidd. De aici
-antagonismul, imblinzit prin retinerea celuilalt, prin
aparenta lui capitulare, fald de al doilea sef, sau, mai
bine, fatä de primul secundant al lui, Titu Maiorescu.
Ardelean de rasd, i dupd tatd si dupa mamd, flica
protopopului Popazu, fost dascal la Valenii-de-Munte,
el nu mostenise de la parintele sau, gata sd sacrifice
totul p ntiu o convingere, crezul national nestramu-
tat si dspositiile luptaloare. Format in Germania cind
murise acolo orice crez metafisic, si speclacdtul ace-
lor ruine miserabile, rdmase de pe urma celor mai cu-
tezritoare edificii de cugetare, trebuia sà facd din lie-
care un sceptic si un ironist, trecut pe la Parisul ce-
lui de-al doilea Imperiu, in care esenta moran era dis-
tru a de splendoarea erei napoleoniene ajuns la a-
pogeu, revenit apoi intre oameni cari-1 puteau distra,
dar nici mdcar sa-i trenascd interesul, si legat de ocu-
patii scolare in care aducea mai multd constiinta si
punctualitate decit entusiasm, acest suveran al unui cerc
literar in care Alecsandri era tolerat pentru presti-
giu si in care continuitatea istoricd era consideratd frä
valcare, aducea in viata publica tendinta cdtre formarea
$i cultivarea unui grup personal cdruia-i erau reservate
saptarninalele receptii din Bucuresti, unde numai, se
sirntia in adevar el insusi. Prin elocventa lui cu Ingrijire
pregatila si debitata cu o artd infinitä, si de la tribund
ca si de pe catedrd, cu un ascutis pe care numai lup-
tele politice II provoacd si-1 indreptatesc, el i5i men-
tinea influenta atila vreme cit lumea era supt farmecul
acestei excelente parade literare cu care, pastrind tot-
deauna un punct de vedere personal, intelegea a-si
servi partidul.
48 FACTOR)!

Pentru regele Carol, trecutul zgomotos al lui Fili-


pescu, deprins a provoca $i a sparge, necrutator nici
pentru ceia ce in scrisoarea de la 1901 numeste in-
stitutii", cind credea cd de la dinsele vine räul, Infà-
tisa o absoluta imposibilitate de a-1 accepta in calitate
de consilier al tronului. A fi impreund cu dinsul in-
semna a se indéparta cineva de la putere. In ce pri-
veste pe junimi$ti, el ar fi trebuit sa se bucure eä e-
xistd in tara oameni caH sd fie hotarit, cu oce pret
contra oricui, pentru acea legdtura cu Germania sa
pe care Maiorescu o recomandase inteun .articol din
Deutsche Revue, considerindu-se pentru aceasta, fdrd
dreptate, ca initiatorul $i factorul de cdpetenie al ali-
pirii Romdniei la Centrali; Carp era pe fata du$manul
a tot ce insemna apropiere de Rusia; functiunile lui
diplomatice la Berlin nu fdcuserd decit sd-1 intdreascd
in credinta sa ca numai acolo poate fi pentru Romd-
nia un adapost de furtuni, un sprijin in clipele grele.
Si fotu$i regele, caruia-i placea fatd de dinsul o singurd
atitudine, de 5i, la desveliiea statuii lui Cuza-Vodd In
Iasi, imi ardta scirba pentru lingusitori , nu putea
sd vada cu pldcere dldturi de tron pe un om care si fatd
de Suveranul sdu avea cugetarea libera $i expresia
intepatoare. Poate cd bdnuia si la Maiorescu acea rece
neiertatoare judecatd care-1 va face in 1909, ca pre-
$edinte de Consiliu, sd se plingd fatd de ministrul aus-
tro-ungar de defectele regelui $i sa-si exprime pdrerea
cd In oHce domn de lard este totusi un simplu cabo-
till".
E inteligibil deci ca, avind sä aleagd intre inofen-
siva mindrie de imperiald descendentd a lui Cantacu-
zino , care, odatd, cind Ii invederau descendenta din
loan al VI-lea Bizantinul, zbucnia in strigatul: ,.Ce tot
Hohenzollerni, Hohenzollerni, dar Cant acuzenii ce-s?",

' Corespondenta austriaca, VI, p. 738.


S CIETATEA VECHE t 3. CRISA POLITICA INTERNA 49

pentru ea apoi IsI recada in fotoliu, ingrozit de räsu,


netul propriului sail glas, unita cu satisfactiile de
purä vanitate ale unui clan boieresc muntean $i, mai
ales, tu, iscusinta qui Take Ionescu in a gäsi o solutie
la erice dificultate, InläturIndu-se momentan problema
ea insäsi, si in a acopefi orice cu fosforescenta unei
elocvente care Au Inetezia toate ascutiairile, ci trecea nu-
mai, elegant, asupra Mr, si, de cealaltä parte, Intre
capriciile gata de ofensä ale barouului" vasluian $i
profesorala emfasä a tprincipalului sail ajutätor, cu a-
gravarea aliantei cu Filipescu, el sä se fi hotarit pen-
tra cei d'intaiu. Cu atita mai mult, cu cit in adevar
tineretul de cea Mai recentà spoialä parisiand deschi-
sese larg pbrtile partidului si intelegea O. opuie sis-
temului liberal, pe care de-amnia inainte vor trebui
sa-1 adopte toti aceia cari vor voi sa facä politica", ade-
ca sä blruie si sa ajunga, aceiasi cultivare a atitudinii
populare. Acela$i tirg necontenit deschts pentru oricine
unia inteligenta $i energia cu pasiunea parvenirii ra-
pezi, pentru participarea la largile distributii ale Sta-
tului, pe care cineva 1-a asamanat, la acesti conservatori
rupti de tradiftie, cu imbogatitoarea revarsare a Ni-
lului". Resultatele acestei miserabile demagogii, care
a ros tot ce mai era solid in moralitatea publica a terii,
se confunda In judecata unui Suveran, informat doar
prin genuflexiunile administratorului domeniilor regale,
Man Kalinderu, adeväratul tip, rapede ridiculisat, al lui
Polonius de curte, cu sincera si onesta popularitate
pe care in adevar se sprijina tronurile.
Dar a avea in opositie pe Filipescu si. pe Carp4
spre cari se indrepta tot mai mult instinctul sanatos
al partii celei mai culte $i mai bune din tineret, in-
semna a pune Coroana in acel conflict Cu congiinta
nationald din care, In tot cursul istoriei, niciodata a-
ceasta din urma n'a ie$it invinsä, Dacä in jurul lui
Take Ionescu, de o asa de amabila dispositie in a-$1
50 FACTORII

ajuta prietenii, de o calitate sufleteasca alit de sent"-


mentala Wen cu greu putea sä refuse ceva, ingrozindu-
se numai la gindul cä prietenul refusat ar putea sa-i
devie un neiertalor adversar, se adunau oameni de tot
felul, si mai buni si mai rai, cei din urma impunin-
du-se eu intriga sau cu forta, asa Welt pentru intelec-
tualitatea anilor 1900 takismul" ajunsese o groaza, cu
Nilul" lui cu tot, nedreptatind astfel, in miscarea de
revoltd, si tot ce era frumos, bun si nobil in cel ce a-
junsese a nu se mai vedea ca persoana in obraznica
imbulzire a cohortei, dusmania, pe basa morald, a
acestei lumi de profesori, de scriitori, preocupati de
viitorul natiei si inexorabili fata de un asemenea sistem
mergea pink' la Carol Ingaduitorul".
Radicalii, socialistii, poporanislii, garda nouà a ce-
lui care in curind, peste nebunia lui Sturdza, azut pra-
(là obsesiunilor, obscurelor impulsuri de revansa pänä
alunci Inghitite, ajunsese un sef respectat mai mult decit
iubit in lumea inchingtorilor sai, dädeau partidului libe-
ral, cu dreptale zugravil de Filipescu, la 1901, ca o
simpla adunatura de parveniti,din colectivitatea", de
care vorbise unul din sefii lui, creindu-se porecla inju-
rioasa de colectivistr , o aureola de idealism proaspat,
indreptat curagios calm reforme politice si sociale,
supt conducerea unui sef de frumoasa infatisare fisica
si de o nesfirsita arta in a parea si a stapini, fail stra-
lucire, dar cu tot ceia ce poate da autoritatea mostenitä
si continuu cultivata ca scop principal al unei vieti
pline de noroc si de izbinzi.
Dar toate acestea: suprapunerea tineretei regelui de
partid anilor batrini ai regelui de pe tron, ridicarea
la conservatori a rebelilor cu orice pret, cari nu se
tem de nimic, si pentru ca nu traiesc din putere, dis-
creditul revärsat asupra Coroanei de ajutatori politici
capabili de a o compromite prin desmatul ohlocratiei
nestapinite de un sef al celor satisfäcuti zilnic de din-
SOCIETATEA vECHE: 4. CRISA POLITICA INTERNA 51

sul represintau pentru Carol I-iu suprema crisä po-


litica adausä aproape catastrofal la celelalte.
Ce a resimtit el Insa mai clureros a fost crisa de po-
litica externa, care s'a manifestat ceva mai tlrziu, dar
eu toata puterea, la 1908, clnd acum Ione)." Brätianu
era stapina desavlrsit al situatiei, seful On trecind prin
easele de sandtate din Paris, expus la toale miseriile
unui mediu strain, pentru. a fi readus ca o biata zdrean-
4a. omeneasca. In tara peste care tiranic stapinise.
5. CRISA POLITICA EXTERNA.
De la visita la Berlin a. lui loan Bratianu batrinuI,
de la lungile lui staruinti pentru ca Romania sä fie
ingaduitä ca element de a dolla ordine al unei aliante
de pace, care cuprindea acum si talia, asa de adine
despretuita Inca in 1880, cu Crispi aventurierul", de
verva locvace 5i injurioasä a lui Bismark triumfatorul,
de la incheiarea mult doritä a unui act pe care Berli-
nul 1-a voit intaiu cu Austria, Germania nefacind de-
cit A. se adauge la tratatul de aliantä, si anume fail a
se aduce nicio ijgnire Rusiei, aceasta fiind statornica
dorinta a Impäratului Wilhelm I-iu, Romania credea
el poate sa se razime, asigurata din partea poftelor-
rusesti, pe aceastä singura basä a politicei sale.
Calatorii ale regelui, din ce in ce mai prepuit in ve-
chea sa patrie, si aceasta, mai tlrziu, cu toatä omnis-
cienta unui tinar Imparat deprins a-si subordona
pe toata lumea si cu tot refusul lui de ,a intoarce o
visita _in Balcanil, erau menite sa Intareascä aceastä
legatura, care se sprijinia acum si pe fratia" afec-
tata in relatiile personale ale lui Carol I-iu cu Impa-
ratul-rege din Viena. Nu se 5tia.la Bucuresti in ce ter-
mini vorbia, pe vremea eft puterea era de fapt In
minile lui, Bismark despre aceasta tail balcanica,
pentru care, ca si pentru orice Bulgarie, el n'avea
' Rosen, Aus einern diplornatischen Wanderleben,Bukarest-Lis
sabon, Berlin (1932), p. 14.
SOCIETATEA VECHE s 5. CRISA POLITICA EXTERNA 53

nicio pretuire, tiind samd de dinsa ca de o creatiune po-


liticd trecdtoare, blind numai sä 'stea de strap., pupil-
tel ca o sentineld pierdutd a germanigmului, in ca-
lea Rusiei, Iar trimeterea, tot mai deasä, a tinerilor la
studii in Germania, färdi a uita Insd vechea vaträ de
culturd a parisului, stabilia, este adevdrat, unele legd-
turi morale, dar necunostinta limbii germane, predatd
mai mult de formä In liceele Romdniei, pe and cartea
strdind räminea neclintit cea francesd si clasa de sus,
tu parvenitii impreund, vorbia si gIndia frantuzeste,
punea o piedecd hotärita In calea apropierii sufletesti.
Germania, din partea ei, cu toatä netdgdduita bunk-
vointd, navea cum sd ajungd la cunostinta, sigurd de
valoare, a acelor traditionale bunuri de civilisatie care
sint in pdstrarea de veacuri a poporului romdnesc.
Un tratat necunoscut chiar de ministrii cei mai initiati
ai regelui si a cdrui publicare a fost pänd la capdt o
imposibilitate politicd, insemna Inca nesfirsit de putin,
la ceasurile decisive, in relatiile dintre cloud State, care
se reduc In ultima instantd la sentimentele dintre cloud
natluni.
De la un timp insd, cu dorinta de pace, oricit de isreu
ar fi ea plAtitd, a Germaniei, Austro-Ungaria, insufletita
de sperantele maxi., de indraznetele conceptii reforma-
toare ale mostenitorului celor cloud Coroane, arhiducele
Francisc-Ferdinand, fart a juca in adevAr rolul prim In
alianta unde trebuia sd fie tot numai un brilant se-
cond", isi lua libertatea, pe care, de altfel, de mult si-o
luase, cu impunitate, Italia, de a face, in unele dome-
nii, si de capul ei. Ofiterilor, tinerilor diplomatipeste
laientatul Aehrenthal pand la Increzdtorul Berchtold, se-
mi-Maghiar, prin rosturile lui de familie si izvoarele
lui de avere, doamnelor din Viena, care incepusert
sd aibit glas in politicd, li se 'Area cd Monarhia piere
dadi se tine inteo atitudine de defensivit fata de pH-
mejdia slava, sirbeascd, tot mai evidenta pentru acesti
54 FACTORII

observatori chinuiti. Spre a impiedeca o rupere Ia


bucilti a Statului habsburgic, ei vedeau numai o cale:
aceia de a iesi Inaintea primejdiei si de a o sfida,
ceia ce ar produce si puterile morale cu care ea se-
poate Si birui. Pe c1nd cugetAlori ca Baernreither1 mer-
geau in Bosnia-Herzegovina, in Serbia chiar, ca sä stu-
dieze problema iugoslavA, cu aceiasi ideie preconce-
putii c. s'ar putea ajunge la o triplä Monarhie in ,

care Ungurii ar fi pusi numai pe acelasi plan al


doilea cu Slavii, iar Rominilor ii s'ar face un loc
ceva mai liber si mai larg, cercurile acelea pretindeau
sa se intrebuinteze cel d'intdiu prilej pentru o actiune
de forta.
Prefacerea Turciei prin Junii Turci inteun Stat de
colaborare intre natiuni Si proclamarea independentii
bulgaresti dadura prilejul mult asteptat. Dacit e vorba
de a se precisa astfel prin lovituri"; interne si $x-
terne, ccia ce era confus si provisoriu in Imperiul care
se credea menit peirii, atunci Monarhia trebuia sa-si
aibri partea si ea. In asteptarea deschiderii drurnului
spre Salonic, atit de necesar pentru interescle econo-
mice ale Austriei, &à se permanentiseze, O. se im-
puie recunoasterii tuturora stapinirea, pänii atunci cu.
simplul mandat de reforme atribuit in 1878 la Berlin,
peste Bosnia si Hertegovina.
Cind hotarirea a fost luat5. Si tradusä in fapt, Aus-
tro-Ungaria pärasind in schimb, cu toatä marea lui
valoare militarà, sangeacul Novi-Bazar, sentimentul na--
lional slrbesc, hrilnit de sperantele unitatii nationale Tin
formä de Stat, izbucni cu o putere elementara, atit de
nestilpinita Inca trebuird toate interventiile Rusici pro-
tectoare, care nu-si avea nici armatä pregrditä, pen-
tru ca sä aducä la extrem de durerosul act de accep-

' V. articolul migu despre dânsul in Revue historique du Sud


Est europden, an. 1929, p. 309 si urm.
SOCIETATEA VECHI., 5. CRISA POLITICA EXTERNA 55

tare. Un limp ins'a fusese pentru Romänia indoita per-


spectiva. arnenintgloare a räzboiului austro-sirb si a
unci resistente armate a Turcilor la independenta Bul-
gariei
Slurdza era la putere, dar hotarirea era de mult in
minile tinArulni Bratianu. Cel d'intaiu, plin de o grijä
pe care o exaspera starea-i de sändtale, se tinguia pe
teate cdrarile asupra dificultatilor zilci, dar gtIsia tot-
deauna refugiu i alinare la Legatia austro-ungara, asi-
gurind cä va merge cu Monarhia in cas de rtizboiu,
cii fara d nsa nu va face nimict. BrAtianu declarase
limpede ca, clam Sirbii recurg la arme, nimit nu-I
va putea irnpiedeca de a-si face daloria fata de Aus-
tro-Ungaria. De alminterea lui i se parea ga, din
causa Strimlorilor, care nu trebuie sa ajunga in mina
Rusilor, noi avem mai multe interese comune cu Bul-
garia, a carii independenta regele, care si felicitase la
Sefin doria s'o poata recunoaste cu voia Berlinului,
decit cu Serbia, fata de care, ca de obiceiu, si de He-
tzerii" de acolo, el avea numai vorbe grele, ca si fata
de cine la Bucuresti2 i vom vedea cine erau ac-5-
tia si de ce erau asa este pentru sustinerea aces-
tor tulburatori ai ordinii firesti in Sud-Estul Europei.
Ministrul auotro-ungar in Romania se credea, in
Decembre 1908, complect asigural si pentru viitor. Mai
iubiti n'am ajuns sa fim aici, dar de sigur ne-am suit
in cunsideratie." Se bucura ea s'a zdrobit deplin una
din cele trei iredente. Reg le riminea neclintit in ho-
tarirea sa; pacal ca Sturdza nu mai era stapin pe min-
tea lui si mania lui de a incepe la mice discutie cu.
Adam si Eva" devine zilnic mai suparitoare! I se pa-
rea ea aducerea la putere a lui Carp n'ar putea sa
creeze ceva durabil din causa-agitatiilor unui Fleva si

' Corespondents AustriacS, 1, pp. 120, 134-5. Cf. studiul mieu


in Revue historique du Sud-Est europden pe 1932, p. 233 si urm.
2 Corespondents austriacS, 1, pp. 157-3, 471.3.
56 FACTORIt'

dusmaniei lui Take Ionescu, In care se vedea oinul vii-


torului", de si nu-si alege mijloacele si. de'un timp are
o atitudine care nelinisteste. Ingrijorgri din partea
lui Brätianu erau excluse. Pe altii ministrul nu credea
ca trebuie sg-i tie In samd, iar opinia contrarg. era Ca-
pabild, cu deplina aprobare a regelui, s'o zugrume
pfna infuriatä a lui Sturdza, care se si lauda cu a-
ceastal-.
Era totusi Intre Monarhie si mica tara care se lasa
rabdätor condusä de dinsa o chestie deschisa: a Romi-
nilor de peste munti. Ea nu fusese niciodata indiferentg
unui suflet regal necontenit doritor de mai mare si de
mai mult, care, de altfel, avea din tineretg amintirea
felului cum se realisase unitatea nationald germand. La
1903 Inca, iardsi supt un regim Sturdza, Carol I-iu
se prinsese a spune lui Take Ionescu, care, indiscret
cum era, alergase s'o spuie, la rindul sau, ministrului
Franciei: de ce crede cg. Austria e eterng si nu
vom vedea niciodatä desmembrarea ei"? Grabitdu-se a-
poi sa. Indulceascd prevestirea ce-i scdpase din .gura:
Lucrul nu e iminent; avem vreme Inaintea noastra"2.
Peste putin timp regele revenia, Inteo noug conver-
satie cu ministrul Trances, asupra aceluiasi subiect,
al-Mind cg. Austro-Ungaria Uncle, dupä a sa Orem,
sI se desfacg. In doug. State, pa care le-ar lega numai
acelasi Suveran, care, obosit, descurajat, nu mai are
nicio actiune, iar ministrii nu se decid la nicio concesie,
ceia ce va aduce un si mai puternic asalt al Ungtu-
rilor contra Rominilor ardeleni. Nu ne putem desin-
teresa de soarta celor trei milioane de Romlni din
Ardeal si din Banat. Dacg. Incearcd a-i desnationalisa,
' Ibid., pp. 574-5.
2 Vous supposez que l'Autriche est éternelle et que nous ne
verrons jamais son démembrement... La chose n'est pas immi-
nente: nous avons du temps devant nous"; Corespondenta diplo-
maticA francesa, seria 2, III, 1931, p. 338.
SOCIETATEA VECHE: 5. CRISA POLITICA EXTEHNA 57

nu vom raminea indiferenti i impasibili." Aratind


ca-i va indemna din non sa resiste, continuind a-si
afkma loaialismul, pe terenul alegerilor si al actiunii
parlamentare", el se aratä foarte bucuros de trezirea
spiritului national" dincolo1. Dar indatä dupä aceasta
regele mergea sä intilneasca la Ischl pe Francisc-Iosif si
ducea cu dinsul pe D. A. Sturdza si pe secretarul-ge-
ncsral la Razboiu2.
Si, data aceasta, in 1908, cum se introducea in Unga-
ria o reformä electoralä care nemultamia pe Romini,
Carol I-iu, temindu-se chiar de o revolta, interveni, dind
Insa asigurarea ca., dacä e vorba de iredentism, Roma-
nia nu ar mai privi pe Rominii de acolo ca pe niste
canationali3". Contra agitatiilor din Bucuresti, el ar fi
vrat, dacä n'ar fi intervenit o raceala., sa fie de -rata la
biserica, pentru jubileul monarhului, de care se simtia
atita de legat. Din. partea lui, ministrul cladea sfatul
ca Rominii sà nu se arnestece in lucruri de peste gra-
nitat.
Filsese un moment temerea, pe care o semnaleazg.
cancelariul Bfi low, ca nu cumva o primejdie sg. iasg.
Ibid., pp. 494 5, no. 378: Nous ne pouvons pas nous désin-
téresser du sort des trois millions de Roumains etablis en Tran-
ylvanie et dans le Banat. Si l'on cherche a les denationaliser
nous ne resterons pas indifférents et impassibles ; je leur con-
weillerai, comme je l'ai d'ailleurs toujours fait, de rononcer a la
politique el'abstention et de resister, tout en affirmant leur loya-
lisme, sur le terrain des elections et de l'action parlamentaire...
Je constate, avec une grande satisfaction, un réveil de l'esprit
-national roumain, qui s'est manifeste dans la population a roc-
ca3ion des récentes elections et au Parlement par Pintervention
du depute roumain Vlada.
2 Ibid., no. 418.
8 Corespondenta austriaca, I, p. 575: so warde man sie nicht,

mehr als Stamtnesbrader betrachtena.


' Man im Konigreich besser daran tate sich um die Dinge die
ausserhalb der Landesgranze liegen nicht zu kiimmern"; ibid.,
pp. 480-1.
58 FACTORII

din grupul sovinist al Bratienilor"1, dar, pentru a


face O. dispara orice ingrijorare, Mostenitorul tronului
austro-ungar fusese trimes la Sinaia. In Ardeal planu-
rile lui gasiser g. aderenti, nu nurnai la. impuniitorul
Banatean, In legaturi strinse cu Viena, indraznetul schi-
tator al planului imposibil de Mare Austrie" federativil,
Aurel Popovici, care capatasc o deosebitä influenta asu-
pra lui Filipescu, dar si in cercurile unite de la Blaj,
de uncle seful intelectual al tineretului d^ aceastä can-
fcsiune, istoricul August Btmea, irni cerea prietene:te
sa fac tot cc pot pentru ca sa nu se produca incidente
neplacute contra aceluia in care se vedea un mare
si sincer prieten, deschizatorul, inteun viitor apropiat,
al carcerei ungare. Primirea a fost foarte buO. i nounii
s'au putut crede definitiv inlaturati. Bratianu, rnenit sä
devie sef al guvernului, a -lost insareinat de rege sa faca
un drum al Darnascului la Viena si la Berlin, pe uncle
pana atunci nu fusese purtat, si chiar la Roma.
Dar in acest din urmil loc el se vadi altceva decit
ce sO credea despre dinsul. Kiderlen-Wiichter, un om
care stia sa vada, isi arata, in August, nernultarnirea
ca acest om se crede prea mult maul mare, singur
chemat a conduce soarta Romaniei pe cdi nouä, mult
mai stralucite". El e dominat de ideia fixa" cd Roma-
nia are de profitat dintr'un razboiu turco-bulgar"; sa i
se plateasca, deci, in cas de sporire a Statului vccin
in Macedonia, milrt de mila, om de om". Ii trebuie si
un hotar la Sud care sa mearga peste Silistra sau 5i
Rusciuc la Varna. Ce nu lasa pe d. Bratianu sa doarma
c frica de o Bulgarie Mare, care ar pune in umbra Ro-
mania. Daca ar fi fost razboiul turco-bulgar, Romania
ar fi intervenit, conscrvatorii fiind pentru un mars in
Balcani, Bratianu pentru o sirnpla luare de zillog."
De si se credea ca se poate da Romaniei Silistra, cer-
1 Ibid., pp. 713-4.
SOCIETATEA VECHE I 5. CRISA POLITICA EXTERNA 59

curile din Berlin, cu Kiderlen Wachter in frunle, erau


contra noasträ, dacd se pärdseste politica, pänd alunci
suferitor pacified, a Rorndniei. 0 intindere peste Dund-
re ar fi contra adevdratelor interese ale regatului care
si cu Dobrogoa de pand atunci o duce destul de greu.
Tdria Roraniei sta in prima linie In unilatea natio-
nald a teriP." La intoarcere, ministrul austro-ungar avu
aceiasi atitudine. Nu se poate: o astfel de expansimle
nu e cuprinsd in legthurile pe care Romrmia le arc2.
0 north' interventie pa lingd acesta, In Septembre, nu a-
duse un mai bun resultal3. A treia oard i se spunea Ca
n'a venit momentul pentru o asemenea discutie4. Viena
rth-ninea, cu gindul la o alianta bulgdreased, hotarit con-
tra ilusiilor" 5.

0 visitd a generalilor rusi la cimpiile de luptii din


secolul al XVIII-lea fu privita cu nepldeere la Vie-
na. Totusi, rdminea ceva din ce se credea cu totul des-
fiintat. In Camera Fleva se ridica impotriva unei poli-
licetraditionale din care Romania nu se alege cu
nimie si Carp fu adus sa declare ca nici suferiatile
Ronanilor din Ardeal, deci se gindia la dinsii si
cam pe vremea aceia el imi spunea cd, daca i se
dd acolo singe, Rorninii netiindu-se numai la vorbe,
va interveni , n'ar merila o schimbare de alianta. Re-
gele, care vazuse, In domeniul sdu, in.structiile sale mull
depasite de Bratianu, se declara incapabil de a pu-
lea sd retie pa Carp. ,-,Pe toi ii pot influenta", marturi-
sia el melancolic ministrului austro-ungar: pe Sturdza,
pe Bratianu si chiar pe Take Ionescu; numai la Carp,
pc care de altfel 11 am foarle bine, nu reusese"6.
' Ibid., pp. 451-3.
2 Ibid., pp. 458-61.
Ibid., pp. 468-9.
4 Ibid., pp. 687-8, 818, 889.
5 Ibid., pp. 479-80.
6 Ibid., pp. 613-4.
-6 0 FA CTOR I I

Problema deschisa continua insä. In August 1910, dud


amnia Tisza, presedintele Consiliului ungar, fusese a-
dus a face unele declaratii impaciuitoare, regele spu-
-nea aceluiasi ministru al dublei Monarhii: .Nu crezi
cit am fi de fericiti daca Ungurii si Rominii acolo ar
putea trai in pace"1. Si iardsi a doua problemil, cea bul-
gäreascd, de care va fi urmarit toga viata, el, Suvera-
nul de prestigiu: Trebuie sä tinem cu Sirbii si sa pa-
ralisam tendintele agresive ale Bulgariei; adesea am
pus pe linga guvernul- mieu un cuvint bun pentru
Serbia". Nu-i plägea nici oferta Turcilor de a intra si ei
in Tripla Aliantä, al carii unic mandatar intelegea sä
rrunlie in Sud-Estul Europei2. Nimic, spunea el cu
li, tarire, nu trebuie sa se schimbe In Balcani fail din-
0.113. Stia bine ca aceasta nu e si politica Austro-Un-
gariei si de aceia, in Mart 1911, el instiinta pe minis-
trul Germaniei la Bucuresti, pentru a se raporta gu-
vernului lui, ca, daca Germania paraseste conducerea
Triplei Aliante In mina Austro-Ungariei, Romania nu
va fi, cu vremea, in stare sa urmeze indatoririle.ei fata
de aceasta legatura"4. In April, el repeta aceiasi dQ-
claratie: Indata ce echilibrul In Balcani, din orice
parte, va fi tulburat, voiu arunca sabia mea in emu*
na."6. $i ministrului rus, Giers, i se arata acelasi lucru:
,,nimic fail compensatie"6.
Acuma Italia sparsese geamurile prin actiunea ei
contra Turciei la Tripoli. Regele o privia ca inopor-
tuna si capabila de a aprinde Balcanii. Desorientat pu-
1 Cf. la 7 April: Sintem toti foarte interesati in aceastA chestie
si dorim din toatA inima ca actiunea sA ducA la un resultat mul-
tamitor"; pp. 220-1, 259-60.
2 Ibid., pp. 928-9.
3 Ibid., pp. 931-2.
4 Rosen, o. c., pp, 50, 61.
5 Corespondenta austriac5, la aceastA data'. Cf. studiul frances
.-eitat, mai scurt pentru aceastA parte, pp. 237-8.
u Corespondenta austriacd, III, pp. 342-3.
SOCIETATEA VECNE: 5. CRI--A PJLITLCA EXTERNA 61

tin, el cerea o directiva" de la Austro-Ungaria si Ger-


mania (April 1912)1. Dar el stia bine ce sfaturi Ii pot
veni de la cei d'intaiu, si de aceia e marturisia ace-
luiasi ministru german: Spuneti-i lui Bethmann-Hol-
weg... cä Romania nu va fi In stare sa. urmeze Cu vre-
mea obligatiile ei de alianta mid de Triplicea, daca,
precum a fost casul In vremea din urma, Germania
lasa In minile Austro-Ungariei directia". $i adaugia:.
Politica austriaca urmareste In Balcani scopurile ei
proprii, care adesea nu coincid cu scopurile Romiiniei"2.
Din partea ei, cum avansurile rusesti se Intetiau, si
regele declara la Berlin ca e neobisnuit de serioasa
primejdia unei Intoarceri a opiniei publice a terii catre
Rusia"3, diplomatla vienesa era solicitata de minis-
trul din Bucuresti s'o previe oferind doritele compen-
satii, Romania ramIind cel mai mare factor politic si
economic In Sud-Estul european": se recomanda o nou,l,
visita arhiducala In Romania; a arhiducelui Albrecht4.
Berchtold veni in Romania pentru o informatie direc-
ta $i din nou, fata de dificultatile ridicate de aceasta a-
titudine agresiva neobisnuita la Bucuresti, Kiderlen-
Wachter e suparat de marea vanitate a poporului
romanesc"3.

' Um sich dieselbe als Direktive zu nehmen" ; ibid., IV, p. 115,


no. 3459.
2 Rosen, o. c., II, p. 61. Extrase din Die Grosse Politik, in Rosen,
o. c., pp. 66-8.
8 Rosen, o. c., II, p. 62. Kiderlen-Wächter ráspunse calificind
pe rege de alter Trottel". De altfel orientarea cAtre Rusia nu
displace Germaniei insei. S'ar fi refusat de dinsul cAsatoria, pro-
pusA de Isvolschi, intre princesa Elisabeta si Marele Duce Chiril
Petrovici (p. 55). Ministrul rus ar fi dorit sd atragA la Paris, ca.
un centru potrivit pentru calitstile ei, pe sotia Mostenitorului
(ibid., pp. 55-6).
4 Ibid., la 20 Maiu 1912.
5 Die grosse Eitelkeit des rumänischen Volkes"; Corespondent&
austriacA la 21 Maiu. Cf. ibid., p. 365, no. 3713.
'6 2 FACTORII

Aeum. ministru al Afacerilor Strain& era Maiorescu.


La sfirsitul lui 1911 liberalii se retrasesera, si se putea
icrede cä retragerea lor insemna päräsirea acelei direc-
UI noi care suparase asa de mult cercurile berlinese
chiar Carp, dar numai din causa mortii lui Cantacu-
zino, fiind chernat in sfirsit la guvern, prea tirziu, in-
cercil politica de curatire la care visase o viata intrea-
gii, osebind, cum o ceruse i Filipescu, politica si aface-
rile. In chestia tramvaielor comunale din Bucuresti, In-
treprindere liberal* el se opuSe, cutezind a vorbi de
,,fierul rose pe care vrea sa-1 apese pe fruntea profi-
torilor. Take Ionescu alerga in sprijinul liberalilor jig-
niti, si lurnea, push' In miscare pentru interese de or-
dine particular* Ii vazu aldturi de Ion Bratianu, in
balconul de unde se vorbia multimii.
De ,sigur ca, In fata cailor neumblate care se deschi-
dean Romaniei si pe care ea pasia cu rnai multa
dirzenie aparenta decIt hotarIre realä, aceste actiuni
nu erau la timpul lor. Regele opri -efervescenta in-
ternii si inlocui pe Carp, care se cobori de la lo-
cul sau cu eleganta obisnuita, In fata intrigilor pa
care i le facea clanul boieresc, cu un general Manu,
in frunte, provocind si un vot defavorabil al Camerea
-pe o chestie cu totul neimportantä. Maiorescu hid pH-
naul lac, la care, de fapt, cu toata prietenia personala
fata de cel cazut, rivnise totdeauna, si Take Ionescu, im-
preunil cu conservatorii de toate nuantele, Ii stateau ala-
turi, inteo colaboratie, nesincera de la Inceput, data
fiind si enorma deosebire de conceptii si de metode
In toate domeniile.
Politicei de interventie a clanului Bratienilor", de
care se temea Berlinul, noul presedinte de Consiiiu
Ii opuse pe aceia de pace, de statu quo, cu o atitudine
de prietenie fail de Turcia, mai ales dada ell reforme
la timp populatiilor nemultamite. Niciun fel de ex-
SOCIETATCA VECHE: 5. CRISA POLITICA ExTERNA 63

pansiune nu e avuta in vedere, grija principalg fiind


de desvoltarea economica si culturalä a terii. Foarte
Incintat, ministrul austro-ungar raporta, la incepuml
lui Septembre, in acesti termini: Romania e un ele-
Ment de liniste 5i ordine in politica orientald 5i supt
guvernarea regelui present se poate conta neapgrat pe
amicitia lui". Restul e numai gilceava de partid, Partei-
hader. De altfel Maiorescu declarase cg el n'are nici-
un drept de a interveni 5n aceastä politica. Maiestatea
Sa c, cum xe stie, conducgtorul personal al politicei
-externe a lerii sale1".
Cit de sigurd era aceasta discutie putea sa se vadd
din asigurarea data de regele la 21 Septembre, aproape
in clipa cind Bulgaria, Serbia, Muntenegrul, Grecia,
reunite supt egida ruseascg, mobilisau contra Turciei, cä
nu va fi razboiu, cä regele bulgar e pentru pace, cum
i-a dat curind asigurarea ca el nu e pregglit si cä un
tratat bulgaro-sirb nici nu existd2. .

De altfel, cind firele conducerii in Sud-Estul Europei


scdpaserä astfel cu desavirsire acelui care credea cä
o sa le aiba totdeauna in mind, altii din afarg. isi dadeau
samg. Inca de un lucru: cä el nu mai are in ming Ro-
mania insgsi, pentru a o conduce pe druinurile de po-
litica externa pe care le prefera. La 7 Septembre 1911,
im om politic austriac foarte aproape de arhiducele
Francisc-Ferdinand, contele Ottokar de Czernin, trirnes
anurne ca sä se informeze, scria cä nici ministrul ger-
man la Bucuresti, von Rosen, fiul scriitorului istoriei
turcesti contemporane nu crede cg.fidelitatea Romäniei
e garantata in casul unui conflict european, pe care
1-ar putea .produce chestia, atunci arzgloare, a \faro-
cului. Oricum, in casul unui räzboiu germano-fran-
ces, shnpatiile poporului rornin toate ar fi de gash in

' Ibid., la 17/30 August.


2 Ibid., pp. 418 20. Cf. si pp. 466-7, no. 3839.
64 FACTORII

tabdra franceshl". Iar Kiderlen-Wdchter vorbia la 14


Iunie de siguranta pe care Farstenberg, ministrul aus-
tro-ungar la Bucuresti, o are cd. Rominii rlvnesc pro-
vincii austro-ungare si conteazd pe desfacerea Monar-
hiei, la care se Oxidise regele Insusi, si nu la data In-
depärtatd2.
SI aid opera de o viata 1ntreagd a regelui om de
Stat", lucrind cu natiunea fail a se preocupa de sen-
timentele ei, luneca rdpede spre totala ruind, cdreia,
pAnd la un punct, soarta crudd 1-a ldsat ca martur
chinuit.

1 Ibid., III, pp. 328-9.


2 Ibid., IV, la aceasta data.
6. CR1SA SUFLETEASCA.
Carol I-iu venise in Romania fara cea mai slaba. in-
formatie In ce priveste presentul si mai ales tre-
cutul, cu toate realitatile de ordin material, si mai cu
satha atmosfera morala, ale acestei teH spre care 11
ducea acel miionarism" care era In. alor In lumea
printilor fdra State de cirmuit. Deci, din partea lui, ar
fi f st imposibil sä se schileze in acest domeniu orice
indicatie pentru viitor.
Clasa dominantd, cu care, si une ori supt care, era
sk lucreze, se compunea din oameni earl umblasera in
deo_sebitele strainatati la scoli deosebite $i aveau prin
urmare indreptari care nu skmanau de loc intre dIn-
sele. Mai rau decit atita chiar: cum cunostintile do-
bindite n'aveau totdeauna, si in intregimea lor, apli-
catie la conditiile de viata ale terii, ele se uitau rapede
$i, in_ virtejul-grijilor de gospodarie, proceselor de ha-
rou si al unci activitati sociale de cluburi $i de joc de
carti, cum acesti oameni n'aveau vreme pentru lee-
tura. $i pentru studii, fiind $i prea mindri ca sa-si dea
sama de lipsurile lor, nimic nu venia sk Inlocuiasca
acele cunoginti straine care se dovediau inoperante.
De aid, din lipsa de orientare sus de tot, din con-
fusia si ignoranta celor cari Incunjurau tronul s'a pro-
dus., In ceia ce priveste cultura i viata morala, $coala
de toate gradele, literatura, stiinta $i artele, o stare de
lucruri In care tot ce priveste acest domeniu, care e
cel mai de capetenie, izvorul adevarat al tuturor ce-
66 FACTORII

lorlalte activitati, nu era altbeva decit rutind moartd,


forma vand si imitatia, Inseldtoare, dar stearpd, a
unei lumi avind cu totul alt trecuLsi. altd mostenire de
la dinsul, pentru un present care era intretinut de forte
cu totul altele.
Organisatia scolard, pentru aceia cari nu aveau gu-
vernanta sau preceptorul acasd si nu puteau fi tri-
mesi la studii peste granitä, era aceia a Imperiului al
doilea frances, el insusi continuatorul Mr N. nicio schith-
bare de fond al vechilor tradith napoleoniene. Am spus
mai sus cd scoala rurald nu Intra in socoleard, nici du-
pa mdsurile lui Haret, fiindcd ea nu era pentru sat si
pentru munca, fundamentald, care se face acolo, ci
pentru selectionarea de noi elemente ordsenesti, In-
dreptate cdtre Stat ca mijloc de hrand, si selectia se
area pe singura basd a cunostintilor mai mult inu-
tile, Inmagazinate prin Invdtdtura pe de rost supt ochii
unui invätiitor format pe aceiasi masurd si Incredintat
cä acesta e lucrul care trebuie sd se invete In scoalk
La orase scoala primard, oricit i s'ar fi schimbat
programele, era adese ori locul unde se pierdea, supt
brutalitatea de pe catedrd si in mijlocul trivialitatii,
a strianiunii precoce, din bAnci, si buna cresere Intim-
pltitor adusä de acasd.
Mai sus de oficina cunostintilor elementare, din care
raminca numai cetitul, scris,ul si socotelile, fara altd
morald decit aceia din ruggniunile memorisate, liceul
de sapte, opt clase silia la o noud si lungd serie de
insusire exterioare si treditoare a unor cuno5tinti pe
trei sferturi absolut fArd folos, care aduceau insa fill-
preund cu truda addugiriI lor o oboseald strivitoare,
o sfarmare a initiativei, o silibire a vointli de a trdi
care tinea une ori toatd viata. Oricine a trecut prin a-
cest instrument de supliciu, supt a cdrui stringere as-
fixiantd trup si suflet se istoviau, nu-si poate aduce
aminte, cu toatd mindria de un ceas a zilei de pre-
SOCIETATEA VECHE s 6. CRISA SUFLETEASCA 67

miu, un cuvint cdzut in inima ca un indemn si o


mingliere, un zimbet care sd fi luminat fata inexora-
bilului sau indiferentului de pe catedra, un semn de a-
deviiratd prietenie din partea tovardsilor de martira-
giu, omortiti de suferinta lectiilor ingramAdite sau
indcriti de concurenta inviersunata pentru o notd mai
build. Ce valoare puteau sd aibd inteun asemenea me-
diu, in care profesorul se gindia adesea mai mult la
politica lui si se interesa de aproape si de politica pa-
rintilor invatkeilor sai, orice schimbare in natura si
dosagiul materiilor, mice infusiune de pedagogic ger-
mend, culeasa de cite un nou venit de pe plaiuri cu
alte posibilitdti si alte nevoi?
Un bacalaureat de expunere la minut a resultatelor
ultime ale dirdlirilor de sapte, opt ani incununa cu
perfectul sdu rise opera de strivire a sulletelor tinere.
Ele intrau apoi in aparatele de specialisare, Tara cu-
nostinti generale si fail putintd de armonisare, pe
care le dadeau cele cloud Universitati facute pentru ca-
zarea profesorilor si fabricarea functionarilor, scoli
inane intemeiate, peste vechile desvoltdri organice ale
anilor 18 tO, dupd sabloane de imprumut, care per-
miteau ca un profesor sd trebuiasca a-si cauta si intre-
tinea studentii, fie si -unul singur, care era necesar
pentru legitimarea salariului.
Cei iesiti din accastd succesiune mecanica de trepte
ale invdtamintului, care primiau, lustruiau si trans-
miteau materia primii copildreasca pand la ultimul
stadiu al prelucrarii, intrau Inteo viatd pur pasival fdra
niciun aport individual al lor.
Acelasi formalism netrebnic stapinia cu acelasi re-
sultat, inmultirea postulantilor de slujbe, asa-zisele scoli
de comert si de meserii, de ai cdror absolventi n'avea
grijit nicio institutie de credit special.
Aldturi, seminariile, smulse de la episcopi, deci des-
Ordinate din organismul caruia-i apartineau, n'aveau
68 FACTORII

in ele nimic clerical, duhovnicesc, potrivit cu menirea


unui preot. Gu profesori mireni, unii dintre dlnii soda-
Esti, fdeind profesiune de ateism, be atmosferd bise-
riceasc d. se putea -crea si cultiva in scoala de preotit
Produsul lor de seceris preotesc corespundea, de alt-
fel, perfect cu spiritul fals al until episcopat clddit pe
temebilo anticlericalismului de pe vremea lui Mihai
Sturdza, prigonitorul Mitropolitului Veniamin, si a lui
Cuza-Voda. Preoti caH fuseserd insurati i, vdduvi sai .
divortati, ajunseser d. astfel a satisface canoanele, agenti,
elecforali i oameni de partid, rdsplatiti cind nu erau,
pentru o astfel de activitale, macar pentru servicii cas-
nice aduse celor puternici, ierarhii Bisericii romanesti
nu stiau sd tie un discurs de notd in adevar bisericeas-
ca.,asa cum se mai pricepea cite un arhi-bdtrin Mi-
tropolit Naniescu in Scaunul din Iasi, si participarea
ior In lucrdrile Senatului nu adaugia nimic la seriosi-
tatea, la caracterul moral al discutiilor acestui Corp le-
giuitor.
Nu e de mirare cä i in aceastit privintä s'a Ajuns.
spre sfirsitul Domniei glorioase" la o crisä, si la
una care. provocatd de motive asa de adinci, dainuind
de atita vreme, nu putea sd fie inläturatd decit cu
ntultd grcutate i intr'o lungd ,diastimd de vreme.

$coala frà indreptare care viatd a crescut pand


la cea mai amenintatoare pletora rindurile lAientelei
de partid, care se perinda in functiunile publice, ne-
.:onteni inmultite pentru a-i satisface pe Loti, oarele-
de lucru fiind .foarte reduse i une oH Impie,galur
avind doar citcva hirtii de resolvit pe zi, toatd ingcnio-
sitatea lui cheltuindu-se pentru ca, la aceiasi biatd 'r-
pravd, numarul hirtiilor de scris si de trecut in i e-
gistre O. fie cit mai mare. De la o vreme douà IA -
tide nu mai ajunserd pentru a cuprinde tot acesf p o-
letarial intelectual, de fapt neutilisabil. Barourile ca
SOCIETATEA VECHE: 6. CRISA SUFLETEASCA 69

sute de,advocati nu puteau. s. ii asigure declt un numtr


de prooese nelndestulttoare pentru a duce o viatt
..omeneasca, pentru a crea si a Intretinea o familie. De
aceia la 1908 asaltul turbat al neutilisatilor si al a-
celora cari credeau cd nu ii s'a dat tot ceia ce se dato-
ria talentelor, abilitätilor si serviciilor lor a_ impins
pe Take Ionescu, -devenit, cu sau fart voie, seful lor,
sa rdspundt la mdsurile luate contra lui, din motive
care nu erau cele ale invidiei, de cttre Nicolae Filipes-
cu, pentru ca, despartindu-se, cu electorul iesean BA-
darau-ca adjutant principal, st Intemeieze un partid
democratic", In care democratie" Insemna: mice loc
pentru oricine dacd se stie numai Imbulzi. Prin ma-
nifesttrile ei, de care de sigur ca sufletul delicat al
lui Take Ionescu a suferit mai mult decit odatt, aceastt
grupare a inteligentelor ftrt scrupule, dupt ce tre-
cuse printeo fast caricaturala, stmanind cu libera-
lismul dectizut de provincie din comediile lul Caragiale,
ajunse a fi o amenintare pentru viitorul politic al terii.
In Biserict, singurul care, cu toate defectele unei e-
ducatii primare, avea simt de mindrie pentru dinsul si
Biserica sa, bogatul episcop Ghenadie, fost la Arges, si
ajuns apoi In fruntea ierarhiei romtnesti, a fost depus
de Sturdza pentru necuviinta fatt de rege, apoi smuls
de forta publict de la Mitropolie, i expediat supt paza
la alddrusani, unde politica li trimesese In procesiune
mu de falsi credinciosi si de babe In papuci, pant ce
guvernul trebui st deie Inapoi si un alt ministru se u-
mili tratind cu martirul", jar Haret fu silit a-i crea
un domeniu princiar autonom In aceiasi mAntstire,
a cdrii biserict, de la Matei Basarab, a lost prefacutt
vulgar de ignoranta i lipsa lui de gust. Peste putin
episcopii de partici, deosebindu-se neted de smerenia
mandstireasct a Inaintasilor lor, dadurit societatii, prin
.Mitropolitul Partenie din Iasi, i, din nenorocire, nu
10 FACTOR1I

uumai prin el, spectacole capabile de a indigna i c],


societate a.sa de putin bisericoasd ca aceia din orasele-
RomAniei. Incercarea lui Haret.--de a indrepta lucrurile
printr'un nou regim$ de imitatie protestanta, cu a-
dundri de laici supraveghetori,Consistoriul Bisericesc-
-nu reusi si printr'aceia c atingea Insesi basele Ca-
nonice ale sacrului asezdmint, care se reforma din
birourile ministeriale rä ca un der superiar cu to-
jul compromis sd Indräzneascd a schita mdcar o In-
p otrivire.
Peste aceasta legislatie ndscutd moartd s'a trecut deci
In voie la noud, i Inert mai grele, scandaluri. Uri sal-
batece izbucnird Ih Sinodul care nu erd in stare sa.
dea Bisericii nicio adevarata indreptare. Dupd ultimii
ierarhi alesi din nobilime, sau din jurul ei, dar a cd-
ror atitudine era foarte putin ortodoxg. Primatul Ca-
linic Miclescu hind considerat cd a isprdvit trecind pe
patul de mparte la catolicisrn, iar succesorul sdu Iosif
Gheorghian hind presintat ca avind In Germania o
casnicie secretd fii de terani cari-si puseserd pe
cap mitra arhiereasca se sfdsiau ti toti dintii in-
trigii 5i ai calomniei. Un prelat Invdtat, inteligent si e-
nergic, de cele mai bune dispositii, fost profesor de
Universitate i iubitor de stiintd, Atanasie Mironescu,
a fost silit sg. plece din Scaunul primatial de pe urma
plrilor, privitoare la viata sa privatd, ale unui prie-
ten", profesorul de la Facultatea de Teologie Chirices-
cu. 0 miscare de revoltd se procluse Wire universitari
contra sicofantului, care, Inlaturat de ministru gentru
actul say] infam, fu restabilit de ministrul de partid
Disescu, acelasi care a pus In Scaunul de Rimnic pe
un preot betiv, Sofronie Vulpescu, pc care toata lu-
mea-1 stia supt numele de Popa Iape. Apoi contra a,
nuia din adversarii lui Ata4iasi6, Gherasim Safirin de la
Roman, dovedit pe urma el Insusi cu moravuri sus--
pecte, se incepu alta campanie, care aduse altd Ora--
SOCIETATEA VECHE : 6. CRISA SUFLETEASCA 7t

sire de Scaun. Agenti ai catolicismului, plglind parnfle-


tari ignobili, se amestecaril, si parliciparea la uceastä li-
teraturä de injurii a unor clerici bucovineni, Gherman,
Iesean, condusi de mai bune seutimenle decit preoVti
de sate earl suflaserg. In focul dusmaniilor, contribui la
haosul acestei deplorabile desordini morale.
Pentru o lame .de jos care nu ceteste nimic si pen-
tru una de sus care-si satisface toate nevoile suflelesti
printr'o literatura. sträina cea francesa, careia-i erau
reservate mai toate vitrinele librgriilor bucurestene,
scrisul In limba terii nu poate sg.' fie decit ceva de
lux, de Imprumut sau de imitatie, ori, pentru teoreti-
cieni strInsi In cenacle, mijlocul de verificare a unor
principii abstracte, de estelica generala.
In Domnia lui Carol I-iu activitatea literara a avut
pe rind acestIndoit caracter.
Usorul gAngurit al lui Aleesandri se redusese la
alciltuirea pentru ocasii de poesii solemne, comemora-
tive, pe care o cuprindea programul. Mibistrul Romg.-
niei la Paris se supunea bucuros acestor invitatii ve-
nite une ori din gurg. regalg.. Poesia lui si literatura
romInA n'au clstigat nimic din aceste produse inciden-
tale si comandate. Aläturi, Curtea avea poesia, poves-
tirea germana., iesite din harnicele silinti ale reginei E-
lisabeta. Convorbirile literare", care Incepuserg, a-
proape odatä cu instalarea dinastiei, lupta pentru altä
literaturg., strthnutate la Bucuresti, editate Ingrijit, de
libraria Socec, se deschideau, Mil preocupatiile critice
de odinioarg., Incereirilor venite din acea societate a,-
mestecatg. in care junimistii erau bucurosi cg.. 51-au
capAtat rangul.
Toate acestea plutiau peste realitätile nationale, fi-
resti, adInci, care ramineau neexprimate. Totusi, supt
1nf1uente din afarg., ardelenesti, ca In casul lui Slavici,
moldovenesti de supt munte, ca In acela al lui Ion
Creangg., sivoaie plecate din izvoare vii veniserg, a-
72 FACTOR II

trase sau de la sine, sa strabatä gradina ingrijita de


Maiorescu i s.a.pata. de Iacob Negruzzi, neobositul re-
redactor al revistei foastei Junimi, ca sa aduca aieri
proaspät, Incarcat de mirezme. Asa ceva nu era nu-
mai decit In programul maiorescian, metafisic, al Fru-
mosului trecind cu caracterul lui absolut peste lmper-
fectele manifestni ale vietii_Si ele nu corespundeau
totdeauna gustului falsificat al ceitorilor avizi de ulti-
mele noutati ale editorilor din Franta. Pentru acesti
simpli indeplinitori ai unei datorii de bunä cuviinta
culturala In frunzarirea scrisului indigen ceva ask-
manätor cu costumele populare amestecale i farä
notä locala ca i farä masurd i armonie, pe care
regina Elisabeta le purta Insäi i le introdusese In
juru-i, mareala simfonie In care se conciliau toate to-
nurile, dominate de instinctul creator, de putinta de
tintesd a rasei, a lui Mihail Eminescu, nu era decit slova
moarth sau obiect de curiositate, apel zädarnic la o sen-
sibilitate tocitd. Omul era interesant prin nebunia lui,
prin nenorocirea care permitea Inscrierea Jute() indis-
creth. lista de subscriptie; din opera larga. i profunda
Maiorescu alesese pentru- o eleganta brosura cu fron-
tispicii in stilul Renasterii saizeci de bucati socotite
mai convenabile si se grabise a fixa-exact locul poetului
In literatura cotemporana, ca sa nu se poatä crede
cj e mai mult decit atita. Un plan de casatorie cu
poeta pe care o iubia a fost Impiedecat. Eminescu ne-
hind sociabil i conjugabil" i apoi, In teorie gene-
raid, poetul trebuind sa fie menorocit pentru ca scrisul
lui sä fie miscat i impresionant. Snobismul continua
si pe socoteala acestei sfIsietoare agonii.
A se desface de literaturä odatä cu maturitatea, cu ob-
tinerea unei bune situatii sociale era aproape o datorie
pentru aoeia cari fuseserä cindva niste scriitori. De-
celga unor locuri mai Inane impunea chiar une ori re,
negari totale, pe care le-am vazut petrecindu-se si In
SOCIETATEA VECHE : 6. CRISA SUFLETEASCA 73

anii din urmd., supt ochii nostri. De fapt toat d. aceastä


ocupatie a spiritului, aceastit revärsare nestingheritä a
inimii e un lucru de copii, cari trebuie ldudati sau pe-
depsiti, indrumati i ajutati, In stinglcia preocupatiilor
lor ruateriale, prin. modeste ajutoare de Stat.
Precum, iardsi, a face stiintd, insemna prea adese ori
a petitiona pentru o catedrä, a rivni spre un loc la
Academia Romind. Odatä ajuns scoPul, cursul se re-
petd In fiecare an e greu pana.-1 redactezi dupd vre-o
inspiratie strgindl, iar presenta la sedintile Academiei
ajunge ca legitimare a titlului pe care-1 porti.
Adevarata stiintä e aceia care vine gata fäcutd din la-
boratoriile Occidentului, adevdrata literaturd aceia In
limbi strgine. Restul slut incercdri pe care le priveste
cineva cu sindulgentä, dacà nu si cu o ironic nemiloasd.
Numai chid tm RornIn meritd pentru opera sa re-
cunoasterea judecdtorilor impartiali de acolo, numai a-
tunci, mai ales- in materie de stiintd.,-el ajunge sä fie
luat in consideratie. Maiorescu despretuise cu un gest
suveran tot ce fdcusem pänà ce marele istoric german
Lamprecht md insärcin d. sd. compun o Istorie a Ro-
minilor de o mai mare Intindere: o, atunci Indatä s'a
admis cd silintile mele pot sg. fi produs in adevar $i
ceva bunisor Oricum Insg., Rominul, oricare ar fi,
ramble inferior Apuseanului, de orice calitate: opera
lui in limbi strdine, mai stimabild declt aceia in jar-
gonul bdstina5, se aseaz g. dupg. a oricui din Europa
autenticd s'a putut ocupa si el de acelasi subiect.
Crisa in acest domeniu a venit din asemenea conditii,
pe care le poate infrunta numai o convingere prea pro-
fundd despre o Misiune, o energie prea aprigg. In ur-
marirea scopurilor sale, un despret prea absolut falg.
de pgreri, a cdror valoare o stie prea bine. Oboseala,
lasitudinea celor cari se likercaser d. $i. capdtaserä un
nume mai curind decit un credincios cerc de cetitori e-
ra generall. La tineri, graba unei manifestdri, fie si
74 FAC fOR1I

bizare, care sa impresioneze, sa atraga prin strigat sl


deskntare o atentie atit de supusa distractiilor. Cu edi-
tiile in citeva sute de volume, rail vindute i acelea de
librari razimati pe comert-ul de crcioane si de chiete
peniru scoli, tel acest scris rasbatea prea putin.

e aici reactiunile, atit de slabe, ale opiniei publice


fata de orice evenimente, in pregatire sau sävir5ite.
Si eel mai desavirsit bun sim i cele mai cuminti a-
plecari spirituale la un popor se cer intretinute, coree-
tate sit inaltate printr'o lecturd continua, plina de auto-.
ritate i cu sentimentul raspunderii fata de constiinta
proprie. Altfel, peste minti cufundate in intunerec, o lig
teratura de cliletanti are numai scurte cariere meteorice
treeind de la vilrina notorietatii in paginile istoriei.
Dar o adevarata societate e una de constiinta asama-
natoare, de indreptare sigurd venind din. influenta su-
fletelor distin.se, ananifestate in scris si oralsi Ufa-
versitatea n'avea a face decit cu candidatii la functii,
iar conferintile, asupra unor subiecte intimplatoare,
Kind un faijloc de a se semnala ambitiosii, asupra
receptivitatii sufletelor celorlalti. Si, minata inainte de
o politica interesata i r2pede schimMtoare, societatea
insrtsi n'avea nici intr'un domeniu un drum al ei.
n.

NOLIA GENERATIE.
INCERCAREA DE CREATIUNE PROPRIE

1. NOUA VIATA MATERIALA.

Pentru noua generatie care se ridica de pe la 189()


inainte si care trebuia sa se valorifice in preajma u.-
nui nou veac, cu alte probleme si alte nevoi, nici con-
diVile materiale de via-O.' nu erau aeeleasi ca ale ina-
intasilor.
Acestia erau vorbim de elementele care hotd,
rdsc boieri cu mosii si functionari cari-si gasiserit
usor o carierd in care inaintarea pand la fericita pen-
sie li era asiguratd. Veniti in cea mai mare parte din
lumea oraselor, din familii culte si distinse de acolo,
ei isi petreceau viata necontenit in acelasi cerc. Sell de
cliehteld si apartinatori ai clanurilor dominate de a-
cestia. Stdpini de oameni si oameni ai acestora.
Si, cum nu era Inca' o imbulzeald la locuri, ele se
capdtau fdirit sfortdri deosebite care deranjeazit echili-
brul sufletesc pentru toatd viata si nicio amaraciune nu
despdrtia pe oamenii de temperament egal, trdind in-
teo societate Inca prea pup diferentiata, in care, dupit
zilele parlamentare si de intrunirl publice, adversarii,
inteo lume femeiascd inteligenta si pläcutd, se intil-
76 NOUA GENERATIE

niau ca aceiasi cunoscuti si aceiasi prieteni. Nimic tra-


gic In aceastä atmosferd cäldutg. In care suflete moi se
ggsi au bine pgnä la complecta putrezieiune. Lipsiau
doar perucile si dantelutele Franciei regale a lui Lu-
dovie al XIV-lea si a lui Racine. Putinul praf al luptelor
politice In regimul de- mai multe colegii restr1nse se
scutura usor de pe haing. Anume nuvele din acest limp
presintg aceastä societate; dar nu apriga t atird a re-
presintantului noilor nemultamiri, Alexandru Vlahuta,
cu Din. durerile vietii", ori paginile amare, muiate
In lacrimile neuitatelor jigniri, din Trubadural lui De-
lavrancea, ci seratele de joc de carti, farg oroarea e-
roului care moare la privelistea batjocuririi onoarei
sale, din lancu Moroiu a aceluiasi.
Acuma Ins g. casele de la mosie shit prea adese ori
total pargsite de proprietarii ler, pe cari Capitala,
rApind intelectualitatea si talentul de pretutindeni, li
atrage, ceia ce, prin ruperea totalä a contactului, ant de
intim odinioarg., cu teranii, a fost una din causele ne-
observate, ca orice element psihologic, ale rascoalelor
tergnesti din 1907. Si dusul In strgingtate, atit de obis-
nuit pe vremea cInd cel cazut In opositie Isi relua a-
proape imediat apartamentul de la Paris, se face ceva
mai rar, odatg. cu Ingustarea crescindä a mijloacelor de
traiu, grin concurenta altor teri, extra-europene, care
produc aceleasi gripe, si prin zgIrcenia cresc1ndg. a Valli
Sta.t care nu se mai poate aprovisiona continuu la ro-
binetul Imprumuturilor. Asupl'a fruntilor odatä asa
de senine tree prevestiri de apropiatà furtung, färg. Ca,
pang. la 1906-7, fantoma revolutiei sg. se Infätiseze, In-
grozitoare, Inaintea ochilor acelora cari fuseser g. conti-
nua favoriti ai soartei. Scrisoarea de la 1901 a lui Fi-
lipescu e simptomaticg prin Ingrijorgrile ce cuprindea
si prin tot ce se &este supt dinsa. Si, cum functio-
nari si mosieri sint asa de strIns legati, boierii a-
vInd, ca In vechea feudalitate apuseang., un fel de drept
NOUA VIATA MATERIALA 77

la functii, drept ereditar, din tatä in fiu, iar economiile,


legiuite i n.elegiuite, ale functionatilor, ca i cistigul
avocatilor, mergind ca la un deposit-la mosii, aceastä
stare generalä, de neliniste, de aprehensiune ca Ina-
intea unui cutremur, cind toatt. natura se infioara fart
sa se inteleaga Inca de ce; devenia generala.
Nu exista o burghesie nationala, asa cum o cerea in
remarcabilele sale brosuri de teorie economica d. A. C.
Cuza, unul din prevestitorii vremilor rele, acela care
punea in perspeetivd, curagios, insasL desfacerea Sta-
tului romin dacii nu-si schimba basele putrede cu. al-
tele, capabile de a-i sprijini viitorul. In Moldova,Evreii,
in genere neasimilabili i adesea, fart nicio dreptale;
despretuiti si inlaturati, nu puteau rivni la o asemenea
situatie, raporturile sociale chiar cu d1nii fiind evitate
si, oricum, jenante, 5i atunci cind femei din farni-
hue si culte, cum erau_Costinerfi de la Boto-
ani, Bucovineni de origine, Weisengranii din Iasi, vor-
biau de preforinta limba crii, i gu o distinctie care
s'ar fi eautat in ztdar prin saloanele aristocratiei ere--
tine indigene. In_ Muntenia burghesia corespunzatoare
se alcatuia sau din modesti, smeriti tejghetari, cari
se confundau in insignificanta cu clientii lor sdteni si
mahalagii, sau, eft e vorba de Rornini, din neguslori
i citiva industriasi mai rasariti, cultivati cu ingri-
jire de partidul liberal, care incepea sd se gindeasca
la o bast de clasa, pe care mai tirziu va parasi-o fart
sa-si fi destvirsit creatiunea asa de ulna; dar acestia
din urma faceau politica pentru ca ai.lor sit ajunga la
oiioarea-functiilor si la aristocratica folosintd a mosiilor.
Noii veniti in straturile de sus apartineau dese ori
acestei din urma clase. Un exemplu tipic, prin tot ce
a putut si prin tot ce i-a inferzis nasterea, educatia,
mediul din care, si ajuns in virful piramidei, nu s'a
putut smulge, a fost Take Ionoscu, care, Dimitrie in
registrele starii civile, a afisat originile sale prin felul
78 NOUA GEN} RADE__

cum si-a semnat numele de botez, ceia ce aceste stra-


turi au recunoscut cu gratitudine, mindrindu-se cu Tit-
child gurd-de-aur". Necurmata luptä pentru asimi-
lare cu detindtorii de 'And atunci ai tuturor dreptu-
rilor Si onorurilor i-a mlncat multd vreme energia cu
care, increzdtor si optimist, pornise la drum. Dar bur-
ghesia, era, n'a venit la dInsul; ea era de mult
cit d.
inregistratd la liberali, pe cari din prima tinereta Ii
pdrdsise. El a trebuit sd se multdmeascd numai cu
o numeroasd aderentd anonimd, guri deschise ale unor
clienti cari 1-ar i pd.rdsit cu totii la un ceas de Ca-
tas trofd.
Teranii se Intrebuintau numai pentru decorul pi-
toresc al Parlamenlelor: veniti din Arges sau (tin Bo-
tosani, din Gorjul lui Dined Schileru si al iui Pante li-
mon Diaconescu, ei vorbiau rar, nu erau consultati ni-
ciodatd 5i se multdmiau a trage unele avantagii ma-
teriale din figuratia lor parlamentard. Trebuia o corn-
plectd desteranire pentru a rdsbate cineva pänd sus.
Ina lt intelectualisat, de o rafinare sufleteascd, rard,
marclnd orice zicea si fAcea cu o pecete de mare ar-
tist, fiul teranului, grinarului din De lea Veche in mar-
genea Bucurestilor, iesit din Stefanescu, pentru a fi
Delavrancea de si Vrancea n'a vdzut-o niciodatd, dar
si regina Elisabeta in ex1u1 sdu isi zisese: contesd de
Vrancea , a trebuit s. facd multä vreme functiunea,
poruncitd. ,de redactor la liberali, cari 1-ar fi ldsat tot-
deauna la locul unde a fost pus sd mucezeascd invdta-
tul Ion Nädejde, dacd intelegerea prieteneascd a lui
Filipescu nu 1-ar fi ridicat, prin Primdria de la Bu-
curesti, spre locurile cele mai Inalte.
Dar sgoala egalisatoare lucra necontenit pentru a
pregAti o altd societate. Fiu de avocat, am Invdtat prima
clasà printard cu odrasla, In vristd de doudzeci de ani,
a vizitiului de la bogata cash' boiereascd din fata si in
clasa a patra de liceu un Mavrocordat se cotia in banca
NOUA VIATA MATERIALA 79

Jul cu naua generatie a satelor i mahalalelor. Boieria


nu mai impunea, de si pdna la rdzboiul eel mare n'a
fost un singur ministru care sa nu fi fost miscut la o-
ras din oameni suptiri".
Aceastd intelectualisare generala, aproape cu de-a
sila, a ridicat in ranguri tot mai multe contingente ru-
rale. Bursere-i ajutau in mai micd masurA de cum se
crede, dar sdtenii tineau cu mice pret ca mdcar unul
din vasta lor familief sd faeit scoald pdnd 1a sfIrsit, sd
intre In boieria muncii mai usoare cu plata asiguratd.
Prin 1870-80, un Creanga, fost diacon si preot, dar ra-
mas foarte teran in toate ale lui, un Ispirescu, lucrd-
tor-tipograf, ajuns a fi oarecum prieten cu Odobescu,
fiu de general, erau o curiositate i o exceptie, cei din
Ardeal asezati alci nefiind pusi in socoteald, ca u-
nii cdrora pasaportul iesirii din alta tart ii dddea toate
drepturile. Acuma 1ume6 mergea de-a valma, i ni-
mall nu intreba despre parinti pe vecinul de bailed,
pe care-1 stia teran sau ine ori nici nu-1 stia asa de
bine.
Acesti oameni aduceau inst cu dinsii, oricit si-ar
fi ascuns originlie 5i ar fi esitat arate parintli,
ooricit ar fi dat, de altfel, ca Maiorescu, nepot de fiu
de teran, mese marl boierimii si diplcmaiei, Cu fe-
linarele aprinse la poartii, oricit ar fi chutat de pa-
sionat legalurile de familie cu neamurile istorice, un
instinct care nu se putea distruge, um sentiment activ
al tragediei clasei lor, o putinta, nout, de a pune pro-
blemele si a se tinea de capul lor panit la deplina
resolvire, oricit de grea. Cu dinsii, patrunsi prehilan-
deni in invatamint, in baron, in profesiunile libere,
in politict, nu mai puteau sa fie chestiunile Inchise"
inaintea carora se opria interesul vechii clase conducd-
toare aproape neameqecate, i chiar eventuala bunt-
veinta a Suveranului.
Se mai adduga categoria, din ce in ce mai numeroast
80 NOUA GENERATIE

si mai distinctg., a intelectibalului care nu parvenise


ori care, Inaintea spectacolului, adesea repulsiv, al vie-
ii politice i sociale, refusa s. IntrebuintezR singurele
metode -prin care putea cineva sä parvie. Literalura
lui de revoltg atIta spiritele: Inthile articole si scrieri
ale lui Vlahutà slut in aceastg privintä absolut carac-
teristice i satira lui plesneste In fatg. pe bogatasul care
rgpeste unei iubiri sAndtoase pe femeia Inzestrata cu
toate darurile frumusetei. Dacd Eminescu, prins ca
redactor la Timpul", ziarul batrInilor conservatori
munteni, In harta zilnic. imiiotriva liberalilor, In cari
detesta frecventa provenien tg. balcanicg, a avid sä se
lupte numai cu categoria Bulgaroilor cu ceafa groasg."
si Grecoteilor cu nas suptire", falsi urmasi ai lui
Traian", Vlahutd, din coltul unde, student neisprävit,
inviita carte pe niste scolari cari nu-1 interesau, ataca
Inviersunat, cu minia tirnidulni om de valoare pe
care-1 rasping sau II opresc conventiile, saloanele bo-
gate, unde mintea flu lucreazd, unde inima nu bate".
Critica, din politicg, devine astfel socialä.
Si multi slut ca dinsul, care, Onà la sfirsit, va päs-
tra. aceastä nobilä mlnie, fugind la tara de o so-
cietate de mult detestatä i tintind sägeata i päng. la
minciuna care stg. cu Regele la masr. Multi au sta-
rea de spirit care a dat originalitate si popularitate
operei lui I. L. Caragiale, fiu i nepot de actori, cres-
cut Inteun mediu fara orientare si statornicie, intre
vechi liberali frasori de speta unui Grigorescu, la Plo-
estii copiliiriei sale, si Intre conspiratorii de carnaval,
creatori de republica pentru dougzeci si patru de cea-
suri, ca un Candiano Popescu, Caragiale, care a sim-
til Inainie de a se atinge de ironia, adesea denigiantii, a
junimistilor totusi Maiorescu Imi raspundea odatii, cind.
Ii vorbiam de raul pe care 11 1-a fgeut lor si terii acest
sentiment de despret nemeritat: Crezi cä noi n'am
avut o inimg.?", caracterul comic al acestei elocvente
NOUA VIATA MATERIALA 81

fdrä idei, acestor gesturi frä elegantV, acestei para-


de si mascarade peste ignorantd i conruptie, $i a creat
nu numai pentru a face un serviciu conservatorilor ne-
muritoarea caricaturd a lui Trahanache, Tipdtescu $i
Titircd Inimä Rea, cu consoartele i cumnatele, cu poli-
taii i bdietii de prävdlie, cu garda nationald cu tot.
Profesori amdriti, invatdtori dornici de a se ma-
nifesta, functionari mdrunti, vegejiti de monotonia sä-
cätuitoare a birourilor fàrä ocupatie adevdratd, zia-
rigi la foi unde chestia plii, integrald, sau in parte,
se punea la fiecare chenzend, ei erau, asa rdzleti si
fArd curajul de a face primul pas cdtre dumanul so-
cial $i politic, care (Muse terii crisa in toate dome-
niile, folosindu-se de ,tot ce sabeste pe regele de ori-
gine strdind, o adeväratd avangardd mai bätrind a unei
ogi a revolutiei.
La un popor cu mintea awzatd, ea se va face de-
plina Ord o vdrsare de singe; supt conducerea intelec-
tualidttii celei noi.
Originea ei morald trebuie cdutatä inainte de a se
vorbi de opere pe care, cu conceptii indrAznete $i o
arbuirabild incredere In viitor, ea, optimistä dupd pe-
sirnismul raspindit de reaua intelegere a lui Eminescu,
a infdptuit-o macar In parte, dar totusi In liniile ei
de cdpetenie.
2. FORMAREA SPIRITUALA A INTELECTUALILOR.

Seca la romaneascii, bunä, rea, cum o Mcuser g. impre-


juarile, avuse insg. darul de a da, adesea in ciuda pro-
fesorilor indusmaniti de moarte Intre dinsii, de la libe-
rali la conservatori, si crud luati In ris, insultati, bä-
tui,i chiar de elevii Mr, ca In Les souffrances du pro-
fesseur Delteil a lui Champfleury, rinduri de intelec-
tuall formati cu acelasi program, fireste legat de tarl
si de nevoile ei, si avind, grin urmare, ceia ce lip-
sia societatii tarcate care avea indreptdri si de la Pa-
ris si din Germania si _une ori din Italia, perfecta mu-
tate de vederi in tot ce privia (ara, In care, adsaugim,
nu-si puteau ggsi, cu atitea piedeci inainte, locul cu-
venit färä lupta de transformare a intregului spirit
intäiu i apoi a tuturor aseamintelor.
Dar invdtalura roma'neascä In mediu romgnesc duce,
cri de eine, i cu ce scop, si cu ce neajunsuri ar fi pre-
data, la o ideologie pe care o taie In desvoltarea ei .ti-
nereasca strictele m etode ale societätilor practice din
Apus, creind, nu gladiatori ai scopurilor Inalte, ci .di-
bad de,coperitori ai locurilor vacante inteo viatä asa.
de navalita de talente si ambitii.
Tinerii ideologi au trebuit deci, cum un ideal natio-
nal nu li se predica de pe catedrd, cu toatä cronologia
ra7b 'aielor lui Stefan-ml-Mare si Mihai Viteazul, cu
toata frasa umflata i falsä din manualele lui Grigore
Tocilescu, un bun patriot" in felul sau, i uitatele harti
FORMAREA SPIRITUALA A INTELECTUALILOR 83

ale lui August Treboniu Laurian, cu hotarele de la Nis-


tru pdn' la Tisa" ale Daciei traiane", sd-1 caute aiu-
rea, si, la Iasi, Ii pindia. socialismtul.

Socialismul fratilor NAdejde, aliat cu acela, de o


scoald apuseand mult mai distinsd si mai simpaticd, al
lui V. G. Mortun, cistiga si prin aceia cd deschidea ta-
lentelor tinere putinta de a colabora la Contempora-
nul", in care incepea sä intre $i ceva din sentimentali-
tatea, aacd nu $i din ideologia eminesciand. Cel accep-
lat la revistd putea trece apoi, ca tindrul D. A. Teodoru,
In istoria, asa de aspru filologicd, a literaturii romine
d Ion Nddejde, ca un scriitor in toatd puterea cuvintu-
lui. Si pentru recrutarea de tineri foarte fragezi Inca,
neadmisibili la Supreme le onoruri literare, era cercul
din strada Pdcurari al blondului si blindului Carol Ma-
yer, fiul pastorului protestant iesean. Acolo am tinut,
dupd o. dureroasd si nedeplind initiare in voluminosul,
abstrusul Capital" al lui Karl-Marx, o conferintd, cea
d'intdiu in lungul sir pe care I-am urmat in viata mea,
despre aceastd Bib lie a socialismului cdruia se admi-
tea cd astfel i-am fdcut act de formald adesiune. Si,
de fapt, la cea d'intdiu intoarcere in familie la Botosanl,
pripiam insArcinarea de a impdrti Intre fostii rniei con-
scolari de acolo isprdviam abia cldsa a VI-a si,
dacd se poate, i in altd lume, un intreg teanc de bro-
suri de invdtaturd si ugitatie, intre care una, foarte ro-
sie, a printului comunist Cropotchin.
De sigur cd nu eram sd rdminem credinciosi aces-
tui crez atit de dur In decalogul sdu, atit de strain de
tot ce era necesitate adincd sit elemental-A a sufletului
omenesc. Dar si intre acest ideal, din lumi oricit de
irespirabile, si intre inregimentarea la un partid, cum
se incerca din altd parte, chemindu-ne la persoane iru-
portante, pentru a cdpdta Med muncd un loc mai bun
In societate, nu putea sd fie nicio comparatie. Si apoi,
84 NOUA GENE R ATIE

pe ling formula indigesta, dar interesanta pentru sco-


lari ca noi, cari cetiam la cincisprezece-seisprezece ani
cartile lui Darwin si Lyell, mult mai presus de biata
InvatAturà dupa manualul urmarit cu degetul primi-
tivului nostru profesor de stiinti naturale, era si o is-
pititoare sentimentalitate, o mila de suferinta omeneasck
un simt pentru drepturile muncii Inca nerasplatite.,
care ne puteau pregati pentru o evanghelie mai build.

In acesti ani de dung. 1880, insk o parte insemnala


din poporul nostru rabda apgsare, in Ardeal, in Banat,
in partile ungurene, din partea unei clase domin inte
ungare, care stringea impreunà nobilime maghiard de
provincie, Evrei raliati la postulatele de desnationali-
sare, renegati din toale rasele. Procese se incepeau in
care condamnarea era sigurk Se pregatia acea petitie
de doleante, acel memorandum de vechi i nou g. pa-
timi pe care o delcgatie cuprinzind floarea Rominilor
de acolo, In frunte cu avocatul Joan Ratiu, de Crestere
severk de cugctare si de moravuri romane, cu eloc-
ventul preot Vasile Lucaciu, produs al scolilor Romei,
mergea s'o presinte, la Viena Imparateasca, nu la Bu-
dapesta regalil, Suveranului considerat nu ca domn
al Ungurimii, ci ca urmas al Cesarilor germanici ca-
rora li se inchinase principatul Ardealului. In loc de o
bunil primire, de o ascultare atentk de o discutie cn
ministrii imparatesti si de o prea-inalta" si gratioa-
sg:' resolutie, petitia, incredintata, fail a o deschide,
consilierilor unguri, a fost retrimisä autorilor ei, indata
daii In judecata si condananati dupa un räsunator pro-
ces la Turda, locul unde profesa ca avocat Ratiu, de
un neinduplecat juriu maghiar, orb la consecintile po-
litice ale actului sau.
.Bucurestii se aprinsera de indignare pentru aceastä
jignire adusa constiintei, care se simtia acum intaiu u-
nitard, a natiei. Un grup de studenti se puse In fruntea
unei violente miscari de protestare. Erau totusi elevi at
FORMAREA SPIRITUALA A INTELECTUALILOR 85

lui Maiorescu, a carui aprobare n'a fost de sigur ce-


rutd. Viitorii profesori ai aceleiasi Universitati, dd.
Simion Mehedinti, Emanuel Antonescu si alti colegi ai
"Mr, erau In primele rinduri ale unei indreptatite agita-
tii. Oameni mai In vristä ii dadura bucuros tot con-
cursul si Liga pentru unitatea culturald a tuturor Ro-
mlnilor" se alcatui astfel supt conducerea unui mem-
bru modest al familiei Bratienilor, Grigore, care-i därui
tot sufletul, toata. activitatea si toate mijloacele mate-
riale de care dispunea. Cu sucursale pretntindeni, ea iz-
buti, si prin staruinta cite unui Ardelean de origine,
ca d. Gheorghe Moroianu, s cistige pentru causa ro-
Tnaneasca, pusä acum Intrefiga lnaintea opiniei publice
mcndiale, sprijinul cercurilor celor mai influente si al
unui Insenmat numar de oameni distinsi1.
Pe atunci legaturile intre studentii din cele doua U-
niversitati romanesti erau foarte rare; un drum la Iasi
pentru Bncuresteni, chiar chid erau de origine moldeve-
neaseä, era un eveniment, cum a lost, pentru Ieseni, ca-
latoria la Bueuresti si Ploesti cu ocasia congresului
studentesc tinut In acest din urma oras. Deci nu atmos-
ferei din Universitntea munteand, de un nationalism
amatic sit putintel prea In afara, ceia ce, printr'o or-
ganisare de decemviri", carora zeflemeaua de Bucu-
Testi li-a zis decernymeri", Ii duse la oarecare ridicul,
nici cetirii ziarelor, caci marea Male de informatii nu
exista Inca, Universul" Hind pulilicatia de specula, dis-
credithtä, a pribeagului italian Luigi Cazzavilläni, s'a
putht schimba spiritui de la Iasi, o bucatä de vreme ne-
ted socialist. Nu se poate banui nici o Inriurire a pro-
resorilor, cel mai nationalist'', Aron Densusianu, fbst
avocat In Rgaras, autorul ciudatului poem Negriada",
ferindu-se de a some un cuvInt dincolb de margenile
1 V sludiul dIui Moroianu in pulylicatia comemorativA.Adealtd,
Banatul, eta., apatuta la 1930, au prilejul serbarilanaomemarative
din Ardeal.
86 NOUA GENERATIE

cursului Sau de istorie a literaturii romine, iar cuge-


tatorul si istoricul, de o oonceptie puternica, A. D. Xe-
nopol cautincl, ca un bun junimist de pe vremuri, iit
firele multiplu intretesiite ale istoriei RomInilor prile-
jul descurcarii intrigilor dibace si al semnalarii momen-
telor cornice: marea sa opera, plina de un spirit na-
tional mai absract" declt al nostru, dar de o perfectO
consecventa, Incepuse abia a se tipari pe atunci si ea
nu era in mlnile elevilor sat.
,
Poate ca din acest congres de studenti s'au luat,
prm cIntec mai mult decit prin convorbiri Intre colegir
elementele care au schimbat coloarea idealului nostru.
El a ramas de atunci acelasi, dar pentru a-1 adinci si
pentru a-i da contururi ferme a trebuit, macar pentru
unii din aceastä generatie care se apropie astazi de sflr-
sit, contactul, prin studii de specialisare, cu strainata-
tea apuseana.
Burse se dadeau numai pentru Franta, adecä exclu-
siv pentru Paris, neglijindu-se provincia, unde slut pro-
fesorii tineri si cei mai plini de devotament, cei cari
au mai mult timp si pot dovedi mai multa grijä si iu-
bire studentilor lor; pentru Paris, zic, si pentru Univer-
sitatile germane. In ambele teri procesele nationale se
ispravisera de mult si In Paris nu se mai vorbia de
Alsacia si Lorena. Dar ideal, In orice directie, putea sa
se ieie din'orice tail a marii civilisatii occidentale, si,
in ce ma priveste, nu voiu uita influenta Invioratoare,
complect renovatoare, a literaturii englese, mai ales
a visionarului, a profetului Carlyle si a poesiei secolu-
lui al XIX-lea.
Istoria studentilor romini trimesi peste hotare n'a
fost Inca scrisä, de 5i e asa de interesanta pentru pro-
gresele culturale ca si pentru rnoravurile noastre. Nth
e nimic mai plin de Invatatura decit sa se compare
impresiile pe care Parisul de pe la 1876-7 le-a produs
asupra scepticului Haret, care-si 'Idea de razboiul nos-
FORMAREA SPIRITUALA A INTELECIUALILOR 87

ft-4 de Independentd si nu ardta sä creadd prea mult in


viitorul natiei sale, atit de bine servitd apoi de dinsul
ea om matur si asupra studentului maramurdsean Ar-
temie Anderco, bursier la Turin al unei societäti bucu-
restene, care, acesta, isi pune inainte toate problemele,
de limbd, de culturd, de politicd, ideald si practicd, si
dd solutii care corespund cerintilor cugetdrii celei mar
serioase, criticei celei mai ascutite, unitd cu cel mai
frumos entusiasm. Sint In acele pdrti strdine contraste
care educ d. mai mult decit cursurile si decit cdrtile.
Intoarcerea In tail la 1890 m'a asezat, dacä mi-e in-
gäduil sd mai aduc inainte exemplul mieu, in aceiasi
societate devastatd. de zeflemea", de gluma usoarit a
cercului de intelectuali iesean, tiritd prin aglomeratiile
de mehenghi ale cafenelelor bucurestene. Pdrea cä
pentru acesti oameni nu mai e nimic dint si orice in-
trecea acele preocupatii de ordin material. in care
cine trägea chiulul" mai bine era crezut cel mai inte-
ligent, se socotia faptà de nebun, sau, cel putin, de des-
creierat.
Lipsia cu totul a presä care sä dea expresie unor mai
nobile aspiratii si sd sustie sfortdrile, intdiu rdzlete si
timide, ale celor porniti pe altd cale decit a parvenitilor
vietii de partid fdrd. orizont.
Aparitia Romdniei June" a lui Aurel Popovici a fost
pentru tineret o adevdratd revelatie mintuitoare, si
tot" aceia cari inteo astfel de atmosferä se asfixiau
s'au adunat de la sine, fdrä nicio solicitare si nicio per-
spectivd de reclamd, in coloanele marii si frumoasei
publicatii care Se tiparia la noua tipografie, de stil oc-
cidental, Minerva", a Brasoveanului Gheorghe Filip
si la care tirziu noaptea fAcea din greu corecturile un
student sdrac care se chema Alexandtu Läpedatu, fiul
profesorului si poetului din acelasi Brasov. Acolo a scris
cu mai Mull avint profetic d. Cuza, desfAcut de supt
strdbätätorul farmec al societätii junirniste, si, cind Fre-
88 NOUA GENERATIE

cleric Dame, autorul vastului dictionar romIno-francest


a dal la lumind o Istorie contemporand a Romäniei In
frantuze5te, care presinta exact, frill judecdti, de nici-
un fel, spectacolul unei teri ve5nic sfIsiate de lupte
fdrä sens i fd.rä folos, protestarea mea contra unui a-
semenea regim 'a luat forma unei Intregi mici cercetäri
(1898).
Acestea Incepuserd a nu Mai fi pareri isolate. In On-
durile chiar ale tinerilor liberali, a ceia ce Bülow va
numi clanul Brätienilor", erau, 5i, atunci, fIrS ludo-
ialA, cu sinceritate, aceleasi sentimente. Astfel, cum ei
Incepuserd a avea influenta, Inca de la 1899, la ziarul
frances al partidului, L'Independance Roumaine", ()-
data organ conservator, unde va avea apoi cuvintul
hotaritor al :doilea frate al lui Ioan I. C. Bartianu,
till, suflet delicat i simtitqri, ascuns supt o Infatisare
voit scontoasa, IndepArtd, mai ales pe urmd,multi
adevärati prieteni, am consimtit sd. public se vor-
bia chiar de o conducere literara Incredintata mie
o serie de necrutatoare articole In care era desväluitä
minciuna unci vieti culturale In aparentä strälucitoare,
zäddrnicia Invätamintului superior, neexistenta de fapt
a libertgilor, forma Mil fond a ncestor mlndre crea-
tiuni pripite i ldsate a vegeta fax% suflet. In cercu-
rile chiar pe care le atingea critica fall reserve 5i fdrd.
teamà ele au avut un puternic rasunel, si un Linn'
boier, disparut apoi rdpede din viata publicd, un Bald-
ceanu, a tiparit atunci In altà foaie francesä un cura-
gios articol de aprobare, In caret cum va face-o Fili-
pescu peste doi ani, si el afirma nevoia schimbdrilor
totale pentru ipunerea problemelor i solutionarea lur
indrdzneat'd, gricit s'ar tulbura suprafata, redevenitä
lind dupd fiecare erisd, a Monarhiei de prestigiu. Nu nu-
mai cd. s'au acceptat cle un ziar pu legAturi de par-
ttd astfel de atacuri, slIrnind amenintäri brutale contra
tIndrului care ettleza sd le risce, si. care, In acel mo-
FORMAREA SPIRITUALA A INTELECTUALILOR 89

ment. pe maTurile Balticei, aduna rdbdator noi mate-


riale pentru istoria Rominilor, dar i s'a Ingdduit sd. In-
treprinda, In alt sir de articole, analisa originii, des-
Yultdrii pe basa unei ideologii conrupte si pe urmd alu-
necdrii spre colectivism" i conruptie a arninduror par-
tidelor n,oastrel.
Asemenea campanii yin frä indoiald de la convinge-
rile sl aplecdrile acelui care le porneste, dar el Isi dd
sama, oriel!, de vag la inceput, cd prin el vorbesc stari
de constiintd mai Intinse care se cer exprimate si a-
numite semne, oriclt de usoare Inthiu, 11 intdresc in ho-
tarlrea de a nu se Vasa Inrlurit, cu atit mai putin tero-
riaat, si de a exprima Inaintea adversarilor vazuti ca si
a celor multi nevitzuti ddevärurile care, neapdrat, se
cer rostite. Orice actiune individuald nu e, observatUt
mai atent, decit fIltlirea de steag inaintea unel ar-
mate pe care, thiar dacd esti sigur cä nimeni nu ti.-a
dal o "satrcind antrInsa, o simti venind cu toate plate-
rile ei.

1 V. Iorga, Vie intellectuelte des- Roumains en .18 si Opinions


sinceres, apoi Opinions pernicieuses d'un mauvais patriote.
3. IZVOARELE NOULUI SPIRIT PUBLIC.

Starea de spirit a unei pdrti insemnate din tineret,.


din nenorocire prea curind despartitä printr'o invidie
care e unul din marile defecte permanente ale intelec-
tualitätii noastre, era determinatd, nu atit de recunoas-
terea primejdiei iminente fata de chestiunile deschise,
a ciiror izbucnire se va uita prea raped; pändla cea, mai
zguduitoare: a rascoalelor tergnesti, eft prin inceata
Wire a terii i natiei in presentul i in trecutul lor,
Ong atunci cunoscute dupä litera, adesea mincinoasä,
a cdrtilor comandate.
Panä atunci, dupä frumoasele descriptii ale came-
nilor dc la 1850 in Moldova, ale strainilor ca Vaillant,
putinta inainte, in Muntenia, tara, descrisd de un Ca-
ragiale cu toad cruzimea unei analise farà friu, era
presintatä de ,,umoristii" cu trecere ca o Albatacie
ridicula, ca o stridenth parodie, in care creatiuni nese-
rioase Ii descopär zädärnicia de la intaia privire 5i oa-
menii cari se mindresc cu ele nu pot A. resiste un mo-
ment la o privire mai patrunzatoare. Cit de putini strd-
batuserd aceastä Romgnie, socotitä ca un domeniu de
patentä inferioritate fat& de Apusul cu care criticii ci
credeau, in usuratatea Mr, farä criterii istorice, el au
dreptul a o asdindlui! Curiositatea personald nu indem-
na Inca pe nimeni, un oras, un Tinut fiind considerat
absolut asemenea, in aceiasi mediocritate, care, dupd_
om, fAcea st zimbeasca sau stringea de inimä, cu an al-
IZVOARELE NOULUI SPIRIT PUBLIC 91

tul; excursii de scolari, de studenti erau netunoscute: la


congresul din Ploesti al sludentimii Iesenii au ascultat
de la colegii lor bucuresteni, Intre cari Pompiliu Eliad,
care tocmai isprdvise de aranjat Inteo tesd de licenta,
pe Herbert Spencer, enuntari filosofice care nu-i in-
teresau, au visitat salinele Sldnicului si au fdcut haz,
ca niste cetitori feryenti ai lui Caragiale, de burghesii
din Tarasconul muntean.
A lost pentru toti o adevdratd si fericitä revelatie
cind au Inceput o strdbatere a terii care li-a impus In-
data atitudinea unor pelerini en admiratie fata de cele
bune, cu. Intelegere pentru cele rele, cu pietate fatd de
neamul br, chiar dud e pe drumuri gresite, ci fo-
los din toate cele astfel adunate pe drum. In scoli des-
crieri ca acelea din Drumuri i orase din Romdnia",
din Sate si mAnastiri" au fost cetite larg, si forma in-
grijitd a prublicatiilor editurii Minerva" a contribuit sä
le facd pldnute lumii si mai tinere care se ridica acolo
si care in carind va forma un excelent public pentru
o literatura care, de la sine sau si cu putind sfatuire,
se orienta in acelasi sens. Peste putin dar aceasta e
in legatura cu o mai Inaintatä desvoltare a schimbdri-
lor fericite caldtoriile se vor Intinde si asupra celor-
lalte Tinuturi romanesti, iesind astfel convingerea bine
venitii. cal si dincolo de realitatile si ilusiile romantismu-
lui, in legAturd cu temnitile de la Vat si Seghedin, mune
acum familiare tuturor cetitorilor de gazete, ori de po-
vestea unui impresionant martiragiu, este acolo o In-
. treaga lume, plind de comori nestiute, a caror cu-
nostinta e capabild sä Waite si mai mult increderea In
neam, Incredintarea cd. el are o misiune de Indeplinit
si ca puterile nu-i lipsesc pentru aceasta.
0 intreagd artd. originald, sintesä reusitd de Rdsdrit
bizantin, de Apus gotic si al Renasterii, se descoperia
pe tot lntinsul Romaniei in mandstiri i biserici des-
tul de solid clddite, de cele mai multe ori, sau destul
92 NOUA GENERATIE

de bine reparate, la vremea Mr, de inaintasi pentrui


ca sa resiste totalei lipse de interes din timpurile noas-
tre. Se putea urmari lard sfortari desvoltarea nor-
mald, logica, a unui organism, care, primind, läsind,
transformind, Isi continua viata de-a lungul secolelor,
formInd mInclria generatiilor $i perpetuInd in forma
cea mai sacra, religios si artistic, cea mai nobila aminti-
re a Mr. Pentru un Odobescu, ele fusesera doar pietre
scunipe raspIndite ici si cow 5i care se cereau curatite
de juvaergii moderni, a caror grija izbutise sa li striee
caracterul. Pentru un Tocilescu, format totu$i $i la
Praga si In legaturd, ca arheolog cu sapthuri une ori
fericite, $i cu Invatatii Apusului, ele erau deposite pre-
tic Ise de unde se putea culege, pentru Museul pe care
el 11 organisa la Bucuresti, materiale de mare valoare,
cladirile rämlind, despoiate $i uitate, In saracia si Ord-
sirea Mr. 0 comisie arheologica", menitä sä li aiba.
grija, murise de mult si, supt obladuirea diletantultd
pretenticis $i gol eare era Ion Kalinderu, noua Comisiurte
a Monumentelor Istorice nil era decIt organul central al
Amor reparatii, a caror directie putea A. se vada, diva
Lec,linte de Nofly, inovatiile unui Gabrielescu. Glasul
arhitedtuluI Petrti Ahtonescu, canna istoriografia nu-i
pusese la dispositie informatiile absolut necesate peh-
Wu a lute leo deplin, nit ,era aschltat :And el disenta
posibilitthile de a Intre Buitita In present Irtvättiturile a-
cestei arte in adevth a noasträ. Iii curind ctinostinta,
Alai mult sad mai putirt &Aida, a acesttil imerlS tesaur
Ahtional pätrungese InsA larg in sufletele intelectUaL
lhor de toate treptele $i päräSirea ca. $i validalisniel
ihtetarg. Nu sd thai Putea auzi publit päreri ea a lid
Haret, care, cind i se sem'nala prithejdia care ame-
ninta un monument istoric, raspundea brusc: Nu pot
tinea- un jandarm la u$a oricarii biserici I".
In eale se Intllnia o teranime minunata, neobi$nuita
pand atunci cu o atentie prieteneaseä frateasca. Nu
IZVOARELE NOULUI SPIRIT PUBLIC 93

mai era vorba, pentru cbildtorii de gcum, cari aduceau


alte sentimente si conceptii, cu totul deosebite de ale
stäpinilor de sclavi si. de ale cdutdtorilor de pitoresc
ieften, de acea atitudine care fAcea din costumul natio-
nal" un element, favorisat de regina terii, al snobis-
mului de salon $i de Curte. Scriitorii caH se formeazd
atunci 5i de caH va fi vorba indatd, pentru a li explica
directia, atit de prosteste criticatd pe urmil de o nouä
serie de copisti ai literaturii apusene si de pseudo-
intelectuali, nu mai vedea ca Alecsandri, rdmas boier
cu vernis de Paris in toate ideile i operele sale, in
teranul romln", object al multor conferinti reformiste
de Ateneu, un. indigen totdeauna vesel, chid nu-1 sug
lipitorile satului", i gata, cu sotie, cu fete cu tot,
Ca, la primul semn de simpatie, sau $i Mat in voia
lui, in oHce Duminecg. $i serbatoare, sà inceapà a
salta bucuros la sunetul scripcelor, sau un cioban ocu,
pat zi i noaple cu melodiile pastorale ale unui fluier
fermecat, Ciobänelul" cu oitele", Pgstorita" cu flo-
rile in ming., Toader $i Maranda" cu iubirea lor rus-
tica apartineau acuma pArdsitului magazin 'de teatru
al trecutului, devenit, supt acest raport, anost.
Asupra vietii de pastorie, un inspirat, un' liric de o
mare indltime de ideal, biruind realismul, une oH cras,
al scolii francese de naturd si terarde", pe care o fa-
cuse la Barbizon, si pdstrind astfel idealismul sacru al
tindrului zugrav de icoane, deprins cu aureole, transfi-
gurgri i ridicdri la ceruri, aruncase pura luminil a
unui suflet evlavios $i mare. 0 intreagd generatie, des-
lipitä cu totul de Alecsandri, a vdzut In eremitul de
la Cimpina, inchis in cdsuta lui, intre pinzele care-i
pc vestiau o viai absolut interioard, pe revelatorul 'Inca
uneia din frumusetile care se addugiau la capitalul ac-
tiv al unei lumi romdnesti, despretuite Mudcä n'o in-
telesesera. Unii Moldoveni opuneau dulcegdriei lui Alec-
sandri aspra delineare a teranului nenorocit din pdrtile
94 NOUA GENERATIE

exploatate, stoarse, alcoolisate cum denuntase d. A.


C. Cuza In Teranul si clasele dirigente" din aceastd
Moldova-de-sus, de catre un alt pictor, de un realism
ciudos si aspru, influentat prin cumnatul sau Ion NA-
dejde de atmosfera Contemporanului" si de socia-
lismul sumbru al scolii iesene. Nu se cunostea Inca
mdiastra interpretare a naturii romanesti, trista, fin-
povdrata pared de suferinta oamenilor, pe care a dat-o
alt Moldovean, Andreiescu, nicr explosiile de luminit si
bucurie pe care, cu elemente Imprumutate de la a-
ceiasi tara, socotita incapabila de a da materia unor
mari artisti, o vrajia cel de-al treilea fiu al Moldovei,
desterat din Iasul sau, Stefan Luchian. Dar acestea a-
veau a face cu scoarta de case albe a safelor, cu florile
si razele cerului romanesc, si realitatea rurala nu ca-
patä printrIn.sii o noua presintare.
Cei ce vedeau, dintre tinerii iesiti din scoli, astfel Ro-
mania teranilor, erau si supt influenta lui Delavrancea,
care a considerat totdeauna ca o mindrie originea sa
populara, idealisind doar pateste ceia ce era in rea-
litate o margene, numai pe jumatate teraneasca, a Bu-
curestilor, cari, e adevarat, la periferie nu mai erau tin.
oras. Dupa vedenia de basm si de puritate sentimentala
din Calinul" lui Eminescu, Sulteinica dramatica a
marelui prevestitor artist al Munteniei era o initiare
fulgeratoare In psihologia acestei lumi Alta timp va-
zute numai, usurel, din afara. Afara Insa de aceastä
creatiune uimitoare de adevar si de coloare, de nou-
tate Inca neexplorata, vorbitorul elocvent, cu frasele
de o inspiratie vesnic fragedd, pana la batrineta, si
de un avint unic nu pierdea niciun prilej pentru
a inalta contra banalitatii oraselor neghiob transfor-
mate in parodie de Occident pe teran, teranul fail
deosebire de Tinut, de dosare a rasei, de ocupatie, de a-
+ere, de temperament personal sau mostenit, acela
pc care el 11 numia cu un devotat respect, ca o o-
IZVOARELE NOULUI SPIRIT PUBLIC 95

franda sacra pentru stramosii sai muncitori cu pal-


mele i carausi de grine: acest aur curat al nea-
mului nostril".
A fost greu sä se scoatà la iveala trecutul romanesc, a-
tiL de original si de variat, manifestare in toate do-
meniile a aceleiasi interesante sintese, care trebuia insä
descoperita, cu oarecare greutate, de supt o indoita po-
vari A ela a caracterisarilor banale, al-Mate mai sus,
care se datoriau autorilor de manuale sColare conianiate
-de un- Sturdza ea ministru al Instructiei Publice si re-
{lactate de un Tocilescu cu frase de Zece Maiu i excla-
matii inaintea luptelor cistigate ori apasarilor suferite,
de 5i Xenopol Incercase un alt manual, destul de rece
primit, i inca numai in Moldova, Care cauta numai, fi-
losofic, inlantuirea logica a faptelor. $1, al doilea, aceia
a unei eruditii luxuriante f.ra folos, pentru vedere", la
Hasdeu, in toate scrierile lui, adesea puse si in serviciul
unei tese sociale sau politice. Aceiasi eruditie era pro-
bantä numai, cu grija cetitorilor mai multi, can sà poa-
td.intelege, acesta fiind scopul de cdpetenie, la Xe-
nopol. Ea se infatisa, in fine, filologic refrigeratä, cri-
tic diplomatica, In legaturä continua cu izvorul, insem-
nat in bogatele note, la mai tinarul istoric bucovi-
nean, format la .scoala vienesa. 5i avind calitätile ca 5i
defectele ei: lipsa de orizont, de caldura 5i interpre-
tatic personald, D. Onciul, devenit acum profesor de isto-
ria Rominilor la Universitatea din Bucuresti. A fost de
sigur o scaderea demnitatii istorice", de care se ingrijiau
de altfel i istoricii secolului al XVIIIlea, cind proble-
mele trecutului nostru au fost presintate la Ateneul Ro-
min de profesorii Onciul, Bogdan si Iorga, Joan Bog-
dan, Brasovean de nasteree, bursier pentru filologia
slava, din vointa lui D. A. Sturdza, trecuse de la ocupa-
tiile filologice, pentru care fusese pregatif, la studii is-
to 1ce, in care, cu metoda ramasä de la specialitatea sa,
el. unia un stil de o placuta simplicitate 5i o senina
96 NOUA GENERATIE

comunicativilate, care putea Med a iesi din cer--


t:u1 de fier al eruditiei.
Peutr,.. a vorbi, cum era datoria, $i folosul cel mare,
unui intreg popor Inca nelamurit; nu numai asupra ade-
varaletor sale origini, dar i asupra valorii sale reale in
nujiocul civilisaici lumii intregi si numai aici era
mijlotu: de ingltare sufleteasca, absolut necesarä pen-
:ru cit o societate intreagä sä nu eapituleze cu mIirlu-
cisira nevredniciei sale, trebuia $i altd informatie
decit aceia a Cronicilor lui Kogglniceanu, care totia5i, pe
vremea lor, trezisera o revolutie in spirile, $i ale lui
Laurian i Balcescu din Magazinul Istoric". Chiar decit
aceia, rgu presintatä i insuficient exploraa, din docu-
mentele rginase pe urma Bucovineanului Eudoxiu Hur-
muzaki, persona grata la Viena, introdus liber in AT-
hive si care adunase pentru o istorie a Rominilor, larg
conceputg, dar redactatä in nemtege, documente pe
care le daduse la lumina cu cheltuieli mari, D. A. Stur-
dza. Alta si decit actele interne de mult editate de Has-
den in. Arhiva istoricd, prea rgpede intreruptg, ori a-
runcate claie peste gramadd, mai mult pentru a da
ocupatie unei biete tipografii sarace de provincie, de
Codrescu, in Uricariul säu. Ani de zile, s'a lucrat
deci, din. nou, pentru stringerea $tirilor contempo-
rane din care se putea face noua $i. marea clAdire.
S'a inceput cu descoperirea $i exacta publicare, cu
note bogate, a primelor cronici slavone, dar s'a con-
tinual. cu exploatarea, adesea fundamentalg, a mai tu-
turor bibliotecilor i arhivelor din Europa, pentru
a da un $ir de volume noug, care, trecind supt nu-
mele lui Hurmuzaki, din gratitudine fapi de rascoli-
torul de la 1870, dar si dintr'unul din multele capricii
care se ingklinau ctitorului, Sturdza, cuprindeau mii si
mii de acte care n'aveau nimic a face Jell bogatul seceri$
al baronului bucovinean. S'a isprg.vit, apoi, cu manun-
che proaspete de documente interne din toate regiunile
terii, in nu mai putin de treizeci de volume, pang $i
IZVOARELE NOULUI SPIRIT PUBLIC 97

la redactarea unei noi, modeste, dar trainice Reviste


istorice", pe cind Tocilescu oprise luxoasa-i publica-
tie, Revista pentru istorie, arheologie i fiologie", de
un cadru de sigur prea vast. S'a ingramädit astfel a-
Ma material, de multe ori extraordinar de viu, din care
sà se poata hräni apoi critica a mai mult decit o gene-
ratie. Pe urind, luerdri de ansambla venira, in care, fail
a se atinge intru nimic adevdrul, asa cum resulta din
izvoarele omeneste interpretate, se chema la viatd o
intreaga lume de trecut, in care se puteau gasi orientari
drepte i aspre mustrari, termin de comparatie folosi-
t -are, dar, mai presus de orice, un sentiment de lucre-
dere si de optimism.
Se vedea cd in ace te cloud mii de ani, din cari vre-o
opt sute neted rome nesti, n'a fost a colonisare romand
pe pu tiu, o ndvalire de barbari distrugatori si o re-
tragere in munti a citorva mii de colonisti parasiti, apoi
o lunga vegetare palriarhala de pastori in Carpatii ina-
b rdabili, pdna la o subita intemeiare de State in gol,
pr'n de calecari vinat re5ti sau cuceritoare. Nu se mai
credea in o clipa de glorie isolatd upt. Domni eroici
si nobli viteji cari au apdrat civilisatia de invasia
mu ulmana" pentru ea sd, merite felicitarile Papei. Nu
s- mai admiteau apoi, dupd toate acestea, injuriile pri-
mite in fata de la Fanariotii desnationalisatori, pand la
infruntirea Ardeleanului Lazar care ne reveleaza noua
insine, la revolta nationala contra lor a unui Tudor Via-
dimirescu, conceput ca teran, lucrind nurnai cu tPrani
pentru scopuli exclusiv teranesti. Se trecea peste servi-
lismul fata de consulii rusesti al eflocei, pe nedrept sc5.-
zute, a Regulamentului Organic, presupus ca un mijloc
de cotropire muscaleascd, ca sa se bucure apoi sufletele
amArite pentru renasterea prin singurii studenti de la
1898, ignorindu-se i agitatia constitutionald dintre 1800
si 1i22 si vastele sperante pan-romanesti ale nobilimii
care-i precedase. Se intelegea deplin Domnia lui Cuza-
98 NOUA GENERATIE

VoclA, läudatd pentru reformele fundamentale, dar cri-


Heath, cum o voia D. A. Sturdza, ruda nerecunosatoa-
re si secretarul necredincios, din causa desordinii finan-
ciare i lipsei de moralitate a Domnitorului, pentru ca,
in sfirsit, cu Carol I-in sä Inceapd o epocd de o strdlu-
cire, de o valoare universald, cum Rominii nu le-ar mai
fi cunoscut pand atunci.
Din potrivd, ei, natia creatoare, nu Statul creat, a cd-
rui formd schimbdtoare nu decide niciodatd, apar mi
raddcinati In acea epocd preistoricd pe care mai tir-
ziu vor ardta-o larg intemeictoare, produedtoare de
artä, cercetdrile unui Vasile Pirvan si ale numerosilor
si vrednicilor lui elevi, apar legati de bdtrinul trunchiu
dacic, el Insusi cufundindu-se in acelasi pArnInt ca loath.
ra.va tracicd, din care face parte, si in frunte. Cucerirea
lui Traian Inseamnd o actiune de Stat venitä mai tir-
zit], la ceasul ei, dupd incete penetratii latine In Balcani,
dindu-li o formä teritoriald mai larga. Päräsirea co-
lonistilor Ii In( amnd a se organisa In razlete Romktii
populare, de libertate terdneasca. Din acestea räsar, si
dincolo de Dundre, mai intaiu: la Silistra si In Dobro-
gea, Domnli", in care substratul de terani liberi e
aceperit cu toatd pompa Apusului medieval. Apdra-
rea de spre Turci e numai un capitol al unei resistente
In care eroismul nu e o simplä paradd in stilul Rena--
terii. Fanariotismul nu Inseamnd elenism agresiv, ci, cu
Domni adesea rornini de origine si In general bine in-
tentionati, reformisti, absorbirea de vitalitatea romd-
neascd a elementelor de infiltratie. Tudor nu e un Maz-
zaniello ori un AmJreas Hofer, ci, urmind printr'un
canal de revolutie sIrb-ascd, vechiul fir de initiativä al
Romanilor", el represinta o sintesa Intre instinctul ru-
ral oltean i o Intreagil educatie boiereascd, unita si
cu cäldtorii In Ardeal i pand la Viena pe vrem a Con-
gresului anti-napoleonian. Inca de mult in boierime
fierbe ideia refacerii moderne pe basa natiei intregi,
IZVOARELE NOULUI SPIRIT PUBLIC 99

ideie pe care o adaugd numai i predicatia ardeleang.


a lui Lazdr i eranii zaverei" de la 1821. Astfel,
gird nicio intrerupere, din fundul vremilor pAnA acum,
de la lacustrii de pe Mostiste pa'nä la Carol I-iu e un
singar sir de creatiuni, de lupte, de sintese in care se
-cuprinde una din istoriile nationale cele mai vrednice
de cunoscut i cele mai capabile de a inspira o min-
drie si de a pronunta o ofensivd.
Curentul care acest trecut In sfIrsit recunoscut si In-
viat s'a intins din central cercetärilor asupra lui pAnd
In cele mai depdrtate puncte ale Roraniei. Alc Utuiri
locale au continuat i complectat opera. La Iasi d. Gh.
Ghibanescu, care Incepuse de mult cu adAugirea tip&
riturilor lui Codrescu, a desvoltat decenii intregi o acti-
vitate de editor de documente, care a folosit simtitor
pentru cunoasterea mai ales a vechii Moldove. S'a In-
cercat formarea unui Museu istoric moldovenesc, care
n'a Intimpinat simpatii. Lectiile de istoria Rominilor
ale BAndtoanului Ilie Minea, Intain functionar la Archi-
vele din Bucuresti, au ajuns a trece peste aragnuntele,
totdeauna cercetate cu un deosebit zel, pentru a fixa ii-
xiii mai largi si a Incerca judecdti cuprinzAtoare. La Tir-
gul-Jiiului, unde se asezase i un refugiat polon, Rolla
Piekarski, priceput In desemnul ornamental, si el in-
susi pasionat de cele romAnesti, pan'a la casätoria
cu o terand. din Gorj, institutorul Stefulescu, Intimpi-
nind desinteresatul sprijin al inimosului tipograf Mi-
losescu, a cheltuft mult timp silintile cele mai devotate
pentru a pune in luminä tot ce priveste rosturile de
odinioarä ale väii Jiiului-de- us. La Rlmnicul Vilcii In-
vatatul episcop Atanasie a pus la contributie dorinta
de lucru a subordonatilor sAi pentru a da o istorie a
eparhiei peste care fusese asezat. Si aiurea, cu mai pu-
tinA notorietate i un folos mai mic, s'au fdcut astfel
de laudabile studii, pe care epoca de dupd rg21ioiu.
le va Intregi. Polemici contra celor cari-si apärau lo-
100 NOUA GENERATIE

cul In istoriografia de ieri, ori i contra acelor cari din..


acelasi rind al vremii credeau cä o asemenea lucrare,..
Intinsä i grea, poate avea ragazul s Ingrijeasch. si ul-
timul detalin nu serviau, In ultima esenta, oricare ar
fi fost jignirile personale, decIt sa creasd. Interesul mn
jurul unei activitAti, care, din specia15., cum fusese la
lnceput, ajunsese a fi acuma de interes national.
De interes national, am crezut a. pot s'o afirm, Pen-
tru cä, asa cum o aratä istoria atitora din vecinii nos-
tri, eeia ee a fost continuu, nebiruit impuls eatre viitor,
a vcnit dinteo anume Intelegere i presintare a trecu-
tului. Ce ar fi fost Inaintarea modernri. a Bulgarilor fg.rä
amintirea vesnic vie a lui Crum, Simion i Samuil,
luptatori pentru Imperiul roman de RäsArit? Din ce
oare a venit energia nedomolith. a Sirbilor decit din
simtirea alaturi de cei vii a umbrelor epocei lui Ste-
fan Dusan si a celei, mai apropiate, a lui Marcu Crai-
sc,rul? La 1912 cucer.torii Macedoniei, atingInd pamii tul
sacru prin mucenicia de odinioarà, s'au oprit si au In-
gemInchiat pi i, multämind de ajutor stramo.?ilor. Pe te
1.al . s abici mile i miserile, cultul Eladei glorio se
si ilusiile bizantine au hrAnit i ntru marea ideie" si. fle-
tul p porului grece c. Din Inchinarea cAtre eroii lupte-
lor i cuceririlor de pe vremuri s'a Intririt puterea cu
care Magh'arii si-au asigurat un loc In lumea modernä.
Numai birocratii margeniti, politicianii de club si unii
riit ri de articole prime d spre faptul zilei Isi pot
ascunde infinitele posibilitäti ale acestui factor esen-
Val In de voltarea popoarelor.
i in studiile ge )grafice se produsese o schimbare asa-
m6natoare. In ciuda metodelor strict .stiintifice, de o
matematica precisiune si de o tehnied geologia., ames-
tecIndu-se, dupa modelul scolii germane mai recente,
si, id si colo, putinä filosofie metafisicg se ajungea prin
o mai adincd scotocire la aldura care insliflelete,
precum sApAturile duse pAnd mai la fund destainuiese-
1ZVOAREEE NOULUI SPIRIT PUBLIC 101

caloriile ascunse ale centrului pämintesc: Elevii d-lui


Simion Mehedinti, care, de orgine din Mehedintii colo-
nisati din Soveja de Matei Basarab, descrisese cu mult
talent literar si cu o duioasa simpatie viata muntenilor
Mioritei", au prirnit de la scoala invdtdtorului lor, nu.
nurnai pretioase cunostinti, dar si o tragere de inimd
deo<ebith pentru, am zice, sensul poetic al acestui pa-
mint romdnesc. Si, de altfel, conclusiile profesorului
Insusi, atingind nu odata si istoria, intru cit li era cu.-
noseutd mai ales inainte de schimbdrile de conceptie,
se resumau inteun singur optimism national, chiar da-
ca4 opunea fail dreptate nationalismului activ, pro-
pagandist, al colegilor sai, pe care credea cd trebuie sd4
califice de, nati nali mus latranus". Numai filosofia d-tui
C. liddulescu-Motru, fost student la Paris si in Germa-
nia, in aceiasi ani de framintare catre noi adevdruri
si ideale mai inane, dacd admitea la Nona revistd ro-
mind, destul de bine primitä, colaboratii nationaliste
In cel d'intiiu sens, luptätor, nu consimtia sä recu-
noasca mdcar existenta unui popor definitiv inchegat,
a unei psihologii neted determinate si trimetea in vii-
torul indepärtat, chid ar fi date aceste conditii, o expan-
siune nationald, care acestui junirnist de ultima oard
colegul sdu de la Universitatea din Iasi, d. P. P. Ne-
gulescu, alt elev al lui Maiorescu, cultiva metafisica purl
Inteo formä literard ingrijita si arnabild i se pdrea
pentru moment o cutezantd riscatd. In bAtrinele Con-
vorbiri literare" directia lui I. Bogdan puse la disposi-
Oa propagandei si acest mijloc de actiune pentru ca,
pe urmd, chiar supt aceia a d-lui Mehedinti, dar mai a-
les a celor mai mdrunti dintre maiorescieni, revista sä
se indrepte hotärit in alte directii, determinate mai a-
les de motive personale.
natural ca legdturile .unui Bogdan cu partidul
En ,.
conservator de prefacere sa indrepte aceastä actiune,
care cuceria asa de rdpede, peste asteptarile cui a
102 NOUA GENERATIE

represinta, care foaia lui Filipescu, scazutd mult dins.


popularitatea i influenta ei de odinioara, Epoca. Prin-
tr'un sir de articole In coloanele ei am putut face stiute
scopuri care erau ale atitor de vrista mea si acelei lumi
politice care nu avea atingeri prea dese cu orice fel de
litcraturä si de cugetare romaneasca. Aparute supt ti-
tlul Cuvinte adevdrate, ele si-au gäsit cetitorii printre
tinerii din ce In ce mai doritori de o activitate care ar
rup- vechile cadre, neindestulatoare pentru avintul lor_
Ministru al Instructiei Publice era pc atunci, la
1901, Spiru C. Haret, care, cu toata iubirea sa sincera
pentru clasele asuprite i acea camaraderie cu frun-
ta5ii satelor despre care am vorbit mai sus, nu putea,_
cu gIndirea lui ramasä totdeauna abstractä sau, mai
curind: mecanica, precum a dovedit-o In cartea sa
de Mecanica sociala", puind toate miscarile sociale In
formule matematice, sä se ralieze la asemenea initia-
tivt Ele 11 cautau totusi, pe eel mai bun miAistrot
al scolii", care, cistigat un, moment de entusiasmul re-
novator In crestere, se Invoi sa dea un prestigiu oficial
con emordrii a patru sute de ani de la moartea lui Ste-
fan-eel-Mare. CInd, la Sosea, In Bucuresti, aparurd, In.
costumele veacului al XV-lea, figurantii ostasi ai corte-
giului marelui Domn, a fost un moment de adInca. In-
duiosare i pentru oameni cu crestetul albit. In fata re-
constituirii mormintului de la Putna, la clip a islujbei de
pomenire, batrInul Dimitrie Sturdza si Insusi Mosteni-
torul Tronului, principele Ferdinand, Ingenunchiara In a-
intea vedeniei glorioase.
Literatura Insäi yenta sä creasca puterile ideologiei
In mers. Dupa epoca de stralucire a Convorbirilor
Literare", cu doctrina frumosului absol-ut, dar si cu
atitea curente care veniau din izvoarele vii, populare,
ale natiei, rebelii, de la Inceput sau de ullima card, cari
erau cei trei frnntasi ai literelor romanesti pe la 19013
IZVOARELE NOULUI SPIRI1 PUBLIC 103

lucreaza deosebit, fara putinta de a se lute lege durabil,


In ciuda unor relatii personale o bucatä de vreme
foarte intime. Naturi fundamental deosebite, melanco-
licul, dar In fond combativ-optimismul Vlahuta, fantasti-
cul Delavrancea si crudul realist Caragiale nu se im-
tura. str1nge In jurul unui organ de publicitate. Vla-
hutci ajunse a patrona o foaie mai usoara, de carac-
ter nerves bucurestean, la care colaborara glumele d-ru-
lui Urechid si munca din greu a Ardeleanului, fiu de
luptator la 1848, Alexandru Hodos, In literaturd Ioan
Gorun, acesta un om de idei sänätoase si de crez deli-
nitiir Incheiat. Rornanul social al lui Vlahuta, Dan, fu
prin caracterul sau desilusionat o deceptie; ceilalii doi,
In plina reputatie literal* Inca larg cetiti, nu mai
adaugiau nimic la frumoasa opera ce li se datoria.
Prin spatiul pe care-1 deschideau aceste abdicari
patrundea socialismul lui Gherea, care, la Ploesti, unde
luase In Intreprindere restaurantul garii, unia pe pri-
begii rusi adapostiti de dInsul cu o mare parte din
literatorii vechi si noi, pe cari-i mägulia o apreciere
pe larg, o fundamentald talmacire In criticile lui, de
nota sociologica, autentic ruseascd, neted materialist
marxistä, cu kin humor semit de speta lui Heine, pe
care le corecta, dupä norme de eleganta, cu totul per-
sonala, Ion Nadejde insusi. De o bucata de vreme In-
tilnirile literare, la care participa si tinereta mea In-
cepatoare, erau presidate de calma barba bälana a
proorocului. 0 revistä de discutii sociale mai ales fu
Incercata de Gherea si multi vedeau inteinsa, peste un
maiorescianism anchilosat si parasit, forma literara a
viitorului. Dupa rascoala, succesul Neoiolkigiei, greoaie
carte neistorica si fail Intelegere sufleteasca a realitä-
tilor romanesti, aratà cä epoca lui nu se isprilvise Inca.
Largindu-si In masura aprobilrilor cercul preocu-
patiilor de reforma 5i diriguire, Haret se gIndi sä ane-
xeze la Ministeriul pe care-1 considera acum si al cul-
104 NOUA GENERATIE

turn in toate domeniile o literaturä de cousolidare mo-


ralä, plecata, dupä indicatii de sus, de la scriitori
subventionati, a caror nemultdmire socialä sä fie ast-
fel potolitä prin traiul asigurat, recunoasterea oficiald si
chiar tilul birocratic de referenti culturali".
Se afla atunci, de mai multa vreme, la Bucuresti poe-
tul ardelean, tipic ardelean, Gheorghe Gosbuc. Timid
si putintel speriat la Infatisare, noduros la cuvintul
pe care-1 complecta prin gesturi stIngace,cità deosebire
fata de ochii adinci negri, extraordinar de vioi, ca i lui
GrigGrescu, supt aripa parului negru corb, ai lui Yla-
huta si de copilärescul albastru de floare iesita din
rou il. a lui Delavrancea cu pärul usor blond si eret si
barbuta de Hristos tindr!, Wasäudeanul, neam de
preoti stapini de sate, care se patrunsese de spirit goe-
thean a, strain de mice lirism In scris ca si de orice pa-
siune in viata, visa poeme de Inchegare strinsa, de so-
lid obiectivism, aducea cu dinsul, si In ritmul sprinten
st variat, ca un rasunet de cobze si un duduit de pi-
cicare voinice prinse In hora de sat, dar totul cu ne-
sfirate mestesuguri de cetitor critic al Germanilor $i
de aplecari migaloase ca ale unui cioban cioplitor de
toiege Era la el, nu o simpalie care nu-si poate afla
astlmpar, un capriciu care trebuie sä joace pe fire de
scare a de lung., cIt o meserie de o onestitate si o rab-
dare fara pgreche, muncind cuvintul pentru cuvint si
invirtind silabele pentru a se vedea ca le poate la voie
fringe i lega la thc.
Lui, asa de proaspät la Infatisare, chiar atunci rind
Ii picura pc frunte sudoarea trudelor de faurire, a lui
Vlahuta, rgmas neinduplecat la starile sociale i poli-
tice, cu toga resignarea pe care o sfärma numai une
ori voacea cu adinc rasunet, de_veche or.gä care a L mutat
la multe dureri, Haret li-a Incredintat sarcina sä dea o
literatura-indreptariu, un adevarat caiet de normalisare,
pe care nu aim care din ei 1-a intitulat Sdmdndtorul.
IZVOARELE NOULUI SPIRIT PUBLIC 105

Dar unor spirite ca ale lor nu li se poate porunci


prea mult timp. Caietul aib, cu slova Ingrijita a Mi-
-nerver, fu rdpede pardsit. Intre ei doi, de altfeli erau,
si prin. rash', si prin viald, i prin lecturd Vla-
haä fiind un cetitor de literaturd francesd, total nem-
noscuta durului Transilvan prea multe deosebiri.
Un fost ziarist la Tribuna" din Sibiiu, plecat de acolo
dupsi multe ciocniri personale, pe care le provoca firea
sa sfiddtoare de nemes huniedorean, Ilarie Chendi, la
inceput un fel de secretar de redactie, Ii inlocui cu o
verva Indrdcitd, tragind cu biciul peste mediocritatea
unei literaturi mai tinere Inca In yoga, prea adesea
ori numai pentru a nacaji un dusman si a face pracere
unui prieten. Alt Ardelean, din Brasov, loan Scurtu,
pios biograf al lui Eminescu, mnchis aproape in studiul
marelui poet, 11 ajuta, i In cereal lor de bdieti de
peste munte se addugia visdtorul liric St. 0. Iosif, fiu
al bdtrInului director brasovean. Tustrei, Inca straini,
fard situatii i fträ nume, nu credeau cd pot sd tie pe
umeri o sarcna asa de grea.
Astfel, inaintea avintului literaturii istorice si critice,
dind Indrumari din ce in ce mai aplaudate, si In Ar-
dealul uncle se putea pdtrunde pe furis, si cu atit
mai gustat era ce putea sà strdbatd, mostenitorii oe-
lor doi marl poeti venira sa-mi Inchine revista, ce-
And, probabil, in intentia lor, mai curind un patrona-
gill decit o colaborare. In acest cas era o greseald: cine
ajunge a conduce o directie nu cautd situatii onorifice,
ci noi platforme pentru rdzboiul sau.
Astfel, dupa putine luni, Sämandtorul", fàr. nicio
legaturd cu Ministeriul de Instructie 5 cu Haret, a-
junse a fi, pe llngä o literaturd, ale aril izvoare erau
dintr'o productie interesanta, dar pand atunci ascun-
sd prin. foite ca Floarea albastrd a lui Constantinescu-
Stans, literaturd cu subiecte din realitatea nationald,
adesea, dar nu totdeauna teraneasca si, din and in eind,
106 NOUA GENERATIE

Si istorick de prin comorile abia deschise,un indrepta-


riu rgzboinic, o publicatie, Intr'un anume sem, revolu-
ti4aaarg. Chendi, care-si pierduse platforma, a bläsamat
printr'o nouä publicatie de caracter tot mai ofensiv ga-
zetgresc, pe cind, .cu Scurtu, cu Iosif, se indrumau la
Silmiingtorul" epicul creator de viatd, Moldoveanul din
Pascani, Mihail Sadoveanu, cu infätisarea si puterea
de productie de o potrivä de mari, apoi alt Moldovean,
fiu de ofiter Si ofiter el insusi, sensibil ca o domnisoark
cum i era si palida fata si trupul gata sä se fringd,
Emil Girleanu, furtunosul Brgilean, rosu la fatä si a-
prig la ochi, Sandu-Aldea si atitia altii, la cari se raliarä
chiar vechii scriitori ca d. Brätescu-Voinesti, o podoabg
a Convorbirilor" lui Maiorescu prin arta de a steg.-
bate cele mai .delicate psihologii, si ursuzul bdtrin Joan
Slavici. cu scenele-i de viatg. bizanting.
Aici se elabora un program reformist basat pe ideia,
sirnplä, dar grea la cintar, cd noi de noi, cu ale noastre,
ajutati dacd vrern, §i cit urem, dar nu condwi, de al-
ill, in orice domeniu putem face ceva. La orice oposi-
tie fgtisä era clar cä vom da b.tä1ia, cea d'intaiu bath-
lie, pang in stradä, care sä nu vie dintr'un interes de
partid i sg. nu urmtireascg o venire la putere.
Efectul acestei propagande cAlduroase i ceia ce
e neobisnuit la noi continue, stgruitoare, indärätaice,
intrebuintind orice prilej i chiar mice pretext, cdlcind
hotarele prin trimeterea cärtilor in Ardeal peste gra-
nita, &whisk a Bucovinei si sfidind autoritätile ma-
ghiare, incapabile dt a urmtiri toate mijloacele dibace
de piltrundere altceva decit amenzile plätite de gu-
vernele din Bucuresti ziaristilor de peste munti con-
damnati pentru scrisul br, i aceasta numai pentru a-i
retinea i pe dinsii inteo anumitg. n'a pu-
tut sg. nu se aräte, si farg. prea multg. znavg.. Odatn
la Iasi, supt cuvint ca este o expositie istorick am
athis sute de Bucovineni, pe caH i-am hranit citeva zile
IZVOARELE NOULUI SPIRIT PUBLIC 107

cu toatd iubirea ce era in sufletele noastre pentru din-


-sii, siaceasta contra temerilor guvernului rornInesc,
care in ultima dipä li Meuse greutäti la pasapoarte.
Dar aceasta se vdzu mai bine cu ocasia serbärilor ju-
bilare pentru Carol I-iu.

Menite sä glorifice Domnia prudentd peste orice m5.-


surd., ele s'au prefäcut, prn evocarea intregului nostril
trecut, prin firea expansivä, adine romdneascd, de si
fdr.d cunostinti si färd teorii, a zdravanului dr. C. I. Is-
trali, chimist, dar la nevoie arheolog, care se ocupa si
de Cetatea H tinuhn si sprijinca absurdele teorii roman-
tice ale unui N. Densusianu, strdmutdtor al Olimpu-
lui in Carpati, intr'o imensd manifestatie pur romd-
neascd. Visite le celor de peste hotare au fost salutate cu
un indescriptibil entusiasm, dind We la procesiuni pe
stradd, cuvintärile au reunit adesea toate aspiratiile rdz-
lete si, cind coruri germane au cintat la Arenele Ro-
mane, clddite atunei In frumosul parc Carol I-iu", im-
provisat de Istrate, s'a produs un conflict de pe ur-
ma cdruia am pdrdsit SämAndtorul" usurpat apoi
de preclicatorii Austriei Marr.
In societatea de sus romaneascä aceste idei incepu-
send a prinde: adecd la bdrbati mai putin, dar la unele
din femeile, atit de inteligente i capabile de a se W-
ahl pentru & causd noblla, pentru o luptä curagioasä,
ale acestei naii. Doamna Elisa Marghiloman, ndscutd
Stzbei, viitoarea sotie a lui Wan I. Bratianu, isi ardtd
dorinla de a rdspindi Samda.torul", i Adina Old-
nescu, ndscutd Ghica, ea Insdsi autoarea unui frumOs
-volum de cugetdri, era cu desävirsire pentru necesara
.operd de Inoire.
Majoritatea protipendadei insä, bdrbati i femei, rà-
niliieau pentru vechea sward a maimutdririi francese, si
ea anunta pentru societatea de binefacere Obolul",
108 NOUA GENFRATIE

presidatd de d-na Pherekyde, sora lui Marghiloman, o


repres:n tape francesa, la Teatrul National, ru piesa Ma-
dame Flirt, In. care persoane aristocratice si mai ales
neo- si pseudo-aristocratice 1si reservaserd roluri la
rare, fireste, tineau.
Li s'a piirut ca, In starea de spirit care se crease si
care Inainta, aceaAa este o sfidare, si nu cram oameni
rani sd refusäm a o primi. PITA atunci, studentii,
prin presedintii societätilor lor, fuseserd sistematic an-
gajati, nu atit cu bani, eft cu fdgaduieli de plasare dupd
terminarea studiilor, pentru a aduce In stradd folosi-
toare servicii de partid. Lupta cu sergentii la statuia
lui Mihai Viteazul din fata Universitdtii era punctul
cuhninant al programului si. ziarele opositiei se grd-
biau sd Tack' statistica, exageratd p/and la absurd, a ca-
petelor sparte. Data aceasta, a fost altfel: dupd 0 cu-
vintare a mea la Universitate, In care nu era niciun In-
demn la desordine, ci numai sfatul unei pasnice, dar
seirnificative manifestdri In fata Teatrului, a urmat o a
doua Intilnire intr'o said de 1ntruniri vecind cu zidi-
rea Teatrului. Cererea lui Marghiloman care mine de a
se permite o astfel de represintatie, care va fi Wilma,
n'a mai putut fi acordatd dupd ce capetele se Incllzi-
serd. Intrebat, prefectul Politiei, jovialul general Moruzi,
n'a refusat Invoirea sa. Regele Carol era In strlind-
tate si nu putea fi tulburat deci asa de aproape de
palatul sdu.
Clnd tinerii apärurd peste cIteva ceasuri, prhpind cu
zgomot träsurile luxoase care aduceau tot ce Bucurestii
aveau mai elegant si mai In yoga, fii blajinului prim-
ministru Cantacuzino intervenird ca sd se curate piata.
Studentii erau destul de convinsi ca au dreptate_ ca sl
raspunda violentei cu violentd. Au fost si raniti, pe cari
directorul Teatrului, Al. Davilla, de sigur un om su-
perior, dar pe care mediul 11 Meuse sä gazduiasca re-
presintatia, li primi In foaierul elegantelor, pe care-1
IZVOARELE NOULUI SPIRIT PUBLIC 109'

singerarä. Armata, adusä pentru a trage, refusa s In-


deplineasc a. o asemenea sarcina. La unsprezece din a-
ceastä noapte de 13 Mart 1900 portile Teatrului se in-
chideau fara alt spectacol. La Cotr4oceni se intorsesera
principele Ferdinand si principesa Maria.
De la 1871, era cea d':ntaiu revolta In Bucuresti, si a-
tit de cMduros primita. de opinia publica, incit a doua zi
cind am fost chemat la parchet, de forma a marturc
dar de fapt ca instigator, si numai cumintenia mi-
nistrului de Justitie, Baddrau, a impiedecat arestarea,
pentru care venisem gata pregatit, si cind träsura
lui Alexandru Callimachi, Wier d osebit de combativ, si
de un perfect cavalerism, strabatu cu mine Ca lea Vic-
toriei, nu puleam lnainta decit la pas. Filipescu a re-
grk tat totdcauna ca, aflindu-se la Paris, n'a putut tra-
ge consecintile politice ale miscarii, pe care eu, cu toate
legaturile dintre noi, am refusat s'o repet In belle-
ficiul sau. In anume cercuri bucurestene, adinc jig-
nit', indignarea nu mai inceta contra obramiciei fara
pareche: un profesor si citiva copii impicdecau o re-
presintatie de gala, cu participare diplonntica, si a-.
vind ca invitati parechea princiara... Ni se fagaduia
strivirea supt rotile unui autornobil; presedinte al A-
cademiei Romine, Kalind ru mit cherna la raport, sfa-
tuindu-ma, inaintea f tografiei jandarmilor raniti, sa-mi
menajez prestigiul", in L'Independah^t Pompiliu Eliad
gasi'i ca. sint un criminal de Stat, i, pe de alta parte,
nu -nurnai Marghihman imi implora protectia pentru so-
ra a care, apbstrofindu-ma la Salonul de pictura ca un
certain Iorga", Se credea amenintata, dar d-wt Eca-
ter'na Cantacwinl Insi5i. sotia presedintelui de Con-
siliu. cerea inchipuitei rnele puteri de Danton al stet-
zii sa Intind ocrotirea mea salvatoare si asupra -casei
si familiei sale.
Lumea tra Insa cu desavirsire pentru manifestanti.
Un festival romanesc la Teatrul National, silit a-si des-
chide portile pentru aceasta, avea In fruntea asculta-
110 NOUA GENERATIE

torilor infldcdrati pe Grigore si Adina Oldnescu. La sala


Dacia" un public imens, cdruia-i era de ajuns cu cio-
coismul" Insirdinatilor $i clubistilor, ascultä vorbitori
din toate categoriile intelectualitAtii, Vlahutd fiind de
fatä, i telegrame in fruntea cdrora stätea, peste multe
supdräri personale, a magului de la Cimpina", insmsi
B. P Hasdeu. PArea cä o tard intreaga e zguduitd de fio-
rul cd-si .poate afirma, si contra unui guvern, unei clase
Intregi, a fortei publice, politienesti si militare, voin(a.
ei de al trdi fn legea ei.
Grupul de scriitori ai Sdmandtorului", cari se pre-
sintau astfel ca noua literaturd militantä, a strabdtut a-
poi multe capitale de judete, intimpinata pretutindeni,
nu numai cu multamirea pentru ce se fäcuse, dar
cu speranta eh' de act= inainte lucrurile vor fi alLfel. E
posibil ca liberalismul, doritor de a veni la putere, sä
fi umplut salele, rth.valind $.t In stradd, färä ca in
vre-un loc autoritätile sd fi Indräznit u gest de oprire.
La Iasi, dupd frenesia din sala de spectacol, bdtrinul
scriitor Nicolae Gane mergea in fruntea manifestantilor,
-si In ochii lui erau lacrimi.
Peste citeva luni miscarea se inchega in revis.a bi-
sdptaminald care lud titlul de Neamul Romdnesc"
paLtru ca sä ardte cd tineretul e pe cale sg. intern -ieze
in locul tricolorului de serbdri oficiale, steagul unui
nou i dirz nationalism, capabil sa purceadd la resol-
virea problemelor de viatd arninate, si aceasta au pen-
tru a satisface una sau alta din formulele politice cu-
rente sau pentru a acoperi cu un paliativ de oporiuni-
tate un adevar inoportun, ci pentru a aseza neamul a-
cesta, intreg, asa cum este, de la un capdt al lui pind
la celalt, in locul de stdpinire care i se cuvenia de
mull pentru ostenelile i vitejia lui $i pe care i 1-au
usurpat aceia pe cari in posesia blästarnului din Mart
1907 Cosbue Ii va infiera, potrivit conceptiilor tui E-
minescu, nurnindu-i ciocoi pribegi, adusi to vint".
4. REALISARILE SOCIALE.

Flacdra rdscoalelor teränesti luminase crud nedrep-


tatea seculard care se fdcea satelor si Invederase
nevoia de a se gni o solutie imediatd. problemei Stria-
gente, care nu mai admitea zdbavd. Dupd ce Incerca-
rea de a gni pe agitatori si se ardta cu degetul si
Haret, care ar fi vorbit de pietrele ce s'ar ridica"
Impotriva guvernului si iar fi uneltit prin invätatorii
si preotii adesea implicati In tulburdri , ceia ce ar
fi saint Insematatea singeroasei manifestari, trebuia,
dupä promisiunea formald, jsolemnä a regelui, sä se
proceadd la totalul de reforme pe care-I reclama si-
tuatia.
D Vasile Kogalniceanu ceruse, In brosura sa, cel
d'intdiu si cu toatd claritatea, o noud Improprietdrire,
dar. fireste nici dupd rdscoald nimeni nu era iispus
sd Imbrdtiseze aceastä parere. CR mai era pdmint de
la Stat, se putea cdpäta adesiunea clasei stdpinitoare;
cind, acum, rdminea sd se Impartd averi particulare,
nimeni nu pdrea dispus sà sacrifice nussia lui. Nici
Suveranul, cdruia i se crease un frumos si Intins do-
meniu, care a displdcut mult timp opiniei publice,
na se, grdbi sä ofere aceastä stäpinire a dinastiei, In-
credintatä deocmadatä lui.
Pe de altd parte, luptindu-se multd vreme contra
amnistiei, pe care, cind am cerut-o In Parlament si
cu cltà moderatie, pentru a nu stirni patimile 1 , un
112 NOUA GENERATIE

singur deputat a aplaudat, si acela supt banca, in mij-


local tAcerii ordonate unei Adundri de mare disciplink
d. V. Sassti, prima grijA a acestor prrprietari sau in-
teresati in proprietate, pe lingA cari era asa de pu-,
ti numArul reformistilor de extrema stIngA, a fost
sA creased jandarmeria, ale cdrii procedari in acel
timp erau deosebil de brutale, pe linga o lipsa de ones-
Utak; pe care teranul o califica numindu-i gAinari".
0 lege a circiumilor, nu contra alcooli mului, avea a-
cela5i caracter politienesc.
DupA aceia numai, la capätul unor lungi tirguieli
afarA de Parlament i ciocniri cu cei can i. puteau
st fie daunati, s'a 1nceput discutia proiectelor alca-
tulle supt directa influentä a lui Ioan I. C. Bratiamt,
el imusi sfatuit de acea stingà de prieteni dar, in'e-
dial dupA Aceia, retinul si Infrinat de bo,a,ii din par-
tichtl sAu, d vadd plina de invAlaturA a primejdiei
cs e t In adunarea, Intr'un partid, numai pentru ea vi-
trinq sA fie mai garnisitS si inter scle electorale n.ai
bim servite, a unor oameni veniti din toate pArtile, fie-
care cu zestrea lui.
Unul din ace,te proiecte era menit sa Infrineze a-
urile ee sc. fAceau cu dijmuirea pr duselor rA.-
ne5ti, mult timp latsate In ploaia toarnnei i chiar supt
cele d'intaiu apezi. Se luau masuri pentru ca invoie-
lile agric le sa nu mai preteze la toate abusurile. S'a
votal apoi o scrie de prevederi mdrunte, a caror reali-

tig..ta prin simpla enuntare a lor ,


sare era ant de grea dar opinia publics putea fi cis-
incit acel mare
pr( prietar Alexandru Callimachi a anuntat, prin foaia
mea, cä se tine la dispositia oricui ar vrea sä scape de
rigorile legii, i gestul lui, al unui cunosettor, a rImas
farà niciun raspuns.
De sigur cA s'a ajuns la impiedecarea trusturilor e-
vreie5ti din. Moldova-de-sus; considerate ca principala
causit a rasc alelor, dar fratii Fischer ei 1nii itu rrai
REALISARILE SOCIALE 113

erau dispusi sa lucreze cu o populatie care dovedise


de ce e capabila clnd suferinta-i ajunge la ultima li-
mita. Plasarea de fonduri a strainilnr din Palitia se pu-
tea face aiurea, peate cu mai mult profit si, farA In-
duial'ii, cu mai putine riscuri.
In aceiasi sesiune extraordinara s'a presintat ca pro-.
iett de lege un vechiu desiderat din programul dra-
pelistilor" lui P. S. Aurelian si C. Dimitrescu-Iasi, de
mult readusi la matca, mai ales dupä moartea sefu-
lui de o clipli: Casa Ruralä, care trebuia, cu un capital
de la Stat si de la particulari In acelasi timp si a-
cestia cari-si puteau pune banii in alte Intreprinthri,
nu se gräbira sa subscrie , sa cumpere paininturilr
disponibile pentru a le vinde apoi la terani. Operatii
complicate, care ingriduiau O. cistige multi dintre in-
termediari. Dar mai ales era ispita, pentru cei citiva
particulari interesati si pentru functionarii noii in ti-
tutii de banca, sä pa trete pentru sine eft mai multa
vreme pamInturile pe care Statul le mina e catre
dinsa
Legea lui Cuza-V da uitase i lazurile comunale squ,
mai bine, regle n ntarca lor fusese reservata pentru alt
moment al unei Domnii pe care o taiè brusc conspi-
ratia din Februar 1866. 0. asigurare a lor fu prevazuta
prin legislatia ref rmi ta, combatuta in aceasta pri-
vinta si de un fru itas al distribuitorilor de pamint iri
din 1888, Al. Mai ghil man, care facea socoteala de as-
trului pe cal e-1 repr sinla pentru orice productie a-
gric la viitoar o simpla balega lasata In urma ei de
vita care paste.
Se adausera ma urile ministrului de Juslitie, un ad-
vocat de mare talent si un profesor foarte ascultat, care
represinta In partid, unde si pentru aceia va fi in
curind ostracisat, desinteresarea cea mai desgvirsita
si cel mai Inalt simt de demnitate personala, Toma Ste-
114 NOUA GENERATIE

lian, pentru ca judecatoriile de pace sa fie mai la


Indamina sätenilor.
De altfel toate aceste schimbari trecurd foarte usor,
putinii conservatori fiind cu desavIrsire inlirnidati de
cele petrecute, iar retorica lui Take Ionescu, clar rin-
duita, neraspunzind nici unui puternic temperament,
nici unei adevarate credinti. Misticul Sturdza fusese cis-
tigat n onestitatea sufletului lui de vechiu gospodar pen-
tru Inliiturarea unui trecut de care era legatä totusi In-
treaga lui viata, si ea 'nosier, care chemase insä ca
administrator al proprietatii sale moldovenesti pe Eugen
Brote, autorul ardelean, acuma refugiat, al brosurii In
mai multe limbi care Invedera lumii civlisate ce este
chestia romaneasca In Ardeal si Ungaria". Fostii so-
cialisti se tineau strins legati contra oricarii oposi si
aveau ca sef pe d-rul Radovici, .una din cele mai fru-
rnoase figuri ale neo-liberalismului, pe a carui devisä nu
era Inca nicio pata. Multi dintre tinerii liberali cari nu
trecusera pe la clubul revendicaVilor sociale erau, de alt.
fel, cu desavIrsire In acelasi curent, i unii, ca fostul
mieu profesor la Lioeul din Botosani, Nicolae Rautu,
sau intreprinzatorul descoperitor al importantei pe-
trolului romln, C. Alimänisteanu, dadeau articole de o
directie foarte Inaintata Neamului Remänesc".
Pe pragul casei mele, unde a fost intimpinat cu 0 ne-
incredere poate gresitä, a aparut la un moment Joan I.
Bratianu. Insusi. El parea jignit de opositia mea, care
se sprijinia pe consideratii de un radicalism pe ca-
re el nu-1 credea, probabil, Inca potrivit pentru ceasul
accla. I-a scapat chiar aceste vorbe care aratg cä atri-
buia un caracter pur personnal acestei Impotriviri: Nu-
ti plac legile mele fiindca slut iscalite Ion Brätianu,
si nu Nicolae Iorga". Ceia ce alma cit totusi, fiind oa-
meni ai aceleiasi generatii, posibilitati de apropiere e-
rau, pe care, din nenorocire pentru causa, le-au distrus
Imprejurarile.
REALISARILE SOCIALE 115

Guvernul liberal, de la o vreme supt conducerea di-


recta si exclusivä a lui Ioan I. Brätianu, avind In ju-
rul lui tot oameni noi,afark de doi bätrini: Mihail Phe-
rehyde, sfatuitor si intim al tatälui sat, om de o fink In-
teligentä si o energie de fier, care, obisnuit presedinte al
Camerei, a tinut locul sefului sail dupd atentatul carel-a
retinut un timp in cask pe acesta, si EMil Costinescu,
care intelegea mult mai multe decit avea aierul si-si re-
serva totdeauna, de fapt, judecata,a mai continuat pa-
na in 1911, fArk ca opera de reforme abia inseilata sä
fie urmarita, in mijlocul härtuielilor de partid, cu aten-
lia cuvenita. Aceasta a Fermis organelor de executare,
necompetente, lipsite de initiativä, de credinta si ade-
sea de elementara onestitate, sa saboteze masuri legis-
lative cu privire la care critica ajunse, de la un
timp, a se intreba clacit ele nu fusesera luate mai mult
de ochii lumii.
Nicio marturisire aparuta pkna acum nu ne poate
face sa Intrezarim nici motivele acestei aminari a unor
solutii mai radicale, dup l. ce acestea se dovedisera de
asa de putin elect, relatiile agrare continuind in reali-
late aproape fart deosebire ca inainte, nici influentele
supt care, cu toate staruitoarele interventii ale aripii
stingi", Ioan I. Bratianu, cu toata dorinta lui de a face
non", s'a oprit in loc.
Atentia partidului se indrepta acuma in alit di-
rectie.
5. NOILE ATITTJDINI POLITICE.

In ce priveste programul partidului la guvern, el


nu se departa de -oportunismul care-i fusese, de fungi
ani- de zile, o asa de puternica piedeca. In momente
grele se arata misterios catre -area slInta. In care std. In-
chis vechhil program de la Iasi", uncle erau si multe-
lucruri bune pe care nimeni nu se glndise sau
poate nu Indräznise sä Incerce a le realisa. In firea
presedintelui- Consiliului, om care Intelegea orice, ma-
re iubitor, si din traditie de familie, al ter.ii sale si do-
ritor de schimbari care sa-i Inscrie numele Iii isto-
Ha ei, erau anumite lipsuri care-1 puteau imobilisa
tocmai and o actiune decisä si continua ar fi lost. de
nevoie. In ochii lui marl, negri, plini, odata., de Yi-
sare sentimenta1a, dar In caH experienta trista a u-
nei view totusi veselä i usoara. In aparenta strecu-
rase licariri de despret care vor räminea, era ceva
care amintia Orientul aspiratiilor vaste i vagi, care
nu se cer neaparat realisate, i In gestul, In vorba 1W,
ea o eleganta abandonare. Se consola el 1nsusi cu Reda
ca, urmarind, dupa formatia lui de inginer, un anume
drum spre o anurnitä tinta pentru care Ii Ina toate
mäsurile de asigurare materialä, ca la constructia unui
pod pesfe o präpastie, el lucra cu un singur grup de
celule" i aceasta-1 obosia, facIndu-1 indiferent pentru
()rice alta.--Inca de atunci, omul odatä fcarte sociabil,
bucuros de societaiea femeilor i alintindu-se In glume
NOILE ATITUDINI POLITICE 117

de cenacul, se deprinsese a se isoIa, a se incunjura de


o atmosfera de mister,.pe care o exploata dibaciu pen-
tru intarirea autoritatii sale, aparind numai in anu-
me momente, dna presenta sa pe banca ministerialä
trezia sensatie, pentru a rosti una din acele cuvintari
-de fortata solemnitate in care glasul ridicat i gestul
-de poruncd inlocuiau, dar .nu färä efect, ideia noud si
caldura convingerii.
Nimeni n'ar fi indraznit s. i se opuie dintre prieteni
si de alminterea el 'Area a se fi hotarit O. nu mai
Intrebe pe nimeni, lasindu-se In sama propriului sau
instinct, in care i se 'Area cä descopere chemari de
aiurea, de la tatal asa de iubit i respectat, de ale ca.-
rui fapte mari intelegea sa. lege pe acelea pe care se
-credea in stare sä le faca.
Dar, chid seful unui mare partid se a la o parte
astfel, el lasä prin aceasta locul altuia, care poate
sit flu aibä pe departe insusitile sale. In partidul
liberal, edatä Sturdza scos din viata publica, nu con-
tau in adevar decit Bratienii. Al doilea frate, Constan-
tin, -era prins in deosebite creatiuni econemice, care-1
Tetineau cu desävirsire, impiedecindu-1 de a juca un
rol in Ear lament, a carui practica parea chiar cit nu
inc prea mult a si-o insusi. Sarcina conducerii totdeau-
na presente revenia deci fratelui mai mic, lui VIn-
1i1l Bratianu.
Acesta se manifestase tirziu numai, In Camera, re-
lativ noua in ce priveste compunerea, a reformtelor
de la 1907. A vorbit intaiu inteo chestiune de finante,
pe Incetul el a trezit credinta ca, daca i s'ar da in
sama acelea ale terii, asa cutm era el, activ, meticu-
los ea un Dimitrie Sturdza, si ca i dinsul nacaji-
des si lute la morala, perfect onest, ptudent i chiar
zgircit, ar putea sa ii deie o alta directie. Ii simpati-
sau multi din tineret i pentru francheta lui adesea bru-
tala: pe mine ma socotia ca pe un adunator de docu-
118 NOUA GENERATIE

mente si ma asigura c, in urmarirea unor ideale im-


posibile, nu ma cumintesc 'Ana nu ma voiu lovi cu
capul de pragul de sus", de si cu vre-o cltiva ani in
urrnä mi se aratase aproape un prieten, fiindu-mi si
martur la o provocare de duel, si-1 vad in coada sa-
niei, loc pe care zicea ca-1 prefera tuturor celorlalte.
In figura hirsuta, ochii aceia mici, stralucitori, in ade-
\Tar ca de soricut, sclipiau de multe ori de o lumina
care nu era a luptei si a placerii de a face rau.
Planul metodic care i-a lipsit totdeauna lui loan I.
Bratianu, cu Loatä urrnarirea aceleiasi Iinii, cu acelasi
grup de celule", era directiva fard gres a fratelui
sau. Vintila Bratianu n'avea mari ginduri de regene-
rare a natiei si de intindere a terii, ccia ce nu inseamnä
ea n'ar fi avut si el acel misionarisM care, transrnis
dintr'o generatie in alta, face puterea, interesul si pri-
mejdia acestei neobisnuite familii, care parea a cu-
prinde inteinsa ceva din rasa Domnilor argeseni, cu
ale caror morminte ambitia profeticä a boierinasului,.
vamesului, modestului Dinca Bratianu, care scria rä-
väele grecesti, amestecase in chiar Biserica Dorn-
neasca, supt morminte croite, sapate i scrise ca ale
Voevozilor, propria-i semintie. Gindul lui de capete-
nie era acela de a invia economic societatea romäneas-
ca, sprijinita din ce in ce mai mult pe propriile ei pu-
teri, iar nu prin impovärätorul noroc al imprumuturi-
lor facute la un ceas bine dibuit: prin noi insine".
Dar, in loc sa astepte ca tejghetarul, inscris in partidul
liberal, (lama cu actiuni de-ale Bancii Nationale cu
un curs crescut de a doua zi, sa se formeze pe In-
cetul capitalist si minuitor de afaceri, el_intelegea sa
forteze lucrurile, facind ca Statul, prin perspective de
cistig rbede, sa.-1 forteze pe acela a intra inteo to-
varasie rasplatitoare cu dinsul, evitindu-se astfel si
zabavile, risipile, pierderile gospodariilor birocratice.
De aici societatile cointeresate, care n'aveau decit in-
NOME ATITUDINI POLITICE 11s

doitul defect, pe care-1 subliniam In Camera, cd, atunci


cind Statul, recunoscindu-si incapacitatea si necinstea,
se retrage de la regia In care, atita vreme, si-ar fi put-
tut forma functionari, cei chemati a-i exploata ve-
niturile, subeAimate destul de mult ca sà poata fi
la nivelul mijloacelor acelora, nu aduc, cu o hicornie
fArä margeni, nici banul suficient, nici initiativa, nici
acea pricepere care nu poate veni decit dinteo lungd
experienta. lidsunetul criticilor, violente, care veniau
de la conservatori, straini de asemenea proceddri chiar
dupd cc juca la dinsii un rol asa de mare Take Io-
nescu, pe care astfel de transactii nu-1 puteau speria,
au contribuit esential la schimbarea de guvern, si-
lind oarecum pe Carp, noul prim-ministru, sà iea
masuri de acelea care, pentru totdeauna, sa sparga
gasca".
Nu se poale sli care era fata de marile teorii econo-
mice Inscrise in program adevärata parere a lid Joan
I. Bratianu, rebel in toatä viata sa la ori-e speculatie si
gäsind, In lungile zile de 1ip6d de Ia Bueuresti, o placuta
ocupatie in gospodaria fermei-model de la Florica, in
cresterea dobitoacelor sale de rasa, In impodobirea ca-
sei, lasata asa de mica, de sdracä si goala de Latäl sau,
si In foiletarea cArtilor unei bogale colectii de biblio-
fil, In clasarea monedelor in care aducea o oarecare
pasiune. Dar partidul se imparti de la data a estei
schimbdri de directie In cloud, batrinii ideologi ra-
miind sa moara pe incetul in coltul lor de uitare, de-
parte de o lumle pe care n'o mai intelegeau.
Lind, pentru moth e adesea personale, admiteau noul
curs". Astfel, pand la achisitionarea pe vremea raz-
boiului a inginerului Tancred Constantinescu, provo-
cator al multor antipatii In sinul gruparii chiar, prin
rapedea carierd a unui om farä nume i fär talente,
Bucuresteanul Alexandru Constantinescu, avocat färä
elocventd, pe care nu-1 recomanda nici infälisarea, nici
120 NOUA GENERATIE

tinuta sa, i In jurul caruia, totusi om inteligent si bun


cu prietenii, prevdzator, s'a tesut o legenda oribila. Tot
rnai mare, si nu pentru Inane le seopuri pe care le
avea In vedere Vintild Brdtianu, se fdeea numarul ace-
lor pe cari partidul 1i atragea pentru aceasta i cari
de la Inceput se inforrnau care e locul la banci, la
ceinteresari, la afaceri In care ar pueta inceve sd-si
Ii ihunatdteasca situatia.
Din n norocire pentru Improspiltarea sanatoasd a par-
tidului liberal, complect usat, total desfiintat pretutin-
deni ea doctrina, nu se ridicau destul de rdpede altii
cari sd se consacre 1nainte de toate la progresul terli
pe linille noi ce se deschisesera. Fiul profesorului, a-
vocatului, influentului si placutului 5ef politic iesean
A irzescu, G. G. Mirzescu, era Inca impiedecat la vor-
ba si fai a curaj la tribund; numirea lui ca ministru
o eni taziu i surprinse. De atunci insa la partidul li-
beral eeia ce se eritica mai mult era lipsa oamenilor
de mina intaiu.
Dar, daca alt tineret, cu pr gram propriu, luptator,
11 un i n i ideologii, care nu era numai din carti ci si
cinteo gr experientd a vietii, se departa cu des-
gust de ispitele tachismului", deschis oricui, miro-
sul de afaceri, ca si un vechiu exclusivism, un cod de
.tricta ierarhie, ceva din mucegaidl idsat de Sturdza si
mult din jignitoarele aiere ale lui Bratianu cel mare
Ii faceau sa nu poata conlucra nici cu liberalii, totusi
o formidabila forta, si, astf el, In ciuda unei' Intregi por-
niri catre mai bine si mai sus, nimic nu se putea
.elinti Inca din loc.
6. SPRE SCHIMBAREA IN POLITICA EXTERNA.
In. ce priveste politica externa, curentul de Impo-
trivire fata de trecut Inainta mult mai liber, acel tre-
rut hind un lucru al regelui mai mult decit al aces-
tor particle insesi.
Sfortarile lui Carol I-iu de a ne retinea In fagasul Tri-
plicei e loviau de greutati tot mai mari, pe care el
credea el le-a si In Murat cind spunea ministrului aus-
tro-ungar ca. adversarii politicei traditionale"o poli-
tick de nici treizeci de ani, shit, ca mine, niste rnau-
vais dróles i ca. presedintele Ligii Culturale, Petra
Gradisteanu, eel care voia ca unicul sau copil, o fata, sa
se in arite cu cineva care sä ajunga prefect la Alba-
Iulia, e un betiv, ceia ce, in materie, nu interesal.
In adevar, cu toate asigurarile unei diplomatii care
nu stia cum sa mai ascunda si A. mai impace, lovitu-
rile cadeau droaie asUpra Romlnilor de peste munti.
Liga Culturalä, in care Gradisteanu, cu totul Imbatrinit,
fusese Inlocuit cu un presedinte, bätrin si el si total
in,,ignificant, dar care n'avea scopuri de partid si ma
Ina Sa hicrez ca secretar, opunea acestor prigoniri
sfortari culturale pan-rornanesti, cu privire la care, In
congresul ei de la Iasi, se vorbia asa: Viata modernii a
unui popor nu se poate Intelege MI-a o larga basä de
culturä cuun caracter specific corespunzator insusirilor,
1 Corespondenta austriacd, I, pp. 471-3 (17 Novembre 1908). Cf.
plângerile austriece contra Ligii, la 17 Decembre.
122 NOUA GENERATIE

nevoilor i ehemärii lui. Aceasta e adevarat $i pentra a-


cele natiuni fericite care pot avea In aceiasi alcatuire
politica pe toti membrii bor. Chid insa un neam, prin
fatalitäti istorice, a ajuns a fi sfisiat intre mai mlulte
stapiniri straine, avind numai o parte din el stapina de-
plin pe soarta sa, atunci numai cultura poate sa stator-
niceasca, sä pastreze 5i sa Iran-eased, pana la en-
tusiasm $i spirit de jertfa, puteri uriase carora nicio
tiranie nu li se poate impotrivi, legatura de solidari-
tate nationald intre toti aceia cari, vorbind aceiasi
limba, au acelasi suflet." Si se semnala, pe lingd intu-
nerecul In care zacea Rominimea basarabeana, smul-
gerea in Ardeal a inscriptiilor romanesti de pe $coli
si incercArile de a atenta la autonomia Bisericilor ro-
manesti.
De fapt, Inca din 1909, o furie oarba, complect ne-
inteligenta, intretinea prin aeele lovituri o constiintä
romOneasca puternica, strigind pentru ajutor si aiu-
rea decit la mila politicianilor distribuitori de subven-
tii. Procesele se tineau lant pentru motivele cele inai
meschine: pentru cd femei s'au ridicat la sunetele lui
Degeapta-te Romine", pentru Ca alta s'a plins ca in
$colile primare de Stat cu limba maghiara copiii romini
nu inteleg nimic, pentru ca doi ziaristi au reprodus un
articol al Norvegianului BjOrnsterne BjOrnson, pentru ca
s'a facut darea se samd a unei coinernoratii, pentru cit
publicul din Caransebes nu s'a sculat in picioare la cin-
tarea unui nun revolutionar maghiar, pentru tricolorul
pus pe 0 carta de invitatie. In acelasi timp se refusa de
Curte numirea celor doi episcopi alesi de Sinod la Ca-
ransebes: Filaret Mustea $i Iosif Traian Badescu, se
cerea, la incheiarea conventiei de comert cu Romania,
ea oierii ardeleni sa fie impiedecati de 4 trece la nol,
se impunea catehisarea $colara in ungureste. Vrednicii
tovarasi ai persecutorilor din Ungaria, functionari aus.-
trieci din Bucovina faceau O. se refuse catedra de isto-
SPRE SCHIMBAREA IN POLITICA ExTERNA 123

ria Rcminilor la Universitatea din Cern UP si alte cate-


dre de limba romaneasca la scoli secundare, urn:Arian
ziarul Rominul", devenit ca masurd de prudentg Pa-
tria"1, si ma expulsau ca secretar al Ligei 'la trece-
tea granitii de la Itcani. Ceia ce nu impiedeca excur-
.)ii din Regat in Bucovina, comemorarea lui Saguna
in toala tara libera si tinerea, tot la Iasi, a unui con-
gras de stodenti din toate parti1e romilnesti, care-Si
bit i joc de conlele Tisza, trimetindu-i o telegrama cu
ercrile scolare, indreptatite, ale Rominilor. De la ser-
o?"ril saguniene se adresa tindrului fin al p-intului
mostenitor, bine inteles fard sa se spere un raspuns,
cum nici la telegrama adresala din Iasi regelui it-r,ui,
o telegrama in care era vorba de oastea romaneasca,
menitil sa indeplin.easca idea1u1 acestui neam"2.
In anul urmator, 1910, se va inregistra incercarea de
a forta pc conducatorii Congresului ortodox din Si-
biial de a-si comunica guvernului programul, anula-
rea la Viena a hotaririi lui contra limbii straine de ca-
tehisare. Supt noul Cabinet, al unui Immo regius,
Mitten Hedérvdry Ianuar), prima in Camera cu ur-
lete si projectile care ranesc, osindele Rominilor ar-
deleni urmara, dar aceasta aduse, in marea confe-
rintrt de la Sibiiu, la care luard parte Oita la 6.000 de
oarreni, hotarirea de a nu se admite nicio pactare la
viitoarele alegeri, care se vor face cu singe, si aceasta
in ciuda celui d'intaiu gest de tradare: al invatatului si
istetului vicariu episcopal de Oradea-Mare, Vasile Man-
gra, la care se raliara, din nenorocire, dupa indemnul
lui Sturdza, impins de regele Carol, si Joan Slavici si
Eugen Brote. In curind Rominulni, organ al partidului
/
n.ational, i se opuse de aceleasi cercuri Tribuna din
Arad.

' Pentru aceastä presa v. Vasile Greciuc (Grecu), in Calendarut


Ligel Culturale pe 1911, pp. 37-45.
2 Calendarul Liget Culturale pe anul 1910.
124 NOUA GENERATIE

In acelasi limp, dupa aranjamentul facut de regele


cu guvernul ungar, probabil prin energica intervenire a
Berlinului, se incepeau la Pesta, pe aceiasi basd a mo-
derantismului", negociatii intre noul presedinte de Con-
siliu din Ungaria i intre Rominii represintati de
batrInul Mitropolit de Sibiiu, Ion Metianu, un lup-
t9.1 or caldicel pentru clrepturile natiei sale, si avo-
catul loan Mihu, om cumpätat, care avuse totusi onoa-
rca unei condamnari politice. Se punea in vedere o lege
ele Wrath.' mai. dreaptd. In August o amnistie partiald,
cu prilejul jubileului imperial, nu sati facu deplin.
Dar toate aceste incercrtri nu puturd impiedeca orga-
nele subalterne de a continua in Ardeal cu aceiasi bru-
tal. Late vechea politica, urmarindu-se prosteste portul
ccl )rilor romanesti, paha si in cuprinsul casei heed-
ruia, barbat sau femeie, si pedepsindu-se cineva care a
pr lestat cind i s'a spus ca limba romrmeased e limba
cinlor". Rdspunsul au fost declaratiile netede ale lui
M ha insusi, la adunarea din Reghin a Societatii pen-
Ira fondul de teatru romdnesc, si ale profesorului si
scraorului Andrei Birseanu, blIndä figura de carturar
idealist, la aeeia a Asociatiei" ardelene in Bistrita Au-
gust-Septembre). Visita la Arad, centrul moderatilor, a
Ci ntclui Tisza, care se gindia si la o bancd a impdclrii,
n'a adus mai multe roade..
Numai In Bucovina, unde profesorul I. Nistor va
pulea Incepe cursul sau de Istoria Rominilor, dupä o
mai lunga initiare la Bucuresti chiar, vechea ceartd in-
tre seful romanesc, Joan Flondor, naturd energicd si
cinstita, dar de o jignitoare pretentie si de atitudini
capricioase, i intre grupul Hurmuzachi-Simionovici, a-
cluse destrdmarea, prin demisia celui d'intdiu, a unei or-
ganisatii pretioase pentru lupta nationald. Programul
loctiitorului, vioiul avocat Aurel Onciul, om de mare me-
rit, dar färä statornicie nationald i färd cuviinta In
purtdri, fu o deviare cdtre democratia pur terdneascd,
SPRE SCHIMBAREA IN POLITICA EX !'ERNA 123

predicind revendicatii agrare de la fondul religionar


pe care toate guvernele 11 ciupiau pentru scopurile lor;
se inldturd foaia de pdn a. atunci a partidului, substituin-
du-i-se o alta, de caracter trivial, Foaia Poporului. In.
dieta terii se produserd, intre Romini, printre eari a-
vocatul Dori Popovici, gata la multe transactii, scene
depha abile, provocate de oamenii acestei inoiri popu-
lare, cu Invatillorii contra preotilor si a boierilor, si Au-
rel Onciul intrebuintà acest prilej bine venit peutru
a sparge" partidul, substituindu-i pe acel national-te-
ränese", usor conciliabil cu scopurile austriece in pro-
vincie si fdrä nicio legAturd cu viata romdneascd din
alte parti, oeia ce nu putu salva insd brtncile rorn4nesti
de catastrofa retragerii creditului ceh. Se va cere, la o a-
dunare din Iulie 1911 la Cernauti, ca la conducerea die-
resei ortodoxe a Bucovinei Rutenii sd-si aiM la rindul
lor un Mitropolit. Se introduse prin Onciul 5i auxilia-
rul Iui, Florea Lupu, un om bolnav, o ura ne mai
p menita pang. atunci Intre Rorninii bucovineni.
Aceste evenimente aduserd si o cunostintd tot , mai
deasa, mai deplind si mai cildä lute Rorninii din deo-
sebile Tinuturi Un nou curent ardelean, in a carui al-
catuire Intrau si m tive personale de sigur, dqr acelea
nu interesau, se opuse si conducerii oficiale a bumt-
lui presedinte, bpi rul Gheorghe Pop de Basesti, care
n'av a cal:Utile de comanda ale lui Ratiu, i cercului
de la Arad, g ta de orice intelegere cu guvernul, in in-
tet e ul mentin rii raporturilor Romaniei cu Austro-Un-
garia Un tineret format totusl, pand la Universitale,
In scoli straine i adapat cu literaturit revolutionara
mrghiara, schitd un program mai indraznet, in al crt-
rui ton si In metodele ce prinserd a se intrebuinta, era
insa o vehementä de critici, mergind pänd la insultd,
care nu era In moravurile rasei noa tre. Totusi seful
acestei fronde, Octavian Goga, fiu de preot din Räsinari,
a gasit accente unice pentru a plinge soarta &Realm-
126 NOUA GENERATIE

lui minim. apäsat a lui mai ales si a Indrepta diire


noi orizonturi, pentru care n'a avut energia de a In-
frunta fdtis si de la Inceput toate consecintile. Iar,
In Bucovina, d. Nistor s'i profesorul din Suceava, Gheor-
ghe Tofan, inaugurau acelasi curent de o democratic
_nationalà cu noi mijloace.
CARTEA a li-a

CONFLICTUL.
1. COMPENSATIILE BULGARESTI."

La vestea cA Balcanicii au mobilisat contra Turciei,


regele RonAhiei si presedintele sau de Consiliu, Ma-
iorescu, se aratard complect desorientati. Se doria, ca, de
alminteri, intreaga opinie publicd, färd deosebire, un
succes al Turciei atacate, cdreia i se transmiteau mu-
nitli pe ascuns, dar i se refusä alt concurs, de si i
se feri e Suveranului romln, cu gindul la rolul jucat
in 1878, comanda suprem5.1. S'ar fi vrut o lettie" Bul-
gariei cu pareli de rAu In ce priveste Serbia si
poate Grecia, pentru ca pe urmä Sud-Estul european
sg. rthniie si mai departe supt hegemonia pe care
Car 1 I-iu credea ca' a cApatat-o.
TTn Consiliu de coroanN. (6 Octombre 1912) nu putu a-
duce o Mmurire. Formula veche: nu se va permite schim-
bare in Balcani bine inteles fArd compensatiile de mult
dorite fu reeditatil, dar ce mijl ace de impunere puteau
s6 fie Intrebuintate? Si era apoi datoria, oricit de grea,
de a merge cu Austro-Ungaria si frica de o interven-
tie a Rusiei. Se ajunse astfel, pe la inceputul lui Oc-
tombre la o explicatie de mindrie nationald care ar
Inliltura prin valoarea singurd a principiului ei orice
amesfec: RomAnia nu e Stat balcanic si deci ce se pe-
-
1 Corespondenta austriacä, VI, pp. 507-9, 533-4, 556-7. Cf. si ibid.,
pp. 662-3. V. si Documents diplomatiques : les dvdnements de
la pdninsule balkanique (Cartea Verde), pp. 1, 3, 5.
130 CONFL1CTUL

trece dincolo de Dundre nu se stia cä aliatii de a-


colo luasera, prin actul lor de legdturd, mdsuri con-
tra oricdrii imixtiuni austro-ungare sau romdnesti
nu intereseazd1. Mud se vorbi si de motive morale"
care impiedecd o actiune contra Bulgariei, era vorba
de acele scrupule onorabile pe care Inteo audientd
dupà o intrunire a Ligii Culturale contra politicei de
expansiune la Sud, pe care o recornandau si unii din
guN ernamentali, fiIrä a-si da samd cu ce, mi le spunea
Suveranul: ,Nu eu, care m'arn hiptat in tineretd pentru.
lib rarea n tiunilor balcanic-, voiu fi azi, dud ole isi
reclamä drepturile firesti, contra lor; Imi ajunge sd se
inldture un,hiurile intrinde de la Sudul Dobrogii". Dar
la 13 Oct mbre, peste sapte zile nuirnai, regele punea
chestiunea putin altfel: dacd, precum i se pärea tot
mai probabil, Turcia ar pierde partida, el va ocupa, supt
cuvint de garantie, linia strategicd de care simte nevoiel.
,,Linia strategicd" , nu zicea mai mult2. Ea ar fi fost fä-
gaduita cindva regelui de vecinul sdu bulgar3.
Cu totul altfel judecau capetele aprinse, care pre-
gatiau intruniri, resdutii rdzboinice, iesiri in stradd
si amenintdri. Pe 11110 liberali Ii atita Carp, care, in-
Murat de acolitul sau, nu cruta niciun mijloc de re-
vansd Se cerea ceva pe care nimeni nu era In stare
sd-1 preciseze, de si toti 11 voiau. Si, oricit de absurdd
ar fi fost cererea de a scoate in luptd. o armata nepre-
gätita, cu posibilitatea ca ea sg. sufere un esec de care
s'ar resimti tot viitorul Romaniei si al poporului ro-
mgnesc, oricit de putin simpaticä ideia de a cddea a-
supra unci populatii neapgrate si a unei armate In-
cdierate cu dusmanul in Octombre chiar s'au dat,
aldturi de lupta victorioasä a Sirbilor la Cumanovo,
acelea ale Bulgarilor, tot asa de izbInditoare, la Chir-
1 Loc. ult. cit.
Ibid., pp. 632, 655.
8 Ibid., pp. 686-7.
,COMPENSATIILE BULGARETI` 131

chilise si Liu le-Burgas' , miscarea, prevdzutd de Fi-


lipescu, in sufletul unui popor care se vedea scazut
prin inactiunea la care-I condamn.au imprejurarile, era
vrednicd de toatd atentia si de toatd stima. Se vor pro-
duc gesturi frumoase, oameni in vristd, unii chiar
batrini, Nicolae Filipescu, reorganisatorul cu multd
stradanie al armatei, era cu dinsii cereau sä fie
remscrisi in cadrele armatei si trimesi la lupta in
razboiul pe care ar trebui sd-1 facem; ba unul, d. Cu-
dalbu, oferia, la eventuala plecare, rnosia sa spre a fi
Impartitd teranilor2.
D acum inainte politica lui Carol I-iu, peste in-
certitudinile chinuitoare ale batrinului Maiorescu, care
pand la sfIrsit s'a ldsat balotat de imprejurdri, va
fi supt o indoitd presiune: a unora din ministrii lui, Fi-
lipescu, Marghiloman si chiar, cu toatd bulgarofilia"
care i se reprosa si care era mai mult o teamd de Bul-
garia, Take Ionescu, si aceia a zgomotoasei opinii, care
cerea prin compensalia teritoriald, oricare si oricitd ar
fi, mai ales o compensatie morald. Prea putini erau
cei cari, strinsi In jurul Ligii Culturale, nu se des-
pärtiau de vechiul crez al expansiunii la Nord, peste
munti. Dar acestora li se va opune reflectia cd riz-
boiul peste Dunare, invederind fortele noastre si cres-
cind increderea In noi, ar fi o pregatire fireasca pen-
tru. celalt. Bine inteles rdzboiul, dacd se poate unul
adcvarat, nu o actiune de forma si Fara risc, o ocupa-
tie, u luare de garantie".
Dupd ce-si pusese toate sperantele inteo conferinta
finali in care Romania ar juca un rol, ba poate el,
regele Carol, ar presida-o la Bucuresti, ridicind, spre
sfinsitul 'zilelor sale, Romania la rangul de Mare Pu-
tere, batrInul Suveran fixA, la sfirsitul acelui Octom-
bre, inteo conversatie cu ministrul austro-ungar, ceia
1 V. lorga, Istoria razboiului bahanic, Bucureti 1914.
2 lorga, Actiunea militard a Rorndniei, BucureVi 1913, pp. 8-9.
132 CONFL1CTUL

ce Wina atunci lasase In vag: o linie fun Rusciuc si


Varnal, sau Intre Oltenita i Cavarna"2.
Cum se vede era Intoarcerea la vechea formula din
1909. Totusi, regele se lauda fata de ministrul austro-
ungar ca a mustrat aspru pe libcralii interventio-
nistis. El credea ca, de vreme ce nu afla, de la in-
ceput, nicio Incurajare la marii sai aliati, cari spuneau
limpede c1 vor Intrebuinta aceasta dorinta numai ca
nada" lidder)4, se va intelege de-a dreptul cu Bul-
garii, pe cind, de fapt, seful guvernului din Sofia, ban-
cherul Ghesov, bun cunoscator al Romaniei, inde-si
avusc multii vreme interese, promitea Austrieeilor, mij-
locitorii Tara prea mund staruinta, doar garantii pen-
tru Dobrogea si deci integritatea teritoriala" a Roma-
niei, daca r g le Carol nu vrea sa joace rolul pe care-
odinioara, si se stie cu ce resullale, 11 jucase Milan al
Serhiei5. lar principahil factor al governarii, Dauer,
care avuse pe vremuri succese diplomatice la Peters-
burg, era sigur ea poate purta cu vorba pana la sfIr-
sit pe acest vecin care, lara niciun temeiu de drept, ce-
rea ce nu era al lui: daca Rominii reau ceva, sii lupte
contra Turcilor6! Se credea la Legatia austro-ungara
ca Take Ionescu poate influenta In sens favorabil Bul-
garilor pc Maiorescu i pe regele lnsui, pe cind pre-
sa liberala, crezlnd cii a prins guvernul cu nepreve-
dere si desorientare, varsa zilnic foc impotriva Jui.
Ziarele takiste pastrau o atitudine de a5teptare7. Ca
sa se adauge la haos, un trimes turc, ambasadorul din
13( rlin, venind din Capitalele Centralilor, aducea pro-

' Corespondenta austrian, IV, pp. 32-;. Cartea Verde, no. 10.
2 Corespondenta austrian, IV, pp. 742-3.
3 Er habe auogiebig die Leviten lesen lassen"; pp. 742 3
Ibid., p. 665.
5 Ibid., p. 750; Cartea Verde, pp. 8-9, ITO. 12; pp. 16-8, no. 21
o Ibid., pp. 843, 1029-.50.
7 Corespondenta austriaea, IV, pp. 874, 945 6.
COMPENSATIILE BULGARETTI° 133

puneri de mobilisare, cdci Rusia nu e gata ss" intre in


aren51.
Batrinul Suveran pierdea incetul pe Incetul simtul
realitatilor. In dorinta de a influenta cu orice pret poli-
tica generalä, el se ocupa de drumul slrbesc la Adria-
tica, de soarta Salonicului, de Albania autononia, pe
care ar sustinea-o si cu.baniavea, de la regina, planul
de a face rege al ei pe nepotul acesteia pasnicul si greo-
iul print de Wied, care incepea sä caute pe hartä tara
viitoarei sale domnii, si i-ar da si o jandarmerie ma-
cedo-rominä. I se pärea chiar -cä vede in RomAnia un
puternic partid care ar vrea räzboiul imediat cu Ru-
sia nepregAtitä; si aceasta in momentul cind era momit
cu proiectul asätoriei printului Carol cu una din Mari le
Ducese2. In ce privestd agitatia din tar* o pluitesc Ru-
sii, si ea n'are nicio importantä, de vreme ce sefii de
partide sint cu topi ascultätori.
De altfel evenimentele neprevAzute, nesiguranta ca-
re domnia In ce priveste situatia liniei de apArare tur-
ceti la Ceatalgea, In fata Constantinopolului, si a ne-
gociatiilor de pace care se prelungiau la Londra, ne-
prellzhidu-se lovitura de Stat a lui Enver, care va
schimba Intreaga situatie, tulburau si mintile unor oa-
meni politici de o vastä experienta. I s'a asigurat
lui Maiorescu, la sfirsitui lui Novembre, cg. Filipescu,
adinc uemultamit de o pretinsg. superioritate takistN.
in Ministeriu, declarase ea' nu vede altä scg.pare decit in
realisarea planului lui Aurel Popovici, RomAnia in-
trind In noua si marea Austrie a lui Francisc Ferdi-
nands.
Opinia, hränit g. de ziare care rAspindiau stiri fantas-
lice si puneau inainte, cu concursul tuturor interesati-
1 Ibid., pp. 982, 1040-1, 1052. Cf. Memoriile lui Maiorescu, in
Convorbiri literare, 1930, pp. 54-5.
2 Corespondenta austriaca, VI, pp. 918, 972, 1002-3.
a Maiorescu, p. 53.
134 CON FLICT UL

lor i foarte multor amatori de reclamä, si din cer-


curi intelectuale foarte distinse, o mare expansiune Ro-
naniei, era iritata si de visitele din cele doua tabere
eurcpene opuse care se succedau la Bucuresti. Cu in-
tentia marturisild de a opri Romania sä cocheteze cu
Rusii, de la o bucatä de Vreme deosebit de amabili, dar
si en gindul de a o lega printr'o conventie militard, In
vederea unui rOzboiu european, inaintea caruia nu se
&idea inapoi usuratatea increzatoare a lui Berchtold,
si ehiar de a intäri alianta acum inoita, dar a aril sca-
denta, in Romania, se apropia, Francisc-Iosif trimesese,
la Bucuresti, cu o scrisoare frateasca", pe seful sa'u de
stat-major, generalul Conrad de Hoetzendorfl, care se In-
torsese cu misiunea perfect Indeplinitä i cu raispun-
sul regal Inca mai calduros, asigurind ca, In casul, de-
plorabil, de razboiu european, in care ni s'ar tri-
mete un contingent germano-italian de cite 40.000,
Romania va participa la el ca un aliat credincios"2. 0
calOtorie la Berlin a printului mostenitor intäri aceastä
hotOrIre: acolo se doria un front romino-bulgar In 0-
rient3.
Apoi Mare le Duce Nicolae Mihailovici sosia, aproape
In momentul cInd Duma trimetea o telegramä Par la-
mentului romint. Spirit distins, istoric si bibliofil, putin
cam plictisit de rolul diplomatic ce se impunea re-
servei si. chiar indiferentei sale, el pomeni de nece-
sitatea tonfederatiei balcanice si incerca sä vorbeasca
In sprijinul Serbiei, stiind bine a nota bulgäreasca pu-
tea fi mai putin simpatica. Dar el nu capätä la intre-
bärile sale precise decit rdspunsuri de politetä, care
nu angajara absoIut la nimic pe regele dispus, cum
1 Corespondenta austriacá, IV, pp. 1C46-7, 1065; V, pp. 117,.
167-8, 242-3, 249.
2 Ibid., la 30 Novembre. Cf. Maiorescu, pp. 55-1.
Corespondenta austriacd, V, la 4 Decembre.
4 Ibid., pp. 181-2.
COMPENSATI1LE BULGARESTI ' 135

am vazut, sa mearga la nevoie contra acestei Rusii, cd-


reia nu-i uitase mnseldrile si ofensele de la 1877; In
ea vedea el Inainte de toate primeylia slava', de care-i
vorbia, atacind vehement pe Sirbii cu pretentiile lor,
mai tindrul frate de la Viena, arhiducele planurilor
mad austriace2.
Nu e de mirare ca In asemenea conditii constiinta de
sine a Suveranului si a ministrului sail crescurd. Re-
gele declara, la 26 Decembre, cd el e gata, pentru a
sili Turcia si a da Bulgarilor Adrianopolul sau pen-
tru a ni lua partea de la Bulgari, sä mearga si con-
tra opiniei publice, dacd se zdbovesc lucrurile, si a-
ceasta si pentru ca situatia financiard,se opriserd sol-
datii liberati pe data de Octombrenu mai Ingdduie za-
bava. 1ar Maiorescu ardta la aceiasi data, Incredintat ca
sansele noastre slut excelente", credinta sa cd Roma-
nia nu mai poate astepta"2. Voia linia Turtucaia-
Balcic", sau macar Silistra-Cavarna"4.
Si totusi Danev fusese la Bucuresti cu citeva zile Ina-
inte, mai odata cu Marele Duce, si vorbise de Cuto-
vlahi" si de pod peste Dunare, nevroind sa discute a-
manuntit rectificarea de granitd, de si Maiorescu, ara-
tind ca acum se schimba de fapt tratatul din Berlin,
insista asupra Silistrei, menita de acuma, cu putina-
tatea ei actuald, sit joaoe un rol asa de mare In tra-
tarile diplomatilor si. mai ales in mintile aprinse ale
oamenilor5. $i mai ales se vdzuse cd oaspetele mult
' Ibid., pp. 44, 111-2.
2 Ibid., p. 300. Cf. insd Maiorescu, p. 60 (regele ar fi primit $i
confederatia balcanicá, dar cu el in frunte). Pentru propunerea
casatoriei ruse$ti, Maiorescu, p. 340.
8 Corespondenta austriacd, V, pp. 242-3, 258. Cf. Maiorescu, p. 64.
4 Corespondenta austriacA, V, p. 64. Cartea Verde, p. 22 $i urm.
5 Corespondenta austriacS, V, pp. 218-22, 273, 284 $i mai ales
Maiorescu, pp. 59-60. Regele-i vorbise de un fatal antagonism"
dacã nu se ajunge la ceia ce e nu e compensatie", ci un efect
natural". V. Cartea verde, pp. 11-2, no. 13; pp. 12-3, no. 16; pp.
13-5, no. 17.
136 CONFLICTUL

asteptat vrea sa-si MIA intaiu, la Londra, pacea cu


Turcii, inainte de a vorbi, de sigur asa cum dictau in-
teresele, hotaritoare, ale terii sale.
In aceastd stare de spirit, care se poate numi feri-
cal., Take Ionescu era trimes in Apus, dupä dorinta
sa, pentru a-si intrebuinta toate prieteniile: a lui Iii-
derlen-Wachter, un vechiu intim de and acesta era
ministru la Bucuresti si-si boteza chili cu numele oa-
menilor politici de la noi, dar care muri subit tocrnai
atunci, a d-lui Poincaré, a lui sir Nicholson. Trebuia sä
se opreasca la Londra, ajutind cu prestigiul sail minis-
terial si personal pe dibaciul Misu, singurul autorisat
a negocia cu Danev. Uncle indiscretii, reale sau strecu-
rate perfid, spre marea satisfactie a adversarilor liii
politici si a invidiosilor din Bucuresti, Ii vor ingreuia
sarcina i vor duce la rechemare pentru cd presen-
ta-i e mai utilg. in Bucuresti", pe care Malorescu o in-
seamna In notele sale fall nicio parere de rau pentra
colegul asa de crud jignit1, pe care-I acusau ca a
declarat printului Lichnow ky dispositia de a aban-
dona Silistra2.
Dar Londra raminea muta; negocierile cu Danev, care
vorbise de vre-o douazeci de sate" si protesta ca n'a
incheiat nimic cu Take Ionescu, nu indinta cu un sin-
gur pas. Desgustat de aceasta calcare pe loc, Carp fa-
cea gestul de a-si da demisia din Parlament, iar Fili-
pescu, care totusi mai putea fi retinut inteun Ministe-
ria a cdrui actiune o desaproba, pleca, dupd o conver-
satie cu generalul Torgud-Sefchet, venit la Bucuresti
cu noi cereri de sprijin3, la Constantinopol ca o de-
monstratie contra Bulgarilor. Marghiloman Insui Ii lua
rolul de indemnator la o actiune.
t Cf. Corespondenta austriaca, V, pp. 388-9, 393, 440 2, si Maio
rescu, p. 64.
' Corespondenta austriaca, V, pp. 578, 582, 643, 670.
3 Ibid., pp. 300-2, 387.
CJMPENSATIILE BULGARE*TI' 137

Data aceasta regele vorbia de ocuparea, cu orice pret


si cu orice risc a compensatiei, pentru care opinia
publica se inebunia. In schimb pentru indispensabila Si-
listrd Ii s'ar face Bulgarilor alt oras cu acest numel.
Ministrul austro-ungar la Bucuresti anunta cd, dintre
rninistri, singur Maiorescu ar 'Astra unele reserve si
cg. trei partide slut contra Bulgariei"2. In trei zile,
scria el, 40-50.000 de oameni vor ocupa linia3. Psihosa
Silistrei se produsese i fiul mostenitorului de tron pri-
mia numele lui Mircea-Vodd, stapin asupra acestui Du-
rostorurn roman, Dristor al nostru4. La B rlin incepeau
sa-si arate nemultdmirea pentru ca regele Carol in-
trebuinteaza orice ocasie ca sd-si zdrilganeascd sabia"5.
Lovitura lui Enver (24 Ianuar 1914) Meuse mai ner-
vosi pe oamenii nostri, cari aveau acum inainte o altg.
Turcie, dirza, gata de luptd.
Se facea stiut insg. eä hotdrirea de care Ministeriul
romgnesc, incunjurat de virtejul opiniei publice, inebu-
nite, si impintenat de somatiile lui Ioan I. Briltianu,
vorbia asa de mult si asa de tare, Dreg. in Februar, s'ar
putea retinea Inca dacg. Pu [erne insesi ar lua asupra lor
conflictul, fdgdduind prealabil cd dorinta Rorndniei va fi
satisfäculd, in orice cas cu Silistra, care, dupg. Maiores-
cu, are o valoare nepretuitg.' 6. Dar, in acelasi timp cind
se avea in vedere ansamblul european, se inldturau ori-
ce oferte rusesti de mediatie7 si regele dadea lui Maio-
rescu puterile necesare pentru a incheia, in citeva
' Ibid., p. 440. Oarecare dispositie a regelui de a ceda, ibid.
p. 521; Cartea Verde, p. 24 si urm.
2 Coresponclenta austriaca, VI, pp. 344-5, 366-7.
3 Ibid., pp. 378-9.
4 Oferta de a plati despagubiri locuitorilor, de a da un irnprumut
Bulgariei, de a face podul, ibid., n-1e 600-1. Ni se oferia Megidie-
labia (Cartea Verde, p. 26, no. 38). Ori ceva la Mangalia si for
turile Silistrei (ibid., p. 33, no. 49 ; pp. 44 5, no. 61).
5 Corespondenta austriaca, V, pp. 403-4.
6 Ibid., pp. 660-1.
Ibid., la 12 lanuar 1913. Cf. pp. 472, 513, 519-22.
133 CON FLICTUL

zile, actul de prelungire, pe trei sau si sapte ani, a


aliantei cu Centraliil.
PAna sd se ajungd la cele doud decisii: a supunerii
fata de hotarlrea, dupd putintd asigurata, a Puterilor
si a prelungirii aliantei cele clouä chestiuni diplo-
matice cleschise , situatia internd se Inrdutatise. Con-
flictul dintre lumea oficiald si cealalta dacä ar fi
stiut aceasta cd se pregäteste prelungirea actului care
ne robia, si, putintel, ne fdcuse si de rIsl, mdife-
rent de chestiunea de basd, oricare trebuind sä aducä
aceiW ciocnire, se fdcea tot mai violent. Daca eu e-
ram de parere, In Camera, redeschisd la Ianuar, cd.
este de räu gust si putin. cuminte sä amestecdm la
greutatile din afard greutAtile din lduntru", addugind
cd, de orice ar fi vorba, In Imprejurdri de acestea
popoarele tari trebuie sà fie linistite, cumpdnite In
vorbd si hotarlte in faptd" i cerind mai putine
articole de gazktä din partea unor oameni cu desävlr-
sire, sau pe jumdtate 1neraspunzdtori", cdci nu e bine
sa lovim gray In bogdtia si linistea terii pentru ape-
tituri de popularitate sau pentru dorinta de a face ca
opinia publica., mai mult sau mai putin bine infor-
math, sa se uite cu o Incredere nelegitimä la anumite
persoane, In loc sd se uita la altele"2, atitia urmau, din
consideratii de partid, o altd. linie. 0 opinie pnblicd
onestà era derivatd din albia ei cdtre moara interese-
lor de coterie: Se creau ziare, reviste, Semnalul",
Facla", a cdror misiune, care nu angaja formal pe
nimeni, era A. insulte pe bdtrInul rege, prins in greu-
tätile neprevederit lui de la Inceput si a legdturii,
pe care voia s'o confirme, cu cine n'auea niciun inte-
res ca Romania sci cfstige nici pdmint, nici prestigiu.

1 V. Maiorescu, pp. 13' 9, 142. Regele le ar fi primt; p. 141.


2 Iorga, o. c., 12 4. Paräsisem atunci, pentru acest motiv, secre-
tariatul Ligei Culturale, prefãcuta in instrument de agitatie.
COI IPENSATIILE BULGARETI 139

In Parlament spirite exaltate sau doritori de o popu-


laritate pe care n'o puteau cistiga altfelVintild Bra-
tianu. Insusi era in avangardafaceau atmosfera ires-
pirabild prin cereri pe care le stiau totusi cä nu se
pot Indeplini. Carp doria interventia pentru a se a-
junge la razboiul european si, odatä ce acesta ar iz-
bucni, mars asupra Chievului 1 Gheorghe Cantacuzino,
atunci presedinte al Senatului, influentat de Eul sau,
membru al Ministeriului, era pentru deslantuirea actiu-
nii, si Maiorescu-i oferia locul sat', pe care fostul sef de
guvern nu 1-ar fi primit pentru nimica In lumel. Tot
Jockey-clubul" Ii Insusia, din snobism, un curent care,
oricare i-ar fi fost directia, venia din izvoare nesfirsit
mai adinci decit dorinta citorva boieri de a juca un
rol mai mare.
F'ata de o asemenea furtund mestesugita, care nu
reusia Dud a biciui si masele, regele declarase In Con-
siliul de minisri de la 2 Februar, aratind care Mosteni-
tor, ca. el nu face räzboiul; trebuie sä se adreseze ci-
neva la mai tineri cleat dInsul"2. Si ministrul austro-
ungar nota, aproape 1.n acelasi moment, cä aceastä
atitudine fata de meritosul Suveran Inseamna lipsa
oricaril sentimentalitäti (Gef ithllebens) raai adInci"si cä
lipsa, constatata, de ..legaturi ale inimii" cu Carol I-iu
poate constitui macar o primejdie fata de urmasii lui3
Guvernul ajunsese Inca de atunci pe pragul caderii
In folosul liberalilor, de si aceasta nu se stia In afara
si, In. vederea acestei eventualitati, chestia aliantei a
fost zabovital. Ffirstenberg Ii gäsi pe rege In dispo-
sitie foarte deprimata.": el arata. ca Austro-Ungaria a
pierdut treinci la suta. nu-i ramasese nici atIta!
Memorii, pp. 143, 342.
2 Ibid., p. 145.
8 Corespondenta austriaca, V, pp. 687-8.
4 Ibid., pp. 700-1.
140 CO .1 L1C I UL

din opinie i cä, pentru a salva restul, ar trebui ma-


car o declaratie secretd ca ea nu accepta tratatul fard
ca Romania sd fie satisfacuta. Aceasta Intr'un moment
cind, de la Sofia, venia räspunsul de absolutd denegaPe
al lui Ghesov1. Dar, In loc de promisiuni, se dadura
mustrari, cu plingerea cdtre Maiorescu, cà regele e prea
linpresionabil" fatä de agitatori" i Katastrophen-
poliliker, ca Romania nu poate raminea Infra douä
scaune" i ca Viena poate face si alta politica decIt
cea rominofilä, una care ar servi mai bine interesele ei"2.
Lui Maiorescu i se facu o adevarath scend, vorbindu-i-se
de santaj", i ministrul austro-ungar auzi din partea
presedintelui de Consiliu romin ciudata declaratie cii
trebuie sa se tie samd de fireasca alternare Intre Cu-
raj si depresiune a regelui, om de peste saptezeci st
trei de ani", pentru ca, apoi, sa nu uite a Insemna cit
pesta citeva ceasuri, sustinind pe batrin", buzele, a-
tit de red de obiceiu, 1-au sarutat, iar el i-a sarutat
mina3.
Astfel numai putu fi stoarsa de la regele pardsit
de toata lumea, la inceputul lungii si dureroasei lui
tragedii, iscalirea, la 12 Februar, a actului de alianta.
Si Berchtold trimese subordonatului sau de la Bucu-
resti laude pentru o asemenea atitudine de energie"4.
Carp destainuise lui Marghiloman i Filipescu exis-
tenta tratatului. Dar politica de amenintare credeau cei
de la Viena cii a fost bine aleasa i astfel, cind, la 16Fe-
bruar, Maiorescu ceru garantia ca Austro-Ungaria nu
iscaleste fin d. a se fi facut dreptate Romdniei, caci alt-
fel aceasta va mobilisa, din nou se recurse la sfaturi a-
' Ibid., pp. 701 2, 707.
2 Ibid., p. 709.
5 Pp. 149-50. $i alt sdrut la implinirea celor saptezeci si trei de
ani, ibid., p. 315. De altfel si Fdrstenberg se distra pe socoteala
slabiciunilor lui Francisc-losif; ibid., p. 151.
Corespondenta austriaca, V, p. 715.
C0MPENSATI1LE BULGARE rI4 I 41

menintätoarel. Danev, din partea sa, räspunse cu rd-


ceala eä, dad. Rominii se gindesc la o ocupatie, jandar-
meria lor li-ar ajunge, caci nu ne vorn opune" si a-
aceasta in clipa chiar cind (la 21 Februar), nu numai
Filipescu, dar i tinarul Cantacuzino i chiar Marghilo-
man voiau sä Oräseasc6. un Ministeriu de continuA i-
nactiune, Take Ionescu puind in vedere demisia dacä
se face räzboiu2.
Dar declaratia celor mai multe Puteri cä primesc,
potrivit cu conventia de la Haga, propunerea eng1es6
de Mediatie, intervenitä la 14, puse capät pentru mo-
ment crisei arnenintAtoare in lurnea de sus3. Si Sofia
accertd hotthirea celor sase"4. Conferinta se va aduna
la Petersburg. Ceia ce raininea insä era agitatia con-
tra Austro-Ungariei, pe care ministrul de la Bucu-
resti o semnaleaza spre sfirsitul lunii5. Maiorescu se
temea cI, daca o hotarire nu se rasteste pilnä la in-
cheiarea pacii cu Turcii, el n'ar mai putea sä retie spi-
ritele6, si de Tapt Ghesov ducra de zor in aceastd di-
rectie, i pentru ca lovitura in opinia publicä de la
ei, inviersunat6 in chestia Silistrei, sa fie indulcitä prin
marile cistiguri de la Turci, intre care se sconta si
Salonicul bun schimb7!
Pa chid la Petersburg ne represinta cu pricepere,
talre vechi prieteni din marea diplomatie, d. D. Ghica,
ministru la Sofia, iar Danev, insArcinatul Bulgariei,
dupä parerea alor lui chiar, vorbia prea inult si in-
curca totul"8, in tail se pregatia succesiunea libera-
' Ibid., p. 748-50
2 Ibid., p.. 783; Maiorescu, p. 340; Cartea Verde, p. 65 5i urm.
3 Corespondenta austriacd, , p. 789.
' Ibid., pp. 816 7. Cf. ibid., pp. 829 823 4, 826
Ibid., p 826 7, 8 1 2.
a Ibid., 892 ; Maiorescu, p. 147.
7 Corespondenta austriacd, V, p. 1090.
8 Ibid., p. 126. Cules dintr un articol al mieu, reprodus in Acti-
unea militara", pp. 38-9 aceasta caracterisare a lui: D. Danev, al cd
142 CONILICTLL

lilor, pentru care regele stäruia sa se ajungd cif mai rA-


pede si la iscAlirea actului cu ceilalti doi aliatit. Se
fixa incA de la 2 April o deosebire intre Maiorescu,
strins legat de cererea Silistrei, eu trei ministri cari
i-o impuneau, si regele el insusi, care-i spunea, rece:
as dori pentru d-ta sA cApätdm Silistra; pentru mine
locul e fail important5.21'. De alminterea si in ce
priveste restul liniei, Suveranul arAta aceiasi com-
pl.PctA indiferentA3, in momentul cind la Berlin se cre-
dea cA totul e datorit slAbiciunii lui Maiorescu, cdruia o-
pinia publicA i-a impus lozinca Silistra"4. Iar, eft pri-
veste pe ministri, moartea bdtrinului Cantacuzino dAdea
loc la nesfirsite discutii, cu privire la noua orinduire a
clubului conservator5; a saptea demisie a lui Fili-
rui ton permanent, foarte bun poate pentru luptele interne, e, prin
atirmatiile sale drastice si provocatoare, prin despretul de adver-
sar, o piedeca necontenita pentru orice negocieri. Oare nu exista
in Bulgaria oameni tot asa de inteligenti dar de un spirit mai
mladios ?".
1 Maiorescu, p. 338. Perspectiva aceasta facea ca Maiorescu sa
sprijine parerea regelui. Granita poate mainta pe urma, daca1 tra
dihonia intre Balcanici ; ibid., p. 341. Regele voia sa I trimeata
la Berlin si la Petersburg; iar, daca nu izbutesc, sa ma retrag";
ibid., p. 346.
2 Ibid., p. 453.
3 Ibid., p. 4a5.
4 jagow catre Berchtold, 23 Mart : 1ch bin mit Ihnen der An-
sicht dass Rumänien nach wie vor fur.bunsere Konstellation .einen
wichtigen Faktor bildet und wir auch unbedingt versuchen müssen
dieser' Staat am Dreibund festzuhalten. Durch die ungeschickte um/.
schwache Politik Maioresctes, der sich von der öffentlichen Mei-
nung mit dem Stichwort Silistra" fortreissen liess, ist das leider
sehr erschwert worden. Wir miissen eine Saehe verfechten die an
sich kaum gerechtfertigt erscheint ; Die Grosse Politik, XXXIV a,
p. 549. In Mart Maiorescu spunea Ca vrea neaparat Silistra ; pentru
rest ar merge si numai /Ana la Caliacra; ibid., pp. 520-1, no. 12.987_
Totusi pe urma regele ar fi spus ca-i ajunge si en Teil von Silistria";
ibid., p. 685.
5 Maiorescu, pp. 455 7.
CO IPENSATIILE BULGARrTI 143

pescu fusese primita, dar i se gasia cu greu un succesor.


Se hotari la 25 April un congres conservator, presi-
dat de Carp, pentru rasturnarea guvernuluil. 0 adu-
nare a Ligii Culturale, care prinsese si pe arheologul
Pirvan, icautase sa provoace manifes4tii de strada.
Dupd hotarirea lui Carp de a se debarca Take Ionescu
si de a se refusg mediatia, o lunga lupta de culise cu ra-
sunet in Parlament se termina la 12 Maiu st. n. cu un
vot pentru guvern, care, desavuatt de atitia prieteni, de-
clarase ca nu se retrage decit la un gest al regelui2.
Crisa ce nu impiedeca pe Carp de a se considera acum
ca seful partidului conservator si de a declara, peste
citeva zile, ca.' paraseste un partid unde este asa de
putina rinduiala, pe care el de sigur nu contribuise a o
creste
Conferinta lucra in acest timp, fara intelegere intre
membrii sai, Meet, cu zaboviri voite, de si acum Adria-
nopolul cazuse, cu un despret egal fata de cele doua
State mici ale caror memoriii ii fuseserg. presintate.
Hotarirea se agepta mai mult de la dispositiile lor
conciliante, care nu se produsera. In lipsa acestei in-
telegeri In doi se rosti in sfirsit sentinta, infasurata
inteo formula care multamia Bulgariei pentru servi-
ciile aduse causei pacii3.
Ea ni dadea Silistra, cu trei chilometri in jur". Tot
litoralul, cu privire la care Misu incheiase la Londra
un protocol cu Danev, raminea la o parte: Silistra o
cerusem, Silistra o aveam.
Decisia a lost primita la noi cu senthnente deosebite.
In foaia mea, represintind o intreaga categorie de oa-
men' cari judecau lira pasiune, fill idei preconcepute
$i fira interese de partid, scriam: Prirz rzoi n'am fi-

1 Ibid., p. 562.
" Ibid., p. 566.
3 Die Grosse Politik, XXXIV 2, pp. 577 8, 579, 617, 626-7 675-6,
685, 687 8, 690, 692 3 ; Protocolul, Cartea Verde, pp. 98-100, no. 131.
144 CONFLICTUL

cut nimic; aceastä mare ocasie de a ne afirma cu sco-


puri inalte, cu vederi largi, cu planuri pentru viitor s'a
pierdut; singura clipa in care puteam aparea, cu mun-
ca, indrazneala si intelepciune, ca factor decisiv in Bal-
cani s'a pierdut. Din poalele Austriei am fugit in bra-
tele Europei, care cu cealaltä mina desmierda Bulga-
ria biruitoare. Am pus Romania in aceiasi linie cu
pricinatil pei,fru prada ba1canica_Ne vom bucura ooale-
de oarescari chilometri patrati mai mult si de cite-
va mii de duslmani in interior. Mine Europa se va
retrage, iar noi vom raminea, comparativ, scazuti teri-
torial, egalisati politic, indusmaniti national, dupd zi-
durile Silistrei, ori numai ale Megidie-Tabiei"1.
Dar loan Bratianu, caruia Maiorescu avea ordin de
la regele sa-i cornunice ()rice?, se aratä oarecum mul-
Omit. Singura opositia carpistä si filipescanä ducea
si maxi departe lupta, servindu-se 5i de Liga Cultu-
rala contra unei solutii prin care se dadea Romaniei
Mita loc cit sa alba uncle ingropa demnitatea natio-
nala" 5i, cerind mobilisarea, ea desfasura vastul pro-
gram care cuprindea, cu nu 5tiu ce Macedonie autono-
ma, pentru care 5i guvernul trimesese o misiune de
lrei profesori aramini in Apus, o intindere fantastica
a Romaniei pang. la Marea Egee.
In ajunul zilei de Zece Maiu, Maiorescu, care 610.-
tase de la Bulgari numai invoirea de a comunica secret,
aceasta in vederea opiniei publice de la dinsii, protoco-
lul, Ii dadea cetire, incunjurindu-1 de un discurs temator
si obosit, intr'o 5edinta la Senat, fàr ziaristi, cari de-a
doua zi dadura reportagii necorespunzatoare, si fara
stenografi. Nu fara combatere, el a trecut i grin se-
dinta publica." de la Senat, la 28, i prin cea secreta
de la Camera, la 31. Dar Maiorescu era asa de satis-

Actiunea militara, p. 47.


2 Corespondenta austriacd, VI, pp. 71-2.
COMPENSATIILE BULGAREV1 145

faeut de .un succes oratoric In Camera, cind i-a spus lui


Ion Bratianu a trenul nostru soseste", Incit amnia
credea ca a stIrnit invidia tuturoral.
De a doua 7i Insä, Imprejurarile, adeca giIceava in-
tre aliatii de paste Dundre. facura din Romania acel
arb.tru In eh-stifle balcanice cum nu stiuse s'o fad. Gu-
vernul ei asa cum era alcatuit si cum trebuia sa mul-
tarreasca In acelasi timp pe rege, opinia publica pusä
In miscare artificils si patima austro-ungard. Bul-
garii Intrebau ce li se cld In schimb si cereau acuma,
la rIndul Mr, o compensatie serioasa", despagubiri
p .ntru Silistrioti, podul peste Dundre, prornis, pre-
venire supt raportul politic", fireste In conflictul care
se pregatia eu aliatii Mr de pana acum2. De la Bucu-
resti, se verbia, 5i de catre regele Insusi, de posibilita-
tea ca Bulgarii sa. fie ajutati la o Intimplare ca aceia,
dar p ntru acea;ta trebuie plata.", si anume, cum o
spunea Maiorescu, la 1-iu Maiu: coasta pand la Balcic
pentru neutralitate, si Balcicul pentru un ajutor militar.
N'avern decit sä miscam degetul, spunea acest om
politic de un realism fall jena, dar si fard nicio o-
rientare si directie, si avem cu noi pc Sirbi si pe
Greci3. Aeeasta o putea spune cu temeiu fiindcd de
mai mult limp fried, de la sfirsitul lui Mart, d. Spa-
laicovici propusese o eventuala alianta. contra Bulga-
rilor, si in oriee cas un raspuns clar cu privire la
ce intentioneaza Romania, ceia ce facu pe presedintele
de C nsiliu romln sa destainuiasca lucrul ministrului
austro-ungar ba chiar si la Sofia , Intrebindu-1 dacd,
refusind si ajungind la o ciocnire cu Bulgaria, Mo-
narhia ar sprijini pe Romini 4. Peste o lund si ju-
' Maiorescu, p. 645. Cf. Cartea Verde, pp. 97 8, no. 130.
2 Corespondenta austriaca-, VI, pp. 205-8, 370-1.
8 Ibid., pp. 305-6. Cf. si ibid., pp. 998 9, 356 7.
4 Ibid., V, pp. 9-48, 949-0, 992-3, VI, pp. 71 2. Cf. Maiorescu, pp.
450 1.
146 CONFLICT

mdtate din nou Intrebarea fu pusä, stilruitor, prin Ris-


tici. ministrul la Bucuresti, cerindu-se un rdspruns1.
Grecii, prin represintantul lor aid, filcurd Insemnate
oferte, de care mai vorbise d. Venizelos, In Macedonia2,
pentru ea ministrul austro-ungar, pus in curent, sä
observe, despretuitor, cà asemenea planuri sInt ma-
rota" Impdratului Wilhelm3.
Austro-Ungaria incepu prin a recomanda neutra-
litatea, pentru ca apoi, repetInd gestul de mind tare",
Berchtold -sä ameninte In casul cind RomAnia s'ar de-
clara pentru SIrbi4. AsigurInd c o alL ntd cu Grecii si
SIrbii n'ar fi decit un mijloe de presiune, regele In-
susi degajindu-se personal de orice rdspundere pen-
tru asemenea cereri de märire, ardta cä Ord noi eon-
cesii de la Sofia nu e putere pe lume care O.' poatä
Impiedeca pe Romini, In cas de conflict balcanic, sd
meargd contra BulgariTor5. El se gindia pe la sfirsitul
lui Maiu, In nehotärirea care-I chinuia. sd facä un drum
la Berlin ca sd se consulte cu Wilhelm al II-lea6.
Data aceasta, Maiorescu, speriat cd se rup legätu-
rile, care-i erau atit de scumpe, cu Austro-Ungaria, se
opuse. Critica sa fatd de ministrul acestei Puteri intrecu
odce mdsurd: Maiestatea Sa regele e inteadevär un om
politic cumpanit, dar ici si colo .prea complicat In mij-
loacele sale... Maiestatea Sa se lasd influentat de motive
perconale, pentru a recurge la mijloace pe care el, ca
ministru, nu le poate aproba"7. Totusi ofertele .gre-
' Ibid., p. 565 (9 Maiu st. v.).
2 Corespondenta austriaca, VI, p. 540; Die Grose Politile, loc. cit.,
pp. 742-3, no. 13.213. Regele aratä cä, in cas de conflict, va cere de la
Bulgarii nerusinati" tot malul pana la Balcic. Pentru ofertele d lui
V enizelos, ibid., pp. 823, 826, no. 13.326. Cf. Cartea Verde, 861, pp. 101-2.
8 Corespondenta austriaca, VI, pp. 636-7 (15 Maiu), 640-1, 649, 652-3.
' Ibid., pp. 298-9 (30 April), 358 9, 437, 444 5, 60; VII, pp. 71-2.
5 Ibid., VI, p. 418. Maiorescu aratä ce a oferit Ristici ; ibid., p. 459.
6 Maiorescu, pp. 64i 50 (disuadat de Maiorescu, se irnpaca).
7 Corespondenta austriaca, VI, p. 469. Ingrijorarile austo-ungare,
pp. 477-8, 488 90, 521-2.
COMPENSATIILE BULGARETTI 147

cesti reveniaul, $i Spalaicovici propunea $i mai de-


parte un adevarat tratat de alianta2. Si, astfel, la 25
Maiu declaratiile lui Carol I-iu se fAceau si mai netede
$i mai amenintlitoare: Sa-si dea sama la Viena t Ro-
mania nu poate admite o Bulgarie prea puternica (2-
bernidchtig); una ca aceia ar constitui o vesnica pH-
mejdie pentru Romania. Contrastul intre politica ac-
tuala a Monarhiei si aceia a Romaniei std. In faptul cä
Ate tro-Ungarja vrea sa creeze o Bulgarie Mare pe so-
coteala Serbiei, pe cind, din potriva, Romania trebuie
sa doreasea o Bulgarie tinuta in sah de Serbia3". Peste
trei zile, aducind inainte $i calitatea sa de aliat si ser-
viciilc aduse contra iredenlei ardelene, el presinta Bul-
garia ca dusmanul i rivalul istoric", si el se rostia ho-,
tacit pentru. Sirbi: Serbia, cu care Romania n'a avut
niciodata un diferend, trebuie sa fie Intärita astfel ea sa
poata oferi un contrapond al Bulgariei In Balcani"4.
Raspunsul lui Berchtold cel cu mina tare" nu za-
bovi. FatA de contrastul hips si adinc intre Monarhie
$1 Serbia, o cooperatie militara a Romaniei cu acest
Stat sau cu Grecia, care probabil va f1 de partea lui
in casul unui conflict serbo-bulgar, n'ar fi conciliabil
cu legatura noastra de alianta, $i de aceia trebuie
sä prevenim, In ce priveste intelegeri, fie cu Ser-
bia, fie cu. Grecia, care in ultima consecventa ar a-
-duce Romania neaparat, in contrast fatis cu Monar-
hia"5. Alt glas se auzi bash' indatd din Berlin, care,
totusi era la 31 Maiu pentru neutralitate6: e imposi-

Ibid., pp. 511-2.


2 Ibid., pp. 519 20.
3 Ibid., pp. 521-2.
4 Ibid., pct. 540 2. Cf. si ibid., pp. 544, 546, 750-51.
5 Ibid., pp. 546-8 (29 Maiu). Ghesov instiinta pe ministrul aus
fro-ungar la Sofia ca va fi razboiul, in care Sirbii sint cu totul-
Rata si noi Inca nu ; ibid., pp. 555-6.
° Maiorescu, p. 648.
- 148 CONFLICTUL

bil sa putem Merge asa de cleparte inelt sä cerent


Rcrnaniei A. mai piarda i acest moment psihologic",
asa incit o cesinne pana 1a. Balcic parea o necesitatel.
SInt semnificative instructiile date la 30 Maiu de Ja-
gow lui Waldhausen, ministru la Bucuresti: Vä veti po-
trivi tonul asa ca sa preveniti, e adevärat, contra unei
alic,nte cu Serbia, dar tot odata sä lasati a intrevedea ca
nu voim sa oprim Romania de a-si constata In acest mo-
ment interesele indreptätite fata. de Bulgaria". Rego le
va raspunde ca o ruptura cu Austro-Ungaria 1-ar du-
rea foarte mull, dar e chemat sIt apere interesele te-
rii sale"3.
Deoearndata i guvernul Joan Bratianu, devenit,
i
prin voia regelui, aproape un colaborator in politica
extcrna, nu indrazniau a face panil decisiv, cel de-al
doilea voind si garantii grecesti, in ce priveste Ma-
cedonia, dar intervenirile la Sofia pentru a doua serie
de cunp..n atii ajungeau la sornatia ,tirgului brutal"4. Se
ameninta din nou cu mobilisarea, cu ocuparea liniei3.
Acum politica vienesa., intervenind la Berlin, ca sa se
mvcdereze ea o Serbie Mare ar fi unealta Rusiei, a-
sigura pc rege ea superioritatea Romaniei stIt in po-
Ltiea si in cultura care o Indreapta spre Apus, In con-
tint itatea ace,tei directii6. Ajutorul lui Maiorescu ra-
minea sigur, dar din ce in ce mai mult legatura de
im.reclere intre el sit Suveran e destrama: Ce vrei
spunea Maiorescu lui Ffirstenberg, politica nu
' Corespondenta austriaca, VI, pp. 565-6.
Eure pp. wollen lhre Sprache so regeln das sie zwar vor
Abschluss einer Allianz mit Serbien warnen, aber gleichzeitig durch
blicken lassen das wir Riimanien nich abhalten wollen seine bere
chtigten Interessen in diesem Momente Bulgarien gegentiber wahr
zunehmen ; Die Grosse Politik, loc. cit., pp. 8-6-7, no. 13.347
3 Corespondenta austriaca, VI, pp. 710 1.
4 Ibid., p. 579. Cf. ibid., p. 587.
5 Ibid., pp. 622, 641, 716-7, 720 2.
o Ibid., pp. 721-5. Cf. Maiorescu, p. 749.
COMPENSATIILE BULGI RE '1'1". 149

atfrni mimai de mine; intr'o tara parlamentarg tre-


buie sà te indrepti dupà opinia publica, j, apoi,
In. orice suveran ii g a quelgue chose d'un cabotin"1.
Mull timp, el, care atribuia cu o lung inainte hotaririi
de mobilisare a regelui, blab.' la 13 Iunie, tinta de popu-
laritate2, va vedea cu ciudg ch. ministrii Rusiei si Fran-
piei 11 silesc sg mobiliseze. Va vorbi regelui de pri-
mejdia Serbiei MaH, Ii va spune cit garantia de viitor
a Romaniei e in leggturg. cu Centralii, ca a doua zi
4upa noua rectificare de fruntarii privirile trebuie sg.
ni se indepgrteze de la Bakani; spera c, dui:a ce
prin tot felul de influente politica exterug a regelui
enise sovgitoare, el, prin audienta de ieri 28 Iunie),
a readus-o pe un macaz drept i statornic"3. Si, cind.
va fi necesar g. mobilisarea dupg. ,ruptura 1ntre Bul-
gari si Sirbi, el se glitch s intrebe intgiu pe Balcanici
dart sint cu adevgrat In rgzboiu4, ceia ce Danev avu
Indräzneala sal tagaduiasc13. Cind i se comunica de-
pea secrete de la Berlin cg. Germania a refusat sg.
apes,- asupra noastrg in sensul politicei de intelegere
cu Bulgaria si ea ne lasg la libera noastrg hotärire,
aceasta i se pgru curios". Si dupg ce trupele roma-
nesti vor trece Dungrea, el Inca va repeta cd nu vrea
Serbia Mare7.
1 Corespondenta austriack VI, pp. 736 8.
-2Memorii, p. 654.
2 Coresdondenta austriaca, VI, pp. 763 4 ; Cartea Verde, p. 109,

no. 144.
' Corespondenta austriaca, VI, p. 787. Se confirma de dinsul,
Maiorescu, pp. 753-4.
6 Corespondenta austriacA, VI, p. 801.
6 Maiorescu, p. 714.
7 Corespondenta austriaca, VI, pp. 585 6. La- 10 Iunie arata ca ori
se hotarnicesc cei trei chilometri, ori o facem noi, dar situatia e
prea nesigura si nu poate lua raspunderea" ; Take Ionescu credea
ca regele nu se poate decide si voia mediatie europeana ; contra
-cui nu vrea, va merge Romania ; Die Grosse Politik, XXXV, pp. 37 8,
no. 13.933. Si, din contra, regele spunea lui Waldthausen ca a
ramanea neutru intr'un conflict intre Serbia si Bulgaria fats de opi-
150 CONFLICTUL

Mai dureros eta atins Berchtold de aceastd intorsd-


turk a lucrurilor. La 27 Iunie el scrie la Berlin a, rilz-
boiul sirbo-bulgar hind iminent i Impreund EU el mo-,
bilisarea romaneascd care e si anuntatd la So-
hi, unde nu se stia cd se opune momentan Tarn
Ron ania va deveni unealta Rusiei, si, In locul 11-
nei ciocniri Intre Bulgari si Sirbi, care e interesul Tri-
plei Aliante", va fi apoi o refacere a aliantei balcanice,
dar ea virful contra Monarhiei. De ar putea fi. in-
Odintatg. Romdnia, care n'a vrut sd se Inteleagä cu Bul-
garia! Iar Berlinul rdspundea cd orice interventie la
Bucuresti ar grabi indreptarea In altd parte a Romd-
niei, pe a cdtii aliantd Germania pune cel mai mare
fond (das allergrOsste Gewich02. Si Tschirschky, mi-
nk trul Germaniei la Viena, spunea i el cd RomInia,
mai la urmd, Ii are dreptul de a asculta pe Francesi
si pe Rusi, elnd e vorba de interesele ei vitale", cdei
a fi intre Rusia i o Bulgarie Mare Inseamnd anularea
ei politicd3. La politicd de prietenie fatä de Romd-
n'a se alipia de altfel i arhiducele mostenitor (6 Ju-
lie), In momentul clnd mobilisarea romdneascd -era a-
ctual hotdritg.4.
Dupd ordinul regelui Ferdinand generalul Savoy a-
taease pe Slrbi la Bregalnita i fusese rdspins. La So-
fia Insä, Danev ca i Suveranul sdu credeau cd situa--
nia publica e absolut imposibil"; ibid., pp. 46-8, no. 13.403. Si
contra unei Bulgarii victorioase el va lupta (ibid., pp. 62-3, no.
13.424). Numai la 21 lunie i Maiorescu spune cd in acel cas- se-
va ocupa linia Turtucaia-Balcic; ibid., pp. 60-1, no. 13.422. ar si
atunci, dacd e vorba de a trece peste linie, se retrage; ibid., pp,
62 3, no. 13.424.
1 Ibid., pp. 46-8, no. 13.403; Cartea Verde, p. 110, no.147; 114-
115 ; Corespondenta austriacd, VI, p. 779.
2 Ibid., pp. 748 9. Numai ministrul german la Bucuresti, Waldthau-
sen, pe care Miorescu-I face tont', telegrafid cd Romania nu va_
merge cu Serbia (ibid., p. 754). Cf. sis ibid., p. 776.
3 Ibid., pp. 785-6.

4 Ibid., p. 845.
COMPENSATIILE BULGARETre 151

ti t se' poate salva, fata de Romania cu trupele gata,


fagaduind orice, oricit, ba chiar si Craina, cedind chiar,
pentru ca pe urma ceia ce fusese parasit sa' se reical-.
Regele, care dadea toat a. vina, ca si and data, pe ru-
sofilul Danev, acum presedinte de Consiliu, introduse
chiar in taina unei. melodrame pe ministrul Romaniei
in castelul sail pentru a da asigurdri care de sigur cd
veniau cu mult prea tiriiu2. Pana la urma se Incerca
jocul de a se face cu totii ea, in fond, nici nu intelog
de ce anume e vorba.
Nu-si dadeau sama de marea schimbare de spirit
care se petrecuse, instantaneu, la noi si care era a-
cuma- generala. Nu era vorba, data aceasta, nici de
intrigile de club, de a lor demago0e, de supralicitarea
inteun domeniu patriotic la care se gindeste un po-
litician numai in zilele mari, cind ele pot scoate la
iveala sau mirtà dire dulcele liman al puterii, ce vo-
iau acestia, era o aventura cu scopuri de partid, ceia
ce s'a fäcut atunci, si nu inainte, era un act necesar, ie-
sit din necesitatea lucrurilor, nici de ilusiile megalo-
mane ale unor tineri ideologi grabiti sa joace un rol,
cit mai mare si mai mindru, in viata publica, nici de
gagb.utia satisfacuta a unei lumi de orase grabita sa
cumpere in anul Silistrei, cum II numia Take lo-
nescu la banchetul eet i se dranjase la Caracal, amintiri
din Silistra", in acelasi limp clad discuta chestia Ben-
mann luster" san lua parte la bataia de flori de la
Soseaua din Bucuresti, ci de un sentiment dublu: in-
taiu, acela al ingrijorarli fata de Turcia crestina",
nesuferitoare de vecini, doritoare de a-i jigni, umbri si
domina, si, al doilea, sentimentul de indignare contra
-cuivacare, din laconie, ataca pe fratele de arme
de pand atunci, si in conditii de pindä si lovitura
1 Cf. ibid., p. 822 §i urm.; art. mieu in Revue hist., 1932;
Cartea Verde, pp. 112-4, no. 151.
R V. i Actiunea militard, p. 102.
152 CONFLICTUL

care shit ale celei mai law trAddri". De altfel, vorbihd


la protocolul de la Petersburg, ziceam in CamerA, cu
(lona luni inainte: Dacd mine, inte`un conflict dintre
Bulgari si Sirbi, pe care-I deplor d'inainte, not am
ingddai ca Bulgarii O. savirseascd un act de viOlent6
$i IRA n'am interveni cu toate puterile noastre pen-
tra a impiedeca aceastä incercare de intärire a u-
nuia singur, s'ar sävirsi o crimh. de Stat". Si stra-
veclerea altei datorii, a celei firesti, se adg.ugia de
la sine: Nädäjduiesc a asa ceva nu se va intimpla
si a, unind grija unui mare ideal, care este o mare ne-
cesitate si o posibilitate rationald, impotriva cdreia nu
se pot ridica astäzi nici aliatii, de cari se cuvine a tinea
samA in margenile tratatului, cu grija irnediatä a unui
echilibru balcanic care sa-si aibä radacinile sale in
dreptatea nationala, pretutindeni satisfäcutä, dar ne-
intrecutä de nimeni, vom sti sä recitpathm, prin pu-
terea unei natiuni mari si inteligente, macar o parte
din terenul pe care incapacitatea clasei diriguitoare r.e-a
fäcut sä-1 pierdern Ora acuni". Si, dupä atacul bul-
Wiresc, lozinca in foaia mea era aceasta; o singurA a-
titudine ni se impune: a impiedeca, fie ..si cu armele,
ca Serbia sä fie zdrobità"1.
Mobilisarea fusese ordonatä la 3 Iu lie st. n2 Era vor-
ba de un ciudat Ministeriu national, a carui propunere
o Meuse Ioan Bratianu; presedinte ar fi fo,t insigni-
fichntul supt raportul politic Kalinderu, pe care si
regele-1 caracterisa de ramolit"; ministru de fikboiu
ar fi tot un general; patru liberali ar fi stat alaturi
de ete doi conservatori de ambele nuantc Maiore.,cu,
natural, si, tot asa de natural, Take Ionescu, avut in ve-
dere ca sef al partidului conservator dupä nurnirea

I rbid., pp. 92-3.


2 V. Maiorescu, p. 754 si urm.
COMPENSATIILE BULGARE5T14 153

unei regente de sase In locul demisionatului Carpi; apoi


Marghiloman si Disescu, socotit ca un fruntas de pri-
mul rang)2. Dar, cind se lila masura mobilisarii, ceia
ce nu putea duce la -o simpla ocupatie, cu toate asigu.-
rarile ce se dadeau, ci la operatii militare mai Intinse,
si Take Ionescu, cdruia asemeni raspunderi b. atitau
_nervii, era de parere sä se proceada imediat la alcatui-
rca Ministeriului national, chiar supt presidentia lui
Brätia.nu ca mai vechiu prim-rninistru3, pe chid, pentru
acest motiv, M. Cantacuzino credea a fricosul tre-
buie Impuscat"4. Dar se 'Astra tot vechiul Minis-
teriu Bratianu, luIndu-si, ca si Filipescu, locul de capi-
tan de artilerie In armata de operatii.
Strigatele In strada care salutara aceasta hotarire, al
aril termin mai tirziu trebui inlaturat, in Intelegere
cu regele, fiindca desplacuse in public, nu erau- ale
derbedeilor de cari vorbeste Maiorescu , de fapt un
tmar Sturdza, un colonel Lambru, totusi Incintat apoi
ca derbedeii" II incunjurara trasura cu aclamatii si-i-
dara impresia unei ,,noi popularitati", si cuvintele de
Jos Austria", care se deslusiau, si Impotriva carora pro-
testa cu indignare Ffirstenberg, nu erau fard. semnifi-
catie5. De fapt ele represintau marele adevar, national,
popular, ca prin actiunea necontenit si adesea asprn
disuadata de la Viena incepea noua politica de o-
fensiva a Statului romin. Derbedeii" faceau mai mull
poate decIt aprobarea, la 3 Iu lie, din. partea Pada-
mentului.
' Ibid., pp. 648, 651-3 (10 lunie).
2 Ibid., pp. 752,-4.
a Ibid., pp. 755-6.
4 Ibid., pp. 756, 819, 822-3. Se mai vorbia ca prim-minigtri de
generalii Cu leer, Hirjeu sau Zosima" ; ibid., p. 818. Ba chiar
Mavrocordat gi Perticari. Maiorescu pretinde ca BrAtianu nu numai
a refusat, dar ch duph demobilisare va renunta la gefia partidului
ski" ; P. 822. Fratele Vintila i-ar lua locul ; pp. 823-4. ,
6 Cf. Maiorescu, pp. 754-5 si Corespondenta austriach, VI, p. 882.
154 CONFLICT UL

Actiunea porni färä un act de aliantd, care fu Pefusat


Greciei supt cuvint ca e vechea dusmanie intre Cu-
tovlahi i Greer', iar Turcilor, cari intervenird si ei,
prin trimes special, si mai mull2. La Intrebarea lui
Pasici3 daca. Intelegem a lua parte la negociatiile de pace
se rdspunse, fireste, cu un da hotarlt.4. 0 parte din
trupe, cu generalul Cu leer, trecurd prin Silistra, ca
s'o iea in primire, prin Dobrogea, ca sà ocupe linia
maritima, allele, puse supt comanda Printului Moste-
nitor, erau sa se Indrepte, pe la Corabia i Bechet, spre
Sofia, cu dublul scop de a face pe Bulgari sä admitä ce-
siunile si de a-i sill, ..mai ales prin tdierea comunicatiilor
si flamInzirea armatei, la o pace patronatä de Ro-
mania.
Regele Carol, biruind toate ostenelile, grele pentru
vrIsta sa, veni lnsusi sä priveascit din nou trecerea
trupelor sale iubite prin. punctul de unde, la 1877, el
deschisese noul capitol al luptelor romänesti. Si, In
urechile lui, nu odata sung., si destul de tare, strigatul:
In Ardeal", care acurn nu mai putea fi socotit al unor
derbedei".
Acest strigat corespundea unui imperativ categoric
pe care-I simtia oricine avea ochii limpede i larg
deschisi. Inainte. Unanimitatea opiniei publice prece-
dase cu mult i presiunea manifestantilor de la Bucu-
resti5. Ii dädeam expresie scriind c, daca. Bulgaria
vrea sä zdrobeasca Serbia pentru a multami Viena, cä-
1 Maiorescu, p. 819.
2 Ibid., pp. 823-4.
3 Sirbii, spunea atasatul militar german la Sofia, nu se deciseserd
a merge /And n'au stiut hotarirea Romaniei : Serben warten, wie
ich höre, baldige klare Stellungnahme rumänischer Regierung ab,
ohne dessen Hilfe sie nicht loschlagen wollen"; Die Grosse Politik,
XXXV, p. 7, no. 13.359. Al Austro-Ungariei la Belgrad ni oferia ce
vrem, si in special Timocul ; ibid., pp. 73-5, no. 13.435.
4 Maiorescu, p. 825.
5 Aefiunea militara, p. 102.
.COMPENSATIILE BULGARET14 155

reia existenta insäsi a Serbiei, gata de lupta. pentru


Bosnia si Hertegovina, 11 e un spin In ochi", pentru noi,
data aceasta, se poate spune cu drept cuvint ca peste
Dunare se discuta chestia Ardealului", ca. se Incepe raz-
boiul Impotriva vointii austriece, a urii nationale ma-
ghiare Intrupata in sita bulgard". Si, la Intrunirea u-
nei noi Ligi, aceia pentru Ardeleni, In Iunie, rostiam,
In acord cu aceiasi constiinta pe care as fi fost mai bu-
cures s'o vad manifestata prin altii, aceste cuvinte: De
aceasta Austrie, care e o Austro-Ungarie, cu tot mai
anultä preponderenta maghiara, ne desparte tot Ire-
cutul si ea Impiedeca ,tot viitorul nostru"1.
Insa, nu numai Take Ionescu, care se Ingrozia inain-
tea unei raspunderi neImpartasite cu liberalii, si da-
dea ziarelor explicatii ca.' nu voim sd suparam Austro-
Ungaria amicä, dar si Maiorescu Mceau un pas inapoi
fata de hotarirea luata. Primul ministru telegrafia rege-
lui, acuma pornit, aproape tinereste, pp razboiu, sä
se intoarca si sä faca a inainta mai Meet trupe1e2.
A opri, a stinjeni era Insa acum o imposibilitate fata
de sentimentul national, atipit supt intrigile netreb-
nice ale. unei politici fara orizont, dar acum deslän-
tuit cu toata puterea lui elementara. Teranimea se sim-
tia ceva, adeca lnsusi lucrul de capetenie, cu totul
all,' cleat prin votul poruncit, silnicit sau cumparat
de la miserabilul Colegiu al III-lea. E1 mergeau In
grija soartei, cu un vadit simf nou In cautaturä. Era O.-
cere Inteo multime asa de mare... Trenurile militare
treceau necontenit Inteo betie de entugasm popular,
adevarat." Imnul inspirat al lui St. 0. Iosif, bolnav
de mult, dar acu.m fulgerat de o congestie, imn. devenit
maretcu totul alt cIntec national, In musica Indemnd-
toare a lui Caselli, decit träganatul, melancolicul, re-
semnatul Desteapta-te RomIne" sau cleat frumosul,
Ibid., pp. 95-6, 99-100.
2 Corespondenta austriaca, VI, p. 828.
153 CONFL CT JL

dar greoiul de pompd .,Trdiascd Regele", in care 11-


sunau maiestoase accente tariste inviora toate ini-
mile, le inviora sincer intt'o tarä unde manifestatie
si sinceritate nu mergeau mai niciodatä impreund. Ati-
tudinea spontanee se vedea si in tinuta teranului de-
venit ostas: Am vlzut regimentele trecind pe Ca-
lea Victoria Lumea avea ochii urnezi. Nu striga ni-
meni, asa sintem noi. Ei mergeau drepti, hotäriti, unii
din oei mai batrini crunti, cu privirea fixd, i, a un
semn, cintau: un imn de astä iarnä, care se desfAsura in
träganald plingere de doind. Si din el un strigdt se des-
fdcea. Sa trecem Dundrea!". II scoteau asa de salbate;
de sfisietor in. patima i in duiosia lui, incit parea cd
auzi rasa insdsi cerindu-si hotarull". In convorbirile
cu acesti soldati tdcuti rdspunsurile erau scurle: facem
tot per-A.1'u tara noastrd... Si singe sd värsäm, n'are a
facc.,; II vdrsdrn pentru dinsa". Copiii se cereau srt-si
poata intovardsi tdticul" i batrini, nechernati, nedo-
riti, Ii luau locul in ranguri linga fii si gineri, iar
unul pa care colonelul 11 intreba dacd-1 tin picioarele
rdspundea: Sä traiti, d-le colonel, vedeti de picioarele
dv., c. cu. imi cunosc de mult pe ale mele"2. Puteam
scrie ca, afara de uncle momente in care si cea mai
mare bundvointa i barbatie ingenunche inaintea tuturor
nepläcerilor, lipsurilor, primejdiilor unite, teranul nos-
tril s'a dnvedit o superioard i nobild fiinta omeneascV3.
La 19 Iulie Inca, trupele armatei principale hind
acum in adincul Balcanilor, la Orhanie, regele Ferdi-
wind, care intrebuintase loate mijloacele pantru a trezi
compasiune fata de o situatie in care se temea sau se
facea a se teme cd ar putea fi asasinat impreund cu
familia sa si, ca rdspuns la telegrama care Francisc-
1 Ibid., p. 109.
Ibid., p. 137. Cf. 0 p. 215.
3 Ibid., p. 245.
4 Ibid., p. 247.
COMPENSATIILE BULGARF '11 157

Iosif, cApatase sfatul de a ceda teritoriul cerut de Romä-


nia, se ruga de regele Romäniei sä opreascA. mersul
armatelor lui. Noul Ministeriu bulgar, numit dupä con-
cedierea lui Danev, oferia prin ministrul de Externe
Ghenadiev linia Turtucaia-Balcicl. Pretutindeni soldatii
bulgari, terani, preocupati de incä o recoltil in pri-
mejdie de a fi pierduta' pe amp, lepadau armele, spre
indignarea ofiterilor, neputinciosi. La Ferdinandovo, o
intreagd brigada cu artilerie capitulä inaintea unei
trupe de cavalerie romaneascä, inaintatä aproape ne-
preva7.4tor, cu colonelul Bogdan. Mersul precis al arma-
tei pc care, supt principele Ferdinand, o conducea ge-
neralul Averescu, care dovedi singele rece, autoritatea
resistenta la oHce greutati in Indeplinirea datoriei,
impunea unui inimic de la inceput clemoralisat. Astfel
nu erau justificate insultele regelui Bulgariei care vor-
bia la 15 Iulie de Iasul mars triumfal", de expeditia
de pradr a Rominilor2 nu se ceruse din partea noa-
stet sä nu ni se opuie resistentä , in acelasi timp a-
proape pe cind amintia. regelui Carol de relatiuni con-
sacrate prin atitea amintiri i interese comune", care,
spre mama. sa pdrere de räu", au fost intrerupte pen-
tru o c1ipr3.
La 21 Iulie guvernul bulgar cerea numirea plenipo-

Maiorescu, p. 922.
2 Corespondenta austriaca, VI, pp. 903 6.
3 Ofiteri bulgari prinsi vorbiau asa : Noi sintern teri mici ; nu
Putem face, Cu anii, razboaie napolioniene. Tottil s'a ruinat la noi:
intreaga viata economica s'a oprit. Trebuie s'o sfirsim"; Actitinea
militara, p. 133. Soldatii se incredintau noue ; ibid., pp. 13, 160,
193. Numai culturalii, invatatorii spuneau: atl avut noroc de Sirbi
si de Greci, caci altfel v'am fi batut de v'arn fi rupt" ; ibid., p. 140.
Sau altul: ,,veti vedea ce vom face la voi". Si p. 177. Soldatii
vorbiau asa : ,Am luptat cu Turcii: era dreptul nostru. Apoi ne-au
minat impotriva Sirbilor i Grecilor: nu era drept. S'au luat atitea
teri : sa le impartim frateste. Nu tot la unul si la ceilalti nimic 1
Cu fratii nu ne batem. Am venit la voi". V. si ibid., p. 217.
158 CONFLICTIII,

tentiarului romin pentru negocierile de pacei. I se ras-


punse cit armistitiul se poate discuta la Nis, dar tra-
tativele de pace trebuie sit inceapa la Bucures1i2. Un
trimes special al ImpAratului Francisc-Iosif, contele
Hoyos, veni in taind ca sa ardte cd Monarhia n'are ni-
mic de obiectat3 (odatd regele Carol rivnia eel mulc
un congres la Berlin, Romania fiind si ea represintata).
Ordine se (Miura pentru oprirea inaintdril cavaleriei
generalului Must*, ealdrasi i rosiori, care se gdsia
acum la Muntele Sf. Nicolae, de-asupra 5esului can,
duce la Sofia, fostul atasat militar al Bulgariei, Stanciov,
Il aduse generalului GArdescu. Trupele, foarte antre-
nate, erau gata de intrarea In Capita la tulburatd a
Bulgariei, al carii rege, in complecta-i desorientare, ce-
rea telegrafic, la 24, ca pacea sa se in,cheie .,de a
doua zi"4.
Lasul mars triumfal" a fost insa plin de omenie.
Orice abatere de la disciplind era aspru pedepsita;
orice plingere si multe n'aveau absolut nicio ba-
sd - cercetatd cu cea mai mare ingrijire. Se consultau
bolnavi3, se lucra la drumuri. Teranii ostasi ajutau pe
femeile care trudiau asupra recoltei si,. cu gindul la
ai lor de acasd, tineau cu dragoste copiii in brate." Im-
putarile priviau mai ales cite o gitinit prea rapede
cumparatd", de si ordinul era sal se plateasca tot, des-
tinindu-se i sumele, si orice reclamatie, cit de tirziu
venitd, fie si prutintel exageratd, era satisfacutd.
De cealaltd parte, actele de dusmanie ale populatiei,
care fusese atitata, spunindu-i-se ca yin ciocoii", o natie

1 Maiorescu, 923; Cartea Verde, p. 164 si urm.


' Ibid.
3 Ibid., p. 924.
4 Ibid., p. 925. Pentru starea de spirit a regelui Ferdinand, v.
Corespondenta Austriaca analisatá in articolul mieu citat.
V. Actiunea militara, p. 198.
o Ibid.
,COMPENSATIII.E BULGARE5TI" 159

teribild, care ucidel- si contra carora s'a afisat supt isca-


litura printului Ferdinand o Instiintare de sigur prea
aspra, au fost foarte rare. Adesea ospitalitatea s'a o-
ferit din toata inima. De alminterea pda. departe,
In tara Impestritala cu Romini, se vorbeste bine ro-
maneste. Bulgarul din Orhanie la care am fost gazduit
Imi scria pe urnad la Bucuresti, spuindu-rni ca-i In-
treabdeopiii unde slut eu si daca nu mi s'a Intimplat ni-
nric. I3atrini din vromea rornanticului Racovschi, care
petrecuse alltia ani de neobosit conspirator In ,Bornd-
nia, unde a apdrut, la. Braila, i cea d'intain Istorie a
poporului bulgaresc, de MariA Drinov, Imi vorbiau de
vechile legdturi cu tara noastra 5i, multämindu-mi cä
n'am fost printre razboinicii din 1912, recunosteau cd
n'am venit la din,sii cu gindul de a li rapi din ce e
In adevdr dreptul lor national. Oric'e ar fi astazi, noi,
batrinii, nu uhrtm tot ce ni-a dat pe vrernuri Romania"2.
In odaia mea erau flori proaspete. Fata de acest po-
por cuminte, laborios i asezat, accesele de nervi, de o
violenta i trivialitate cum rare ori le-a lasat sa se
vada un Suveran, ale regelui Ferdinand, represintau
cel mai curios contrast3. Numai sovinistii, deprinsi a
considera pe Rom Ini ca pe niste mdmaligari" si pe
ofiterii nostri ca pe niste Incorsetati cu obrajii spoiti,
pdstrau o tinuta care a Mout asa de rau In relatiile, im-
puss si de origine ca si de desvoltdrile istorice si de
newile actuale, sIntre cele cloud popoare.
Ccia ce vorbia pentru grabirea congresului, mai mult
decit somatiile unui imperios Suveran ajuns la desna-
dejdea care nu alege termini, era holera care decimase
cindva armata bulgareasca si care patrunsese la Or-
hanie intre ai noslri prin rascolirea depositelor de echi-
' Ibid., pp. 206, 214.
2 Ibid., p. 163.
V. articolul mieu frances citat, pentru purtarea trupelor, i Ac-
thinea militara, p. 220. V. si notele d lui N. Banescu, in Revisit;
infanteriei.
160 CON FLICT UL

pawent ale celor morti de boalA. I-am lost martur: ne-


pregatiti pentru dinsa, neavind mai nimic din ce trebuie
pentru a o preintimpina i infrunta, i-am cedat multe si
-scumpe victime prinA ce a venit, destul de tirziu or-
dinul de retragere st s'a putut face_ strecurarea .spre tard,
pc care atitia n'au mai Iltzut-o, rugindu-se a fi Ingo-
pati cu capul spre Dunrtre", a celor 150.000 de oameni,
cu buni cu ni, pe cari-i strinsese o mobilisare generala
mai ambitioasa decit socotitil in ce priveste Imbraca-
mintea, armamentul si alimentarea, care a fost detesta-
bila:
La 2 August, supl presidentia lui Maiorescu, incepeau
la Bucuresti negociatii, la care delegatii Bulgariei au
refusat sa ica parte efectiva, declarind ca prirnesc to-
tul tocmai pentru a invedera cii pentru dinsii aceste ho-
tariri n'au nicio valoare. Numai peutru portul la Arhi-
pelag. Cava la, pe care d. Venizelos 11 voia cu orice pret1,
a fost o oarecare impotrivire. Regele Carol, primind
Intiiiu pe Bulgari, Meuse tot posibilul pentru a min-
glia pc niste invinsi cu privire la a aror tare memorie
nu putea nimeni sA se insele. Din partea noastra, asa
era de mare satisfactia pentru biruinta de prestigiu,
incit se patronau Lira niciun fel de informatie oroprie
desbateri cu privire la Tinulurile total necunoscute. unde
totusi avern sute de mii de ai nostri, unele Tinuturi lo-
cuite aproape exclusiv de dinsii. Niciun Macedonean n'a
lost intrebat si clausa cii vom putea tinea scoli 5i chiar
introduce o ierarhie autonomI parea ca pune capat pen-
tra totdeauna unei chestiuni care nu odatä, dupd ce fu-
se e si ea cal de bataie al partidelor, devenise jenanla
pentru huzurul vietii usoare a clasei de sus rorranesli,
de care in acel moment erau pline casinele de Joc de
cIrti de la Constanta i Sinaia.
Pacea cu Bulgaria a fost cea d'intdiu incheiata, 11 5
Actiunea mi1itard p. 203.
COMPENSATI1LE BULGAREST1N 161

August st. n., dar se anuntase ca ea nu va fi definitivä


decit atunci cind i toti ceilalti se vor fi inteles si sco-
pul conferintii va fi fost pe deplin atins, ceia ce, de
alminterea, se facu, lucru greu de urmdrit, care nu se
puteau vedea Inca, a doua zi chiar, Bulgaril presintlnd
reserve numai pentru Cava la si rugIndu-se ca la cu-
vintul pace" sa nu se adauge i acela de armonie"1.
In declaratia ultima a delegatilor ei se spunea ea nu
s'a putut ajunge la hotäriri pe basa principiului na-
tionalitatilor", cä s'au avut In vedere numai considera-
tii de fapt" i ei se adresau Puterilor pentru un sprijin
care sä Inbunatateasa. situatia Bulgariei, potrivit cu
jertfele ce a facut S i cu necesithtile desvoltarii ei eco-
nomice i nationale", ceia ce fAcu pe Maiorescu sä ii o-
puie punctul de vedere ca asemenea apeluri nu zdro-
besc si nu infirma Intru nimic valoarea juridicA a pa-
cii, care trebuie consideratä" ca o pace definitivg.2". Ceia
ce nu va Impiedeca pe Tarul din Sofia, lntrat in rese-
dinta sa, IIngä generalul Ratco Dimitriev, ca un birui-
tor 5i cuceritor, In alaiu de Cesar roman, sa vorbeascä
soldatilor sal de trädarea", rpirea".felonia", spo-
liatiunea" aliatilor sal, Indreptind spre zile glorioase
mai bune" pentru teritoriile bulgare" (si Salonicul) pe
care traiesc fratii nostri de aceiasi rasa". Totusi la 18
August Bulgaria ratifica tratatul.

I V. si ibid., p. 224.
Totusi el li spusese Ca pot declara la protocol speranta inteo
revisuire a Marilor Puteri"; Maioreecu, p. 193. Furioase glasuri de
presã contra Rorninilor, ibid., 226-9.
2. INTRE DOUA CRISE.
Campania din Bulgaria, asa fàrä lupte cum a lost
si fard alt d. pierdere cleat a celor peste o mie de ho-
leriei, ii avut, cum si era de asteptat, o puternicg in-
fluenta asupra Rominilor de toate categoriile.
Incepind cu cei de peste hotare, s'a observat, in-
tr'un moment cind guvernul unguresc Incerca o noug
lovitura, supuind unui episcpp maghiar asezat la Hajdu-
dcrogh un intreg grup de ortodocsi, cgrora pentru a li
se ruipi limba de cult li se impuse vechea greceascd si
din nou un sentiment de indignare se intinse asupra Re-
gatului , lipsa lor de interes pentru actiunea de peste
Dunare. Nu s'au inscris, mai de loc, ca in 1877, voluntari
de acolo; Mocanii stabiliti In jUdetul Brdila au fost prin-
tre cei mai slabi ajutatori ai expeditiei. Insa Solia Sa-
t-lor, supt hnpresia ineercgrilor austro-ungare de a
tinea Romania in loc panä la sfirsit, scria aceste rin-
duri semnificative: Rominii din Ardeal au lost cei din
urmd can au crezut acest lucru i ei vor fi cei din
urmil cari-1 vor uita". Din America se trimeteau, ca
de la Youngstown, modeste sume pentru armatä Si
ziarul Rominul din Cleveland indemna sä se contri-
buic la crearea flotei de dare tara liberd ar putea ha
aibä neveie Intr'un viitor destul de apropiat. Po410
cit de curind, mai curind clecit ne asteptArn, mai eu-
rind &ea ne Inchipuim, RomAnia va fi chematA sit a-
ducii la indeplinire ndzuin(ile noastre, desrobirea In-
tregului neam romeinese".
INTRE DOUA CRISE 163

In clasele intelectuale e sigur ad, pe aceasta vreme,


cind Luceofdrul, publicatia din Budapesta a d-lor Oct.
TasIduanu si Oct. Gaga, rdspundea in ton si tendinte,
ca si in caracterul materiel literare, Sdmdndtorului
din Bucuresti, trecut dupd 1906 in sama lui Aural Po-
pavici, unit cn Scurtu, si, cind, apoi, Neamul Romdnesc,
-des oprit de guvernul unguresc supt toate numele: sj
Prirndvara 5i Revista A Istoria Rominilor" de N.
lorga trecu supt titlul: Cultura cartofilor dupd cele mai
noi metode, traducere din limba ungard", avea aba-
nati in. toate cercurile pänd la episcopi i vajnicul, cerbi-
cosul canonic de la Blaj, Moldovanut, strecura discrel
,,suprasolvirea" sa la congresele Asociaiei, cercetate d3
noi cu gura cusuth, nirnic nu fusese schimbat si sufletul
naticnal, ca si in Bucovina, era de o unitate absolutd. In
Basarabia rdsMtea greu cartea romäneascd, de si Liga
Cultured tiparise, prin profesorul Constantinescu, Iesean,
mutat la Chisindu, o intaie carte de cetire cu litere chi-
lirice si ernigratul.Gheorghe Madan, folklorist priceput,
servia ca legilturd cu tara sa de nastere,.ba chiar kiln-
&al brttrin Gavrilitä apdruse in capitala Romdniei cdu-
tindu-si legatura, vdditd si dupd ochii albastri, cu sfintul
Mitropolit Veniamin Costachi. Dar la implinirea sutei de
ani de la anexarea Basarabiei, pe lingd tiparirea unei
cdrti a mele, de afirmatie romdneascd, Basarabia noas-
ira, organisasem in Parcul Carol o expositie basara-
beand, cu Infdtisarea cetdtii Hotinului, adunasem sub-
scriptii pentru un cdmin al Basarabenilor la Iasi, rds-
celisem intreaga opinie publicd, si printea rnanifestatie
la Ateneul Romin, unde insusi doctorul bulgar Racov-
schi, Sof indrägit si ascultat al socialistilor, dar orn de
educatie ruseascd, odatd la Odesa, si scriitor rus, venise
sd afirme ca Rusii n'au dreptul s ramiie in acea Mol-
dovd de Rasdrit. In celasi an 1913 se dildea vole md-
car in Sudul mai putin roma'nesc al provincial, in ju-
detul Cetatea-Alba, sa se reintroducd limha romancascd,
164 CONFLICTUL

pentru care un pneot Gurie Grosu i aliii editaserd car-


tile de slujbg., i ochii credinciosilor se umpluserä de
lacrimi. In sfirsit, dupä crisa razboiului rusesc, pierdut,
cu Iaponia i introducerea, cu adunarea Dumei, a unui,
regim de aparenta constitutionala, nu numai revista bi-
sericeasca Lumindtorul, ci l primele ziare, Basarabia,
Moldoveanul, la care colabora cu versuri Pantelimon
Cubolteanu", adeca d. Pan Halippa, fratele arhivistülui
exilat pentru sentimente romgnesti, si Nica Rona-
nas", adeca d. I. Buzdugan, incepuserd a se raspindi, du-
cind In litera lor ruseascg. tendinti care trebuiau In cu-
rind O. se Intoarca nu numai Impotriva vechii Rusii ti-
ranice, dar si a celei noi, cu pretentii desrobitoare, 5i
prin noile scoli de moldovenestel. In aceastg. Basarabie
se vedea acuma cg. Rusia staginä Ii da sam cä e-
xistg. o Ronidnie liberd i, nu numai atita, dar li fa-
vorisa actiunile de intindere: mare lucrul-.
Indurirea eea mai puternicä a fost insà aceia exer-
citata de lunga calatorie milliard asupra teranilor din
Romania, cad nu iesisera niciodatä din coltul, cu atit
mai putin din patria bor. Lor, totul li era o uimire
o altä tara,nu chipoasä la infatisare, cu cladiri albe,
Mute cu gust, Inobilate cu lucrul de Ming, ca ale lor,
dar una solida, In care ode& fiu al ei Isi avea rost de
pdmint si chiar o participare politica de care ai nos-
td erau mai putin influentabili. Pe scarile Creditului.
Funciar bulgaresc se ingramadiau säteni cad, mid pro-
prietari instariti, grupati pentru a importa masini per-
fectionate, se sinitiau acolo In casa lor, Mrä nicio favo-
risare a unei proprietati mai mad, aproape neexistente.
Pe ling ca-si dadeau mud' de cit li se datoreste lor bu-
na ispravg. a Intreprinderii, ei vedeau In aceastä rea-
lisare a societatii terdnesti o mustrare pentru altii si
1 Cf. Iorga, Pagini despre Basarabia de azi, cartea d-lui I. Nistor
despre Istoria Basarabiei si colectia de articole i marturii a d-lui
Onisifor Ghibu.
INTRE INDUA CRISE 165

un Indemn urgent catre ei insii. Lucrind asupra a-


cestor impresii adinci, neuitate, vorbiam astfel care
soldatii intorsi la munca lor, care acuma li se va
fi parut, nerasplätita cum era, de o amaraciune deo-
sebitä: Ati vazut acolo eft de aproape e omul cel
mic de omul cel mare. Asta fiindcd mai mari h int fe-
ciorii teranilor, cari nu s'au deprins a-si despretui pa-
rintii. Dar si penttu ca teranul Isi da sama ca lam e
a lui, cd trebuie O. fie si pentru el. Acolo, alegerea de
primar, de deputat slut alegeri adevarate. Omul nu
se lasa lnselat si bagat In boli. Si de aceia alesul e
al celor cari 1-au ales"l.
Aceste lucruri le vazuse si le Intelesese si seful de
puternic partid, abia pe la cinwci de ani ai vrIstei,
cane mersese supt uniforma sa de artilerist In Bul-
garia. El stia ca lui i se pastreaza o mostenire de pu-
tere foarte apropiata, pentru care si la negociatiile de
pace regele tinuse neaparat ca el, absent, sa-si AM
represintantul, pe Costinescu2. Ceia ce vazuse, voia sa
introduca si la noi, sperind si aceia: ca teranii libe-
rati deplin, Impaminteniti, instariti, stapini pe un rol
hotilritor Ii vor da legiunile pe care, dupa ispitele unui
tarhism si mai deschis la demagogie, nu le mai pu-
tea astepta cu atita siguranta de la plebea nesatioasa
si schimbatoare a oraselor.
Inca din vara acestui an 1913, dupa staruintile d-lui
C. Banu, unul din luptatorii pentru expeditia din Bul-
garia, profesor cu talent In vorba ca si In scris si a-
j uns printre sefii tinerilor, am avut o Intrevedere cu
Joan I. Bratianu, acasa' la dInsul. Imi vorbi de colabo-
ratia tatalui sau. cu M. KogAlniceanu, al carui rost ar
trebui sa-1 am eu pe ling dinsul si de intentia sa
' Actiunea milliard, p. 23.
9 Maiorescu, p. 927. La conservatori fusese o teribila lupta pentru
locurile in care Maiorescu n'ar fi primit nici pe Take lonescu si
trebui sA indure pe Disescu, lAsfrid pe altii inconsolabili.
166 CONFLICTUL

ferma de a da teranilor pamint i vot. Le voia de co-


singura formä pentru toti, absolute si imediate. Obiec-
tarn cit pentru pamint, ca sa, se evite o rupere de e-
chilibru i multe abusuri, ar fi mai potrivit A. se e-
dicteze arendarea numai la terani, tovarasia pe zece
ani cu proprietarul, pentru ca, pe urma, fär pierderi
In clädiri si vite, farä lipsd de credit, obstea tera-
neasca sä se despartä puternicä si capabild de a trai
In adevar si, in locul unui sufragiu universal de toro-
calä, unul pe categorii, pe curd", ca In. Bucovina, fie-
care clasa avindu-si nurnärul de represintanti, potri-
vit, nu cu nurndrul simplu, ci cu Intreg rostul in e-
conomia nationala. Planul a parut prea complicat u-
nui om pe atit de grabit acuma, pe cit inainte de a-
ceasta, multi ani de zile, fusese salisfAcut cu oporta-
nigmul curent. Cum, pe de allä parte, el rdspingea mi-
ce pact fatis, puindu-mi in vedere snstinerea pe supt
minä a unui numar de partisani la alegerila pentru
Parlament, interesanta Intilnire, care mi-a ramas tot-
deauna vie in minte si de care adesea ori aIn fost
adus a vorbi, ramase färä urmari, en raminind in insig-
nificantd unei mici grupari, organisatä ca partid de
curind, dar total nerecunoscuta de rege, iar el pregd-
tindu-se pentru o cariera triumfala, In care nu cre-
dea ca-i trebuie numai decit si sprijinul mieu moral.
Asupra actorilor ultimelor evenimerite, ministri $i
diplomati, ca si asupra suitei lor, succesul ava un e-
fect ametitor. Maiorescu insemna ca Regele Ii asarna.-
nase fa o. de un amic ca singurul vrednic de a sta
linga rn area amintire a lui Rogälniceanu si el banuia
ca de la Curte vine articolul de ziar .Doi batrini", in
care era pus pe aceiasi linie cu Suveranul2. Take Io-
BrAtianu nu voia sa admitd nici aceia cA a cduta sA inscrie-
pe oricine inteun partid, ca pe catastifele Tiganilor de odinioare,
suprimA mice judecatA si opreste oHce initiativa a corpului electoral.
2 Memorii, p, 102, 104,
INTRE DOUA CRISE 167

nescu, care vazuse cum toga' gloria actiunii militare si


a tratatului trece asupra sefului sau ministerial, isj pre-
gatise un Intreg program de desvoltare a resultatelor
atinse, cautind sa cistige pentru hegemonia romaneasca
si pe Turci, pe caH Maiorescu nu voise cu niciun pret
sa-i primeasca la conferintät, 5i sd capete merite proprii
impkind in chestia insulelor de linga coasta asiatica,
Lesbes, Chios, pe acestia cu d. Venizelos, caruia li pro-
inmea o frateasca prietenie pe care diplomatul cretan
o primi cu o deosebita salisfactie.
Ministrul austro-ungar la Bucuresq semnala pofta
unor liberali de a avea Vidinul, pe care-I amenintau. Sir-
bii, si, In cas de ocupatie, era sa colaboram si noi pentru
a-1 pastra Bulgarilor2, chiar Rusciucul si Varna3, dorite
de garol I-iu, Inca de pe la 1903, unde trupe romanestii
intrasera un moment 4. In acelasi sens scria ziarul lui
Carp. Cavil-dal. Ioan I. Bratianu md cerceta cam ce
am putea cere peste Dunare, indiferent do la ciao.
Iar lumen d'irnprejur, vazind cit de usor, aproape
fara jertfe, se merge la astre", relua de Indaid ye-
chiul fel de a trai, cautind sa uite asigurarea Bulgarilor
di In cinci ani cel mult si noi vorn yeni la voi", fireste
cu alte procedee decit cele intrebuintate in Bulgaria de
armata noastra. Nicio reforma a unei armate, mai nu-
meroase, mai ascultatoare si mai entusiaste decit ris-
punzInd cerintelor tehnicei moderne, nu va ocupa cei
abia doi ani de liniste In caH, supt apropiata ei-muire
a lui Ioan I. Bratianu, trebuiau sa se zimisleasca refor-
mele.

Deccamdata erau Inca greutati extern:: in oe privesto


reeunoasterea tratatului. Opinia publica europeana ra-
I- Corespondenta austriaca, VI, pp. 1019-20. Cf ibid., p. 1061.
' Die Grosse Politik, XVIII, pp. 653-4.
O Corespondenta AustriacA, VI, pp. 1068, 1090.
4 Maiorescu, in Iulie-August.
108 CONFLICTUL

minea recunoscgtoare Romaniei pentru cd asa de iute


si In aparentä definitiv stinsese, cu foloase mari pen-
tru propria ei gospodArie, un foc de la care se puteau a-
prinde si allele, mult mai mari. Din Franta, veneratul
mieu fost profesor, academicianul Charles. Bémont; Ifni
trimetea o scrisoare pe care, cu criticile si recunoasterile
ce cuprinde, cred cg. este bine s'o retiparesc aici:
Iti voiu marturisi ca la Inceputul razboiului balca-
nic atitudinea RomAniei imi Meuse rgu. Nu puteam In-
(elege pentru ce guvernul d-voastrd pdrea cd uitd pe
cge trei milioane de Romini din Ardeal i pentru ce
Meuse cdrdäsia, ori.pgrea cä o face, cu Austro-Ungaria.
Toti Rom Inn pe eari. i-am eunoscut pAnA acuma Imi
vorbiserä de Unguri si de regimul lor cu o asa de mare
am6rAciune, Inc It In ochii miei Ungurii trebuiau sk fie
priviti de Romini absolut ca 5i Turcii. Pe uring., cind
cele d'intaiu biruinte ale aliatilor sfArImarg ce mai rA-
mInea din puterea otomang, eind ImpArtirea spoliilor
era sä se facg. Intre hiving Atori, n'arn putut vedea Mil
neplAcere Roan Ania venind sä marg., sä reclame, sä
pretindd partea ei de pradd, ca Inteun colt de codru.
Enorma prostie a Bulgariei a produs cea mai feri-
citä din schimbAri. Atunci atitudinea Romaniei, foarte
netedA, foarte hotArItg, In acelasi timp cInd era 5i
foarte moderatg., a produs cel mai bun efect. Pentru cg
azi ultimul cuvint al politicei internationale se resumg.
in compensatie", ceia ce a reclamat ea era moderat,
mai ales fat g. de cresterea considerabild a Bulgariei,
chiar Invinse (din greseala ei, foarte marea ei gre-
§ealg.D.Loialitatea aliantei ei cu ceilalti Balcanici, rape-
ziciunea mobilisgrii ei, ireprosabila purtare a trupelor
ei, care forma un contrast atit de bAtAtor la ochi cu fe-
rocitatile celorlalti, au cistigat RomAniei un prestigiu
considerabil. In sfirsit, felul rIpede cu care au fost con-
duse negociatiile care au dus la picea de la Bucuresti
a consacrat hegemonia RomAniei In regiunea balcanicA.
INTRE DOUA CR1SE 169

Tratatul de la Bucuresti e un act- international de o in-


semndtate considerabild pentru viitor, care creste foarM
mult prestigiul Romäniei.
FArä indoiald unii 11 infaitiseazd de pe acum ca pe-
rimat, ca trebuind sä fie revisuit indatd, fie de Europa,
fie de invinsii de ieri. Dar noi am invdtat de patra-
zeci de ani incoace ca nimic nu poate aura mai inde-
lung decit un acord provisoriu Intemeiat pe puterea
brutald. Dad. Balcanicii slut cuminti, ei vor intrebuinta
cei patruzeci de ani cari yin ca sd-si ingrijeascd A.-
mile acestui rdzboiu grozav si sd repuie in valoare te-
rile cucerite. In fruntea Mr trebuie sd rdmiie Rona-
ilia. Si-mi vine sä repet acel strigdt pe care 1-am scos
-de atitea ori chid am trecut prin tara d-voastrd (cu o-
casia excursiei Societatii Stintifice): Trdiascd Romdnia"
(In romdneste)1. Iar unul dintre cei mai mari eruditi
si cugetdlori germani, Ulrich von Willamowitz-Moel-
lendorff, se exprima asa: Astdzi nu se poate trimete
o scrisoare in Romänia fär a. a exprima felicitdri. Tara
-dv. si guvernul dv. stiu ce vor si au curajul de a voi:
atunci succesul meritat nu lipseste. 5th cd Roica`d.
ilia si Romlnii au In Germani si in Imperiul nostru
prieteni sinceri"2. Anglia Meuse de la Inceput reservele
sale Si ministrul Rusiei la Bucuresti, Sebeco, care
mai . cercase si altfel sd puie friu avintului, stre-
-eurase oarecare obiectii, pe care, neavind ordine, nu
le-a: sustinut. Din parte-i, conducdtorul politicei Im-
periului, Sasonov, telegrafiase lui .Maiorescu -- apoi
§i Tarul lui Carol I-iu, felicitindu-1 pentru izbinda a-
ceslor poarparlers de la Bucuresti, la care presedintele
Consiliului romin rdspunse vorbind de tratat"4. Si

1 $i in Actiunea diplomatica, pp. 238-9.


2 Textul german ibid., p. 223.
3 Corespondenta austriaca, VII, pp. 118-9.
4 Nlaiorescu, p. 108; Corespondenta austriaca, VII, pp. 103-4.
170 CONFLICTut

ambasadorul rusesc la Constantinopol, Necliudov, cre-


dea ca va fi un congres european'.
Opositia cea mai puternica a fost aceia care se pu-
tea agepta, din partea Austro-Ungariei, care avu, un
moment, speranta cd Anglia, Rusia si chiar Germania
o vor sprijini. Dupä laude pentru politica de om de
Stat cuminte a rcgelui 2 Berchtold observa lui
i
Fiirstenberg, care va vorbi de pacea putreda" si pli-
nä de primejdii, ca totusi trebuie tratatului forma
europeana" (31 Iulie)3; indata ce Romania nu va ii ne-
partenitoare si nu va tinea sama de interesele austro-un-
gare, revisia va interveni4. Observatia lui Sebeco ca ast-
fel se produce un efect deplorabil si se da o lovilura
Coroanei i guvernului" ra.mase Mra efect. Din parte-i
guvernul acesta dadea o singura asigurare: cit in zadar
Pasici cere o alianta care nu i se va da, cd se va mer-
ge cu Serbia numai atita timp cit va fi nevoie pentru
a infrina Bulgaria,* si de fapt Maiorescu sfatuia la
condescendenta fata de Austro-Ungaria pe Spalaicovici,
mergind pAnd acolo de-i spunea, ca exemplu de bu-
na conduita In aceasta directfe ca se alit trei milioane
de Romini in Austro-Ungaria si niciodata Romania nu
si-a lasat influentata politica externa prin. aceasta in-
prejurare"s.
0 telegrama de felicitare fu smulsa cu greu lui Fran-
cisc-Iosif, care stersese cu mina sa adiectivul de lute-
leapla" pentru politica arnicului sau din Bucuresti 1. La
obiectia lui Maiorescu contra calificatiei prin notit ofi-
ciali cit tratatul e un aranjament prealabil", ci nu.
' Ibid., VI, p. WO.
2 Ibid., p. 930.
3 Ibid., pp. 972-4; VII, pp. 82-4.

Ibid., VI, pp. 587-8, VII, p. 22.


5 Ibid., p. 84.
6 Ibid., pp. 36-7. Cf. ibid., pp. 104-5, 126-7.
7 Ibid., p. 126.
INTRE DOW( CRISE 171

poate fi vorba de o revisuire a tratatului din Berlin, de-


vreme ce nu s'a hoLdrit asupra unor teritorii turcesti,.
Berchtold rdspundea ca 5i Impartirea, nu numai des-
facerea unui asemenea teritoriu e de competenta en-
ropeand.
Bucurestii fusesera incintati de o telegrama a lui Wil-
helm al II-lea, -care felicita pe Carol pentru o ispravt..
definitivd. Ambasadorul austro-ungar linisti pe Berch-
told cu observatia ca Imparatul n'a Mout decit sd rtis-
pundit la telegrama rudei si aliatului 5i cd tonul se
explicd prin sentirnentele lui de- antipatie fata de Fer-
dinand al Bulgariei. Mai tirziu se lud nota eit rnini5trii
n'au stiut nirnic de actul imperial'. Nu se crezu nece-
sar sa se presinte astfel de lamuriri si pentru o tPle-
grama deschisd prin. care print-id imperial al Germa-
niei sfatuise sa se iea cit mai mult find nicio considera-
tie fata de puteri2.
Dar Maiorescu, proptindu-se contra opiniei publice,
nu pierdea nicio ocasie ca sa afirme ca in politica ex-
terra a Rominiei nu s'a schimbat absolut nimic: cel
mull 15t IngAduia spre sfirsitul, pe care-1 5tia aproa-
pe, al acestei tulburate, dar roditoare guvernari, sd ob-
serve rninistrului austro-ungar, vesnic supdrat, cd ce
ni pasa noud, mai la urma, de raportul Austro-nUgariet
cu Serbia"3. Din parte-i, In memoriul in care Ioan I.
Britianu schita regelui politica de reforme pe care-si
propunea sa o urmeze, el promitea aceiasi credinta fatd
de Monarhie, aceiasi atiuldine foarte modestd lath de
Serbia4.
Cind, in Octombre al aceluiasi an, am vrul sa rnerg
la Belgrad pentru a duce regelui Petru clopotul, desco-
perit la biserica Madona Dudu din Craiova, pe care bu-
' Ibid., pp. 159-62, 333; Die Grosse Poliiik, XXXIX, pp. 441-2, no..
15.793.
Maiorescu, p. 103.
8 Corespondenta austriacA, VII, p. 367.
4 Ibid.
172 CONFLICTUL

nicul sat' Caragheorghe Il menise capelei de famine


,de la Topolnita si credeam ea' Statul ar putea ocroti
acest gest de prietenie, generalul Cristescu, sfatuitor
al armatelor sIrbesti, venind cu mine pe un vas ro-
manesc, audienta cerutd regelui a fost zabovitä si Su-
veranul s'a aratat vadit indispus de intentia mea, In
fata careia ridica tot felul de obiectii. Totusi m'am dus,
si primirea a fost deosebit de buna, regele Petru pipaind
foarte miscat arama instrainata si dind oaspetilor ro-
mini o masä de gala, presidata de el Insusi, Pasici
fiind de fata, care, la alibi .masä, in presenta si a mi-
nistrului Romaniei, Imi observa in particular: ce pg.-
rat e cal Romania Intelege a-si 'Astra minile libere.
Regele Insusi felicitat pentru cuceririle sale asupra
Turcilor, vorbi, cu aoelasi dor ca si, la Bucuresti, pri-
mul sau ministru, de provinciile iredente, Bosnia, 5i Her-
tegovina, care Inseamna mult mai mult. Inteo convor-
bire cu mine la Bucuresti,.Pasici ma asigurase ca. shit
destul de thar ca sä vad si unitatea romaneasca desk%
virsitg. prin. caderea Monarhiei, si soarta era sa-i fie
destul de Ingaduitoare marelui ministru pentru ca sä
vada el Insusi o Iugoslavie reunitä.
Dar eine nu credea de loc In asigurarile de
credinta romänesti era a emisarii diplomatici ai Aus-
tro-Ungariei Insesi, cari dädeau prin nelinistea si In-
grijorarea lor cele d'intaiu semne ale unui naufragiu a-
propiat.
Rapoartele din Novembre, vremea and Take Ionescu,
grabit sa apuce Inainte de venirea liberalilor, Isi cur
legea sucoesele la Atena si se continua jocul cu printul
de Wied In Albania, ale trimisului special, contele Ho-
Tos, slut In aceastä privinta de o sinceritate absoluta
.si de un mare dar de a prevedea. El semnaleaza ca.
I Actiunea milliard, p. 201.
' Corespondenta austriaca, VII, p. 546 i urm.
INTRE DOUA CRISE 173

militarii vor rdzboiul cu Austro-Ungaria. Sufletul ro-


manesc e indreptat spre Ardeal.". Se 5tia acum cà este
o deosebire intre politica Germaniei si a Austro-Unga-
riei. In cas de rdzboiu general, Romänia, ale arii sim-
patii sint mai curind pentru Rusia, se va pierde. Numai
un rdzboiu victorios al Austro-Ungariei ar putea schim-
ba situatia. Reforme in Ungaria, bune YU ele insele, nu
se pot recomanda insd, ca o conoesie fAcutd vanitatii si
sovinismului romdnesc", care s'ar exaltal. Berchtold,
care credea altfel i spera s poatd lucra, in ciuda a-
gitatiilor nationaliste si a legAturii romino-sirbesti ne-
scrise, in Peninsula Balcanicd2, se insela. Dar si la
Berlin oameni in situatia lui Bethmann-Holveg si Zim-
mermann sfAtuiau stäruitor pe Austro-Unguri sd se ra-
zime pe Romdnia i chiar sd se crute Serbia3, impo-
triva careia se lucra necontenit la Viena: aceasta cind,
la Belgrad, alcdtuitorul ligei anti-turce, priceputul si
energicul Hartvig, dädea ca o sigurantd cd dupd Turcia
se va pune chestia austriaca"4.
Fatä de aceste insistente, cercurile arhiducelui moste-
nitor crezurd cä o anchetd la fata locului, si nu una de
citeva zile a unui oaspete ilustru sau a unui agent- de
informatie, ci a unui resident care sa nu facä diplo-
Matie pentru diplomatie, ci sä fie un om politic, un
spirit independent, un om de cea mai bund socie-
tate, un factor de importanta i un om de viitor, se
impune. Astfel in aceiasi lund de pipairi se dddeau con-
telui Czernin, numit ministru la Bucuresti, instructiile,
cu totul noud, pe care le resumam aici.
El va pune neted chestiunea. 0 intelegere cu Sirbii
e imposibild: oH aceastä tard va fi cu totul scitzutd,
oH Monarhia se va zgudui pand in temelii. Romania,
Ibid., pp. 537-9.
1 Ibid., pp. 555-6.
3 Ibid., pp. 573-4 (cf. Die Grosse Politik, Mc. cit. passim).

4 Ibid., pp. 582-3.


174 CONFLICT UL

care profita mai mult ea, decit marea aliatA din legatura
cIe astäzi, nu poate merge pe dou cäi odata, Rominh
din Ardeal i Ungaria, ca si cei din Bucovina, shit mai
fericiti, deci si mai multamiti decit cei din Rusia, san .
si din Serbia. Ce-a fost pe timpul crisei balcanice, cu
greselile unora sau ale altora, sa se uite. Un drum
nou se poate deschide. Si Germania, care, din con-
tra, stAruia pentru Sirbil, ii vrea. Dar pentru aceasta
se pre sinceritate: deci tratatul de alianta sa se publice,
pentru ca toata lumea, azi pornitA contra Austro-Un-
gariei, sa-si dea sama de riscul jocului pe care-1 face2.
Intaia conversatie cu regele Carol fu intiparita de
acea sinceritate cu care Suveranul se credea indatorit
fata de inthnul arhiducelui, amicul sau. Incepu cu
chestia romaneasca: daca politica lui Tisza se poate
lauda, mai sint in Ungaria i a1lii, ca Andrassy si Ap-
ponyi, cu cari intelegerea nu e posibild. A nu tinea
samil de solidaritatea romaneasca, acum existenta, ar
fi imposibil; el, regele, poate da, cum a mai facut-o,
uncle sfaturi, si atit. In ce priveste Balcanii, omul po-
litic vienes recunoscu usor cà in fata lui sld cineva care
Ii reserva rolul de arbitru in Balcani". Fata de SIrbi
recomanda moderatie. Avea nevoie, se vedca, de din-
sii, ca unul care astepta o noud descurcare cu Bulga-
rii, i curind, in cinci, sase ani". In orice chip, Roma-
nia ml poate suferi o Bulgarie Mare limp dinsa",Nid
noi o Serbie Mare. De altf el, adaugia regele, cu scepti-
cism, nu se poate face politica pe un timp indetermi-
nat: eine poate sti cum se va inMtisa Europa in zece
ani?"3.
AltA data regele precisa mai clar si mai crud: Roma-
nia nu va ataca Monarhia, dar, cum sint lucrurile,Intr'o
cenflagratie generala, nu se poate merge cu Austro-Un-
' Ibid., pp. 657-8 (conversatie a unui Velics cu Wilhelm al 11-lea).
2 Ibid., p. 588 ai urm. (26 Novembre).
Ibid., pp. 597-600 (30 Novembre), 613.
INTRE DpuA CR1SE 175

garia, chid tinerii ofiteri vreau cucerirea Ardealulai.


Chestia ardeteanA e aceia care taie drumul"1.
Ineeputul cu regele nu era incurajator: cel cu Bratia-
nu, ca viitor presedinte de Consiliu dupa. retragerea lui
Maiorescu, dar nu stia de inoirea aliantei, si mai putin:
Pentru a se pastra alianta, pe care el ar fi declarat
ministrului german cä o crede imposibilr, ar Ire-
bui sä i se modifice basele, si iarsi vorba cam asupra
Ardealului. Bulgaria e u.n dusman de moarte" 5i se
crede cà succesul contra ei e 5i contra Austro-Un-
gariei2.
Si Take Ionescu vedea in situatia Rominilor de peste
munti punctul bolnav". Maiorescu singur, sculat
de pe boald, va fi mai optimist si mai gata de conce-
sii: el credea cä starile de spirit sint lucruri treca-
toare, dar, oricum, trebuie schimbat ceva in situatia
Itominilor din Ungaria. In ce priveste publicarea tra-
tatului, de care ceilalti, cu Suveranul in frunte, evi-
tu sa spuie un cuvintz e bine sà se facd, bine 5i pen-
tru strada", dar pregatirea sä fie in cel mai mare se-
cret si actul sa cadd ca un trdsnet3! Toti, observa Czer-
nin, spun cà opinia publied decide si ca ea e pentru
Ardeleni. Aici e un singur sentiment national". Si con-
vingerea lui Czernin, care studiaza de zece ani ast-
fel de probleme, e cä nu se poate opri desvoltarea unui
popor, cà nu se pot pune piedeci unor curente capa-
bile de a darima totul in. cale. Mai existä oameni cari
cred cä se pot guverna Rominii din Ungaria cu legi
scolare ea ale lui Apponyi 5i cu jandarrnii? Ungaria
insist e locul de clocire al ireclentismului romin care
se ridica... Contra dispositiei intregului popor romänesc
nu merge, si aceasta dispositie atirnä de ce se petrece
in Ungaria... Hotarirea asupra viitoarelor noastre rela-
I Ibid., pp. 617-8, 622-3, 626-9.
2 Ibid., pp 608-9, 624-5.
8
Ibid., pp. 641-2 (Decembre).
176 CONFLICTUL

III cu Romania nu cade in Viena sau in Bucuresti, ci in


Budapesta." Deci politica interna sä se subordoneze
eelei externe, oH acesteia din urm a. sä i se caute alt
drum '!
Conflictul cu Berchtold era astfel deschis.Cancelariul
austro-ungar zicea: publicarea farä concesii Rominilor
din Ardeal,si i se raspundea: intaiu concesii si apoi pu-
blicarea". Erau cele doua politice austriece: cea de azi,
razimatd pe Unguri, cea de mini contra lor!
Cu ineeputul anului urmator ministrul de la care
se astepta. atita 7 sau caderea fata de Romania a po-
liticei arhiducelui era sfirsit ca rol. Incepea s mor-
maie si el despre grandomania" i vanitatea Ro-
rninilor". Si Bratianu, ajuns la tinta sa, ca sef de gu-
vern, punea neted, inteo discutie In care a fost vorba si
de calatoria la Petersburg a Printului Mostenitor pen-
tru casatoria ruseascä a fiului, Intrebarea: ce valoreaza
un tratatacuma stia de dinsulfard opinia publical?
El se arata uimit de declaratia lui Tisza ca. Monarhia
negociaza. cu Bulgarii i presinta situatia sa ca ,extra-
ordinar de dificila.", daca in Ardeal nu se face nimic 5
Czernin observa cu banuieli intemeiate presenta la Bu-
curesti si a lui Pasici si a d-lui Venizelos, din nou aliati,
pe cari-i preocupa crisa turco-greaca. pentru Chios si
Lesbos si mijoadele de a opri o cooperatie, MOO sau
mascata, intre Turci i Bulgari e
Negocierile Intre Ardeleni si Tisza se rupserä si
regele stäruia ca macar sä nu se faca. ruptura In asa
fel de O. nu se mai poata relua7. In aceastä directie
Ibid., pp. 9-10., 613.
2 Ibid., pp. 664-5, 671-2. Cf. si raportul lui Czernin de pe pp.
672-4, si pArerea lui Mérey, ambasadorul austro-ungar la Roma.
o Ibid., pp. 717-8.
4 Ibid., pp. 790-2. Cf. si ibid., pp. 811-2.
5 Ibid., pp. 84C-1 (8 Febrger 1914), 854-6.
O Ibid., p. 854. BrAtianu o explics; ibid., pp. 855-6, 559-60, 865,

882-3, 903.
7 Ibid., pp. 885-7.
INTRE DOUA CRISE 177

nu_ se mai putea lucra. Activ0 creier al lui Czernin,


doritor de a nu se Intoarce Mil un resultat cit de cit
corespunzdtor marilor sperante puse inteinsul, clutd
atunci jn altd parte si se zäpAci, ajungind In tabdra
fduritorilor de proiecte: la 11 Mart el discuta serios pe
acela al lui Filipescu de a se ceda Romaniei Ardealul
pentru ca aceasta de sine sd se adauge intreaga Mo-
narhiei; obiecta nu.mai cd nu e o ideie noud: el insusi
a apdrat-o, si regele chiar, ingrijat de ce va fi du/A
moartea sa, ar fi fdcut alusii la dinsa. Mai bine a-
ceastä discutie decit una cu Brätian.u, omuns cu toate
unsorile" si care-l crede mai prost de cum este"1-... Si
iata-1 in conversatie cu insusi con.curentul in materie
de ideologie fantasticd: Aurel Popovici vine sd-1 vadd,
foarte pesimist, furios pe guvern: sint orbi la Viena
dacil socot cd RomAnia mai este de partea Monarhiei: ea
va trece Intdiu"spunea profetulprinteo perioadà
de asteptare, apoi va da aliatei, de care e nemul-
tdmita lovitura de moarte2".
Atunci, la sfirsitul lui Mart, Berchtold, care socOtia
Bulgaria luck' prea slabd, nesigurd si care conta pe le-
gAturile armatei cu regele, pe sfaturile Berlinului, prin
tinarul print Carols. intors din garnisond de acolo, pe
unii sefi ai Rominilor, ca d. Vaida Voevod, romanticul
represintant, chipos, elocvept si sfätos, al Rominilor in
Camera din Budapesta, cedd in materie de publicare a
tratatului. Gine stie?, poate dupd ce Tisza, care-Si .pas-
teazd bunele dispositii, va isprävi de tratat cu Ro-
minii4, Germania va fi de aceiasi Orere51
1 Ibid., pp. 956-7.
2 Ibid., pp. 1000-1.
3 Ibid., pp. 1030, 1014-5.
4 Ibid., pp. 1006-9. Cf. Scrisorile lui Tisza publicate de Acade-
mia Maghiara, 3 vol.
0 Corespondenta austriaca, VII, p. 1028. Wilhelm al II-lea r.ls-
punde: Basarabia generalului Perticari, guvernorul printului, care-i
spusese: Ardeal.
178 CON FLIC TUL

Ii poate Inchipui cineva strigAtul de indignare al ace-


luia care pentru aceasta fusese trimes i aruia i-a fost
usor s därfme toate argumentele superiorului Agi-
[ethic Ligci Culturale, care-si avea acum iar o directie
räzbainica, erau de natua a-1 exaspera $i mai mult2. El
ajunse pOna a-i cere unui onr. ca pre$edinte1e Consi-
liului, care, bine Inteles, refusäsatisfactia complecta pen-
tru limbagiul profesorului Bogdan-Duia., secretarul cel
nou al Ligii, ori al unui Virgil AHon, scuse ca acelea
care acopar de ru$ine pentru toate timpurile mernoria
lui Dimitrie Sturdza; el merse pänd la injurii In ure-
chile inofensivului ministru de Externe Porumbaru3.
Aceastd nervositate nu parea Insà legithnata. In mo-
mentul eind Carol I-iu, print cu multe mijloace, a-
dresa lui Francisc-Iosif, la 23 April, ca multOmitO
pentru o felicitare de ziva nagerii, cea mai cOldu-
roasä din toate misivele sale, vorbind de netAgOduitele
greutati inlauntru, care slut hrOnite sisternatic $i de
afara, pentru a slObi legAturile noastre", dar ele nu
vor zgudui strinsele legaturi care slut a$a de mull
in interesul ambelor noastre teH. NeplOcutele curente
care au asarit de la un timp si slut in relatie cu lup-
tele interne, de partid, trebuie considerate ca un fel
de paroxism, care se manifesta mai adesea in, teri
tinere. Aceste aparitii nu vor influenta de loc buna
legAtua intre Statele noastre: le poate asOrnana ci-
neva cu un furios $ivoiu de munte pe care nu trebuie
s5.-1 opresti cu sila, aci atunci face mai mult rdu"
Dar, in chiar aceiasi zi, regele relua fatI de Czer-
Din vechea lui tInguire, In care nu introduceanicio ideie
noud, evitind cu Ingrijire oHce angajament fatà de
vii tor5
Ibid., pp. 1022-4.
2 Ibid., pp. 1027-8.
3 Ibid., pp. 1034-6, 1C41-5, 1047.
1 Ibid., pp. 1072-3.
5 Ibid., pp. 1073-6. Cf. ibid., prh 1078-9.
1NTRE pouA CRISE 179

In acel moment, visita Tarului la Constanta era acmn


hotgritä, ai. Berlinul declara ca n'are nimic impotriva
ei, iar Czernin, decorat pentru ocasie a'i poftit ai
el la serbarile in cursul carora Nicolae al II-lea trecu in
revista regiMentul de cavalerie romthiesc care i se
1nchinase, fu asigurat cg. n'ar fi fost vorba decit de un
act de politetä 1, ceia ce nu-1 va impiedeca pe mi-
Mstrul austrogmgar sg. spuie ca ziva de la Cons-
tanta represinta o piatra miliara in cursul vietii Sta-
tului romln ai poate 0. In aceia a Monarhiein. Dar Sa-
sonov veni la Bucureati 0 facu impreuna cu Bra-
tianu o mica excursie in Ardeal, care dadu lui Czernin.
prilejul unei noi interventii diplomatice 8.

1 Ibid., VIII, p. 131 §1 urm.


2 Ibid., pp. 173-6.
2 Ibid.', p. 150 i urm.
3. RAZBOIUL EUROPEAN
SI NEUTRALITATEA ROMANIEI.
La 28 Iunie Arhiducele Mostenitor, de un Limp factor
important In politica Monarhiei, era ucis, Impreunä
cu sotia sa morganaticg, la Seraievo, de un baiat de
liceu care Intelegea sa apere astfel drepturile la viata
IntreagA ale poporului silu. Asupra hunii Intregi trecu
fiorul celor mai rele prevestiri, de si cele d'intliu
zile trecura linitite, Francisc Iosif, nepdrInd mi5cat
prea mult de disparitia aceluia in care vedea de
multli vreme un rival incomod, dacil nu chiar un sla-
p in.
Cind Insa partidul care recomanda de mult razboiul
preventiv pentru scaderea sau desfiintarea, anexarea
Serbiei primejdioase isi pregati Intregul aparat de in-
terventie, din care räzboiul, de mult dorit, trebula sa
iasa cu orice pret, Francisc-Iosif, hotarit sa aib5. In
sfirsil claritate deplind asupra a ce poate astepta de
la Romania, adresa lui Wilhelm al II-lea o scrisoarc de
mare insemnatate. Inteinsa, aratInd incredere in re-
gele Carol personal, se denunta guvernul romln, care
tolereaza a itatnle Ligii Culturale si intretine relatii
periculoase ci Serbia si Rusia. S'a mai facut in Sta-
tul dunarean o asemenea politica de aventura", dar
atunci Wilhelm I-iu n'a intirziat sa intervie cu encigie
si con,tiinta (selbstbewassterweise)". Trebuie deci sa
se zadarniceasca uneltirile balcanice ale Rusiei pen
al'I rea Bulgariei la Trip la Alianta,... si, pe d all&
RAZBOIUL EUROPEAN V NEUTRALITATEA ROMANIEI 181

parte, sd se faca stiut limpede si deslusit la Bucuresti


ca prietenii Serbiei nu pot fi prietenii nostri si cd
nici Romania nu va mai putea conta pe noi ca aliati,
dacd nu se desface de Serbia si nu suprimà cu toatä
pulerea agitatia din. Romania indreptata contra ddi-
nuirii Impdr Atiei mele"1. Pe alaturi se desfäsura vn
Intre, plan in sensul vederilor de pand acurn: sea-
-dere a Serbiei, isolata, impacarea Greciei cu Tureia
si Bulgaria, sprijinirea acesteia, ale carii interese
shit identice cu ale noastre", garantind doar Romd-
niei ca aceastä noul aliatä a Triplicei n'o va ataca.
Germania se supuse acestei amicale injonctiuni si
Bethman-Hollweg fägadui sd comunice la Bucuresti cd
ImpAratul Wilhelm nu mai e pentru o intelegere cu
Serbia2, pe care cautau s'o faca autoarea sau macar
-complicea omorului.
In Consiliul de ministri comun tinut la Viena in
ziva de 7 Iu lie, toti au fost pentru Bulgaria, regretind
numai ca nu e In stare sa ajute; toti au exprimat bd-
nuieli fata de Romania, Tisza, convins ca mergem
eu Rusia, cerind intarirea granitei ardelene, toti erau de
parere ca este si o iredenta romind al carii rind tre-
buie sit vie dupit ce va fi desfiintatd a Sirbilor; ministrul
de Razboiu a Intrebat pe seful statului-major daca are
in Ardeal cu ce sa sperie Romlnia" (zur Einseldich-
&rung Rumdniens)3. Se va prevedea ca aceste trupe sd
nu cuprindd prea multi Romlni 4.
-Din partea lui, Carol I-iu refusit sa recunoasca o corn-
plicitate a Serbiei oficiale, admise cd guvernul din Bel-
grad are dreptate sa nu permita o cercetare prin or-
gane austriece; el declard ca nu crede in pregatirea,

3 Ibid., p. 251; cf. ibid., pp.. 256-9.


2 Ibid., p. 320.
a Ibid., pp. 344-5, 371 -§i urm.
4 Ibid., p. 513.
182 CONFLICTUL

de care se temeau la Viena, a unirii Serbiei cu Mun-


tenegrul; sfatuindu-se cu Bratianu, dar si cu Take
Ionescu si Marghilonian, a ajunS la convingerea ca,.
dupa uciderea Mostdnitorului de Tron, viitorul Aus-
tro-Ungariei e cu totul Intunecat si da prilej la eel mai
mare pesimism"I. Berlinului, aratIndu-i totusi ca nu
atribuie nicio valoare legaturii cu Serbia", li refusa o
Intelegere cu Bulgaria pe care o execra opinia pu-
blica 2, proiectul de alianta cu Austria garantind fron-
tiera de la Bucuresti afarä de casul unui atac romin
Gertnania, cu toate sfaturile. de interes austriac
date la Bucuresti, ramInea de alta parere. La 14
Iulie Wilhelm al II-lea scrie astfel aliatului sat]. din
Viena: Tot de odata am facut O. se afirme cit pun cea
mai mare valoare pe pastrarea legaturii de alianta,
plina de incredere pana acum, cu Romania, care le-
gatura si in casul unei alipiri a Bulgariei la Tripla A-
lian.it nu trebuie sa sufere o scadere".
CInd se trimesese la Belgrad nota cu termen"
care trebuia raspinsa, Berchtold faeu sit se spuie to-
tusi la Bucuresti ca in cas de razboiu cu Rusia se
puue cea mai deplina incredere In credinta de aliat
a regelni"6.
Carol I-in gasi Intain nota bine facuta", dar AsigurInd
ca Intelege ce este dedesupt6, pe chid Bratianu, de
aceiasi parere In ce priveste pericolrul, gasi cit nota
e durr. Apoi regele reveni asupra pericolelor ce
se pot ivi Si nu dadu nicio indicatie asupra ati-
' Ibid., pp. 347-8, 389-90.
2 Ibid., p. 399. Berchtold zicea ca aceste negocieri cu Bulgaria
s'au comunicat lui Carol numai din motive de loialitate"; ibid.,
p. 409.
8 Ibid., p. 507.
' Ibid., pp. 442-3.
5 Ibid., pp. 576-7.
6 Ibid., p. 627.
/ Ibid., pp. 627-8.
RAZBOIUL EUROPEAN *I NEUTRAL1TATEA ROMANIEI 183

tudinii sale, chiar atunci cind Czernin Men_ prostia de


a-i oferi i lui o parte din Serbia t.'24 Iulie)l. Asa se
argil i Brdtianu, care, puind la indoiall credinta Sla-
vilor i altora din armata Monarhiei, primi ca rds-
puns un gest insolent 2
Din nou, la 26, Viena puse chestia amestecului even-
tual al Rusiei si a cooperatiei aliatului loaial", cd-
ruia i se (Muse asigurdri de spre Bulgaria, de al. cd-
rii atac bruscat Brdtianu se Meuse a se teme. La o-
bisnuita atitudine evasiva se adiiugi o iesire neobisnuit
de nervoasa contra ideii Marii Bulgarii4.
Atunci, la 28, 'Bercbtold ceru. Berlinului s faca pe
aliatul i ruda lui Wilhelm al II-lea a rupe firul in-
doielilor publicind tratatul5. Pand la noua somatic,
rdspunsul lui Carol I-iu veni in aceiasi zi, foarte clar:
in cas de rdzboiu. cu Serbia singurd, el rdmine neutru;
dacd e vorba de aced cu Rusia, nu poate lucra cum ii
cere inima: ea, Rusia, va provoca in Balcani greutiiti
care vor opri Romania. Fara* a mai pomeni de pie-
deca pentru o cooperare militard pe care o pune si-
tuatia din. Ardeal. Dar va intreba pe ministrii sdi si
pe cei doi sefi ai opositiei6. Ministrului Germaniei Ii
declarase cd tot cc ar putea sd deie ar fi mobilisarea
a cloud oorpuri de armata; restul e necesar contra
Bulgariei" 7.
Dar Berchtold nu voia s creadd cd e ultimul cu-
vine si Czernin apdsa, intr'o noua audientd, la 29,

Ibid., pp". 629-31.


2 Ibid., pp. 632-4.
Ibid., pp. 740-1.
2 Ibid., p. 780.
5 Ibid., pp. 824-5.
2 Ibid., pp. 831-2. Pentru judecata asupra lui Bratianu, ibid.,
pp. 832-3.
7 Ibid., p. 833. Cf. ibid., pp. 862, 864-
8 Ibid., p. 865.
184 CON FLICTUL

asupra datoriei de aliatl. Iar regele, strins de toate


aceste staruinti, Isi gäsise refugiul Intr'o noul telegra-
ma Care Francisc-Iosif, considerind razboiul cu Ser-
bia, asa de greu, ca un lucru care nu-1 priveste, dar
pe care 1-ar vrea ell mai iute In Murat faa o se prirnej-
dui pacea europeana. Si isprävia asa: Tot odata.
nutresc dorinta ca echilibrul In Balcani, cistigat de lam
mea -cu atitea jertfe, sa ramlie neatim"2. De si o tele-
grama a Tarului, care vorbia de strinsa prietenie cu re-
gele, care ar contribui sa pastreze pacea cald do-
rita" Ii plru ca-1 poate linisti 3.
Rilspunsul 11 gasia in telegrama din aceiasi zi a lui
Tisza: razboiul cu Serbia a fost impus; hotaririle ce
se vor lua atIrna numai de la Imprejurari si se vor-
bia de schimbari teritoriale in Macedonia". Daca Ro-
mania-si paraseste datoria de Aliata, Austro-Ungaria e
libera sa faca orice. Formula rninistrului ungar e a-
ceasta, dirza: Tinem Romania In sah prin Bulgaria,
n'avem sa ne temem de nimic din parte-i si vom re-
gula viitorul nostru raport cu dinsa printr'o ati-
tudine ferma, impunatoare, pe o basa multamitoare,
sigura"
Cum mobilisarea Rusiei se itroduse, i se ceru regelui
Romaniei sa comunice la Petersburg tratatul sau de
allantri. cu Centralii si din nou el se dadu inlaturi, a-
ducInd Inainte starea opiniei publice. Ca ajutor nu
poate da decit cele doua corpuri, la o distanta de mii de
chilometri, ceia ce Inseamna distrugerea lor si born-
bardarea Constantei, debarcarea de trupe in Dobrogea,
revolutie in Bucuresti. $i din nou se lasa pe aceia pe
cari avea de gind sa-i consulte.

' Ibid., pp. 866-9.


* Ibid., p. 906.
8 Ibid., pp. 913-4.
4 Ibid., p. 906. Pentru pretinsa misiune a lui Stere dee)aratiile
lui Tisza, ibid., p. 915.
5 Ibid., pp. 915-6.
RAZBOIUL EUROPEAN 51 NEUTRALITATEA ROMANIEI 185

Cea din unlit armà asupra spiritului chinuif al


tatrinului Suveran a fost o telegramt, cerutg. de Viena,
la capttul careia Wilhelm al II-lea ii amintia, in rIn-
duri autografe, de clatoria de aliat, de onoare si da o-
bligatia arm ap viujinsusi" (Pflicld der Selbst-yhal-
lung), ministrul german la Bueuresti trebuind st-i a-
minteaset si de vechjul port6pée" german de care
nti se desparlise niciodatal.
Ce s'a petrecut la Consiliul de coroant din 4 August
se Stie. Dupa ce regele aratase color cari nu-1- cunos-
teau inct misteriosul act, majoritatea celor chemati n'au
putut decit s1 constate cii tratatul nu prevedea colabora-
tie militara cind Austro-Ungaria nu e atacatil din dout
parti Ora provocare, ci Insiti ataca o tart cu atit mai
slabit deeit dinsa, In ajutorul careia vine o alta, Rusia.
Astfel se ajunse la hotarirea neutralitatii expectative
si inarmate. Singur Carp ramitsese la guileful de ye-
dere ca acum a venit ceasul mult asbeptat al marsu-
lui, cu Austria% la Chiev. Atitudinea Italiei, care se de-
clarit neutra, asa cum cerea tot poporul italian, a a-
vut si ea o influentt asupra acestei decisiuni.
Ain aratat, de mult, si aiurea ea regeli, care ptrtsise
sala indata dupa acest schhnb de vederi, fart a rosti
cuvintele de suptrare, chiar de arnenintare cu demi-
sia pe care i le atribuie biograful sau german ex of-
ficio, avea toata putinta sa nu tie samt de aceste dis-
positii ale unei aduntri fart caracter legal: putea sa
-schimbe imediat pc Bratianu cu Carp, care, cu dis-
positiile lui autocratice, cunoscute de toti si ternute de
multi, n'ar fi stat o clipt la Indoiala st-si copleseasot
adversarii;intre cari Bratianu insusi ar fi regretat mai
mult puterea pierduta decit, cum Sc va vedea din ce
airmeaza, orientarea adoptatt,cu starea de asediu, por-
1 Ibid., p. 947. Cf. si ibid., p. 948. 0 ultimA amenintare bulga-
Teasca, In cas de despArtire de Centrali, urmeaza; ibid., pp. 950-1,
'967-71. Intregiri din rapoartele germane (Grosse Politik), in
.articolul -din a mea Revue historique, 1932, lulie-Septembre.
186 coNFLICTUL

nind imediat, rAzboiul contra panslavismului"1. CA


n'a fAcut-o, aceasta aratA starea constiintei sale, si in.
acest moment, pe care o exp1ic5 In de ajuns tot ceia
ce, de luni, de ani de zile, diplomatia austro-ungara,
asa de atentl si asa, de stA'ruitoare, puluse sa con-
state la regele Romaniei. AceastA constiintA vedea lim-
pede cà mai presus de o obligatie mai mult decit in-
doielnicA In care putea sä fie vorba numai de onoa-
rea sa personala, este o datorie superioarA, tap de in-
susi viitorul poporului sau, a cArii unitate, deplorind
apasarea ungureasca, o proclamase el mai mult decit
odata In ciuda hotarelor trecatoare"2.
Amintiri personale mA pot ajuta sa adaug la ceia ce-
s'a spus de atitea ori pc basa notelor luate de unul din
participanti3, despre ce s'a petrecut in. acea zi mernora-
bild pentru istoria poporului romanesc.
Cu putine zile inainte de luarea hotariril data n'o
pot indica, insemnArile mele pentru aceastt epocd nega--
sindu-se azi in stApinirea meaam fost chemat telegra-
fic, de la Valenii-de-Munte, de Joan I. BrAtianu, cu care
continuam sA fiu in bunelegAturi. Am sosit seara, si m'a
rugat sa revin a doua zi dimineata.
Pant atunci am auzit ofiteri superiori discutind in
plinA graflinA-restaurant lucruri privitoare la starea
armatei noastre si am fost sa vad pe ministrul Serbiei,
bttrinul Ristici, un prielen, care fusese trimes din nou
la noi in toatA graba. Aflaiu de-la dinsul cit monitoarele
austro-ungare bombardeaza Belgradul, unde, spunea
el, se gAseste mama sa si atitea rude de aproape, dar
I Asupra zadarniciei acestei conceptii v. articolul mieu in Röz-
boiul nostru in note zilnice, I.
2 V. articolul mieu Cartea RoOe austriaca" in Bulletin de Flu-
stitut pour Pdtude de l'Europe Sud-Orientale, IV, 2-3. Presintind,.
la Iasi, aceste pagini regelui Ferdinand pentru a-i cere parerea
asupra felului cum vedeau lucrurile, el l-a aprobat in scris.
8 D. I. G. Duca. V. articolul d-lui Gh. Fotino, in Revue des-
deux mondes", 1-iu August 1930.
RAZBOIUL EUROPEAN 51 NEUTRAL1TATEA ROMAN1EI 187

toate acestea n'au a face: e un lucru pe care natia sa


11 va savIrsi, totusi, si Rusia nu va lipsi sa-i vina
In ajutor,
A doua zi, Inteo mai lung expunere, pe alocuri ner-
voasa, suparatg chiar). para.. ar fi voit sa fie auzit si
de eine se gaseste ori s'ar fi putut gdsi in odaile ye-
eine, Bratianu, care se chema cd-mi cerea parerea, a
Inlaturat si ideia ca ar avea o Intelegere Cu Rusii, pe
care acestia au voit s'o acrediteze, on cà asculta de
suggestii de-ale regelui. Apoi a vorbit ca unul care e
decis sa mearga impreuma cu Gentralii, ceia ce a adus
vehe,menta mea protestare. Aducea ca singur argu-
ment acela, suggerat poate de un Stere, ea Rusia nea-
pgrat ae va desface, pe and en Ii obiectam ca, invinsa
la Sevastopol, a fost apoi, rdpede, curtenitit de invin-
gatorii ei. Lui, Sevastopolul i Ise pdrea un razboiu lo-
cal, si a trebuit sa-i observ ca prin aceasta taietura a
curs de fapt tot singele Impardtiei rusesti.
Iesiana supt impresia acestei atitudini. In curte co-
Ion elul Sturdza, si el rugat sa vie pentru informatii, care
nu puteau fi decit in senaul parintelui sau, hotarIt cen-
tralist, mergea sit capete de la acelasi om, prea di-
bacihi pentru a pastra prietenii i a putea vre-odata_
colabora cu cineva, impresia ca Romania va apuca spre
Intelegerea franco-rusa.
Aratam, la Academie, Inainte de plecare, vechiului
mieu coleg i arnic I. Bianu, pe care legaturi de o
viata Intreagd cu Sturdza trebuiau sa-L faca peste pu-
tin a publiea, supt pseudonim, o brosurd menita a
ne Indrepta spre Viena §i Berlin, ce neliniste mi-a
cuprins sufletul si, o clipa, In sturdzistul disci-
plinat s'a trezit Ardeleanul pentru a-mi spune ca, ori-
ce ar fi, nu putem merge cu Ungurii, pentru cari
sintem doar iarba pe care o- strivesti cq piciorul.
In drum spre cash', la Ploesti, ca din intimplare,
Intilniam pe ministrul de Interne, V. Gh. Mortun., si el
188 CONFLICTUL

un hotarit partisan al Centralilor, ceia ce se explica


prin oroarea de Rusia a fostului socialist. Am inteles
Indata cä el era domnul din odaia de alaturi de la Bra-
tianu, cInd ma implora In interesul terii sa nu stäruiu
'in directia pe care, deci, el o stia.
Ajuns la mine, faceam sa se tipareasca. in -iarul
mien articolul In niciun cas cu Austria", pe care-1 hi-
meteam si Universului", care, de si nu Mil legäturi pe
care le area rapoartele lui Czerninl, lua o atitudine
,corespunzatoare cerintilor spiritului public. Cind a doua
zi 13ianu a venit la Valeni ca in misiune pentru a-mi
repeta ce stiam din gura lui Mortun, decisiunea era
legata pentru mine printr'o declaratie publica.

Opinia era hotärit contra razboiului alaturi de Cen-


trail. Multi sperasera ca nu va fi parasitä Serbia a-
cusata de pacatul iredentismului, care era si al nos-
tru, putindu-se astepta di In curind va verd si pentru
noi vremea notelor cu termin". Dar gindul la In-
senmatatea conflictului, la care peste clteva zile se
va adaugi puterea navala a Angliei, impunea o ati-
tudine de reculegere, de reserva care nu se potrivia
cu violentele rnanifestatii prin care incepuse interven-
tia Romaniei in razboiul balcanic. Teama de intentlile
Rusiei, pentru care fapt nici cei platiti de dinsa n'o
simpatisau, era causa de capetenie a acestei retineri.
Asupra acestei opinii publice guvernul, care con-
tinua sa fie dupa datina terii, asa cum o introdusese ge-
neratia lui Carp si a lui Sturdza, cum o recunoscuse
si intarise regele Carol, aceia a oamenilor de Stat", ju-
cindu-si sahul in societate restrInsit pentru ca apoi
ceilalti sa primeasca ordinele de indeplinit fart dis-
cutie si putinta de Impotrivire,, nu intelegea sa aiba
nicio influenta, ea parind, si dupa exemplul, totusi

1 Corespondenta austriacá, VIII, pp. 135-6.


RAZBOIUL EUROPEAN 51 NEUTRALITATEA ROMAMEI 189

instructiv, din 1913, absolut indiferenta, I se comu-


nica decisia Consiliului de coroana, i atit. Din anume
parti chiar i se spunea ca aceastä neutralitate era sä
fie usque ad finem (d. Argetoianu, format la Paris ca
doctor In medicina, dar fost secretar de Legatie la
Viena). Apelurile la dinsa, asa de frecvente alta data,
au lipsit cu desavirsire. Nicio miscare a Ligii Culturale,
care provocase nemultämirea lui Czernin i adusese
aproape injurioasa cerere de scuse. Numai ziarele de
care .i se spusese de la inceput ministrului austro-un-
gar sa se Ingrijeasca 5i carora el li servia, pana si la
l'Indépendance roumainel, discrete subventii, continuau,
dupa partidele cnrora ii apartineau si dupa avanta-
giile pe care si le asigurasera, o propaganda activa in
vederea iesirii din neutralitate. La Universul", condu-
cerea ajunsese In minile generalului Crainiceanu, un
liberal, In ale carui profetii multi aveau Incredere.
Pe linga ziarul lui Carp, Moldova, Miner:va, con-
dusl. de Grigore Cantacuzino, fiul cel mai mic al fos-
tului sef conservator, si Ziva, un ziar mai legat de re-
presintanta diplomatica austro-ungara in Bucuresti, la
care scria Slavici, cu totul stapinit de ideile Tribunei"
de la Arad, sprijiniau Indreptarea dire Centrali.
Contra acestora propaganda cea mai activa o faceau
nu atit tunurile austriace bätind asupra Belgradului,
Monarhia dovedindu-si foarte rapede inferioritalea
militara, supt mice se pulea astepta , cit metdele de
ra7boiu aplicate, de la inceput, de Germania, pentru
care intinse cercuri de intelectuali aveau respect, re-
cunostinta i chiar prietenie. Invasia Belg'ei neuLre,
al carii rege, nepotul SUN eranului Romaniei, s'a nra-
tat de o atit de nobila i curagiodsa Intelegere a mi-
siunii sale, preferind unei calcari a onoarei Sacrificiul,
Martirologiul, la care se oferia bucuroasa, entusiasth, al.

1 Ibid. Cf. ibid., pp. 400-1, 544


190 CONTIACTUL

Intregii natiuni, al midi sale teri aproape frä and-


rare, a trezit si la noi o adIncd indignare. Name le Lie-
ge-ului bornbardat si distrus, al Namurului, al Lou-
vairmlui universitar, ars cu biblioteca-i mAreatd, se in-
scriau cu litere de urd in inimile romlnesti. CInd estile
lui Wilhelm al II-lea trecurd pe teritoriul frances, cu
acelasi sistem de Impuscdri In populatia civilä, con-
ssideratd ca plind de franc-tirori in asteptare, si de
bombardare a monumentelor de artd, catedrala ilin
Reims, cea rdnita de ghiulele si arsä, devenind un sim-
1301,acest sentiment deveni din ce in ce mai ;Alter-
nic si Imparatul german distrugator lua figura unui
Attila. Grozavul caracter tehnic al räzboiului opria in
loc multe avinturi si sperante, dindu-ni samd cit sin-
tern de putin pregätiti in aceastd privintd, dar senti-
melitul, oprit de a se manifesta activ, ajunse din ce
In ce mai puternic. Articole ca acela prin care li se
arunca Francesilor, raspinsi tot mai adinc dupd o
incercare prea increzutd, ofensa de ce se bat dacd
n'au mijloace erau rdpede infierate de sentimentul pu-
blic.
Astf el de spectacole puteau stirni revolta oricdrui su-
flet simtilor care vede tehnica brutald, greoaia organi-
satie biruind vechea vitejie si alrobind, In mersul lor
mecanic, oHce ideie de drept, trecutd In instinctul In-
susi al popoarelor impdrtäsite de civilisatie. La aceasta
se addugia insä sfasietoarea durere pentru minarea
la masacru, contra celor mai evidente interese ale rasei
lor, a Rom bailor din Monarhie, cari pdreau cu intentie
sortiti peirii. Trebui sä asistdm la sacrificiuT lor inutil,
la micsurarea fortelor nationale in folpsul acelei oligar-
hii maghiare, acelei birocratii germane cari erau cei
mai rdi dusmani ai supusilor lor, din cari fäcuserd
niste sclavi despretuiti. Ii simtiai Infiorindu-se supt
jug, nesiguri- ce atitudine sg. iea, sfdsiati intre jurdmIntul
de soldati si datoria imperioasd de a nu lupta, inteo
RAZBOIUL EUROPEAN 51 NEUTRALITATEA ROMANIEI 191

vreme cind natia primeazd totul, pentru o causd na-


tionald care nu era a lor. Si se afla In chip din ce In
re mai sigur e1 aceste jertfe pe care niciodatä stäpinii
nu incercau sdi le aräte, formau un adevärat elemettt
al sistemului diabolic care tindea sd reserve Ungaria nu-
mai pentru Maghiari: contele Tisza pdrea ca voiesto
sd. Invingd pe Sirbi si pe Rusi prin nationalititi si
In acelasi timp sd distruga zisele nationalitdti prin
Sirbi i prin Rusi." In acelasi timp cind aceste mase
erau minate spre junghiere, o bdtaie de joc suprema
ii vorbia de intrarea Romdniei In lupta contra Rusilor,
si se primbla ca propagandist din loc in loc gcel Ba-
sarabean ambitios care-si ascundea scopurik j rso-
nale supt masca unei cumplite uri contra lor, dupa
ce acelasi om, imbulzindu-se la Constanta, pentru a fi
In primele rinduri, sarutase mina Tarului.
Intre oamenii politici de peste munti se produsese de
la Inceput o scishme. Unii, preotul Lucaciu, fratii Go-
ga, Octavian si Eugeniu, erau in Vechiul Regat mai de
mult, altii, ca d. Taslauanu, desertard pentru a nu lupla
Impotriva interesului national, si povestiri impresionante
familiarisau cu grozava tragedie de acolo. Episcopii,
cu viitorul Patriarh al Romaniei in frtmte, consimtiau
sa urinew strict instructiile date de contele Tisza. Din-
tre conducatori, unul, d. Iuliu Maniu, lua serviciu In ar-
mata cesaro-regala i iesia astfel din mice raispun-
dere politica, iar altul, d. Vaida Voevod, vechiu cre-
dincios al ideii ca prin Viena ai sai se vor-mIntui, prin
Viena cultivata si inselatd, manifesta sentimente de
loaialitate care ne siliau la strigate de indignatd pro-
tes tare.
La oamenii politici nu se vedea nicio schimbare apa-
renta. Filipescu era in strdinatate i impulsul lui aprig
lipsia; mai tirziu numai el reapdru, dus In triumf la
statuia eroului recuperdrilor nationale, Mihat Viteazul,
si el isi cheltui toata energia pentru a clinli din loc gu-
192 CON FLI C1 UL

vernul in. clipa cind Rush Intrau la Lemberg: mo-


mentul de la Lemberg" (Septernbre), a carui pierdere
a fost aprig reprosata. lui Bratiami, rdmas impasibil.
Take Ionescu se simtia imbArbatat de hotarirea, pen-
tru multi neasteptata., si mai neasteptatä decit neu-
tralitatea Itallei, pc care o luase Anglia. Din ce In ce Ii
placu sä se presinte, in ciuda vechii sale. politici neted
centraliste i a amintirii lega.turilor cu Ull Kiderlen-
Wachter, ca represintantul convins al interventionis-
mului, pentru care de sigur, In acel moment, si Inca.
mult a. vreme, ba chiar atunci cind Intrararn in ma-
rele macel, eram cu totul nepregatiti. In timpul cind
totu se pierdea in conciliabulele dintre initiati si unii
dintre intelectualii favorabili Franciei nu vedeau decit
miscarea In retragere a unei armate a cdrii Intepenire
pe malurile Marnei prin strategia fericita. a lui Joffre fu
o veste de adevaratà mintuire si mergeau la Legatia
francesd ca sä iea ditectia Impotriva unui Guvern
'nu fara temeiu baimit in int-npile sale de \ iitr, Brd-
tiann, caruia, cum n'ayea o ideologie principald, fall-
mentul marsului la Paris" si neputinta austriaca Ii
dadusera puncte de sprijin, lucra singur, fara a se sfa-
tui cu nimeni, insellnd staruintile vorbarete ale unui
Joan Lahovary, voluntarul de la 1877. crescut in cele
mai pure traditii parisiene, evitInd contactul cu cei mai
influenti membri ai partidului sau i läsind onestului,
devotatului, supusului ministru de Externe Porumbaru
numai simple frmctiuni de birou la o noug. Indreptare
pe care nu i-o stiu, multä vreme, nimeni, sistemul avInd
antagiile, dar i marile lui desavantagii. Imi puu -1,
cIntha, dupd ce-i aratasem eit la mese de restaurant, de
la ofiterii superiori, se pot afla secretele noastre mill-
tare cif bine facea Sturdza de la care, In asemenea ches-
tiuni, nimeni nu afla nimic. Spirit realist, de ingince
preocupat de calculul resistentei matetialelor, fart no-
mantism, fart Xentimentalitate, fitrit leac de poesie crea-
RAZBOIUL EUROPEAN 51 NEUTRALITATEA ROMANIEI 193

toare, dam crezind $i acuma, ca la 1908, in rnisitmea na-


tionalt-morala 1ncredintata lui $i, din generatie In
generatie, familiei, dinastiei" lui, el avea de atunci lo-
zitica pe care mi-o marturisia; declarind ca, In Par la-
mentul necontenit prorogat, nu va raspunde niciodata ni-
m,..nui care-I va Intreba asupra polilicei externe, ra nu
vrea sa faca razboiul contra opiniei publice si sa se 0-
seascl la pace alaturi de invin$i"1. Pe regele desolat, chi-
nuit de mustrari de cuget, slabit de dureroasa buala
a reumatismului muschilor care-i minca noptile, si a-
titat de sentimentele desperat national-germane ale re-
ginei2, el 11 ocolia, cum o facea, de altfel, afara de emisa-
ril lui Carp, ca fostul presedinte al Ligii Culturale, Vir-
gil Anion, toatt ltunea politica, din clout motive: fiindca
nimanui nu-i place sa fie martur al unor asemenea
suferinte morale, pe care nimic In lume nu le poate
minglia, iar orice atingere cu. oamenii din vechea pa-
trie, mice aparitie de ofiter german, mice stire despre
Ispravile unei armate dareia-i apartinuse 11 exaspera
plintt a-1 face sa uite si de situatia sa de rege al unei
teri neutre, cu interese contrare, si de acea rece demni-
tate care fusese principala preocupatie a vietii sale
$i, pe de alit parte, fiindca pentru toti In Palatul re-
gal nu mai era decit un om fail influenta, puterea
toata fiind 1nsu$ita, fie $i contra oricui, de imperiosul
sau prim-minisfru. Ultimul gest, fart efect, al regelui fu
ideia de a chema, la sfIrsaul lui Septembre, un nett
Consiliu de coroant pentru. a intari declaratia de neu-
tralitate, inaiintind pe Czernin $i de aceia ca. numai
1 Se confirma de Rosen, o. c.
2 Si totusi era presintata alta data Ca una care nusi iubeste
natia (Die Grosse Politik, VII, p. 162 : Dabei sei bekannt dass
die sonst so hochbegabte Frau durchaus keine freundliche Gesin-
nungen filr ihr deutsches Vaterland hatte" ; raport al lui Reuss,
ambasador al Germaniei la Viena, 30 Mart 1,91 : parerea canoe
lariului austroungar Kalnoky).
194 CONFLICTUL

tvictorii austriace, imposibile pentru moment, ar pu-


tea aduoe o alta orientarek
Negocierile, Intr'o tar uncle cei de sus sint de
o fabuloasa indiscretie, mice secret hind stiut la cafe-
neaua politica pana In sara, trebuiau sa rdmiie nem-
noscute, primul ministru atot puternic cautind nu-
mai In taina s afle, sa eistige doua lucruri : sigu-
ranta ca., de i Rusii voiau .Bucovina de hatIrul Ru-
tenilor adusi de stapInirea austriac i Slrbii Intre-
gul Banat, vom avea, In schimb pentru o interven-
tie alit de plina de rise, Intreaga tiara a vechilor reven-
dicatii nationale, de la Nistru pand la Tisa", 0., al
doilea, garantia nu de la Rusia, in care,, ca mai toti
factorii politici romanesti, nu putea sa aiba. nicio Incre-
dere, ci de la Franta, de la aliatii toti, solidar.
In acest timp nimic nu strabatea in afara. Din contra,
aparentele erau pentru politica alaturi de Centralil
cari numai acuin 1i dadeau sama de greutatea jocu-
lui in care-i aruncase nesabufta vanitate a cercurilor
razboinice din Viena, pasiunea de ura trezità pe urma
In rindurile clasei dominante a Ungariei. In aspect de
turisti, dar cu toata Infatisarea unor militari cari de alt-
fel nu-si dadeau nicio ostenealä s'o ascunda, marinari
germani treceau sa. se Imbaree la Constantinopol pe va-
sele urmarite de Aliati In Mediterana, Goeben i Bres-
lau, botezate turceste de forma, care vor forta Turcia
O. 'Mire In razboiu, mergind. fàrà ordin sa bombardeze
Odesa. De altfelcu citeva luni inaintea razboIului o de-
putatie de profesori turci venise la Bucuresti, provocInd
la naivi, lntre can i marele istoric Xenopol, manifes-
tali de caldd prietenie si, cautInd a ne cistiga pentru. o
Intelegere cu Bulgarii, intrebaserä clack' tinem asa de
mull la pacea de la Bucuresti, care nu e dreapta; In
1914 chiar urmase visita unuia din sefii guvernului tur-
1 Diplornatische Aktenstficke betreffend die Beziehungen Oster-
reich-Ungarns zu Rumtinien in der Zeit vom 22. _full 1914 bis
27. August 1916, Viena 1916, no. 27.
RAZBOIUL EUROPEAN 5t NEUTRALITATEA ROMANIEI 195

cesc, Talaat, pe care Take Ionescu erezuse, si el naiv,


ca-1 poate cistiga pentru o alianta cu Romania.
Aceste negocieri mersera mai rapede de cum s'ar fi
putut gindi: dacd Francesii, al caror guvern crezuse
totusi cä trebuie sä ramlie Inca. la Bordeaux, (nide se
refugiase In momentul prim de panica,puteau fi asigu-
rati cä toate sfortarile mecanice, i cele mai bine pre-
&the, nu-i vor putea anti din transeele sapate in. pa.-
mIntul sacru al patrici, ofensiva cavaleriei rusesti a lui
Rennenkampf, menitd sa pregateasca Berlinului soarta
pe care fata de Rush Elisabetei II avuse pe vremea lui
Frederic al II-lea, se Inomolia In lacurile mazuriene,
unde batrInul general Hindenburg alerga s'o chstruga
cu miile. 0 strecurare pe la granita bucovineana, me-
nitt sd dea curaj prietenilor Intelegerii; va fi pri-
mita la noi de opinia publica foarte ran, ca o violare
de teritoriu, un mijloc de a ni impune, si Briltianu
se va ardta gata a opune, cu ce trupe avea adunate, o
Impotrivire armatd oricdrii obraznicii" de aceasta ca-
tegorie.CIndva,dupd convorbirea din Iulie din care ple-
casem cu o asa de rea impresie, el Incercase a-mi vorbi
si refusasem o noua Intilnire cu acela despre care eram
convins ca, totusi, la urma., dupa multe cochetitrii de
mester In asemenea maniere, va merge cu Centralii, ca
sà iea Basarabia, oferitd Inca mai de mult de Austrieci.
Pentru. Brdtianu ca i pentru mai toti, nu mai era
atentie pentru altceva decit pentru teribila problemd
care se deschisese. Guvernul reformelor populare se
oprise In loc, cu. lucrurile pe jumatate numai Indru-
mate. Articolele din Constitutie care opriau exproprie-
rea trebuiau inläturate fireste printeo Adunare Cons&
tuantd. Deciprimele Camere liberale fuseserd disolvate
si cele nouä procedasera la aceasta operatic, care des-
chidea drumul dare refacerea economica si politicä
a teranimii. Debutul nu fusese, In adevdr, prea .fericit:
o comisiune- fusese aleasä pentru pregatirea proiecte-
196 CONFLICTUL

lor de trecere a pamIntului de la rnarii proprietari la


vechii lor supusi, si pentru Intinderea asupra tutu-
rora, cu nestiutori de carte cu tot, a dreptului de a vota.
Masurile trebuiau luate deci, nu de Guvern, pentru ca
sa fie aprobate numai de Constituanta, ci de aceasta In-
säsi cu represintantii tuturor partidelor care apro-
bau ideia. Dar, chid Toma Stelian, considerat aproape-
ca un neutru si capabil de a da un prestigiu deosebit
discutiilor, le deschise Ia Presidentia Consiliului, ni se
adusera Inainte brosurile rosii in care clubul liberal,
supt forma de conferinti Indrumatoare, pusese esenta
schimbarilor de introdus. Pe urma, cu vuletul imens
al razboiului general In urechi, ref ormele nu mai pa-
sionard pe nirneni Intr'un Parlament cu sedinte rar
samanate si de fapt complect neglijat. In zadar am
interpelat, atragInd atentia asupra folosului moral pe
care bar avea un Inceput de legislatie dunä care le-
ranii, viitorii luptatori pentru Mrgirea patriei, ar fi
Incredintati- cä au supt picioare un pamint care e in
.

sfirsit a bor. Inoercarea a cazut, fiindcd Bratianu nu


voià sa fie preocupat de niciun alt gind decit basa so-
lida a unei viitoare actiuni. Si, apoi, In acest cas ca si
in toate celelalte, el si citi faceau parte din clasa stä-
pinitoare nu intelegeau ca, mai la urma urmei, nu e-
xista putere omeneasca cate sä plece de aiurea decIt de
la stärile de spirit decisive.
PArasit, aproape uitat, mort Intre cei vii, Carol I-in
se stingea. In mijlocul unei red nopti de Septembre, el
trezi pe regina plingIndu-se de dureri In spinare pe care
ea cauta sä i le Inal aline. El le simti Intinzindu-se asu-
pra inimii si, dupa un moment, adormia de veci cu
un euvInt romänesc de plIngere pe buzel.
El putuse afla Inaintarea Rusilor prin defileurile

1 Lindenberg, o. c., II, la sfirOt. Cf. notele regelui reproduse de-


C. Diainandy, in Revue des deux mondes.
R4ZBOIUL EUROPEAN 51 NEUTRALITATEA ROMANIEI 197

mararnuräsene, prin care se cauta drumul la Buda-


pesta si intaia luare In stapinire a Bucovinei de arma.-.
tele kr. Intoarcerea Austriecilor se produse la eiteva
Zile clupa inoartea regelui si purtarea f atä de neno-
rocita populatie romaneasca, banuita, si ea ca si Ru-
tenii, ca a favorisat pe navalitorii ortodocsi, fu de o era-
zime salbateca, intiparit a. de cel mai detestabil ci-
nism. Nu cunosc in l3ucovina decit Nemti, Evrei si
triklatori", spunea odiosul colonel Fischer, care in-
multia spinzurätorile pentru oricine era pirit de ple-
bea evreiasca a provinciei sau de cinii de singe' din
administratie. Groaza unor astfel de neomenii nu fa-
cea decit sä intareasca In tara liberd o urä care sA hrä-
nia din insasi chinuitoarea neputihta de a se manifesta
grin faptel.

Noul rege al Rornaniei fusese, din momentul intrarii


in tara ea Mostenitor presumptiv, intaiu un neinteles.
Fiu al fratelui mai mare al regelui Carol, al lui Leo-
pold de Hohenzollern-Sigmaringen, fostul candidat la
tronul spaniol, care provocase räzboiul franca-german
din 1870, si al unei femei de marl insusiri, dar bol-
nävicioasa si traind la o parte de lame, dona Antonia
de Braganta, din Casa de Portugalia, purtind mmiele,
iberic, al sotului donei Maria, mama. a Antoniei, Ferdi-
nand de Coburg, el fusese fata de fratii sal, dintre earl
cel mai mare refusase sa vie la noi in aceasta cali-
tale de mostenitor, un tinut la o parte si un neglijat. A-
ceasta facu din tinarul cu. multe calitati, inteligent, In-
zestrat cu un delicat simt de ironie, pasionat pentra lee-
turi, un timid pana la sfiala cuvintului si la groaza re-
latiilor cu oamenii, cari, rapede, stiur a. sa useze si sa
abuseze de calitatile ea si de lipsurile lui. La Universi-

1 V. a mea Istorie a Bucovinei, publicata intdiu in Bulletin citat,


apoi, mai de curind, in bropri separate.
198 CONFLICTUL

tatea din Bonn avuse profesori a caror amintire i-a ra-


mas totdeauna vie'. Stia bine latineste, vorbia elegant
limbile francesa si englesa; avea cunostinti serioase In
domeniul stiintilor naturale.
La venirea lui in Romania clasa care dispunea de tot
si exercita asupra lui Carol I-iu o influenta mult mai
mare de cum se crede, a facut tot posibilul pentru
ca printul sa fie ferit de contact-11.H care puteau sa con-
tribuie a-1 desf ace de aceastä puternica oligarhie. I s'a
dat ca invatator de romaneste un profesor de liceu, Va-
sile Faun, contenaporan cu Eminescu si autor pe vremtiri
de versuri remarcabile, dar care in acel moment avea
laturi ridicule si nu insenma, de altfel, in niciun do-
meniu absolut nimic. I s'au strecurat prietenli de ti-
neri militari, caH trebuiau sa-1 atraga pe panta lune-
coasa a unei vieti de petreceri. Inscrierea lui ca sena-
tor n'a avut nicio urmare serioasa. Astfel, pe cind
Mostenitorul ajungea a privi cu ochi glumeti o socie-
tate care trebuia sa-i parä inferioara aceleia pe care o
parasise, facindu-1 sa nu OA incredere in nimeni, si
stima pentru foarte putini, in public se raspindiau sti-
rile cele mai false despre lipsa lui totala de Insusiri,
incurajindu-se ziare care, cu o grobienie de circium.A
sau de Koala nedisciplinata, Isi bateau joc de defec-
tele fisice ale lui Fritz".
Pasiunea puternica pentru urmasa unui mai vechiu-
neam boieresc, femeie de maH Insusiri intelectuale si
de un puternic talent -de retorica poetica, d-ra Elena
Vacarescu, careia i-a pastrat totdeauna sentimente de
Induiosata prietenie, pasiune pregatita si lavorisata de
sentimentalitatea reginei Elisabeta, admisä la urma de
regele Carol Insusi,dar brutal contrariata,cu trimeterea
In exil a ambelor vinovate, am atit de grija dinastiei,

1 Notele despre anii universitari ai lui Ferdinand mu din brovira


de la incoronare, pe care i-am consacrat-o, veniau de la el insusi.
RAZ130IUL EUROPEAN §I NEUTRALITATEA ROMANIEI 19)

cit de vechea invidie intre faniiliile nobile, intrupatg.


In aiasta nu se poate" a lui Lascar Catargiu, serviia-
räsi pentru a-I scgdea, i prin romanele de santaj, co-
mandate, plAtite, i, apoi, dscumOrate de Curte, ale
fostului secretar danes al reginei, Robert Schéfer.
Cgsgtoria cu Maria, fiica a doua a ducelui de Edin-
burg, el Insusi fiu al reginei Victoria, cdsätorie voila
de bdtrInul rege, ii dadu o tovardä de marl insusiri,
dintre care o societate usurated a vg.zut numai deose-
bita frumuseta blonda a princesei. La rIndul ei tinutä
supt pazg, nu cumva sa cunoascä altfel de oameni, lip-
slid chiar de un profesor pentru limba terii sale,
IncunjuratA de amuseuri, unii complect vrednici de
despret, cad de a doua zi umpleau lumea räutadoasä
de ecouri dintr'o viata de Curte de fapt interzisä privi-
rilor, Maria a Romäniel nu putu sa desvolte decit prin
propriile ei mijloace,chiar si contra rigidei privigheri de
bdtrin general a regelui si contra prieteniei prea mult
zimbitoare pentru a fi sinced a reginei, crescutä intre
carti, feta de aceia care trebuia sä scrie pe ale sale de
o remarcabild spontaneitate si de o sinceritate cuceritoa-
re in amintirea episoadelor propriei sale vieti 1nainte
de a fi cetit pe ale altora,Insusiri din care s'a desfäcut
neted fireasca i nobila, chiar and era exageratd, do-
rinta de a-si Insemna numele In viata politid a terii,
§i peste reserva unui sot, a cgrui timiditate de grail',
gest si faptä, o exaspera.
Foarte Englesa prin crestere, germano-austriacismul
din atmosfera familiei regale o desgusta. De la Inceput
ochiul scrutätor al lui Czernin recunoscu du.stnanl,
Nici nu era greu, cad princesa nu se ascundea. Tm
Mart 1914, cum Carol I-in ii cerea a face ca mem-
brii Legatiei austro-ungare sä fie bine primiti In so-
cietate, ea rgspundea, cu acel curaj In pAreri care nu
capitula nici fat g. de imperiosul sef al dinastiei: E
200 CONFLICTUL

grozav de greu sä laci popular un Austriac". La .sfIr-


situl aceleiasi luni el comunica la Viena impresia, pe
care a cistigat-o, cä dupä moartea regelui politica Ro-
maniei o va face viitoarea regina, care se bucura ca
Suveranul Incepe a o initia In politica, si care von
beste, ca modèle viitoare, de Ecaterina a II-a si Maria
Teresal. Pregätind casätoria ruseasca a fiului ei, ea de-
clara neted ca-i place mai bine Nicolae al II-lea decIt
Imparatul Wilhelm2. La dejunul de la Cotroceni (22
Maiu), anume pus la cale pentru o Impacare cu ta-
'Ara favorisata de regele i regina, princesa, rostindu-si
liber opinia cä sinceritatea i. onestitatea e cel mai bun
lucru, adaugia ca, de altfel, ea e prietena prietenilor
ei", si, nereusind In aceasta noua tentativa de Imbuna-
re, diplomatul austriac Inseamnä ciudos räutatea aces-
tei Ina lte doamne care, cu toate defectele ei, are pri-
cepere i o träsatura idealistä marcatä si care clndva
o sa joace primul rol In Romania' 3.
Nu odata Insä, in primele zile de lamurire a noii
Domnii, Incunjurata, cu toatä infama propaganda a a-
titor ani de zile, de o puternica simpatie si de mari spe-
rant; Domnie In care noua regina isi reserva, adresin-
du-se si catre mine, care cunoscusem tirziu pe acesti doi
oameni Incunjurati de un voit lntunerec strabätut de
limbile 'verzi ale calomniei, Czernin i energicul Dna
ministru german, gata pentru orice, cu. orice mijloace,
von dem .Busche, care Inlocuise pe insignificantul Waldt-
hausen, intimpinard, snpt aparenta omfalui nehotd-
rlt, si care nu poate vorbi, Intorcind cuvintele inter-
locutorului, de o Onatate subreda dupl grozava-i boala
de tifos, Welt unii credeau ca-si va trece drepturile asu-
pra zdravanului si simpatieului fiu, pc cineva care a-

1 Corespondenta austriacã, VII, p. 967.


' Ibid., pp. 1095-6.
8 Ibid., VIII, pp. 0-70.
RAZBO1UL EUROPEAN 51 NEUTRALITATEA ROMANIEI 201

yea credintg. adincä si gäsia inteo constiinta crestin g. de


o rart pietate sprijin In lucrurile marl, pentra aceia
ce In firea sa Insäsi se putea clätina prea adeseori.
La cea d'intgiu Intrebare facutd de Czernin printului
{le Coroang In ce priveste sentimentele sale asupra
directiei pe care Romänia trebuie s'o urmeze (23 Sep-
tembre), rgspunsul fu acesta, categoric: spiritul public,
care nu vrea räzboiul contra RusIei, e de nebiruit; deci
acest räzbaiu nu se poate face. Fatä de un print tIngr
influentul ministru austro-ungar crezu cä trebuie st
sublinieze adinc datoria de onoare, dincolo de care n'ar
fi decit o miserabild trAdare"(erbdrmlicher Verrat), dar
i se explicg, rece, cä datoria de onoare" 0 cunoaste al
Romänia, dar asa cum trebuie inteleasg. i fArä in-
jonctiuni sträinet.
Cu toate sperantele pe care putea sä le deie schim-
brea de Domnie, cu care venia puternica inriurire a
reginei Maria, opinia publicg, totusi activä acum, si
oamenii politici se tinura in atitudinea pe care o im-
pimea gravitatea hotgrIrii de luat, cu o armatä care
nu luptase de atita vreme i cgreia evident li lipsiaa
mijloacele tehnice Mrä de care se Azusa clar cg. nu
se pot cistiga biruintile. La garg, dupla impresionan-
tele funeralii, la Arges, In biserica lui Neagoe Rasa-
rab, ale lui Carol I-iu, expus douä zile in Palatul din
Bucuresti, unde o Multime imensA, foarte pioasä, veni
sg-si iea rgmas bun de la dinsul, Brgtianu, care petre-
cea pe delegatii germani, un print de a doua ming. si
von Wedel, fostul guvernator In Alsacia-Lorena (ales
poate tocmai pentru aceia), se apropiè de mine, care
egutam sä mg._desfac din causa mIrturisirilor anterioa-
re, si-mi puse Intrebarea: dar dacä nu mai shit In
sentimentele de atunci?". In curInd multi o banuirg. fär
sa fi avut nimeni nici cea mai slab g. informatie autenticd,
de si in acel moment harta viitoarei Romlmnii, mergind
I Cartea Ro.Fie, no. 13.
202 CONFLICTUL

pana in apa Tisei, era acum stabilita, ca rdsplata pen-


tru o intrare In actiune" al carii terrain *Romania in-
sag era läsata sa-1 fixez.e. Inte lea cu acela ling care
stase si and data, cu tot antagonismul de partid, de cite
ori era vorba de un act de energie al terii sale, Filipescu
lamuria Ca actiunea nationala",un comitet cu reest
nume se formase pe tinga Liga Culturalä, curatata de
germanofili, in care, supt presidentia preotului Lucaciu
si cu colaborarea lui Filipescu si Delavrancea, reintra-
sem ca secretar, nu reclamd razboiul imediat, ci nu-
mai pregatirea lui, precum si,. dacä personal a cerat
intrarea in actiune, nu Intelesese o actiune militara fara
zabava"1. Si totusi Serbia era nävälitä, Turcia inchisese-
Strimtorile, prin care ni puteau veni munitii si masini,
alianta cu Bulgarii chiar se anunta ca incheiata, iar
ministrul de Razboiu din Sofia 1ntindea chemarea supt
arme, in ciuda declaratiilor primului ministru Rados-
lavov ca BWgairia nu va ataca pe Romini In lupta pen-
tru Centrali, nu numai asupra supusilor regelui lor,
dar si a Bulgarilor din vilaietul de Adrianonol si 2 ce,
lor din Dobrogea.
La 15 Novembre se deschisera Camerele. Ferdinand
I-iu, care aparuse inaintea lor pana acuma ca un jenat
print de coroanä linga poruncitorul sau unchiu, avu o
tinuta ferma, pentru care-si incordase toatä vointa, si a-
Iplausele, profund sincere, entusiaste, pentru el si pen-
tra regina care-1 intoväräsia, se ridicara de pretutin-
tindeni cind Isi manifestä si nu se putea gasi o mai
potrivitä formula pentru a se arata cä era taraganelilor,.
a sufletelor indoite s'a isprävit hotärlrea de a fi, in
stapinirea care se deschide Intr'o astfel 1:19 furtuna, un
bun Rornin".
Dupa dorinta lui Bratianu, toate partidele renuntark

' Bulletin, 1. c., p. 8.


RAZBOIUL EUROPEAN 51 NEUTRALITATEA ROMANIEI 203

sä aducd Inaintea publicului orientarea de politicd ex-


terna, dar era vddit cd, afard de clanul ireductibilului
Carp, cu putini vechi junimisti in el, Austro-Ungaria
nu mai avea prieteni, ceia ce si ministrul ei la Bucu-
resti recunostea, nu cu. o durere linistitä, care resulta
fireste din cele d'intdiu experiente, märturisite, la Bu-
curesti, ci cu o nesfirsitä ciudd. Acestei Indepdrtdri de
dlnsul din partea mai tuturor oamenilor politici el nu-i
putea rdspunde, pentru a o corecta, cu nicio ofertd.
Viena nu-i dädea In aceastä privintä nicio autorisatie,
de si situatia Monarhiei, cu toate succesele trecdtoare
pe ambele fronturi In spre iarnd, era de natur ä Ire-
zeascd cele mai grele ingrijordri.
Singurul lucru care se fAcea, supt presiunea, tot mai
grdbitoare, a Berlinului, fit sit se redeschidd negocie-
rile dintre Tisza si fruntasii romini din Ardeal, rthnasi
dincolo de raza frontului. Facindu-se cit vede numai
trei chestiuni mai importante care s'au opus In trecul.
unei InSelegeri perfecte", el credea, ori se facea a credo%
cit le-a si solationat, cind, In scrisoarea care singu-
rul arhi-vechiu Mitropolit ortodox Metianu, ca sa arate
cd n'are de ce trata cu partidul national, fagaduia:
Intaiu o oarecare consideratie pentru dorintile" nu
ale Romlnilor, cuvintul arzindu-i pe buze, ci ale
concetatenilor nostri nemaghiari" (odata se zicea nu-
mai: de buze nemaghiare") cu privire la scolile con-
fesionale, apol primirea limbii materne In contactul
imediat" de& nu sj prin scris cu autoritatile" si,
al treilea, oarecare modificari ale oarecdror dispositii
ale legii electorale, care ar stabili pe o basa mai echi-
tabiltk represintarea politica a RomIni lor" data a-
ceasta cuvIntul exista In patria noastra", acea pa-
trie In mnnele careia se ceruse holocaustul, imolarea
pe toate cimpiile de luptd. Cu asemenea solutii se pu-
teau multdmi numai cei prinsi in campania de mode-
204 CONFLICTUL

rantism" a unui Mangra, indatä rasplätit prin acordarea


succesiunii lui Metianu.
Pentru moment Insä, si cu toata intoarcerea Rusilor
In Bucovina, fata de viitorul careia generalii cuoeritori
faceau declaratii nelinistitoare pentru noi, guvernul 'A-
rea ca se tine pe aceiasi linie de cea mai stricta neu-
tralitate, putind fi prelungita pand la sfirsit. Se merse
chiar asa de departe Incit, pe chic/ cea mai larga con-
trabanda de vite, une ori prin Insisi prefectii, se In-
gaduia In folosul Centralilor, cu cari se va Incheia si o
conventie economica, se trimeteau acasä o parte dintre
soldatii cari, fall a fi Incalziti sufleteste i rdsplatiti
si fail a putea gasi In presenta inimicului Intäri-
rea pe care aceasta o produce totdeauna, erau pusi sti
sape la nesfirsite santuri i tsä intinda retele de sirmä
pe la toate trecatorile Carpatilor, ceia ce, suparator
pentru Austro-Unguri, dadea falsa impresie, chiar pen-
tru armata, cä ne-am teme noi de-o invasie. Dar, cind
sè cern staruitor, Inca din Mart 1915, sa se lase .a trece
numitii pentru Turcia, Intrata In razboiu, de vole, de
nevoie, färä sä aiba cu ce se bate la Strimtori, unde
atita timp se faceau si se vor mai face, Inoepind cu Fe-
bruar, sfortari desperate pentru fortarea lor guvernul
nu crezu cd poate sä acorde, In adjiocul protestarilor
opiniei publice, aceasta permisie.
Negocieri cu Italia sau, mai curind, schimburi de
vederi cu aceastä a doua Mare Putere latind, avusera
loc, de si pana acum desvoltarea lor nu ni e cunos-
clad In amanunte. Se stiau la Bucuresti Indoielile, in-
delimgatc, i acolo, contra opiniei, atitate de idealismul
agresiv al poetului Gabriel d'Annunzio, care fanatisa
masele, Intelegerea cu Germania, care, precum cadea
cu staruinti pentru Romini asupra Ungurilor, tortura
pe aliatii din Viena, furiosi, mormäind: santaj", pen-
tru a-i aduce ca, nu numai sa respecte interesele ita-
liene In Balcani, dar s. admita anume concesii, impor-.
RAZBOIUL EUROPEAN 5( NEUTRALITATEA ROMANIEL 205

tante, in regiunile pe care le reclama iredentismnl ita-


Ilan, mai ales Istria, Trentinul, Trieste. In acelasi timp
Se facea acolo ceia ee la noi nu se Meuse sau, din ne-
norocire pentru soarta ostilor noastre, nu se putuse
face: lnarmarea tehnica pentru un razboiu care tre-
buia sä fie lung si greu intr'o regiune de munti a proa-
pe inabordabili.
Din aceste schimburi de vederi parea a se desfa-
surd planul sa pornim odata cu fratii italieni. Dar,
In Maiu 1915, ei crecleau ea pot ilia hotarirea lor, pe
cind noi, cu ochii la Bucovina, reocupata de Rusi, la
pasurile maramurasene, unde si trupe germane se
opuneau incercarii de patrundere rusesti, amInariim
resolutia noastra.

La Viena se schhnbase Cancelariul. Berchtold, evi-


dent prea farI noroc, facuse loc unui Armean ma-
ghiarisat, poate dintre aceia cari In secolul al XVII-lea
ii venisera Ardealului din Moldova. Aces ta, Burian, tre-
cind peste incidentul" italian, de care parea a garan-
teaia perfecta intarire a Carstului, capabil de a fi ros
numai bucata cu bucata, se arata cu. totul Imbatat de tu-
nele succese cistigate prin aceiasi lunIt a lui Maiu, si,
astfel, ca si cum nimeni n'ar mai fi negociat pana atun-
ci cu Romania, o invita, de la oarecare Inaltimede la
ministru la ministru, caci acum hu se mai putea inter-
NT:110a clirecta la Suveran, din multe motive, sa In-
tre In dantul mortii, unde-si poate gasi folosul, iar
Czernin, In aceiasi dispositie de spirit, credea ca tre-
buie sa instiinteze pe Bratianu ca momentul, atit de
favorabil, nu trebuie pierdutl.
Am spus ca. la Palat nu mai era de facut nimic. 0
interventie a lui Czernin la 26 din aceiasi lima Isi atrase
aceasta replica de rege constitutional, care Intelegea
' Cartea Ro#e, no. 35.
206 CONFLICT UL

sä rgmlie pe linia bunului Romin": numai natia ru,


mdneasca Insi, prin organele ei legale, are dreptul de
a hotärt iesirea dintr'o neutralitate, care pInd atunci
va fi observatä cu strictetal.
Pentru a ajuta Turcia, macar In aparentä la capd-
tul puterilor sale, care, e drept, ajutatd si de caracterul
terenului, clstigase resultate de necrezut, decimlnd splen-
didele trupe ale Francesilor. ale Englesilor, ale vigurosi-
lor Anzaci" canadieni, veniti la Indeplinirea unei dato-
rii de loaialitate, de onoare i dreptate, se lila hotdrl-
rea de a se da in toamnd marea loviturd decisivd asupra
Serbiei, care, prin talentul militar al Voevodului"
Putnic, distrusese Intdiu o Intreagd armatd, a incapabi-
lului Potiorek i ajunsese a recdpäta Belgradul, la pra-
gul Palatului Regal al cdruia Petru Liu Ii tersese ciz-
mele cu drapelul -cesaro-regal coborit de pe crestet2.
Pentru a impresiona Romdnia, dacd i-ar veni In gind sä
facd, la aoest ceas hotaritor, ceia ce nu Indrdznise in Au-
gust al anului trecut, ceva trupe bird concentrate, In
yard, la granitile noastre. Romänia rdspun.se cu o con-
centrare analogd de cealaltä parte a acelorasi granite,
ceia ce dddu lui Czernin, care vdzuse primirea trium-
f ald la Bucuresti a generalului Pau , prilejul sit ceara
furios retragerea lor, amenintind cu consecinte, In ace-
lai timp chid pacificul Armean de la Viena ni oferia
ceva din acel teritoriu sirbesc care nu odatd ni fusese a-
ratat ca o ispitd In. momentul Inceperii razboiului 4.
In momentul cind trupele austro-ungare, unite cu cele
germane, intrau pe teritoriul sirbesc, gonind de departe,
din etapa In etapa, pana in pustiii munti ai Albaniei,
cu rege cu tot, o ostire biruita de artileria superioard
I Ibid., no. 32.
2 V. brosura mea despre Serbia, 1915.
3 Cartea Rosie, la data de 24 Septembre.
4 V. memoriile, recente, ale adjutantului generalului Pau si re-
flectiile din Revue historique du Sud-Est Europeren, an. 19,32.
RAZBOIUL EUROPEAN 5I NEUTRALITATEA ROMANIEI 207

a unui dusman invisibi1 aliata Austro-Ungariei In Bal-


eani, Bulgaria, Inzestratä Cu bani, cu munitii de Ger-
mani, arunca masca negociatiilor pentru Macedonia,
pentru Dobrogea cu Intelegerea, tinutä cu vorba de
mäestria lui Ferdinand de Coburg revansistul, si [nu-
pele Tarului balcanic loviau n coastä o nobith armath .
care nu mai avea rAgazul sg. poat5. rnpunde. Lucrul
de care se temea atita regele Carol, dusmanul indä-
rgtnic al Marii Bulgarii", se indeplinise.
Stitruintile ca s alergthn in ajutorul unor vecini ad-
mirati i privii cu simpatie teau lipsit pe lIng Gu-
vernul romin, adecä pe lingä Bratianu, care, impasi-
bil la orice influent4_, concentrase totul in mina sa. Se
poate intelege tisor starea de spirit a unei natii, care,
adinc miscatä de nenorocirea unui vecin, de progresal
eitruia era deprinsä a lega posibilitatea realisärii pro-
priului ei idealz sim.tia bine cä ultimele resultate ale
amestecului ei in Balcani erau si ele inghitite In ca-
tastrofg.l. Brätianu Imi rdspunse i mie cä din cal-
cukle sale exacte, precise, pentru care singur träieste,
nu resulttit putinta unel interventii militare in acel
mom ent.
De aici inainte incetaserd orice propuneri, mNcar in
ce priveste Bucovina a cdrii mentionare de Ro-
mini fusese taxatA de santaj , din partea acelora
cari de la noi asteptau numai provisii pentru armatele
kr, $i aceste provisii le avurä, in puterea unor conven-
tii formate care numai plgeute iu puteau fi acelora
linga cari, la un moment ttedeterminat, care pentru
neritbdarea unui popor intreg nu nisi venia, ne Indato-
risem a lupta. Pentru Aliati, pentru opinia romäneasd.
insäsi, Brätianu apärea, hotarit, ca un om din cale afarg.
de dibaciu2.
' Bulletin citat, p. 10.
2 In acest timp citiva Cazaci atinserd teritoriul romdnesc pe
Ia Mamornita -§i masuri furd luate ca sa se impiedece asemenea
violdri ale neutralitatii.
208 coNFLICTIIL

Dar rAzboiul In Apus devenia ingrijordtor pentru I nte


legere. De luni de zile, imense forte germane ameniu-
tau Verdunul, devenit cheia Franciei; mii de oameni se
Ingropau zilnic i presiunea InspAimintAtoare conti-
nua. Acuma, in primAvara si vara anului 1916, era
rindul Rusiei sä incerce marea loviturä presupusA de-
cisivA. Generalul Brusilov IntrA cu o puternicA ar-
matA In Galitia, pe care o avuse in 1914 la momentul
de la Lemberg". Czernin Insusi se, ternea ca aceasta
sä nu puie capAt razboiului In dauna intereselor aus-
triece (14 Iu lie). In acel moment i se presintA lui BrA-
tianu, de ministrul Franciei, Blonde., urmat apoi de
al Rusiei, d. Poclevschi Coziel, nota hotAritoare?.

Prin ea se atrAgea atentia cA abovirea pAnA la sfir-


sit a interventiei romAnesti nu se mai poate admite
dac6 aceastA tarA, legatA prin angajamente formale, nu
vrea sA piardd tot ce i s'a asigurat prin conventiile din
1914. I se punea In vedere o ofensivA a generalului
Sarrail, care se produse, spre Monastir, nurnai de for-
me, pentru a atrage In luptA Romlnia, si se opri
iniediat2. 0 rea informatie va face pe Bratianu sA tread.
peste pericolul bulgar3.
Un nou Consiliu de coroand (Mehl asentimentul na-
tional regelui, care pentru. bataia card arAtA acelor cari-I
credeau slab si sovAielnic ce mindrA energie era In
sufletul cui se stia invinge pe sine" si putea sA
Incerce invingerea In numele datoriei sale si a drep-
tAtii terii sale a dusmanilor din propriul sAu neam.
] Textul s'a publicat inthiu de Ernest Daudet, In Echo de Paris
pe 1917; acum in urmä de mine in Revista Istoricd, 1932, Wile-
Septembre. Generalul Alexeiev spunea clar: La situation tommande
aux Roumains de se joindre h nous maintenant ou jannis".
2 Discutiile publicate de mine in Revista Istoricd, Iulie-Sep-
tembrie 1932.
V. i [Thomson], Smaranda, la: August 1916. Bratianu hränia
ilusia ch Bulgaria va face o pace separate.
RAZBOIUL EUROPEAN I NEUTRALITATEA ROMANIEI 209

Era acelasi cm cu sclipiri neasteptate care raspundea


tinärului atasat german, cind Ii vorbia de originile lui
nationale, ca tocmai de la Germani a invatat sa-si ser-
veascä fidel patria. 0 singura impotrivire, care era de
asteptat, i-a stat in fata, dar, daca. batrinul Carp, nezga.
dull in convingerile sale si nebanuind ce era sä se pe-.
treaca In Rusia, presupusä vesnic tarista i vesnic nä-
valitoare, i peste prieteni, refusä, in vorbe taioase, a-
probarea sa, el Ii puse la dispositia Suveranului fiul
care va cadea In fruntea calaretilor sal la Oituz. Pe oei-
lalti, cu ce credeau sau nu credeau, cu ce voiau i eft
de ce se temeau, Ii resuma un singur om In adevar
existind politiceste, Bratianu, hot:4ra in fine, peste cal-
culele, verificarile i scrupulele sale ingineresti.
Nu putea sä fie decit un singur raspuns la soma-
tia atasatilor militari: intrarea in actiune la August
1916. Bratianu Ii facea ilusia ca. Bulgaria va face
o pace separata.". Odata Incheiat tratatul de garan-
tie care dadea Romaniei ce dorise (August), se putea
proceda la declaratia de razboiu catre Austro-Ungaria
si, in clipa cind ea era remisä la Viena, care simula
surprindere, de i, Inca de la 1-iu ale lunii, Czernin
luase masurile de evacuare a Legatiei, ceia ce dove-
deste cä nu-I insela jocul usor cu un eventual Ministeriu
al continuarii neutralitatii supt Maiorescu, granita era
trecuta in acelasi timp prin mai multe pasuri.
4. RAZBOIUL PENTRU UNITATEA NATIONALA :
PRIMA FASA.

Trebuie sd se recunoasca insä ed., in acest ceas plin


de rise s'a ridicat", scriam, un dint potir de singe
$i de lacrimi" sperantele cui credea ca e o mud
campanie demonstrativä ca in 1913 $i cd venim pentru
a secera in momentul chiar cind rdzboiul european se
va stinge, nu erau indreptatite. Starea spiritelor, din
causa lungilor zäbdvi, a tinerii intregii situatii in mina
unui singur om, care lucra bucuros in isolare $i in-
tuneree, potrivit temperamentului sdu, ingdduirea legd-
turilor cu. Centralii, siguranta cd nu sintem pregatiti si
cd, Strimtorile fiind la dispositia Centralilor, nu pu-
tem fi ajutati decit doar pe calea, imens de depArtatd,
a Mdrii Albe, oboseala unei coneentrdri in care in-
crdrile, de forma, se fAceau azi ca sä se ddrime mini,
lipsa de la oasbe si a regelui, oprit de timiditatea sa,
de si era un excelent general, cu instincbul rdzboiului,
n'au dat de la inceput acel avInt care e de cel mai bun
augur pentru o mare si grea intreprindere militard.
Erau i oameni cari descoperiau prea mult, in organisa-
rea razboiului care se deschidea, preocupatii de partid, a-
legeri ale oamenilor dupa conveniente i capricii per-
sonale; cine putea sä vadd in generalul care era sd
se sinucidd inaintea teribilei rdspunderi un adevárat
conducdtor $i in generalul Iliescu, ofiter aplecat cä-
tre pldeerile vietii chiar in asemenea momente, dar
RAZBOIUL PENTRU UNITATEA NATIONALA : PRIMA RASA 211

ridicat la situatia de adevarat diriguitor al campaniel,


acel comandant de mari Insusiri pe care si-1 Inchipuia
bunul sat' amic, fostul coleg i intimul care era pri-
xnul rninistru? Ce rost putea sä aiba. Imbracarea In u-
niformä de colonel si repartisarea in calitate de con-
silier juridic la cartieruf general a lui Stem, dusman
hotarit al acestui razboiu pe care-1 va trada? Punerea
la cale evidenta a unor manifestatii din partea oficia-
lilatii putea sa receasca i sä desguste spontanele por-
niri ale inimii.
S'a vazut atunci prin tot felul de arnanunte cä pen-
tru o astfel de opera, de care atirna razboiul i viata
Insäsi a unui popor, nu ajunge o divlomatie dibace, o
caste ascultatoare, soldati capabili, numai daca li se da
vole, de initiative inteligente i Indraznete, o lume ci-
vili rdbddtoare.
Elementul moral a lipsit prea mult din prima zi
si la armata, care a trebuit sa si-1 cistige prin suferin-
tile si primejdiile ei, si, mai ales, la populatie.
La trei zile dupii deschiderea razhoiului, pe care
Loan Bratianu mi-o anunta telegrafic, cu bucurie, ca
un lucru pe care 1-am dorit Impreuna mult timp el
e curios cii in saltarul casei mele de la Vgleni, pradata
si ocupata doi ani i juniAtate de dusman, am ga-
sit la intoarcere numai aceasta hirtie, am putut face,
cu\ generalul de artilerie Tanasescu, format In sco-
lile francese, comandant la Buzau, drumul In Ar-
deal prin pasul Bratocei, pana dincolo de Santul Ve-
chiu, unde se daduse o mica lupta ale earn urme
erau visibile. Trupele noastre mergeau in grupe mici
ca la o excursie, podurile, depositele de hrana au e-
rau pazite, generalului, care planuise sa mearga piinii

Marele-Duce Nicolae considera de aceia 1ntrarea noasträ In


razboiu ca un act de nebunie furioasau al Aliatilor; Marta Bibescu,
Lord Thomson, Paris 1932, p. 68.
212 CONFLICTUL

La Skele i s'a Mors inapoi din totala lipsd" de chib-


zuiald, a trebuit sd-i dau eu o hartd; de-a lungul dru-
mului se vedeau de ce n'as spune-o? ordonante.
care transportau obiecte de care nimeni n'ar fi trebuit
sä se atingd. Nimic nu dAdea impresia acelui instru-
ment de o precisiune perfectd supt conducerea veghe-
toare a unor oameni tacuti i siguri, de un sever simt
de rAspundere care trebuie sä fie o armatd pätrunsh
In tara dusmanului. Am Anunte mici, care se puteau
observa insä, dacd nu mai pretutindeni, In prea multe
locuri si In prea multe lucruri, i ele puneau pe gin-
duri pe oricine banuia macar, dupd tot ce se petre-
cea, grozav i mdret, de doi ani de zile pc aprompe
toatd fata Europei, greutatea operei intreprinse.
Si In timpul campaniei de la 1913 se putuse observa
cä populatia, prea mult trditd In bine, hränitd cu left
favoruri si, ea spectacol, luptele usoare, fara singe,
din circul politic, nu. poate sä pretuiasca neapdratele
conditii ale unei astfel de tragedii: bolnavi de holerd
pardsiti, doctori caH se feriau de dinsii, proprietari cari
se gindiau numai la crutarea averii br, o lume de o-
rase care muria farä distractia din fiecare zi. De a-
tunci, cu capul pe perna unui mare succes atit de up
sor cistigat, lucrurile se mai inraisera Inca, din ne-
norocire, färä ca guvernantii s'o fi bägat de samd, ei
caH adesea erau din aceiasi categoric i cu asamAnare
in apucdturi. Nu s'a cdutat un continuu contact cu a-
cesti oameni a cdror crestere intreaga trebuia refä-
cutd potrivit cu necesitatile unei astfel de sfortdri.
Presa, din partea ei, era incapabild sä dea aliceva de-
ell secul comunicat al statului-major, hi care de la
un timp lumea se Invätd sä nu mai creadd, cdutind
cu ingrijorare_ ce poate fi dedesupt. Dacd n'as fi pro-
pus lui Brdtianu, care ma chemase de la tail ca sd
and Intrebe, ca pe oHce vulgar profitor, ce doresc, pu-
blicarea la Bucuresti a Neamului Romänesc", care
RAZBOIUL PENTRU UNITATEA NATIONALA 1 PRIMA FASA 213

vegeta la Vdleni, n'ar fi fost o singurd foaie care, Mil


nicio reservd, sd vorbeascd. In adevdr sufletelor si de
cele bune si de cele rele, infiltrind, fortind credinta
In victoria neapdratd, oricit de tirziu, cu elicit de multe
jertfe. Se plänuise o gazeta a statului-major, care va a-
ptirea In rele conditii ca un simplu prilej pentru am-
buscaii de a realisa micul lor cistig. Laturea aceasta
spiri Wald: era asa de complect ignoratd, Incit intr'unul
din ceasurile grele la care nu se asteptau decit foarte
putini a trebuit sd redactez eu o instiintare menitd O.
mentie un rest de incredere. Presedintele Consiliului,
-sprijinit admirabil In momentele negre de sotia sa, ca-
pabild de a vedea lucrurile de sus, era foarte putin ac-
eesibil si, Indatd ce primejdia, care nu putea zdbovi,
a venit, pe multi dintre ministri trebuia sd-i cauti
noaptea .prin addposturi socotite sigure, afard din o-
ras: odatd, cu multä trudd, n'am gilsit decit pe unul sin-
gur, ca sä-i anunt una din cele mai zguduitoare neno-
rociri. Nu era, In particular, vina nimänui, ei foarte
vechi pdcate ajunseserd acuma la o scadenta pldtitä
de altii, sutele de mii, milioanele, cu mult singe nevino-
vat si arzAtoare lacrimi de foc.
Se va vedea In curind eá nici cele mai elem.entare
mtisuri de asigurare nu fuseserd luate. Turtucaia, care
se socotia dupd citi bani se ingropaserd in fortificatiile
ei de caracter modern, o adevciratä cetate, zdeea de mult
limp neisprdvitä inaintea dusmanului, care, si printr'o
populatie neprielnicd noul, li stia toate neajunsurile,
si nimic nu se Meuse pentru neapärata ei legdturd,
peste Dundre, asa de largä aici, cu malul. romthiesc.
Flotila fluviald, mai putin räu condusd, asigurd ami-
ralul Negreanu, de cum s'a pretins, era de tot infe-
rioard ratä de cea austro-ungard, si nu putem uita ce
spunea Maiorescu ed. la 1913, dupd hotdrirea de a mo-
bilisa contra Bulgariei, telegrafiase la Constantinopol
Jca sä cumpärdm cloud vase de transport. Aviatia si
sie puteam astepta ca de pe malul bulgar, asa de a-
214 CONFLICTUL

propiat de Bucuresti, sä vie zilnic escadrile germane


de bombardamentera, chiar dupd sosirea unor ofi-
teri francesi de niciun folos, aproape neexisteutd. Arti-
leria noastrd data din vechi timpuri si era alcatuitä.
din guri de caracterul cel mai deosebit: dud ii vor-
bisem cu un an In urmd lui Maiorescu despre supe-
rioritatea In aceastd privintd a Bulgarilor, el a recu-
noscut-o, Mid sd se fi cdutat o Indreptare, iar clad o-
biectani cd sint generali absolut inutilisabili, imi rds-
pundea cd, de. vor fi nedestoinici, se vor inlocui, ceia
ce m'a fdcut sd. adaug cd, si Inlocuindu-i, räul ce s'a pro-
dus tot nu se mai ,poate drege. Pentru a se avea lotusi
o aparentd de asigurare la Dundre, dincolo de care Ra-
doslavov 5tia sä poarte cu minciuni pe prea-Increzdtorul,
nostru ministru Derussi, fost consul la Budapesta, se mu-
tau tunuri de la Ndmoloasa, asezate cindva acolo con-
tra Rusilor. Se degarnisiau de allele forlificatiile Bucu-
restilor, apartinind epocei generalului Brialmont si
care vor servi pe urmd numai pentru a procura ini-
micului lauda ieftend cd a luat o cetate Intäritd.
Nici diplomatia, servitd de boieri tineri si bdtrini, cari
tineau mai mult sd trdiascd In sträindtate deoit sd
lucreze in adevär la ce nn-i ajutau adesea nici mijloa-
cele, nu 'Area cd pusese la cale tot ce era necesar. Ru-
sii refusaserd sä dea trupe suficiente in Dobroged pen-
tru a resista Bulgarilor, asupra cdrora liberatorii de la
1877 se presupunea cd mai au un fel de misterioasd si
nebiruità influentd ministrul de Afaceri Straine al
Rusiei asigurase cd Dobrogea e bine garantatd con-
tra unui atac din partea Bulgariei. Si el addugia: Ex.-
pediared trupelor noastre In Dobrogea ar putea släbi
puterea presiunii noastre asupra Austriecilor", asa cd
ar ajunge cloud divisii"1 si consimtiserdm sä ni se hi-
1 Revista Istoricd, 1932, loc. cit. IatA insui textul: L'expéclition.
de nos troupes en Dobroudja pourrait affaiblir la force de notre
pression sur les Autrichiens. En cas de nécessité, sans doute, ii
faudra y envoyer deux civisions".
RAZBOIUL PENTRU UNITATEA NATIONALA PRIMA FASA 215

meatä citeva mii de oameni, rdu condusi, cari, lard a-


jutorul devotat al regimentelor sirbesti gata oricind sä
meargil la moarte n'ar fi fAcut nici simulacrul de im-
potrivire al lui Zaiancicovschi, un comandant care si-a
tratat de Iasi" soldatii inteun ordin de zi.
Germania nu era in stare de rdzboin cu Italia, rd.-
miind asa pdnd la capät. Crezuserdm cd. ne vom ba-
cura de aceiasi favoare, i primul ministru a pärut con-
trariat cind in casa sa i-am tradus telegrama, atunci
sositd, in care ni se declara rdzboiu. Iar, in ce pH-
veste Bulgaria, primele atacuri la Turc-Smil contra
unor trupe ale generalului Sebastian Teodorescu,
alt general de acolo se gäsia in acel moment la un
club de societate in Bucuresti au pdrut cd I mind,
date fiind sperantele puse in neactiunea unor vecini
cari-si manifestaserd doar ura, dorinta de revansd la
oricr prilej, si, cind s'a anuntat cä trupele noastre,
mai nurneroase ei au citeva regimente, iar noi o di-
visic intreagd" au rdspins lovitura, socolita ca o
simplä demonstratie pentru a plhcea Austro-Germani-
lor, aceasta s'a socotit indestuldtor.
Succesele din Ardeal, rapezi, generale, in legalurd
cu nume de localitäti cunoscute si iubite noud si aju-
tate, in de obste, de o populatie romiineascd, doritoare
de atita. vreme sd vadd dorobantul" pe pilmintul ro-
biei lor de cloud oH rnilenare, contribuiau sa intretie cea
mai inseldtoare incredere eà greul a fost biruit, ca tru-
pele noastre vor putea ocupa linia transversald, cave
li-ar permite, dacd nu se poate marsul asupra Buda-
pestei, cel putin sä resiste la Murds, ca pe mahrl unei
noi Marne, contra oricdrii sfortari de a le scoate. Nu-si
dädeau sama onestii ilusionisti cii biruinta fan o ade-
varata lupta era cistigata asupra unor trupe unguresti
de ultima calitate, intdrite cu tol felul de finanti si de
militieni, de politisti, si cii nici inteun chip Germania,
chiar dacd ar fi sa-si slabeased asalturile la Verdun, nu.
215 CONFLICTUL

va Ingadui ca pentru Romini sA se deschidd calea ca-


tre capitala Ungariei, pe care pentru Rusi o Inchisese,
cu citeva luni In urma, prin vaile Maramuräsului.
Calitatea Insäsi a trupelor noastre, foarte numeroa-
sase Vorbia de 800.000, ca si In campania din Bul-
garia, era ingrijoratoare pentru cine le cunostea bine.
Prea multi rcservisti ImbatrIniti, a caror instructie nu
mai fusese improspätata cu zecile de ani i caH nu
uinhlasera niciodatä cu pustile, In de obste de tragere
scurta,deci fata de pustile germane neefective,care
li se dadusera la Intimplare din deposite neglijate. Ofi-
OH de reservd, caH, cu toate bunele intentii, nu tiau
nici cum sä se invirtä; intelectuali cu citeva luni de
veche preparatie din caH nu se putea face aproape
nimic i ai caror nervi nu puteau sa resiste unui bom-
bardament de artilerie; Bucuresteni prea adesea usura-
teci, capabili sa arunce panica In mijlocul unor terani
caH aveau pentru dinsii virtutile instinctive de nesfir-
sita resistenta ale masei. Si mai ales acea ticaloasä
inchipuire ca nu va fi nimic", c razboiul e pe sfIrsite
si cä o politica dibace a stiut sä ni crute grozavele Su-
ferinti prin care ceilalti trebuira sail faca datoria.

Acesta este fail Indoialä uritul, dar absolutul adevar.


Multi erau sä se convinga prea rapede de dinsul. 0
nobila natie era atrasa astfel In primejdii ca acelea pe
care le-au intilnit Francesii, cu o pregAtire de spirit a-
rialogil, la 1870, pentru ca si noi, ca i dinsii, s4. ajun-
gem prin singeroasa ispasire si pierderile uriase, prin
disparitia unui vechiu prestigiu la o altä conceptie, a-
ceasta singura biruitoare, a razboiului.
Tot ce aveam ca trupe bune se gasia in Ardeal, unde,
din nenorocire, comanda suprernd se Incredintase ge- .
neralului Crainiceanu, a carui vristä inaintata i lung
despartire de armata nu-i permitean sa realiseze per-
RAZSOIUL PENTRU UNITATEA NATIONALA : PRIMA FASA 217

sonal ceia ce recomandase in articolele si oonferintile


ale: lupatorul de la 1877 nu mai corespundea citusi
do putin cerintilor lui 1916. Nu stiu dacd generalul do-
rise insusi o situatie care trebuia s5.-1 copleseascd asa
de mult, dar, and am intrebat pe Brdtianu, care-mi
1 efusase s5.-1 tKimeata, in Rusia, pentru propaganda,
(um doria venerabilul academician: atunci pentru ce
i-a incredintat spre nenorocirea tuturora, si a lui, o ast-
fel dr misiune, mi-am auzit spus cd 1-a cerut armata".
Yenind din Moldova, calrnul si sigurul general Prezan,
pc care nimic nu putea nici sd-1 exalte, nici sd.-1 de-
m( raliseze, patrunsese in Secuime cu alte metode, cu
-alld stdpinire de sine, si mergea spre linia muraseand
pAnd ce-1 vor rechesma prea jute nenorocirile interve-
nile pe alle puncte ale vastului, atit de vaslului, prea
-vastului eft toatd Coroana Carpatilor cimp de ope-
rritiune. Trupele care pätrunseserd pe la Sibiiu, dar
lia ocupaserd, Mil a se explica de ce, orasul fdra apd-
rare, pe eind generalul Crdiniceanu isi fixase cartierul
la Brasov, aveau drept comandant pe generalul Popo-
vici, .pe care era de afuns sä-1 vadd cineva, inainte sau
.dupd catastrofa pe care a produs-o, ca sa-si dea sama
ed el fAcea parte dintre comandantii de inlocuit, dupä
vor,ba lui BrAtianu, dar, dupd vorba mea, Mil ca pe
urma lor sd se mai poatd corecta ireparabilul pe care
ni-1 hdräzise.
Spre mirarea tuturora, comandantul reusitei cam-
panii din Bulgaria la 1913, generalul Alexandru Ave-
rescu, nu cdpdtase o situatie potrivitg cu meritele sale
dovedite, cu calitdtile sale de rece stdpinitor de oa-
meni, cu privirea metalicd in figura descarnatä. Ne-
multdmiri din acea campanie puseserd o prapastie in-
tre dinsul 5i presedintele de Consiliu, de loc dispus sä
recurgd la priceperea si experienta lui, 5i tot asa la
imensa lui popularitate. 0 recomatidatie a mea pentru
colonelul Sturdza n'avu niciun efect : mi se fägdduia
218 co.% FLICTUL

doar cä i se va incredinta un grup militar pentru a-


pgrarea Bucurestilor".
In aceasta situatie pe cirnpul de luptd, ca o lovitura
de trdsnet cazu pierderea, in conditii i tragice si mni-
litoare, a Turtucaii. Neispravitd cum era si supt cornan-
da unui ofiter, acelasi general Teodorescu, care era pre-
dispus sä Odra la cea d'intaiu neizbindä orice putinta
de a urmdri un plan, cetatea", dacd trebuie sa i se
spuie astfel, avea sa resiste unei excelente trupe bulgaresti
pe care o anima o nebuna furie de rdsbunare, capa-
bilii sa faca iniflUfli, si care, servita de Germani, Inca
de luni de, zile, cu tot ce poate fi inai perfectionat ca teh-
flied si condusd chiar de ofiteri superiori ai armatci 1111-
pilrate5ti, nu s'ar fi oprit, chiar cu pretul uniii oribil ma-
cel, inaintea niciunei piedeci. Sliri'despre bunul succes
de cavalerie cistigat in Dobrogea-dc-jos impotriva tru-
pelor noastre, atit de slab ajutate d,: cele rusesti, nu Im-
teau decit sä adauge la increderea lor In victorie. Stra-
tegia unui Mackensen, adevaratul comandant pe fron-
tul bulgaresc, se opunea aceleia a generalului Teodo-
rescu 1.
Cele spuse cu atita patriotica durere, pe basa rapoar-
telor militare ce i-au fost puse la dispositie, de d.
Kiritescu, cu privire la desperata aparare de trei zile
intregi, cu multe pierderi si pentru dusmau 4-6 Sep-
tembre), slut foarte adevärate, si ofiteri de cariera au
preferat sä moara luptind ori sd se sinucidd decit sà
cada. in mind unui dusman setos de singe si brutal,
ajutal de o Intreagd populutie trddatoare. ,,Centrele"
de apdrare, forturile n'au. fost luate far% cea mai in-
viersunatä resistentd. Dar mijloacele garnisonei, isolatar
päräsita in voia sortii, erau prea de tot insuficiente, si
cu greu baioneta, rdmasa singura, poate face altceva

V. darea de sama {Fin a mea Rev. 1st., a cartii de indreptatire


a generalului Averescu (an. 1929, p. 178).
RAZBOWL PEN TRU UNITATEA NATIONALA3 PRIMA FASA 219'

decit sä apere onoarea unei armate invinse. Generatul


Teodorescu adause la insuficienta temperamentului situ
parAsirea trupelor care-i fuseserA incredintate. 0 mare
parte dintre apAratorii sinistrului cuib de pescari, care
piistreazA pared i pAna astäzi ceva din groaza aceslei
zile fatale, furA mAceldriti, sau se pierdurA in apele
singerate ale DunArii.
Apoi, cu alte conduccri de aceiasi calitate, ca a gene-
ralului Petala, si el un impresionabil, bun pentru biro-
cratia militarA, s'a pierdut pe rind Silistra, a carii gar-
nisonA fu silità la o rdpede i desastreasA retragere, si
tot teritoriul p451 la linia din vechea Dobroge, zugra-
matA intre Dundre si Mare, unde se putea organisa, cu
soldati i ofiteri ca aceia pe cari si-i formase, i cArora
stia sA 11 vorbeascA, colonelul Rasoviceanu, o linie de a-
pArare pentru a cArii cucerire dusmanii trebuirA sl
cheltuiascA multe din fortele Mr: numele luptelor de a-
colo, menite sa intirzieze o retragere si mai aclincA, s'au
inscris intre cele mai glorioase ale armelor roma-
nesti: Arabagi, Cocargek Amzacea (15-19 Seplernbre).
PanA In acest moment, cu incidente une ori tra-
gice, cu allele care invederau aceiasi rasA .plind de a-
vint i gata de sacrificiu cu o eleganta pe care singele
latin n'o impArtaseste pa deplin cu altul, nu fusese
altheva decit marsuri de ocupatie aproape nestingherite
intr'o atmosferA senin5, i alit de inselatoare, de ser-
batori nationale. Afard de ideia intaiu, a foarte putini
numai: mersul spre Budapesta, nu era decit dorinta
de a se intAri pe o linie ardeleana si de a astepta a-
colo desfAsurarea evenimentelor, care s'ar Inintui cu o
pace oarecum apropiata. Mai mult urn gäsise strategia
napoleonului" nostru, d. Iliescu.
E adevArat ca tot acest urias i teribil rilzboiu a lost
extraordinar de same in conceptii, in Apus, luptatorii,
Lira a risca dupA Marna nicio actiune indrazneata, mul-
tAmindu-se a se ucide timp de patru ani pe loc Oil a
220 CONFLICTUL

socoti nmnärul victimelor, crescind inspäimintdtor pe


fiecare zi, iar, In RAsthit, Austro-Germanii si Rusii In-
treclndu-se in rnincarea de chilometri pentru t se
opri, darAsi, nu la resultatul unei mari ciocniri decisive
pentru soarta armatelor Insesi, ci numai la luarea In
stapInire a unei provincii cu nurne sau utile. Flota en-
gles5 s'a incercat numai odatd pentru o victorie"
pe care o puteau reclama, cu aceleasi pierderi $i ace-
leasi distrugeri, si Germanii, iar frumoasa flotä Iran-
cesd, ca 5i flota ruseasa, atit de importantä si ea, ie-
$irä, dup g. atItia ani de räzboiu, neatinse. A roade" pe
adversar prin sacrificiile lui zilnice, grignotter al lui
-.Toffre. ajunsese cea mai Inaltä expresie a noii arte a
razboiului.
Nu ni se putea cere numai decit noud sä inovam,
5i nici n'am avut_ acest gind, räzboiul fiind considerat
de Brätianu ca un simplu auxiliar, la un moment Niel-
tic, al diplomatiei, decisivä. Am avut, sgptamini de zile
Intregi, o singurd initiativä, a trecerii hotarelor, dincolo
de care era ce ni va da soarta, pe care o presupuneau
toldeauna prielnicA, $i cum. ne Inseam! Nici aliatii no--
tri, cari nu ne putuserä Inarma cum trebuie, si pentru
alt motiv decit al Inchiderii StrImtOrilor: acela al he-
Increderii Nil de o politicä prea obisnuitä a pipg.i In
mai mult decit o directie, nu se iscusiserd a ni da
suggestii strategice.
Ei ar fi dorit sä lästhn pentru mai tirziu grija Ar-
dealului de Bucovina nu vorbia tilneni, ea Mud so-
eolith un adaus, care, oricum, vine de la sine pen-
tru ca sä ne aruncthn asupra Bulgarilor; cari, In mo-
mentul inträrii noastre In actiune, dovedindu-se capabili
de a lupta pe douä fronturi, tineau piept la Sud, In
Macedonia-de-jos, acelei rgang.$ite de ofensivä a Alia-
tilor care stätea supt ordinele unui general politician
-si cu ginduri de pacificare, Sarrail. Colaborarea cu a-
zesta ni se 5i ilgädtrise, In acel sens cä el, gindindu-se
RAZBOIUL PENTRU UNITATEA NATIONALA PRIMA FASA 221

si la vre-o ofensivd, ar fi retinut trupe bulgaresti pe


cafe dovedise cd n'are cu ce le bate, pe cInd noi, in-
därätnici In ideia razboiului peste munti, am fi urmat
drumul. care nu ni se recomandase. De fapt mult mai
tIrziu numai, cInd la Dunäre totul era pierdut, o mis-
care de prelungire a teritoriului ocupat, dar färä o a-
devaratä batalie, s'a produs In acest sector al raz-
boiului.
Refusul nostru era de sigur Indreptätit. Intaiu, si
mai ales la aceasta se gindia oricine, pentru ca elemen-:
tul sufletesc de care, oricum, tineau sama i conduct-
twit cerea satisfacerea secularei dorinti de liberare a
fratilor, de intregire nationala. Un non razboiu cu Bul-
garia n'ar fi Incalzit inimile, primul chiar avIndu-si
popularitatea, nu din causa unor sentimente de' tot
fata de vecinul de la Miazazi, ci pentru. cit dincolo de
succesul lui se vedea razboiul fires; neaparat, care era
datoria generatiilor. Actiunea noastra In sensul aratat
de Aliati ar fi atras o si mai mare urgie asu.pra Ro-
minilor din Ungaria fart sa ii fi putut fi Intru. nimic
folositori. Dar, pe finga aceasta, din punctul de vedere
pur militar, realist fart nicio consideratie la starea
de spirit, dact, la Inceputul ofensivei noastre balca-
nice, Austro-Ungaria nu s'ar fi putut hotari la invada-
rea teritoridlui nostru, la un mars asupra Bucures.
tilor, care izbutind, ar fi desorganisat si demoralisat cu
desavirsire, se poate crede oare cit Gerniania n'ar fi
facut din capul locului ceia ce era sa se deslantuiasca
asupra noastra, rupind cit mai multe trupe de pe fron-
tul apusean, unde o mare ofensiva contra ei era, si
va fi pentru mult timp, o hnposibilitate, ca sa scape pe
atit de pretiosul aliat de la Sud, de a carui resistenta
atirna Insasi soarta Strimtorilor?
Ir. aceasta situatie, cu Dobrogea atacatt, cu trupele
noastre date Inapoi, pant la linia de aptrare a Con-
stantei, caci numai de atita putea fi vorba acuma, cit
222 CONFLICTUL

toak dovezile de eroism In resistenta, un singur om,


läsat la o parte panä atunci din invidia. generalilor si
din vechi resentimente ale oamenilor politici, a avut
idela care lipsia cu desavIrsire celorlalti si a riseat in-
treaga sa reputatie militara, asa de mare, gata sa-si
atraga mice critica In cas de neizbinda, pentru a iner-
ca s'o realiseze: generalul Averescu. In acel moment,
Bratianu, In fata loviturii primite la Turtucaid, cu gre-
lele ei consecinti, vazIndu-si inselate asteptarile raz-
toolului usor, cazuse Inteo stare de apatie din care cu
greu ii puteau scoate cei mai de aproape ai lui; se
gindia acum i la incheierea pacii, pe care regreta ea o
crede imposibilä pacea, dar putem noi sä speram
pacea"? era sensul cuvintelor pe care mi le adresa. Pro-
punerea se facu deci regelui, care, poate ca sit nu
Incurce comanda i sä nu faca din rAzboiul national ut-
nml personal, greu de raspunderi pentru dinastie, se
tinea la o parte de operatii, si ea fu. primita.
'Era vorba de a se lua pe la spate armata WO-
reasca biruitoare la Turtucaia srla Bazargic, care, Im-
batatil de sucoes, dadea furioase lovituri de taur pe fron-
tul strimt al apararii romänesti, i printeo puternica
amenintare s'o recheme InclArat, permitind astfel con-
tinuarea operatiilor pe frontul principal, care trebuia sä
ramlie al Ardealului. Cu cea mai mare discretie, gene-
ralul Averescu izbuti sä string sapte divisii luate de
acolo din Ardeal, smulse actiunii din acea parte si
cautä sit le treac a. pe la Oltenita, ca sa Intrebuintem
banda de teren dintre Turtucaia pierduta i Rusciuc, In
vederea noil ofensive. Podul putu fi facut la Flamlnda,
si el resistä unui atac de aeroplane, apoi 1.noercarii de
a-1 rupe din partea flotilei austriece, de mult cu dibacie
ascunse, pentru a putea interveni si la 0 ocasie nepreva-
zula ca aceasta. Soldatii nostri trecura In Bulgaria si, ne-
Intilnind decit o resistenta improvisata, Tara importantä,
RAZBOIUL PENTRU UNITATEA NATIONALA r PRIMA FASA 223

se pregatiau sä taie Bulgarilor comunicatiile cu ar-


mata din Dobrogea.
Dar propriile comunicatii ale acestei arma,te deve-
nira peste masura de grele de pe urma aprigelor, con-
tinuelor ploi de toamnä, Inteo regiune expusä inun-
datiilor. Ceia ce a hottirlt insä asupra parasirii ideii
strategice, a &aril valoare au recunoscut-o i adversarli
germani, a fost lipsa aproape fati $N. de bundvointa a
cartierului general fata de o lntreprindere care pu-
tea pune in umbra pe militarii de cabinet. In brosura sa
luminoasal, generalul Averescu a läsat-o sä se Inte-
leagd, si orice judecator impartial va trebui sa-i recu-
noasca dreptatea2. Ge i s'a dat a fost mai mutt smuls
decit oferit cu un simt de camaraderie frateascd. Orice
piedecd trebuia sa lie un motiv de paräsire a proiec-
tului. Se renuntä deci la dinsul Inca de la primele di-
ficultati, atunci clnd comandantul era incredintat ca,
In toata siguranta, se poate merge mai departe, si la
dinsul recea cumpaneall poate fi socotitä ca biruia
punctul de onoare personal.
Se putea invoca de si nu $tiu daca aceasta s'a fa-
cut in toatä forma L- situatia, nu nunaai dificil, apoi a-
menintätoare, dar, de la o vreme, din causa totalei in-
-capacitati si de initiativä si de energie a Impotrivirii la
comandantii armatelor de la Brasov si de Maga. Sibiiu,
catastrofala a frontului ardelean, care pipaia Inca spre o
tinta pentru care se cerea altä rapeziciune declt aceia
a primblarii nationale printre Romlnii liberati. Condu-
cerea aproape nula a generalilor Crainioeanu si Popo-
vici era, de altfel, Incurcatä Inca prin anume interven-

Citata mai sus.


1 Cf. criticile de mai tärziu (in Neamul Romanesc" din 1928),
ale generalului Prezan, care, in acel moment, la Iasi, n'avea, cred,
toate ritijloacele de informatie gi era, ca gi, de altfel, generalul
Averescu insugi, influentat de pasiuni care ni-au facut atita rAu.
224 CONFLICTUL

tii intempestive de la Bucuresti, secretarul Ministeriului


de IlAzboiu fiind generalul Burghele, un amator de
pace declarat: daca." aveti patriotism", Imi spunea mier
de ce nu Incheiall pacea"? i, cind am comunicat lui
Ioan Brätianu aceastä monstruoasä dispositie a cui
presida de fapt rdzboiul, cad ministrul era un civil,.
Vintilä Brätianu, mi s'a raspuns: Ai d-ta unul mai
bun?". Secretarul general, venit n acest Ardeal care-
trebuia sä fie, indatä, päräsit räsbunärii unui furios du--
man, avea tot felul de bg.nuieli, in ce priveste Insäi loa-
ialitatea elementului romänesc, i povestia la Minis-
teriu, cu o fata inspilimintatä, ce teribile sint efectele
ghiulelor armatei germane, care alerga in ajutor.
Generalul Falkenhayn, personalitale de mare vazA,
se indrepta, cu trupe excelente, din care giu sa tragA
tot folosul, spre armata romaneasca d hi Sibiiu, lasatä,
aproape de capul ei, sä intindä tircoale in jurul unui
ora fail apärare, nepregglind, inteun Tinut muntos
61. päduros, aa de plin de piedeci, nhnic pentru ca-

sul vre unei surprise, ca 0 cum comunicatiile Ardea-


lului cu nesfirsitul izvor de oaste care era Germania
ar fi fost Mate printr'un cataclism cosmic. In citeva
zile, in tard straind, complect necunoscutä, comandan-
tul revansd de la Nord a Centralilor izbuti sä afle
mai mult despre aile de pätrundere decit, in tara lo-
cuith. de Romini, ai no0ri cari de atita vreme aveau o-
chii asupra ei i cari-i strabatusera de sdpthmini dru-
murile i cärärile. E adevarat ca n'a reusit sa taie cu
totul soseaua de comunicatie a Turnului Row, ceia ce
ar fi indemnat pe cei Inchii astfel la o capitalare,
dar priceputii luptelor de munte cari erau alpinii ba-
varesi, inzestrati, fireste, cu mijloace tehnice pe care
ai nostri nu numai ca nu le aveau, dar nu le Intuini-
sera niciodatä, au cistigat rapede o superioritate fata
de o forta militarà de fapt necondu.A care se desfacu
foarte rApede in grupe, capabile de a face mult ran
RAZBOIUL PENTRU UNITATEA NATIONAL& PRIMA FASA. 225

dusmanului si de a se strecura dibaciu In tara veche,


dar nu si de a 'Astra positii, ant de usoare de apa.-
rat, pe Insusi parhintul ardelenesc, Resistente ca ale
colonelului Cantacuzino, de o Indraznealä mostenitä de
la stramosii si ostasi, ori a dirzului Ardelean Mo-
soiu, cumplit la Infatisare si la atitudine si fat§ tie
propriii sal soldati, nu puteau face decit sä salvezk In
oarecare masura onoarea unei armate care de la o
vreme cazuse in psihosa fireasca la cine fat% sef luptit
Cu o primejdie de pretutindeni al carii sens nu-1 poate
des lusi k 28-9 Sep tembre).
Ordinul de retragere se dadu spre Turnul Rosu, adeca
spre insäi capcana unde Germanii de pe Inaltimi aS-
teptau pe fugari, in loc sa se caute cu trupele care s'ar
fi inviorat la un singur adevarat gest de comanda dru-
miii peste Fagaras, care armata din Brasov a gene-
ralului Crainiceanu, care si Incercase o inaintare spre
Vest. Aici, la pasul Oltului, asteptau de ceia parte, In
Clineni, doer citeva regimente strinse In toatä graba,
cu bun cu rau, pe chid dincolo, In Tara Birsei, era
o armata. Inca intactä. In loc sä se sprijine pe existenta
ei si sä caute cu orice pret contactul cu dinsa, care va
sosi dupa ce totul era sfirsit, i se transmise acesteia
vestea unei catastrofe iremediabile, care facu sa. se
piarda i aici orice realitate a conducerii supreme. Dupä
lupte onorabile ale regimentelor razlete, ca la Po-
rumbac, In tara Oltului fagaraseana, la Barcut, la
Sinca, la Per$ani, tot acolo, unde avangarda de cavalerie
a lui Falkenhayn pätrunseserä acum, $i In mind pe
sträzile Brasovului, In $esul de supt munte, mitralierele
germane. cArora nu li puteam opune nimic si al clror
sunet singur ajunse a fi o prevestire sigurl de moarte
pentru ai =gni, infanteria ronaneascit, apärind pa-
Mlntul pas de pas, inainte de a se retrage spre pasul
prLduros al Timi$ului, se va istovi In lupte glorioase,
dae zadarnice, la 7-8 Octombre. 0 amenintare din spre
226 CONFLICTOL

Sighisoara, din partea unui comandant care vedea larg


clmpul de operatie, grdbi retragerea.
Ardealul era acuma deplin evacuat, afard de partea
din Secuime pe care o tinea generalul Prezan, insensi-
bil la vestile de InfrIngere venite de la celelalte diaLd
armate, spre bucuria Sasilor de acelasi singe cu Ger-
manii veniti In ajutor si spre asigurarea populatiei un-
guresti, mai ales din orase, care, cu o lund Inainte, In
panica unei fugi neindreptdtite ca In fata unei ban& de
cdldi, vindea o trasura, cu cai cu tot, pentru o tigard.
Se vor gäsi chiar printre RomIni de aceia, ca tIndrul
teolog din Sibiiu, pe urma. deputat al Romäniei Intre-
gite 5i acum membru al diplomatiei romänesti, cari
vor proslävi cu discursuri de bunä venire pe aceia cari
pareau cd au tras definitiv un zdvor rosit de singe
Inaintea oricdrii posibilitAti de realisare a idealului nos-
tril national.

Generalul Averescu, chemat in Carpati, Ii reveni


o mare greutate, dar si onoarea deosebitA de a reface
trupele Inc° ltite, crimpotite si in mare parte demora-
lisate, armata care trebuia sä apere o lunä si jumd-
tate vechea granitd carpaticd.
In urma retragerif lui de la Dui:are, se pronunta, si
pentru a face asemenea tentative de acuma Inainte im-
posibile, una din acele ofensive, indelung pregdtite si
Intrebuintind, cu cea mai mare criitare a trupelor, In-
vrIstate cu Turci 51 ceva Germani (o elivisie), loat . su-
perioritatea.armamentului, care erau specialitatea feld-
maresalului Mackensen; el luase Insusi comanda, stiind
bine cd victoriile nu pot räsdri decit dintr'o cugetare
unicd, sigurd de sine. Impotrivirea generalului Scd-
risoreanu, unul dintre putinii 5efi cari n'au sovait o
clipd 1naintea perspectivei evidente a Infringerii finale,
adause si aici eroism la sfIrsitul Tiresc al unei campanii
definitiv pierdute; ajutorul rusesc era aproape insignifi-
RAZBOIUL PENTRU UNITATEA NATIONALA: PRIMA FASA 227

cant si, pentru apararea Constantei,flota imperiala n'a


tras o singura lovitura de tun. Resultatul Incordärii za-
clarnice de la Topraisar n'a putut fi decit luarea In
stdpInire de dusman a marelui port, cu tot ce putea
sa adauge la aprovisionarca si Inzestrarea armatei cu-
ceritoare a Dobrogii (20 Octombre). Dar aceasta In-
semna, cu evacuarea de Rom Int a provinciei, intrarea
razbunatoare a Bplgarilor pand. la Tulcea.
In acel moment, ascunzInd zguduitoarea veste intr'un
comunicat mestesugit, generalul Burghele facea ape-
lul catre iscalirea cu orice pret a unei päci, pe care
presedintele Consiliului o credea imposibilä din causa
singurä a situatiei noastre desperate. Cu. urechile mele
i n'o voiu uita cit voiu trai am auzit aceste doad
raspunsuri ale capitularii morale a clasei noastre diri-
guitoare, In armata si In politica. Teranului rabduriu si
intelectualului ramas sanatos Inteo astfel de atmosfera,
pregatita de luptele de partid, ii ramInea, supt In-
crederea fanatica In Dumnezeu a regelui, pe atIt de
hotarli pe cit de modest, sustinerea, In care au iz-
butit, a restului razboiului. Ar fi o mare nedreptate
daca nu s'ar adaugi taria de suflet, mlndrul sentiment
de onoare, nesfirsitele resurse de mare rasa ale Regina
Maria. Indata dupä sentinta secretarului 'de la Razboiu
am gasit-o In rindul de sus al vechiului Pa lat Regal,
unde, In fruntea unor femei eare-si_amintiau de da-
toria impusä de mtmele istorice ce poarta, Ingrijia de
raniti i, cu siguranta_care i se cunoaste In taioasa pri-
vire albastrd, ea Imi vorbia de aprecierile represintan-
ViOr militari ai aliatilor apuseni, cä totul nu este pier-
dut si, linistitä, ii continua opera de mild omeneascal
si de patriotica munca.
Apärarea muntilor se facu in conditii care ar fi des-
curajat orice armata. In ploaie, apoi In zapada cä-
zut'l Inainte de vreme, soldatii cari, din causa putinului
lor numar, nu se puteau schimba In Iransee si ada-
228,. CONFLICTUL

posturi, asa Incit trebuia,. cas..unie in istoria. marelui


rdzboiu -sä stele acolo cn sdptamlnile, däclurd. Inca
o dovadd de cit poate s 1ndure acest 'warn al tuturor
suferintilor, La SA ldtrue apoi, de-asupra Cimpultm-
gului, a dealut Mdtiasului, la Predealul distrus d 'a-
buse, la Tab la Butii dincolo de valea Teleajenuluil
silintile celor mai bune. trupe germane, servile de a
artilerie exceptionalk. nu aduserd, din.teo lund 1n alta,
Ora In Novembre, nicio Inaintare en adevdratd va-
Mare trategicd. In comunicatul german, neizbInda,care.
trebuia mArturisitd lata de nerdbdarea de acasä, unde se
credea cd deplinul succes al campaniei contra Romäniei
ar putea da conditiile psihologice pentru Incheierea unei
pitci alba fdrd anexiuni, era mascat.d supt formular
Rtminii Ii apärd cu Inddrittnicie pdmintul". In Mol-
dova,. pe unde, la pasul Oituxului,. se Incerca, de Aus-
trieci, ramasi statornic inferiori, ruperta In doul a
frentului romdnesc, se revela un fericit temperament
de comandant care, necrezind mimic imposibil, In opti-
mismul sdu sandtos, era capabiI st smulgd din suflete
puteri nebanuite: generalul Eremia Grigorescw; aici
boierimea noasträ, care nu-si uitase toate traditiile, a
dat, calare. In Iupta de la Roibdneasa, o reeditare glo-
rioasa, dar far'ä urmdri, a sarjei din 1870 a ehiurasieri-
Lor francesi de la Reichshoffen.
Aceastd resistentä de fier, object de uimire pentru ju-
deedtorii actiunilor rdzboiului; era cu atlt mai merito-
rie, cu. cit nu odatl comanda, ca a generalulului Petala la
Olt, nu era la indltimea sublimului eroism al soldati-
lcr 0i ctr cit din Bucuresti ,se facea prea putin pentru
ajutarea si sustinerea hr. Acolo, Inca din Septembre,
clasa dorninantd, care si Incepea sä se care, supt ocbii
populatiei Ingrijorate, care vedea zilnic. plecInd fur-
goanele 'si bAnuia oe i se pregateste, spre addpostUl
presupus sigur, al Moldovei, perise ultima razd a in-
crederii asa de puternice la Inceput. Ziarele doar supt
RAZBOIUL PENTRU UMTA-TEA NATIONALA: PRIMA FASA 22g

Influenta unei censuri proaste, nepriceputa. In a sustinea


spiritul public, t1rau o ieftena inclutare de comanda:
sint mindru ca n'am lasat ca vre-odalä foaia mea sä
fie invaluita de acesti aburi adormitori ai imei lasitati
cu drapelul tricolor de-asupra. Ministrii, speriati, läsau
all li se smulga cele mai triste vesti, dincolo de care
nu se mai zaria nimic. Paternicul om politic care voise
si pregatise, asa cum am constatat-o, räzboiul, era acum
total invisibil, si din propriul lui partld se ridicau gla-
suri care faceau dinteinsul marele vinovat care, calcu-
lind gresit, adusese peirea armatei si prapadul trrii.
Ochii Bucurestenilor, si al altora, din provincie, incer-
cati nu odata de avioanele dusmane, nemiloase fallt de
ci'nIi si aruncind bombe panil si In parent palatului de
la Cotroceni, unde rgina plingea asupra patului de
agonie al copilului ei Mircea, incepeau sä se intoarca
spre speratul protector in ceasul nnei ocupatii din ce In
ce mai yrobabile, Marghiloman, Omul celei mai desä-
virsite cresteri frantuzesti In sensul boieresc se vedea a-
cum, am numai scful nettigaduit al conservatorilor, con-
tra lui Take Ionescu, cad, distrus de infringere, Fili-
pescu Inchisese ochii i putini 11 dusesera la mormint
supt amenintarea bombelor din aler ci, poate, dicta-
for, din voia Cenrtalilor, al terii Intregi.
Miserabild stare de spirit, osinda care nu se t'a sterge,
a unei 1ntregi tlase razgliate, in momentul cind oHce
popor, In toate categorfilessale, vadeste ce are mai adinc
in reservele sale nationale! Clopotele care sunau la fie-
care aparitie la orizont a aripilor negre* aducatoare de
moarte pareau cit piing de sfirsitul unei intregi sock-
tati prea sus saltata de vinturi prielnice, $i atita miselie
era totusi Incunjuratit de statornicia de echilibru. a celor
mid, eroi din instinct, pe cari nimic nu4 putea doborl:
lucratoril tipografi 1mi faceau ziarul In zgomotul asur-
zitor al explosiilor, copiii Imi du1ceau suierind corecturile
la Academia Roraima, unde fete de douazeci de ani, stu-
230 CONFLICTUL

dente, lucrau netulburate la mesuta lor atunci chid iru-


purile-omenesti sfIrtecate zburau In aier. Si din respect
fata de adevar si ca Invatatura pentru alte Incercari
care pot veni aceste lucruri trebuie spuse, Intreg si
crud, poate mai crud si decit aici.
In acest marasin al celor din dosul frontului, in a-
ceastä primejdie de pretutindeni a celor de pe linia de
lupta nu se mai putea Incerca nimic ca ofensiva ras-
lunatoare, ca initiativä si inovatie. Odata, cInd teri-
toriile erau sarace, si locuitorii lor indiferenti, se pu-
tea päräsi oricit pamint pentru, a incerca o loviturd care
avea perspective sa. reuseasca. Acuma un sentiment de
nesfirsita durere prindea pe fiecare la orice chilometru
patrat, de oriunde, pe care-I ocupa dusmanul, robiml o
parte din populatia lui. Misiunea armatei romanesti era,
macar pe multa vreme, panä la o neasteptata schim-
bare a Imprejurärilor, hotarlta, pecelluitä, In umbra
acelor munti din nou si cu Imbielsugare sIngerati.

Nu tot asa un dusman care, mai ales la Nord, se


putea necontenit Improspäta cu trupe din Vest, de-
prinse de mult a se lupta sl a birui, si care avea en
atit mai multa. Incredere fata de un adversar pe care-I
stia asa de slab pregatit, ca mijloace tehnice mai
ales. Si nävalitorilor Ardealului li trebuia, In vederea si-
tuatiel generale, o isprävire jute a luptel pe acest front
care prea multä vreme rapise luntati absolut nece-
sare ca sa aduca decisiva 'pe frontul frances.
De aid ofensiva, cu cele mai bune trupe bavarese, pe
linia Jiiului, unde, cu toata mentinerea micii armate de
la Orsova, rupta de ansamblul luptelor, divisia invisibill
a colonelului Tantu, care va putea fi silitä a capitula, In-
tr'un tIrziu, numai de foame, o aparare efectiva. a -gra-
nitei aproape nu exista. 0 Intaie Incercare pe valea riu-
lui pana. In capitala .Grorjului Intilni resistenta, nu fail
succes, a unor soldati strinsi in grabä oH veniti din in-
RAZBOIUL PENTRU UNITATEA NATIONALA : PRIMA FASA 231

timplare, la caH se adAugi neinfricosatul avInt zgomotos


al unei viteze populatii, care nu-si dadea sam 5. de
toath Intregimea primejdiei. Firea romAneasc5. Insä cre-
de prea mult. In dainuirea izbindei: la Bucuresti se vor-
bia de nimicirea unei 1ntregi divisii, pe cind pentrui
Falkenhayn necesitatea, posibilitatea deplina a unei
marl actiuni de Inväluire generala, sfirsind totul, toc-
mai prin aceastä deschizdtura de munte, era de toata
evidenta.
nirk sä se fi banuit nimid de o informatie militara,
asa de slaba ca a noasträ, o adevaratä armata de strA-
batere, cu sapte divisii, din care cloud de cea mai bung.
cavalerie, se strIngea la Petrosani, pentru lovitura cea
mare din pragul iernii. Deschiand drumul cu o for-
midabild artilerie, cdreia nu i se putea opune nimic, din
nou pe la Bumbesti se Incepea coborlrea spre Tir-
gul-Jiiului, care fu ocupat la 15 Novembre, servind ca
pnnct de *care pentru luarea in stapinire a lutregu-
lui ses oltean i muntean, complect lipsit de aparare,
Si taind Si legaturile divisiilor lipite de stinca mun-
telui, pe cind pe la Zimnicea, uncle orice ap5rare era
ilusorie, trecea Mackensea cu armata dobrogeana.
Numai simtului de ordine, puterii de a impune dis-
ciplina a generalului Averescu, .caruia de la sine li
revenise acuma conducerea suprema, i se datoreste ca
descinderea d pe Inaltimi a micilor pachete de oaste
nu s'a fäcut In desordinea la capätul careia e, fireste,
depunerea armelor, ci ca din aceste pirate razlete s'a
putut face din nou o armata, capabilä, nu numai de re-
tragerea rinduita dire Moldova, dar i de a da o mare
batalie In cImp deschis, singura, de fapt, de la
inceputul rdzboiului, In. care cu putin ni-a scApat bi-
ruinta care ar fi salvat Bucurestii.
Starea de spirit In cercurile de sus era din nenoro-
cire aceiasi, Stirea celei d'intaiu ocupari a Predealului,
adusä de mine noaptea din gara Ploestilor, care con-
232 CONFLICTUL

statase a nu mai raspunde granita, pe cind cete de sol-


dati In desordine, de pribegi romini din Ardeal, de care
si cirezi de vite se coboratt invälmäsit in podgoria noas-
frit, nu scOsese din. gura ministrului de Razboiu, si el
prins de acel marasm al paralisiei generale, decit ras-
punsul: da, se poate". Cind Ii intrebam pe amaritul
Vintila Bratianu dacä putem face ceva la Dunare, imi
arata resemnat care e adevarata situatie: el intrevedea
apropiata luare a Bucttrestilor i, intrebat: cind s'ar pu-
putea intimpla nenorocirea, el sfirsia cu un ,,o sa-i vezi",
sfatuindu-MA sä ramin, ori, pentru cä am scris ceva
contra Nemtilor", ma pot si duce.
In sfirsit, pe lingt Rusii dispusi a-si minca semintele
pe margenea soselei, dincolo de care ai nostri min-
can pthnintul, intaia dovada de interes a Allatilor ni sosi
in persoana simpaticulut, optimistului general frances
Berthelot, a carui infatisare singura, reunind ce are mai
sanatos i voios burghesia fra.ncesä, era In stare sg. ri-
dice sufletul. Dinteo singura aruncatura de ochi el re-
cunoscu ,adrnirabila desorganisare" a noastra, trecind
prea usor poate asupra dovezilor de restituire a organi-
sätiei pe care le dad-use un Averescu. Adaugind silintile
sale la acelea ale celorlalti generali generalul Averes-
cu el insusi nefiind adus niciodata a colabora cu Fran-
cesii-, cari cunosteau tot ce, in trecut, legase de Ger-
mania pe fostuI atasat militar la Berlin, de care vor-
beste asa de frumos,de generalul Prezan In primul
rind, seful de stat-major al lui Berlhelot, generalul 136-
tin1, s'a luat hotarirea suprema5 aproape desperata, de
a mncerca Walla In cimp, deschis care va arata
dad. Muntenia mai poate fi salvata, sau dacä e casul
sä se faca. o Concentrare p acea linie a Siretiului, pe
care de la inceput ne vroise recea i nu tocrnai prie-
tenoasa hotärire a Stavcai", statului-major *general al
lui Alexeiev.
V. Memoriile lui apärute in 1931.
RAZBOIUL PENTRU UNITATEA NATIONALA: PRIMA FASA 233

Intilnirea ostirii lui Mackensen, care inaintafara grijä,


cu fortele reconstituite ale generalului Presan, coman-
dant suprem al bätäliei de aparare a Bucurestilor, fu
favorabila armelor noastre; citiva din cei mai buni ge-
nerali ramasi In viata, dup a. caderea lui Praporgescu
si Dragalina, erau supt ordinele lui: Scarisoreanu, ba-
trinul Lambru. RamInea acum a doua lovitura: con-
tra lui Falkenhayn, care venia pe drumul celalt, dar
planurile luptei cazusera In ajun, din vina a doi ofiteri
can iu stiura face sä dispara hirtiile lor, i ele dadura
generalului german putinta sä-si schimbe orinduirea
1uptei. Astfel ceia ce trebula s fie acolo, pe lunca
Argesulni si a Neajlovului, nu departe de uncle Mihai
Viteazul biruise pe Sinan, un triumf al celei mai chib-
zuite strategil n'a fost cleat prilejul unui nou macel a-
daus la martirologiul nostru. Parasita de guvern, care
1,1rma pe rege si familia regala, Capita la Romaniei, IA-
sata n sama grosolanului general Mustata, u toti spe-
riatii ei, cu toata colonia straind, care, Impreunä cu. o
parte din Evrei, Ii i pregatia buchetele de Intimpinare
a ,mIntuitorilor", state; fara aparare, inaintea Invinga-
torilor, pe cind mortii eroici, cu mfile, Incremeniau supt
klealul de la Comana, unde odihnia fiul nenorocit al lui
Voda-Mihai.
5. SUFERINTILE DIN MOLDOVA.
lasul rdminea atunci mai mult ca o capitald de gu-
bernie ruseascä decit ca al doilea In Insenmdtate isto-
ricd si intelectuald din orasele Romdniei in luptä pen-
tru dreptul si viitorul ei. Dacd. pe Strada Läpusneanu
defilau zilnic, Impreund cu ofiterii In concediu si cu
Wig can gdsiau mijlocul de a ft totdeauna in concediu,
cei d'intdiu stramutati ai vietii politice refugiate, In fie-
care zi se puteau vedea greoaiele cete cenusii, miscate
ca de bataia- vIntului, In ritmul unor Incete cIntece de
rätäcire in stepa asiaticd, ale Rusilor, cari se priviau, In
aceastä Moldovd. reservatd. Tarului de tenebroasa diplo-
matie a lui Stunner, pre*edintele de Consiliu rusesc,
nu niste aliati, ci, cum ziceau ei Insii, niste protec-
tori", aproape niste stäpini. Once contact cu societatea
romaneasca era evitat cu o Ingrijire plink de despret,
nicio informatie privitoare la, neamul bästinas mi inte-
resa pe acesti oaspeti orgoliosi, condusi In mare parte
de ofiteri can, dupd caderea celor trecuti prin scoli
Ina lte, se ridicaserd prea adesea din rindurile soldatilor.
Nu va trece Mu lt, si de Sf. Nicolae, patronul Tarului,
serviciul se va face la Mitropolie, Inaintea unor credin-
ciosi cu mäntäli de oaste, si In limba slavond, de
clerici can Intovdräsiau ostirile. 0 situatie dureroasd
pentru cea mai elementard mIndrie romaneasca si care
se va Intdri din ce In ce, devenind aproape nesuferitä.
Peste cIteva zile de la desastru, cei d'intdiu din armata
noastrd cari-si puturd face drum, räileti, desorientati,
SUFERINTILE DIN MOLDOVA 235

flamInzi i imbracati ca pentru \Tara, incepura sa so-


seasa Ofiterii deslipiti de unitatile icr erau une ori
asa de zguduiti Incit la intaia kr intAlnire lacrimile II
veniau In ochi i un plins nervos Ii zguduia cind in-
cercau sa gaseasca expresii pentru nespusa lor durere
si jignire. Grupe de soldati calari apareau,singurii sal-
vati, I ärä voia lor, clintr'un regiment care se jertfise,
in ochii Mr era sumbra hotarIre de räsbunare cu care
muriserd camarazii Mr, ingropati supt zapezile marl
care acoperisera de curind totul. Trenurile aduceau a-
titia räniti i bolnavi /nen inaintea uttimelor transpor-
turi se inchideau usile de fier ale spitalelor pline pana
si supt paturi de oameni cari muriau si inghetau pe
jos nestiuti; adesea Intregul transport se vacua a fi nu-
mai o adunaturd de cadavre Incremenite. Cite un de-
serter palid In haina lui räscolita de vint trecea Aupt
paza soldatului care-si purta In nestire picioarele släbite.
In curInd, luat de la Rusi, deprinsi de acasä a resista
la contaminare, tifusul exantematic Incepu a secera in-
tre aceia cari aveau supt uniforma br ca o Mina de
paduchi, agenti ai contagiunii. Si totusi din astfel de
naufragiati, In cari traia numai sufletul, capabil de mi-
ce Invieri, al neamului, trebuia sa se facä o armata dc
ultima aparare, si cit mai jute!
Mila de om, simtul de solidaritate, dispositia de a
Infrunta primejdia de moarte pentru altii erau de tot
rare. Fiecare-si cauta In casele rapede napadite de oas-
peti, unii grozav de pretentiosi, pänä la obraznicie,
de huzurul lui, i goana dupä alimente deveni ilpede
Infrigurata, intendenta furnisind numai acelora cari se
tineau strict de oficialitate. Mara de cite o nobila fe-
mele care adese ori a Inchis ochii in mijlocul bolnavi-
lor ei altele vedeau In frecventarea spitalelor posibi-
litatea unui flirt putin comun, mai ales cu ofiterii
francesi--, mai nimeni nu se Imbulzia sä aduca o min-
gliere ranitilor, bolnavilor, agonisantilor. Despretuitoa-
236 CONFLICTUL

re de pericol, regina, pe care nu. odatä incunjurirnea


ei ajungea s'o compromitä, dadea un exemplu care era
prea putin imitat. Unul din ministri, cgruia-i amintiam
exempiul tatglui Au la 1877, care era uncle se simt-ia
nevoia de un impuls, imi raspundea cit este la mij-
loc o deosebire de temperament. Mustrarea pc care o tu-
prindea presenta la spitale, cu vioara-i minunatg sub-
tioara, a marelui musicant George Enetcu, nu se ince-
legea, cum nici serviciile devotate pe care le aducea in
aceleasi lacasuri de suferintit marea artista parisiang
Marioara Ventura, care in astfel de ceasuri grele isi adu-
Sese aminte care este patria sa.
De un indenm spre actiune, de o coordonare a silin-
tilor tuturor celor in stare a face ceva nu putea fi vorba.
La o cash de pe strada Romana, unde evuase prese-
clintele Consiliului, curtea era goalg i luminile se stin-
geau rgpede. Adresele ministrilor celorlalti se -giisiau
numai cu greu, i te gindiai cu infristare ce ar fi Lost
dac6 ar fi trait pe acest timp un Mihail Kogalniceanu,
vesnic izvor de incredere pentru oricine.
Numai la cartierul general din fericire veghia o vo-
Mtit fermg., a generalului Prezan, devenit sef al armatei
din. vointa regelui, care se inchidea In chinirrile constiin-
pi sale, hotarit sa mearga Onit la mpg", i raspun-
zind la orice obiectii u Mistica sigurantà ca totusi
tintele ce-si pusese. Inainte vor fi atinse. Era o reconfor-
tare si privelistea zilnia a generalului Berthelot, ca
pe vremea luptelor viteze flrit bombardari aeriene si
gazuri- asfixiante, pe frumosul lui cal de razboiu. Pen-
tru a se cruta, macar acuma, primejdia generalilor,
cari nu pot conduce, se inlaturg, une ori art o selectie
In. de ajuns de atenta1, un numar dintre aceia cari fu-
seserg. demmtati ca nedestoinici. Iar generalul Socec, in-
vinuit cit si-a parbisit postul de comanda, de si ofiterul
franoes care-I intovarasia nu gasia ca-si cAlcase datoria
mutindu-1, fu judecat In. pripa, 5.12 pentru 'a se da o
1 Casul generalului Frunza.
SUFERINTILE DIN MOLLOVA 237

jerta opiniei publice, degradat In fata unei multimi mn-


sufletite mai mutt de un sentiment de Intelegiltoare
compAtimire. Erau a1ii cari ar fi trebuit sä cadg, supt
gloante, dacä scApa, e colonelul juridic Stere, rämas Ir
teritoriul ocupat cu rnandat oficial, pretindeau amicii
sai, el si altii dintre guvernamentali si care, desbrAcind
Uniforma de care era nevrednic, paradà _pe sträzile
Bucurestilor, patronati de Marghiloman, un concurent
mai tare la favoarea stäpinilor, miscindu-si a porunca
hagaica.
In acest thnp rAzboiul continuA, cum se putu, din u-
nitatile cu greu Si neindestulAtor refleute, de-a lungul
intregii fronliere muntoase, unde gerul cumplit impu-
nea -un armisti(iu, dar nu pentru artileric, ale carui ha-
buituri se auziau, noaptea, pAna in mijlocul Iasului,
precurn si la Siretiu, unde si Rimnicul S6rat, apoi Foe-
sanii ftiseserg ocupati supt ochii vesnic nesimtitori ai
Rusilcr, asa de numerosi. Dar privirile tuturora eran
indreptate asupra vc5tii pe care o va aduce mult astepL-
tata primavaril, care veni tirziu In topirea nilprasnic6
a imenselor zapezi necontenit ingrarnadite Si pAnä in
luna lui Mart 1917.
Un -organ de publicitate care sa tic sufletele drepte nu
mai era. Ziarele mari, Univer ad", Dimineata", rAmh-
seserä in Capitala pierdutA, negociind cu administratia
impusii de ocupanti, dintre inconstienti i trAdAtbri,eari
au crezut ca p-)t sa ocupe locuri ca acelea de primari
(colonelul Verzea), de prefecti, de prefect de politic,
(profesorul Tigara-Samurcas, inthn al Curtii , ba de se-
cretari-generali si loctiitori do ministri invatatul si ca-
pabilul academician Antipa, fostul presedinte al Ligii
Culturale, Virgil Anion, fostul minNtru Neni(escu si al-
tii pe cari nici Dumnezeu sa nu-i ierte . Pe un pete-
eut de hirtie am inceput a scoatc din non Neamul
Remilnesc", cu redactori, A. C. Cuzin, i devotatul Aurel
Metroniu, menit sa cadif -5 i el victima a bolii frontului,
238 CONFLICTUL

Ong ce statul-major strInse laolaltg intelectualii, cu


sau färä credintA In rgzboiu, egrora frontul nu li
mirosia bine, si puse algturi foaia Romgnia": regele
Ferdinand stgruia Insg. ca Intgiul ziar: cel sgrac2 scos cu
devotament, in chiliute mai mult date de pomang,
de singuri doi oameni, sA meargg pretutindeni unde
moralul ofiterilor i soldatilor trebuie ridicat, prima si
indispensabild conditie pentru refacere.
A lost la Bucuresti, Inainte de evacuarea cui s'a Imbul-
zit mai mult, nu a cui trebuia sg fie mai folositor, o In-
trebare de neInteles cInd se gindeste cineva la ce au
Mut, In asemenea Imprejurdri, Sirbii: dad. Parlamen-
tul trebuie luat sau ba. Pentru anume apucgturi de auto-
cratism ministerial se pgru, un moment, eg ar fi bine sg
nu fie luat In refugiu, sau O. se facg, pe ascuns, o selec-
tie care ar In Miura pe cei incomozi. De mai multe ori
am Intrebat cind si cum trebuie sa plec, si n'am avut
raspuns. Dacit nu m'ar fi dus noaptea la un tren de
birocrati grija prieteneascA a lui Gh. Muntleanu-Murgoci,
in casa cgruia izbutisem a mg adAposti, n'as scrie as-
tazi aceste rinduri, dar eine stie dacg i pentru
mine, asa cum trgiesc azi, n'ar fi fost mai bine!
Acest Parlament trebuia sit lucreze, de si reformele
erau acum zabovite litrit termin. Si, In vederea zilei
redeschiderii lui, amlnata, la Bucuresti, atita vreme, ve-
chile intrigi Incepuserg a se tese. Conservatorii voiau,
ori sa Intre In Ministeriu algturi de Than Bratianu, au-
torul infrIngerii", ori sa-i ied locul. Bine inteles conser-
vatorii razboinici, caci nu numai Marghiloman ramg-
sese la Bucuresti pentru a-si face o popularitate spe-
ciala, vorbind Germanilor de cele &ma natiuni create de
Dumnezeu pentru a se Intelege, ci si, bine Inteles, Carp
si, poate cu pgrere de rau cg n'a fost invitat sg ple-
cememoriile lui inedite pot decide singureMaiorescu.
E drept Insa ca Maiorescu a refusat rel4iile cu sefii o-
-cupatiei si Carp, la Inceput, a declarat cg, represintant
SUFERINTILE DIN MOLDOVA 239

si el al unei natil Inviuse, n'are de gind a-si face partid


din nenorocirea terii. La Iasi erau, pe ling Disescu,
care va pleca, la cel d'intdiu prilej, In. Suedia, i ni-
meni nu astepta mult de la dinsul,. Take Ionescu,
care-si biruise temperamentul rebel actiunilor Indrdz-
nete, Mihail Cantacuzino, Dimitrie Greceanu, care-si M-
euse, ca sub-ofiter de cavalerie, i datoria de ostas si al-
tii mdrunti. Ei Wsä cereau sä fntre in alcdtuirea pe care
o pregatiserd si aveau intentia, dfrzd, de a o ixnpunt re-
gelui, foarte afectat Inca, pe eind regina spera tare cd
vom iesi curatiti din desastru". Rdspunsul mieu a fost
neted: In asemenea imprejurdri se sustine guvernul, ori-
ce guvern si eu n'am de ce sd apar un regim, conserva-
tor sau liberal, ale cdrui pdcate, venite la ispdsire, nu. le
Impartasesc. Un grup de tineri, influentati de Impreju-
raffle din Rusia, se vor forma apoi, cu fantasticul Gh.
Diamandy, care aparea la Camera In costum de mujic,
cu blusd färd guler legatd. la mijloc, cu d-rul Lupu,
care pentru Intdia oard scotea la iveald resursele sale
de combativ, cu rotundul i veselul domn Trancu-Iasi,
cdruia-i staea in fall, ca un contrast izbitor, mica infa-
tisare ascutitä, gata de harp., a d-lui Iunian, plus doi
Mehedinteni dintre caH unul era d. Tilicä Ioanid, ba
chiar generosul socialist dr. Cantacuzino; ei luau titlul
de Partidul Muncii, dar, de fapt, cu singura tendintd de
a nu läsa o clipd In pace guvernul liberal, In care ti-
neretul era represintat numai prin Inca timidul si stin-
gaciul Gh. Mfrzescu. .
Era sigur cd Insäi problema rdzboiului se va dis-
cuta, de la Inceput, i liberalii, cu seful abia rechemat
la o activitate relativd, se temeau O. nu se facd procesul,
foarte posibil, al totalei lipse de pregdtire, pe care o
revela regelui si un tehnician foarte devotat terii lui de
adoptiune ca d. Vermeulen din Ploesti si o recunostea,
cu melancolie, i priceputul Saligny. A fost deci o u-
surare pentru guvern, care tinea samd fireste numai
240 CONTLICTUL

de aceasta lature, chid am luat ,euvintuli pentru Ca, tre4


chid paste. tot ce putea despa'rti aceastä nitna de pribegi
Bratianu-mi va aminti ca. 0 eu am raspunderea mo,
sa afirm ea, price ar fit, tlu ne dam, ea ni
van recapata pamIntrul i dreptul i vom putea spune,
nedeslipiti de acest parnInt_ ea Gheorghe-Voda Stefan
clnd striga: mai bine sa ma manInee chili pamIntului
acestuia" caci se vorbia acum, Intre multi frieosi de
Sus, de fuga In Rusia, du regale la liarcov. ca Pe-
tri; Rares, In exil, ca vom fi ce am fost si mai milt cle-
at atir. Regale mi-a multamit foarte miseat, iar VinLilit
Bratianu m'a rugat foarte staruitor, eeia ce arata anunie
intentif, insuportabile pentru mine, A. etaistint ca, din
discursul afisat In toate primariile etvintele In. Jega-
Ora. on Onii pan,Tritiflui acestuia" sa fie qaprImata.
Si astfel cu lacrimi. i frIngeraeinima ajunseram la
acel an nou al lui 1917, .pentru apertil la oaste a ca-
ruia, prin amicul sau Stirbei, regele, Inca zdrobit de(
lovitura sortii si gata sa abdice daca ar aduce astfel, an
bolos terli, a, cerut modesta oolaborare a omului care
declarase ca, tare pa tot ce.stie din trecutul terii sale, nu
se tame, chiar daca ar ramInea singur i hicrederea sa-
Ostasul se refacea ca prin minunei Ca si pamIntul,
ati,a vreme Inglietat, era 0 el sa-si alba primavara lui,
tot asa de neasteptata. par Ii trebuia InUtiu prega-
tirea tehnica dupd nevoile vremii, i aceasta complecta
prefacere a unei armate atit deInapoiate si In ce pri-
v.ste instrumentul, de lupta, care era In fond tot acela
al izbiturii In cap cu patul de pusca, nu se putea face
decit prin aspra Mare a Nordului, prin bundvointa, a.
desea neInteles de zabavitoara, a Rusilor. Nu era nicia
Indoiala In ce priveste intentiile Tarului, care spunea ca
tine ja dispositia regelui Ferdinand si ultima copeic1
si 'ultimul soldat". Dar era., 0 continua adversitate a
statului-major, bucuros sa se desfaca de acest front,
soeotit ca definitiv pierdut, i acele intrigi ministeriale
SUFERINTILE DIN MOLDOVA 241

care, In Cabinetul reactionar, cu tendinte anexioniste,


al lui Protopopov,erau pentru noi o primejdie tot asa de
mare ca si dusmania Centralilor.
Era necesar un alt contact decit cu comandann nu
tocmai de primul ordin, al armatei rusesti de asa-zis
ajutor, care-si luase o mare parte din positii pe fron-
tul carpatic al Moldovei, legat de al Bucovinei, reservin-
du-se armatei a doua", a generalului Averescu, Vran-
cea, intactä, si lui Grigorescu trecatoarea de la Oituz,
Regina Maria ar fi vrut sa mearga insasi la Peters-
burg ca sa-si intrebuintew toatä influenta pe Maga
varul de care o lega o reciproca simpatie. Pus eu In-
surni sä propun aceasta regelui, acesta, foarte gelos de
autoritatea sa, ea toti timizii, a refusat, si se stia cä pe
linga acest blind indärätnic nu trebuie sa vii niciodatä
a doua oard. Atunci sarcina de a grabi ajutoarele, si In
ce priveste oamenii, a revenit lui Joan Brätianu, carey
in a doua calatorie, se facu intovardsit de printul Ca-
rol. Pe cind printul caracterisa situatia gäsita. acolo:
un infinit organisat", primul ministru se Intorcea cu
convingerea cd a smuls si la Petrograd recunoasterea
represintantului Romaniei ca de o potrivä cu aceia al
celorlalti aliati si cä lucrurile sint de sigur indrumate
spre bine. Cind, refusindu-i oferta de a Intra In Mi-
nisteriu, facia. In casa mea, care era un club de stu-
denti, vecina cu a lui, 1-am intrebat de oamenii stingii
din Duma., de radicalul moderat Gucicov, In luptä fatisä
totusi cu Tarul, el, explicIndu-nii cum si-a invederat su-
perioritatea de inteligenta fatä de Protopopov, ma. a-
sigura ea toti ceilalti n'au de fapt nicio valoare si nu
pregatesc niciun viitor.
Dar In luna lui Mart Inca sprijinul care fusese Tarul
cadea. Bratianu, omul prevederilor sigure, si, introduca-
torul lui la Petrograd, bunul si sigurul lui prieten,
Diamandy, se inselasera cu totul, de neinchipuit, asu-
pra situatiei la Petrograd. La cele d'intaiu tu1bur1ri de
242 CONFLICTUL

strada, provocate de lipsa de One, toatit ordinea seen-


lard a autocraiiei peria. fn %Tint, si la 15 Mart l'arui, ab-
dicind la cartierul general, devenia coloneitil Romanov
si in scurtA vreme un prisonier de Stat. G-uvernul pro-
visoriu al lid Lvov si Miliucov vazu lunecIndu-i toata au-
toritabea In mina demagogukd Cherenschi, care credea
ca o Jame nonA se face din citeva discursuri. De acuma
va irebui sa negociem pentru sprijinul militar ru-
sesc cu o lume In plina descompunere, ischimbindu-se
capricios, isteric de pe o zi pe alta. Celebrulpricaz no. 1
dildea soldatului supt arrne drepturile unui cetatean
absolut autonom.
Agitatia se transmise imediat la noi. Trupele, devenite
* adunaturA de politiciani, nu avcau pentru Suveranii
RomAniei mai mull respect decit pentru acela pe care
revolutia II rasturnase acasa la dinsii. Ni-a fost dat sa
vedem pe Racovschi, arestat de multa vreme, adus ide
Rusi In Vials Unirii, unde a tlinut liber un cliscurs de
rasturnare, pentru a trece apoi in Rusia, unde-1 astepta
o mare cariera. -La Socola anii de soldati flu faceau de-
cit sa diseute i sa lea resolutii: fasul era supt teroa-
rea lor. Intr'o noapte, fcartierul general de la cofetaria
Tuff li fu ocupat de studentul Rasa', uoigasul 'ofiterilor
tie marina fierti la Kronstadt, si de amanta lui, e copilA,
tan se trudiau sa redacteze o proclamatie. Un siarist
rus prieten, cane izbutise a fi martur, ma Instil*, si
astfel, comunicinduii-se lad BrAtianu, colonelul Rasovi-
ceamt putu sa apere pe -generalul $cerbaoey ile fo
moarte sigura: arestatti, 'Basal i femeia fura gasiti peste
diteva ceasuri morti Inteun %sant.
Cum Bratianu lipsia, ministrii nu- mai aveau nicio
initiativa. A trebuit, simplu particular, sa vorbesc cu re-
presintantii Aliatilor, cari nu puteau lasa singur Intr'o
asemenea clipd pe Suveranul atras de lerile lor in a-
ceste primejdii. Generalul Petala declara ca el nu
infrunta pe Rusi daca yin sa aresteze pe regele, In pa-
SUFERINTILE DRI MOLDOVA 243

latul lui, iar partidul muncii", mergInd la Sqcola, ian


aduse decIt fggaduieli goale i credinta pA. au devenit
cun factor important In viata terii. Mi-am permis sg.
sfAtuiesc pe Suveran a se duce la armatA, si, spuin-
du-mi cu durere cd se simte inutil la Iasi, el pleca la
23 April, ducind cu dinsiil proclamatia redaptat4 de
mine, prin care se promitea sätenilor ostasi Omint
ceia ce nu scrisesem eu: vot. Infqrmat de soldatul ba-
sarabean I. Buzdugan, puteam face, prin secretarul a-
merican, ca miscarea sä nu se producä.

Munitiile, articolele de ImbrAcAminte, coifurile de


metal, noile pusti de model frames i noile tunuri care
pe frontul de Vest se dovediserä ant de potrivite ni ye-
niserä pänd In primävarA In destul de mare cantitate
pentru ca oastea aleasä de 300.000 de oameni cel mult,
care Inlocuise gloata disparat4 de la inceput, siä OA as-
pectul acelei francese, cu care o asamAna si tempera-
mentul. A fost strigglul smuls socialistului patriot, a-
tit de onest si de prietenos, care era furnisorul de mu-
nitii al armatei ierii sale, Albert Thomas, aruia, ca
altui socialist in rdzboiul de apgrare nationald, Bel-
gianul Vandervelde, "si unui trimes engles, li s'a fäcut
In Parlament o primire in care speranta se unia cu a-
(Linea recunostinta c n'am fost nitati Ii fundul gro-
pil sacrificiului nostru complect. In momentul vesel al
trimbitelor de la Zece Maiu 1917 se putea verbi, MA a
se trezi un dureros zimbet, de noua ofensivä.
Pentru aceasta se crease armatei un non spirit prin
legea de expropriere, de care atlta vreme nu se vor-
bise si de care unii conservatori, represintati acurna si
In guvern prin aaugirea lui Take Ionescu, puteau cre-
de a au si scapat.
Stiri vrednice de incredere, pe care, din contactul cu.
unele Legatii, mi le aducea Al. Vlahutä, venit de la mo-
.sioara sa din Rimnicul Särat In chervan cu boi, Impreu-
244 CONFLICTUL

nä cu sotia, arAtau cil In sate propaganda revolutio-


nara, care-si ficea drum In armata ruseasca, impotriva
sigurantelor lui Britianu, cIstigit tot mai mult teren.
Intr'o intilnire cu presedintele Consiliului, i-am atras
atentia asupra pericolhlui, Vara sa pot capita nimic de.
la dinsul: se vor opune proprietarii, cari au pe oamenil
lor In guvern. Impusca-i si pe dinsii dad, fac revolu-
tie, precum, pentru cd au ficut revolutie, ai Impus-
cat pe terani." Pe pragul portii i-am spus ci o ase-
menea ocasie nu se va mai gasi. Cum nu cistigasem par-
tida, am scris regelui Insusi, care-mi arN.ta la Iasi o
deosebita Incredere, Ingaluindu-mi si-1 visitez oricind,
pentru a-i spune c5., oricum, mica proprietate se va
face, pentru Coroani, daci initiativa e a ei, iar, dacä e a
altora, contra Coroanei. A doua zi Britianu mi-a de-
clarat ci s'a Azgindit si o face: cum ministrul de In-
terne, Mortun, e un fost socialist, iati si om.ul care 'poate
presinta propunerea, pe care conservatorii ar primi-o cu
neplAcere daci ar veni de la dinsul, Britianu.
Indati o numeroasi comisiune din toate partidele se
'aduna pentru ca reforma agrara si fie luati In cerce-
tare. Mitropolitul Moldovei o presida, Nu se poate spune
nici ci marea proprietate s'a opus, usInd de toate armele
ei, nici ci ea a cedat cu o deosebita pracere. Daci d.
C. Argetoianu, care era contra reformei, voia despigu-
birea In aur, plititi dintr'un imprumut anume pen-
tru aceasta, d. Pavel Britisanu, nervosul si zgomoto-
sul coconul Pav lici", asa de bun la suflet, gisia accente
calde pentru a arita a. se Invoieste cu misura. M.
Cantacuzino aveq interes mai ales pentru subsolul unde
familia sa avea foarte importante interese de petrol.
Unit cautau si salveze si, ca Gh. Mirzescu, drepturile-
de proprietate ale absenteistilor. Intre indivizii si gru-
pele In lupta, guvernul avea avantagiul de a dispune
de un on gata si Impace oricind cu formule de bun
simt, Al. Constantinescu, care nu odati mi-a adus cm
SUFERINTILE DIN MOLDOVA 245

starea desbaterilor i solutia pe care izbutise a o gäsi. E-


lenientul pur politic a luat o parte neinsemnata In a-
ceste discutii, care, totusi, dacä nu tocmai de aceia, au
ajuns, de $i nu fall indelungate zabavi, datorite si
preocuparilor de alt ordin, in care era vorba de Insa$i
apeos terii, la votul din Ziva de 24 Ellie.

Nnä atunci fusese o lunga $i Insemnatä, o glorioasa


desfaprare a evenimentelor militare. Generalul Ave-
resell pregatise, cu principalul säu auxiliar, generalul
Margineanu, Ardelean de origine, cum Ii arata si nu-
mele, fiu al profesorului mieu de desemn de la Liceul
din Botosani, a doua mare actiune de stil mare In
cursul razboiului, unde isi gasise in sfirsit rOlul, a tita
vreme tagaduit. Cum pe sectorul vrincean erau sin-
gure trupe austro-ungare, de o valoare, ca totdeauna,
indoielnica, 5i cu soldati de-ai nationalitätilor, minati
un timp cu revolverul pe la spate, el gindi c un
atae energic, multä vreme pus la cale cum tre-
buie, putea sa. le disloace fara prea marl silinti. Se
va ajunge astfel in teritoriul ocupat, de unde $tiri de
adinca nemultämire veniau necontenit, prin ziarele strai-
ne ca i prin elemente militare care izbutiau, ve-
nind din jos, sa strabata prin sirme. Armata intaia,
insiruitä pe Siretiu, supt ordinele generalului Cristescu,
ar fi intrat atunci si ea in lupta, desläntuindu-se si-
voiul curatitor.
Nu s'a vazut nicairi o atit de nemilos alcatuitä ex-
ploatare a unui pamint luat cu armele ca In cele douä
treimi si mai bine de Romanie care stateau supt o ad-
ministratie germana, care admitea numai elemente se-
eundare, 8ubsidiare, apartinind aliatilor Germaniei. In-
trebuintind tot felul de instrUmente, Evrei, alti straini,
dar i Romini cu trupul, se ajunsese a se puhe tot ce
era de luat, de stors, de expediat in tabele de o admira-
bila precisiune. Profesorul de Universitate devenit pre-,
246 CONFLICTUL

fed d politie primia ordine care trebuiau neaparat e-


xecutate, i imediat, cu privire la aramaria, plapomele,
blanile de care aveau nevoie otupantii. Femei erau a-
(lase Prin avantagli de hranä sä devie concubinele fa-
t:Ise ale ofiteHldr. Publicul romänesc era minat la clasa
a III-a. Fundatia Carol era deschisä de acelasi prefect
de politie, director al ei, unor cursuri superioare libere,
care serviau la punerea in lumina, pentru "soldati
si pentru un public inconstient, a scopurilor urma-
rite de Centrali. 0 publicatie germand ilustrata, Ru-
methien in Wort und Bild, unia informatii folositoare
cii calomnii i injurii la adresa acelora cari bggaserg. In
razboiu Rohignin. Nu trecu mult si C. Stere capäta voia
sa scoata o foaie, Lamina, In Scare se cerea impuscarea
acelora, acum la Iasi, cari facuserà nenorocirea terii ci
eterliplare din ea se trimeteau cu miile pe front pen-
tru a fi aruncate in transeele noastre. Pe linga o gru-
pare Unita." cu sirnpatii pentru Germanisi Austrieci, a
d-lui Marius Teodorian Carada, se gäsiserä unelte si in
cler, Inspäimintind $i mladiind pe bietul Mitropolit Pri-
mat, peste masurä de batrin i absolut nevolnic, Conon
Argmescu, amenintat In propria lui casä, pentru ca, pe
urmg, un manifest iscalit si de arhimandritul Iuliu
Scriban, fost la Baden-Baden, dar odata nationalist si
candidat la Primatie al reformistilor, sä fie rgspin-
dit intre soldatii nostri cgrora ii s'ar fi fäcut prea mult
dor de casa. La Academia Rominä aparea, poruncitor
un delegat al guvernuhli bulgar pentru a-si insusi un
numar de manuscripte, care furd trimese i retinute
la Sofia In ciuda oricarui drept, societatea neavind ma-
car un caracter de Stat.
SA se adauge ca, pe linga toate aceste grosolgnii, hat-
jocuri si injurii gratuite supt regimul lui Mackensen,
care calaria zinic cu caciula cu cap de Mort pe cap
prin Strgzile Bucurestilor, -uncle era prudent s1-1, a-
lute WI: supusii lui, si al lui Tulff von Tseh.ippe, in
SUFERINTILE DIM MOLDOVA 247

care corespondenta se facea 'ma timbre ale Imperiului,


si o Banca. se Intemeiase, pe basa unui deposit a I.
Statului romln la Berlin, pentru a Inlocui actiunea
Millen Nationale, regimul unei agriculturi si, exploa-
tali generale ca intro negrii din colonii se introdusese
necrutator: munca silnica pe cimp cu termine fixe,
datoria de a aduce la armata tot ceia ce putea sa-i
fie de Solos acesteia. Lasind populatiei, cum se spunea
public, fail nicio reserva, atita dear cit sä nu moara
de foame, restul se transporta In Germania asediata,
flaminzitä de Aliati, hränindu-se din surogate Onà la
degenerarea Insasi a rasei, i soldatii avean dreptul de
a-si trimete acasa pachetelele de provisii. Se lucra de
zor la repunerea In actiune a sondelor, pe care, supt
supravegherea ofiterilor englesi, insarcinati anume ca
aceasta, ai nostri le arsesera In momentul retragerii, In-
cunjurind cu un fum negru ca noaptea, strabatut de
flacari, nenorocirea fnilitara a päräsirii locurilor iu-
bite. Romania ajungea marea furnisoare, golita zi de
zi de toate resursele ei, a terilor unite In contra-i, care
ii disputau cu vehementa partea de atribuit fiecareia
din ele1.
Pentru cea mai mica banuiala fise exacte se re-
dactau la politia militara pentru orice cetätean mai
In vaza oameni amestecati in politica, intelectuali
erati arestati, Inchisi 'in Bucuresti chiar, pentru a su-
feri toate urnilintile, sau trecuti, asa cum eiau une ori,
bAtrini, neputinciosi, bolnavi, peste hotarele terii. Nici
femeile nu scapau de astfel de urmariri si pedepse.
Dar aceasta nu Impiedeca necontenita intindere a spi-
ritului de revoltd, caruia-i lipsia numai posibilitatea ma-
teriall de a se manifesta. Daca nu se putea tipari pe as-
cuns un ziar de protestare, ca acela care la Bruxelles.
se gäsia, dimineata, pe pragul fiecaruia, daca patrunde-

' V. revelatiile complecte din lucrarea d-lui Antipa.


243 CONFLICTUL

rea ziarelor din Iasi era cu desavIrsire oprita, mii


mii de familii nestiind nimic despre al lor foarte ba-
trina mama a Bratienilor, sotia lui Vintila Bratianu,
atitea altele fiind In aceastä situatie, indemnuri, ru-
gaciuni, sperante circulau pe hIrtiute scrise cu mina
din casä in casä. Cutare istoric si scriitor, de nem. ma-
re, Inrudit cu un Domn al Moldovei, putea duce fa-
natismul pentru ratacirea sa politica panä la mus-
trarea ofiterilor raniti pentru cà razboiu li-a trebuit",
dar se stia In Bucuresti care sin" fenaeile din societate
la care se gasesc toate Inlesnirile pentru a putea trece
un ofiter prins peste sirmele care despartiau de Mol-
dova. Si, in noptile laminate de lung., oameni din sa-
racimea care pand atunci eunoscuse patria numai
din ordonante, imposite, alegeri" si gazete priviau spre
zarea unde li se pärea cä in litere de foc li se anunta
ca se intuarce Romania".
6. REVANSA.

Partea intdiu a programului militar de sine staid-


lor, fard altd participare sau colaboratie decit a divisii-
ler rusesti care petrecuserd toatd iarna la foi, se des-
fasurd dupd program, ca odinioard actiunea de la Fla-
minda. De la 22 la 24 Iu lie un teribil bombardament
de artilerie coplesi lucrdrile fortificate dincolo de care
erau gavozditi In tranwe Austro-Ungurii, pentru ca a-
ipoi In ultima noapte trupele romanegi, a cdror pu-
tere fusese totdeauna In furioasele asalturi cu baioneta,
sd se gdteascd de asalt. Regiunea, treizeci de sate, a
lost curdtata deplin intfun avint nebun, hrdnit de spe-
ranta rapedei Intoarceri la vaträ, desrobind pe cei rà-
mai acasä. Trupele fugdrite se oprird doar tocmai
la fund In zidul Carpatilor, care ar fi putut sä fie si
trecut, In alte Imprejurdri, färà sä se Intimpine, in fata
atacului neprevAzut, o adeväratä Impotrivire (26-31 Iu-
lie).
In acelasi timp o mare bätälie ruseascd se dddea in
Galitia pentru a se forta astfel decisiva pe frontul de
Räsdrit. Dar imprejurdrile din Rusia, confusia si nein-
crederea de la Mare le Cartier fäcurd sd se inceteze lupta,
cdreia-i va urma In curind retragerea. Partea a doua
din marea ofensivä romAneascd trebuia sd se reserve
.deci pentru viitor, cu tot ce se pierdea astfel prin pa-
rdsirea efectelor unei surprinderi atit de fericite. Cele
170.000 de oarneni cu aproape sase sute de tunuri tre-
250 CONFLICTUL

buira sa se multameasca numai cu bombardarea de lrei


zile, care distrusese apargrile inimicului, compus a-'
colo din G-ermani, Bulgari si ceva Turd. Inca de la
26 ale lunii se daduse cu inima strinsä ordinul de o-
prire, care tot cu inima strinsà fu adus la indeplinire de
Rornini ca si de Rush auxiliari, cad pareau a se dovedi
aici niste buni si credinciosi aliati, pentru intaia oara
de cind calcasera pamintul Romaniei.
Izbinda dinVrancea fusese considerata la Centrali ea
un simplu incident. Nu credeau ca ea ar putea sä aibti
urmari, mai ales pentru cg, informatii precise li arata-
sera, c starea de spirit la. Rusi, pretutindeni, era asa de
scazuta, disciplina asa de macinata, dorinta lor de pace
asa de generala, incit pentru, orice actiune a RornInilor
ei. nu puteau sa fie decit o momealä i un element de
confusie, poate chiar motivul unui clesastru. Cit priveste
sentimentul de care se arata insufletita armata din
Moldova, el nu, conta in calculele facute inteun mediu
militar de greoiu, materialism, in care se credea cä a-
junge o perfecta pregatire mecanica, flind indiferent ce
simte i ce voieste soldatul, Inca mai indiferent ce se
zbate in societatea civild de la spatele lui.
Avem. Insä mijloactle de a verifica atitudinea acestei
puternioe armate fag de sarcina din ce in ce mai grea,
de sacrificiile nesfirsite care i se impuneau, Scrisori-
prinse, ale unor soldati cari fuseserà luptatori ai causei
sociale, arata complectul desgust de varsarea de singe
oomandatä de sefi pentru scopuri care din ce In ce se
aratau mai cu neputinta de ajuns 5i in acelasi timp,
intelegere pentru aceastg, societate de oameni buni, a-
tit de sälbatec chinuita numai pentru ea voia sa-si ur-
mareasca dreptul cel mai elementar, pentru care la din-
iii acasg. luptasera i Germanii ion i fapta fusese a-
coperitä de cele mai inalte laude. Cutare carnet de sol-
dat gäsit pe eorpul zdrobit at purtatorului sau ni vadia-
pe oamenii chemati de acasä de la serviciile auxiliare,
kEVAnA 251

unde se molesiser d. cu totul, pentru a-i arunca In alta.


ndprasnicd. ploaie de gloante i caH pe drum se Incdie-
rau cu alti Germani din alte 01.0, pe cari-i urau ca pe
dumani, pentru ca sd. dea In Ardeal de o armed des-
pretuitti si de anumite avantagii prin satele säsesti cu
fete voioase, inainte de a rdsdri cu un bldstäm. asupra
sortii i o prevestire de moarte pe cimpul bätäliilor din
urmä. Färä a mai vorbi de soldatii cari gustaserd viata
de lJucuresti si a cdror Intdie impresie fusese aceasta:
aici se pare a se petrece" (es scheint lzier lustig zu
sein)l.
Cu astfel de elemente, care trebuiau uneori mlnateIn
foe cu revolverul ca nationalitätile austro-ungare, s!.0 sol-
dati caH ajunserä sä refuse intrarea in foc i caH tre-
buird sä fie Impuscati a doua zil, dar si cu vechile lui
legiuni pdstrate Inca destul de bine in desmdtul ocupa-
tiei cu femei, bduturi si petreceri de tot felul, feldma-
resalul incepu pe aceiasi linie unde se fdcuse Centrali-
lor jignirea unui atac cea mai inddratnica din ofensive,
hotärit sä ajunga cu orice pret, la Galati, la Iasi, la
Odesa, sä sfarme ultimele piedeci pentru a ndvali Mol-
dova, apoi Rusia si a aduce astfel in Est decisiva care,
cu toate sfortdrile, cu toate hecatornbele continue de
oameni, nu se putea eistiga pe frontul apusean. In-
dexnnul Ii venia si de la acea ticaloasd lame rorndneas-
cd pentru care ocupantul era un bun prieten, jar Ro-
minul värsind In Moldova ultimele-i picdturi de singe
pentru tara i neamul lui, un dusman. tra, invidia,
toate sentimentele päcdtoase din luptele de partid pentru
putere se strdmutasera acum i In aeest domeniu, care
ar fi trebuit s. II eimind inchis. Carp insusi rugase pe

Velburg, Rumlinische Etappe, Minden-Berlin-Leipzig, f. an)


p. 28. F. 29: Mai orice soldat iai are aid fata" (la Trocadero),
p. 29.
2 Kiritescu, Istoria rdzboiului.
.252 CONFLICTUL

amicii sgi germani sä isprgveascg odatd. cu domnii din


Iasi".
Lovitura, care corespundea eu coborirea armatei bi-
ruitoare din Galitia prin Bucovina spre Moldova-de-
sus, era sh: se deie in partea unde resistenta ruseascg.
'Area mai slabg. Ea nu putea fi lush' o surprindere: co-
mandantii armatelor romine o asteptau; atit Cristescu,
§i Grigorescu pe linia Siretiului, cit si Averescu, care,
lasind In pärtile Vrancii pe colonelul Mosoiu, se mutase,
In locul lui Grigorescu, la Oituz.
La G August, incepu, prin bombardarea cumplitd. a
positirlor romanesti, acel sir de oribile incdierdri, a-
jungindu-se la lupta cu patul pustii, cu pumnii si cu
dintii, care trebuiau sg tie zece zile Intregi, In desperata
furie a soldatilor de amindouri partite, in asteptarea
chinuitoare a populatiei adunate In Moldova. Douä di-
visii romanesti, a cincea si a noua, se tinurd zile Intregi
aproape neclintite in cea mai hotäritd defensivä acolo
pe margenea largului Siretiu inrosit de singe, avind a-
laturi importantele trupe ale generalului Ragoza, pe
care, in starea lor de spirit oträvitä de propaganda re-
volutionard, influentabild de mice curent, gata de de-
sertiune si de fugd, nu se putea conta citusi de putin,
dar al cgror sef se plingea c vina neputintei de a
colabora efectiv e a blindului Cristescu, care trebui sä
fie Inlocuit In rostul de comandant suprem, pentru a
a-1 trece Rusului, care läsg. Insà ca autoritatea, con-
ilucerea sg. lunece In mlnile intreprinzatorului Gri-
gorescu. Douä zile dupg. Inceperea acestei cumplite
ofensive, In care_ dirzul general era gata sà-si distru-
gd propria armatä numai sd fortezz vadul de la
MArdsesti, se lncepea In coastä o altd presiune des-
peratd, cu trupe mult superioare, asupra armatei a
-doua, la Oituz, si peste doug zile se Incerca aid un a-
salt care putea fi hotdritor; el continua Inca douä zile,
tintind Tirgul Ocnei, rgpede distrus de ghiulele, pentru
ca pe acolo sà se cadd In spatele acelor cari, pe prin-
REVANA 253

cipalul cimp de lupta, se Indaratniciau sä nu deie


inapoi. Dupa patru zile Inaintarea germana nu in-
semna nimic pentru .soarta bätäliei.
Atunci, trimetind si ajutoare, la Onesti, generalului A-
verescu, care putu sa iea vIrfurile ce dominau Tirgul
Ocnei, Ciresoaia, Grohotisul si Cuprianul, se Incepu si
dincolo, la Siretiu, contra-ofensiva Rominilor, caH cre-
deau sä poata Inoi printr'o suprema Incordare succesul
din Vrancea. Dar Rusii Isi pardsira positiile in momen-
tul hotaritor, i trebuirä silintile supraomenesti ale ge-
neralului Scarisoreanu pentru ca sa se mentie frontul:
Incepuse clipa regimentelor care se sacrificau pentru
a permite celorlalte sä opereze: 40 Calugareni, Inteo
zi, 9 de vinatori in alta. Dupa o noua izbitura roma-
neasca, Mrä mari resultate, la Oituz, In ziva de 12-3,
Mackensen fiind ocupat cu zburatacirea Rusilor In mici
pachete care se disolvau fall a se preda, ziva de 19,
care trebuia cu oHce pret sa aduca razbirea, vazu,
51 lovitura de la Oituz, care plati cfu mult singe
un mic succes local, si aceia, in stil grandios, de la Rd-
zoare, llngit Marasesti, care se ispravi prin demonstra-
rea complecta cit vadul nu se poate cuceri. Peste citeva
zile, dupa noi Inclestari pe frontul de Vest, linia Tro-
tusului se consolida In asa chip, Welt si acolo lovitura
se putea socoti ca esuata. Dupa luptele, mai mult epi-
sodice, de la Ritchita i Cocosila, cele de la Varnita si
Muncelu, In ultimele zile din August si prima din
Septembre, contra unor elemente din ambele armate
romanesti, insemnara mai mult din partea lui Macken-
sen, furios de totala ruinare a planurilor sale, un macel
inutil, pe care si ai lui 11 platira cu foarte mult singe.
Aceasta tragedie fitrit pareche in istoria razboiului
din acest Rasarit romanesc a fost cu Ingrijirea cea mai
mare ascunsa atit trupekir germane din Romania, eft
si populatiel, care n'a avut decit mai tirziu i incom-
plect simtul marii victorii de resistenta pe care o ea-
254 CONFLICTUL

pAtase, cu ultima dAinuire a puterilor sale, neamul lor.


Numai cit in toiul luptelor de la IVIArAsesti se ordona
In toatA Muntenia censura scrisorilor asupra tuturor
trimeterilor cu posta ale persoanelor militare. Fie-
care trebuia sä se fereasca de a comunica vre-un lucru
rdu. acasA."1.
Eroismul luptAtorilor de la MAräsesti sfaxlmase InsA
.si alte planuri declt acelea ale feldmaresalului. Czernin
alcAtuise unul care trebuia O. facA O. disparA pentru
totdeauna aceastA Rom Artie unde suferise asa de mult
ca diplomat Si din care plecase cu umilinta unei to-
tale infrIngeri. Intr'un memoriu redactat In vara aceasta
chiar, de sigur cu. stiinta formidabilului atac care se
pregAtia, el schita astfel noua hartA a locurilor noastre:
Muntenia si toatA Moldova pAnA- la Siretiu va fi a Mo-
narhiei", vechiul plan de la 1789 al lui Kaunitz si
al printului de Koburg, ca si cum astfel de vremuri
paste un veac si jumAtate se mai pot Intoarce!Ipar-
tea de Ras Arit a Moldovei trebuie a fie oferitä Rusiei".
Dar nu ajunge atlt: Dobrogea-de-Nord va fi anexatA
Bulgariei, pe cind putinul rest va constitui mica Ito-
mAnie nouA, care va indeplini astfel Indoitul scop
de a forma o linie de separatie 1ntre Bulgaria si Ru-
sia si de a supraveghia gurile Dun Arii pe care nu le-am
putea retinea decIt cu greutate not insine". Romänia'?,
.exclama el, satisfAcut de acest exercitiu cartografic care
aratä cit de goalA era, de f apt, cApätina unui ciocoiu."
nerntesc de Viena, valoreaz a. miliarde", ceia ce, fi-
reste, 1i merita acest tratament.
Nu numai atit, dar intimul viitorului autocrat 'care
dispAruse credea a frumosul teritoriu care s'ar clstiga
I Velburg, a. c., p. 185. In toate insemnArile urmAtoare nu e
nicio alusie la marile lupte din Moldova. Autorul I-a vAzut pe
Mackensen la 23 Octombre primblindu-se in Cismigiu ca un flAcAu
de douAzeci de ani' (p. 210). Incapatinarea de la MarAsesti aratA
51 ea aceiasi vrista.
REVAN§A .255

vie Monarhie nu trebuie organisat asa cum li-ar fi pe


poftt politicianilor de bucatarie" din Viena i cetei fle
desperados" din Budapesta; el trebuie sä formeze
tm domenin imperial care va fi clrmuit autocratic"1.
Cazuse si. planul acelor nemernici din Bucuresti earl,
cii siguranta ca prin victoria lui Mackensen se duce si
Guvern al Rege i Dinastie si trebuie gäsit deci altceva
pentru Romania, se gindiau la persoana care ar fi
sa stea Ii fruntea noului Stat, pe cane, natural, nu-1 ire-
deau, cad aceasta ar fi Inghetat i pe eel mai cinic
ifacator de rele, in rnargenile fixate de ascutitul catie
de birou a1 contelui Ottokar de Czernin. Pentru Stere,
cu stiinta unor Ardeleni, ale caror nuane le las la o
parte din milä, ruomentul era venit ori pentru anexarea
la Austro-Ungaria, de care visa, 1nca de mult2, i Aurel °n-
ein], acum amestecat i dinsul in rosturile Romaniei,ori
aducerea unula din fiii lui Wilhelm al II-lea, care fu-
sese In Romania, ceroetase mormintele regak; de la
Curtea-de-rge i sfidase pe ruda sa din Romania, pri-
vind pamintul Inca liber de pe Inaltimea magurii Odo-
bestilor: ne voin mai Intilni poate cu Imparatul
telm", 1mi spunea ,regele Ferdinand cu ochii scinteietori
de minie, si, dintre noi doi, nu gu voiu rosi". Arhidu-
cele Iosif, din ramura pentru. Ungaria a Habsburgilor,
Inseanma ca la 10 Tulle 1917, dec,i la data cind se pre-
gatia aceiasi izbitura a lui Mackensen, i s'a presintat .0-
feria eoroanei roxnanesti ,in numele lui Marghiloman,
a la; Malorescu. si a d-lui Stirbei" 3.
A crede, contra guvernului romln, In alt fel de Ro-
manic este de sigur un mare pacat; unul nu mai 4-nic

' K. F. Nowak, The collapse of Central Europe, pp. 353-60.


3 V. articolul mieu Nu coborlm tricolorul" In Cuvinte adevörate.
V. si Central European Observer din 27 Februar 1931, IX, pp.
127-8; cf. si Joseph S. Roucek, Contemporany Roumania and her
problems, Stanford -University, California, 032.
256 CONFLICTUL

Insa acela de a nu crede in niciun viitor al ei, i aceasta


In momentul cind mii de oameni Isi dau viata pentru
a-I asigura. Din nenorocire, in timpul cumplitelor lupte,.
aceasta era atmosfera in lumea politica de la Iasi. De-
putati si senatori cautau sä gdseasca locuri pentAu a
trece in Rusia, unde pentru regele Ferdinand ce s'ar
fi ales din rostul si din viata Suveranului si a farni-
liei lui! se pregatia casa negustoreasca de la Har-
cov: greoaie camioane ducind averi i provisii sunau
zilnic supt ferestile mele; Joan Brdtianu Insusi Imi
&idea sfatul sä ma grabesc, ca sa nu rämln cumva de
caruta, i m Intreba, la iesire, ironic: Mai crezi d-ta
ca Nemtii vor fi Invinsi?". pentru a primi räspunsul: O
spun si acuma, dar n'am fixat cind". In acea lund
Iu lie au plecat spre Moscova si Petrograd aurul 13ancii
Nationale si al Casei de Depuneri, obiecte pretioase ale
Museului din Bucuresti, cele luate cu sila din mamas-
tiri, cele mai pretioase documente si manuscripte ale
Academiei Romine, comorile Arhivelor Statului, co-
respondenta diplomatica din Arhivele Ministeriului de
Externe, tablouri ale lui Grigorescu, i s'a cerut si par-
ticularilor a-si pune astfel In siguranta" ce puteau sä
aiba mai scump nici pana acum nimic din toate ,a-
cestea nu ni s'a Intors. Incunjurat de atita miselie, ru-
gam pe prietenul mieu Denize, secretar al reginei, sa-i
comunice regelui cä numai daca ar fi sä piece Insusi din
tara, I-as intovaiasi pe dinsul, iar nu fugarii unei clase
pe care m'am deprins a o despretui. Si ceia ce vedeam
supt ochii ihiei nu putea decit sa Intareasca acest des-
pret.
De altfel in asemenea Imprejurari lupta de partid
continua, o rusine i o amenintare pentru Romania atIt
de miraculos ridicata de pe patul ei de agonie. Se ur-
maria de prietenii lui Take Ionescu o schimbare de re-
gim, iar Ioan I. Bratianu, din partea lui, era bucuros
sd scape de balastul acestuia. Disociarea unei aparente
REVAN5A 257

de guvern national" speria pe strainii prieteni, ca du-


cele de Luynes, atasat rpilitar al Legatiei Franciei, care-
mi spunea ca urmarim asemenea vrajbe clnd In toata
lumea se cautau eft mai multi participanti la raspun-
dere, Denize m'a rugat sa Intervin pentru a impiedeca
aceasta. schimbare Era vorba i de 'Intrarea In guvern
a poetului Goga, care din acel moment Inca urmaria
o mare situatie politica In Romania si din parte-rni am
vorbit de meritele omului cuminte i linistit, cu In--
semnate merite culturale, care era represintantul la noi
al Bucoyinel martirisate si de unii si de altii, d. I. Nis-
tor, sef al unui nationalism local de inspiratie cu to-
tul curata. Intriga, observata la vreme, a fost zadarni-
eita i s'a isprävit forfota Aricoasa !litre -aceia, dintre.li-
berali chiar, cari ma rugu sä ma informez pe Unga
Joan 131-Miami dacä autoxnobilul cutdrui Ministeriu ii
mai ramIne lor sau trebuie- sa-1 treaca altuia. Asa, In
lucruri raid, suflete mici irosiau momentele marl si
sfinte ale natiei.
Dar, cu toatä isprava Maräsestilor, cu toata apa'ritia
eroilor soldati ai lui Rasoviceanu, dispositiile Rusilor,
cari trecusera de la ascultarea oarba taristh la ilusiile de
napoleonism democrat ale lui Cherenschi si apoi la
desmatul, In curInd fra pareche de singeros, al nolse-
vicilor, socialistii de extrema stingd, intransigenti, ai ca-
ror sefi, tin Lenin, un Trotchi, fusesera expediati In va-
goane plumbuite din Elvetia la Petrograd ca sä lucreze
nolo In vederea schimbärii sistemului de guyern, a pä
rasiril frontului si a ofensivei pacii nule de la Brest-
Litovsp, erati tot asa de ameninthtoare. In Novembre ei
dadeau lovitura de mult pregatita i anuntau imediat
aplecarea ion de a semna.
Pe frontul nostru efectul aoestor schimbari fusese de
mull visibil. Ne obisnuis.eram eu procesiunile de soldati
barbosi Cu pangrci rosiI pe piept cari mergeau pe
strazile Iai1or supt prapuri de aceiasi coloare, pur-
258 CONFICTUL

thrd inscriptii revolutionare solemne si naive, Mil


niciun respect pentru ofiterii pe cari-i degradau, ii pal-
muiau si-i amenintau cu moartea. Dar eel putin se pu-
tea astepta o colaboratie milliard, fie si supusa ace-
lor miscari neprevazute care schimbasera dinteo zi In
alta acest suflet popular fall terneiu si larä putinta de
Indreptare. Acuma, dupd Indemnurile comisarilor po-
porului", venise vremea lichidarii totale, de care niciun
element al numeroasei, puternicei si bine Inarmatei os-
tiri n'a mai putut sa scap, toti, cu ofiteri muncitoresti
si constitutionali cu tot, fiind cuprinsi In iresistibilul si-
win.
Debandada porni spontaneu din toate pärtile. Unita-
tile se desfaceau, se topiau vazind cu ochii. Mergeau
acasä, individual. Dacä mai ramineau grupe, unele
destul de numerdase, erau .numai cu intentia de a
prada pe drum.
Inaintea primejdiei pe care o presinta pentra Ro-
mania aceasta anarhie fara pdreche, cum nearnul nos-
tru nu vazuse una la el Insusi, de-a luaigul atItor veacuri,
inasuri energice trebuira luate, nu pentru a apara spi-
ritul, ramas sal-Mos pana la capät, si In cele mai ter--
bile momente, al propriilor nostri soldati, ci pentru a
Impiedeca totala jafuire a unei teri de refugiu pand a-
tunci supte de clouä armate si de sutele de mii ale pri-
begilor fall tinta. In Consiliul de ministri hotdrirea nu
fu usoara de luat: temator de complicatii, Take Iones-
cu, cu gindul la legaturile cu Aliatii, se Impotrivia.
Poate ca nici constiinta lui loan Bratianu nu se Invoi
dinteodata la ceia ce era, de fapt, razboiul cu prieteni,
fie si aparenti. Dar decisiunea netulburata a generalului
Prezan invinse. Se dadu ordin ca multimea Invalma-
sita de la Socola, care din nou ameninta Iasul, sa fie
imprästiata si oriunde cetele desordonate, mirosind cis-
tig ieften, s'ar Infatisa, sa fie lovite si puse pe fuga.
Dacd. la Tecuciu ajunse aruncarea din tren a acestor
REVAN§A 259

soldati deveniti niste briganzi fIr N. curaj, dacä la Galati


totul se isprävi cu coborirea In transee a unui regiment
romthiesc contra unei Intregi divisii, lnaintea Folticeni-
lor se ajunse la o adevXratä ciocnite, maiorul romin
fiind Impuscat pe la spate.
Dar marea mass 5. mergea pe cel d'inthiu drum mane
ce ducea spre Basarabia, In carutele golite de munitii
si alte materiale, oferind spre vinzare, pe citiva lei, dar
cu chitantä In regulä, tunuri, pusti si cal. Tirau cu
dinsil une oH femeile netrebnioe cu care se Impriete-
niser6. prin sate. Era coborirea in realitatea contempo-
ranh a soenelor din vremea rätäcirii prin stepe a har-
barilor al clror singe 11 aveau acesti desgärdinati.
7. SUPT ARMISTITIU SI FALSA PACE.

Chestiunea armistitiului, pe care Central ji, obositi pe


frontul de Vest, ni-1 oferiau si -lima, se punea deci cu
cu toata hotarirea.
Numärul acelora cari-1 voiau, considerindurl ca o ne-
cesitate care nu se mai poate inlatura si condamnind
cu asprime o atit de ucigatoare actiune de razboiu,
care se mintuia cu o astfel de miserie, era foarte mare,
dar nu peste asteptari, data fiind puterea de resis-
tenta cunoscuta a acestor biete suflete. Si intre ofiteri
o propaganda dibace raspindia ideia ea totul e sfirsit,
cä oHce intepenire in atitudinea razboinicä nu e numai
o gresealä, ci o adevarata crima. Un val de tlescurajare-
trecea asApra unei intregi societati care avuse totusi mo-
mutt frumoase si. supt care era o armata de ;erani,
careia in zadar i Ise vorbia cu mestesug, in vederea a-
pAtarii unei popularitati nesanatoase, de intoarcerea
imediatä la vetre.
Unii dintre pacifisti nu erau decit tovarasil odor de
la Bucuresti, carora li revenisera sperantele stricate de
insuccesul de la Marasesti. Stere ramasese la gazqta
lui de defetism. si -de inchinare la stralni, dar in Iasi
grupul lui de localnici era intreg -si neinfluentat, cilia
de putin, de tot ce se petrecuse: strinsi in jurul. revistei,
care nu mai aparea momentan, Via (a RomanPascei,
,SUPT ARMISTIVIJ I FALSA sPACn 261

ei demonstrau la orice ocasie, dupa aparitia lor trium-


=care putindu-se gici orice greutate siorice InfrIngere.
Laolaltä cu majoritatea Evreilor intelectuali, ei represin-
tau o continua si obraznica protestare contra rdzboiu-
lui. Dar spetele dusmanilor interni erau multe In
afara de aceSti teoreticieni ai urii contra unei cause evi-
dent nationale. Profesorul de Universitate Ilie Barbu-
lescu, .care era sa. fie, ceva mai tirziu, palmuit lute()
gara basarabeand, manifesta cu cinism aceleasi convin-
geri. Cutare intelectual distins al Iasului colabora la
foala mea numai cu articole despre Bucovina si,
and 1-am somat sä vorbeasc i despre Ardeal, a tacut.
Se gäsiau si oameni de treabd cari glumiau cu ptivire
la intentiile Bulgarilor de a ni lua Dobrogea, vorbind de
o Romanie Mare fall Mare", si colportau inventii des-
pre MAW pierdute care nu avusera. loc.
Nimeni nu Indraznia s ieie masuri Impotriva a-
cestor oameni caH, dna nu puteau face rail, slabiau
si Inveninau sufletele. Intre ministri chiar, erau de
aceia cari desaprobau pe Bratianu, pe care .aratau sa-1
fi urmat numai din disciplina de partid i supt pre-
siunea imprejurarilor. 'Dana va veni vremea and se
putea cauta o asigurare In strainatate, ei doriau sa se
urmeze exemplul Rusilor, plecindu-ne armistitiului pe
care din ce In ce mai mull Germanii Ii porunciau, cu
amenintari. Dad. regina Isi 'Astra toata aria de su-
flet, daca regele se Invoia cu greu la masurile de o Im-
paciuire care nu era declt forma, relativ acceptabila,
a capitulärii, ce lacrimi i-au izvorIt din ochi de Anul
Nou 1918, chid, cu un grup de ultimi credinciosi, intelec-
tuali, tineret din scoli, am venit la Palatul Reginei. pentru
Implinirea vechilor datini 1 cutare din ministri, al carui
nume se poate gäsi In Memoriile" mele, venia la mine
ca sa. ma. Indemne a rosti eu, In ziarul rdzboiulut natio-
nal, cuvintul care trebuia sä clstige spiritele Inca neho-
262 CONFLICTUL

tgrite. De ce n'as mArturisi cä oHce resistenta e impo-


sibilä, de ce n'as Indemna la singura mäsurä de salvare?
Presedinte al Camerei, Mortun mg. ceroeta supt un
pretext oarecare i, de pe prag, afirmInd a nu vom
avea nici Ardealul nici Bucovina, Ii argta marea sa-
tisfactie pänä acolo mergeau dusmaniile de par-
licit Ca scgpgm de Take Ionescu".
Atmosfera de resemnare se fAcea tot mai grea. La
un anume moment nici regele, care credea cu o pa-
siune religioasg. ca vom avea i Ardealul si Bucovina",
nu se. mai putu Impotrivi: pasul dureros trebuia fgeut.
Generalul von Morgen, cu represintantii aliatilor Ger-
ananiei, astepta la Focsani. Militari trimesi de noi se
duserg. acolo Intr'o atitudine care nu se deosebia mult
de aceia a unor prisonieri cart se bucurä cä au scApat:
de ce 4 repeta i aici numele, de si protestarea care
s'a opus mgrturiei mele scrise n'a fäcut, din nenoro-
cire, decit s'o confirme? Pentru asemenea sarcini, care
cer un Ina lt simt de demnitate In Infringerea sau, in
casul nostru, In fatala Ingenunchere supt imprejurgri,
trebuiau suflete foarte tari. Armistitiul s'a Incheiat deci,
si pentru multi vestea lui fu consideratä ca o usurare.

Mai mIndru, mult mai mindru, Ioan Bratianu nu


crezu cl_poate 'Astra mai departe rdspunderea unei si-
tuatii care din vina multora, dar si mai ales a Romt-
nilor, ajunsese aici. El demisiong. la 9 Februar 1918
si, dupg ce se vorbise si de un Ministeriu Stirbei, un
raliat la causa räzboiului, cu toate Intinsele sale leggturi,
de multe feluri, cu Germanii, lumea se trezi, pe
neasteptate, cu un Ministeriu al generalului Averescu,
In care .entrau oameni färä niciun trecut politic, unii din-
tr'insil hotgrIt favorabili, i prin locul unde-si fäcusera
studiile, Centralilor. Din el fAcea parte, la dreapta gene-
ralului, d. C. Argetoianu. Cum s'a ajuns la acest Mi-
SUPT ARMISTITIU 51 FALSA PACE 263

nisteriu vor putea spune aceia cari, pn anima, din


deosebite motive, au tacut.
Armistitiul va fi Inoit pe scurt limp, la scadenta: era
ce se putea face. Apusul parea a se desintereseaza to-
tal de ce se petrece la noi. La Legatia francesä, unde
era un bun prieten, d. de Saint-Aulaire, care a inteles
tot zbuciumul nostru sufletesc si a intarit multe inimi
care slabiau, nu ni se puteau da decit sfaturi i Incura-
jari; in resolutia noastra nu se vedea o lipsire de la
datorie. Legatiile celelalte aveau aceiasi nota i singur
ministrul italian represinta o inteligenta si o energie.
Generalul Berthelot, pe care nicio astfel de conjunctura
nn-1 departa de increderea sa in succesul final, ar 11 do-
rit sk se organiseze, in locul armatei rusesti pierdute, un
front ucrainian, si cu bani francesi se strinse la Iai o
mica 'panda ruseasca purtInd uniforma arhaica, cu
mot albastru, a haidamacilor de la sfirsitul secolului al
XVIII-lea. Ei nu mirau si nu interesau pe nimeni: atitea
se vazusera In cursul acestui razboiu al tuturor surprin-
derilor! In scurta vreme nu se mai gäsi nici picior de
7, soldat ucrainian": invietorii gloriei lui Bogdan Hmilnit-
chi si a lui Mazeppa, primindu-si plata, isi luaserd
talpäsita.
Una dupä alta veniau vestile cele mai descurajatoare
pentru eine nu privia drept sus spre stelele nemiscate
ale datoriei. La 9 Februar 1918 guvernul Ucrainei, care
se proclamase autonoma, Incheia pacea cu Centralii
si, mai mult kelt atita, deschidea larg porlile fostilor
dusmani, cari ajunserd In arme pana la Chiev. Speriali
Intaiu in fata felului cum Centralii Intelegeau sa inter-
preteze pacea fara anexiuni i contributii, pe basa li-
berei determinari a popoarelor", bolsevicii, stapini fara
rivali ai Rusiei, zaboviserä citva timp din instinctul na-
tional care nu se putea stinge dinteodata, declarind cä
se margenesc a nu face razboiul, pentru ca apoi, preo-
cupati de Indraznetul, nebunul lor gind: prefacerea lute-
264 CONFLICTUL

diatd, radicald, absolut d. a unei societdti intregi dui:4


inexorabilul crez al formulei marxiste de import, sä
isclileasc i ei un tratat, la 3 Mart, pe care, la 15,_ con-
gresul Sovietelor dominante s'o i ratifice.
In aceasta noud stare de lucruri guvernul Averescu,
total neexperient, avea inaintea sa i problemaBasa-
rabiei.
In clipa cind toate popoarele se ridicau la Gallo--
tinta de ele insesi, nu se putea ca Moldovenii" Basara-
biei, la cari nu incetase niciodatd de pe la 1900 inainte
agitatia nationald pe cdile pasnice ale Bisericii, litera-
turii, ziarului, sä nu aräte hotärita lor intentie de a
trdi de sine, cu lirnba Mr, mai ales cu dinsa
cu organisatia lor bisericeascä i cu coala Mr, cu o-
,
bicedurile i tradipe Mr, dacà se poate. Elementele
din ostire au fost acelea care au dat impulsul, ames-
tecind in instinctul br romänesc firestile idei care erau
atunci in curs printre Rusi (un Alecsandri, nationalist
romin, de sigur, era insd in fond un tolstoian). Go-
miletul national moldovenesc" se formä deci in Maiu
1917, mai ales cu soldatii de la Odesa, la cari se addu-
gird apoi elexnente dintrTo incepdtoare si incd smeritä
intelectualitate, ca aceia a u.Mxi Buzdugan, grdbit, de
la aparitia sa la Iasi, cu vestea apropiatei desertiuni
rusek.ti, sä se aprovisioneze cu ce cdrti romthiesti putea
gdsi, a unui preot Mateevici, care gdsi accente mai sim-
ple, dar mai calde decit ale vechiului poet Gheorghe
Sion pentru glorificarea limbii strdmosilor, a unui Si-
mion Murafa, imposantä figurd de voinic, mai tirziu.
a unui Tantu si a unui Halippa, un timp nestiut. Si
alto figuri rdsärird la Iasi, la inceput neincrezdtoare,
pipäind terenul pentru un viitor pe care nu t.i.au cum
sd si-1 zugrthreascd.
Pentru a intthi acest curent, Statul romin, prins de
grija propriei sale existente i preocupat de a nu ames-
teca cloud chestiuni deosebite, fAcind in ce priveste l3asa-
SUPT ARMISTITIU §I FM SA PACE 265

rabia o actiune de unul singur, nu Indräzni A Intreprindg.


nimic. Ce s'a petrecut acolo a iesit absolut liber, de la
sine, din potrivirea ceasurilor exceptionale. Nicio minte
superioarg. n'a Intipgrit un caracter de vointg. indivi-
dualit. Profesori din Regat, un Munteanu-Rimnic, fratii
Hanes, Invätätori de acolo se stabilir1 de la obucatg. de
vreme, cu elemente bucovinene de valoarea unui Marian,
fiul preotului folklorist, si aveau legAturi cu Ardealul, ai
cgrui prisonieri liberati vor Impgna Rusia de sine stätg.-
tuare. Onä la termul Märii chinese. nil Intrebuintare,
alti pribegi ai Bucovinei mergeau.departe pana cg.treNi-
pru si o mirare bucuroasg. Ii cuprindea pe cei caH des-
coperiau In aceste adincuri rusesti vechi sate moldo-
venesti Infloritoare, model si obiect de invidie pentru.
Rusi. Prin satele basarabene si la adungri de Inv Maori
se Incepu o initiare in literele latine, In conceptjile ro-
mg.nesti, care era ca a unor copii curiosi si rivnitori.
Un mare ziar national si cultural, de naivg. Increderd
In -ce se pärea imposibil, Romdrzia Mare, a Inoeput sä
se tipareascg. In Chisingu, pe cind la Darnita, In U-
craina, voluntarii se stringeau supt steagul tricolor, con-
dusi, cu aceiasi oarbg. credintg. In vretni mai bune,
si de unul din cei mai buni ziaristi ai Ardealului, Voicu
Nitescu, de la Gazeta Transilvaniei".
Ucraina i-ar fi anexat bucuros aceastg. Basarabie a-
supra cdreia agitatia nationalg. a Rutenilor manifes-
tase de multä vreme pretentii. Trebui Insg. ca Rada,
care (Muse si ordine In acest sens, sg. se resemneze
la existenta unui organism national absolut durabil la
hotarele sale de la Apus. In sfirsit curentul de la 0-
desa, din ce In ce mai puternic si mai constient de
margenea Onä la care pot merge aspiratiile moldo-
venesti, izbuti sg. constituie, si cu elemente din toate
celelalte nationalitäti si cu oanieni de toate colorile so-
ciale si. politice, pang. la Ucrainianul demagog Tiganco,
dar, potrivit cu ideile dominante In Rusia, ferindu-se
266 CONFLICTUL

de tot ce putea sä aminteasca suprematia de pana a-


tunci a unei nobilimi, In majoritate romaneascl st
cu bune sentimente nationale chiar and stia romaneste
prost prin educatia straina, sau chid nu stia chiar de
de loc, o Adunare revolutionarg Sfatul Terii (ideia de
Soviet e Inläuntru), cu. d. Buzdugan ca secretar, care era
tot asa de indreptätitg sg. existe, sä iea hotariri, sä creeze
nond ordine constitutionala ca oricare alta din cuprin-
sul imensei Rusii tra.nsformate. Dupä desbateri care,.
la acesti oameni sfätosi" din temperament, deprinsi
ruseste a invirti, a suci si mai ales a molfai multa
vreme idei pe care nu le puteau intelege deplin, tre-
buira sä dureze saptarnini intregi, mai ales ea se a-
mesteca, i aici, greaua problema agrara pentru lamu-
rirea careia alergà de la Iasi i geologul, cu multiple
preocupatii, Murgoci, se ajunse la solemna procla-
mare a Republicei Inoldovenefti. Republica", pentru
a ideia insasi a Monarhiei, ca i aceia a proprietätii
marl, a privilegiului de nastere i chiar de intelectua-
litate, erau odioase unor oameni cari fuseserä educati
in acelasi sens ca i toti oamenii din stinga din toata
Rusia. In frunte era ca presedinte fostul docent Ia U-
niversitatea din Petersburg Ioan Inculet (probabil Hin-
culet), om socotit in fieeare cuvint si gest al lui, unind
cu 0 inteligenta dibace tot ce trebuie pentru a face pe
cineva simpatic din prima clipd, chiar dad aceasta,
simpatie ar fi sä mine la o pagubg., iar ca presedinte
de Consiliu pe reservatul doctor Ciugureanu (de fapt:
Ciuhureanu), pni de purtari alese.
Vestea marii prefaceri fusese, natural, predicatg. si
teranilor, moldoveni si ceila1.0. Li se vorbise pasionat
de pamintul care trebuie sa fie al lor i pe care I-au
usurpat altii. Dar oamenii satelor atita asteptau: pen-
tru dinsii, ca i pentru cei din stinga Prutului revolu-
tia insemna doar aceasta: luarea ogoarelor, arderea
curtilor boieresti, care cuprindeau adesea nepretuite in-
sup'. ARMISTITIU SI FALSA PACE 267

cruri de istorie si de arta., suoboda desfriului pe un nu-


/Or oarecare de zile, dupä care sufletele simple faga.-
duiau cea mai disciplinatä i supusä intoarcere la nor-
mal. De la un capät la altul al provinciei se desläntui
astfel cea mai salbatecd anarhie.
Ge i se putea opune? Falk' de planurile ucrainien.e,
Inc vii, fata de primejdia strecurarii soldatilor ban-
diii ai armatei generalului Scerbacev, se incercase orga-
nisarea unei armate, eu sefi recrutati din ofiteri infe-
riori si sub-ofiteri. Astfel ci. Pintea putu s ajungä la
abia douazeci i ceva de ani ministru de Ilazboiu. Dar,
dach uniforma, o derivatie a celei rusesti, se putu
vedett in curind pe sträzile Iaului, lipsia si armament
si conducere tehnica. Trebui deci sä se faca apel la
oslile romänesti, i cei doi presedinti aparura. la Iasi,
primiti solemn la Universitate, unde gasird astfel de
accEnte, parca ar fi trait totdeauna intre noi si nimic
n'ar .f. despartit vre-odata tara lor de a noastra.
Basarabia, amenintatä, la rindul ej, cu prada totala
a avutiei sale, cuprindea insemnate deposite pentru
=lata romäneasca si se crezu cä aceasta d guvernu-
lui romin dreptul de a si le apara cu paza militard.
Generalul Brosteanu, unul din cei mai buni sefi ai ar-
matei noastre, trecu deci Prutul cu citeva mii de oa-
meni i nemeri in Chisinau o stare de lucruri cum
numai o anarhie de sistem rusesc o poate crea.
Bolsevismul patrungese neaparat si in capitala Ba-
sarabiei, cistigind elemente evreiesti i rusesti mai ales,
la care se adaugia ciudatul aventurier moldovean Cätä-
rtu, care facuse sä sara in aier casa episcopului ungu-
resc de la Hajdu-dorogh. and o parte din voluntarii ar-
deleni de la Darnita venird cu steagul tricolor al re-
venclicatiilor nationale, In credinta ca vor intimpina o
caldd imbratisare frateascd, ei furl primiti cu focuri de
pusca si, coboriti din tren, purtati, intre injuriile plebei
evreiesti, pe sträzile Chisinaului. Hotärirea lui Bros-
-268 CONFLICTUL

teanu puse imediat capät unor astfel de spectacole.


Peste clieva zile numai, Basarabia era la picioarele
lui. Generalul va avea sä sfarme Insa, riguros, ten-
tativa bolsevicilor de a relua" Tighina. Sovietele, in-
xlignate de aceasta. Incalcare, protestara In zädar si de-
clarara, la 28 Ianuar 1918, razboiul. Nehotärlt asupra
perspectivelor de viitor, generalul Averescu a trimete
negociatori, cari vor Incheia pactul de la 9 Mart, prin
care se fägaduia la timpul säu evacuarea Intregii pro-
vincii.
Dal el nu mai era sa aiba greutatea de a trece peste
aceastä fagaduiall pentru a mentinea pamIntul roma.-
nese care i se Incredintase: Inca de la 12 Mart el va fi
adus, din causa situatiei fata de. Centrali, a paräsi pu-
terea.
Germanilor li se ceruse, la 2 Februar, grin ministrul ple
nipotentiar I. Papiniu, prin d. I. Miti linen care
trebuia sa vada ce vor cei din Bucuresti, si raspunsul
fu ca nu vor dinastia si colonelul Ressel, o prelun-
sire de douazeci de zile a armistitiului, pentru ca noul
guvern sä se pund in curent cu situatia". Se acorda nu-
mai o saptamind. Colonelul trebuia sä ceard o 1ntreve-
dere a presedintelui de Consiliu cu Mackensen, si ea
avu Mc In ziva de 9 Februar la Buftea. Generalul pu.tu
sa afle ca seful armatei de ocupatie are intentii bune:
nici desarmare, nici demobilisare, iar rectificarea grani-
tei Dobrogii nu ni-ar lua nici Manga lia. Dar, a doua zi,
Czernin, inexorabil, voià ca toga. Dobrogea O. fie data
Impatritei Aliante, cu o schimbare de granitä la Nord,
Inca nefixata, si aceasta de la Inceput, Inainte de a ince-
pe negociatiile.
Pentru aceasta, si mai ales pentru a hotärl, daca, Ina-
intea somatiei peremptorii a Centralilor, facem sau nu
pacea, se adunara cele patru Consilii de coroana din Fe-
bruar st. v., la care, pe lingä membrii guvernului, afara
de d. Garoflid de la Agricultura, care Meuse neingaduite
SUPT ARMISTIT1U i FALSA PACE 263

declaratii pentru schimbarea politicei Romaniei, i de-


generalul Prezan, luau parte de la liberali Ioan Br lila-
nu, Pherekyde si AL Constantinescu, de la conservatorL
Take Ionescu, asistat de M. Cantacuzino 0. D. Greceanu.
Generalul Averescu_stAtea neclintit pe finia sa: nu Se-
lma! poate decit o resistentA de formA, pentru care a-
vem doar munitii de citeva zile: ar fi Un sacrificiu inutil
dupA care fireste an fi supusi la conditii si mai grele.
Protocolul, redactat pentru I. BrAtianul al sedintei
de la 17 Februar redA bstfel cuvintele sale: Gene-
ralul Averescu a conchis aa 43Arerea guvernu-
lui este sA se accepte aceastä conditie, de care ce
armata nu poate face declt o scurtä resistentA, CA ni
lipsesc subsistentele i munitiile i cg. aceasta ar fi i pii-
rerea comandantilor de armatA". Generalul Iancovescu,
ministril de Razboiu, confirmA aceastA situatie. Regele a-
sigura cä nici generalul Prezan nu crede Intr'o resis
tentA de lungA duratr. Iar Matei Cantacuzino fu de
pArere a se accepta conditiile de pace, oriclt de dureroa-
se, In tare nu vede nimic umilitor, caci altmintrelea dis-
trugem armata i arrnamentul. D-sa incidental eriticd
amar elasele diriguitc,an..". De aliM, In a doVa sedintA la
18, seful guvernului aducea Inainte i faptul, amening-
tor, ca dusmanul are acum In Basarabia-de-Nord doul
divisii de infanterie i _alma de cavalerie", asa Inelt si
Basarabia am putea-o pierde. Dar generalul fu zguduit
and, In aceiasi sedinta, i se coniunicl telegrama
priii care se mai cerea admiterea principiului recti-
fic)Ailor de granitI de spre Austro-Ungaria", demobili-
-sarea pAnA la o trupA de politie fatA de Rusi, dreptul de-
a trece al Austro-Ungurilor spre Ucraina prin Basarabia
si chiar Moldova. El judecA inacceptabile", fiind u-,
tillitoare", aceste pretentii care pun din n.ou chestia
In discutie". Dar si aceste conditil au fost pritnite peste
clteva ceasuri pentru a apAra Dinastia" si a asigura
Basarabial.,
Dibace, interventia iui BrAtianu punea guvernul ln
270 CONFLICTUL

tr'o situatie grea: pentru fond, el recomanda O. nu fa-


cern nicio discutie, ci, ca 13ulgarii la pacea de la
Bucuresti, sä iscglirn pentru ca aceasta, mai tirziuo
sd ni creeze un titlu fatd de Aliath a se cere ina-
micilor toate conditiile si a le accepta in bloc, fdrä dis-
curie, arätind astfel cd nu e vorba de pace convenita
si definitiv g. si, printeaceastd protestare morald Ng.' de
ornenirea Intreagg., se pune In ochii tuturor supt ade-
vdrata sa luminä caracterul de violentä si de provisorat
al operei aoelor ce spun cä vor pace far% anexiuni"1.
Dacd insd, cura Ii este patriotica dorinta, ar fi sd se
dea o luptd, generalul Averescu sd-si iea si el rds-
punderea, participind la ordonarea i conducerea ei:
Resistenta nu se poate efectua fdrä concursul unanini
al tuturor si mai ales al guvernului, in capful cdruia
este un general2". De altfel, pentru o pace ca aceasta,
mai practic e st se adreseze regele celor cari, la Bucu-
resti, se au bine cu dusmanul.
Regele se amestecd numai pentru a-si ardta adinca
durere pentru sfisierea ce se preggleste 5i speranta cd
totusi, mai tirziu, natia va fi rdsplUtitä pentru covirsi-+
toarele ei sacrificii. Protestarea) la 19, in nurnele Regi-
neise addusese, fdrä gust, si a femeilor romine" a
printalui Carol nu fu subliniatä de dinsful altfel declt
cu un gest nehotärit.
Gerieralul-presedinte, care, dupg. primul Consilia, tele-
grafiase imediat cg. primeste renuntarea la intreaga Do-
broge", se gasi fatä de aceastä manifestare si de opositia
d-lui Prezan, care, venind personal, declard in nu-
mele ostirii cd are si vointa i putinta de a lupta si,
ca sà se judece mai bine sentimentele ei, ardtd cg, si
(Mpit incheierea armistitiului, dar inainte de a-I cu-
noaste, trupele au tras cu tunul o noapte intreagd in
Revisit, Istoricd, lulie-Octombre 1932.
.1 Ibid. De altfel piedeci nu va pune si, daca se va sti ci par-
tidele sint contra solutiei Guvernului, in acesta chiar el va gAsi
avantagii
SIJPT ARMISTITIU §1 FALSA PACE 271

Tirgul Ocnti"1. El Isi oferi verbal demisia, pe loc rds-


pinsg.. Ramlnea deci ca el sg poarte rgspunderea pen-
tru actiunea Inceputä, o alta nevrInd sincer sA o iea
In vedere. In ce priveste intentiile Gentralilor de a
opri In cale misiunile aliate se dAdur g. explicatii nu cu
desAvIrsire dare, dar se deciser g. ingsuri destinate. sä
impiedece orice loviturg..
D. C. Argetoianu a fost deci trimes In teritoriul ocu-
pat Impreung. cu Papiniu, cu im alt diplomat, Burghele,
cu generalul Lupescu i colonelul Mircescu. Informa-
torul rornln sé ggsi Inaintea unui represintant german,
ministrul von Kiihlmann, om jovial, cu legAturi feminine
rApede clescoperite la Bucuresti, care nu presinta In nu-
Indic Imperiului declt clause economice, In adevar foarte
grele, care trebuiau sä prefacg Romänia In ceia ce f ii-
sest. supt Turci, chiler al Impärätiei kr, si, Inca mai
räu, aci era vorba de a face din ea, cu portul Giurgiu
cedat pe un lung sir de ani, marea magazie de apror
vision are cu grine si petrol a Gerananiei. Imperiul,
care prbnise luarea Basarabiei de Romgnia, ar fi ad-
mis ba ar fi impus chiar, alte conditii, nesfIrsit mai
favorabile, dacä Romgnia ar fi consimtit sä trimeatä un
contingent, fie $i un singur regiment, un singur steag pe
frontul de Apus, ceia ce i se parea de un mare efect
pentru beligeranti; s'a afirmat cg. generalul Averescu
s'a putut opri o clip. asupra unei astfel de propuneri
Foarte sensibil si la aceste avantagii i reservIndu-si ca
principal deposit Severinul, Czernin, credincios vechiu-
lui sgu plan, pe care insg. Germanii i-1 amputaserà
foarte mult, voia pgmInt, data aceasta, fiindcä nu se
putea altfel, pentru detestata Ungarie. Se va lua pentru
dinsa toata linia muntilor, pänä de-asupra Sinaii, cu
$i generalul Grigorescu declara regelui ca oast& de supt
comanda sa, ofiteri i soldati, este totdeauna gata la ordinele
regelui ei".
2 V. Memoriile mele, la aceasta data: declaratiea d-lui Argetoianu:
272 CONFLICTUL

vechile paduri la care fgoeau zimbre capitalitii e-


vrei din Budapesta; Moldova iesia cu totul ciocirtitg. In
unghiul nord-vestic al judetului Suceava. Dobrogea-de-
Sud revenia Bulgarilor, pe chid cea de Nord era pgs-
tratä, In vederea gurilor Dungrii, ca uri condominiu in-
tre Centrali. Deocamdatg se admisese, In preliminarille
de Ia 5 Mart, cedarea Dobrogii cu o cale comercialr la
Constanta pentru tara despoiatä, rectificgrile de fron-
tierr pentru Austro-Ungaria In _principih, mgsurile
corespunzgtoare-situatiei pe terenul economte", demobi-
lisarea supt control a opt divisii, resiul rämlnind a fi
demobilisate dupl pacea cu Rusia, transportul de trupe
la Odesa.
Odatä ce era armistitiul, disp6sitiile de pace, negocie.s
rile din palatul Stirhei de la Buftea, 7odatä ce intra-
se.ln deci In neutralitate, presenta auxiliarilor mili-
tari ai Intelegerii devenise indesirabilä pentru, Centrali.
Misiunile aliate fuseserg deci invitate sg piece si guver-
nul romin trebui sä se supuie. In adincul noptil tre-
nul care le cuprindea astepta in gara Nicolina lingg
Iasi, pentru a lmpiedeca demonstratiile. Figura gene-
ralului Berthelot, cgruia i se dAduserä daruri 51 seri-
soli de recunostinta, apgrea; radiind aceiasi Incredere,
la fereastä. Cum nu voiserg sa ii permitg. a trece spre
terile lor färg sicana unei umilitoare carantine, se du.-
ceaucu totii de-a lungul imensei Rusii c\a. SA-si regäseasa
acelc patrii si cImpiile de luptg. Presedintele Con-
sfliului nu apgru, dar regele, regina rgsgrirg in mica
garg 1ntunecatg, si Maria a Romanfei sgrutg pe obraji
pe generalul frances cdruia regele cu ochii Iii lacrimi
Ii stringea cälduros mina.
Atunci se Ilspindi si In public stirea cg acei nu-
mar de soldati ai Centrarilor, suiti In peste o suth, de
camicane se Indr aptä In Basarabja spre calea feratät
cu intentia de a face prisonieri pe militarii cari se in-
crezusera onoarei noastre. Ar fi fost un. -act abominabil,
SUPT ARMISTIT1U 51 FALSA PACE 273

care ne-ar fi injosit pentru toate timpurile din Vina


cui dintre noi ar fi inspirat sau macar tolerat. Am vazut
cum, in Consiliul de Coroana de la 24 Februar st. v.,
cuvinte nobile furd rostite contra oricarii tentative de
a ne desonora fata de prietenii. zilelor grele cari ne
pärasiau in momentul oel mai dureros.
Pe cind generalul cauta in felul sau, care nu era
si al opiniei publice, sa-si serveasca, in calitatea noua
de politician stingaciu, tara pe care ca general o aparase
de cloud ori asa de bine, d. Barbu $tirbei, cam priMise
pe furis visita fostului atasat austro-ungar la Bucuresti,
oolonelul Randa, pusese la cale o intrevedere intre re-
gele si contele Czernin hisusi, care fu-sceruta. si prin
eful guvernului, pentru o comunicare din partea Im-
paratului". Suveranul trebui sa caute pe acesta la
gara Racaciuni, in ziva de 15 Februar, audienta a-
vind loc in tren1. Dupa cit se ,stie, dup l. eft o spuse
insusi, ministrul austro-ungar fu grosolan de arogant,
dind lui Ferdinand 1-iu sa aleagä intre pierderea tronu-
lui si gratia pe care i-o oferd, din solidaritate monarhi-
cd, noul Imparat i rege Carol, daca primeste sincer
conditiile preliminare de la Buftea si Incredinteazä con-
ducerea negocierilor de pace unui om sigur pentru
Austro-Unguri, cum II considerau pe Alexandru Marghi-
loman. Cu lacrimile in ochi regele Imi vorbi de aceasta
hotarire.
Deocamdata generalul Averescu avu curajul de a adu-
ce conditiile preliminare inaintea a ce rämäsese din
Parlament, o mare parte din membri hind la Odesa,
unde duceau o viata usoard ca la Bucuresti, fara a-si
da sama ca sint in mina Sovietelor, de care i-a scapat
numai interventia colonelului canadian Boyle, care expli-
-ca apoi regelui Ferdinand ca el stie cuin se umbla in
padurile patriei sale cu huitele de cini sälbateci, la cari

V. protocolul citat.
274 CONFLICTUL

trebuie O. descoperi seful. In ramasita de deputati si se-


natori de la Iasi, putini, ca Delavrancea, acum greu bol-
nay, si. MI-a sä-si dea sama, aproape de sfirsitul sau, ori
aparatoru1 devotat hl drepturilor dobrogene, I. N. Ro-
man, Ardelean de nastere, aveau Indräzneala unei opinii,
supt presiunea crescInda a Centralilor. Multi nu sinitira
macar un fior and presedinte1e Consiliului, neobisnuit a
da dovezi de o sentimentalitate MI care omul nu e
totusi complecti destäinui cu glasul potolit, Inteun astfel
de contrast cu uniforma pe care o pastra, cd e vorba
de amputarca terii, dar sa nu-1 tulbure nimeni, cum
nu trebuie sa se faca atunci cind fiul e chemat sa opere-
ze pe mama sa". Amintindu-si de declaratiile din 1916,
d. Argetoianu voia sä faca pe ascultatori a Intelege cd, de
oare ce conditiile materiale hotäräsc totu.1 In viata State-
lor, luntrea ramasa fail catarg a RomAniei poate fi In-
dreptata catre un mal ca si catre celalt. La iesire, dupä
ce aratasem necesitatea morala de a Incerca, pentru o-
noare, o ultima sfortarenu cu acel triunghiu al mor-
a earn ideie se atribuia lui Take Ionescu, si Inca mai pu-
tin cu altä ideie, In adevar a lui, expri.mata si In
Consiliul de Coroana, la 17 Februar, de a preface Roma-
nia Inteo armatä ambulantä ca a prisonierilor .ceho-slo-
vaci mergind prin stepele Siberiei care frontul de Vest1,
..am alcatuit memoriul, iscalit de toti cei cu durere de ini-
ma, In care amintiam regelui ca a jurat sä pästreze In-
treg pamIntul patriei. 0 protestare contra rapirii Do-
brogii, aratInd tot ce Inseamnd pentru noi si tot ceia ce
i-am dat, fu redactata. aproape In aoelasi timp.
Totusi generalul Averescu parea dispus sa continue,

1 V. protocolul Consiliului de CoroanA din 17 Februar : Resis-


tenta nu trebuie sA urmAreascd numai un scop de protestare, dar
BA fie facutA cu scop de a putea prin ea scApa fiinta Statului, adecA
pe Rege i Guvern, cu o parte din armatA, care sA pdatd trece spre
Rusia rAsariteane.
SUPT ARMIST1TIU 51 FALSA PACE 275

dupa disposltia spiritului säu, fär ovaire, pe calea


ce-si fixase. In curInd Insa acele piedeci Ii räsarira
In cale, de care, lovindu-se cazu, Marghiloman venind
pe primul plan.
Peste putine zile noul ministru-presedinte Ii facea,
la Iasi, Intrarea, nu ca un vechiu orn de Stat, caruia i se
impune un grea sacrificiu, ci ca un triumfator, si In a-
laiul lui era sä apara, sfidind, hidoasa figura a colone-
lului" Stere.
Fiecare din ei avea o hnsiune: unul era sa Incheie pa-
cea care ne imputina, celalt, trufas ca-i revine rolul de
mult dorit, era O. ni däruiasca In schimb tan. sa, Basa-
rabia sa.
Am spus ca Sfatul terii era o Adunare vioaie, dar eu
caracter anonhn, neavind, in complecta-i neexperienta,
nicio conducere, i incapabila de a suferi una. Totusi !
curente se produceau Intr'Insa si, de spre partea Rusilor,
vechi sau noi, taristi sau bolsevici, nu era pe acea vre-
me nicio posibilitate de a exercita o influenta. ticraina
se gAsia In .pling. crisä, Rada, care chemase pe Crermani,
jignind si cel mai elementar sentiment national, va
fi Ifflaturata la 25 April, dictatura generalului Sco-
ropadschi fiind ocupath mai ales cu prigonirea Evreilor.
La Moscova, bolsevismul se organisa dupd metodele sale.
severe; afara de tendintele separatiste ale Cazacilor,
noi guverne de opositie se forrnau la Samara si In Sibe-
ria; dupa Incercarea de la Moscova contra Sovietelor,
leroarea era sä Inceapa. Ecoul acestor fapte se pre-
lungia, slilbit, pang. In Basarabia Tara simtia nevoia,
mi numai de a se sprijini pe ceva tare si statornic,
.dar si de a-si gäsi o situatie definitiva, de teama revan-
selor si rasbunarilor care s'ar fi putut astepta.
Cine crede ca prin discursuri, lungi sau scurte, mike
sau repetate, Sfatul terii a ajuns sä voteze la 8 April
alipirea la Romania, nu fail anume conditii de auto-
4eterminare localä, rapede uitate sau trecute cu vede-
276 CONFLICTUL

rea, nu-$i da sarna nici de aceste Imprejurari, nici de


ce inseamna manifestarile sufletului colectiv. Multe alte
cuN Intari se tinura in Sfatul Terii fara alt resultat decit
alte cuvintari $i nesfirsite discutii in conciliabule. Pre-
senta la Chisinau a lui Marghiloman, care, Increzator
in laudele fostului exilat in Siberia, cel ce se inchinase
cu totul aoestui doctrinar conservator dupa sarutarea
minii Tarului la Constanta $i servirea autocratiei wilhel-
miene nu era de rnirare, -credea cii acesta singur va
face toata isprava $i-$i va atribui meritul, din care pri-
mul ministru voia sa-$i poata.. reclaina o parte, a fost o
pierdere de vreme si o greseala. 0 pierdere de vreme,
fiindca acestor pletosi si zburliti, vibrind de pasiuni po-
pulare inca neslifuite, ce impresie putea sa li faca bole-
rul" din Bucuresti, sportsmanul curselor de cai, omul de
cea mai perfecta tinuta din toata Romania, bun de fru-
moask discursuri la Parlament iesind din impecabilul
plastron al carnasilor sale fara numar, precum, pe de
alti parte, ce mai putea fi comun intre vechiul gimna-
siast conspirator mai mult in gluma, deprins cu frase
nomantice, lustruite literar, $i Intre aoesti simpli iesiti
plini de praful$i stropiti de singele celor mai cumplite
lupte pe care le-a apucat omenirea? Iar greseala lui
Marghiloman, mare, indclebilä, era aceia cii parea sa
adauge prin infati$area sa in Sfatut Terii, cu armata la
spatele sale, un fel de amenintare de care 'ar fi ascultat,
fara' liber arbitru, o colectie de bieti. oameni terorisati.
Votul a fost imposant ca majoritate, $1 opinia pu-
blicii din Moldova I-a prima cu lacrimi de bucurie.
Pen tru intaia call regele a$a de greu lovit putea sa
scrie, ca raspuns la telegrama de Instiintare a lui Mar-
ghiloman, cuvinte de multamire si de Incredere In ceia
ce, $i aiurea, sta sa se intimple.

Peste o Luna $i o zi, acela$i presedinte de Consiliu pu-


ma cu tristetä iscalitura sa pe paoea separata din Bu-
cure.5ti. Socotelile care se facusera cu aducerea lui la pu-
SUPT ARMISTITIU 51 FALSA PACE 277

tere se dovedised gresite: nimic n'a fost parasit


din formidabilul program al Centralilor, a cdror in-
teligentd, cu Kfililmann si Czernin la un loc, plus ce
putea sä adauge, din asa de putin, Radoslavov si bietul
om care represinta Turcia, nu putea sä inteleagd acest
lucru: cd astfel de conditii, clraconice, nu erau decit
sd indirjeasca si mai mult la luptä pe beligerantii rd-
masi supt arme; mai lipsia sd se adauge, cum s'a fd.-
cut, cu tot atita usurätate, cä si mai grele, mult mai
grele, sint conditiile cari-i asteaptä pe acestia pentru
ed dbovesc.
Asupra purtdrii Centralilor In teritoriul a carii ocu-
patie si-o reservau inch' pe multd vreme, pacea, pri-
vita cu neincredere si in tiranisatii sau tradatorii din
Bucuresti, n'avu niciun fel de influenta. Se cduta pänä
la fund ce mai ramdsese unei teri ,aproape total seed-
tulle, si, cum tratatul prevedea, pe lingd o represintantd
milliard la Iasi, cdreia toatä lumea-i intorcea, .ostenta-
tiv, spatele, si furnisarea de provisii din Moldova, d-rul
Antipa, agent al regimului de ocupatie, gdsia, cu o mi-
rare In care se amesteca nemultdmirea, cd. avem Inca
peste nevoile noastre. Peste zece ani academicianul ro-
;min, asa de departe minat de vechile sale legAturi ger-
mane, era sä denunte inteo Intreaga lucrare procedeele
administratiei In serviciul cpeia a stat.
Trista popularitate cistigatä la Bucuresti si asa de
dpede pierdutd in Muntenia, Welt, dupd pace, puter-
nicul presedinte de Consiliu nu se va putea alege mid
el singur si pc care spera s'o. poatd. Intinde cu cren-
guta de mdslin In mind asupra terii Intregi era sä fie
impiedecatä in Moldova, unde, numai, traia In adevar
poporul romänesc, si prin alte mäsuri, acestea datorite
unui temperament räutdcios si vindicativ supt aparenta
de cea mai perfectä elegantd. Chestii de familie Invdj-
biserd pe Marghiloman cu Brätianu si, in ciuda tuturor
relatiilor oficiale de la Bucuresti, pe care cel d'intliu le-a
destäinuit In Carnerd, acusind pe celalt de uneltiri pan-
278 CONFLICTUL

germane, ele ramasesera intregi, cu toatà ura ce pu-


tea sit iasa din ele. Primul ministru avu, de sigur, o
parte personala in prigonirile, supt presiunea germana,
pe care le Incepu, sau lasa sa se inceapii, contra guver-
nului Bratianu.
Unul din intimii acestuia, Al. Constantinescu, fu in-
chis la Poarta Verde" din Iasi, unde semna, cu linistea
omului bine nutrit i voios: fost i viitor ministru". Se
incercara perchisitii domiciliare, care nu puteau da ni-
mic, dar stirniau indignarea oricui era cu iubire de
tara si intelegere pentru sensul razboiului. Se prefacu
urmarirea politica inteo vadire a actelor necinstite pe
care le-ar fi savirsit guvernul trecut: obisnuita cautare
a pungasilor" la fiecare cadere de regim. Pe cind cen-
sura, la dispositia Centralilor, incepea o actiune odioasa
5i ridiculk nicio insulta nu fu crutata Bratienilor si a-
micilor lor, sprijinitorilor politicii care parea ca da-
duse faliment. Calm, asteptind viitorul, eel mai tare
dintre oamenii politici ai terii nu se emotiona.
El ramase in casa din Iasi, pe dud altii, prinsi de
frica, plecau, cu scusa ca se duc In ten de libertate sa
apere acele interese ale Romaniei carora de sigur ii
erau devotati, 5i care au folosit de pe urma unor si-
linte, inteligente la unii, la altii mai putin inteligente.
Brutalitatea Centralilor li-a dat, fart zabava., prilejul.
In adevar Indata dupt iscalitura pacii s'a presintat
guvernului romin, ca s'o comunice i regelui, o lista de
persoane a caror plecare din tart, pe care n'o anunta-
sera nimthmi, ocupantii Munteniei ar fi dispusi s'o
faciliteze. Era, inteo forma de o neghioabt fatarnicie,
un decret de expulsare. Regele-mi spunea, aratindu-mi-1:
mine vor cere sa piece regina, poimini Imi vor izgoni
fiul". FAA de printul Carol, pentru a-I seduce si a-1 in-
departa, s'au Intrebuintat mijloace potrivite cu un tinar
pasionat; poate niciodatanu se vor gi exact motivele de
care s'au condus aceia earl I-au facut sa mearga la Odesa
SUPT ARMIST1TIU §I FALSA PACE 279

Intr'o tovärAsie foarte criticatä, anuntind ca., odatä ce


tara e la discretia ,InvingAtorilor, el vrea sä meargA, des-
facul de orice legaturi dinastice, pe frontul apusean,
unde se mai poate lupta. Fata de aceastä aventurA de
doudzeci de ani, generalul Averescu, care alcdtuise a-
cum, in intelegere cu dd. Argetoianu si Cuza, o Liga a
Poporului", In menirea de asanare a cAreia credea, si
care patrona o foaie, Indreptarea", in care se mani-
festa ca ziarist, fu de o cruzime antipaticd, si chiar
putin preväzätoare.
Dintre ostracisati, unii au zimbit si au rdmas. Altii,
cari-si fdcuserd si stagiul de asigurare si reconforta-
re la Odesa, au strAMtut supt insulte !nester pregtite
teriloriul ocupat pentru a ajunge la Paris. Acolo for-
mara, dupd exemplul Croatilor si Slovenilor, cari n'a-
veau insä un Stat, un Comitet national, ai cdrui mem-
bri, primiti cAlduros si in Parlamentul frances, avurd
insusirile trebuitoare pentru a tinea viu interesul fatà
de Rom5nia, al cdrii rege nu-si pusese iscalitura pe
actul de ratificare al tratatului din Bucuresti, si de a in-
tretinea strinse relatii cu aceia cari apärau in exil drep-
turile natiunilor prietene. Erau acolo Take Ionescu, To-
ma Stelian, d. Octavian Goga si multi altii; pentru a se
face mai bine venit, profesorul Pangratti cerea ca guver-
nul frances sd ni creeze un invat'Amint superior pe
care nu 1-am fi avut pän5. atunci. In astfel de legäturi
excesele innilesc si compromit o adeväratä natiune, si
a noasträ era fail indoiald una.
hi acelasi timp, in Italia se inrolau supt steag natio-
nal prisonierii din Ardeal, cdrora guvernul italian li
d4dea o nouä si frumoasA uniformä. Discursuri en-
tusiaste se tineau la Roma, uncle insä actiunea oficiala_
a ministrului Al. Lahovary, care-si dädea samä de ce
se sade si de ce nu se sade, de ce se poate si de ce
nu se poate, a intrat Inteun regretabil conflict cu ini
tiative personale, libere, care-si depäsesc prea usor-
tinta
280 CONFLICTUL

Aveam astfel, oricum, doud fronturi de opinie publica.


In Apus. De Anglia nu se preocupa nimeni, ceia ce
era o mare lipsä, iar In America nici preotul Lucaci,
venit de mult cu aparenta unei misiuni pc care n'o a-
yea. nici d-rul Stdnculeanu, care s'a präpädit acolo, nici
fostul ministru al Instructiei, dr. C. Angelescu, cd-
ruia i s'a dat, intr'un tirziu, Legatia de la Washing-
ton, n'au fost in mdsurd, data fiind greutatea de a cu-
noaste In adevär o lume asa de originald si de com-
plicatA, sä cistige prieteni. Ei ni-ar fi fost totuside cea
mai mare importantä, cInd istoricul, teoreticianul, mis-
ticul care ajunsese presedinte al Reyublicii Statelor-
Unite, Intrate In rdzboiu In acest an 1918 ca factor de-
terminant al decisivei, aparu cu programul de self de-
termination", care fusese, dar fard sinceritate, si al So-
vietelor.

In acest timp se fdceau alegerile pentru Parlamen-


tul pdcii si al sanctiunilor.
Ele s'au sg.virsit in Muntenia supt ochii jandarmului
german. Ocupantii, cari stiau ca totusi nu vor ranal-
nea totdeauna, Isi Inchipuiserd eä ultima loviturd care
i se poate da Romäniei e aceia de a samana ura so-
ciald mergind pana la revolutie. Se rdspIndia sistema-
tic Indemnul de a se ridica teranii contra marilor pro-
prietari, muncitorii contra burghesiei patronilor. So-
cialismul de agitatie era Incurajat de toatd plebea in-
terpretilor" evrei si a spionilor: la cea d'intaiu infäti-
sare a celor de la Iasi", el trebuia sa fie gata de lo-
viturä. La tara, candidaturile. recomandate full ace-
lea ale unui teranism radical pe aläturi de ideia natio-
nalll Multi Invätdtori i preoti furd astfel aruncati In
arena: lipsia numai un om inteligent, activ i cu ta-
lent de vorbd ca d. Joan Mihalache, Intors cdpitan de
infanterie, pentru. ca o Inchegare O. se producl, de
SUPT ARMISTITIU 51 FALSA PACE 281

inteo directie deosebita de aceia pe care o voisera


Austro-Germanii.
Nesfirsit de trist in aceste alegeri a fost faptul ca,
pe cind mu i ma de ostasi se intoreeau acum acasä,
brutal despoiati de uniforma indat a. dupa sosire sau
siliti sä salute pc Invingdtorii" caH dese oH ii necins-
tisera cakele i s'au laudat cu aceasta intr'o intreaga mlr-
sava literaturd de speta carpi lui Velburg, alegerile
n'au dat, cum se putea astepta, o mare majoritate de
nationalisti IndIrjii, gata sä apere cu oHce pret nobila
-opera. Indeplinitd cu atitea jertfe si, neindoielnic, i cu
multa glorie. In loc de aceasta ni-au venit intelectuali de
merit, ca profesorul Mehedinti, acum ministru de In-
structie al lui Marghilornan, pentru caH razboiul era
cel mai mare pacat facut contra adevaratelor inte-
rese ale neamului.
In Moldova, unde multi, ca mine, au refusat sä can-
dideze, atunci cind Marghiloman ar fi dat totul pentru.
o opositie cu vaza, resultatul alegerilor a fost tot asa de
prost: afarä de vre-o doi terani, unul, d. Serpeanu, din
Bolosani, adevarat plugar, celalt, un fost teolog buco-
Ainc-an, venit la noi cu semi-cilindrul profesiunii sale,
dar trecut de mult la cojocul clasei sale de origine,,
ambitiosul domn Zelea Codreanu, cellalti nu erau inte-
resanti, fiind o simpla colectie de miluiti ai regimului.
Era si un awl al odiosilor, din care nu putea lipsi C.
Stere, decorat pentru discursurile din Chisindu de regele
care fumase araturi cu dinsul, presintat poporului, in
balconul casei din Strada Lapusneanu. Presidentia Ca-
merei o avu d. C. Meissner, pedagog foarte cunoscut si
iuNt, care avuse in timpul neutralitatii cea mai rea ati-
tudine, pe cind un H. Stahl, fiu de German si de Fran-
cesd, se facea sä fie rdnit cu orice pret In Ardeal din
causa numelui pe care-I purta.
Ca operä positivd, acest Parlament de trei, patru
luni a facut numai aceia a unei organisatii a muncii a-
282 CONFLICTUL

gricole, i prin femeile rdmase prin satele flämlnde,


care a putut aduce foloase Inteo vreme de astfel de res-
triste, dar care urmarise scopul de a In Miura eu to-
tul exproprierea din Maiu 1917; meritul si demeritul
acestei reforme, practice, de tehnicieni, dar boieresti",
slut ale ministrului Garoflid, el insusi din lumea ma-
rilor proprietari.
Inca lo, tot timpul n'au fost declt reerimindri Inve-
ninate si cereri de rästignire a criminalilor rdzboiului".
I se suia oricdrui om cu simtul onoarei singele In fall
la cetirea buletinului parlamentar din fiecare zi. Viata
intimä a regelui, a reginei, Impiedecatä de a vorbi, de
a scrie, refugiatd -ea o prisonierd in casa de la Bicaz,
era adusd färä eel mai mie simt de cuviintd Inaintea
gurilor grosolane, care rinjiau. Ferdinand I-iu era pe-
depsit" astfel pentru cd se Imbolndvise fdrd leac pe
ziva chiar cind trebuia sd se -deschidd aceste Camere
ale desavudrii i batjocuririi, dad nu si ale detrondrii
sale, pe care, contra lui Marghiloman, o ceruserd cu In-
viersunare rdsturnAtorii de la Bucuresti, cari despretuiau-
sd. i calce In Iasi, cu Carp insusi In frunte. Discursuri
ca al profesorului Bdrbulescu rdmIn ca o vesnied ru-
sine pentru forma cea mai degradatä a parlamentaris-
mului romIn. Un discurs cuminte 5i plin de demnitate
era un adevärat act de euraj In aceastd Adunare a ia-
cobinilor trdddrii, pe cari oei ce puteau s'o retie, de
rapt o Intetiau.

Simptome se produceau Insd care Incä din cele din-


lain zile ale toamnei pdreau sd anunte o rasturnare
complectä a situatiei pe care astfel de energumeni o cre-
deau definifivd, clddindu-si pe dinsa un mare viitor po-
litic.
Pe cind pe frontul de Apus ajutorul american permi-
tea anume miscdri socotite prea riscante pan g. atunci,
cu un nou utilaj tehnic, cu un enorm, inepuisabil stoc-
SUPT ARMISTITIU §1 FALSA PACE 283

de munitii, pe frontul de Räsdrit unele sovaieli se pro-


duceau la Bulgari. Ca si la 1913, teranii soldati erau fu-
riosi cä II s'a stricat supt arme a patra recoltd, si rd-
sdrise din lumea Inväldtoreascä un masiv fdlcos i cer-
bicos conducdtor, de o energie impulsivd ca aceia a so-
cialitilor rusi, Stamboliischi, in stare sä arunce, orice ar
fi, rdspunderea in fata Suveranului tuturor perfidiilor.
Noul comandant al trupelor francese din Macedo-
nia, Franchet d'Espérey, numit In locul politicianuhti
Sarrail de guvernul dictatorial al lui Clemenceau, nu
era om care O. nu observe astfel de flotdri" i st nu
tragd imediat tot folosul din ele. La Indemina unei o-
fensive hotdritoare era si armata sirbeascd trecutä prin
cele mai Ingrozitoare Incexcdri: frigul din muntii Al-
baniei, holera din Corfu, pentru. a se reface minunat,
gata de un nou avint, supt conducerea iubitului mint
regal Alexandru. Astfel la Iasi, unde se urmdriau cu. in-
frigurare stirile de pe frontul occidental, prea adese ori
neclare sau contradictorii, se sopti de-odatä cä frontul
bulgdresc-s'a spart i Sirbii sint la Dundre. Si mai bu-
curoasd. trebuia sä fie yestea cä trupe. francese din Sud,
supt comanda lui Berthelot, devenit unul din princi-
palii eroi ai rdzboiului nostru, sint la Giurgiu.
Am -vorbit de semnele acestel schimbdri decisive.
Erau multe si de multe feluri. Din teritoriul ocupat, prin
vechile ziare mari care apdreau din nou, de i supt
control, prin corespondentele particulare de pe ultimele
pagini, se simtia o altd. atmosferd. Membrii Academiei
Rom Ine, cari, ca si profesorii Universitatii, consimtiserd
a lucra supt ocupatie iar cui nu voia sd se Intoarcd
i se opria, ca mie, care, totusi, profesam, In schimb, la
Iasi, leafa pe mai multe luni, veniau la Bucuresti sit tie
sesiunea generala Impreund cu colegii lor, si pocdinta
II sta scrisd pe fata. In sufletele acelor cari, credinciosi
steagului, suferiserd atita, era acum ca o explicabila
Intinerire. La 21 Novembre, clnd Inca nu se ridicasera
284 CON FLICTUL

toti norii, flu= O. se celebreze un serviciu solemn


pentru scumpul cap al lui Mihai Viteazul, scdpat In
Rusia de urgia vandalilor si. care acum se Intorsese; In
acea zi de zdpezi inane, regele, regina, lumea oficiaM,
represintantii Aliatilor, o multime imensä ascultau ru-
gdciunile asupra capului incununat cu lauri in bise-
rica metropolitand. 0 jend tot mai visibild cuprindea pe
colonelul german si suita lui, cari-si Incetaserd zilnica
paradd pe strdzile Iasului.
8. REALISAREA UNITATII NATIONALE.

Acest entusiasm se hranise si prin vestile care veniau


din provinciile romanesti pentru a can:1r stäpinire lup-
taseram.
Parasitä de Rusi, Bucovina ramasese in sama unei
administratii ale carii .procedee MO. de Romini le-am
vazut. Pe intelectuali incercase sa-i cistige, si la Suceava
se intemeiase si o foaie pentru asemenea manifestatii.
De altfel, d. I. Nistor, dupä ce se adapostise in neutra-
litate la Bucuresti, ducea o viata grea in Moldova refu-
giului, iar Ioan Gramada, cel mai de talent si mai bine
pregatit dintre tineri, se ducea sà moara la Oituz pen-
tru Romania reunith. Ramasese o biata lume de terani,
de invätatori si preoti asupra carora se exercita zil-
nic presiunea loaialismului birocratic. Se alcatuiserd
contra Rusilor si cete de voluntari supt un ofiter ar-
delean, d. DAM la. Pap, despre ale carui isprävi ca set
de franctirori se spuneau minuni.
Si dintre Ruteni fuseserd destui spinzurati; propagan-
distil dispärusera fara urma. Se nädajduia insä, in aces-
thlalt lagar national, ea s'ar putea smulge Rominilor in-
treaga provincie. Pentru aceasta se aduse arhiducele
Wilhelm, care ar fi fost sa fie regele Galitiei inviate
ca Stat autonom. Grupe de soldati ruteni chemati anume
de pe front aveau O. curate terenul pentru dinsul.
Incetul pe incetul Cernautul parea cä se bolseviseaza.
Intre conducatoril romini, deprinsi de mult a se dus-
286 CONFLICTUL

augni, intr'un cerc asa de Ingust si de primejduit, nu


pgrea cu putintä o Intelegere, cu atit mai pulin o ac-
tiune decisivg. E meritul lui Iancu Flondor cd In ase-
menea zile a revenit la datoria sa politicg, de mult
pgrAsitg,si al profesorului de Universitate ardelean Sextil
Puscariu ca I-a ajutat. 0 manifestatie publica fu intovg-
r65itg. de simpatia Polonilor, a multor Germ ani cigar;
fata de ce erau obisnuiti sg. fad. Rusii de toate spetele,
Rominii puteau fi considerati ca o asigurare.
0 stafetä fu expediatä In grabg. la Iasi pentru a cere
interventia, usoarg, a armatei romgnesti, din ce mai
rgmäsese, stiind sä o ascundg ministrul de Razboiu,
generalul Hirjeul, cäci In conditiile pgcii era totala de-
sarmare, livrindu-se tunurile. Trebui, supt gavernul
Illarghiloman Inca, totusi prielnic unei Intregiri In
aceastä directie, o oarecare staruinta pentru a se cgpäta
ordinul regelui. Infanteristii generalului Zadic Intrarg
astfel la Cernguti. Acum se putu tinea marea adunare
a unirii, la 27 Novembre. Declaratia de adesiune a
Polonilor se produse indatä. D. Nistor putu presinta
peste scurtä vreme regelui omagiul Bucovinei intregi
care, potrivit cu toate traditiile ei, se incorpora Mo-
narhiei romanesti.
Aproape In acelasi timp orasele ardelene erau napa-
dite de ostasii desertiunilor In mase pe care le produ-
cea Indoita loviturg. a Italienilor la Vittorio Veneto a a
Francesilor lui Franchet d'Esperey, intrati prin Serbia.
Conchicerea vienesa nu mai functiona:Imparatul Carol
abdicase. Fiecare natie putea sa fad de capul ei. Romi-
nii garnisonati In Praga ajutara schimbarea de clteva
ceasuri care intemeiè fara vgrsare de singe Republica.
ceho-slovad. In Viena unii sefi incorporati ai Romi-
nilor, ca d. Iuliu Maniu, Incercara a comandà la Mi-

1 V foiletoanele sale, Ca raspuns la cartea lui Prevost (si ex-


tras), in Neamul Romcinesc, pe 1920, cred.
REALISAREA UNITTII NATIONALE 187

nisteriul de Razboiu, unde se raliau, de frica ori de con-


vingere, la principiile lui Wilson, cu care multi dintre
liranii de ieri credeau ca se mai pot mintui. La Buda-
pesla, radicalii candidului conte Károlyi, care imparta-
h ideile de libertate moderna, de drept uman ale
sociologului Jaszy, ajunsera a pune mina pe putere, dar
indatä contra lui se Indreptard pasiunile socialiste si co-
muniste ale aventurierilor cari agitau masefe nemulta-
mite. Din slabiciune In slabiciune, regimul avuliárolyi
soarta acelui al printului Lvov, al lui Miliucov in Rusia,
cazuti fard a sti panä astazi de ce. Fiul. unui notar evreu
din Ardeal, Bala Khun, purtat ca prisonier de razboiu
prin Rusia i trecut la bolsevisrn, lud in minile sale
violente cirma unei teri lipsite de orice directie si care
se päräsia In voia oricarui indraznet.
Impartirea pe natii, fiecare cu Statul" sau, fie si ne-
teritorial, cu guvernul sau, complect autonom, cu garda
sa nationala, patrunsese imediat In Banat, In partile un-
gurene i ardelenesti. Rominii facura ca i ceilalti si, pe
o vreme cind se urmariau, nu alte mijloace do-a domina,
ci numarul bratelor care pot O. tie o arma, ei avura mn
curind, afara de Secuime, unde fierbea contra lor o
ura care gasi .nu odata mijloace de a se satisface, co-
manda peste cele mai Intinse teritorii. Atacati ici l
colo, perfid, grin tradare, ei se organisara pentru ca
sa se apere. In curind, in ciuda cautatorilor de gilceava
pregatitorilor de jaf, ei tineau pretutindeni o ordine
desavirsita. Comitete nationale se incercau ici i cold,
pair, ajunse a fi unul singur.
Acesta, cu dd. Maniu, Vaida, Stefan Cicio-Pop, avo-
cat din Arad, persoana de tinuta impunatoare si de o
elocventa populara apreciata, Goldis, nepot al unui
episcop aradan, profesor cu studii sociologice, si de
sigur cel mai cult dintre Rominii generatiei sale, con-
tinua sa alba oarecare reserve fata de Regat, neadmitind
ca relatiile cu dinsul sa fie hotarite de simpla anexare
288 CON FLICT UL

In urma unei noi pdtrunderi cu armele. Delegatii arde-


leni la inmormintarea regelui Carol pdstraserd o ati-
tudine asa de circumspectd Inca inspira bdnuieli. Pe
chid, intr'un caiet de versuri politice, d. Octavian
Goga protesta contra prelungirii neutralitgli noastre,
fruntasii ardeleni neinrolati in armatd incurajau intrigi
ca aceia a cäldtoriei lui Stere, care, luat din scurt pen-
tru crima sa politicd, a ldsat sd se inteleagd ca. pentru
Ardeleni ca i pentru liberali are destdinuiri care ar
putea fi foarte nepldcute. Din rIndurile lor niciun cu-
vInt de bund venire n'a iesit, cind, In August 1916, os-
tile romrmesti au trecut granita. Din potrivd, pe chid
clerul era gata sdi dea oHce declaratii, nu numai d.
Vaida, dar si altii infierau greseala pe care, rupind o
aliantä necesard si prielnicd Ardelenilor, a fdcut-o Ro-
mania. Era vorba chiar de nu stiu ce glont romänesc
care ar trebui sä intImpine pe eel d'intdiu dorobant
care ar trece Carpatii.
Deci Intre vechii conducatori i popor, sincer bucuros
eä a doua card vine ceasul unei liberari care poate fi
definitivd, nu era niciun contact. Cei &intaiu, oameni
politici cu interese de partid si personale, se Intre-
bau dacd ei, citi sint si cum sint, n'ar putea sä
continue pentru o provincie autonomd o clash' nerds-
turnabilä ca ac9ia a liberalilor din Regat, pdzind de
oricine drepturi imprescriptibile. Ambitii enorme se
treziau la persoane In care, de dincoace, o lungd pro-
pagandd, In Slmandtorul", In Neamul Roindnesc",
se presintase adeväratul model al oamenilor de Stat,
onesti i fär preocupatii personale. Cine stie dud, pe
basa Ardealului romanesc, organisat, inteles cu Sa-
sh i chiar, daca se poate, cu partea resemnatä a Ungu-
rilor, nu s'ar putea incepe o adevdratä actiune de ea-
cerire a Regatului, necunoscut decit prin anume cer-
curi bucurestene i considerat ca ramas In urma, cu
practicele lui orientale, grecesti, asiatice? 0 democratie,
REALISAREA UNITATII NATIONALE 289

mai mult de aparenta, cAci inteligenta", grupata In ju-


rul bAncilor, adesea necrutAtoare, participa la exploa,-
tarea teranimii In necontenitä nevoie de vecsale" si
de cambii", ar putea atrage si pe bunii socialisti romini
din provincie, un Flueras si altii, si astfel s'ar avea fatA
de Romania veche, nu numai un steag de lupta. mo-
ralA", dar si unul de ideologie populara.
In aceste dispositii, dupa programul wilsonian", cu
adunarile populare, care creau legiuni si puneau tri-
buni In fruntea lor, se lua, Intaiu timid, hotarirea
unei mari Adunari a poporului, de la care trebuiau sa
plece decisiunile. Ea se facu tumultoasA, terani, batrini
In mare parte, alergind din toate partile ImpreunA cu .
soldatii cari abia-si lepAdasera mundirul. ArmAtura a-
cestor mase confuse, pe care le mina admirabilul in-
stinct In puterea aruia se mentinusera o Ink de ani supt
stApinirea strAinA, o formau mai ales preotii, rAmasi
mai toti acasa. In vremea razboiului. Ca in 1848, nu tse
simtia nicio deosebire fall de tinta urrOritä intre cele
doua cleruri, ortodox si unit, si credinciosii bor. Se ale-
sese pentru amintirea lui Mihai Viteazul Alba-Iulia:
locul Insusi avea glas.
Nu se va putea stabili niciodata, cum se intimpla ori-
cind in asemeuea adunari, care a fost partea fiecaruia
in resultat, Presidenta, disputatA pe urmä din motive de
interes, nu Insemna nimic, fiindca nu de acolo putea
sä se rosteascA lozinca. Toti acesti oameni onorabill, de
bune sentimente, n'aveau In ei puterea electrica prin
care sä zguduie multimile. Cind nu discutau asupra
conditiilor de care nu-i pasa de loc lumii care se zgri-
bulia afarä in acea zi de 1-iu Decembre, fiecare din ei
era un foarte convenabil represintant al unei natii in-
tebgente si cu simt politic. Dar era indiferent cine vorbia
inuntru, si chiar afara, unor multimi nerAbdAtoare sA
vadA ca s'a sfirsit, si anume cum voieste ea. Nu era
ca In Basarabia, fatä de o tern:lime foarte inapoiata,
290 CONFLICTUL

un cenacul de amatori ai discutiilor lungi, carora dnpa.


retras conditiile de la inceput, Aic isuptirea i razletita,
atitea desbateri orparere ajunge a li se bnpune, cum a
fost acolo In April, cum va fi la 9 Decembre, and s'au
supt multe raporturi, clasà condUcatoare apartinea po-
poruiui i ireouia, In asemenea ceasuri, sa. se Indrepte
dupit vointa lui, ramlnInd ca Mai tlrziu, In carti de
rabdatoare elucubratie, fiecare sä traga gard Walt In ju-
rul coltului sau, inatacabil. Urine aclamatii aratara In
bataia vintului de iarnä, care grabia, a s'a votat ceia
ce nici nu putuse fi pus la votl.
In acest sens, de altfel, lucraserä, In lipsa celor cari se
gasiau In Romania i ar fi facut si el tot asa, tinerii for-
mati la scoala de pan-romlnism liber a Samanato-
rului" i Luceafarului" i MTä cari aparura doi re-
presintanti de alurea ai aceleiasi educatii: generalul State
Leonte, aprovisionatorul armatei din Moldova, si Basa-
rabeanul Buzdugan, retinut, un timp, de boalä, In drum.
Era natural ca acei din categoria de mai sus, cari cu-
nosteau trecutul Regatului, caH se Impartasiserä din
scoli de literatura comuna, chiar daca n'ar fi calcat teri-
toriul romänesc liber, sa judece In afara de formularele
xnedievale In care, In toate privintile, traia Ardealul.
De aceia i dintre dInsii furä solii cari In aeroplan veni-
sera sa. ceara, Inca de la Inceputul framIntarilor, ajuto-
rul militar al Romaniei; unul din ei era viitorul Mitro-
polit al RomInilor ortodocsi, pe atunci tIoarul, blon-
dul i foarte sfiosul profesor de Academie clericall"
Nicolae Balan, cu care ne treziseram In Iasi In mo-
mental chid ne liberam de Ministeriul Nemtilor".

La vestile spargerii frontalui de Sud, marl manifes-


tatii se produsesera In Iasi, aclamindu-se regele, regina,
care trecea cu fiicele ei. Oamenli politici se Intrebau

I V., intre altele, revelatiile d-lui I. Clopotel.


REALISAREA UNITATII NATIONALE 291

fiecare daca nu i-a venit lui ceasul $i incercau prin stri-


gate de agenti opinia publica, de fapt satula de dinsii
toti. Se striga $i numele generalului Averescu, care, In
ace.,t ceas al Aliatilor, Intimpina opunere, ca unul
care fusese in vesnica rivalitate cu Francesii, tagaduin-
du-li si meritele cele mai stralucitoare, la Legatia fran,
cesa. Ceia ce a iesit deci din aceastä turburata si zgo-
motoasd zi de 8 Novembre a fost un Ministeriu nou $i
neasteptat.

II presida generalul Coandd, crescut in Franta, sot al


unei Francese, fost adjutant al regelut Carol $i fost tri-
mes la Stavca, unde Ru$ii avusera o atitudine necuviin-
cioasa faid de acest ofiter cult si cdruia nit i se incredin-
tase o comanda importanta. Neutralitatea lui parea asi-
gurata fata de oricine. Oameni de merit ii stateau alä-
turi, ca Saligny, $i la Instructie foarte respectatiil Petru
Poni, icoana Insh$i a vechii bune ouviinti moidovene$ti
(se vorbia de coborirea lui dinteun Bal$, al carui nume
nu voise a-1 primi din motive de extrema. delicateta). Iar
multimilor, otirii, care trebuia O. se refach, ii vorbia
presenta in Cabinet a generosului de cuvinte., de gesturi,
dar $1. de actiune indrazneata, general Griprescu.
Ministeriul credea cii are lnaintea sa o adevarata mi-
siune pe termin lung i Poni avea ideile sale in materie
de rcforma agrard. El se bucura de destul prestigiu pen-
tru ea sa poata decreta nulitatea masurilor luate de Par-
larnentul regimului impus de straini. De fapt Insa regele
nu putea sa resiste la imperioasa somatic de reintegrare
care din clipd In clipa trebuia sa-i vie de la Bratianu,
pe care lunga suferinta, reflectiile dureroase In vremea
parasirii i amenintarile, coborirea scrutatoare pana
In fundul congiintii sale Ii facusera altul: acela care cre-
de ci el a savIr$it opera visata cu atIta dor de multe
generatii i ca sarcina de a o complecta, de a o apara,
de a o incununa ii revine lui singur.
292 CON FLICTUL

Deocamdatä insä acesti doi generali avurd de in-


deplinit o cerere urgentä: reocuparea Ardealului.
La vreme de toamnd inaintatd i deosebit de rea, ei
trebuiau sä deie o armatd, adecd, la slreptul vorbind,
s'o scoatä din pdmint. Si anume nu din toatd Rorndnia,
cdci luptatorii de la Märdsti si Mdrdsesti erau acurna
terani pasnici la vetrele lor i nemobilisabili in teri-
toriul ocupat, ci din ce se mai putuse ascunde ori fu-
sese pästrat in aparenld, ca trupe de politic, in Mol-
dova. Acesti soldati in haine suptiri, cu picioarele goale,
trebuiau apoi inarmati cu ce se mai putea gäsi In de-
fposite. Cu o astfel de oaste de eroi In zdrente se trecu
din non prin pasurile de Vest ale Moldovei in Ardeal,
unde trebuird sd se imbrace si sä se. incalte. Dar, In
tot acest timp al noilor suferinti färd nume, oamenii
generalului Mosoiu pästrard cea mai bund disciplind
si cea mai inaltd constiinta a ostasului. nil a intreba
pe Aliati, cari incercaserd a se gindi la tratatul din
Bucuresti, de si ni se ddduse, dar nu de Clemenceau, nu
chiar de Sonnino, cum o aratd revelatii recentet, o az
desiune conditionatii. in singurul cas cind n'am putea
prelungi frontul ucrainian si n'am putea scoate ar-
mata, Suveranul si guvernul"2, ci pdstrind ca norma
harta de la August 1916, ni luarain astfel dreptul nostru
cprindu-ne pentru citva timp numai la punctul dincolo
de care de fapt, chiar fari interdictia conferintii de pace
de la Paris, asemenea puteri nu mai puteau ajunge. Tri-
mesii oficiali ai Ardealului, episcopul de Caransebes Mi-
roil Cristea, dd. Maniu i Goldis, un unit si un ortodox,
dupä obisnuita cintärire confesionald, aproape fdrä sens
pentru noi, venira apoi la Bucuresti sd aducd actul so-
lemn al inchindrii celor trei, palru milioane de RomIni,
la can se vor adaugi apoi, intr'o adunare ale carii mo-

1 Xeni, Take lonesea, p. 32, nota I.


2 Ibid., p. :394.
RFALTSAREA UNITATII NATIONALE 2C/3

tive n'au fost Inca Indestul de pe larg elucidate, Sasii,


adunati la 21 Ianuar 1919 In theta lor nationala de la
Medias.
Forme le unei noi declaratii de rdzboiu full a-
cute si la Iasi si la Bucuresti, si retragerea germana,
grea, dar In perfectä ordine, prea perfecta chiar, daca
se tine sama de provisiile, rapede mucezite, cu care
se accperira toate drumurile Ardealului, incepu In
zilele de 10 si 11 Novembre 1918, In mijlocul unei
populatii care manifesta calduros, dar fArä gesturi de--
sordonate, In fata unor trupe care, primite cu strigate,
aveau aierul ca slut dispuse sà traga. Peste citeva zile,
In piata Cuza-Voda din Iasi generalul Berthelot tre-
cea In revistä splendidul regiment de la Avignon, de
care 1'14 cum s'a vazut rapede, In lunga presenta
pe frontul oriental, se prinsese bolsevismul.
Acum Ioan Bratianu era din nou la druid, guvernul
de simpla locotenentä, ceia ce nu stiau Insà membril sai,
fiind In Murat In forme care arat:1 cd nu totdeauna re-
gele Ferdinand, el Insusi de o faptura morald asa de
delicatd, se gindia ca i alti oameni au un suflet. Cu
simtul lor de disciplinä, eei doi generali se retrasera
respectuosi, dar Grigorescu, care a Incercat mai tIrziu
si el un partid personal ca al d-lui Averescu, n'a uitat
niciodata aceastä jignire. Gray atins, Poni, care ar fi
aflat schimbarea prin usierul Ministeriului, se retrase
lacut, cu acea Ina lta demnitate care 1-a deosebit tot-
deauna: regele nu stia de sigur, ce pierdea Intr'Insul.
Noul Ministeriu nu era, de altfel, decit reeditarea cc-
bat vechiu. Un loc de ministru färä portofoliu, oferit
mie de Bratianu printr'o telegrama catre MIrzescu,
in care era vorba de multe, si de numirea unui prefect
de politic la Iasi, a fost, fireste, refusat cu un simplu
gest. De forma se adaugirä doi Ardeleni caH nu fusesera
anlestecati intr'o opera de guvern: d. St. C. Pop, ocupat
mai mult de legaturile cu Ungurii, pline de incidente,
294 CONFLICT UL

si d. Goldis, care dadea prima oard ochii cu Instructia,


plus ministrul bucovinean fail portofoliu, d. Nistor. Cei-
lalti ramineau lipiti, in guvernul ardelean, Consiliul Di-
rigent, de un localism din care sperau sä fad o dis-
creta autonomie, de usagiu mai mult personal.

Intoarcerea la Bucuresti a regelui si a reginei tre-


buia sä se facä insä numai dupa ce Capitala, la-
sata de trupele ce plecau inteun hal de murdarie
Ma exempla, cu lacuri de noroiu pe sträzile prin-
cipale, laminate slab in timpul noptii, fusese curätita
material, dar, din nenorocire, rin se putea si moral,
dupä toatä pestilenta sufleteascd, pe care o lasa sis-
temul Ersatzweib"urilor si localurilor de -petrecere
rusinoase. In tineret, dupa doi ani si jumatate de ocu-
patie era o relaxare a oricarii tinute, extrem de dure-
roasä pentru cine venia din Moldova, al dill suflet, In
general, fusese tinut la un nivel inalt. Se observa chiar
un fel de antipatie fata de aceia cari fuseserd infatisati
adesea ca morti, in caraghioase indierari la Iasi. Cu.m,
in sfirsit, propaganda revolutionara prinsese, se va trage
asupra muncitorilor socialisti, caH lnaintau spre Palat in
strigak de rasturnare. $i trupele Invingatoare trebuiau
pregtitite pentru intrarea solemna.
Ea a avut loc la 30 Novembre. Pärechea regala avea
ling dinsa pe generalul Berthelot, vechiul prieten,- si
membrii guvernului. Lipsia Insa din alaiul regal loan
Bratianu, si generalul Averescu. Poate numai ei doi...
Rtizboiul incetase, dar, peste pacea raspinsä, sfäri-
math, alta trebuia stabilitä, si pentru aceasta diploma-
tia si armata vor avea Inca mull' de lucru.
CARTER a - IIIa.

CELE DOUA LUMI DIN NOU


FATA IN FATA.
1. SCURTUL MINISTERIU BRATIANU.
Inainte de a veclea ce piedeci va intImpina acest Mi-
nisteriu, care, folosind lipsa lui Take Ionescu, acesta
cerusc un Ministeriu National Mil caracter de partid,
$i cu Rominii de peste hotare, pe cind I. Brätianu li
oferise pur $i simplu revenirea In Ministeriul, Imprg$-
tierea partidului conservator, disgratia generalului A-
verescu la Aliati $i starea de crigaliaa a noilor forma-
tiuni, se instalase a$a de plin de incredere, trebuie cer-
cetatä situatia materialä, cea moralä am putut-o a-
precia a terii care i se Incredinta.
Tara fusese prAdatä sistematic timp de doi ani $i
jumätate, luIndu-se tot .ce se putea lua: paduri Mate,
vechi alei de nuci distruse pentru a se face paturi de
pu$cA, turmele reduse la o treime, llna (aproape 5.000
de chilograme), inul $i clnepa (lasind doar cinci kgr.
de familie), arama, bronzul, rechisitionate. Numai in
1918, se scoasera 600.000 de cai.
Cifrele oficiale ale exportului, In tone de 1000 kgr. pe
timpul de la 1-iu Decembre 1916 pang. la 31 Octombre
1918, sint acestea: grine 1.273.282, porumb 495.370,
alte cereale $i leguminoase 943.631, alte alimente $i
furaj 262.592, oleaginoase 36.148, piei 14.679, lemne
201.156, sare 93.941, masini, etc. 57.475, substante chi-

' Xeni, o. c., p. 41:4.


298 CELE DOUA LUMI DIN NOU FATA IN FATA

mice 2.059, textile 10.028, alcool si tabac 8.687, di-


verse materii prime 34.408, produse de petrol 1.140.809,
pgsgri 28.870, vite 86.292, oi si capre 97.563, porci
106.351, aceasta farä micile pachete de cinci chilogra-
me ale soldatilor (de la Ianuar la August 1918 s'au luat
de cei trime0 in concediu nu mai putin de 18.000.000
kgr. de alimente), si in dad de ce se dAdea pentru
intretinerea armatei de ocupatie. La sfirsitul lui 1916
numai se luaserg acum, 299.218 cai, 383.375 vite, 1 mil.
372.615 oi, 88.130 capre, 446.369 porcil. Cindva, addu-
gim, s'au cerut din Basarabia, reservatthi intreagg, nu
pentru toti Centralii, ci pentru Germanii singuri, in ter-
minul scurt de trei sgplgmini: 300.000 de oi, si 100.000
de porci. Pentru a se putea ajunge la aceste cifre fabu-
loase, 900/0 din pamintul arabil al terii fu pus in
culturg la 1917, de si vitele marl rgmase nu ajun-
geau nici pentru luorul cimpului. Fabricile se de-
montau: cele de pind. Rid mutate la Turci. Orice In-
treprindere care lucra pentru Stat trecea la comisiunea
cea nrare pentru prada de räzboiu" (Grosse Kriegs-
beutekonunission).
Statul-major economic (Wirtschaftsstab) cunostea toate
disponibilitätile, toti oamenii, tote posibilitAtile de lu-
cru. Principiul fuse fixat la 21 August: datoria cea
mai importantä a administratiei militare In Romänia
constä in a exploata tara in chipul cel mai desävirsit
cu putintä pentru, patriile lor" (Heimatleinder). Plata in
bani a ocupantilor in bani romänesti nu trebuia
sit se facit niciodata, ci in banii prosti", cum li zicea
lumea, ai Bancii Generale Romine, garantatit tot prin-
tr'un deposit, retinut la Berlin, al Statului romin (emi-
siune de 2.106.374,49 lei)i.
Populatia insäsi, inscrisa ca o turma, pentru lucrul
I V. Gh. D. Creanga, Les finances roumaines sous le régime
de r occupation et de la paix allemande. I..L'émission de papier-
monnaie, Paris 1919.
SCURTUL MINISTERIU BRATIANU 299

continuu in folosul stapInitor, si. verificata lunar, era


atinsa in vitalitatea ei. Ordonanta de la 16 Ianuar 1915
acorda locuitorilor din orasele cu mai mult de 5.000
de locuitori 375 de grame de Mina. si 400 de pine; in
1918 numai 300 de Minà amestecata pe jumatate cu
malaiu, un plus de 300 de grame fiind concedat nu-
mai muncitorilor cu mInile In serviciul administratiei;
In tirgusoare si In sate ajungea Portia de malaiul. Nu-
mai copiii, bolnavii si bätrinii aveau dreptul la car-
tele de lapte. Medicii, plecati In cea mai mare parte
cu armata, lipsiau, si tifosul exantematic facea in voie
ravagiile sale2.
Resultatele acestei sistematice neomenii, care n'a fost
incercatä in nicio tall, se pot vedea din aceastä stalls-
tica a exportului in 1916 §i in 1920, pe cele trei luni
de la Inceput:
1916.

Griu: exp. 212.850.000, imp. 20.800.


Sacara: exp. 20.262.000.
Poru.mb: exp. 230.408.800, imp. 1.846, 500.
Orz: exp. 161.571.200, imp. 135.500.
Ovas: exp. 42.730.400.
Faing de griu: exp. 694.100.
1920.

Exp. 228.900, imp. 762.600.


Imp. 20.200.
Imp. 4.p87.500.
Imp 19.500, exp. 1.300.
Imp. 114.300, exp. 1.600.

1 Dupá notele d-hti Georgian, p. 59. Cf. N. Xenopol, La richesse


de la Roumanie, BucureVi 1916 ; Rumdnien, Landes- und wirt-
schaftsstatistische sowie topographische Obersiclzten, bearbeitet.
von der Direktion des k. k. astern Handelsmuseums, ed. a,
Viena 1917.
9 V. i Die rumlinisclze Volkswirtschaft, Berlin 1917.
300 CELE DOUA LUMI DIN NOU FATA IN FATA

Petrolul rafinat Insusi ajungea abia la jumAtate din


exportul anului 1916.
Luarea cu armata germanA in retragere a unei mari
parti a parcului de locomotive adAugia la dificultAtile
aprovisionärii locale i la aoelea ale unui export, Inca
neorganisat, cu o imprejurime In cea mai mare parte
dusmand, si cu clienti departati, cari nu-si fixaserA
Inca noile conditii de import.
SA se adauge cA, pe cind Regatul era un organism e-
conomic de mult format, noua Romänie, neasigurata
prin vre-un tratat i ale cArii hotare precise nu se pu-
teau Inca 5ti, represintau un complex de provincii dis-
parate, rupte de la State mari de un sistem vechiu,
desvoltat normal si tinut in curent cu vremea.
Mijloacele financiare lipsiau cu totul, si ele nu se pu-
teau gAsi nicliri In starea in care se afla Inca Europa
capitalistA, nesigura de oe o asteaptd. RAzboiul chiar nu
ne gäsise in cele mai bum conditil financiare, cu trei
miliarde de imprumuturi, contractate la aproape sin-
gurul izvor, Berlinul, plus 600-800 de milioane de da-
torie flotantA. Asupra despAgubirilor ce trebuiau sA se
plitteascA se discuta la Paris in comitetul celor marl, In
caee fusese primal Serbia, iar, pentru a rAspunde in-
transigentei lui I. BrAtianu, Romania nu, dar nici
dupA ce ni s'a fixat, cu zgircenie, Oita la 10 o in con-
ferinta de la Spa, partea cuvenitA, n'am tiut sA intre-
buintam momentul cind se putea pretinde imperios, nici
acela cind ni se oferia o intelegere profitabilA, si unele
declaratii ale noastre au fost imediat intoarse contra
RomAniei de oameni cari urmAriau fiecare cuvint pen-
tru a-1 cintAri si tAlmAci In interesul Mr. La Iasi, in
momentul in care se credea cA nu mai trebuie urmate
socoteli, se fäcuserA imense cornenzi, adesea absolut
inutile, pe care trebuia sA le plätim, si nimeni nu se
gindise cA i munitille si oHce furnituri din partea A-
SCURTUL MINISTERIU BRATIANU 301

liatilor. cari nu neglijaserA contabilitatea, shit si ele cu


platA. Mu HA vreme vom fi urmAriti de reclamatii din
partea acelora pe cari ni plAcea sd-i uitin, si trebuirA
ani de zile pentru ca VintilA Brätiana i represintanua
nostru permanent in locurile mai grele din strdinA-
tate, elocventul avocat, devenit un diplomat si financiar,
d. N. Titulescu. figurA interesantA si curioasA, cel mai
mare artist al atitudinii, sA ajungA a li fixa aproxirnativ
suma. Economia particularA a fiecAruia era asa de In-
curcatA $i de cele mai multe ori a$a dr total sAcAtuitA,
incil nu se puteau fare in-asdri normale cu un resultat
capabil de a fi prevazut. Dobrogea bombardatA i lrsA
ni cAdea in genunchi pentru a-$i putea reincepe viata.
In Basarabia, oamenii erau a doua zi dupA o revolutie
si starea lor .de sp.rit ee cerea rulatil: in Bucovina, ar-
mata dupd armata procedaserA farA nicio crutare; iar
Ardealul, cit Ii aveam, pAnA in margenea numai a Man-
ta( r Apus,ni, credea ca In schimbul alipirii el are drep-
tul sA fie lAsat in pace un numAr oarecare de ani: ceia
ce se platia nici n'a intrat multA vreme in casele Stahl-
lui romin, ci in ale acelui ,,Consiliu dirigent", rrrma-
tiunP samavolnicA, de apucAluri stingace i une ori
foarte discutabile, care, nemullamind totusi populatia
a cArii quasi-autonomie o reclamA, pe cind se lupta fu-
rios cu statul-major al generalalui Presan si al colo-
nelului Ant nescu p'.ntru ca nu intelegea sa-i deie si o
armata deosebita, mentinea cu indaratnicie granita fatA
de Romania si, in acelasi timp, lisa deschisi pe aceia a
invasiei coroanelor depreciate $i necontenit Inmultite.
Se adaugia $i o problemi monetarA, pe care altii o sol-
viserA imediat 5i viilent, pc cind in Romania deTnocra-
tici era teama de a nu supira nici pe Basarabeni, cari
umblau cu hirtia Tarului, cu aceia a lui Cherenschi si
cu cea mai proasti din toate, a bol$evicilor, Intre care
era greu A se fixeze o scara legali. Coroana austro-un-
302 CELE DOUA LUMI DIN NOU FATA IN FATA

gara, care In Elvetia avea asa de putinä valoare, inclt


se pretinde ca un fabricant eu firma la Coroand" o Intre-
buinta ca mai ieftend decit un produs tipografic pentru
a o lipi pe sticlele sale, era redusä la jumdtate, dar atitia
negustori ardeleni, In nevoie de bani, se plingeau cä li
se ieau pe nimic marfurile. Leul lnsusi era colat zil-
nic altfel In locuri deosebite, Elvetia irnpunindu-se, ca
oarecare zabava, ca locul unde se verified pretul adeva-
rat al monedelor nationale, pretutindeni depreciate. Ni-
ineni n'avea curajul de a crea atunci, In acea stare de
spirit, o noua moneda dadcä avind un prestigiu la care
cealaltd nu mai putea pretinde. Ci sfatuitorul financiar
al fratelui sail mai mare, de fapt dictatorul in materie
de finante si economic, Vintild Bratianu, astepta in li-
niste momentul clnd zdreanta de hirtie va valora clt
leul aur.
Se incercase Inca de la Iasi un Imprumut intern, sin-
gurul care se putea Incerca, si se adaugi al doilea dupd
Intoarcerea la Bucuresti. Pentru a-1 recomanda, s'a
Intrebuintat numai presa, ceia ee a procurat ziarelor
mici mijlocul de a se mai sustinea putin. Banii au fost
rdpede cheltuiti cu plata lefilor, pe care nimeni n'ar fi
cutezat, In era de sufragiu universal care se deschidea
si In care, de acum, totul se va sacrifica popularitatii,
sä le scadä tocmai pentru a le asigura, MI-A a eersi In
locuri unde banul era, si trebuia sa ramlie, asa de
scump, mai ales pentru teri atit de fundamental ruinate,
oricare ar fi fost bogatia lor.
Era sl o problemä a preturilor, pe care guvernantii
o socotiserä neexistenta: a preturilor deosebite intre Ia-
sul cirmuirii noastre si Intre Capita la abia iesita. din
eel mai strict regim de dramaluire a oricdrui articol,
de asprä, interesatä, dar cuminte conlingentare, a pre-
turilor din patru provincii deosebite. 0 statistica ofi-
ciala din 1919 arata o crestere de 350/0 panä la 650
la sutä pentru obiectele urmätoare: pine, otet, ceapa,
SCURRUL MINISTERIU BRATIANU 30

fasole; cafea, cartofi, lapte, came de pore, de 650-950


la sutä pentru lemne, came de oaie, mici, undelemn,
orez, vin, gaini, curcani, zahar, ouä, tuica; de 9500/0
12500/0 pentru carnea de vaca, masline, rate ; de
13210/0, pentru grasimea de porc; de 14710/s pentru brin-
za, de 2081 Oh pentru orez1. Ele trebuiau socotite, fi-
reAe, mai ales pentru Bucuresti, unde era majoritatea
functionarilor, dar cei mai multi din Moldova erau de-
prinsi cu socoteli mull Mai favorabile, asa incit nu-si pu-
teau orienta gospodaria. Marmelada singura, din care
Germanii ingrämädiserd cantitati enormesingura data
cind s'a tras folos din enorma noastra productie de
fructe, care se risipeste, an de an, asa de primitiv si
de barbar, stätea la indemina tuturor pungilor.
Cu un mai bun sistem de_girculatie, in raritatea tre-
nrrilor intrebuintind camioanele armatei si orga&si id
carausia, rthnasa si pan g. azi la capriciul anaMic al te-
ranului, s'ar fi putut face o rinduiala a pietii, de pe
care prea adesea lipsiau cele mai indispensabile provi-
sii, atunci cind aceleasi materii se Ingrämädiau la por-
turi si schele pentru -un export peste masura de incet.
Grija hranei Bucurestilor, de care atirna asa de mult
revolutia din Petrograd pornise doar de la o momen-
tana lipsä de pine, se impunea tot mai apasatoare.
Inca In iarna anului 1919 un nou guvern se consulta cu
directorul manutantei, si, fatä de o primejdie necontenit
inoita, ne gindiam la trimeterea prin debuseuri a unui
comisar special, care, aid era greutatea cea mare,
trebuia sa fie autoritar, activ si onest.
Chiar fara aceasta resolvire, macar partialä, a pro-
blemei neglijate a transporturilor, se putea Incerca o
oareeare comprimare a preturilor macar pentru artico-
lele principale de alimentare sau cel putin Infrinarea
speculei, care, dupii aspra urmArire din partea Germa-

1 Braneanu, in Bulletin statistique, 1919, pp. 294-5,


304 CELE DOUA LUMI DIN NOU FATA IN FATA

nilor, cari-si aveau pedepsele gata, si inapelabile, sco-


tea din nou capul si se sprijinia pe hotdrItoarele legä-
turi politice de partid; o reglementare a tarifurilor
si o foarte atentd supraveghere a ordonantelor, cum voiu
incerca in cele vre-o doud sdptdmini cit am avut Inter-
nele, afisind acele tarifuri In Monitorul Oficial", se pu-
tea impune unei populatii deprinse a ascUlta, fie si de
guvernul Insusi al terii.
In loc de aceasta, ministrul de Interne Mirzescu a ri-
dicat toate salariile, spre bucuria celor cari credeau cd
aceasta Inseamnd o reald binefacere. De a doua zi toate
preturile s'au urcat. Indoita demagogie, de a mdguli pe
functionari si de a cruta pe furnisorii lor in vederea ale-
gerilor apropiate, Isi produsese inevitabilele resultate.
$i, totusi, neexistind Parlament i se putea foarte
bine chema, dupd anularea regimului Marghiloman, a-
cela, de nobile sentimente, In genere, care Meuse rdz-
boiul, orice se putea face supt un regirn de stare de
asediu, care, stapin fitrit restrictii pe vointa regelui,
preocupat numai de situatia externa, guverna cu de-
crete-legi, al caror numar crestea in masura mult
xnai mare decit folosul real. Acestui mijloc expeditiv
de hotarire i se reservase si Intregirea prin impropriere
a reformei agrare care, la Iasi, fusese resolvita numai
in principiu.
Se dase teranilor, in locul milionului de hectare pro-
mis, mai /null: un milion trei sute de mii, odata pentru
tetdeauna",se addugiserd cuvintele la aceasta cdlcare a
dreptului de proprietate si nu ca masurd sociald,
a cdrii repetitie se putea oere, cum s'a Si cerut, de si
fard acest argument, de catre demagogi, ci, dupa pro-
punerea mea, ca una nationala. In terenurile miniere,
nentru o Intindere, fixata, pe toata tara, la 12.000
de hectare, teranilor trebuia sa ii dea o In compensatie
aiurea. A ceste prescriptii, sprijinite pe amintiri si pre-
supuneri, fart nimic din acele anchete serioase pentru
SCUKTUL WNISTERIU BRATIANU 305

care totusi ani Intregi stAtuserd la dispositie, se cereau


Insä reglementate In amdnunte, i aici o nesfIrsire de
eonsideratii se Im.bulzia unui legiuitor serios. Comisii
speciale aveau sä proceadd la stabilirea terenului de ex-
propriat, teranii fiind represintati in ele, dar neavind
majoritatea. Asupra viitorului acestor mici proprietari,
ai en-or fii, stdpini toti impreund pe acel lot de maxi-
mum cinci hectare, nu trebuiau, pentru linistea si pro-
gresul terii, sä trebuiascd a redeschide problema, nu se
prevdzuse si, din nenorocire, nu se va prevedea
nimic. Räminea apoi grija pädurilor si a islazurilor,
acestea din urmä, gall de regiunea muntoasä, rdmInind
dupa regimul stabilit In urma rdscoalelor. nil a mai
socoti grava Intrebare: de unde, in asemenea Impre-
jurdri, va putea pldti teranul stors bdneste, distrus tru-
peste prin rdzboiu, si de unde Statul va lua cele 350/0
din pretiil de rdscumpArare a pdmintului. Redusi la o
rentä de Stat 50/0, vechii mosieri, dintre cari-atitia erau
foarte interesanti supt raportul national, istoric si mo-
ral, iar altii represintau o exploatare rationald, o indus-
trie legatà cu agricultura, care nu erau asigurate In-
destul, trebuiau sà ajungd, chid n'aveau resursa pa-
durilor, a plantatiilor, niste despoiati si niste faliti,
partea lor din veniturile terii dispärind aproape total.
Numai aceia cari intrebuintau falsificatia In designarea
naturii proprietätii lor sau recurgeau la cele mai mise-
rabile mijloace, puse la dispositie de atitia mari advo-
cati neonesti, vor reusi sä se salveze cu totul.
In afard de aceasta, In Basarabia, unde teranii Isi Neu-
sera dreptate ei singuri, luInd ce ii convenia de la pro-
prietarul pus pe fuga si amenintat cu moartea dacd In-
drdzneste a reveni, nu era niciun regim legal. Bucovina
intelegea sd solutioneze pe sama sa o problemd cu desä-
virsire noud, i foarte complicatd, pentru dinsa. Ardea-
lul nu se invoia nici el, invocind interese nationale pre-
306 CELE DOUA LUAU DIN NOU FATA IN FATA

cumpanitoare, cu ce se prevdzuse, si era vorba sä se


continue lucrul pentru Ronania din 1916.
Se reservä pentru mai tirziu partea, foarte gingasä,
care privia terile adause. Un decret-lege din 16 Decem-
bre 1918 ridica la doud milioane terenurile expropriate,
la care se addugiau acelea ale Coroanei, ale Statului, ale
absenteistilor, ale persoanelor morale, ceia ce säräci.
Academia Romind, cu o asa de mare misiune stiintificd,
si splendidele spitale gratuite, mostenire a unor vremuri
de boieri mindri i generosi, ale strdinilor si ale
Casei Rurale, care se constatase cd, din 127.263 hectare
cistigate, nu impärtise teranilor decit 19.585 si pdsuni
de 12.681. Indatd, bine ori rdu, cu nesfirsite abusuri, ra-
pede stiute i care discreditau operalia, lichidarea marii
proprietdti se i Indeplini.
In aceastä ldudabilä grabd era si o- lature politicd.
Partidul conservator se desfiinta, In partea lui reald 5i
onestd, odatd cu acea mare proprietate pe care a-
tita vreme se sprijinise,iar adundtura democratica." se
putea achisitiona om de om, 'cu tarifurile reduse ale
miseriei de dupd rdzboiu. Si, atunci, Incunjurat de
legiunile nesfirsite ale teränimii fericite prin darul pa-
mIntului al cdrui merit e adevärat cd, nu odatd, re-
gele-1 va reclama, cu dieptate, pentru dinsul, partidul
liberal, bogat in merite istorice, incunjurat de strdlu-
citoarea aureola a realisdrii unitatii nationale i con-
dus cu mind tare de o- dinastie inzeitä, al cdrii repre-
sintant depäsia cu fruntea-i mindrd. Coroana Insäi, pri-
vind cu inevitabilul zimbet de despret zbuciumdrile
unor adversari despoiati sau intelectualii neputin-
ciosi, ar fi, nu cel mai puternic partid politic al terii,
ci singurul adevärat. Pentru nevoia succesiunilor pe ter-
min scurt Take Ionescu märturisia eä supt regimul
care fusese si al lui existase o conventie formald, cu
data fixä a plecdrii, se va forma o masä de manevrä,
care, supt orice titlu, cu orice sef, va putea fi trimeasd
SCURTUL MINISTERIU BRATIANU 307

Inainte sau retrasa dupa cererile oportunitätii. Splen-


did gind al unei minti nesfirsit de ambitioase, care, cu
ajulorul Coroanei supuse la orice vointa, la orice capri-
ciu al lui Ioan Bratianu, s'a si realisat In parte.
Regele Ferdinand, un suflet asa de nobil, n'avea gust
pentru exercitiul lnsusi al puterii si mai ales inteun
Mediu politic care, de la inceput, II desgustase.Evita
ceremoniile In care trebuia sä apara si sä vorbeasca. si
In care avea impresia, nu tocmai gresità, ca populari-
tatea clstigata. de frumuseta, de curajul si spontanei-
tatea, de ineritele pentru razboiu ale sotiei sale 11

Intuneca. Cetitor pe care-1 interesau si ultimele aparitii,


birocratia ministe'riald, pe care avea puterea de a o
controla, nu-1 aträgea. Foarte sensibil la pläcerile vietii,
pe care e curios ca le gusta brutal, el prefera sa tra,-
lasca pentru dinsul in vinatori grin colturi retrase. De-
prins a ride pe socoteala tuturora, si nu in ultimul
rind a ministrilor sai si i-am spus odatk cä n'as vrea
sa. fiu In locul lor, mai ales pentru ea nu sustine pe
-aceia pe cari i-a numit, ironia lui se opria Inaintea
palidei figuri cu ochii batjocuritori a Vizirului" sau,
care o stia si profita de aceasta, coborindu.-se numai
rar pentru citeva momente la serbarile care, din cind
In cind, descoperiau pe regele stIngaciu, plictisit de
concertele chinuite ale celebritttilor indigene si straine.
Pentru Romania se deschidea una din acele ere pericu-
loase In care puterea In subordine fart bast constitu-
tionala si, In acelasi timp, si fart popularitate realt,
usurpt tot ce dupa legea fundamentalt revine regelui,
Parlamentului, domeniilor oarecum autonome ale vietii
publice.
Pact macar dictatorul de fapt2 care, cum spunea In-
susi, e obisnuit st vie la putere and doreste si O. ple-
ce numai cind li °olivine, ar fi fost una din acele na-
turi bogate care-si Old fericirea numai in actiune si
a caror curiositate infinitt nu se satisface niciodatt, Os-
ta8 CELE DOUA LUMI DIN NOU FATA i1 FATA

tolind un domeniu dup celalt i fruttificindu-le, In-


multindu-le la treterea lor prin fiecare I Dar Ioan Brd.-
tianu, rdzgliat in toatd tinereta s i obosit pe o viatd.
Intreagg., pläcindu-i chiar sä afiseze nonsalant" a-
ceastd oboseald Ii \TR', in Camera de la 1907, treclnd
In primele rinduri ale deputatilor si intinzlnd lungile-i
picioare inaintea ochilor speriati ai protocolarului Stur-
dza, era de o altd croiald. Acei mari ochi negri, pind
dispdrea flatära verde a despretului, aveau in ei mis-
terioasa vastitate a fiilor Orientului, cari ating mice
numai cu tapätul aripii, multthnindu-se cu pldcerea
de a fi avut ilusia unei stgpiniri care stä numai hu ac-
tivele ghiare ascutite. Impundtor in zilele maH, el
dispärea cu totul, In folosul auxiliarilor, comparsilor si
parasitilor, In ceasurile obisnuite, indreptindu-se boie-
reste, cu toatä originea sa mediocrd, dupd cel d'intdiu
care, dimineata, Ii räsdria In prag cu stafeta,adevdr
sau minciund, folos real sau vorbd de clacd, si pe care
era gata sa.-1 ridice oH mai curind, cu un gest de to-
lerantd, reusia sd-1 lase a se tiH oricit de sus. Singur
Mirzescu, format rdpede din fricoasa-i insignificantd
de la Iasi fala de zilnicele insulte ale Partidului Mun-
cii, a indramit pdnd la sfirsit s opuie aplecdrilor
preferintilor Sultanului muntean ceva din acea dirzd
vointa de Moldovean care nu murise cu stingerea obscu-
rd a lui Petru Carp in refugiul lui pustiu de la
TibAnesti.

Pentru a intäri mindria si a creste strälucirea lui


I. Brthianu imprejurdrile din afard, peste noi i mari.
dificultäti, se oferird.
2. IMPREJURARILE EXTE4NE.
Soarta Romgniei, ca si a tuturora., si a puternicii Ita-
lii, care iesi indignat g. de la aceste discutii, Incepind a-
tunci politica anti-francesä care dureaza. si Oa acuma,
era in mlnile calor citiva: imperturbabilul ideolog Wil-
son, gata oricInd sä rupä si sg. piece, aprinsul romantic
Lloyd George, prim-ministru al Angliei, $i mai ales a
voluntarului, incApgilinatului Breton, inaccesibil la in-
fluente, care era Clemeneeau. De aid veniau la Bucu-
resti directii care cgsleau adesea foarte greu si care exa-.
gerau mindria, cu atit mai sensibilä, eu cit era mai re-
linutl, a onvului de mare rasä care era pe tronul Romg.-
niei.
Intgla chestiune In care n'aveam glas, cdci la Confe-
rinta din Paris se fixase nedreptul si jignitorul principiu
al Statelor cu interese limitate" fatä de acelea care,
avInclu-le nelimitate", nu Intelegeau si se limiteze,
quia ndminor leo, ca pe vremea Congresului din Vie--
na, ori a lui Napoleon al III-lea, a lui Bismarck, era a-
ceia a hotarului ardelean. Toate silintile pentrft a face
sä rgmlie In vigoare harta de la 1916 fuseserà zg.dar-
nice; principiul stabilit de Wilson nu admitea hotare
istorice si geografii, etnografii stabiliau cg., din nenorocire
pentru dinsul, astAzi elementul romgnesc slgbeste sau
se opreste cu totul departe de Tisa. Pe de alt g. parte,
prin suferintile lor, ca si prin dorinta Franciei de a a-
vea, contra aspiratiilor italiene, un sprijin In Balcani,
Sirbii cistigarä o situatie de specialg. simpatie la con-
310 CELE DOUA LUMI DIN NCU FATA IN FATA

ferinta, pe linga cd, visind chiar de Timisoara, de To-


rontalul intreg, daca nu si de mai mult Inca, ei puteau
invedera usor pretuitorilor stiintifici importanta ele-
mentului sirbesc In acest Banat, adaugind i absoluta
necesitate strategicd de a nu avea din nou, ca pe vrernea
Monarhiei dualiste, un altul in fata chiar a Belgradului,
menit sd fie capitala Intregului Stat. iugoslav,.care se va
intinde, cu Croalii i Slovenii ca o splendidd dunga oc-
cidentald, pand la hotarele Italiei noua. Take Ionescu
se si Invoise cu Pasici pentru taiarea in doud a unei
provincii national Impdrtite, dar de o unitate economicd,
absoluta
Deci ocupatia tomaneasca, spre marea desnadejde a
d-lui St. C. Pop, care ardta zilnic ce patimeste natia
de la Ungurii Inca plini de sperante, pe cind in Ti-
misoara armata sirbeascd, rechisitionind ce putea, a-
rata cä ar voi sd ramind, nu putea sa treacd de li-
nia fixata de generalul Franchet d'Espérey. Trebuird
mari sfortari pentru ca sä se fixeze o zona neutrA,
$i sd capdtam, in Mart, dreptul de a ni intinde stapi-
nirea pand la capdtul ei.
0 ciocnire eu Ungurii, cari supt steagul rosu al bol-
sevismului ramasesera aceiasi natie indardlnic legatd
de visurile si aspiratiile ei de atitea ori seculare, Kfarolyi
lasind chiar pe Khan Bela sd se instaleze anume pen-
tra cal In blusa comunistd se putea indrazni mai mult
decit In haina corecta a aristocratului, era inevita-
tabild. Trebui sa rdsbatem prin lupta, chiar dacd pentru
moment aveam a face numai cu ramasitele, Inca rail In-
chegate, ale unei ostiri care se disolvase. Erau Insd tot
vechii soldati si tot comandamentul de odinioara, cu
toatd zdreanta de singe care flutura de-asupra tunuri-
lor si baionetelor.
Generalul Mdrddrescu inaintd deci, In April, cu
' Cf. Xeni, o. c., p. 438 ei urm.
TMPREJURARILE EX1ERNE 311

o armatd simtitor si, Inca odatä, uhnitor de rdpede re-


Muth., care linia fixatd de conferinta, de la Arad, prin
Oradea, cdtre Satul Mare. Se Incercase o apärare in
Muntif Apuseni, care nu putu sä resiste fata de trupe
cu mult superioare, insufletite de cel mai pulernic
avint pentru capatarea granitei de care dorisera gene-
ratiile. _Dine° lo de munte, in orasele, in parte romane5ti,
ea Beiusul, un centru scolar al episcopiei unite, in
parte locuite de o populatie maghiara crestind si e-
vreiascd de limba maghiard, ca Oradea, unde episco-
pul romanesc unit, Radu, vicariul ortodox, o mime-
roasä burghesie straina Irdiau intre umilinti supt o-
bisnuita obräznicie bolsevicd, ca si in castelele unei no-
bilimi chemate acum la servicii cu minile, sosirea Ro-
minilor, de o perfectd disciplind si data aceasta, era as-
teplatd cu cea mai explicabild nerdbdare, motivele so-
ciale si acelea de civilisatie dovedindu-se mull mai pu-
ternice decit sentimentul national el insusi.
Prin pasurile Crisurilor se ajunse acuma in largul
ses de hrand bogata care duce pand la Tisa, ale cdrii va-
luri insä ni era interzis, de stdpinii de la Conferintd.,
sd le vedem. La Oradea toatd lumea, fdra deosebire
de natie si de religie, intimpind pe Romini cu lion i cu
strigAte de bucurie, scoase In limba lor chiar. Acelasi
general Mosoiu care luase in stapinire trei sferturi din
Ardeal afisa proclamatia care anunta alipirea acestor
frumoase Tinuturi la Romdnia. Si d. Stefan Ciceo Pop
Isi incetd plingerile in Clipa cand and cä ai nostri au
intrat si in cetatea Aradului.
Dacd diplomatii si ministrii Conferintei de la Paris
ar fi avut in mind guvernul Ungariei, armata roma-
neasca s'ar fi putut opri pe linia care i se hottirise, dar
roll" lui Khun Bea isi rideau, ca Intemeietori de era
noud, ca si tovardsii" lor din Moscova, de aceastä lun-
g sfAtuire intre burghesi stdpiniti de prejudecdti na-
tionale. Invinsii din pädurile strimtorii de la Ciucea c-
312 CELE DOUA LUMI DIN NOU FATA IN FATA

rau sa vie neaparat pentru revansa lor. Nu Insa o linie


trasä de-a lungul samanaturilor la Apus de Oradea pu-
tea sä asigure fat g. de apeastä Inaintare in plina. prega-
tire.
Astfel Brätiami incercä prima resistentä, In revolfa chiar
contra stapInilor de la paris. Se Ingadui ostilor birui-
tOare s Inainteze pang. la Tisa. Si astfel, paste tinutul
Svabilor, cu constiintä nationala disparenta, de la Bi-
chis-Ciaba, cari mult tiny Inca se vor putea crede ce-
tateni rominis trimetInd i deputatul lor la primul Par-
lament al Unirii, se merse, färä piedeci, Onä la rtul
care ispräveste la Apus teritoriul dacic, de o as Ife
frumoasä unitate geografica.
In curind, i pentru aceasta Ioan Bratianu era sa vas-
panda la Paris, uncle, Inca. din Januar, nernullarnit de
ceia ce fra autoritate se facea 113 lipsa lui, se hotarise,
In sfirsit, indemnat, se pare, stäruitor, si qc rege,
mearga. Aducea cu sine In acest drum Incepnt cu In-
grijorari legitime hada de la 1916, pe care Inca spera
s'o poata impune, nedindu-si soma ä acolo, intro repre-
sintantii marilor State si marilor organising militare,
iinposantul ministru rornIn se putea pip* in multi-
mea oamenilor de Stat e o ordine mai rnicula s ca
sfortari ca acelea care, in 1917, ii izbindisera. la Petro-
grad pentru a capata 19cul care credea cä e duvine
terii sale, de o sapiä cu Puterite man, yor trezi, mai
ales la nervosul octogenar care presida Adunarea, o
antipatie ce se lega de resentimeaele mai vechi, de
and, prin L'Hoirime Libre, #poi L'Homme eneizaiité,
ziarele. sale, Incercase, si prin invective, s4 fad. 11D-
mania a iesi dintr'o neutralitale care i se parea 1u ea
se tirguieste cam prea mult.
Sirbii cautaserà sa-1 opreasca o clipä Ia j3e1grad Plato-
tra ca acolo sa se faca. o I14elegere prealabilä, Intre ye-
olai 0 fosti camarazi de arme, chemati, mIni, sa
apere solidar clreptul lor natural,In sfirsit clstigat. Mi-a
IMPREJURARILE EXTERNE 313

mArturisit-o, In ceasul chiar al plecdrii RI-Farah-11W prinl-


ministru rornin, d. Anastasieylci, atunci Insdrcinat de
Afaceri al Serbiei la Bucuresti si pe care numele sdu
1-ar doyedi din vechea burghesie, cle Tintari, patriei
lui.Refusul lui BrAtianufu de o hotdrire tdioasA: l vrea
ranita netedd a Dundrii intre cele cloud State tpernai
pentru a evita orice ciocnire n viitor. Banatul intreg,
tot sau nimic; ce p la mijloc e neclar si periculos, st-i
(lesplace.
Incepuse atunci la Paris eeia ce a fost, in aceastA yiata
tulburatd de mari intrebdri, Incercatd si de grele su-
ferinti, dar In tgtalul ei fericitd, momentul de mai mare
umilinia, induratA cu dintii string de rninie. Qmul dp-
prins a porunci si a ft aseultat de la primul gest §e
vzi pentru Intdia eard pierdut In gloatA; ii preg gi
pentm tara sa, despre care avea o conceptie atit de
Ina ltd. SfortArile desperate pie care le fdpea p credinta
ct poate v. rdzbi totusi, trecInd peste sirmele ghimpate
ale celor de categoria Inäiu, i se Ora 0 inthnpind
insd si o altd resistentd clecit a strAtnilor.

rau, de 'apt, in luptd cloud politici romAnesti. A


lui,, de o intransigentd gata si de rupturd, orice ar fi sd
se intimple, si o alta, care tinea smuä de toate pa-
sibiiitlllite si, fata de piedecile din cale, dupd ce incerca
toate cele mai fine mijloace de a le incunjura, is-
prAvia prin a recunoaste a e necesard, inevitabild o
capitulare, din care totusi s'ar putea trage de un om pri-
ceput i oarecare avantagii pe care nicio resistentd nu
le-ar putea asigura. Take Ioneseu avea convingerea cd.
acolo, la Paris, admiterea Romdniei, care Incheiase
tutusi bldstdmatul tratat de la Bucuresti, e oarecum o-
pera lui i a auxiliarilor cari-i formau. o intreagd. gardd
,de oameni inteligenti si cu bane relatii. Tinut sistematic
la o parte, despretuit i ignorat ca un particular care-si
prelungeste prea mult o comodd cdldtorie in strAindtate
314 CELE DOUA LUMI DIN NOU FATA IN FATA

la ceasul de primejdie nationala, el vedea räsArindu-i


in -rata firescul rival, seful eeluilalt partid, care in-
telegea sa ieie lucrurile de la capat 5i pe o altä linie
decit a lui, pe care filtis o Infiera ca neputriotica. $1
omul atitor resurse, care nu mai avea, ce e drept,
de mult legaturile cu tara sa, neputInd deci sa-si dea
sama de ce poate oferi 5i opune ea dup a. instantanee
refacere, avea in schimb multe 5i pretioase cunostinte
Intre aceia cari, chemati a hotari pe basele romanesli
5liute panä atunci, se treziau cu amenintatoarea apa-
ritie a acestui hursuz intrusl
Ca 5i f atiil s'au la Berlin in 1878, contra caruia insa
nu lucra celalt delegat romin, superior si In menta-
litate si In culturd si In raporturi cu strainatatea, Ko-
galniceanu, Ioan Bratianu era sä fie deci admis ca sim-
plu informator fara nicio influenta asupra hotaririi,
ceia ce, cu gindul ca, tutors in tall, va avea cam
situatia lui Take Ionescu rechemat de la Londra.,fiindca.
presenta lui e mai de folos In tura", era de natura st1-1
exaspereze. Inca din acel moment i se infipsese in minte
decisiunca de a opune Conferintei ceia ce mai facuse
odatä Romania in chestia Dundrii, dupd conferinta
de la Londra: refusul de a executa.
La 2 Iulie el päräsia Parisul.
Aid erau lucrurile in ce priveste discutia asupra
hotarului de Vest al Romaniei, cind, tot in Iulie, cu forte
perfect pregatite, avind tot materialul de razboiu si
oarecare simpatii i in rindurile Aliatilor, cari-si tineau a-
cuma la Budapesta represintantii militari, rapede cis-
Lipp, cu colonelul frances cu. tot, dar mai ales cu cel
italian, Ungurii pornird ofensiva de recucerire peste
Tisa, pe care, dupa lupte In care ai nostri se reser-
vara pentru a da lovitura contra unui dusman atras
cu mestesug adlnc in läuntrul terii, o i trecura.
' Pagina a fost scrisá inainte de revelatiile d-lui Xeni (v. o. c.,
p. 435 i urm.).
IMPREjURARILE EXTERNE 315

Noua incercare hu gdsi la Bucuresti aceiasi putere de


resistentä ca i celelalte. Obosite de atitea emotii, uncle
suflete, chiar din cele mai taxi, manifestau o vdditd. in-
grijorare. Buletinele, cape constatau zilnic inaintarea-
dusmanului prin punga" deschisd spre Muntii Apus' eni,
nu erau, In adevdr, prea incurajatoare. Unele elemente
ardelenesti aduse in foc, chiar din cele romdnesti, nu a-
rätau cdldura. pe care o cunosteam luptdtorilor de la
Märdsti i Mdrdsesti. Scrisoarea prin care printul Carol,
decis sä pästrew cdsdtoria de la Odesa, declaratil ile-
gald de justitie, anunta sailor de partide cd-si pall-
seste drepturile, trebuia s rdpeascd din fermitatea
obisnuitä a regelui. Declaratiei printului, care Meuse
si o instructivd crtlatorie in jurul lumii, Ii vor urma, re-
fusindu-se de rege indeplinirea unei noi dorinti roman-
tice, naturallii chiar la un oni foarte inteligent, i cu sirn-
ul datoriilor sale, indsuri capabile de a asigura des-
voltarea normald a dinastiei.
Dar tot interesul pasional. al unei societati din non
zguduite de un dusman care incerca sä anuleze resul-
tatul ultim al celor mai dureroase sfortdri era luat
de rdzboiul deslantuit in Vest.
Increzdtori in primele succese, usoare fiinded li fuse-
serd usurate de acei cari intindeau o capcand trupelor ce
defilau farä nicio grija printre holdele coapte ale Cri-
sanei, falsii bolsevici nationalisti se Indreptau spre tre-
cdtorile Muntilor Apuseni, socotind poate cä i aici vor
gasi porti deschise. In mijlocul ilusiei cloud grupuri de
manevrd Ii lovirä insä: de la Nord trupele generalului
Mosoiu, de la Sud acelea ale generalului Leca. Succesul
de surprindere a fost desdvirsit. Nu raminea -celor cari
asa de lesne se ldsaserd atrasi in cursd decit sä se re-
tragd cu toald rdpeziciunea spre Tisa, pe care n'o pu-
turd trece cleat In desordine. Se intrebuintase de Ito-
mini ceia ce la Neajlov reusiser g. a face contra lor ar-
matele germane ale lui Falkenhayn si Mackensen.
_.116 CELE DOUA LUMI DIN 14OU EATS IN FATA

Begele, regina, loan I. BrAtiang erau pe cimpul de


de luptA. T'entrg Int Ala para. Ferdinand I-iu asista per-
sonal la o bAtAlie cu urmAri Insemnate: era ceasul
rAsbunArii pentru atitea jigniri adunate In inima sa.
Relinimi pe dusmau la Solnpc, fprtele principale rornA.-
-nesti trecura mai sus MA pierderi si Wall, contra as-
teptilrilor unguresti, hotAr it. drumul catre Budapesta.
Actiunea cavaleriei de 12.000 de oameui, caro urma.
exemplul Sirbilpr In tpauma lui 1918, a fost asa de rA-
pede si asa 4e bine cendusA de generalul Rusescu, hi-
ed sfArimaturile armatei dusmane trebuird sä depuie
arxnele. Capitala Ungariei, de altfel si ea sAtulA de
regimul egalisArii sociale prip cartels- si munca bruta,
mt mai era apAratA de nimeni; In cea mai perfectl
ordine, treeing peste somatiile delegatilor pailitari ai.
principalelq ?uteri, generalut MArdArescu Ultra In
.oras (4 August), unde IndatA sta procedat la operatia,
necesarä pentru asigurarea linistii In viitor, a demont5.-
rii fabricelor care luerau la armament. Trpbui un sir
de npi negociatii pentru pa, odatä un nou guvern pag4
acolo, armata romAneascI sq. se intoarcä dincolo. nu de
Tisa, ci de linia pe care o recunostea dreptulpi Mu. 0-
cupatia Niciagestei tipuse OW. la 14 Novembre, mai
mult ca patru luni de zile, 1.11 care cea mai perfectii
rinduialA a fost pAstratA, plingerile de pfuire pare s'an
ridicat pe urmä de aceia chiar cari fusesprA seapati de
InrAdApinarea reginanlui spvietplor spciale tintind nu-
mai luarea despAgubirdor si ponfisparea, lesne inteligi-
bill-, a Materialului de rAzboin.
Inca de la 13 Septembre Ioan BrAtianu demisionase,
pentru motive de politicd externa. Totusi tratatul din
Saint-Germain dAduse RomAniei Bucovina, cel de la
Trianon teritoriul fost ungar pAnä in dosul celor trei ce-
tAti disputate: Timisoara, Arad si Oradea. Dar la jig-
nirile sale de la Paris se adauserA clausele articolului 60,
prin care se prevedea protectia minoritatilor prin con-
IMPREJURARILE EXTtRNE 317

trol international si respectarea prejudecdtilor religioa-


se ale Evreilor, cari urmau sd fie IncetAteniti in titasii,
precum, de altfel, se fagAduise Inca de la Iasi, neputind
fi chemati la scoli i inaintea tribunalelor in ziva lor
sfinta.
Alegerea succesorului nu era usoard pentru Suveran,
cdci, in graba Imprejurdrilor, dictatorul nu apucase a-si
face Inca o sigurd echipd de schimb. Take Ionescu se
intorsese, dar niciodatd, cum a si declarat-o formall, re-
gele n'a vrut sa admitä ca presedinte al Consinului
pe unul, totusi asa de inzestrat si de util la lucru,
care vorbise la Iasi de cascada tronurilor". Pe Ruga a-
ceasta partidul lui cel vechiu, scos de pc tnosii i im-
prdstiat, nu mai oferia nicio basd politicä, cel nou, de-
mocrat", nu se putuse forma, iar el insusi, prin atitea
luni petrecute in strdinatate, lajunsese, in propria lui
lard, imde fusese asa de popular inteo anume lame a
oraselor, mai mult un strain de distinctie", fie si, cum
citorva prieteni li pldcea a-i spune: un mare Euro-
pean". Rivalul sdu, .detestat, Alexandru Marghiloman,
la cei peste saptezeci de ani ai sdi pastrind, cu un
simpatic aspect fisic, toate mijloacele unei elocvente ex-
trem de distinse, spera si data aceasta, cum a mai spe-
rat si pe urmd, nu pentru cd era puternic incunjurat,
guvernatea lui ldsindu-i putini prieteni, ci pentru ca se
credea rdscumpArat de toate greselile i chiar pdcatele
prin devotamentul ardtat faid de Coroand cinele cre-
dincios de la picioarele tronului", cum o va spline pa-
tetic, i el Insusi adinc miscat, capabil dte a misca deci si
pe altii, de la tribuna noii Camere. Regele nu se pu-
tea incredinta insd, a doua zi dupa desavirsirea biruin-
tei, aceluia care fusese contra principiului ei insusi, nici
acorda putinta de a-si face un nou Parlament aoeluia ale
cdrui Camere fuseserd condamnate prin anulare, cu o-

I V. Memoriile iui Rosen.


318 CELE DOUA LUMI DIN NOU FATA IN FATA

pera lor cu tot, cum In Roma, dar si in vechea noastra


Moldova, se 'Idea, se sfarlma cu ciocanul numele ce-
lor rasturnati ca dusmani ai patriei.
AtItia erau acuma, rdmasi Inca de-asupra tannin-
tului, oamenii vechi, cari aveau experienta. In fata se
gasiau cei noi, produs al razboiului si al psihoselor lui.
Liga generalului Averescu se consolidase, nu prin fapte,
pe care n'avuse Inca prilejul a le face, nici printr'un
program de indreptare" care plutia Inca vag In aier,
mai mull conservator in fond pe linga demagogia de
metoda, ci prin dibacea creare, Cu bani raspindili larg,
cu agenti bine rasplatiti, a uneia din acele minunate
legende in care oricdrui popor, dar mai ales poporu-
lui nostru strain de abstractii si de principii, Ii place a
crede. In locul frumosului" Boulanger pe calul negru
din Franta era aici generalul facator de minuni care
era in fiecare aeroplan zburind plin de sperante de-asu-
pra cimpiilor macelului i lipsurilor, era acela pe
care oHce soldat asigura ca I-a vazut undev_a si cä i-a
auzit glasul Impärtitor de minglieri, acela cdruia po-
rurnbeii ii aduceau stafete de la orice om nacajit care
purta o uniforma, acela care prin Incheiarea pacii
ferise de moarte si ultimele elemente ale unei armate
asa de mult 1ncercate. Nu era omul, viguros Inca si
sigur, cu nemilostiva privire lunecoasa, rece, despre-
tuitoare, ci tata Averescu", un Mein patriarh, de la
care noul sef de partid n'avea decit vrista i pärul alb.
Celorlalti, poporul, noul stapIn al terii, ii cerea promi-
siuni, pe care pe urma le verifica amthiuntit, ca
sä vadd daca nu cumva si astia I-au Inselat"; tatu-
cai" i .s'ar fi Ingaduit orice.Dar el a comandat repre-
siunea din 1907. Lasa-1 s'o fi facut: el e tata, i are
dreplul sa nel_bata. Medalii cu ehipul celui Inzeit se Im-
partiau cumiile i oanacnii le purtau cu mindrie, ca Inca
decoratie a razboiului. CIntece 1i släviau faptele. Conr
IMPREJURARILE EXTERNE 319

tra unor asemenea manifestatii de misticism lupta e


imposibilä, cum era sä se vada ceva mai tIrziu.
Deocamdata Insä, flancat de d. C. Argetoianu, care
facea toate silintile ca sa fie crezut un om crunt $i cum-
plit, cum 1-ar fi indrituit larga sa figura cu liniile patrate.
aspru Mate, si de un grup de boieri $i intelectuali: fi-
nul orator Matei Cantacuzino, profesor la Facultatea de
drept de la Iasi, un aristocrat al secolului al XVIII-lea,,
d. Gr. Filipescu, fiul sefului conservator, si cliiva altii,
nu prea multi, caci popularitatea, asa de larg raspin-
ditt jos, nu se suia prea mult in sus, generalul, obisnuit
a asculta de calcule une ori cu atit mai false, cu cit e-
rau in aparentd mai exacte, se opria nehotarlt, inain-
tea ideii unei Intrari imediate in viata publica, spre care
era asa de puternic Impins. Aceasta spre marea mul-
tdmire a regelui Ferdinand caruia nu-i pläceau aseme-
nea firi impenetrabile, mai ales cind cu ele era reunitä
o asa de mare reputatie milliard.
La nucleele teraMste" din Muscel si Arges, unde
traia Inca un rest de propaganda a lui Dobrescu, din
Olt, unde Take Protopopescu predicase lupta contra
daloriilor agrare, din Gorjul cu traditie revolutionara,
(En Buzau, uncle o alta propaganda printre Invätatori
si preo.ti se ratacise In aceastä directie, dar mult mai pu-
tin din Moldova dusmana a tot ce poate 'Area aventurd
si unde nici religia averescanismului" nu gäsise, mai
ales In Nord, prea multi aderenti, la ele nu se gindia
nimeni.
In toate aceste formatiuni nouä o privire mai a-
tentä putea sä descopere usor si retorismul, uitat la
sate, al lui Rica Venturianu, de la Vocea Partidulai
Nationale" si ispitele dulci ale tachismului" si spiritul
de strunta casarma, de manastiret cum zicea odata. Di-
mitrescu-Iasi, al liberalismului decolorat de aprinsul
row al revolutiei 51 republic4nismului. Credinta noud. se
Intrupa mult mai curind fie-mie permis a o spune
si In aceastä carte de istorie, uncle nu pot sa adaug pen-
311) CELE DOUA LUMI DIN NOU FATA IN FATA

tru nline, dar nI pot *sit scad ntimai fiindca e vorba si


de mine Id organisatta restrInsa a partidului natio-
halist-clemocrat.
Cu toate avantagiile pe care le-ar fi oferit pentru opi-
ilia pUblica din straidatate, pe un timp chid Conferinta
nu-si Incheiase lucrarile, un gutrern luat exclusiv dintre
represintantii provinciilor liberate nu se putea. Cu alit
mai milt, cu eft acolo nu erau partide in adevaratul In-
teles al cuvintului. Partidul national din Bucovina tre-
cuse spre liberali, carora li se oferiau i altii, asa Melt
d. Nistor a trebuit sa se grabeasca; partidul corespunza-
tor din Basarabia nu era decIt un manunchiu de tineri
revolutionari fiträ efi i fart ierarhie; iar marele par-
tid national ardelenesc, care-si socotia trei sferturi de
veac de activitate hamlet si cu folos pentru natie, era,
supt conducerea de fapt a d-lui Maniu, mai mult obstea
romaneasct de acolo decIt un grup politic cu programul
stu.
Partidul nationalist-democrat iesise de la sine ca or-
gan de regenerare, fitrit grija de clienteld, fart dispositie
la transactii i fart apetituri de putere pentru putere,
precum si fart obisnuitele liste de aderenti, asigurati ori-
ce ar face partidul, iesise ca formatiune asemenea cu
cele occidentale, din apropierea tot mai strinst a celor
ce colaborau la Neamul Romtnesc", la inspiratia venal
la mine adaugindu-se aceia a profesorului Cuza. Märun-
tul om vioiu cu spirituala riposta trecuse de mult peste
junimismul ironic pentru a se dovedi om de credintii.
Basa aces tei credinte era desvoltarea libera a poporului
romanesc, complect In toate clasele lui, dintre care cea
mijlocie Ii lipsia asa de mult. Cum un element strain ne-
asimilatel zicea, IndreptInd pe toti spre realitiqile du-
reroase ale Iasului, de care era inseparabil: neasimila-
bil, un element strain, zic, ocupase In Moldova acest
Joe, combaterea rolului economic covirsitor al acestui e-
lement I sle ptrea prima necesitate; pe urma, cInd na-
IMPREJURARWR EXTERNE 321

Oa Ii va avea toate organele, atunci, numai atunci, -9e va


putea vorbi de altceva. Dusmania ce i se aratase, isola-
-rea la care parea sa fie condamnat inteun eras uncle
exetismul intelectual era la moda, nu faceau decit sa
Inviersuneze si mai mult spiritul saiu luptator, sa as-
cuta o vorba de sfidare, un condeiu de nemiloasa im-
pungere. Cum politicianii emu contra lui, el a vazut
In ei, dupa anume exemple din fata lui, in orasul panit
iei asa de puternicului A. A. Badarau, compromis s-
cum si prin germanofilia fatisa, numai organele pit-
tits ale strainului cotropitor.
Jurist si sociolog, economist cu catedra la Universita-
tea din Iasi, festal socialist nu putea sa vada decit in
primul rind aceasta lature a patimilor i nevollor popo-
rului sau. Pe de alta parte, plecInd de la cunoasterea in-
tregului trecut al acestuia, scos in lumina in felul pe
care 1-am aratat mai sus, de la strabaterea nu numai a
terii libere, dar si a tuturor provinciilor romInismului,
sat de sat, aproape om de om, scotind din exemplul is-
toriei universals insesi o Indoita convingere: ca erice so-
cietate neorganica nu poate trai i ca mice schimbare
trebuie sa vie nu din consideratii teoretice, ca ale libe-
ralilor, ci de la nevoile organice profunde i, al doilea,
cit nu elementele materiale, ca in conceptia socialista,
sint acelea prin care In rindul Intaiu societatea e mInata
inainte i prefacuta, ci cele de ordine morala,, cineva ca
mine nu putea sa staruie pentru nimic mai malt, dind
Insusi exemplul dupd puteri, decit pentru marea, nece-
sara, nezabavitearea reforma morala prin literatura,
arta, scoala, propaganda: asa, credeam, de multi ani,
si asa faceam en
Programul din 1911 cuprindea deci: punctele a deua
crezuri strins lmbinate: referral agrara, sufragiu u-
nhersal, credit muncitoresc, ridicarea comertului natio-
nal, descentralisare, dar nu farimitare si localism stri-
cater si, fireste, de voie de nevoie 'formula d-lui
322 CELE DOUA LUMI DIN NOU FATA iN FArA

Cum: expulsarea Jidanilor", fall care d-sa sta pe loc,


pe cind mie Jidanii", intre cari aveam i prieteni ve-
chi si al caror rol mai ales in Apus 11 pretuiarn, Imi
pareau mai curind o veche i importanta rasa, care
purta pacatele unei triste desvoltari istorice, iar, ca
orn, tinar, unele infatisdri, incontestabil caricaturale, ma
faceau sa rid, cu sau mai adesea fara malice; iar, de
partea cealaltà, ma interesa Invatamintul desfäsurat de
atdea legi si regulamente ale birocratiei, scoala vie pen-
tru viaä, si variata ca viata, deschisa tuturor initiative-
lor, literatura si arta inspiratiilor proprii, infusarea a-
celei increderi in noi care atita de mull ni lipsia, iar,
in atitudinea principalä a Statului romin, de intors in-
launtru spre o traditie care aceia ne rasfringe pe lioi,
si nu caraghioasele infaVisäri ale modelor apusene ne-
in1e1ese si neadaptate, desfacerea de politica Triplicei,
recunoasterea vecinilor din Sud, recistigarea vechiului
rol intre ei, reunirea in acelasi limp a elementelor na-
tionale.
In multe din aceste cerinti credea i regele Ferdi-
nand, cetitor asiduu al Neamului Rornanesc" si care,
de mult, la Iasi, imi vorbise de intentiile sale, noud,
cu totul noua, reformdtoare In asa fel de iesisem beat
de bucurie din lunga conversatie pentru care läsase la
o parte toatä bogata colectie a invitatilor la masa, pro-
duse ale Domniei lui Carol I-iu. Dar i se spuneau atitea
lucruri rele despre cei ce fuseserd pentru predecesorul
sau niste mauvais dr6les", cari tulburau raporturile cu
Austro-Ungaria, i apoi timidul Suveran nu era dintre
aceia cari ajuta esential sal creasca puterile pe care ar
prefera a se sprijini, ci trecea i peste postulatele unei
constiinti sigure, peste invatamintele unei critici ascu-
tite pentru a se pleca Inaintea fortelor reale care au
doN edit ca pot domina. Chid un partid" e in stare a a-
lege cel mult un deputat sau doi, ce sprijin poate -Ii el
pentru o dinastie care abia-si Infige radacinele inteun
teren politic asa de fugal-
IMPREJURARILE EXTERNE 323

Cugetarea Suveranului trebui deci sd se opreascd, In


acel Septembre 1929, a doua zi dupd izbinda de la
Budapesta, asupra unui Ministeriu fdrä caracter de par-
tid, care O. facd alegeri libere. Profund onest, el s'a ti-
nut de cuvint, dind Intocmai ce fdgAduise.
S'a Incercat Intdiu un Cabinet avind In fruntea
sa pe presedintele Curtii de casatie, respectatul, magis-
trat Corneliu Manolescu RInmiceanu, care astepta sd fie
chemat pentru prestarea jurdmintului; apoi regele s'a
oprit asupra generalului Artur Väitoianu.
Acest ofiter superior luase o parte importantä In raz-
b iu aducind in el nu numai o competenta profesio-
nala, dar si o convingere, pentru care, In momentul ar-
mistitiului, a fost unul dintre acei sefi ai armatei cad
au. protestat, si Inaintea reginei, cerind continuarea lup-
telor, pe care armata ar fi Inca in stare sd le poarte.
Avind, dupd retragerea sa din armatd, legaturi cu parli-
-dul liberal, In care se credea cd este si inscris, el era
islispus sit facit tot posibilul, si din mIndrie de militar,
pentru ca Romania sa nu iscaleasca, fart a sti situatia
de la Paris, primejdia de desfacere a Conferintei pe care
ni-o reveleazd publicatii americane recentel.
Fireste ca acest Cabinet de transitie era sd continue
supt toate raporturile pe acela caruia-i urmh., i astfel,
chiar cInd statea sit plece, el dddu la 21 Novembre or-
dinul pentru pa hotäririle comisiunilor de expropriere
A. fie aplicate pe teren.
In te priveste alegerile, a caror grija o avu secreta-
rul general al Internelor, colonelul Manolescu, organi-
satorul pe front al Caselor Nationale, militar bine pri-
vit de rege si Intrebuintat apoi pentru misiuni de edu-
catie si pietate fata de martidi razboiului, ele furit ab-
solut libere, cu toate ca aparatul administrativ rama-
sese tot eel liberal. Astfel dadurd un resultat la care
1 V. Roucek, o. c.
334 CELE DOUA LUMI DIN NOU FATA IN FATA

mului local, am fost ales cu o mica majoritate contra.


trebuia sà iasä neapärat din expropriere i Improprie-
tarire, nu se asteptau. Dacä era de crezut cä vor fi
foarte multi represintantii partidelor din provincii, for-
mate asa cum erau, se credea ca in Romania veche suc-
cesul va fi al liberalilor. Aceasta cu atit mai mult,.
cu ell, pentru motive personale, generalul Averescu re-
fusase sa iea parte la alegeri, urmat fiind si de Take
Ionescu, care nu stia nici pe ce platformä sa se presinte;
li se adause, väzindu-se intrecut in increderea oame-
niloi din Bucuregi, rege i politiciani, de d. Nistor,
meritosul Flondor, a carui intreagä atitudine, de vesnica
suparare, de amenintari, de atacuri impotriva oricui
i se parea ca-1 jigneste, mergind panä la provocari la
duel si declarind ca., In conflictul cu Coroana, el intelege
cä regele nu poate merge la Sigmaringen, pe clnd el e
dispus sa mearga. la Storojinetul sau, rasbotezat Flop-
doreni, era de naturä sa trezeascà grave ingrijordri.
Era insä In lard, pentru Intdiasi data, un avint curat
catre schimbari de pe urma carora continuitatea neno-
rocita cu trecutul s'ar rupe in sfirsit. Niciodatä poporul
romanesc n'a fost mai aproape de acea salvare prin
el insusi, peste- legaturi, peste formule, pest- obis-
nuinte, Inläturind parasitismul politic care-1 roade si-I
desonoreaza, ca in acea luna a lui Novembre, cind
1nta Iasi data Romlnii de pretutindeni votau 1mpreunä
pentru aceleasi Camere care trebuiau sa ii deie, dupä o
indreptare noud, aceleasi legi.
Pe llngä oei intre treizeci si patruzeci de nationalisti-
democratitcu Camera, cu Senat) i peste o sutä de libe-
rali numai In cea d'intaiu din aceste Adunari, iesira
foarte multi teranisti", cari, de altfel, abia se cunosteau
Wire dinsii, fiind, de $i mult mai putini cleat pe ur-
ma, luati din deosebite clase sociale si categorii intelec-
tuale, conservatorii ramasi fara conducatori Inrollndu-
se In armata acestor terani" numai pentru politica.
IMPREJURARILE EXTERNE 325

In Ianuar sau Februar 1919, unul dintre fruntasii tor,


11. Ion Mihalache, se presintase la redactia mea pentru
o intelegere asupra cdreia n'am mai vorbit, fiindca de
la inceput imi ardtasem neIncrederea in izbinda unei a-
semenea grupdri, pe care si inainte de rdzboiu o de-,
clarasem imposibild si, mai ales, periculoasä prin a-
ceia cd ar urmdri interesul unei singure clase, chiar
cind aceasta ar trebui sä se declare satisfacutd fall
cle altele mai putin-favorisate de soartd, rdspuns pe care
1-am dat, de altfel, si secretarului doctrinar al noii alcd-
tuiri, profesorul de Academie Comerciald Virgil Mad-
gearu.

E necesar sd ne oprim asupra acestor oameni cari


vor avea pe urmä un mare rol, pentru mine neastep tat,
cum am spus, in viata unei Romänii cu total deosebita
de trecutul ei, In care cel putin era oarecare eleganta
cle tinutd si de atitudine
D. Ion Mihalache, inväldtor muscelean, purtind ves-
mintul pitoresc al satului sdu, asezat nu departe de pa-
latul si casele de familie ale Brätienilor, se deosebise
inainte de rdzboiu printr'o mare Indemänare de vorbd
teraneascä ap5satA si scoldreste explicatä si printr'o
marcatd nesupunere la obligatiile si exigentele ierarhiei
profesiunii sale : cum invatätorii incepuserd a se or-
ganisa In Asociatii locale, care tineau congrese cercetate,
cu harta violentä, aici si-a gäsit Intdia tribund, prin care
a cdpätat o notorietate care 1-a semnalat liberalilor
D. Duca, factor important la cooperatia rurald, care
eduta sd atragd partidului elemente de aceastd catego-
rie, nesfirsit de pretioase unei tovärdsii de imboggiti si
imbogAtitori, imi vorbia cu mirare de tinarul dasal ca-
re fusese cindva foarte aproape de mine. Ajuns pe front
cdpitan, el Intrebuintase contactul cu multä lume tell-
neascd. In vederea unei actiuni politice viitoare. Imi vor-
bia despre dinsa la Iasi, cind stätea O. se intoarcd In.
326 CELE DOUA LUMI D N NOU FATA IN FATA

teritoriul ocupat si a trebuit sa-i spun ca orice rupere


de solidaritate nationala, pe clase, supt ochii sentinelei
Germanilor, cari atita asteapta, Imi repugna. SAteanul
de la Topoloveni (oameni de pe Topolog, din pdrtile
Oltului) nu asculta, pentru mai marele succes al carierei
sale, de sfaturile unei experiente melancolii a omului
care In tot cursul luptei nationale nu Meuse un f.ingur
gest de partid, cu riscul de a-0 pierde cei mai multi
partisani, rapede Incunjurati de toate ispitele cui a-
vuse si va mai avea puterea: Puindu-se pe lucru ca
sd-si complecteze cunostintile reduse,Intru ell, afard de
InvMarea limbilor si de deprinderea cu unele form ule
sociologice,aceasta e posibil dupd treizeci de ani , tine-
relul sprinten, ochios si cochet pieptAnat, impresio-
nant pentru multimi cind in mijlocul unui discurs
patetic saria In sus In cdmes-uta-i facutd evantaliu, se
pregatia pentru un rost a cdrui mdrime n'o gicia, de
sigur, el Insusi, nici In clipele cele mai avIntate ale u-
nei mari ambitiuni.
Ce va ajunge sa &eased seful, d. Madgearu, cu o-
chelarii sai eminamente doctorali si bArbia dirz vo-
luntard In necajita Mtit pandit o stia din cdrtile studiilor
sale de la Berlin, din literatura noua cu care se tinea
necontenit, In curent. Fiul marelui negustor din Ga-
lati, de origine balcanica, probabll macedo-romlna, M-
euse, ca orice revoltat din scoli, putina excursie pe la
Neamul Romanesc", pentru ca, plecind in Apus, sa
se Intoarcd imperativ categoric permanent al unor 16.-
cruri cu totul noud, reunite prin fire teoretice tali, care
trebuie Infaptuite si anume prin el. Inca un. out. cu
misiune in viata noastrd politica, si siguranta misiunii
era asa de puternica la acest studios, cap abil sa rasfo-
iascd sute de dosare pentru o Intrebare la comunicdri"
In Camera, Inelt nu era adversar, oriclt de sus si oricit
de stimat, asupra caruia sa nu cadd fulgerele cu vIndta
lumina ale unei elocvente ritmate, de 'sunet sters si mo-
IMPREJURARILE EXTFRNE 329

neton, care izbutia O. retie prin cerbicoasa ei persistenta


in serviciul darimarilor voite; ciocnirile cu n.onvin-
gerile, tot asa de absolute, dar pe ling a. care mai era
in momentele bune si oarecare sfatosenie si chiar ca-
pacitate de gluma, ale lui Vintila Bratianu, adversarul
lui nascut, precum d. Madgearu se nriscuse mai ales
pentru a fi adversarul lui Vintild Bratianu, dupä a
cilrui moarte i-a si scazut prigonitoarea verva, erau
asa de savuroase", cum se zice, incit publicul curios
ar fi trebuit sd fie instiintat de placerea unica a fie-
carui nou incident. Odatä, la Iasi, secretar-general pe ne-
asteptate al unui Ministeriu economic, d. Madgearu se
convinsese a., pentru a ajunge, calitätile sale, reale, u'au
nevoie de revolutie, in genul partidului muncii", de cal e
vorbise pilna atunci cui voia sag asculte. In partid, cum
usile erau larg deschise, mai ales cui n'avea nimic a face
cu teranii,erau avocati de o elocutiune si o tinutd ek
ganta, ca d..Mirto, profesori foarte de treaba, grozav de
gilcevitori Mil a fi de loc rai, ca zoologul Borcea, un BA-
cauan ajuns la Universitatea din Iasi, mediocri profe-
sori de liceu, caH visau sa ajunga sus de tot, preoti ie-
siti din luptele bisericesti cu pofta de a se da si la alti
ady,ersari, invatatori pentru caH cariera d-lui Mihalache
era o ispitd si o speranta. Jumatate macar din ei erau
tineri absolut onesti, de foarte bune dispositii si circari
se putea lucra.
Generalul Vaitoianu a crezut cd o poate face. Dar, de
la inceput, opunerea dirza la care se obligase fata de
Conferinta s'a lovit de aplecarile ci i. totul contrare ale
majoritatii celor alesi. Daca Intre nationalistii-demo-
crati chiar n'am putut, cu parere de rdu, clinti pe Ie-
eni: pe d. Cuza, care avea atunci ca acolit insepara-
bil pe d. Zelea Codreanu senior $i pe profesorul Su-
muleanu, viitor vice-presedinte al Senatului din alegerea
mea ceia ce Insemna mult atunci, si aceasta pentru
ca si Conferinta si toate personalitatile si rosturile ei li.
323 CELE DOW( LUMI DIN NOU FATA IN FATA

pdreau o simpld treaM jidoveascd", Insitrcinatul de


afaceri al Franciei, d. Cambon, si-a pierdut si el toald
elocventa pentru a schimba aceastd, de altfel foarte o-
norabild stare de spirit, argumentele mele au avut in-
fluentä asupra altora, pe cari atunci Ii vedeam Intdia oard
In viatd.Li spusesem cd de fapt conducdtorii Conferintei,
cari n'au izbutit in multe, cautd sa-si refacd autoritatea
si s'a IntDnplat ca, orbecdind dupä o victimä, sd fi dat
peAe noi, cd dupd Inchiderea Conferintei, in atitea cite
va 1 dP Ricut, nimeni n'o sd aiM vreme sd ne controleze
dad respectam sau ba acest sabds", ajuns piatra de
scandeld", cd. e o mare deosebire Intre presenta noasträ
dincolo de munti In numele obstii Invingtorilor si pe
basa iInej hotäriri de tratat i intre o situatie datoritd
numai ocupatiei i consfintitorului, dar nu pentru toti,
noroc al armelor, Ca, oncit am crede In noi, mai sint
si altii pe lume, cu cari nu putem fi Inteo stare de yes-
flied gilecavd, oricit ar fi supdrat un asa de important
factor al vietii politice romdnesti ca loan Brätianu si
oricit s'ar simti de jignit regele insusi, care nu sufe-
rise sd-i atingd nimeni demnitatea. Spuneam cä de
la Legatia francesä, unde am Intimpinat toatd priete-
nia, mi s'a dat asigurarea cä in adevdr umilitorul pre-
ambul de care erau precedate conditiile Consiliului Su-
prem a si fost retras1.
lidmase deci ea, generalul Vditoianu refusind abso-
lut sd-si puie iscAlitura supt un asemenea text al trata-
tului, un alt guvern sd se formeze, si simburele lui
nu putea fi alatuit decit din Ardeleni, earl erau gru-
pdrea cea mai numeroasä, cea mai solidard si mai diba-
cia condusä, de si nu lipsiau nici la ei neIntelegerile, si
mai ales n'aveau cunostinta terii-mame, deprinderea cu
nevoile el, initiarea In problemele curente i chiar sensul

1 Cf. Xeni, o. c., p. 446: in opt zile sa se supunä fAra discutie,


lArA reserve i fãrã conditii".
IMPREJURARILE EXTERNE 329

unei politice mai ridicate clecit cea de clopotnitg.. Tre-


buie sg. mai adaug cä la dinsii, de si erau alitea minti
-dare si intime calde,- angajamentele n'aveau totdeauna
valoarea absolutä ca la Basarabeni. Cit priveste pe Bu-
covineni, ei erau de multe feluri, de la admirabilul
luptator nationalist, acura distrus de boalg., Tofan pänä
la fostii onciulisti, gata sä-i scape din ming.' tocmai cind
aveai nevoie de dinsii, ca d. Teofil Simonovici oH chiar
(1. Rent.
3. GUVERNUL BLOCULUI.

Regele mi-a explicat, In cuvinte de pare ca voià


O. se sense, ca, atita timp cit se mai discutä la Paris in-
terese romänesti contestate si atacate, e bine ca un gu-
vern romin sä fie condus de o personalitate ardeleana,
ceia ce de la primele cuvinte am admis cu toata sin-
ceritatea.
Aceastä personalitate trebuia sä fie d. Iuliu Maniu.
Imi aduceam aminte cu pläcere de avocatul blond care
primia asa de bine in sanhedrinul Consiliului lor transit-
van pe cite un nationalist din vechea tara libera, si
am avut si dupä aceia multe momente placute In
conversatiile cu acest om de 0 aleasä educatie, cu poli-
teta totdeauna foarte in afara, asa de mult incit la pri-
ma vedere samana chiar cu o adevaratä prietenie, pe
care ai fi acceptat-o cu bucurie daca din cind In clad for-
mule de vechi rancune si declaratii de inebranlabile ho-
tarlri nu si-ar fi aruncat flacara de instiintare pentru cei
priceputi. De la venirea in Bucuresti, insä, acela care
era un sef fail ca, formal, OA fi ales vre-un for din or-
ganisatia ardeleanä, invedera tot mai mult nota ul-
tima a silintilor sale tacute, dar cu atit mai persistethe:
formarea unui partid cu oameni de pretutindeni la
nevoie si Ioan BAIR:inn si Take Ionescu si eu, a
unui partid regnicolar" care O. nu fie nou, ci sa se
lipeasca de ce au fost cele trei sferturi de veac ale is-
toriei partidului national ardelean Clubul instalat la
GUVER NUL BLOCULU1 331

Teatrul Majestic era In vesnicd fierbere, cu clientli earl


se presintau i cu atItia curiosi, din partidele anti-li-
berale, caH veniau numai sd vadd ce este. In acelasi
timp cind li se fAceau toate amabilitàtiie, elemente din-
tre Ardelenii asezati de mult In lard se ocupau sd creeze
clubul national nou cu alti oameni, lingd nationalis-
mul, menit sd dispard, al Vechiului Regat", transfor-
mabil, mai curind sau mai tirziu, cu toti ai säi si iaate
rosturpe sale.
Situatia oferia prea putind siguran i d. Maniu o
vAzuse foarte bine de la Inceput pentru ca sä pH-
meascd Insusi rdspunderea. De aceia, cum d. Vaida Voe-
vod era pentru dinsul un frate" iubitor, admirator si as-
cultätor, acest rol i-a fost dat aceluia Inaltat aculin
la demnitatea sde presedinte al Camerei, pe care cduta
s'o prefacd In ce era la Budapesta sau la Viena o
atit de Insemnatd demnitate.
Dar pentru a se avea Ministeriul Vaida mai erau alte
lucruri de lndeplinit, si mai ales trebuia gdsitä basa
parlamentard, o unire a partidelor noi, care se sinfliau
observate i pindite din umbra de liberalii furinsi de
neprevrautul resultat al alegerilor.
N'a fost lucru usor pregatirea si alatuirea acestui
bloc" care trebuia sd deie o majoritate noului guvern
pe care regele era dispus a-1 primi. Dupa obiceiul pro-
vincial ardelenesc, lungi discutii se intindeau in casa
d-rului Popovici, unde era gazduit viitorul presedinte
al Consiliului i, Incepute seara, ele se prelungithi pand
tlrziu dupa miezul noptii. Luau parte la dinsele Ba-
sarabeni ca dd. Inculet si Halippa, cdrora acest sislem
nu li e nici strain, nici neplitcut, d. Cuza, -In vesnica
stare de opositie, chiar si, poate mai ales, Cind era vor-
ba de mine, care recomandasem stäruitor iscalirea,
si, fireste, mai multi Ardeleni, dintre caH unii legau
folosul argumentatiilor cu pläcerea de a se legana
Inteun confortabil chaise longue. A trebuit sa amintesc
382 CELE DOUA LUMI DIN NOU FATA IN FATA

ca eu am si o ocupatie, care nu-mi permite s pierd nop-


tile, si supt aceastä presiune vechiul mieu amic D. Man-
teanu-Runnic a putut sa presinte spre iscalitura actul de
constituire al blocului,pe care d. Maniu 1-ar fi dorit nu-
mai la optativ, ca un simplu desiderat. Dar, dad. din 'de-
sideratele altora cineva poate sati faca folosul lui, nicio
politica nu se poate sprijini pe cele mai calduroase de-
siderate.
Din Ministeriu declarasem ca. nu Inteleg a face parte
si nu. deleg pe nimeni dintre ai iniei. Inteadevar, pur-
tator al unei necesitäti morale a partii celei mai curate
din oamenii caH In vechea arä trecusera de patruzeci
de ani 5i, ca sä zic asa, al unui scump deposit de idea-
lism pe care n'aveam voie sa.-1 risipesc, nu puteam Inte-
lege o guvernare altfel decit cu garantine necesare pen-
tru a putea Indeplini un program si servi un ideal.
A trebuit sä stäruiu Insa indelung pentru ca teranistii's'
sd se recunoasca fata de o astfel de grea Indatorire.-
D. Mihalache, de si avea ideia altei formule i legii
de Irnproprietärire, nu parea de loc dispus sä lunece pi-
ciorul Intr'o apa a carii temperatura n'o stia; cind a
fost vorba de un secundant, In locul d-lui Mirto, propas
intaiu, cu toata marea sa tineretä, a iesit pentru Instruc-
tie jovialul, dar la nevoie tonitruantul profesor Borcea.
Incolo,Ardeleni, plus d. Inculet, care si-a gasit usor 10-
cal si acolo. Regele, plin de neincredere In aceia earl
Indrazniserä a inlocui pe liberalii preferati, tinuse
a da el ministrul de Razboiu, pe generalul Rascanu, care,
demisionind mai tirziu, dupä suggestii de la Curte, a
lost Iftlocuit cu generalul Mosoiu, atras de exemplul
d-1u; Averescu sa Incerce o carierä politica pentru care
era foarte putin fäcut.
In ce priveste minoritätile, cu care eram la primal
contact parlamentar, ele aveau o atitudine de pipaire,
foarte natura1ä, dar, In acelasi timp, afara 'de Unguri,
membri ai aristocratiei i ai inteligentei", regretInd:
GUVERNUL BI.00ULUI 333 .

unii paminturile pe care le vor pierde, altii intretinerea


larga din budgetul Statului, cel putin tot atita eft pa-
tria maghiará pierduta, o sincera dorintä de colaborare
si. o atitudine in adevar prevenitoare. Sasii, in mijlocul
dirora avea mai multa autoritate francheta d-lui Ru-
dolf Brandsch, foarte German de sigur, urmarind acea
unitate germana in margenile regatului care pan g. la un
punct §e va si realisa, dar om de cuvint si ile omenie
ascensiunea rivalului sau, dibaciu si putintel intri-
gant, Hans Otto Roth, se va face numai pe incetul, ei isi
arataserä dorintile, nu exagerate, inteo brosura romil-
neasca pentru care mi se ceruse cuvintul de introducere.
Citiva Rug vor aparea la tribuna, Inteo atitudine simpa-
flea. Crezusem, contra parerii liberalilor, ca., la aceste in-
ceputuri de viata. Impreund, e bine sa-i lasam pe mi-
noritari a-si arata pasurile si dorintile in limba pe care
o obisnuiesc si singura o cunosc. N'a fost nicio protes-
tare. La receptii ale presidentiei Camerei minoritarii au
fost poftiti cu insistenta si mi-am Mout si o placere si
o datorie O. li arat ceva dintr'o viata care li era complet
straina, sa-i fac O. stea un moment supt farmecul, perso-
nal al reginei. Intr'o visita la Sibiiu am visitat satele sa.-
sesti si n'am pregetat, adresind oamenilor cuvinte bune,
sa ma adresez in chiar limba ler. Asa vedeam eu, iar
nu prin singure pacte de alegeri 0. pe urma Inchide-
rea nerominilor Inteun fel de pare ca al Peilor Rosii din
State le Unite taind viitorul unei munci comune in care,
independent de nationalitate 0 de religie, fiecare ar fi
avut ce se cuvine inteligentei si muncii sale devotate.
Locul de presedinte al Camerei II voia d. Goldis. La
Sena Rind profesorul iesan, fost socialist, Bujor, un Ar-
ctelear. avea deci dreptul dincoace. Am crezut cä soarta
unui Intreg regim putintel revolutionar nu se poate
läsa unui filosof cam depeisat" sit fost ministru al lui
Joan 13rätianu. Votat de teranisti, de Basarabeni, de Bo.-
covineni, carora li cerugem o manifestare contra egois-
334 CELE DMA. LUMI DIN NOU FATA IN FATA

mului local, am fost ales cu o mica majoritate contra


unui adversar care nu mi-a iertat-o niciodatä.
Locul de ministru de Interne ramasese liber. D. Vai-
da Voevod crezu cd, in calitatea sa de presedinte, are
dreptul de a-I da oricui fara a-si mai consulta colegii.
Inca nedeprins cu viata politica $i speriat putin de
imensa-i popularitate, generalul Averescu, supt sugges-
tii care voniau poate de la regele, car astfel ar fi isprä-
vit $i cu dinsul, primi. Ne trezirdm cu aparitia vredni-
cului milihr, recomandat printr'un gest larg de pri-
mul ministru. Uirnirea fu enorma. Jenat, generalul risca
o glumd: Cind se face o astfel de tacere, un proverb
german spune cd un ofiter de cavalerie 15i plateste da-
toriile". Din coltul unde era d. Inculet veni ghidusul,
dar Mosul raspuns : La Ru$i se zice cä se na5te un
prost". Totusi d. Averescu ramase.
Persecutat de ideia ea el vrea dictatura $i avind sigu-
ranta cd urmarege disolvarea Camerelor, pe care Su-
veranul nu le putea suiri, am primit pe noul ministru
cu o cuvintare care prevenia asupra piedecilor pe care
le va intilni din partea noastra orice tendinta dictato-
rialk. Suparat, generalul demisiond imediat 17 De-
cembre).

Ni-a trebuit, intr'un timp cind coltul nordic al Ba-


sarabiei era atacat de bandele bolsevice care omorira pe
generalul Poeta$ $i trebuira distruse, cu satele rebele cu
tot, $i cind zilnice procesiuni cu steagurile ro$ii cu-
treicrau sträzile, un ministru de Interne destul de la
stinga el Insusi -pentru a cistiga, destul de tare pen.-
tra a putea sa $i reprime. Astfel $i de aceia d-rul Lupu,
care fusese in America, unde tiparise o carte englesä des-
pre dreplurile noastre, si care afi$a, cu o mare ura con-
tra liberalilor, o putere de ofensiva putin comuna, ne-
crutind si invectivele, totdeauna invincibile, a devenit
GUVERNUL BLOCULUI 335

ministrul de Interne socialist sui generis", cum o zicea


insusi, contra socialismului.
Inaintea acestui Ministeriu se deschidea o Indoitä da-
tonic, si el era amenintat de un Intreit pericol: din par-
tea clasei dominante pand atunci, din partea regelui si
din partea lui Insusi.
Prima datorie era, de sigur, dat fiind cä teranistii
fäceau parte dintr'Insul, sa se resolve chestia agrara.
Vechiu invatator, deprins cu inceata, dar foarte re-
coin andata, pand ieri, metoda a treptelor formate",
d. Mihalache nu Intelegea sa inzestreze teranimea cu
o lege personala si facuta In pripa: nestiind sensul,
pe care-I, voiu lamuri mai departe, al Ministeriului, el a-
clunase o comisie care a lucrat cu multa rivna, dar, ia-
rasi, cu oarecare Incetineala; lucrarea trebuia supusa
apoi altor instante pana ce in Mart abia a capatat for-
ma definitiva. Se putea lua orice termine: nu era doar
acesta cel d'intaiu Ministeriu de origine parlamentara,
iesit din voia unei majoritati impunatoare, a repre-
sintantilor tuturor provinciilor si claselor romanesti
erau si socialisti, chiar din tara veche, si d. Cristescu,
caruia tot i se mai zicea, si dupa ce devenise barbat po-
litic, plapumarul, exhiba o cravata rosie ca flacarile Ia-
duluisi avInd misiunea, pecare se shntia In stare a o
Indeplini, de a da, supt obladuirea unui rege popular,
pe care-1 si intitulau regele teranilor", Improprietariti
de dinstil, o opera ca aceia pe care partidele de pana a-
tunci asa cum erau alcatuite nu erau si n'au lost
Capabile de a o duce la capat?
Deocamdata Basarabenii si-au cerut legea lor: o si
aveau gata, pe basa discutiilor din Sfatul Terii.
Legea Mihalache, descoperind ca. sInt Inca 612.303 ha,
nehnpartite Inca teranilor, pentru care Statul pit-
tia pe an o anemia de cinsprezece milioane, introducea,
In folosul, dus pang la ultimele margem, al clasei te-
ranesti, principii noud, In afara de schimbarea limite-
336 CELE DOUA LUMI DIN NOU FATA IN FATA

lor proprietatii mai mari (100 de ha. pentru acei cari-si


cultiva pAmIntul, dar n'au ferme, 250 pentru ceilalti In
locuri de populatie deasa, 500 unde ea e rail). Expro-
prierea trebuia continuatA panä ce nu va fi teran
care sä mi-si albä lotul de trei pAna la cinci hectare,
indivisibil, anume bOon, in regiuni de colonisare, putind
fi ridicate si pana la 50 ha. Pretul era sA fie stabilit pe
basa contributiilor platite de proprietar si a valorii de
Inainte de 1916. Obstile se desfiintau, stabilindu-se pre-
tutindeni proprietatea individuala. Embaticarii cari fA-
cusera plantatii erau declarati proprietari. Exproprie-
rea pAsunilor trecea In sama Statului.
D. Vaida Voevod plecase In Apus: IntAiu la Paris,
unde fusese citva timp informatorul si ajutatorul ar-
delean al Iui Ioan BrAtianu, si apoi la Londra. Cala-
toria sa, tinuta aproape secreta, si de cei mai multi
din conducAtorii blocului, n'avea de la Inceput o Olga
bine clefinita; era vorba, de sigur, mai mult de o pre-
sintare inaintea acelor factori hotaritori cari pAnd acum
11 cunoscuserA in adevar, dar in subordine. Presedintele
de Consiliu era, de altfel, jenat de inactiunea pe care
i-o semnalasem si el vazuse intr'insa, la o intrunire a
majoritAtilor, o mustrare, un desacord gray intre pre-
sedintele Camerei si dinsul (legile Indraznete ale d-ru-
lui Lupu, cu privire la jandarmerie, la chirie, erau sa
vie mai tirziu numai).
Dar acolo, si mai ales la Londra, care privise cu ochi
rli faptul ca panä atunci ministrii nostri se .opriau la
Paris, se intilni o atmosfera asa de favorabila., Incit se
putea pune chestia, pAna atunci zabovitA, a recunoasterii
Basarabiei. La 3 Mart 1920 se luA o hotarlre care, anun-
tad In Camera, cind tocmai votase proiectul de lege al
crearii RonAniei Indeplinite, stirni mafi manifestatii de
explicabila bucurie. Preambulul lua In deplina consi-
deratie aspiratiile generale ale populatiilor Basarabiei
si caracterul moldovenesc al regiunii din punctele de
GUVERNUL BLOCLLUI 337

vedere geografic etnografic": de aceia principalele


i
Puteri aliate se declarau in favoarea unirii Basarabiei
cu Romania, care a fost formal hotdritd de represintan[ii
basarabeni"; ele erau doritoare de a incheia un tratat
care sd recunoascd aceasta inaatä ce conditiile fixate"
Intre allele respectul pentru minoritatt vor fi fost
Indeplinite1".
Supt pretextul cä legea merge prea departe si cd
atingc interese legitime, sau creiazd greutdti regele
dorind ca exproprierea sd. fie oprità la formula pe
care el o acce'ptase la Iasi, s'a hotdrit inldturarea Mi-
nisleriului, dar nu si a Parlamentului, care nu odatd
ardtase Suveranului, putin indispus de atiludinea unui
deputat teran din Basarabia, la presintarea adresei, un
deNotament absolut, de o sinceritate cum nu mai fu-
sese pana atunci. Anume doamne anuntau la telefon
apropiata schimbare. Cu toatit interventia mea si pro-
misiunea formald care ni se daduse, dupd o audientä
la Curte unde toti adversarii fuseserd pofliti i erau in
cinste; pe cind pentru ministri erau locurile din fund,
regele plecd la vindtoare in ziva cind trebuia sd pri-
meascd pe ministrul de Agriculturd, si, a doua zi, eu
insumi redactam actul prin care d. Mihalache, atit de
greu jignit, 5 pe nedrept, cdci nu refusase a sta de
vorba asupra unor eventuale schimbdri, ruga sd. i
se primeascd demisia. S'a obiectat cd el trebuia s'o faca
prin seful guvernului, dar d. Vaida Voevod era absent si
nu stiu dacd prin loctiitorul unui prim ministru se
poate face acelasi lucru.
Oricum, aceasta schimbare de regim, care la inceput
era resultatul unei lungi lucrAturi", nu trebuia sd a-
tingd, precum am spus, i Parlamentul.
k V. V. Ti Ilea, Actiunea diplomaticd a Romdniei (Novembre
I919-Mart 1920), Sibiiu 1925 ; A. Popovici, The political status of
Bessarabia; A. Boldur, La Bessarabie et les relations russo-
roumaines.
338 CELE DOUA LUMI DIN NOU FATA IN FATA

Insenmata_ minoritate liberala Incerca toate mijloa-


cele 'pentru Ca, ajutind si nedeprinderea unor elemente
teranesti cu atmosfera aceasta, sa compromita Par-
lamentul grin urite scene de luptä grosolana. Dar cu
asemenea furtuni artificialefoaia lui Marghiloman, ca.-
ruia-i Ingaduisem sä se rafuiascä putin cu Ioan Bratia-
nu, gasia ca slut un adevarat Pherekyde mai final.", si
se ..,tie cu ce autoritate a presidat, multi ani de zile, ba-
trinul liberal, nu se ajungea la resultatul dorit. E a-
devarat cit la atingerea scopului unor adversari asa de
hotariti au mai ajutat si unii dintre ministri: dupa ser-
baffle din Sibiiu, unde, la inaugurarea Universitatii ro-
manesti, cu Braniste ca sef de resort" la Instructie, re-
gele, foarte aclamat, foarte bucuros, foarte in verva, 'A-
rea ca s'a impacat cu un regim care nu samana cu ce-
lelalte, d. St. Ciceo Pop, tinind locul sefului sau, ma
intreba la telefon daca nu e bine O. aminam redeschi-
derea Camerelor pant' la Intoaroerea d-lui Vaida Voe-
vod. De si n'aveam o presa defavorabild,si aceasta In ce
vremuri Inca bune ! fart a o fi plait, se cauta sa se
infiltreze in opinia publica parerea a aceasta stare
de lucruri nu poate dura.
De la o bucata de vreme d-rul Lupu a devenit tinta
atacurilor. Se semnala la Palat cit el a vorbit mun-
citorilor nemultamili de la Monitorul Oficial supt stea-
gul rosu ridicat de acestia de-asupra capului sau, ca
el Ingaduie manifestatii comuniste, care, Mate libere,
dar cu supravegherea neoesara, ajunsert se desguste pe
participanti, cari nu intelegeau sa se primble asa de-a
surda fara scandal. Dar trebuia ceva mai tare si de-
cit atita: se pretinse cit niste placarde revolutionare ga-
site In castrmi s'au tiparit in imprimeria presedintelui
Camerei si se facura cercetari, ridicule si. jignitoare;
liberalul sef al Sigurantei, Eduard Ghica, descoperise
nu stiu ce relatii ale ministrului de Interne cu bolsevi-
cii bulgari. Chemat de regele pentru a-I lamuri, el ma
GUVERNUL BLOCULUI 339

rugä sa. trec In camera reginei, care-mi ceru formal


sä consimt la In Mumma acestui ministru si el tinuse
la Teatrul National un Intreg discurs de proslävire a
dinastieil, care pregateste lucruri asa de grozave ca
acelea care reusisera contra lui Nicolae al II-lea, si
de aceia Inteo seat% se adusesera i mitraliere la Co-
troceni. Dacä ma invoiesc, reformele agrare vor fi is-
calite de mine, nu de generalul Averescu. Era destul
de categoric. In zadar am aratat cd nimic din ce se
pune in sarcina ministrului nu e adevarat si ca nu ma
pot uni la aceia cari vreau sa-1 In Faure färä nicio vina.
flotaririle erau acuma.luate.
De mull i se. vorbise In acest sens i d-lui St. Cicio
Pop. care, In desorientarea sa, putintel comica, ma in-
treha ce sa facd. Dupa demisia d-lui Mihalache se ceru
loctiitorului de prim-ministru demisia Intregului Cabi-
net fall a i se lasa timpul de a Instiinta pe d. Vaida,
scos astfel, precum zicea, indignat, d. Maniu, cum
n'ar scoate pe un rindas ungur de la curtile sale". Intre-
barea, de usagiu constitutional, a presedintilor Camerelor
a fost numai de forma: am fost primit In altä odaie
decit cea obisnuitä, fiindca acolo se si gäsiau gene-
ralul Averescu, d. C. Argetoianu i ceilalti ministri,
Intre cari Ardealul era represintat prin d. Tailduanu.
Coborindu-ma jos, am sfatuit pe d. Bujor sa se prim-
ble mai bine la Sosea decit sä treaca si el prin aceastä
forma ofensatoare. Cum necontenit se vorbia de dicta-
tura, semnalasem regelui primejdia ei, care ar putea a-
duce lupte In stradd i astfel singele ar stropi zi-
durile Palatului".

Parlamentul insa exista. Generalul Averescu, totdeau-


na foarte constitutional", tinea s. i se presinte macar
de forma, si anume dupa ce se va deschide sedinta Ca-
merei, Am refusat sa deschid pdnä nu va fi pe banca mi-
nisteriald preseclintele Consiliului, si nu dd. Inculet si
340 CELE DOUA LUMI DIN NOU FATA IN FATA

Nistor, caH intraser 5. in noul Cabinet. Neexperienta


primului ministru se temea de demonstratii contra say
care nu s'au produs. El scoase din portafoliu un decret
regal pe care-I credeam cà e acela de disolvare: era
numai pentru o lunga proorogare, in cursul cn.eia
O. se poatä face unele pipdiri.
Ele n'au reusit, si, astfel, la redeschidere, eu Mind
sit presideze d. Simionovici, declaratiile d-lor Nlaniu
si mai ales Mihälache indispusera pe seful guvernu-
lui. El nu mai puse la vot Increderea, ci, dispArInd un
moment, veni cu disolvarea, in sfirsit smulsN. regelui.
In strigatele de: Sinistra comedic" se Imprästiè a
Adunare contra careia nu se putea aduce nicio invi-
nuire: primul Parlament al Romäniei unite.
4. INCERCAREA A VERESCU.
Era Intoarcerea spre un trecut, care, hotarit, parea
mai comod regelui marilor reforme.
Generalul Averescu, total inexperient Inca, vazind
viitorul politic cu un partid de guvern si altul de
oontrol"1, n'avea, nu putea sa aiba un program de
guvernare, Intelegind programul, nu ca un decalog ideo-
logic menit sa fie impus realitatilor, nici ca o serie de
desiderate al caror terrain de indeplinire rämine inde-
finit, ci ca un sir de masuri neaparat reclamate de
societate ca organism viu, si de realisat din prima clipa.
In jurul lui stateau prieteni personali, cu tot atita
lipsä de cunoastere a Iucrurilor ca onestul general VA-
leanu, sau filosoful, fost si ramas In suflet junimist, P.
P. Negulescu, tinarul avocat Trancu-Ia$i, incintat de
marea sa situatie, dar ministrul de Razboiu, gene-
ralul Ilascanu, fusese din nou impus, ca masura de pre-
cantle, de regele, un diletant de valoarea intelectuala,
de distinctia, de cultura unui Matei Cantacuzino, dar to-
tal inutilisabil si gata In orice ceas a parasi orice corabie
in care s'ar fi Imbarcat, apoi, ca un om de nesfirsite
mijloace, d. Titulescu, a arid grijä pentru sanatatea sa
si obiceiurile sale, putintel curioase, a carui nevoie de
milgulirea, de adorarea In fiecare clipa II faceau impro-
priu pentru ingrata sarcina a guvernarii 5i, mai ales, d.
Argetoianu, In aparenta stapinit, peste tot oe era

' lorga, Memorii, III, p. 11.


342 CELE DOUA LUMI DIN NOU FATA IN FATA

imperios In west puternic temperament, de comanda


si sfidare, prin acea hotarire din ochii de otel ai sefu-
lui. Am spus ca. Ardealul era represintat de d. Taslaua-
nu, care de a doua zi fu atacat ca ministru al afacerilor
grabite-; d. Octavian Goga, caruia i se daduse,numai
pentru a avea pe aoest vechiu revoltat contra sefilor
sai transilvani, dar care reluase legaturile personale
cu acestia, amenintindu-i totusi cu un mare discurs care
va face O. dIrdlie ferestile, Ministeriul, anume creat, al
Cultelor, dar si al Artelor, douä ramuri de activitate asa
de deosebite, a represintat mai mult o Impodobire in-
telectuala a echipei, elocventa sa, cu adinci rasunete
dramatice i gesturi studiate, apriga, vehementa, co-
rosiva, cind are un public asigurat, avea O. fie Intrebu-
intata numai cIte'odata, fata de adversari pe cari per-
sonal se deprinsese a:i url.
Se va adaugi, dupa alegeri care-i invederaserä to-
tala parasire, Take Ionescu, cu un singur aderent, avo-
catul M. Antonescu. Strain de ackasta lume, abia ieitä
din umbra tulbure a conspiratiilor cu socialistii, cari au
refusat, onest, toväräsia, si cu orice element agitat, In ve-
derea chemärii nu stiu carui print engles, i jenat
de contactul ei, omul, corect englezeste la locul sau,
juca numai foarte greu rolul, nou pentru dinsul, de sol-
dat al unei discipline necunoscute, care nu tinea sama
nici de marele sail talent de vorbire, nici de lunga sa
carierit politica si de pretiosul material de cunostinti,
de experienta In multe privinti pe care-1 adusese din
exilul sat
Cu opositia, unitara, a unui mare partid, bine orga-
nisat i avInd o popularitate realk un astfel de gu-
vern, care avea sä lupte i cu greutati de care pre-
decesorii putusera abia sd se atingl In acele vre-o trei
luni Mate si de o lungä vacanta, ar fi dus-o greu din
prima zi. Din fericire o fericire foarte relativa si,
de altfel, putin durabila pentru echipa disparata
1NCERCAREA AVERESCU 343

a generalului Averescu, el avea Inainte pe liberali, earl,


dacä nu erau complicii loviturii de Stat" din Mart,
cum erau bAnuiti, Ii cunoscuserà pregAtirea i da-
deau aprobarea lor la oricine InlAtura primejdia u-
nei presupuse anarhii, i, pe de altä parte, .pe fostii
membri ai unui bloc pe care seful Ardelenilor II soco-
tia desfäcut in momentul chiar al cAderii. E adevdrat
c5. indignarea Impotriva loviturii neprevestite strinsese
hupreunä pentru strigAtul de revoltd, sincer si pu-
ternic, cum nu se mai auzise vre-odatil in politica ro-
mAneasca, pe acesti oameni de o origine si de o edu-
catie atit de deosebite. Dar elanul de la care s'ar fi
putut astepta chiar o biruinta In alegerile apropiate
nu tinu mult. La un banchet Inteuna din primele zile,
bainte de reculegerea intereselor si de jocul intrigi-
lor, discursuri aprinse, ca al fulgerAtorului d. St. Ci-
cio Pop sau al d-lui Mihalache, care presintä una din
cele mai frumoase comparatii ale unei elocvente rä-
mase totusi scolare, proclamarä o solidaritate nezgu-
duità pentru ducerea mai departe, peste orice pie-
deci, a operei 1ntrerupte, i mi se fäcu mie onoarea de
a m5 considera ca sef al unui nou partid iesit din asa
de scurta oolaborare. 0 Intrunire publicä foarte cerce-
tatä ne mai adunä odatà, dar peste putin fiecare ele-
ment se gasi din nou, isolat, slab, desorientat, pe ve-
chile sale positii. Singur d-rul Lupu, Impreund cu ami-
cul säu gorjan, tot asa de combativ, d. Iunian, se tineau
de o parte, ca un grup democratic independent, ve-
cin cu socialismuli care, ca intelectuali, märturisia cd
e mai aproape de mine decit de teranistii cari, cu
toate popularitätile lor judetene cu tot steagul
si
legli agrare, pe care fäcusem sl o presinte, in mij-
locul urletelor liberale, ca de initiativä parlamentar5,
erau Inca mai mult un grup de Indrdzneti agitalori.
Inainte de alegeri se luard prin decrete-legi, pe lingd
mdsura care fixA loturile teranestr, pe loc si de colo-
344 CELE DOUA LUMI DIN NOU FATA IN FATA

nisare, $i felul distribuirii bold, altele, care ardtau totusi


cli guvernul va da dovezile, fdgaduite regelui, de , mind
tare". Astfel, se introduserd, dictatorial, modificdri In
legea electorald, in aceia a chiriilor. Si, mai ales, grea
loviturd pentru nationalii ardeleni, cari pang. atunci
..pertractaserd" cu noul stapin, se disolva, supt influenta
d-lui Goga, care ar fi dorit $i and atitudinc fatd de
minoritati, a cdror disparitie In nu prea lungrt vreme o
prezisese imprudent, Consiliul Dirigent care ajunsese,
e adeN arat, une ori un. izvor de afaceri $i necontenit o
adeN aratli primejdie pentru unitatea nationald asa de
grea realisatd. In acelasi timp de la Palat se fdceau pu-
ternice stdruinti pentru o Intelegere a Ardelenilor cu
guvernul.
Pentru alegeri, tineretul ardelean acoià lupta Impreu-
nd, a$a. de naturald, cu colaboratorii de supt regimul in-
Murat; bätrInii Si intre ace$tia ca dispositii se nu-
mdrau cel putin dd. Maniu si $t. Cicio Pop, dacd nu
$i d. Vaida , de $i expropriati de la puterea in Ar-
deal, $oviiau. Pentru acegi conservatori de fapt, o inte-
legere cu liberalii, cari fluturau steagul luptei contra
))bolsevismului" se pdrea Inca preferabila, si fiind-
cd In Ardeal rdsarise pentfu ei primejdia unei grupd.ri
terline$ti, ale aril oferte au fost amlnate de membril
regateni" ai fostului bloc, devenit acuma un inceput de
)7 Federatie nationald" In care s'ar fi lasat oricarii grupari
perfecta sa autonomie. Se hotäri In conciliabulele ar-
delenesti, care, ca de obiceiu, nu se mai sfirsiau, 0
participare a celor de dincoace de munti, ca invitati
numai, ca prieteni, din galeria de sus, la adunarea de-
eish A a faimosului Consiliu de o suta care era sa se
tie la Alba Iulia, trezitoare de amintiri capabile de a fi
utilisate, ca sd nu zic: exploatate. Ciudat amestec de
calcul egoist si striint si de romantism istoric la oame-
nii caH multd vreme Inca nu-si vor ldmuri de loc
' V. amanuntele mai jos.
INCFRCAREA AvEREscu 345

sufletul, ceia ce va fi izvorul atitor greutati politic;


tinind pe loc o tail care avea nevoie de claritate si e-
nergie pentru a prospera cu mijloacele admirabile ale
ptimintului si oamenilor ei!
La 7 Maiu congresul avu loc. Nu erau mai putin de
patru sute seizeci de membri, pareni de toatd bundta-
tea si 114elerrea, eärora li lipsia numai conducerea ne-
tedd si consecventä pentru a face lucruri mari. Supt
presidentia d-lui Goldis, seful tinu o cuvintare remarca-
bad ca masurd mai mult decit ca sigurantd. In ce pri-
veste colaboratia, nu se dddea Inca nimic, cu toatà ne-
rabdarea celor formati la scoala noud, ca marele poves-
titor Ioan Agirbiceanu si istoricul Stefan Metes. Gel
mult s'a permis invitatilor sd-si facä auzite glasurile,
si d. Mihalache a vorbit despre proiectul sdu ca si mine,
.cdruia, ca mäsurä de precautie, mi se ceruse a explica
pe Mihai Viteazul.
In programul, atit de asemenea totusi cu cel facut de
noi pentru bloc, din care de fapt se luaserä multe
puncte, pe carp I-a cetit d. Voicu Nitescu (era si con-
irolul averilor de rdzboiu, dar si, ceia ce putea sd.
mire, unificarea monetard.), ca si in discursul d-lui Gol-
-dis, erau numai invitatii de a intra in partidul natio-
nal din Ardeal, presintat ca fiind eel mai national,
cel mai democratic, cel mai terdnesc" a fost cuvin-
-tul si care e pe cale de a se extinde" si peste munti.
Totusi, fiindcd inscrierea zdbovia, s'a decis o colabo-
rare cu partidele democralice care au aceleiasi idei
-si aceleasi sistem". Cum dupd aceasta dd. Maniu si
Vaida venird la mine in casa bunului primar al Al-
bei Iulii, fiind si d. Mihalache de fatd, pentru a-mi a-
-rata cd nu admit. ideia Federatiei, nici mdcar a opositiei
-unite", invoindu-se cel mult la un cartel, ma puteam
intreba, in noua ciocnire cu acelasi .egoism, feroce si
neinteligent, daca nu cumva si partidul de la gu-
-vern si liberalii fac parte din partidele democratice
346 CELE DOIJA LUMI DIN NOU FAV IN EAU

care au aceleasi idei si acelasi sistem". Numai prin


ziare am aflat apoi cd In sfatuirile, singure hotari-
toare, ale Consiliului de o sutä teranistii si nationalistii
democrati au fost admisi la o colaborare electorald, dar
numai in primul rind1. Se evita mai ales oHce atingere
cu d-rul Lupu, rau valzut la Curte, si caruia totusi i
se facusera oferte de intrare in partid, in care cas fi-
reste tot bolsevisrnul" i-ar fi dispärut2.
In acest timp, alegerile parlidului celui mai popu-
lar, care luase supt regimul trecut fail luptd eIteva
alegeri senatoriale, se anuntau ca violente si con-
rupte, risipindu-se banii unui Tesaur aproape fictiv_
Teama unei nereusite sau a unei reusite incomplecte in-
demna la interventia MOO a prefectilor si la specta
cole demagogice. Seful guvernului, un orn asa de res-
pectabil, era tirit la spectacolul de ohlocratie desma.-
tad. de la Arenele Romane, unde veniau numai mascara-
dele; bätai avusera. loc In jurul bisericii vecine, un mort,
dus intimplator acolo, raminind parasit pe strada. Aceas-
ta In acelasi timp cind se indemnau proprietarii sa. se a-
dune supt steagul ordinii. In Basarabia se arestau ea-
peteniile partidului teranesc. Pretutindeni In tara veche
adunarile Federatiei" erau tulburate sau atacate de
agenti. La Braila ni s'au aruncat pietre, apoi scaunele
de fier din, sald, s'au sfarlinat, In fata mea, cu stin-
ghia de la scend, sticla cu apd si paharele si, afar* im
parlagiu scosese cutitul sa ma Injunghe scene nemai
Intilnite in analele electorale, pentruca, apoi,'Ingadui-
torul acestor bande, fostul socialist si aparator al pu-
rificatorului sufragiu universal, d. Jenica Atanasiu, sd
explice spiritual cd acelui cetatean li displacea pur si
simplu cli port, in deosebire de d-sa, barba.
Regele putuse vedea usor cil nu are In jurul sau nici
-
l Ibid., pp. 15-F.
2 Cf. ibid., pp. 8 i 17.
INCERCAREA AVERESCU 347-

marea popularitate de care se vorbise, nici oameni


caH sil-si dea mina de datoria lor. Greve ca aceia de la
Calle Ferate (va veni apoi una, de lung a. durata, cu
procesiuni pe strada si urlete In jurul Camerei, la Pos-
ta), care se socotia ca inceputul grevei generale, erau de
natura sa-1 Ingrijoreze. Suveranul isi da mina cä poli-
tica nu e un lucru placut. FatA de d. Brandsch, de d. M.
Popovici, cel mai bucurestean dintre Ardeleni, dar nu si
cel mai ardelean dintre Bucuresteni, el Isi arata oarecare
päreri de rau pentru ceia ce se intimplase. Regina sin-
gull 'Area ca-si pästreaza, din oroare fata de inchi-
puitul bolsevism", optimismul de la inceput. Poate supt
influenta ei se Merl, pentru a incerca o apropiere,,
pe care sufletul blind al Suveranului o doria cu toata
caldura. romanticul pelerinagiu de la Putna: cu tot
ceia ce trebuia sa spuie inimii mele acest nobil act de-
omagiu a trebuit sa raspund maresalului Palatului ca.
Imprejurilri bine cunoscute ma impiedeca de a sta
alaturi de ministrii actuali ai Maiestatii Sale". Primi-
rea Suveranului, care ca de obiceiu a vorbit frurnos si
miscator, a fost rem N'a putut aduce o descordare nici
ceremonia intronarii noului Mitropolit ortodox Nico-
lae Balan, tinarul cu stafeta din 1915, pc care izbuti-
sem a-I impune Impotriva unor candidaturi suspecte,.
.precum impotriva clerului din Vechiul Regat, impotri-
va celui din Basarabia, care ceruse ragaz ca sa....
consulte poporul, facusem sa se dea cirja de Primat al
Rornaniei impunatorului si elocventului episoop din
Caransebes, Miron Cristea.
La jumatatea lui Iunie avura deci loc, In cea mai
mare invrajbire nationala de la Unire, de si libe-
ralii, favorisati, isi primiau in tacere portia, alegerile
pentru Parlament. Afisele guvernului se lipiau in Ar-
deal, unde candidam la Saliste, si pe usile bisericilor;
beneficiindu-se de perfida lege ungureasca, se profitaf
de o clipa de lipsa a alegatoriler pentru a declara o-
348 CELE DOUA LUMI DIN Noll FATA IN FATA

peratia terminatd. Sasii singuri, aliati cu partidul na-


lional din Ardeal, votau tdcut, cu disciplina lor de
fier; Rominii se irnproscau cu insulte pe care le-am gus-
tat si eu la Ape Id. In cursul unei campanii purtatel
personal aproape, si M.N. intovdräsire din partea Ar-
-delenilor cari ind poftiserd, am putut observa adinci re-
sentimente fata de Consiliul Dirigent, deci si de par-
tidul d-lui Maniu. Gruparea din Säliste se Meuse a trece,
in scris, cu isaliturd, la nationalistii democrati ai mid.
Resultatul de la 21 Maiu nu putea fi decit favorabil
pentru un guvern care desenorase o popularitate reald
prin astfel de metode. Dar multi nationali ardeleni si
-deslui terdnisti din vechea tall reusiserd, iar Basarabia,
unde apdruse, cu enlusiasmele si cm dibAciile sale,
si d-rul Lupu, nu daduse mai putin de treizeci si doi
de oposanti hotäritil. Opositia na(ionald", pentru a se
deosebi de socialistii cari cdpätaserd citeva locuri supt
semnul moscovit al ciocanului si seeerii se alcdtui de
la sine in ciuda drAmdluielilor provinciale, care, din nou,
prin d. Vaida, Incercau anexarea la Ardeleni prin in-
N itatii de a ne sdldslui in acelasi club, si ea deveni, de
la intdia sesiune, extraordinard, aminatd. pe Iu lie, un
formidabil instrument de discreditare a unui regini in
care guvernul n'avea consistentä, iar majoritätile, cu-
lese la intimplare, erau lipsite si de inteligentd si de
-experientd, avind in frunte, färd. voia Mr, energumeni,
ale cdror strigale erau o rusine.
Pdnd atunci strada gemea de demonstratii ale rosi-
lor", de contra-demonstratii ale galbenilor", scosi In
luptd de o interventie oficiald pe care o vedea Loath.
iumea. In zAdar se trimeteau agitatorii la regiment; rd.-
sariau altii. Atacuri la drumul mare ardtau Intinde-
rea anarhiei. Take Ionescu, speriat, striga cd. mergem
la desastru", o grevä a transporturilor izbucnind In No-
1 209 deputati ai Guvernului pe lingA 17 liberali si 19 socialistl;
.restul Bind al autorului.
INCF RCAREA AVERFSCU 349

vembre, ca preludiu al celei generale. Asa se va urma


din scandal In scandal, din greva in grevd, pand ce, pes-
te price serupule de legalitate, agitatorii, atrasi la clubul
socialist din dosul Palatului, full arestati si dati in ju-
decat5: pand astazi intre d. Argetoianu si fostul sdu
sef este Inca o discutie caruia din doi li revine meritul
acestui act de mintuire publica", menit sä arate re-
gelui ci.t totusi se guverneaza in Romdnia. Intre arestati
era si deputatul Jumanca, unul din cei cari au votat ali-
pirea Ardealului la Romania.
Parlamentul a inceput, la 2 Iulie, cu piciorul sting,
inteo atmosfera de temere- si ingrijorare, regele tinind
intr'o mind crispata un Mesagiu nehotitrit. La validari
un. gin ernamental rosti tare adevärul relativ ca alegeri
fara bataie nu se pot". Din primele discutii Inca se
afirmd directiva cd, atunci cind e vorba de interesul
partidului, nu exista piedeci legale.
Fireste se ajunse la lupte si cu pumnii, cum nu le
cunoscuse Parlamentul trecut. Seful adorat, de sigur
un. om de bine, care nu voise aceasta, n'ajungea sd re-
prime pornirile bataioase ale unor oameni caH vadit
nu-si dadeau samd unde se gäsesc si ce drepturi au.
Presidentul Camerei, Duiliu Zamfirescu, un fin literat,
dar nedeprins a-si stdpini nervii 5i vesnic in cautarea
atitudinii, n'avea nicio influentd: se glumia pe socoteala
necunostintii Imprejurdrilor care-I Meuse a vorbi de
legaturile Sasilor cu Papa, g Take Ionescu se Osia
alaturi de prietenul politicei germane, care, in chiar
discursul de multdmire pentru alegerea sa, vorbise de
putinta ca Romania sa-si caute altd orientare externd.
La un moment dat se presintard opositiei, din nou
jignite, scuse formale din partea guvernului.
Dupd o sAptamInd de la adunarea ei, Camera asista
uimita la aparitia in incinta ei a armatei, care evacua
tribunele, vioiu atente la Inca un imens tcandal. Se
ceru un nou regulament drastic contra opositiei IndrAz-
350 CELE DOUA LUMI DIN NOU FATA IN FATA

alete si el se impuse In mijlocul protestdrilor. Indignati,


Basarabenii declarau la clubullor cd renunta, dacd e pe
aceia, i la actul de unire. La Intrunirea noasträ de la
Dacia" se auzi strigatul de Trdiascd Revolutia", pen-
tru ca d.Buzdugan sa raspunda cä acela care 1-a scos
nu §tie ce este o revolutie.
In. acel moment regele urmdria cu cea mai mare stain-
gere de inimä marsul cavaleriei bolsevioe catre Var-
sovia, unde o refacere neasteptatä a fortelor polone ale
maresalului Pisudski, ajutate si de populatia desperatä,
pulu sä inläture o catastrofa care parea ameninta-
toare, Take Ionescu se gindia sä venim In ajutor unui
Stat, atIt de simpatic Rominilor, earl puteau intreve-
dea aceiasi primejdie, dar cu care n'aveam Inca niciun
legamInt. Ministrul de Razboiu nu_ credea a putem
mobilisa Inainte de recoltä, si Inca numai doua-trei
oontigente.
0 oferta repetatd a Sovietelor, doritoare sd fie Mate
sä se descurce cu Polonii, de a negocia cu dinsii, la Har-
cov sau aiurea venia sä complice Inca situatia Intr'un
mow ent clnd aceiasi aliati din Apus earl ni talasera.
calea Budapestei ne Indemnau sä ni trimetem regimen-
tele peste Nistru: multi, si dintre liberali, pe lIngä
,,antantistii" cu orice pret din guvern, erau de parere
cd trebuie s'o facem. Declaratia ministrului presedinte
cd nimic nu e adevarat In aceastä privinta nu ajun-
gea ca sa asigure o lume Ingrijorata, care nu stia Insa
teribilul adevar cä biruitorii din 1919 shit lipsiti panä
si de pustile trebuitoare. In unele parti sätenii nu se
aratau dispusi a raspunde chemarii militare. Se vor-
bia de evacuarea Hotinului, a Cetatii-Albe. Visita la 13u-
curesti a maresalului Joffre arata cä este vorba de
lucruri pe care nu le stiam si care n'au fost scoase la
lumina nici pdnd acuma. Fata de mai vechi Incercari
de indulcire, a raporturilor cu Sovietele, Inca nerecu-
noscute i bucuroase sä gäseasca undeva o mind de care
INCERCAREA AVERESCU 351

sa se apuce, generalul Averescu, regele insusi manifestau


anumite dispositii, dar opunerea lui Take Ionescu, care
declarase ca de fapt sintem In razboiu cu dinsele, o-
pri orice continuare a unor discutii care, la aceasta
&Al, puteau sa aiba avantagiul lori. 0 visita, pe la mij-
locul lui Mart, a ministrului de Externe al Poloniein
printul Sapieha, era in legatura du aceiasi directie de
absolutA intransigenta, pe care, atunci, o voia Parisul.
El pled., ducind cu dinsul, in ciuda atingerilor pe care
continuam a le avea cu Sovietele, un iratat formal de a-
parare contra Rusiei pe termin de doi ani (Mart 1921);
aliantele anterioare ale fiecaruia ramin1.
Take Ionescu se putea gindi, in aceasta atmosfera
pestilentiala, si la maxi interese de viitor ale terii..
Fail de revansa, necontenit anuntata, a Ungurilor, ne-
mingiiati pentru pierderea hotarelor Monarhiei me-
die\ ale, fata de intentia Sovietelor de a reface contra
bricui vechea Rusie, el se gindia sa ajute intentiile o-
mului de valoare, de mare prevedere, care, supt inte-
ieptul presedinte Masaryk, conducea politica externa a
Republicei ceho-slovace, Eduard Benes, care-si facu vi-
sita la Bucuresti, cald primit in cele d'intaiu zile ale
lui Septembre, si O. lege in tovarasia care se va che-
ma Mica Intelegere", de si cea mare nu mai exist&
in realitate de mult, Statele nationale ai caror cetateni
nu erau dispusi de loc sa reintre in carcera aposto-
lied" a vechii Ungarii.
In situatia creata de atitea nedibacii, la care se a-
daugi discursul, obosit, desorientat, al presedintelui Con-
siliului, regele, prin raspunsul la comisiunea Aduna-
rii deputatilor, arunca din nou un cuvint de concordie,
contra caruia se ridica insasi gazeta guvernului. Apoi
cere d'intaiu legi se votara: ale generalului Rascanu,

' Iorga Memorii, III, pp. 107-8.


2 Ibid., p. 141.
352 CELE DOUA LUNII DIN NOU FATA IN FATA

pregatite supt fostul regim, ale d-lui Trancu-Iasi, care


introduse, ca ministru al departamentului, ncu-creat,
al Muncii, principiul, care s'a dovedit de bund apli-
care practicd, al rnijlocirii de Stat in casuri de grevd,
dar el interiicea greva politica', cu pedepse pentru
propuniitori. si facea arbitragiul obligatoriu. Aceastd
actiNitate tirzie, inceata, stingace, fard legdturd, Inteo
sesiune infinit täräglinitd din partea regimului auto-
cratiei ministeriale, capabild de a rdsturna orice pie-
deca, influenta asa de mult, spre sfir5itul lui Au-
gust, pe rege, incit, prin cl. Stirbei, el ni N orbi a de
dorinta pe care o simte de a fi usurat de rilspunde-
rea ce o are astdzi, data hind sldbiciunea Ministeriului".
Din nou Ardelenii sperau cd li va reveni mostenirea,
cel mull cu unele elemente bune diti Regarl. Regele
ceruse un memoriu si la receptia data pentru d. Bcnes,
isi repetä cererea, ardtind deschis cd pregdteste o
schimbare, pentru care insd multä vreme nu va avea
curajul2. Si cu prilejul reasezarii, zdbovite, la Dealu
a capului lui Mihai Viteazul, in definitivul sarcofag
de marmurd, Suveranul, care rosti o adinc impre-
sionantd cuvintare, se ardtd extrem de prevenitor fatd
de acela ale arid oneste sfaturi le rdspinsese, supt
influenta, totdeauna puternicd, a intrigilor, cu o juma-
tate de an inainte. Si regina-mi va telegrafia cd e in-
credintatd cum cd, in ciuda tuturor fluctuatiilor poli-
tice, bucuriile ca si ndcazurile noastre nu te lasd ni-
ciodata indiferent".
Pe la jumdtatea lui Septembre se inchise, dupd vo-
tarea in pripd a legii islazurilor, o sesiune in care nu
se adusese legea agrard. Se pdstra decrelul-lege din 31
Mart 1920, prin care noul ministru al Agriculturii, pro-
prictarul Garoflid, care, in Mart, protestase printeun
merroriu contra proiectului agrar Mihalache, desfiinta
' Ibid., pp. 54-5.
2 Ibid., p. 60.
INCERCAREA AV} RESCU 353

Casa centrald a cooperatiei si a crearii proprietätii


teränesti, trecindu-i puterile asupra Comitetului agrar
pe lingd Presidentia Consiliului de ministri. Toti te-
ranii vor avea un lot de mid hectare, cuprinzindu-se
si portiunile inferioare pe care le si au In posesiune",
tinindu-se sarnd mai ales de soldatii ultimelor rdzboaie
ori de vdduvele lor si de cei cari nu aveau pdnd amun.
nimic; desertorii si cei ce au fost In legdturi en inami-
cii erau exclusi. Unde nu e Mc, se va oferi colonisarea,
cu pdsuni si ajutor pentru casd; altfel se va cthua
o compensatie In forma prescrisä de ImprejurArile
locale".
Dobinda pretului de expropriere o lua Statul asupra
sa si se emiteau bonuri de platd care se putea cum-
Ora imediat de teraM. Potrivit cu adausul din 8 Maiu,
pentru a satisface i pe ultimul rdmas fär pthnint se
creau loturi de trei hectare si se ridica la septe,pentru a
atrage, lotul de colonisare; ba chiar se puteau sill recal-
citrantii la strdmutare prin comitetul judetean, pe lInglt
care, pentru a fixa ordinea Improprietäririi, se va
crea apoi comitetul local, complus din primar, preot,
Invtildtorul dirigent, agentul fiscal si trei terani alesi.
In ajunul redeschiderli Camerelor, zdbovite pana
la 28 Novembre st. n., eram In plina. dictatura. Zia-
rele neplacute guvernului i Neamul Romänesc", cu
trecutul pe care-I avealerau oprite, censura functiona
ca pe vremea ocupatiei; trupe circulau pe sträzi cu
musica pentru a impresiona. Gäriie erau goale, si
abia dad mecanicii militari, adesea nepriceputi, ca-
pabili sä strice, mai urniau trenuri rare. Ioan Bratianu
gasia chiar ct nu e de ajuns i cä fdlisa dictaturd milita-
r se impune. Indemnat si de d-rul Lupu, In continun
.

contact cu muncitorii, a trebuit sä intervin In scris pe


lIngà rege pentru ca, fata de bunele intentii ale ce-
lor pocäii, O. nu se continue aceste compromitatoare
scene de razboiu civil, din care nu lipsia, ca la Cluj7
314 CELE DOUA LVMI DIN NOU FATA IN FATA

schingiulrea arestatilor. Pentru a sill pe ultimii Impotri-


vitori la capitulare, administratia li expulsa din ease. In
plin Decembre inghetat, supt obldduirea omului celui
mai popular din Romania. Consiliul de Rdzboiu a osIn-
dit la cinci ani de Inchisoare tot comitetul de condueepe
socialist, deputatul Dragu, singur, cu un frate gene-
ral, scdpind printr'un vot.
In aceste conditii, Parlamentul, care mi se pärea ca,
el, trcbuie crutat si In vederea unor eventualitdti, in;
tr'o atmosferd asa de grozava isi redeschidea sedintile,
in lipsa de la aceia de cetirea Mesagiului a lui Ioan
Bratianu, care negocia cu Basarabenii, promitIndu.-li
ce ,,autonomii"mai rndrunte vor,si cu nationalii banateni
ai lui Cosma, In vederea unei apropiate reveniri la
cirma: el va declara cd nu asistd la lucrari si nu de-
misioneazd numai pentru cd are o misiune de la ale-
gAtori. Si regele si regina pareau foarte afectati, si de pe
bäncile teraniste a räsunat, in presenta Mr, Intdiu din
gura d-lui I. Raducanu, strigatul de Traiascd Regele,
jos conspiratorii".
Opositia pärea cä merge cdtre o fusiune, pe care na-
tionalii ardeleni aratau a voi, chiar din gura d-lui
Maniu 1nsusi supt conducerea mea, iar teranistii o
propuneau cu conditia de a nu li se pierde numele, care
era ca o flamura de popularitate. Oferte de ultim mo-
ment din partea guvernamentalilor cazuserd cu atit
mai mult, cu cit ministrul de Agricultura voia un pas
indarat in finantarea improprie-tdririi si reserväri de
mii de hectare pentru restul marii propriethli.
Ceis ce va Impiedeca tratativele bine indrumate si
care intilniau la toti o reala bunavointa va fi alegerea,
in Mart 1921. la Soroca, nu fArd complicitatea guver-
nului, care se pricepea in asemenea profitabile intrigi,
a lui Constantin Stere. Omul odios, care venia cu tiate
rancunele lui tenebroase, va declara intili u, dupa o
lamentabild aparare, cd nu cade greu nimAnui, pentru
1NCERCAREA AVERESCU 355

ca apoi sd facä pe un germanofil inveterat si brutal-


de la Pitesti sa-1 introduca In organisatia teraneasca
din Arges, si, astfel, conform statutelor sovietice, sä
pdtrunda in partid, spre fireasca plictiseald a sefului,
d. Mihalache. Dupä stäruintile d-lui Inculet, Basara-
bmii, cari formau Inca un partid, refusasera de a-1
lua in mijlocul lor si ispräviserä prin a declara cä al
lor partid teranesc basarabean este 5i se mentine.
partidul terdnesc independent" (26 Maiu), dar batrinul
reNolutionar intrase usor si in organisatia de la Soroca
a acestuia. A doua zi, imbulziciosul cerea imperios O.
fie ales delegat al Basarabiei Intregi la congresul gene-
ral al terani5,tilor. Ramasite ale vechiului partid con-
servator, cu. fiul lui Nicolae Filipescit In frunte, schitau
un Inceput de opositie In legaturd cu cdlatoria in A,
pus a printului Carol.
In acel moment oribila crima politicä de la Senat clis-
trase atentia si permise guvernului a persevera in a-
titudinea prigonitoare, asa de curioasd din partea ma-
gulitorilor poporulur. Un Evreu fanatic, pe jumatate
nebun, pe jumatate zapacit de propaganda comunistä,
Intelese a pedepsi pentru sentinta care i-a trimes la
ocna camarazii si facu sä explodeze o masind infernalä,
care, eu citeva clipe mai tirziu numai, caci nu sQ
deschisese Inca sedinta, ar fi produs un macel in masa..
Episcopul Dimitrie Radu, mIndra personalitate biseri-
ceasca, rämase trasnit; rana ministrului de Justitie D.
Grecianu era asa de gravd Incit nu va putea supravietui;
un brat U. era rupt episcopului ortodox al aceleasi,
Orazi, bdtrinul luptator national Ciorogariu; generalul
Coandd prhnise o schijä In burta.; un al patrulea din
cei atinsi, episcopul Dundrii-dP-jos, Nifon, tipicdir ves-
tit, nu se va Indrepta niciodata deplin, precum nici
Inca una din victime.
Salbätacia nu provocil indignarea care era de as-
teptat in masele populare. Un vinzator de ziare ..triga:
356 CELE DOUA LUMI D N NOU FATA IN FATA

Au Inceput sd piard soarecii". Clasa stdpinitoare se


strIngea Insd Impreund, din instinct. Nu IngAduia nicia
judecatd asupra motivelor. D. Inculet era privit chiorIs.
fiindcd, In legAturd cu adincile regrete ale partidului
sdu, fdcuse o usoard. alusie criticd la metodele guvernu-
lui-, iar end am pomenit de libertAtile publice care sint
principalul scut al ordinii intr'un Stat constitutional",
o parte din Camera md trimese, a doua zi, internl tu-
mult comandat, la ocnd, alta, mai generoasd, numai la
balamuc. Ministrul de Interne, d. C. Argetoianu, vorbi
de frasele pe care le scot pe nas si care shit singurul
mieu rol In viata publicd si-mi flgddul acel pumn
in gurd" de care se va vorbi hied rnultd vreme. Foaia
mea, organul ignobil" al anarhier,' era Invinuitd cd a
aprobat atentatul si amenintata cu suprimarea. In
schimb intreaga opositie cartelatd, cu d. Maniu In frunte,
se adund In jurul mieu, care-i Intrebasem dacd nu cum.-
va am devenit pentru dinsii, oameni de ordine, un pe-
riculos indesirabil.
Cum cl. M. Papovici readuse chestia insultelor ce su-
ferisem, majoritatea propuse sit votd dar noudzeci
si trei de bile negre se gdsird In urnd motiunea de
incredere In ministrul mdsurilor de represiune, care
devenise din ce In ce mai mult esenta Insdsi a gayer-
nului. In schimb si Sasii si mil dintre takisti chiar sub-
scriserd motiunea contra censurii pe care o adusese d-rul
Duni. Resultatul votului fu, si data aceasta, simptoma-
tic: 127 de bile negre, 103 ulbe, 10 abtineri; liberalii se
declarard, dupd votare, contra masurilor ilegale. Doi
deputati vor fi chemati la judeatorul de instructie,
ca unii cari ar fi pregiltind un nou atentat. Se refusa
asigufarea In vacantd a nearestdrii parlamentarilor,
dar din nou votul afirmA cd In Camera sint cloud con-
stiinti: 108 contra 133. 0 caritabild doamnd promitea sd
fie 0 Charlotte Corday pentru. mine, al doilea Haret. Iar
presedintele Consiliului se rasa atras Intr'o discutie a-
INCERCAREA AVERESCU 357

supra legaturilor sate proprii cu socialistii, crud ur-


mgriti apoi, contra dinastiei: se destainui, de d. Dragu,
si scormonirea invalizilor, uneltirile prin casarmi, pre-
gatirea formala a revolutiei.
Regele resista insä la toate aceste dovezi ca regimul,
ab:a instalat, nu poate merge decit din greseald in
greseala, din brutalitate in brutalitate. Vedea starea de-
sastroasa a finantelor hranite cu bonuri, traficate ori-
unde, prosteste. I se parea cd liberalii, caH nu vor putea
alege pe Vintila Brätianu la Bucuresti, ci numai pe d.
Duca, si cu ce sacrificii!, la Romanati, deci nepopu-
lari, nici Uniunea nationala", neorganisata, nu pot fi
inlocuitorii. Totusi, in audienta pe care mi-o acorda ina
inte de sfirsitul acestui greu an de crise, recunoscu ca
in aces!. Ministeriu este un singur om care-i place, d. Ti
tulescu. Ar vrea insa de pe acuma un Mimsteriu de con-
centrare, in care primul rol sa fie al oamenilor din tara
veche si in acesta minoritatile.si-ar avea i ele un sub-
seeretariat1. Take Ionescu Insusi era incredintat ca. nu
mai merge; rivalitatea lui cu naivul" Averescu care
propunea din nou fusionarea cu teranistii ca sä scape
de dinsul, cum i-o pretindea, tare, d. Argetoianu, si
care poate de aceia ii cerea fusiunea ca sä mai poata
raminea impreuna, se intelia zi de zi i numai frica
de o intoarcere a liberalilor ii impiedeca de a se re-
trage, cu d. Titulescu cu tot (Februar 1921).
Jocul cu alegerea lui Stere izbutise: eram silit s.
parasesc Federatia, creatä detmine, In care se puteau ac-
cepta astfel de oarneni cu asemenea conceptii ; in
jurul omului de la Lumina" se adunara Basarabenii,
cu d. Halippa Iii frunte, de acurna stricati pe mUltä
vreme, cari vedeau in el omul cult inaintea diruia ge-
nunchile semi-doctilor se indoaie de la sine, apoi soda-
listii, carora totdqauna omul li-a mirosit bine, in sfirsit

1 Ibid., pp. 102-3.


358 CELE DOUA LUMI DIN NOU FATA IN FATA

d-rul Lupu i vechiul aderent al sterismului, si la


viitorul ministru liberal V. Sassu, un frondeur de la
1907; tribunele adunard la ceasul validarii toald isteria
revolutionarrt si, cind, din majoritate, i se strigä dusma-
nului dinastiei presedinte de republicd", dintr'o lojd
uu glas de iluminatd. intrebd: Si de ce nu?". Era o scend
ea in Rusia pe vremea lui Inochentie, a lui Rasputin
si a lui Lenin, trei idoli ai aceleiasi psihose mistice. In
momentul cind ardtam actele de trAdare, scrise si sub-
scrise de el, ale alesului, i d. Maniu 'Astra o atitudine
de prudentd reservd, intrebarea mea repetatil II fdcu
sa recunoascd In tentativa de a aduce ca rege pe Carol
de Austria printr'o Adunare nationald a Rominilor ac-
tul de les-maiestate care a fost. Si, cind acest scandal se
va incheia, va incepe altul: pe -chestia bonurilor de te-
saur trirnese la comisiunea financiard, dupd care, pro-
nuntindu-se expulsareà contra unor membri mai a-
gresivi ai partidului ardelean, fiiceam cu totii gestul, ce-
rut pe altä temd de d. Maniu, care era grabit fard sd.
5tie de ce, al retragerii din Parlamenent. Si in acest
timp se gäsia un mijloc dupd altul ca tratativele d-lui
Goldis cu liberaliipentru a zdbovi, nu numai reface-
rea unei aliante, de fapt desfäcute, a opositiei natio-
nale, dar fusiunea, care mi se cerea din mai multe
p Arti.
Numai crisele din afar-A cdci toate cele d'inuntru. se
mintuiserd, puteau salva guvernul, In April se afld
cd. fostul Impiirat i rege venise, sustinut de contele
Teleky, pentru a oere regentului Horty, fostul sdu ami-
ral, eare-i jurase credintd, sa. se retragd. In folosul res-
taurdrii. Atitudinea regelui a fost ferma.: noile State nu
sint consolidate in de ajuns ca sd poatä resita la tot
ce poate -trezi dupd sine un astfel de act1.
Aventura habsburgicd avu Insd un resultat. Regele,
care zdbovise isedlirea tratatului de apärare coma-
' Ibid., pp. 138-9.
INCERCAREA AVFRF SCU 359

nd contra Ungariei cu Cehoslovacia, in cursul visitei


d-lui Bene$, $i cu Iugoslavia, cu prilejul visitei lui
Take Ionescu la Belgrad, se invoi 23 April) sd o fatal,
acela cu Iugoslavia avind sá urmeze la 7 Iun;e2. Cu
cite munitii aveam, a trebuit sa. läsäm insä noilor nostri
aliai gestul de s iLatie3.

Acuma legea agrard yenta la rind dupd multa fra-


mintare Mire proprietari, condu$i de d. Garoflid, $i de-
magogi", cari voiau limita de 0 sutd de hectare,. plus
Basarabenii, cari aparau furiosi vechea lege, asa. de lar-
gd, din 1916. In a doua jumatate a lui Iunie ea a fost
discutatd cu pasiunea fireasca atunci cind atitea int.rese
eran in joc, ministrul gdsind cu greu cuvinte pentru
a-si apdra olera,
Opositia era cu totul desfacuta. Congresul ardele-
nese vorbia de colaboratia din alegeri, din primele
luni ale Partamentului, ca despre un departat lucru
de trecut: atacurile contra Vechiului Regat" se in-
desau. D. Maniu-mi vorbia de o propunere a lui Ioan
Bratianu, gala sd facd un Ministeriu cu dinsul, $i ames-
tecat cu mine, nu. insä i cu teranistii, ceia ce co-
respundea cu ce-mi spunea regele: cd un Ministeriu
de buna coalitie i-ar fi cel mai drag; dr. Lupu nu-
st recunogea nicio legaturA; o parte din teranisti std.-
tea uimita inaintea invataturii unui Stere. Multi erau
pentru intelegerta cu liberalii,cari facuserd cu pompa
comemorarea la Florica a batrinului Vizie al lui Ca-
rol I-iu. Joan Bratianu mersese in Banat pentru a-$i
intari situatia acolo 51 cu acest prilej Meuse declaratit
contra Sirbilor, sfdrimatorii unitatii nationale a yro-
vinciei.
In asemenea conditii d. Mihalache s'a multarnit a a-
1 Ibid., pp. MI, 175, 175.
V. Xeni, o. c., p. 4b i urm.
8 Iorga, Memorii, Ifl p. 141.
360 CELE DOUA LUMI DIN I's OU FATA IN FATA

nunta planul sau de gospoddrie complecta" a teranului


si, unederind caracterul fundamental si hotarit de
clasa al partidului sau, prefera exproprierii de interes
national" formula: sociald de Stat". Elementele de
stinga ale guvernamentalilor veghiau sä nu se introducit
nimic crtre ar scadea masa de exprcpriat, ceia ce
exaspera pe ministru, care void doar aceasta inainte
de toate. Se Incerca restituirea caselor, parcurilor cd-
tre proprietarii mari de odinioard. Inaintatii Insa, intre
clri r tundul. deputat doljean Potircd, nu Indrdznirä to-
tusi sa voteze Nis pentru trecerea, propusa de mine.,
a subsolului la Stat. Generalul Averescu Insusi refusä
ipropunerea onestului preot Manescu ca vaduvele si
orfanii sä poata represinta totdeauna dreptul sotului,
tatalui incetat din viata. La fixarea pretului panfin-
tului expropriat lupta a fost si mai Inviersunatä, pro-
ducindu-se Inca unul din scandalurile cu care obisnui-
se un Parlament unde erau atitia oameni MI-I crestere
si fara tinta; obiectille, presintate elocvent de d. Miha-
'ache, cu aceiasi patima de clasä, furä inlaturate: cu
acest pret se cistiga si concursul Sasilor. La 20 Dine
prciectul de lege se votd, si de liberali, cu clieva re-
serve neclare, inteo atmosfera degradanta".
Alaturi, se discutau proiectele de reformd fiscald ale
d-lui Titulescu, care a Intiebuintat toate mijloacele sale
oratorice pentru a le sustinea, sarutat pentru frumuseta
discursului sdu chiar de aceia cari-i ridicau Impotriva
pe raportor, prafesorul I. N. Angelescu,economist format
In Germania, pe care generalul ar fi vrut sa.-1 puie In
locul mesterului orator. De altfel pentru generalul pre-
sedinte, pe clnd legea agrara era legea sa", qceste-
laile erau, cum o spunea si d-lui Titulescu: ale dumi-
tale '. De aici desinteresarea, zabovirea, läsarea unui co-
laborator pretios In pradd opositiei, care une ori refusä
sä fie gentila fata de un om amabil ca aparentä, care,
de fapt, nu cerea si de la altii decit atlta.
IN ERCAREA AVERFSCII 361

Proiectele, de mult pregrdite, cu concursul elemen-


telor tehnice, se inspirau de la stricta fiscalitate, dupd
superioare principii abstracte, a Francesilor si cuprin-
deau, cu impositul asupra cifrei de afaceri, asupra ve-
nitului global, cu atifea si atitea cedule, irnposibilitài
de realisare, care se vor vedea indatd, Inteo societate lu
care exactitatea contribuabilului, nedeprins a face o
economic, si preferind ei treacä peste ce are, era a-
proape generald i unde agentii fiscali, a cdror apärare
a crezut ca trebuie sa o ica ministrul, pe linga cd nu
erar toldeauna activi i onesti, se puteau pierde prea
usor in varietalea infinita a noilor hirtiuti de toate ma-
rimile 5i colorile; datinele ardelenesti, cu carnetclele
practice, rämdseserd necunoscute.
Begele era cu totul desgustat de.oamenii pe cari-i a-
dusese ca salvatori; apucdturile de sub-ofiter" ale pre-
sedintelui de Consiliu 11 exasperau, aducerea proiee-
tului de lege pentru societatea Resita", de care se
legau atitea pofle, afisate cu cinism, i se 'Area cu to-
tul nepotrivitd. Ii ilnpuneau 1E1sä cele cloud lreimi cu
care guvernul isi trecea legile, si astfel motivul par-
lamentar", pe care-1 ceruse de mult, 1i lipsia, ca sd a-
clued aceasta se simtia de luni de zile pe liberali,
adecd pe loan Brätianu, care i se 'Area tot mai mult cà
e singurul om de mare autoritate si ascultare, In sama
caruia ar putea sd lase tara, In dorinta Insä ca omul
de care Incepea sä se teamA de mult regina se
plingea ca nu poate ajunge la cuvint cu ministrul de-
prins a face o lectie oricui si al carui despret pentru
munca ordonata o stia, sa aiba pe lingd dinsul si pe
altii, pe Ardeleni, dacii se poate, cari, ei de ei, n'au prae-
tica guvernului. Un astfel de guvern ar avea, pe linga
aceasta, sit creeze acea politica economica, nesehimbata
.de la un guvern la altul, care-i lipseste mai mult de-
362 CELE DOCIA 1.1.1%1I DIN NOD FATA IN FATA

cit orice si in care si capitalul strain, bine condus si


supraveghiat, si-ar avea o partel.
Aceasta era situatia, cind, in mijlocul tumultului fard
nume cu care ora int unjuratd discutia unui proieci de
cdpiltuiala, si in fata unui vot secret de falsificatie, d. C.
Argetoianu trirnese d-lui Madgearu, a carui tenacitate cu
mijloace de o lipicioasa monotonie putea s. exaspereze
si oamern cu alte mijloace de expresie, pe soptite.
mai mult prin mi urea, cuvintele care se stiu si care
sint, ca sä zic asa, vecine cu acela, celebru, al lin
Cambronne. Intovardsiam pe teränisti, pe liberali, pusi
in miscare, la Palat pentru a se ardta regelui ca asa nu
se poate merge inainte.
Dar, peste citeva zile, Suveranul, vddit foarte obosit,
pleca in strdinatate, pentru intaia oara dupd razboiu,
ca sa-si caute sändtatea, si solutia crisei deschise prin a-
titea groseli ale omului care putea sd Med minuni si
prin atitea greseli de tact si intrigi ale celor cari-I
incunjurau si-1 exploatau raminea, cum, de almin-
teri, mi se fagaduise formal, pentru toamna.
Si ea nu putea sd fie decit in sensul care mi se a-
rdtase cu citeva zile in urmg. Tot asa-mi vorbia, la 2&
Iulie, i Joan Brdtianu, pe care null vdzusem de foarte
multä vreme: tovardsia cu Ardelenii, da, insä, in ca
priveste partidul de clasä i eram cu totul de aceiasi
pdrere, nu se pot adrnite decit colabordri individuale2.
Indata dupd aceasta urmard declaratiile de retragere-
din Parlament, pe care nu le-am putut aduce sa fie a-
celeasi macar din partea represintantilor cartelului,
cace asa de usor, cii alte proceddri, cu altä disciplind,
si mai ales cu altd sinceritate, an fi putut capdta el a
mostenire apropiatd pe care acuma, cu ndcaz, o vedeau:
trecind, din insdsi vina lor, la altii. Pentru a primejdui
aceastä mostenire, majoritatea, devenitd, prea tarziu,
' Ibid., p. 182.
2 Ibid., pp. 184-5.
INCERCAREA AVERFSCU 363

solidard, cu Take Ionescu, cu d. Titulescu cu tot, re-


curse la mijlocul usat de a cere verificarea gestiunii gu-
vernului liberal: generalul Averescu Ii aducea aminte
Tn ajtuml diderii de programul de la Iai, peste care
trecuse atita ingdduintd, si atita complicitate... De alt-
fel, intr'o noud audientd inainte de plecarea sa, regele
nu Se Invoia la Intrebuintarea metodei care dusese
supt Marghiloman pe Al. Constantinescu la ,,Poarta
Verde". Totusi, influen(at, el nu mai avea o orienlare
siguri pentru viitor, pretextind c intelegerea dintre li-
berali i Ardeleni, cdrora ii propunea terminul de Co-
laborare nationald", nu i s'a comunicat, ceia ce era fi-
resc cind atitia conducatori ardeleni preferau pe tera-
ni§ti mergInd plInd la Sterel. Bratianu, care conti-
nuà a se crede jignit, refusd a cere audientd. In ori-
ce cas i se dadu generalului Averescu la inchiderea Par-
lamentului, mesagiul asigurgtor pe care 1-a fost pretins,
de 5i nemultdmirea lui Take Ionescu, si pentru atitudi-
nea d-lui Titulescu, pe care-1 crease, era asa de mare, In-
ca in Yiecare moment ar fi fost gata, cu ceva mai mult
curaj, a trage consecintile: de altf el, pentru motive de
politicd externd el demisionase de doua on i tia deci
cum se face. Dar el plea In Apus.
Vacanta a trecut in aceleai, in adevär ingrijoratoa-
re Imprejurdri, cu adinci ndcazuri pentru multa lu-
me, cu ordinea publica distrusd pand inteatIta incit
un bandit dobrogean aresta pe un procuror si se tra-
se la drumul mare cu mitraliera contra unui general
comandant de armatd; in Dimbovita operau si sateni,
cari nu erau de meserie; pe la Hotin bande de bri-
ganzi bolsevici veniati chid voiau de peste Nistru;
altele apareau. la Tighinea, perfect inarmate. Valuta
scddea, si la Bucuresti preturile se indoiau. Banca Na-
tionala refusa o noud emisiune. Creditorilor din strdi-
1 Ibid., pp. 190-1. $i a,udienta, aproape in ace1asi moment, a
d-lui I. Nistor, 191-2. Aceia a d-lui M. Popovici, ibid., pp. 192-3.
364 CELE DOUA LUMI DIN NOU FATA IN FATA

hatate nu li se pldtia si nu se inoiau macar politele,


Statul ajungind chiar sä fie sechestrat In Franta.
Se luau In acelasi timp mdsuri, precum Ii anuntasein
regelui, pentru ca partidul sd rgmlie la putere ori-
cit, contra oricui. Era ingrijorarea de la 1nceput a
oamenilor cari vedeau ca mine. De aceia cdlatoria pre-
sedintelui de Consiliu si a d-lui Argetoianu In Ardeal,
,de aceia declaratia de la Iasi ca guvernul, perfect con-
stitutional, va sti sd resiste 5i Incercarii de revolutie, de
jos, si incercdrii de lovitura de Stat, de sus. Cum noua
enturd a lui Carol de Habsburg adusese arestarea lui
5i trecerea pe la Galati In vasul care-1 va duce In exilul
dehnitiv, complicatia externa nu venia sä tulbure aceste
ilusii pe care le Weal crede gata sä fie transformate
in urite rea1i10. Ses inul politic reincepea cu deschi-
derea. Parhunentului farä ca lovitura temutd sä se fi
produs.
Cu alit mai mult, cu cit, In Novembre, Ardelenii nu
pulusera cdpala de la liberali, cdrora li se recunoscuse cd
au. si ei un partid dincolo de munti, mare colicesie,
inddratnic refusatd pand atunci, o promisiune fermd
in cc priveste, nu administratia, care li s'ar fi läsa't to-
tu5i, ci repartitia mandatelor parlamentare, si tern-
nistii, injectati cu urile i apetiturile revolutionare ale
noului lor director spirituakStere, erau gata de rdzboiu
pand la cutite cu toatd himea. Vechile tirguieli i ve-
chiul egoism, otrava terii de pänd acum. Si Bucovinenii,
Inca de sine stdtdtori, nu gasiau cd li se dau, in noul gu-
vern ce se pregAtia, toate garantiile.
Regele, 1ntors refAcut 5i In cele mai bune dispositii,
aducea insä i impresii din Apus, care eraucu totul de-
favorabile guvernantilor. Din nou el apdsa asupra ne-
cesitätii de a se gäsi o politicd economicd, fie si rea,
dar sä fie. Arätind cd a trecut peste indoielile din
yard 5i cd vrea cu toata hotärirea o schimbare, el critica
formula d-lui Vaida Voevod: Ardealul al Ardelenilor",
INCERCAREA AVERESCU 365

isi ardta nemultarnirea cu agitatia sociald a teranistilor


supt noul lor inspirator revolutionar, care presida un
congres cu totul supus suggestiilor sale si deci absolut
bolsevic, si manifesta dorinta, evidentd, ca basa nou-
lui guvern s'o formeze liberalii.l. Ca foarte dese ori,
Ferdinand I-iu vedea mai bine decit o lume politica
framintata, fireste, de pasiuni politice, care e solutia,
build ori rea, placutd ori neplacutd, pe care o impun
imprejurdrile. Stia bine cä timiditatea lui, asa de min-
dra In fond,va Intra supt o stapInire lunga si grea, chiar
farä formele care se impun fatä de un Suveran, dar
nu putea sa faca altfel.
La sfirsitul lui Novembre negocierile in jurul clior-
va miserabile mandate erau rupte. Asupra lui loan
Brätianu, acuma intransigent panä la ofense care ira
loviau si_ pe mine, simplu mijlocitor patriotic pentru a
indeplini si o, dorinta a regelui, se exercita si pre-
siun ea, pe care eine nu-1 cunostea bine n'ar fi crezut-o ca
poate aveaefect, a celor care-i stäteau In preajma si cari
voiau neapdrat o anumitä suma de satisfactii pentru
ei si pentru ai lor. Singurä cumintea practicd a lui
Al. Conslantinescu, care, clisgratios In toate infätisarile si
manifestarile sale publice, cistiga sa fie cunoscut, in-
dräznia sa tie piept sefului, recomandlndu-i o salu-
lutard moderatie peste care acesta trecuse de mult, si
definitiv, spre marea paguba a guvernaril sale apro-
plate. Nici interventia indirecta a regelui, care avea
neNoie cu atit mai mult de un puternic Ministeriu, reu-
{nind partidele burghese, cu cit tinea nuniai decit la
o punere In curent a Constitutiei, nu mai putea fi de
folos acolo unde, prin Indärätnicia pacatoasä din amin-
doua pdrtile, se ajunsese 2
Aparenta revolutiei" se mentinea insä, chiar dupa
ce, aratind cd mi-am dat cuvintul Ardelenilor si nu
1 Ibid., pp. 221.-3.
2 Ibid., p. 228.
366 CELE DOUA LUMI DIN NOU FATA IN FATA

sint obisnuit a-I retrage, refusam cdncursul mieu, prin


faptul cd dd. Nistor si Inculet, schimbindu-si prima a-
titudine, erau dispusi nu nutrtai la intrarea In Mi-
nistertu, dar i la fusiune. La Palat insd, Bratianu si a-
cum se refusa sä -meargd. Prefera sg. facd impresie a-
colo printr'un mare congres si prin defilarea pe Ca.-
lea Victoriei a unui nuindr de terani, achisitionati In
conditiunile obisnuite.
Totusi regele,amenintat cu un complot i se spusese
cd, dacd se vir numi noi ministri, ei vor fi arestati,
avu o noud si gravd eclipsd de yob* i iscdli decretul
de convocare a Parlamentului. Atunci, dupd stdruinta
d-hti Stirbei, care venia la mine cu o misiune, am stre-
cural locul din Mesagiu in care se spunca cd numai
,,concursul tuturor oamenilor de samd din toate parti-
dele" poate sd asigure existenta Insäsi a Camerelor. Isi
poate inchipui cineva ce impresie a putut face acest
membru de frasd asupra cui Meuse amenintdtoarele de-
claratii de la Iasi, Suggestia provocdtoare n'a plä-
cut la inceput nici lui Take Ionescu, care a indulcit-o,
dar, indatd, el s'a oferit sg. facd un nou Mi-nisteriu pen-
tru acelasi Parlament, dada are la dispositie doud-
trei sdptdmini.
Rdspunsul generalului a fost tare: el vorbia de greu-
tatea minii sale" inainte era vorba, la altul. de aceastd
mina strinsd pumn" si anunta o resistentä constitu-
ticnald pand in pinzele albe. Regele fusese instiintat
particular, in anume conlitii, cd,dacd vrea revolutie,
o va avea". Dupd intelegerea cu d. Stirbei, mll. unisem
cu Ioan Bratianu pentru a declara in scris eä a par-
ticipa la lucrdrile unei astfel de Adundri e o imposibili-
tate morale, läsindu-i sarcina unui memoriu cdtre re-
gele, caruia nu voia sd.-1 clued personal. Atitudinea te-
ranistilor, doctrinari i solemni, ca supt noul lor sef, Ii
incuraj a.

V. bid., pp. 2
INCERCARE A AVERESCU 337

Sufletele omenesti sint lnsd insondabile 'And In fun-


-Jul Mr. Naturi Wilde provoacd hotdririle maH; cele
care par de oM1 si le-ai zice ajunse 1t margenile din
urmd, dincolo de care actul de violentd iese automatic.,
se pleacd. Primul ministru ceruscuse la Palatul, al, cd.rui
stdpin ardta cd ar fi gt,ta sd-1 si schimbe .doar po-
vestea printului engles nu era chiar asa de veche,
dar, pe cind se explica blajin, chit, in Parlament, acesta
vota 0 motiune care era o provocare fata de Coroand, In
raspunsul la Me,agiu i se vorbia regelui de necesitatea
ca el sd pdstreze legatura cu poporul", care singurd
poate fi o asigurare pentru viitor (19 Decembre). Un
senator pomenia In sedintd de Ferdinand presedintele
pe viald al Republicei romine".
Si astfel, la 22 ale lunii, Take Ionescn, de altfel foarte
muiat i declarindu-se nenorocit", imi anunta cä tre-
buie sä facd. Ministeriul, avind cu l i pe unii din frau-
tasii majoritAtii, ceia ce-1 incurajeazd a-si birui ne-
sigurantele si temerile. Peste cloud zile el demisiona
si primia insärcinarea de a forma guvernul fàrä ca fos-
tul sdu sef, rdzimat pe ofertele facute Ardelenilor In
ultimul moment, dar ei nu le-au primiti, sà consim-
IA a se retrage, pentru ca peste noapte sd presinte
Suveranului un curios act prin care pe de o parte de-
clam cd are tot ce-i trebuie pentru a rdminea, iar, pe
de alta, recomanda, in cas cind regele nu e de aceiasi
pdrere, pe generalul Coandd, acum membru al Par-
tidului Poporului.
Ministeriul lui Take Ionescu, In care sperase sd a-
tragd, scotIndu-i din isolarea lor, pe Flondor, cane
voia puterea pentru el, si pe Matei Cantacuzino, cdruia
i se suggera acelasi lucru, dar e oferise Marghilo-
man, se forma cu greu, rdspunderea apasind asu-
pra lui asa de greu, Inca Ii rdpia obisnuita vioiciune de

' Scena, amusanta, ibid., p. 242.


368 CELE DOUA LUMI DIN NOU FATA IN FATA

spirit, usurinta de a se hottri. Acasä la mine a trebuit


st-i semnalez numele c-tre ar face bine; la ele am adam
ca observator pe un prie!en politic, inginerul Cihoda-
riu. Ardelenii, anuntInd ca nu shstin incercarea, au
dat ca observator pe d. Caius Brediceanu. Noul prese-
dinte de Consiliu eipatase si el, ca i generalul Averes-
cu, prorogarea, care ajunsese astfel a Insemna posibi-
litatea de a eerca majoritatile, dar nu si disolvarea;
d-lor Maniu i Vaida regele ii declarase ca pe aceia, u-
nui guvern tare ar da-o. Imi oferia presidentia Came-
rei, In cas clnd majoritatile s'ar gindi st propuie la
dinsa pe generalul Averescu.
Ziva de care se temea asa de mult acest om de mare
merit, venit asa de tirziu i in atit de rele Int preju
rari la locul care i se cuvenia, sosi (30 Ianuar 1922 st.
n). Rugasem pe Take Ionescu sa nu se impresioneze de
miselia care i se va pregati, i In adevar fu pus sa-1 a-
tace, Inainte ca d. Madgearu sa-si fi facut lunctiunea
In nuniele lui Stere, painflelistul Cocea. D. Goga a re-
dactat motiunea de neincredere contra acelui pe care-1
recunoscuse ca indrtunator si, trecuta rape& prin sec-
tii, ea a fost votata si de Ardeleni si de Basarabeni, nu
last $i cbe teranisti, carora II daduse acest sfat d-rul
Lupu, Intors de la rege. Fart un cuvint de explicatie
Take Ionescu pärasi Camera .unde, avind, curn nu. pu-
tea bilnui nimeni, numai citeva luni de trait, nu era sa
se mai Intoarca niciodata. Urlete de triumf Ii salutara
iesirea. Aceiasi oameni venirt apoi sa-mi ofere mie
o succesiune pe care niciun om de onoare n'ar fi pu-
tut-o primi.
NecapatInd disolvarea, Take Ionescu demisiona. Re-
gele-i aratase cit numirea lui Bratianu e aproape ho-
taritt.
5. DOMINAT1A LU1 IOAN BRAT1ANU.
Insarcinat cu formarea guvernului, omul tare oferi
Ardelenilor pe linga Ministeriul tor alte douä, dar 'Inca
odata pe numärul mandatelor citeva de senator nu
s'a putut ajunge la intelegere. Deci Ministeriul se forma
cn vechiul personal clasic, la care se adaugiau dd. Sasu,
C. Banu si popularul orator bucurestean I. Th. Flo-
rescu la Justitie. Dar Interne le, dura dorinta regelui,,
care-si pastra si actun dreptul de a numi pe ministrul
de Razboiu, fura date generalului Vaitoianu, ca o ga-
rantie cä nu se vor face obisnuitele pre.iuni grosolane.
Alegerile, la care am presintat, In intelegere cu Take
lonescu, liste cetatenesti", fiind ales in patru. locuri,
au fost facute, cum era de asteptat, cu adausul ca vo-
turile se cereau In numele regelui. La Galati mi se
urla: la $coalA, la Väleni, la Ploe$ti"; in Dolj jandarmii
voiau sa ma aresteze. Bataia fu larg distribuitä $i falsi-
ficatia n'avu friu.
Ardelenii, caH tucrau pe sama lor, funl. nemultä-
miti cu resultatul. Prin. d. M. Popovici ei irni propuserd
sä aprob ideia denuntului dire strainatate $i adunarea
unui contra-Parlament la aceiasi Alba-Iulie, la care sa
particip $i eu. Revolutia, mi se spunea, se apropie. In cel
de la Bucuresti nu vor pune piciorul $i, fiindca $i la
dinsii nu puteam aproba masurile revolutionare, Gazeta
Transilvaniei ataca violent pe omul pasnic".
Parlamentul se deschise in Aiwa fara vre-o presenta
a oposantilor de oHce directie.
370 CELE DOUA LUMI DIN NOU FATA IN FAT A

Se Incepu, pe chid Ioan Brdtianu mergea la Geneva


pentru negociatille noului internationalism, care, cu So-
cietatea Natiunilor, Isi tine acolo sedintile, o activitate
parlamentard aproape nulä, votindu-se doar o presantä
lege a chiriilor, In asteptarea modificdrii Constitutiel,
la care, contra pärerii multora, acest Parlament se
credea Indrituit. In acest timp, rämasi afara, Ardelenii,
In vesnica lor dorintä de a cuceiq Vechiul Regat", con-
tra cdruia fdceau o urIld campanie de urd pe care am
mers acolo la ei s'o combat si nu am fost räu prima,
Isi anexau pe puIinhi amici ai lui Take Ionescu si teseau
cele d'intaiu fire ale viitoarei fusiuni cu teränistii.

Opera intdii sesiuni a Camerelor liberale a fost aproa-


Pe null, si asa va fi In general, si cu celelalte. Lurrul de
capetenie, o migaloasd treabd de contabil, soofocirea,
gruparea, aditionarea datoriilor cu atila usurdtate in-
gramadite, in rindul intdiu tot de liberali, la Iasi, discu-
tiiie cu creditorii, regularea socotelilor cu acei cafi da-
toriau despagubirile, a fost opera lui Vintila Brätianu,
neobosit la Ministeriul sau de dimineatä prind seara
ispitit pand la Londra, de d. Titulescu, ca sd intre
In negocieri financiare, asa scortos cum era si In-
cruntat, asteptInd ea bancherii sä vie cu oferte ca sA
li se spuie Intaiu cit de mult e contra capitalului
strdin. Fdra Indoiald ca aceastä sdracie se datoria sld-
biciunit Parlamentului i faptului cd masurile cele
mari fuseserd luate inainte, rämilind numai retusdri,
ca acelea, foarte Insemnate, ale legilor financiare,
de fapt neaplicabile. Apoi faptului c pentru autocratis-
mul hii Ioan Bratianu, rar vdzut pe banca ministe-
riala si foarte zgircil cu discursurile sale, rostile de
sus, cu sonoritati si amenintäri in voace, parlamenta-
rismul a fost totdeauna o simpla formä, incredintatä
subalternilor sai pentru a o mania, si se pricepea
numai Mir7escu. Numai pulin neingAduirii absolute
DOMINATIA LUI IOAN BRATIANU 371

a personalitAtilor, casul lui Ste lian fi'md asa de e-


locvent, si lipsei aneretului, elementele nout trecind
printr'o initiare lungt, sterilisatoare. Dar aceasta se
datoria mai ales altui motiv, asupra ctruia trebuia
sa ne oprim.

Toate celelalle gruptri aveau, sau macar avusert


de curine, un suflet: unul care le ducea la bine sau la
rail, cdm era tendinta si cum iesia creatiunea, care,
la ele, era nu numai o datorie, dar Indreptdtirea Instsi a
existentei lor, iar acest suflet iesia din contactul cu natia,
une ori ptstrat, alte ori numai la eruptiva origine a
intemeierii lor, si anume dornenii de viatit nationalt le
puteau considera ca hind mai mult In sama lor de-.
cil a altora. La vechii conservatori, mindria Inaintasi-
lor, legatura cu istoria nationalt, Inältatoarea con-
stiintt de ctitori: littrinul general Argetoianu zicea cd
nu-si pastreazä si nu-si cultivd mosia pentru clstig, ci
pentru a cinsti pdmintul terii", adecl pentru a-i Init.-
tisa cuvenitul omagiu de fiu drept. Aceasta vibra si
la Nicolae Filipescu. Nationalistii-democrati porniau de
ia apropiata, entusiasta luptä literard de la Stmänä-
torul" si o ideologie statomict li rtmtsese, care era
pentru ei, chiar dact n'ar fi O. guverneze niciodatt, dact
ar fi st-si istoveascd viata suferind de nelipsitele prigo-
niri si mid miserii ale cluburilor, un crez sfint, un ar-
Alcol de religie; relatia cu desvoltarea unei noi litera-
turi continua; In orice cuvint, in orice atitudine a lor se
simtia mirul. Ardelenii veniau calzi Inca din razboiul
lor secular, cu amintirea recentt a insultelor, a caselor
bornbardate cu pietre, a Inchisorilor rabdate cu lunile,
cu anii, si ei erau patrunsi de constiinta cd Intreaga
fiinta oamenilor de la dInsii e intrupatt IntrInsii, fart
st aibt nimeni dreptul de a se atihge si el de lucrul oprit,
eael ar fi fost o obraznicie si o profanare; pe lingd a-
ceasta aveau, si nu se jenau s'o arate, de si aceasta con-
vingere se razima pe aproape totala ignorare, din iner-
372 CELE DOUA LUMI DIN NOU FATA IN FATA

tie, dar si din vointA, ca O. nu trebuiascd a recunoaste,


a lucrurilor din Regat, mai ales clanul unit, cd ei
shit Occidentalii, Europenii, purii, chemati A inld-
tura grecismul, bizantinismul, orienlalismul acestor bieti
de regriteni" abia iesiti de supt Turci. La adevdratii
teranisti ceilalti trebuind sd imite, ca striiini adoptati,
cu si mai multä exagerare, atitudinea era seculara
ura contra ciocoiului", omului cu bani de la orase,
guleratului", care trebuie, dacd se poate, stir-pit, pen-
till ca, In loc, sa se cladeascA pe spindrile tari ale mi-
lioanelor Statul cel nou: poporanist, cita vreme dicta
Sibila de.la Soroca, semi-Rusul care se rAsese la fata
odatit cu ceilalti Rusi, dupd ce, asemenea cu vechii re-
volutionari, fusese terific de bdrbos, 43, tinereta Intreagd;
apoi, dupd retete economic; Statul pur terAnist, inchi-
nindu-se la zeul colectiv al,,.,maselor" in afard de na-
tiune mi-a fost imposibil, eft stäteam impreund in
lupta politia, sd Impiedec pe d. Mihalache de a-si tri-
mete delegatii la congresul de la Sofia al liii Starnboliis-
chi, iar d-rul Lupu cAuta la Praga si aiurea Internatio-
nala Verde.Mai e nevoie sd spun cIt de mult mina de
socialisti amenintati si pedepsiti cu Inchisoarea, Moscovi-
cii, Cristestii, se ImbdrbAtau din decalogul marxist ca si
din compatimirea pentru multimile Thal drept si fära.' fe-
ricire, sensibila mai ales la cei din Ardeal, intre cari
distinsa figurd a osinditului Ciser, brutala vointd a lui
Dascal, pe lingd quasi-nationalii Jumanca si Flueras?:
la fiecare succes al causei, si aceasta cu toatd duwnd-
nia dintre dinsii si comunisti, simtia cineva cum un non
aflux de vitalitate li umfld vinele.
Liberalii aveau departe in urmA o ideologie, care
avuse- un sens cit era vorba de a se cuceri si mentinea
libertatea, egalitatea si fraternitatea". Eroii lor erau
in capitole mai vechi ale istoriei, pe care o imitatie din
partea sufletelor simple sau vulgare le batjocuria sou
le compromitea. Rämäsese din practicele conspiraliei ro-
DOMINATIA LUI IOAN BRATIANU 373

sii numai un fel de hermetism uricios, cu cata pe-


teasma Meä altar la spate, si o disciplina care stirpia
rapedeorice patä de rebeliune, nesupusul fiind sigur ca
va vedea trecindu-i inainte toti neinzestratii cari.Inde-
plinesc strict riturile inclinatiilor. Razboiul contra
desc rdinii". campania contra ,,anarhici", apdrarea prin
f rdonante politienegi si prin scoaterea armatei pe
sträzi contra bolsevismului" nu puteau sd li trezeasca
nicio simpatie acelor cari-si aveau sprijinul in spionii de
Palat sau in oameni ca Panaitescu, seful, cu dosarul fie-
caruia. dupri sistemul Sturdza, al Sigurantei Statului.
Orice piscare de jos li se rarea preqatirea unei noi
porniri subversive si poporul" ajunsese a fi pen.-
trn. dinsii naimitii manifestatiilor si circiumarii cari
inscriu" pe cetatenii rurali si, Impreana cu jandarmii,
fac alegerile. Fire tesut- In toate categOriile servitori-
lor Slatului, de la copistul de Ministeriu, numit de din-
sii si care tot printeinsii putea fi mai sigur favorisat,
ana la generalul de .corp de armatd care li datoria
inaintarea lui, si care astepta anii de pensie ca sa se
inscric la club si sd inceapa, la o vrista tirzie, o noua
cariera remuneratoare, inlocuiau framIntarea cu idei,
injectarea cu pasiuni ale multimilor. Banii bancilor erau
in stare, dupa a lor parere, sä facd toate minunile: isa.
cu_mpere la nevoie si Ardealul; despre mine seful, cind
si-a pierdut toate ilusiile cà ma poate Intrebuinta, spu-
sese ca md va reduce prin foame".
Cu literatura n'avuserä a faoe multa vreme: era o po-
doaba pentru serbatorile nationale, un mijloc de cio-
plire a poporului, un articol de manual soolar; am Ira-
zut cum Intelesesera Sämandtorul", care, odata iesit de
la casieria Ministeriului de Instructie, nu i-a mai intere-
sat, pänä in momentul cind si scrisul a ajuns a fi o
fortd: atunci, rapede, supt numele doctorului Cantacu-
zinc si cu dibacea manevrare a specialistului In propa-
ganda Stere, se intemeie, cu abonamente ordonate la fie-
374 CFLE DOUA LUMI DIN NOU FATA IN FATA

care club de provincie si cu plata regulatä pentru fie-


care articol, o, miseria revistei noastre trasä in trei
sute de exemplare i datoare vesnic! Viata Rolnd-
zzeascei, unde, pentru atitudinea politica, Nicanor si
Compania", Intrebuintind toate perfidiile ironiei obraz-
nice, Iti relua talentul pe care i s'ar fi intimplat sd ti-1
deie din gresealä. Reviste cum au fost Democra(ia pu-
neau formulele sociologiei moderne la indeinina unui
neo-liberalism supraveghiat destul de strict pentru ea
oamenii sd nu-si inchipuie cä au in adevar dreptul de
a reforma radical Statul romin. Iar firea potolita a poe-
tulm Ion Pilat, Bratianu-4:1upd mama, cu al sdu ,Cuget
romanesc", era pusa la contributie pentru ca sä iea cu
binisorul pe romanticii de doudzeci de ani i sä Ii
arate, In sunetul lirei adolescentului Orfeu, drumul sigur
care duce la adevdrata mintuire.
Do aici si Intepenirea pe incetul a teril intregi, asa
de plina de avint in razboiu, supt guvernarea sau
supt influenta indirecta a lor, caci de fapt toate par-
tidele, afara de Indaratnicia, pedepsitä, a national-de-
mocratilor, se modelau dupä dInii, starea morald a
erii neparInd ca permite parvenirea politica pe alla
cale: se intimpla astfel cu noile grupari, Ardeleni,
cari aveau, de altfel, de la bancile lor si de la subsidiile
bucurestene o oarecare initiare, teranisti, asociatii poli-
tire cu usile fdrd zavoare, ci, din potriva, 1arg deschise,
cu invitatii de a pofti Inläuntru, ceia ce deplora cu a-
atitia ani In urma Filipescu la nasterea tachismului.
In Regat op era cu zece ani In urma se mentinea:
lumea lui Caragiale cu mult mai multe diplome, slar
nu si tot atita spor de civilisatie adevarata, de producere
a caracterului, prin care se tine si se asigura o tara. Era
o jale s'o constati la fiecare strabatere a oraselor de
provincie, din care putina grijä din partea unor primari
fara politica si fara risipa ar fi putut face obiecte de
admiratie pentru straini.
DOMINATIA LUI IOAN BRATIANU 375

Basarabia, färä alte drumuri decit cele citeva $osele


ruse$ti $i $leaul negru prin mijlocul sämänäturilor, era
In prada aceleiasi plebi evreiesti, ramasa tot a$a de
needucata, si citeva naturi superior haniletice, Ciobanu,
Alecsandri $i, mai ales, Gore, rämineau, In ve$nicele
hr indoieli, $i in ciuda prior insemnate insusiri, tot
asa de neintrebuintate ca $i oropsita boierirne a Catar-
giilor si a altor doritori de a se intoarce sufleteste la po-
porul bor.
Citeva personalitati bucovinene, unele cu Ufl trecut ca
al d-lui Dori Popovici, minau mici grupari de inte-
rese care, tintind -spre Bucuresti, neglijau lumea mo-
destä de acasä: Cernautul era poate cel mai nerornänesc
ora$ din Romania, rare ori cite un Radu Sbierea alaes-
lecindu-se In ignoranta 5i parasirea mahalalelor.
Iar in Ardeal, noul regim, in loc sà invie micile
centre romänesti, Fägarasul, Orästia, Sebe$111, se a-
runca. dupà datina sclavului liberat care copiaza
pe stapini, trufa$ spre capitala fara niciun caractcr
a dominatiei maghiare, poate in zadarnica speranta
de a o putea cuceri cu teranii, ramasi terani, ai im-
prejurimilor. Evreii rämineau Maghiari, iar aristo-
cratia se inchidea despretuitoare contra oricarui eon-
tas.1 social cu neamul vechilor iobagi ori cu infatisato-
rii cuceririi, usurparii. \Tedeai acolo, alaturi d.- o .arne
de afaceri, care Infrätia In cistig $i mai ales in frauda
pe toti doritorii de iute Imbogatire ah, povestea ca-
selor oelor cari p1ecau1, aläturi de cethtile cu podul ri-
dicat ale Sasilor In genere impenetrabili $1 cu na-
tia inciudata a Ungurilor, incapabili, ca orice neam
telit din budget, de un iredentism activ, pe bietul nostru
sätean, pretuit numai cind era vorba ori de a-i impune
votul pentru guvern ori de a-I stirni pentru vre-o Alba-
Iulie, din care nu intelegea mai nimic. Improprietari-
rvm nu era ingrijitä de aproape, nu ca satisfactie bru-
tal'-t a foamei de pamint, ci ca principalul mijloc de
76 CELE DOUA LUMI DEN NOU FATA IN FATA

inaintare culturall De la multele scoli luate pentru


roniinism se scoteau numai tinerele legiuni ale acelora
cari, supt steagul d-lui Vaida Voevod: Ardealul pentru
Ardeleni", se pregritiau, ca studenti antisemili, clienti gra-
tuiti, cu sila, ai teatrelor, ori ca dibaci chemdristi",
ridactori de ziare-revolver la douazeci de ani, de favo-
rurile budg.hre pc care in casa Mr nu voiau sä le
tmpartd cu intrusii regdteni, cari fuseserd cei d'intitiu
prc fesori si cei d'intdiu magistrati. Orase venerabile ca
Blajul aratau aceiasi teneuiald jupuita pe pdretii sco-
lilor i bisericii, actiasi lucie saracie de nemes de la
1700In casa de teran mai bogat a Vlddicului" unit. In
Secuitne, unde se credea cd s'a facut mare luzru
schirnbind prosteste, ca in Dobrogea, nume strline
de caracter istoric, se \urma supt Romini 'desnationa-
lisarea lenta a alor nostri, lasati prada unor active
organisatii maghiare ca Biserica catolicd. In Muntii
Apuseni, purtati cu fagaduielile de la aleg-ri, plingea
prin bordeiele cu coperisul malt si cu usa de sa intre o-
mul in brinci aceiasi milenara miserie in vecinatatea
castelelor nobilimii irecute la parven4ii romini fdra a-
vere, si la gdri, in margenea lumii strdine care se
invedera astfel 5i prin Imbrdcarninte, Dacul barbar in
zdrente negre se pitia la o parte. Mail de foi de par-
tkr,distilind fara reipect Iata de nimeni injuria, toed
hrawt zilnica a intelectualilor era marea gazetd ma-
ghiara iredentistä.
Paeate cu atit mai grele, cu cil acum nimeni nu se
putea scusa nici cu grija situatiei externe, nici cu aceia
a noilor asezdminte.

Toate acestea pdreau cä se uita o clipa laincoronarea,


abovitd, de la 24 Septembre 1922, a renlui si a reginei,
stiprema rdsplat d. pe deplin datoritg faptei lor de (re-
dinta. jertfd 51 neclintita stdruintd. In biserica, dupd
cea domneascd din Tirgoviste, de lingd frumoasa, ve-
DOMINATIA LUI MAN BRATIANU 377

.nerabila funclatiune medievald a catolicismului, pa care


-ant: s'o intreacd din avintul turnului sprinten de la
poartil, se adunaserd fetele, acuma i ele regine: a Gre-
ciei, a Serbiei, ale pdrechii regale, trimesii de distinc-
tie ai Statelor prietene, cu insusi maresahd Foch, cu
concitateanul' nostru Berthelot, dar Ora vre-un mem-
bru de Casd domnitoare, si s-fii celor mai multe cül-
turi. Ceremonia a lost bine ordonalli, foarte decentä, dar
speclacolul trupelor care defilard, numeroa e, in a-
ceste vremi de lipsd, asemenea cu ceIe care .isliga-
sert zilele neuitatelor biruinti, trecerea grupclor de te-
rani chipesi, in porturile lor minunate, acelea erau
mull mai mull decit orice parada a oficialitatii civile
&Nada unei \ iei nationale, care, nesfAtuitil, n-ajutatd,
ncsustinutd se indaratnicia sa dureze si sd se desvolLe.
Militarii straini, oricIt ar fi constatat un armament inve-
chit si disparat, pe care n'aveam cu ce-1 schimba, au rd-
[Inas admc impresionati, aproape miscati de aceasM
reN elatie. Totusi, generalul Pélin, dupa ce vdzuse cele
lrei divisii fdcute din ciupeli", imi va marlurisi pare-
rerea sa ca, fara munitii, fard putinta de a le avea, pro-
vocati de Unguri, amenintati de Soviete, aveam tot ce
trebuie pentru o noud catastrofa ca aceia din 1916",
nefiind in stare sa resistthn macar o saptdmina, pang
am putea sd firn ajutatit.
Dar, fata de supararea partidului national, intepenit
hide atitudine de resistentä, 'Ana la capät, contra ori-
cui, fie si supt ochii de criticd räutdcioasd ai adversari-
lor etnici, can priviau pe furis, nu putea sd existe o soli-
daritate nici inteo astfel de zi. Toti s'au tinut la o parte,

' Ibid., pp. 17-18 (si incercarea de raspuns a generalului MArdA


rescu, ministrul de RAzboiu, al carui exagerat optimism sq cunoas-
te). Opinia regelui, ibid., pp. 24, 49. El va chema Consiliul armatei ;
ibid., p. 3=1. Arátam i reginei aceast6 stare de lucruri, ibid., p. 36.
V. gi ibid., pp. 48, 61, tO3. (parerea generalului Samsonovici),
14Q, 211 .
378 CELE DOUA LUMI DIN NOU FATA IN FATA

doar cite un informator fiind samanat prin multime-


In Ardeal nu se poate incorona un rege lard voia ace-
lora carora pentru toate timpurile, din generatie in ge-
neratie, ii apartine Ardealul. Biserica unita, pe care
o influentau si motive confesionalc, dindu-se la spetele
unci pareri -a Sfintului Scaun, se tinea dupä usa, atunci
and Ungurii, catolici i calvini, si Sasii, cind Evreii,
Armenii i Musulmanii credeau cä nu se spurca trecind
pragul bisericii ortodoxe: lucruri care nu se vor uita si
nu se vor putea ierta niciodata.
In rp priveste partidul cazul prin conflict cu Co-
roana, generalul Averescu trebuise sä fie special in-
vitat, priutr'un ambasador anume, pentru ca sa con-
simta a-si parasi rancuna, 5i, pentru ca sä arate in ce
calitate vine, militarul Inca drept i zdravän imbracase
frumosul coAum al cavaleriei, in care servise: el a fust
tot timpul razgiiatul reginei. Linga dinsul, venit fàrä ni-
cio staruinta si neincunjurat de nicio atentie, Marghilo-
man, obositä umbra.
Pentru a da un seus noii sesiuni a Camerelor, Ioan
Bratianu, de mult bolnav de si se exagera suferinta
lui gäsi proiectul noii Constitutii pc care, de alt-
fel, de mult 11 dorise regele, Parlamentul acestui ase-
zamint fundamental" trebuind sa vie, fiecare cu mi-
siunea sa, dupa acela al semnarii tratatelor 5i dupa
acela al resolvirii chestiei agrare printeo lege careia Al.
Constantinescu Ii adaugise acuma un regulament care
de multe ori o corecta, si in puncte importante. Noua
misiune era anuntata In Mesagiul primit de rnajoritati
cu o deosebita caldura.
Pana la discutia textului elaborat de batrinetele, fitra
contact cu ideile moderne, ale lui Disescu, tara va avea,
la Cluj ca i, mai ales, la Bucuresti, chiar si la Timi-
soara. mai putin la Iasi, totusi centrul miscarii, distrac-
ia violentelor manifestatii antisemite ale studentilor;
cari, In lipsa unui ideal In chiar Invatamintul lor,
DOMINATIA LUI IOAN BRATIANU 379-

de pura tehnica savanta $i de ocupatii absorbante in


&fie\ arate seminarii, iar, pe Hugh' aceasta, ingrijoratä
de concurenta evreiasca la: profesiunile libere, primisera
ideologia crestina. a crucfi birligate": asezati in ca.-
minuri, care sint adevarate casarmi, unde Statul ii tin.
51 pe basa recomandärilor politice, ca o datorie a sa,
on de-si dau examenele ori de nu, on daca mai avem
nevoie de intelectuali iefteni, ori daca mai toate locurile
shit prinse, mobilisarea lor pentru spargerea de gea-
muri, devastarea de sinagogi i luptele cu politia e lu-
end cel mai usor de fäcut $i, cu ingaduinta unui gu-
vern care-$i menaja putina popularitate, o $1 facura
cu un entusiasm vrednic de o causa mai buna, i in
ineul tura multimilor e atita de facut, pentru mai mult
decit o generatie! Opositia, ai earn 5efi erau aclamati
In treacat, se arata fireste incintata. Reputatia terii ii
era cu totul indiferenta. Intrerupte de serbatori, sce-
nele sälbatece vor fi reluate cu si mai mare furie Iii
Februar, declaratiile grandilocvente ale lui Joan Bratia-
nu insusi ca va face ordine raminInd farä niciun elect.
Am fost huiduit de o handa extrem de numeroasa pe
care politia nu se gindia s'o imprd$tie. Rectorului de
la Cluj i se sparserd ferestile, dar acela al Acade-
miei Comerciale din Bueuresti,ca $i alti profesori, incu-
rajau. Ministrul de Instructie insusi a fost insultat.
Stiti, eine sint eu?, a intrebat d-rul Angelescu Nu
Ministrul de Instructie. Sa fii sanatos! Largul
sprijin dat de publicul bucurestean acestei actiuni de
un nationalism ratacit, supt care de fapt colcaia anar-
hia,concursul magistratilor, al ofitefflor prefacura o co-
lectie de necuviinte copilaresti inteo adevaratä amenin-
tare cu revolutia. Leg:Muffle cu Ungaria lui numerus
clausus", cu Germania revansigä nu se vedeau sau nu
se pretuiau in de ajuns. Unii teranisti vroiau sä duel
mi$carea si la sate, ceia ce aminteste anul 1907, dind e-
ran alte nevoi, si alte Indreptatiri. Se ajunse acolo incit
380 CELE DOUA LUMI DIN NOU FATA IN FATA

steagurile negre cu crucea ineirligata erau sfintite la Mi-


tropolia din Iasi, cei doi generali oomandanti fiind uld-
turi de agitatori; doamne din societate vindeau pe strazi
ziarul revolutionarilor, cari nu mai stiau de nicio autori-
tate La Dorohoiu primarul conducea, cu musica, pe ma-
nifestanti la gradina publica. La Iasi, oprindu-se cou-
p sul studentilor, ei se vor inchide la Universitate ca
intr'un fort.
Si, cum era de asteptat, alaturi, un fascism. Inca timid,
prinzind pe tinerii ofiteri, incepea sa se organiseze;
printul Carol se credea cistigal pentru acest curent,
care debuta cu alnenintari de moarte August). Un ma-
ior de vinatori, care la Iasi scrisese o carte frumoasii
despre razboiu si avuse glas contra umilintilor lui Mar-
ghiloman, se vedea viitor Mussolini al Romaniei. Doi ge-
nerali, Inca ascunsi, H depäsira indata. In Banat intre te-
rani apareau camäsile negre" ale marsului spre Bucu-
re5ti. Mäsuri tirzii de cercetare riu puturä descope-
rii lucruri erioase. Dar lui loan Bratianu insusi i se
presinta exaltatul flu al lui Zelea Codreanu si fiul me-
ritosului parinte Mota cu somatii privitoare la Bucovina;
si curind intr'un ascunzis cu pumnale si revolvere se
gasia lista ministrilor cari trebuiau executati.
Scandalurilor din afara, care vadiau si spiritul a-
narhic al tinerimii Inctreptate spre toate violentele ii
va corespunde, in Mart, ca un exemplu si un indernn
din partea generatici mature, scandalurile din Parla-
ment, mai ales chn Camera, cu prilejul discutiilor Con-
stitutiei, la care nu asistara Ardelenii, uniti aturna dupd
multe pertractari" cu tachistii, dar in ruptura cu te-
ranistii, pe al cdror sef real, Stere, il denuntam, din nou
in Adunare ca tradator, cetindu-i memoriul pentru
Berlin. Regele fu adus sä vie la ceaiu in palatul lui M.
Canteicuzino, unde gni pe d. Maniu, care cu invier-
sunare refusase a face prirnul pas. Va urma o au-
dienta. dar numai pentru a declara ca lupta va centi-
DOMINATIA LUI IOAN BRATIANU 384

nun tot mai necruffitoare, ziarele partidului avInd ordin


sit treacd supt fficere orice legislatie liberaffi.
In aceastd atmosferd cdtrdnitd actiunile generalului A-
verescu, deplin impticat cu Palatul, marea lui manifes-
tatie populard pentru cucerirea" Bucurestilor cu trei
generali se preptia, $i era serios vorba de a i se da
puterea ca dictatorului care singur poate face liniste.
Cine credea In asemenea posibilitate nu cunostea insil
toate resursele de influenta pe care despoticul prim-
ministru le avea fatä de regele hotarIrilor incete si
capabile, oricind, de a fi anulate in ulthnul moments
Chid, pentru a se hnpotrivi obrdznicier vottirii Con-
stitutiei de un singur partid, opositia, nationala, terd-
nistä, reveni In Camera, el indurd strigdtele si huiduie-
lile calai, pfui, pfui", strigau oei meriti, tal-
harule, sä fii bagat cu capul in urna"; esti cel mai
mare bandit al Tern Romdnesti", tipa d. Iunian unui
general care comandase cu onoare in razboiu; pentru
d. Madgearu realisatorul, prin dibAcie macar, al Roma-
niei unite era un simplusarlatan", suieralurile din
sirend ale d-lui Sever Dan, gazurile asfixiante ale cu-
tdrui preot de sat, aducerea cinematografului ea sä
Inregistreze pentru straindtate privelistea de circiu-
md; el tolerd orice excese antisemite, bune pentru el,
oricIt räu ar fi facut terii, ca un derivator de la lupta
Intre partide, asistä impasibil la demonstratia monstra
de la 1-iu Maiu, In care armata a fost lovitä, si-si
urmd, bolnav, cum era, o linie cu care va iei Invingd-
tor-
Astfel se ajunse la votul ludrii In consideratie a pro-
iectului. Acesta era de fapt de o nulitate desperantd.
Nimic din ideile vremii, nimic dirt amintirile unui tre-
cut national, de care Disescu, Al. Constantinescu n'a-
veau habar. Aceiasi centralisare, acelasi birocralism, a-

' V. ibid., v, p. 256.


382 CELE DOUA LUMI DIN NOU FATA IN FATA

celasi corset de fier In care de mult ni pirliau oasele;


aceiasi lipsd de idealism, de organism, de elasticitate.
Se crea pentru a Infrina Camera un Senat cu notorietati
nationale: generali comandanti, alesi a zece legislaturi.
Se mentineau cloud sisteme de vot pentru cele cloud Ca-
mere si sufragiului universal erau sd i se presinte ace-
lea5i liste de partid, distrugind dreptul individuali-
tätilor. Nationalitatile erau complect trecute cu vede-
rea, uitindu-se Insd a se spune ceia ce a trebuit sd
corectez cd Statul e national. Se suprirna Biserica
de Stat si eu a trebuit sa adaug un drept In al doi-
lea rang al Bisericii unite, ca a doua Bisericd romd-
neascd. Dui:a dorinta regelui se pdstra dreptul.la suc-
cesiune al rudelor din Germania. Evreilor li se recu-
nostea cetatenia, dar a trebuit sä amintesc purtatoralui
de cuvint al lor, octogenarul Adolf Stern, eel mai bun
traducdtor al lui Shakespeare In romdneste, ca legea
ca atare valoreazd putin si cd Evreimea Insasi trebuie
sd caute mijloacele pcntru ca sä Intre In cetatea mo-
raid a poporului romänesc.
Dupd votarea Constitutiei, opositia nationald si terd-
nistd, pe care o unia aceiasi palling., dacd nu acelasi
scop, cautd si gäsi alte prilejuri pentru reluarea scene-
1017 de primitivism politic. La 7 Iunie amenintau cu be-
'tele, la 8 d. Mihalache aruncd o urnd jos si alta In ca-
pul unui chestor. Incercarea regelui de a se apropia de
Ardeleni prin venirea la Sibiiu, pentru comemorarea lui
Saguna, nu reusi: aceiasi abtinere de la banchet, a-
ceiai neatentie a Bisericii unite.
Pe cInd Ardelenii cutreierau Vechiul Begat In citu-
tare de noi partisani si d. Argetoianu, cerind printr'o
frunwasä scrisoare care mine reluarea relatiilor peste
tot ce fusese In trecut, se despartia de generalul Ave-
rescu, al cdrui loc ar fi voit sä-1 ieie In partidul pre-
gatit acuma pentru putere, Ioan Brdtianu läsa liberä
incaierarea Intre cele cloud tabere care se desemnaserd,
DOMINATIA LUI IOAN BRA.TIANU 383

inteo guvernare asa de putreda, la ai sal: Mirzescu, de


o parte generalul Vaitoianu si Al. Constantinescu, de
alta, d. Duca Mind functiunea de neutru. El lila pur
si simplu act de victoria celui d'intalu, care singur pu-
tea sa-i fie un adevarat succesor.
Odata. sesiunea Constitutiei incheiatd, si acest incident
terminat, primul ministru, de obiceiu retras la Florica
sail inchis in casa din Bucuresti, isi lu. toate masurile
pentru a duce guvernarea sa pana la patru ani, cind
de voia sa se va retrage, si pentru a pregati partidului
un viitor in care ca stapin al terii, sa nu se poata
incurca de nhneni.
D. Argetoianu plecase de la generalul Averescu, de
sigur, CUM. o lasa sa se vada in discursul de la Ti-
misoara, i cu gindul de a fi armatura din Vechiul
Regat, garantie pe care regele o cerea neaparat pentru
o gul ernare a Ardelenilor, cu cari statea in contact,
gata sa accepte pentru partidul unic", dorit de rege cu
noi toti, si o sefie de forma a d-lui Maniu, fail a ne-
glija nici pe d. Titulescu, ale &arid planuri le stia. A-
ceasta fäcea din cei ramasi in jurul generalului tocmai
ce trebuia pentru o nepericuloasa guvernare de va-
canta. Asociarea d-lui Argetoianu, care-si reserva initia-
tivele financiarecu tinerea in sama a realitatii moneta-
re i economice, cu mine, in noul partid nationa-
list al Poporului" (Maiu), nu-i va parea lui Bratianu
ca represinta o concurentä de tinut in sama, dupa atitia
ani de chid se lucra cu o staruintä diabolica la anularea
mea politica, si sus, si jos. Teranistii, legati cu Stere
revolutionarul si capabili de ce dovedisera in Parlament
de altfel aläturi cu Ardeleno-tachistii, nu puteau fi
considerati ca un partid de guvern. Regele raminea deci
la hotarirea de a-si pastra indefinit dominatorul auxi-
liar, chiar daca stapinirea liberala nu insemna si nu pu-
tea O. insemne altceva decit un linced oportunism, ne-
infruntind nicio greutate, ci asteptind ca paroxismele
384 CELE DUA LUMI DIN NOU FATA iN FATA

trzii sa se potoleasca de la sine, indiferent de ce 15-


sau in suflet unci societati desaxate.
Astfel, In toamna; Ministeriul, signr cä rämine, se
preschimba putin, in sensul lui Vintila Bra lianu, care-
si urmaria cu tenacitate planurile de dorninatie in
subordine. Se inlatura, dupd ce-si indeplinise misiu-
fnea de a aduce pc Banateni, mediocrul Cosma, se tri-
metea la odihna d. Sasu, care toLusi, la Comert, supunea
toate hotaririle sale vice-conducatorului economic al gu-
vernului, si d. Banu, a carui fire de intelectual boemnu
intra in cadrele traditionale ale partidului. Ace las/
Vintila Bratianu impusese pe intreprinzatorul ingi-
ner, de uritä infatisare si de reputatie foarte discutatd,
Tancred Constantinescu, pe profesorul N. N. Saveanu;
numirea pentru Ardeal a istoricului Al. Lapedatu, au-
xiliar folositor pe linga foasta delegatie romaneascd
la conferinta din, Paris, om masurat si de bun slat,
era datQritil amintirilor favorabile ale insusi prcv-dinte-
lui de Consiliu.
51, odata aceasta echiph de lucru alcatuita, cadetuI
Bratienilor Incepu, supt influenta noului sat' sfatuitor,
pus la Domenii, Tancred Constantinescu, o intreagd o-
perd de creatiuni noi: cointeresarile, comercialisdrile",
In care era adus a vedea mintuirea.
Era vorba de a se cistiga mai mult din proprietd-
tile, administrate functionarestel cu lux, risipa si pier-
deri, ale Statului, trecindu-le in sama unor particular/
cu spirit de initiativa sau unor tovaräsii de intere-
sati. Parere curioasà la cineva erescut in cullul Sta-
tului, spre care totul sd vie si care singur poate ingriji,
liber de preocupari de prada, interesele societatii Era
cu atit mai neadmisibil sisternul, la care se atineau
cu nerabdare atitea guri lacome, fireste ale partisanilor
politici, cu cit nu erau la noi nici capitalurile gata de
a fi puse la dispositie, nici curajul de risc, nici spirituI
de creatiune, nici cunostintile tehnice. Era de asteptat
DOMINATIA LUI JOAN BRATIANU J85

ceia ce, de altfel, s'a si intirnplat, o evaluarc catastrofal


de mica a aportului Statului si o acceptare fdrä niciun
control serios a conditiilor din cealaltä parte. De al-
minterea, peste sfaturile pe care le-am notat mai sus era
si amintirea aotiunii proprii a lui Vintilä Brdtianu in
chestia tramvaielor comunale, care adusese conflictul
dramatic cu P. P. Carp si cdderea acestuia; numai cit
acuma planul era mult mai vast, inglobind toatä zes-
trea terii. In felul cum era adus si cu oamenii cad mi-
sunau mai tirziu nu era nimic mai usor pentru an corn-
pulsator de dosare de calitatea d-lui Madgearu decit sa
vie zilnic cu descoperiri, destdinuiri si Infierari", care
de la un timp au prefacut Camera inteo arena in care
se ciocniau zilnic acesti aprigi luptätori cad aveau
atitea puncte comune de cugetare si. de temperament.
Proiectul de lege s'a votat cu discursul ministrului spas
la stenografi, cu huiduieli si o mica bdtaie.
Pc cind aceste afaceri se tratau in Parlament, strada
Isi reincepea activitatea: studentii, de o parte, siguri de
achildri, care li dddeau prilej de serbdtoriri ale complo-
tistilor, fascistii militari, de alta. Olimpianismul pri-
mului ministru nu vedea In aceastd desträmare morald
decit incidente, unele total indiferente, altele de fapt ne-
plilcute, citeva chiar utilisabile, dacd nu profitabile,
in deplinul Inteles al cuvintului.
0 dildtorie mai lunga a regelui in strdindtate, altd
mingliere a unei vieti In general ndcajite, mingliere ve-
nind din felul cald cum a fost primit mai ales In Elve-
tia, intrerupse activitatea Parlamentului, care continua
cu discutia unor legi econamice si militare, cu mai
putin zgarnot si mai putind trivialitate cleat pand a-
tunci, teranistii si nationaliiacestia dupd ce rdspinsese-
ra, cu privire la posibilitatea partidului" unic, oferta
clard, sincerd, loaialä, pusd In scris de mine flind o-
cupati cu negocicri de fusiune supt egida marelui unelti-
tor, neobosit In clocirea de planuri, Stere. Aproape In.
386 CZLE DOLTA LUMI DIN NOU FATA IN FATA

aeelasi timp clnd generalul Averescu incerca la Bucu-


resti o mare manifestatie de terani veniti ca Intr'un
mars cuceritor sa-si salute seful i sd ceard puterea pen-
tru dmsul, care promitea regelui un imprumut ilalian
si recunoasterea si de Italia a actului din 28 Octombre
1920 pentru Basarabia, se ajungea la intelegere a natio-
nalilor ardeleni cu terdnistii, pe care o va rupe toomai
cel care legase itele i caruiai i se fdcea u.n loc prea
mic: Basarabenii lui erau pusi sd denunte fusiunea abia
incbeiata, ceia ce arunca un discredit durabil astipra
Ardelenilor (August). De si, la Craiova, oferiam parti-
dului lor o Intelegere, cu bratele deschise, dar DU Si
cu ochii deschisi", ei rivniau tot la unirea cu puterni-
cul partid de clasd.
Ca.merele conlinuau insa in acest timp si lucrau a-
cum, potavil cu ingdduirea regelui, care promisese lui
Ioan Bratianu ca nu-1 va opri In votarea legilor
organice" ce trebuiau sd complecteze Constitutia. Se a-
duse in discuticintaiu o mai larga lege a minelor, ca-
re putea atrage capitalul strain cu care Vintila Bra-
tianu ardla cd ar putea sd se Impace, apoi cea d'intai,u
din legile scolare ale d-rului Angelescu, pentru care
basa nu putea fi decit ,scoala de Stat, cu program unie si
fix, cu supravegherea revisorilor, sub-revisorilor si in-
spectorilor de partid, cu inanualele aprobate, faclndu-se
cit mai putin loc scolii nationalitatilor, celei confesio-
nale, celei private si Ingradind cit mai mult acele initia-
tive libere adese ori fecunde, din ale cdror resultate si
scoala publica are de cistigat. Pentru motive pe care nu
le pol deslusi, aceasta sesiune, care tinea de opt luni, cea
mai lung Iii analele Parlamentului nostru romin, era
Inchisä, dibaciu, de loan Bratianu fail a se deschide
macar sedinta, la 13 lulie1. Poate o urmare a conflic-

1 Peste citeva zile, regele deschidea cursurile de la Valenii-de-

Munte vorbind, in telegrama de multamire, de atmosfera bine-


DO4INAT1A I.UI IOAN BRATIANU 387

tului cu guvernul american, care cerea cu stdruintd


plata unor datorii prea mull rdmase in urmä $i idcea
si obiectii asupra legii minelor, ministrul Statelor U-
nite, Jay, arnenintind cu plecarea: mi se vorbi de o au-
dicntif de trei ceasuri a primului ministru, care si-ar fi
oferit $i demisia, ariitind insd cd nu de pe urma Ftrdind-
tatii trebuie sd plece un guvern romin. Aceasta se va
petrece numai paste opt ani, In 1932.
Dupd o vacanta stearpd Camerele se adunard din
nou, intr'o atmosfera grea, a doua zi dupd indbusirea
revoltei din Sudul Basarabiei, la Tatar-Bunar, unde a-
paritia unei bande sovietice gdsise sprijin cAlduros la
rninoritarii bulgari, dar cea mai hotdritd impotrivire la
bogatii coloni$ti germani, dupd uciderea la Iasi, de un
descreierat, a prefectului politiei, in mijlocul canibalicei
bucurii a tineretului, sedus, $i dupd scandalul pasapoar-
telor, pentru State le Unite, cu incercarea de sinucidere
a unui general, fratele chiar al ministrului de Interne.
Se anuntard proiectele de legi : administrativä, bisericeascd,
a d-lui LApedatu, care introducea pe mireni in conduce-
rese va mintui cu crearea, cerutd $i de mine, a Patriar-
hiei, dar ele nu venird Ina. Si in acest timp tulbu-
rdrile studente$ti se tineau lant la Cluj Mil ca autoritd-
tile sd. Indilzneascd a interveni.
In situatia politicd, a$a de neldinurill, ceia ce permi-
tea unui guvern cu totul usat i unor Camere obosite
a mai rthnhie, o oarecare ldniurire pdru cd se ca-
pat.1 prin realisarea, multdmita stdruintilor neobosite
ale d-lui Argetoianu, a fusiunii dintre nationalistii Po-
porului i cei ardeleni. Basa de principii erau cele
1,zece puncte", asupra carora se cdzuse la intelegere In-
tre prietenii d-lui Maniu i teränistii cari rupseserd pen-
tra a pastra pe Stere si de teamd sd nu se gaseascd .si
facatoare de unire sufleteascã nationala" (ibid., p. 182). El
cit il dor discordiile in care la fiecare clipa i se cerea sa
judecator.
3 SR CELE DOUA LUMI DIN NOU FATA IN FATA

insintea mea prin Inca o fusiune (Februar). Din ace/


moment, de fapt_ eu deveniam incomod, jenant, i pu-
team s'o observ inch' din prima zi, prin felul cum vestea
mi-a fost comunicata la Paris, unde faceam cursul mien.
obisnuit1. Dintre Ardeleni, nu tap multdmitiIn ce pri-
ve3te pe fostii takisti, cari odata mi se oferiserd Tnie si se.
supdraserd cd prietenii miei voiau sit facit o selectie,
de fapt necesara, ei erau de mult hotdrit contra,
d. Gu1di om cu memoria tare, era col mai impotrivitor,
$i pentra el dorinta sa de alto legdturi 11 ducea no-
contenit de la liberali la averescani, cu toate solidela
sqle principii sociologice i ce trebuia sa-i fi hiisat iii su-
flet a activitatc nationala asa de laudabila. Din partea
tertuusnor. rr esplosie de injurii, pe care ar fi trebuit
s'o opreascrt amintirea atitor relatiuni bune, intimpin
creatiunea noii forte politice care li-ar putea tdia dru-
mut, iar, intr'o intrunire la Br:lila, generalul Averescu,
care c de obiceiu rapede la calificative cind are vre-un
ndcaz, Ricea din mine, nici mai mult, nici mai putin
decil instrumentul liberalilor". Si, totusi, intrebat de
la Bucuresti daca ma opun ca si generalul sit fntre in
alcatuirea care se formase, rdspundeam telegrafic: fall
rancuna, foarte bucuros". Cum aratam in aceiasi misiva,
zaboviam in Apus numai cii sd nu se creada cd am ve-
leitdti de a ma hnpune unor oameni caH stiam bine ce
putin vreau de mine2.
Duprt ce admisesem chiar propunerea ca d. Maniu
sa conduca alaturi de mine parlidul fusionat, un rol mi
se reserva: acela de a porni eu lupta contra lui loan
Bratianu, ceia ce ar lamuri situatia neclard in ce pri-
vesle conducerca. Ocasia se presintd indata: blindul Ha-
lippa fusese arestat in Basarabia sa si lovit de un ofiter
de jandarmerie. Chemat la rdspundere, guvernul rils-
punse slab, prin sub-secretarul de la Interne Tatardscu,,
1 Ibid., pp. 2C8-10.
2 Ibid., p. 221.
DOMINATIA LUI LOAN BRATIANU 389

care, fire olteneasca violenta si amator pasionat al pro-


prie; sale retorice, parea ca priveste supt un rece ra-
port de criticd toata aceastä urita afacere, capabila de a
trezi cea mai calduroasä indignare a oricarui om cu
simtire; el o explicd", revenind cu ,,explicatiile" pal-
muitorului insusi, ceia ce ingreuiè greseala de tact.
D-rul Lupu, teranigii, pänä atunci asa de nedelicati fata
cle mine, cereau o lupta a opositiei coalisate, dar numai
pentru rasturnarea guvernului, fdrd niciun angajament
pentru viitor, si propunerea, fireste, se acceptd.
Neprevdzut, atacul comun de la 17 Maiu in contra re-
gimului deconcerta ; I. Brdtianu, atacat personal, cu
violenta, si din causa obisnuitei sale atituclini sfidatoare...
parasi foarte turburat probabil si din causa telei
stari de sanatate, care se ascundea, cu dibdcie, banca
ministeriald. Pentru Inthia ()ail, din causa noii mele si-
tuatii, trebuia sd ma pun la nivelul patimilor deslan-
tuite, cu toate ca pdstram sentimente din vechile noa-
stre legdturi, fatd de omul de mare merit, care totusi
necontenit imi statuse protivnic In cale. Dar d. Duca,
linistit in momentul cind poetul Goga, foarte iritat pen-
tru motive necunoscute mie, voia sd-mi arunce In cap
ceasornicul stenografilor, ma asigurd cd, orice ar fi,
Ioan Bratianu va merge pana la capatul legislaturii.
Opositia coalisatd d. Argetoianu voia i fusiunea,
imediata, cu teranistii credea insa ailfel. Noi scanda-
luri In Camera, succesul convocarii unei mari intruniri
la Bucuresti o intarisera in parer; si noul partid natio-
nal" fard alt adaus era sigur ca-i revinemostenirea, pen-
tru pregdtirea careia, la sfirsitul sesiunii, am fost de-
legat la regele, care abia se ridicase dintr'o boald alit de
grea, incit Ii ameninlase viata. Aceasta parea cu aLit mai
indicat, cu cit, la Curte, staruintile pentru generalul A-
verescu se fdceau grozav de insistente 5i Ioan Bratianu,
In clipa cind anunta cä el va face alegerile comunale
dupa noua lege, pierzindu-si calmul, trata opositia de
390 CELE DOUA LUMI DIN NCU FATA IN FATA

cIni". Inca odatd, din causa atinosferei irespirabile,


Parlamentul se Inchidea prin surprindere, la 26 Iunie.
Audienta mea, peste douä zile, avu acest. Indoit resul-
tat: siguranta cä regele nu schimba guvernul decit dupd
votarea legii electorale, pe care deci i de aceia
Ioan Bratianu o zabovise pentru toamna: ca sa-si aiM
quadrieniul complect, si declaratia ca, pentru suocesiune,
trebuie neaparat, in prima linie sa se asigure ordi-
nea, din nou si din multe locuri amenintata. De
fapt, la Focsani o sfida Intrarea triumfala pe cal
alb si cu buzduganul in mina, In fruntea a sute cle
terani, a ucigasului prefectului de politie din Iasi; agi-
tatii.contra schimbärii calendarului erau facute, In MoL-
dova-de-Vest, de calugari fanatici si de terani aproape
nebuni cu salbe de icoane la git; doi banditi faimosi
despoiasera in Dimbovita si pe popularul domn Miha-
lache; la Iasi tulburari antisemite izbucniau din nou,
si la Vasluiu se va trage contra teranilor Inebuniti. Re-
gele a pomenit cu minie si desgust numele lui Stere.
El ma asigura cä nu s'a luat niciun angajament fata
de nimeni, deci nici fata de generalul Averescu,asupra
caruia nu mai avu niciunul din calificativele ironice de
oclinioar5.1.
Dar alegerile la Camerele Agricole, in care opositia
coalisatä capatase un Insemnat succes, anumite atitu-
dini jignitoare ale prhnului-ministru fata de regele
Intors dupä o curä in strainatate care paruse a-I intre-
ma putin dui:a flebita grea de care suferise, a putut
merge la Expositia din Chisinau, schimbara atmosfera
si ma: mult contra guvernului, caruia totusi i se reserva
legeaelectoralä,pe-eare de sigur altii ar fl facut-o mai
largä, i aceasta nu convenia Suveranului, spirit de
fapt conservator si autoritar, ba chiar 5i budgetul..

1 Ibid., V, pp. 36-1. Confirmare prin audienta dlui Argetoianu,


ibid., pp. 40-1. Cf. 5i itit, pp. 41-2.
DONUNATIA LUI IOAN BRATIANU 391

Necontenitele, desgustatoarele si mai ales ridiculele


negocieri cu terrinistii pentru locuri in comitetul de con-
ducere In cas de fusiune, pentru conditiile Iii cas de
colaborare patru Ministere: Agricultura, ComertuL,
.Tustitin (pentru d. Iunian), Interne le sau Externele
(pentru d-rul Lu.pu) , pentru relatiile ce as ingddui sa"
le aiM cu mine Stere, si-i refusam persistent pe cele
personale, pentru locul lui in Ministeriu, represintau o
pierdere de vreme dar d. Maniu i chiar d. Argeto-
'anu aveau atita! si o compromitere. Acestea toate l.a-
trundeau fireste si la Palat, si influentau asupra regelui
pe care suferintile fisice, cu ingrijire ascunse, 11 frtceau
bruse i acru, cum nu fusese niciodata, rApindu-i voia
de a glumi, cu care ne deprinsese. La 2 Novembre cram
primit cu o vädit 5. räcea1ä pentru a mi se spune care
slut oonditiile pentru (nice guvern, pe care e liber a
si-1 alege dupii interesele terii: ,,garantia ordinii, 'Astra-
rea continuitatii i o minä tare", trebuind sä se dea pen-
tru toate trei 5i o garantie. Un singur partid,nici vorbä
de a introduce pe un Stere in noul cabinet, . iar par-
tidul unic" dacd se poate si acela avind raporturi
civilisate cu celalt1.
In urma acestei explicatii cele cloud parti, pe care
le doriam, cu orke liner, unite, Ii faceau concesii re-
ciproce, suficiente pentru o guvernare Impreund; na-
tionalii ar fi sä aiba cloud treimi din locurile in
- parlament sau ceva asämäng.tor ; 1ntinderea expro-
prierii, doritä de d. Mihalache, ar fi s'o decidA regele.
Dar numai eine a avut a face oH cu cei o sut5." ai
Ardelenilor ori cix sovietul teränistilor stie ce infinitate
de chin e o discutie cu acesti oahieni. Tiesultatul, care
se si putea astepta, a fost cii, in ciuda alegerilor pe
care le luam una dupd alta, la jumdtatea hit Decembre,
generalul Averescu era asa de sigur de succesiune, incit

1 Ibid., pp. 6--4.


392 CELE DOUA LUMI DIN NOU FATA IN FATA

declarase cd nici nu-i pasä de aderenti si-mi propunea


numai o reluare de nelatii, cu declaratie publicd, In Ca-
mera, dacä numai a$ declara cd n'am pus niciodatd la
indoiald onestitatea sa personald, de altfel evidentd.
In acest moment, pentru a zdrobi sperantele nationa-
lilor,caH pierduserd ocasia unicA, dar sr ale teranistilor,
cari-i ajutaserd la aceasta, loan Brdtianu dddu marea
loviturd care trebuia, nu numai sd asigure viitorul par-
tidului sau, dar si sa-i aserveasca pe mult timp Coroa-
na: chestia, noua chestie a printului Carol.
NL' se poate spune ce a insomnat pentru un popor di-
nastic, iubitor al Donmiei sale din veac In veac, copilul
regal cel d'intaiu vldstar nascut pe pdmint rornanesc
ai noilor sai stapinitori. Cu atit mai mult, cu cit nu
ni-a pldcut prea mult demnitatea rece, pe care am
pretuit-o si am respectat-o, si timiditatea, oricit de o-
si de delicatd, n'a pulut cueeri firea unui popor
nesti l.
vioiu si plin de initialivd, cdruia-i place avintul si im-
provisatia,Incit iarta si capriciul, interesindu-se la nou-
talea lui.
Voinic si frumos, cel d'intaiu ndscut al prinoesei Ma-
ria a fost crescut cu o libertate pe care a Ingaduit-o si
regele Carol, odata asa de sever pentru sine si pentru
tot ce-i era in preajrna. Poporul nu slia cd aceasta
e educatia englesd, dar gasia cd sdmana mult cu aceia
pe care el insu$i o &I alor sal. S'au adus invinuiri pre-
ceptorului elvetian MOrlin, care ar fi strecurat clevului
sdu o notiune precoce de republica; oameni cari 1-au cu-
noscut m'au asigurat cd anarhistul", asa fart disciplind
prusiand, era om de bine, care si-a facut datoria In con-
stiintd. Baietii caH fac zgomot, caH calcd povetile pd-
rintesti pentru o escapadd cu haz 5i cari nu-Si suprave-
ghiazd prea mult vocabulariul shit foarte adese oH,
dacd-i prinde, dacd li se sade, cei mai indrAgiti. Ast-
fel s'au cules toate nazdravaniile ie.site din gura co-
pildrea,A.d. $i de au fost socotite ca de buo augur pentru
DOMJNATIA LUI DOAN BRATIANU 593

villor, incepind cu ocuparea fara a o cere nimanui a


tronului mindrului sau straunchiu.
Nu s'a dat un Vasile Palm scolarului, ajuns, dupä do-
vezi de frumoasa caligrafie, pastrate Inca la Museul
din Sinaia, in clase de liceu, ci un numar de profesori
In adevar alesi au fost insarcinati cu instructia lui. Intre
acel Munteanu Murgoci, care, cunoscator in a-
tiled domenii si asa de priceput in a face stiinta pe in-
telesul oricui; dadea insusi exemplul a ce poate fi un
om intreg si liber in cugetarca si in actiunea sa. Am
avat cindva actele "bacalaureatului trecut de copihil mai
mare al Mostenitorului, si ele cuprind o frumoasä mar-
turie de invätätura si de pricepere, cuuncaracter cu to-
tul personal, ceia ce In lumea printilor bine crescuti lip-
seste prea adese ori, mestesugul educatorilor fiind arcla
tle a erea papusa solemnii pentru stricta indeplinire a
-datoriilor constilutionale.
Prin Murgoci am ajuns a cunoaste firea spontanee
celui menit sä fie regele Romaniei. De la dinsul am
aflat cd nu samana cu boierasii ce i se dadeau ca lova-
rasi de joeuri si de la cari se poate invata mult ras-
fat si cite altele, ca a creat o biblioteca de carti romd-
ne5L: pentru soldatii corpului de garda, ca el insusi, care
vorbeste ca un Romin, cauta, de si limba de la palatul
din Cotroceni era, fara exceptie, cea englesa, cdrtile a-
oestea in lhnba terii sale, pe care le intelege i le iu-
beste. Invatätorul indragil d ucenicul salt asigura rd
printr'insul lucruri mari se vor putea face, lucruri ic-
sind din comun, si tintind spre scopuri inalte.
Si despre purtarea tinarului ofiter sP spuneau numai
lucruri care ne miscau. La treccrea unui vad i se t)feria
calul, dar räspunsul veni iute: Sublocotenentul merge
pe jos".
Doritori, pe vremea politicei cu Tripla Alianta de
euceririle intregirii nationale, le vedeain iesind fireste
Pe vremea cirmuirii lui, pe care, data fiind firea bol-
394 CELE DOUA 1 UMI DIN NOU FATA 1 FATA

nävicioasä a printului Ferdinand, multi o inodau direct


cu aceia a Intemeietorului Regatului. Liga Culturald,
din congresele ei, Ii telegrafia ca realisatorului chemat al
unitätii national& si, cind regele Carol a trimes la
cursurile de la Välenii-de-Munte cu tendinte iredentiste
pe acela care-i purta numelesi ce cald mi-a multämit
pentru primirea lui entusiastäl, trei lectii facute anu-
me pentru adolescent se incheiau cu perspectiva ace-
Ieiasi realisäri supt el, cu generatia lui, a Daciei de mult
visate.
La Universitate, unde a ascultat, Intovaräsit tot de
guvernorul militar, generalul Perticari, din ordinul dorn-
nitorului citeva cursuri de istorie ale mele, n'a avut pri-
lejul de a Infra In raport cu acesti tineri, cari, icsiti din
greutätile unei vieti sarace, i-ar fi fost de sigur buni to-
varasi. Ei.priviau 'Msit cu increderela blondul camarad
de citeva zile, cu care, pe linia indrazneatä trasa de in-
vatamintul nostru, isi jurau sä faca bunä isprava pe
drumul de oaste al stramosilor.
Nu crezusem bunä ideia, la care regele Ferdinand ti-
nea mortis, de a intrerupe vechea pregatire prin anii
de regiment la Berlin, de si acolo, In contact chiar
cu imperiosul monarh al Germaniei, print-ul a dovedit
ca nu se sfieste a apara ceia ce stie In adevar.
A venit razboiul, cu tot ceia ce putea sa coboare ne-
obisnuit i neingaduit in suflete Inca neincercate, i a
trebuit ca acei cari-1 cunasteam, cari ni dädeam sam4
de ce este In fund sa venim In sprijinul tInärului a
cärui vorba liberä Incepuse a-i face dusmani. Am do-
vedit cä slut citiva cari stiu sa särute i buzele mire.
lar, mai tirziu cind cavalerismul barbatului fata de
femeia pe care a iubit-o 1-a adus la anume atitudini pe
care Intelepciunea oficiald e obisnuita a le sancliona,
s'a gäsit vorba drept la inima care fringe cerbiciile, a-
tunci clnd temeiul este intelegator si bun.
Printul a ajuns sä cunoasca apoi multe teri, Linde a
DOMINATIA LUI IOAN BRATIANU 395.

stiut sa represinte demn tara careia-i apartinea. Pretu-


tindeni, peste tot ce fusese la mijloc, el ducea aceiasi
legendd a copilariei, aceleasi sperante legate de vtito-
rul sau.
A venit maturisat. Regele avea ochii in lacrirni cind
vorbia de casatoria fiului cu gratioasa i cumintea flied
a regelui Greciei, i aceiasi duiosie a avut-o In suflet
cine i-a vazut la Inceputul casniciei, binecuvIntata In
curInd cu un copil dragalas, in cele doua-trei oddite de
jos la Cotroceni, unde abia se puteau invirti. 0 familie
de care nu se putea vorbi decit bine oaspetii de la
Congresul de bizantinologie au iesit ferrnecati de recep-
tia de la dinsii. Planurile culturale, pornite ditt pce-
iasi iubire a ca'rtii, Fmndatia pentru sate, Intelegerea ca.
nu prin Ministeriu numai se trezeste mintea unei
natiuni inteligente II puneau in cea mai favorabila lu-
mina.
Dar, in Italia, unde avuse, in vederea altei legaturi,
o splendida primire la Florenta, tindrul cunoscuse un
regim exceptional: al d-lui Mussolini. Ca pe toti aceia,
cari faceau parte din Romania noud, fie si c.0 zece.
douazeci de ani mai batrini decit dinsul, miseria mate-
riala si morala a alcatuirilor de cluburi, parasit dupa
parasit, clt sa nu-i mai poata suporta natia, trebuia
sa-1 desguste, i astfel ajunse a se gindi la alte forme de
guvernare,cautind cu ochii oameni I itrit frica, de cari
s'ar putea servi pentru aceastaunul dintre dInii fiind,.
de la Inceput, d. Argeloianu, pe care-1 credea de talie
sit o poata face. De aceia i s'au atribuit i legaturi.
cu un fascism de tineri ofiteri care ma Ingrijora, cad
luerurile mari si Indraznete nu se fac in orice moment
si cu oricine, fiindca altfel se strica tocmai ce are In
vedere Incercatorul.
Aceste momente au trecut, Insd nu fard sa trezeasca
la cei amenintati o aprehensiune foarte naturalä. Iarasi,.
cind e. vorba de lovituri care sa schirnbe viata unei na-
3g6 CELE DOUA LUMI DIN NOU FATA IN FATA

tiuni inoroite, aceia cari au interese sd nu se miste roa-


-tele nu trebuie instiintati. In special se simtiau ante-
nintati liberalii, In primul rind personalitatea excep-
tionala, deprinsd a trata de sus pe WalUi lumea, rare
era in fruntea lor si care de sigur avea dreptul sd fie
inlimpinat de oricine cu respect. El and apoi imediat,
inteo tard In care totul se spune, cd printul e contra noii
Constitutii si a unor anume practici de guvern pe care
regele Ferdinand credea eh' trebuie sä le tolereze.
Cind, In primdvara lui 1925, Suveranul azu asa de
bolnav back i se numdrau zilele, Mostenitorul nu s'a
putut opri de a lua tonul de stdpin, in Palatul care era
sil fie al lui si In care n'aveau oe sä caute suspecte In-
fluente strdine, 5i faiä de ministrii de cari ar fi avut
a se ser\,i. Rdzboiul era din acest oeas hotärit. Un mare
uiputernic partid, un om de o vointd de fier si de o
mindrie care intrecea si aceastd vointa, se hotarl sä
n.cargll pdna la capät, si princiarul sdu adversar nu-si
4l4du sung. cä fatd de astfel de primejdie viata celni a-
nienintat nu trebuia sa presinte niciun punct care sd
:jute atacul.
Se $tie cii printul a plecal la liondra pentru Imnor-
mintarea reginei Alexandra. In loc sa se intoarca, el fa-
bovi. Ii Indemnau la aceasta, pe lingd _motive personale
care mai bine n'ar fi fost, anume atitudini ale guvernan-
tHor failt de rostul sau in otire1, anume piedecci i sus-
piciuni pe care o astfel de natura nu le poate suferi.
Se afla In anurne cercuri despre o noud parasire de
drepturi Trimes la Venetia, unde se afla printul, mi-
nistrul Palatului, d. Hiotu, crezu cd se biruie un astfel
-de caracter prin somatii de supunere imediata, cu is-
calitura supt conditii scrise, care erau grele. Resultatul
fu chemarea, in ultima zi a anului, atunci cind i cel
din urrna dintre oameni se simte fericit in mijlocul fa-.

' 0 parere competentä in chestia avioanelor, ibid., p. 31.


DOMIATIA LUI JOAN BRATIAtsiti 397'

rniliei sale si face si primeste urari pentru zilele cc vorr


veni, a' unui Consiliu de coroana, pe care anume
ziare initiate I1 si puseserd in perspectiva, instiintind ea
regele va lua 0 hotheire care va uimi.
Atm ascultat si eu, Intre cei d'intaiu, marturisirea de-
plin5, scaldata cu cele mai amare lacrimi, a regelui, a
parintelui, a bolnavului care sim.tia ca zilele-i sint nu-
ingrate. Am iesit cu incredintarea ca nu se va rosti o
hotarire: sufletele omenesti au atilea taine, i nurnai in
linistea cea mai perfectil ele se pot schimba. Dar, pe
linga aceia cari ayeau solutia gate, se gasiau fruntasi ai
opositiei ca Ardelenii, dd. Maniu si Vaida, primul avind
doua pareri care nu faceau cit una singura, celall do-
ritor sä stie din .ce va trai tInarul", ori ca d. Milia-
lache, caruia-i fusese Malta lectia de Stere, sigur ea
astfel face sr). se uite trecutul odios si cistiga pe rege
prin insasi durerea lui. Astfel apararea mea induiosath
a rämas isolath si, In sedinta de seara din vechiul Pa-
lat al regelui Carol a carui =bra o simtiai, indurerata
ca dinastia, scopul vietii lui chinuite, se cufunda, era ge-
neralul Averescu, care-si asigura astfel succesiunea, era
un Patriarh In care nu s'a trezit marele duhovnic. iota-
tarirea ca4u nemiloasa, in gesturile impqioase ale lui
loan Bratianu si lui Al. Constantinescu.
Intors de la aceasta executie sumara, de la aceasth
strangulare, savirsita cu o diabolica voluptate, Ile opa-
ratorii unei morale care forma doar insasi esenta vietii
lor, scriam la Ploesti citeva rinduri despre un om rnai
putin". Peste doua zile Camerele erau adunate pentru.
a vote ceia ce li se spusese limpede cli este vointa
nezguduita a regelui. $i comedia tragica se va repeta si
aid; deocamdata, tovarasil miel de actiune, d. Maniu,
Argetoianu, staruiau asupra mea ca sa nu ieau cu-
vintul, ceia ce ar deranja tot ce era pus la cale
' Totusi cumintele Iyatrin Pherekyde ar fi fost contra ei.
398 CELE DOUA LUNIT DIN NOU FATA IN FATA

pentru a cdpäta singurul lucru interesant: mosteni-


rea puterii. In convorbirea pe care m0) ceruse re-
gele si In care am avut dureroasa datorie de a spune
adevärul unui om pe care-I iubiam si la care sfIsierile
morale zguduiau un trup ataeat de o necunoscutd si ne-
miloasd boald, trebui sd Incheiu cu brutala constatare,
care s'a adeverit, cd de azi Inainte tail si dinastie
slut la dispositia unei bande de politiciani rdufäctitori".
In sedintd, o declaratie oficiald, dibaciu stilisatd de d.
Argetoianu, se opuse sincerului mieu strigdt de indig-
nare, in urma cdruia teränistii, cu d-rul Lupu Im-
preund, cdutar a Intrece, prin formula impusd de Stere,
toate devotamentele" fata de rege pentru ca a lor si
nu a altora sa fie mostenirea; generalul Averescu cdu-
tase, la rindul sdu, sd nu fie intrecut, cdci ar pierde par-
tida.
Pe stradd, fiind vreme frumoasä, Ca lea Victoriei In-
Misa desgustatorul spectacol din fiecare zi. Acest act,
de o asa de mare influenta asupra vietii terii, Ineit d.
Maniu spunea cä poate pune in scris inceputul Repu-
blicei, cdci copilul Mihai nu va donmil, nu trezise nici
cea mai mica emotie aparentä Inteo lume pe care asa
de mull o usase politicianismul, politica feicutd fiird
-clinsa §i nu pentru clinsa. In presä, numai scriitori ca
Nichifor Crainic si romancierul Cesar Petrescu aveau
curajut de a spune supt iscdliturd durerosul adevAr al
Inträrii In sclavia anonimä, regisatä din culise de acela
care rrunInea stäpInul, singurul si absolutul stdpin al
unei regalitati de agonie si al unei teH de -sfirsitd
rilbdare.
Acest capitol odatä Incheiat si prin desemnarea e-
ventualei regente, cu Patriarhul, om fara hotdriri, cu
primul-presedinte al Curtii de Conturi, Buzdugan, li-
beral, care, supt influenta fiilor, va evolua apoi pe ne-

' Ibid., p. 82 (cuvintul regele" trebuie inlaturat).


DOMINATIA LUI IOAN BRATIANU 399

prevAzute cdtre terdnisti, I cu foarte tindrul print Ni-


colae, copil sportiv abia Intors dinteun stagiu lung In
flola englesti, fruda facerii noului guvern unnä, cu a-
celeasi pertractdri" intre nationali si terdnisti cam
nu mai obosiau pe dd. Maniu, Argetoianu si, de fapt,
Stere; eu, avind marele privilegiu de a fi absent in a-
ceste socoteli bizantine, exam, si o stiam bine, cu totul
indiferent. In astfel de conditii, cu cele trei tesdloare lu-
crind la aceiasi pinzd ca sd desfacd azi ce fdcusera ieri,
loan Bratianu, urinind exemplul rnarelui aau tatd,
ar fi putut incepe un nou ciclu de patru ani dacd
aceiasi grabd, care ddduse un succes mediocru la Came-
rele de Agriculturd, n'ar fi Impins la rroua inrercare a
alegerilor conrunale.
DesvoltIndu-se la l3ucuresti, cu scene nevAzute pdnd
atunci, ca asaltul dat Primäriel, ele aduserd zdrobi-
rea in orase prin sate notarii fiind pusi sd. fug
pentru a nu primi candidaturile a guvernului, si
regele Insusi, al cdrui suflet chinuit n'avea dispositia,
hotdririi unui sfirsit de reg,im cu un astfel de sef In
frunte, trebui sd treacd prin durerosul moment .a.1 unei
alegeri intre atit de imperioase pretentii din partea ce-
lor trei candidati, tustrei siguri": nationalii, terdnistii,
generalul Averescu, totusi uniti un moment ca sä eistige
acea biruintä decisivd.
Problema se punea In imprejurdri deosebit de triste
la el insusi. Pe cind, In relragerea sa din Italia, prin-
tul Carol, acum d. Caraiman, cdzuse bolnav de gripd,
Mirzescu, puterea in viitor a liberalilor, amul voinic
si mindru, era atins de cancer la ficat; vechiul sfd-
tuitor cu parerea sigura, Pherekyde, se slingea mud-
rit inteun colt, si In strdindtate se rdspindise zvonul cd
Ioan Bratianu Insusi fusese lovit de o congestie. Vintila
Brdtianu, si mai ales Al. Constantinescu, ridicat din In-
fringerea sa de act= citeva luni, erau acum forta ac-
tivd a partidului. Sefii opositiei pareau,ce-i drept, perfect
sanatosi trupeste, dar ce revdrsare diluviald de preten-
900 CELE DOUA LUMI DIN NOU FATA IN FATA

tii, ce intreceri in intrigd! Inca de atunci mi se prega-


tia suprinderea cä, intr'o conversatie in care regele ar fi
asigurat pe d. Argetoianu de succesiune, el ar fi adaus, de
cloud ori: dar Maniu, nu Iorga", rugindu-se ca acesta
s.1 nu se dea in vileag fiindcä ar fi silit sä desmintd.
Constantinescu, din parlea sa, ar fi preferat unei gu-.
verndri arnele i una a lui Stere, despre care se vorbia
cu oarecare seriositate in unele cercuri, cdci regele se co-
borise pand a-1 primi si a-1 auzi vorhindu-i, ca un pro-
consul basarabean", despre programul unic" pe care
11 tine la dispositie, ceia ce a stricat deplorabilele relatii.
Ba, cum Marghiloman, care ni se oferise de atitea cad,
pentru a fi totdeauna neted refusat, värsase ramasita a-
derentilor sài, intre cari citiva oameni de merit, utilisa-
bili, in colectia generalului Averescu, nu stiu eine ridi-
case si posibilitatea unui guvern do coalitie avind In
frunte pe presedintele Camerei anulate de la Iasi. Nu
era imposibil nici guvernul omului cu multe legdturi,
si de mult °great de nationali, care era d. Stirbei.
Iii acest timp, Joan Bratianu 151 lua ultimele md-
suri pentru ca programul de lucru din 1922 sa fie;
dus, inexorabil, pänd la capat, Legea electorall copia
pa cea a Italiei, undo un shigur partid nu Impartia pute-
rea cu nimeni. Votul era sd fie pe tart, ca sa nu pro-
fite minoritatile, cdrora acorduri electorale aproape cer-
site erau sä ii dea mai aceiasi situatie. Si, pentru ca
Parlamentul sd nu fie viu, plin de posibilitdti de sur-
prindere, cerind deci o incordata alentie din partea gu-
vernelor, care n'ar mai fi stdpine in sensul de pand a-
tunci, parlamentari i ministri trebuind sit piece in a-
celasi moment, indisolubil legati, se introducea enormi-
tatea ca acel partid care va avea 400/0 din. voturi sa le
socoata ca 600/0, ceia ce, datd fund, zestrea guverna-
tala", insemna atita: intentia cd niciodata niciun guveen,
cit de prost i cit de hnpopular, sa nu poata cd-
dea in alegeri. Nu se prevedea ininultirea gruparilor,
DOMINATIA LUI 10AN BRATIANU 401

sarlatania semnelorcu Ufi cerc, doua cercuri, unR1 cu


cloud puncte ca ochii sefului s. a, m. d., si desgustul a-
legatorilor, cautind ceva nou, orice ar fi, numai sa nu
dea voturile acelora cari i-au inselat. Sisteanul, aprobat
si de rege, convenia asa de mult tuturora, sau atentia era
asa de mult indreptala asupra conciliabulelor i intri-
gilor privitoare la succesiunea iminenta, incit discutiile
la proiectul de lege au fost cu totul nelnsenmate.
Pa lid, vadit ridicat de pe boala, dar mindru de opera,
discutabila, pe care o indeplinise, mai mult insa, de di-
bacia cu care pusese pe toti lepamint, tinind pe regele
in cercul sau de magica influenta, Ioan Bratianu, scu-
sindu-se MIa de majoritati pentru perpetua sa absenta,
glorifica aceasta guvrrnare complecta, cum nu-i va mai
fi dat nimanui, care avea un singur si foarte mare a-
vantagiu: acela al stabilitatii, continuitatii de patru ani
incheiati.
Era o plecare de buna voie", dar mi era o plecare.
Fiindca oracolul situatiei, consullat permanent si de o-
posanti, Al. Constantinescu, spusese, cu zimbetul saa o-
bisnuit, ca peste sase luni" partidul va fi din nou la
putere. Si el, jucindu-se cu ilusiile celorlalti pand a-i fe-
licita in batjocura pentru un succes pe care stia ca nu-L
vor avea, cunostea Inca de atunci guvernul care trebuia
sit urmeze.
Chemat la 1.egele in ziva de 28 Mart 1926, ca fiind cel
mai in vrista dintre cei doi conducatori ai nationalilor,
venian2 ca sa recomand numirea d-lui Maniu,mie oferin-
du-mi-se, ca fisd de consolatie, conducerea" partidului
pe tot timpul cit va dura regimul, Regele arata a dori
un Ministeriu al tustrei invingatorilor, ceia ce-i aratdiu ca e
imposibil, generalul Averescu hind banuit ca nesincer
de nationali i teranisti. Altfel ce i se va da sa fie perfect,
unitar ca alcatuire si ca directie ceia ce excludea toc-
mai o coalitie intre celelalte doua partide, d. Maniu
insusi tinind mortis sa nu imparta cu terdnistii, pe
402 CFLE DOUA LUMI DIN NOU FATA iN FATA

cari-i purta cu vorba. Totusi se pdrea cd el a lost


cistigal pentru Ministeriul in doi, pentru care era si
d Argetoianu; de fapt, dorinta lui ascunsa era sd lu-
creze numai cu ai sdi. In a doua audientd la regele, ca-
ruia trebuia sa-i comunic si lista ministrilor, ceia ce,
insarcinat cu cloud formule, simpld i dublà, nu puteam
face, fiindcd pentru teränisti era numai loculreservat,
nu si persoana aleasa acelasi lucru i pentru natio-
nali in audienta,imediat urmdtoare, a d-lui Mihalache,
am intilnit aceiasi hotdrire nesträinutatä de a nu ac-
cepta in Ministeriu pe eine si-a trädat lam. La pomeni-
rea nu melor d lor Goldis 5i Lupas, regele avu un
zimbet, stiind cd shit. cistigati de generalul Averescu ca
.mtionqli" in guvernul san de coalitie". Sint 5i aici?"
.,$i aici. Alaiestat ' 1 Audienta, care m'a miscat prin a-
milnunte personale, nu s.'a terminat fard ca regele sd ma
lsigure ca, precu.m Carol I-iu n'a ales intre than si Du-
mitru Bratianu, nici el n'a emis nicio parere in ce pri-
N este drepturile d-lui Maniu si ale mele2.
Plecam cu impresia ea regele, care-mi ceru,se nem-
teste sa-i las noaptea pentru a lua o hotärhre, nu va
admite'un guvern national MA leränisti si trddat de doi
mportanti membri ai sai Si nici o asociatie care pAnd
in ultimul moment nu-i putuse da ceva stabilit. De
ale], seara, o gresala de fir facuse sa aflu la mine lista
UN ernului Av rescu, asa incit n'a lost pentru mine o
relre surprindere Chid am auzit des de dimineata la 30
Iart glasul speriat al d lui Maniu, care md intreba dacd
si eu am fost chemat la Cotroceni, unde adversarul sdu se
lu e sa presteze juramintul. Noul Ministeriu avea,
d a Nointa liber ililor, la Interne pe d. Goga, imedial in-
[rat in pielea lui Mussolini.
C ia ce a urmat aceasta fournee ds dupes penlru
prielenii 5i asociatii miei, dintre cari grupul tachist de
1 Se va adaugi 5i ftna ciarul ardelean I. ',aped tu.
d., pp. 117-8.
DOMINATIA LUI IOAN BRATIANU 403

la Universul" se desfacu imediat cu destinatie la li-


berali, a fost mai trist $i decit aceastä batälie pierduta
pentru prea mare complicatie strategic& I sie ceru d-lui
Maniu retragerea, $i conducerea unica mi-a fost oferita
mic prin d. Argekoianu, care ma credea acum pe mine
mai folositor pentru ultimele sale scopuri. Am dat dupa
alorintä si o scrisoare de acceptare, redactata In ter-
minii cei mai crutatori si mai amicali pentru acela ca-
re-$i pierduse in clipa aceia tot prestigiul de om price-
put la asemenea manevre. 0 visitä de revenire a sa s'a
terminat cu invoirea asupra solutiei date, dar cu cererea
ca ea sä fie supusa. Consiliului de o suta", de mult des-
fiintat, ceia ce insemna o restaurare prin vointa po-
porului".
Ea s'a $i produs la peste citeva zile, facind arä
scop congresul convocat la 18,in care, d. Maniu
hind intimplalor asa de bolnav incit era retinut la Sa-
natoriu, a trebuit sa ma biruiu ca sa fac functiunea de
a presida o adunare de oameni Lard incredere In sine,
cari visliau desperat catre limanul teranistilor, putin
dispusi acuma a face tovirasie. Se obsen a aproape to-
tala lir a a Ardelenilor. Situatia era caracterisata prin
dcclaratia lui Ioan Bratianu la congresul liberal, de
cu totul alta disciplina si unitate, ca niciun guvern nu,
va trai färä voia lui i cä partidul national s'a di-
solvat", ceia ce era mai mult decit pe jurnatate adeva-
varat la o asociatie pe care o adu,,ese fara un cr 7 co-
mun, fAra afectiune reciproca 5i mai ales fara traditlile
unei lungi lupte si suferinte impreuna numai per-
spectiva unei apropiate veniri la putere. Raminea nu-
mai micul mieu grup, iiicä resistent farä nicio de-
fectiune, si lndäratnicele, devotatele legiuni ardekne, pe
care le incoltiserd foarte putin cele citeva tradari ale
fripturi$tilor", despretuiV de popor, cum m'arn putut
ccnvinge msumi, $i nu le vor putea sparge rnetockle de
maruntica dictatura violenta ale d-lui Goga, iesit cu to-
404 CELE DOUA LUMI DIN NOU FATA IN FATX

tul din realitatc. Totusi dd. Maniu si Vaida, mai ales cel
de-al doilea, mai frecat cu liberalii, cdutau o apropiere
cu acestia, ca O. capete rdspunsul ironic cd, dacd a-
prtra Constitutia sa, cu care niciodaLd nu se Impacaserti,
el e dispus sd-i ajute". Altii dintre Ardeleni, dar mai
mult elementele din Vechiul Regat, aveau toate speran-
tele In fusiunea cu teränistii, ale cdror pretentii, dirz
sustinute de d-rul Lupu, se filocau pe zi ce mer-
ge mai mari.
De fapt si in aceste negocieri, In Vederea unei
noi lozince, a alegerilor aproapiate, lipsa de sinceritate,
din ambele pärti, era absolutd si se va trece curind
la brutalitate in apdrarea positiilor reciproce. Ace lsta
era mai usor pentru Ardeleni, cari se stiau stdpini a-
casil la dinsii si pentru cari sacrificarca tuturor elemen-
telor din tara veche, afard de citiva vechi aderenti, pen-
tra cari se mai pästra ceva consideratie, era lucrul cel
mai usor de Meat. Amicii miel si ai d-lui Argetoianu
puteair fi considerati In negociatiile, asupra cdrora, cu
toald presidarea mea, d. Maniu, mai tare In isolarea
voitä a Sanatoriului ski bucurestean, exercita o influen-
ta decisivd, ca azvirliti peste bord. Foaia mea fu ldsatä
sd moard; o inviam ca sdrac organ sAptdminal. D.
Argetoianu, ca unul care face politicd reald", era ho-
tdrit sd desfiinteze partidul bicefal". Entusiasmul lup-
tei de clasd, formidabilelé ambitii Inca nesatisfäcute dd-
deau celeilalte tabere o putere de neinvins: d. Mihala-
che, puind termine dictatoriale, propunea fdtis impar-
tirea In cloud a terii, cum se va si realisa pe urma. Ar-
dealul Ardelenilor; restul, cu Basarabia, cu Bucovina cu
tot, al partidului de clasil, deslantuitor la nevoie al tutu-
ror pasiunilor populare. Si, pentru ca speectacolul a-
cestui politicianism de rind sd fie §1 mai urit, intre dd.
Vaida si Goga se continuau tratative pe locuri, cu oferta
unei fusiuni ardelenesti cu amicii celui din urmd.
Dictatura se manifesta pe fata. $efii basarabeni fuse-
DOMINATIA LUI IOAN BRATIANU 405

sera arestati Inca de la inceput; circulatia pe sosele era


cprità, Impiedecindu-se orice propaganda activa 5i di-
recta Ioan Bratianu Insusi, ba Inca si printul Nico-
lae au fost Intorsi inapoi de jandarmi. Pentru ca re-
gele sä nu fie martor la o urgie ca aceia de pe vremea
lui Marghiloman In vechea formatiune, ba Inca mai
rea, I se recuinanda omului asa de atins, Inc It, la Zece
Maiu, starea lui fusese ascunsä, mutindu-se revista mi-
lliard la Cotroceni, o lunga primblare pe Dunare. Ce
vrei, d-le doctor", spunea d. Goga d-rului Anghelescu,
foarte tare In Buzaul lui, dar fàrà voie sa-1 visiteze,
daca regele mi-a ordonat sa biruim In alegeri?". Afisele
electorale presintau pe generalul Averescu ca däruito-
rul cu pdmint al sätenilor; decoratiile" lui se im-
pärtiau prin toate satele; bataia astepta pe teranul erre
Indraznia sä se opuie. Magistratii erau favorabili, ofite-
rii fticeau politieä. Nici candidatilor In margenea Bucu-
restilor chiar nu li se permitea Intrarea In localul
de vot. Numai antisernitilor, de aripa stInga, codrenistä,
cari Incepeau O. se organiseze, minindu-si bandele de
sludenti ieseni, li se ingaduia o predicatie de violentä
ura, menitd a smulge ceva de la teranisti, extraordi-
nar de bataiosi.
In acel moment, in Iunie, doted puteri exislau la o-
positie: Ardealul, strins ca un ariciu pentru lupla lui,
Incorporata in d. Maniu, i furia populara a teranismu-
,lui. 0 interventie a mea cdtre generalul Averescu ea sa-
si dea sama ca, in situatia pe care o are, el ar putca sä
stringa elementele de lupth contra atotputerniciei li-
berale, interventie neInteleasa, cade. Condus de musso-
linismul" poetului Goga, de elementele marghilorna-
niste, al caror fost sef disparuse, anirnat de tempera-
mentul mai cald cleat sigur al unor neofiti ca elocventul
tinär M. Manoilescu, partidul Insusi se niisca greu, ne-
prinzindu-se de nicio adevarata opera. Succesul unui
vag pact cu Mussolini D. Imbatase- Pentru ca acele
406 CELE DOUA LUMI DIN NOU FATA IN FATA

doud adevdrate partide de opositie sä se lege in sfir-


sit, ascunzindu-si de acum inainte frictiunile pe care-
nimic nu le putea desfiinta, n'a trebuit a$a de multd
vreme, creindu-se astfel, in afarä de partidul poporu-
lui si contra lui, forta antagonicd fall de liberall.
In yard negociatiile, färd amestecul mieu tulburator,
erau bine indrumate. Se vorbia, pentru forma, de ce-
lule" teraniste si de alte reminiscente de doctrind, pe-
care tinea sä le exhibeze secretarul partidului, d. Mad-
gearu, care sapase adinc influenta, in rapede des-
crestere, a lui Stere $i mane\ ra el acurna pe onestul
domn Mihalache, dar esentialul era altceva: scfia, pe
care teranistii se hotdrIserd a o recunoaste d-lui Maniu,
$i locurile in cornitetul de conducere al fusiunii". Sen-
tinta capitald mi-a fost comunicata In August de doi re-
presintanti ai gruparilor grabite sd. se imbrati$e7e. Re-
fuInd sa admit resultatul unor intelegeri In umbra, nu-
nil filcearp riicio ilusie, cum si-o faceau de ,,igur cloud
vointi realiste", d-rul Lupu si d. Argeloianu, cari Nor
fi debarcati fard mila, supusi fiind la scaderi pe care
orgoliul lor nu. le va putea adrnite, a doua zi chiar dupl.
fusiunea pentru care $i unul i allul sacrificasera orice
annntiri, mice prietenii, orice datorii. Peste takistii de la
Universul", in ciuda importantei ziarului popular, se-
trecu Inca mai usor. Amicii liberalilor dintre nationali
fura siliti sä taca. D. Maniu nu uita s spuie, si in ada-
narea delegatiei permanente, ca totul se face cu stirea,
cu voia mea de ce nu addugia $i: in interesul mien?
In sfIr$it, la capdtul acestor uneltiri lamentabile fatä
de atitudinea sigurd si dreaptd a liberalilor in mijloc
mtermezzul averescan, sustinut numai de boala regelui,.
ajunsa In fasa operatiilor, fdrd a se rosti Inca sentinta
de cancer, delegatia permanenta a nationalilor, impro-
visInd un statut de ocasie, cdlca peste drepturile con-
gresului i crea, pe basa vechilor puncte ale fusiunii
desfiintate de Stere, partidul national-teranesc, reforma-
tor din ternelie dupd crezul d-lui Madgearu d. Ma-
UOMINATIA LUF IOAN BRATIANU 407

niu, complect initiat, va vorbi de doctrina claselor pro-


ducdtoare" si lucrind pe linii revolutionare Copt: mos-
tenirea agonisantului Stere (28 Septembre; Intärirea,
de formd, a congresului urrneazd la 10 Octombre).
In jurul micu, cu numele de partid national", dar,
de fapt, supt vechiul steag al nationalismului-democrat,
ramdseserd prietenii d- o viata intreaga. Ce in emnau ei
insd fatä de clientele organisate pentru a domina tan-
bele si cea liberald i noua formatiune p. basa do
greoin materialism, fara jfj atingere cu fortele morale
ale unei natiuni admirabile? Generalul Averescu, amabil
de o bucatd de vrerne, in ciuda a tot ce fusese in tre-
cut MO de mine, se ihniona si el: nu vedea ca >ingu-
rul lucru care-1 tine e situatia datorita unui capriciu al
Sul eranului care vadit se sting-a in chinuri pe clre nu
mai o nebiruita vointa, un mare simt de denmitate
regali si un profund sentiment religios izbutiau sa le
ascunda. El visa de viitor pc cind celc cloud tankuri ea-
rind interese 5i ambitii enorme gateau sa-1 zdrobem-
cd 5i pe dinsul supt rotile lor.
Liberalii insisi Riceau o greseala in calculele de viitor.
Ei nu observau cd un tineret HAI crescut dupa ra7boiu,
cu sporturi vii lingd programe moartL, avind in.untea
ochilor parveniri politice uimitoare, de baieti cu cas ii
la gurd, nu se mai indreaptd. catie dmnii, chiar dacll la
la clubul lor sint inca mai multe garantii de putere.
Ei nu cintdriau valoarea reald a fruntasilor pe earl se-
ful Ii luase fiinded n'avea altd libertate de al gene, laco-
mindu se si 14 unii nationalisti-demoerati cari enian sä
ceara la dinsii imprumuturi la Banca Natit nala p 'ntru
Intreprinderi falite sau situatii pentru a trai fara a si
exercita profesia, mintindu-i ca aduc un inireg parLid
pe care-1 voiu nrma 5i in. pdrdsirea idealurilor si me-
todelor meN. Nu prevedeau tot ce va resulta din moar-
tea, iminentä, a regelui, cu toate mdsurile ce-si luaserd In
ce priveste regenta, in care Patriarhul era un fosl na-
tionP1 ardelean legat prin multe amintiri de d. Goga,
408 CELE DOUA LUMI DIN NOU FAT. IN FATA

Buzdugan un om nesigur politiceste, cu grijà de fami-


lie, iar tindrul print, doritor inainte de toate de o viatd
liberd, doar In legaturd cu armata, pe care o iubia sin-
cer l inteligent, rdminea exponentul reginei, care cre-
dea momentul venit pentru a-si exercita, in puterea
protii ce o avuse in realisarea unitatii nationale, influen-
ta asupra terii. Si mai ales ei nu mdsurau cu mintea ce
Insemna pentru ei pierderea dibäciei, pdnd acum tot-
deauna victorioase, a lui Al. Constantinescu, rdpus de
pneumonic in Novembre. Li va mai rAminea o basä, a-
ceia cu adevdrat puternicd, a omului in care se in-
corporase mai multd energie politicA, pusd de atitea
ori In serviciul terii, MIA a uita Insd niciodatd par-
tidul: Ioan Brdtianu, vrednic continuator, cu aceleasi
Insusiri, afard de singura generositate amabild, a ta-
talui sdu.

Intdia jumatate a anului 1927 trecu intr'o atmosferd


de oboseald a tuturora. Ceia ce preocupa inainte de toate
era starea de sandtate a regelui, la care se constatase
cancerul la intestines operat cu oarecare succes; dar.,
addugindu-se, in April, o puternicä gripd, s'a rds-
pindil la un moment vestea cd nu i-a putut re-
sista, Ord ca lumea politicd sä tie 'Astra atitudi-
nea care se impune In asemenea Imprejurdri. Dar, In
momentul chid d. Manoilescu, conducAtor de fapt al Fi-
nantelor, armonisa" salariile, cu toald starea economicd
relativ build se descoperiau sarcini mud, ascunse pdnd
atunci printr'o dibace contabilitatc, asupra unui Te-
saur si asa foarte impovdrati ar fi fost nevoie de un noll
imprurnut, care se va negocia in Germania. Aceiasi ten-
dinta de a cauta, pentru un Stat asa de strins legat de
Franta, prin amintiri i interese comune, legdturi finan-
ciare. si chiar politice, aiurea: in Italia rivald, in Ger-
mania, pAnd ieri dusmand, chiar. $i, de aici, o Intreagd
actiune surdd de la Paris, obisnuit a interveni in politica
DOMINATIA LIM IOAN BRATIANI1 409

funor State elientelare, contra cirmuirli neleale, care-si


cautil alte drurnuri; o bucatä de vreme a indispus si
presenta In locuri Inalte a fostilor amici ai lui Marghi-
loman.
Cpositia de Wale nuantele observa apoi anume fapte
care i se pareau prodrome ale unei dictaturi De care
boala asa de inaintata a regelui ar face-o usoaraceia
-ce, cu toate multele simpatii pentru liberali intie ofiterii
superiori, era o realitate, Generalul Averescu, printr'o fa-
voare speciala a regclui, capätase dreptul de a relua
undorma, in care a aparut la Camera cu prilejul co-
anernorärii lui ace Maiu; se credea ca regina,reche-
math. In toamnä dintr'o mare calatorie in America, care,
impreuna cu fiica ei mai mica, presintase oarecum in
biserica metropolitana pe copilul mostenitor, intova-
r4it de mama, carcia nu i se reserva niciun rol si
care nu represinta nicio arnbitie, nicio revendicare, va a-
sista si la sedints solemna a Camerci. Trimeti,ndu-i-se
rde la Congresul din Tirgul Muräsului al Ligei Cul-
turale o telegrama in care era vorba de regina care a
crezut, a luptat si a suferit", s'a prima raspunsul cä
.va gindi, va lupta si va suferi", ceia oe,evident, insem-
na intentia de a interveni activ, In casul disparitiei so-
tului ei, in afaccrile Statului, ceia ce constiinta publica
nu era de Inc dispusä sä admita.

Pentru. a nu lasa In urma sa situatii nehotarite si de-


osellte ambitii in lupla, regele reveni, cu o ultima sfor-
tare de vointa in trupul, devenit ca o umbra, pe care-I
ascundea in casula de tail de la Scroviste, in Ilfov,
la vechea sa ideie de a uni in jurul tronului elementele
-de sunk' ale vietii politice. La 30 Maiu ministrul Pala-
tului ma instiinta cd Minisleriul national a fobt cerut ge-
neralului Averescu. A doua zi vedeam confiscate loate
.ziarele, afara de Universul", i, cum. vorbisem si eu de
aceastii nobila intentie In jurul careia pietatea cea mai
410 CELE. DOUA LUMI DIN NOU FATA IN I ATA

elementard trebuia sd adune pe toti aceia cari cunos-


cuserd iubisera $i avuserä onoarea de a servi pe Fer-
dinand I-iu, ,Neamul Roindnesc" fu atins de aceia$i nih-
surd, iesitä din biroul ministerial al d-Itti Goga, mai
iroal decit oricind in imensa-i sele de a domina, mai
ales ch de-a lungul terii apäreau noi semne de anarhie.
Ziarele guvernului strigau cd intentia, pe care `d. Hiotu
mi-o confirma, e neexistentd si zvonul, neserios. Se
vorbia de anumite ordine, care, pentru un anume cas, se
daserd prefectilor.
Revenind In Loath forma, public, asupra mdsurii care
mi jignise, presedintele ConsiTiuhil asIgura c-a tot ce
se vorbeste e fals, cd el n'are gindurile de loviturd car
i se atribuie, dar ideia colaborarii, pe care ai shi nu vo-
iau nici inteun chip s'o admita iata ce in eamna a
depinde de pretorienii puterii! , Ii displace, mai ales
si aici avea toata dreptat-a cä cei aSociati ca un oma-
giu catre rege s'ar Incäicra rapede si ar iesi la iN eald
liberalii, earl pindesc in fund. Totusi va invita pe fii
de partide pentru un sehimb de vederi la Presidentia
Consiliului.
Niciunul din conducatorii armatelor electorale n'a a-
pdrut. D. Maniu punea anume conditii in scris: Minis-
teriu de alegeri libere, cu presedinte 5i ministru de
Interne fara partid, dar admisi de toti participantii.
Incercarea, facutd fär tragere de inimä, edzuse. Si,
astfel, cum absentii lucrau in acest timp aiurea, cu
vechile mijloace de intrigd, a rdsarit, dupa ce generalu-
lui Averescu nu i se °cruse macar demisia, presin
tindu-i pur si simplu pentru iscAlire decretul de nu-
mire al succesorului, in noaptea de 4 la 5 Iunie, Minis-
teriul, Mra legitimare, fara cohesiune, fard autori-
tate $i färä conducere, al d lui Stirbei, in care intrau na
tionali de a doua mind, citiva teranisti, la cari nu se
poate face gradarea, d-rul Lupu ca rf al noului partid
pentru teranii shraci" i chiar d. Argetoiann, care mi
DOMINATIA LUI IOAN BRATIANU 411

se cleclarase retras din politica activa. Generalul Po-


pescu, comandantul Bucurestilor, devotat prieten al lui
Al. Constanlinescu, garantase prin intsuri militare ener-
gice instalarea noii cirmuiri contra dictatorilor", cari
nu schitasera un gest de resistenta.

De la Inceput, Joan Brätianu, care dorise altceN a,


opunea improvisatiei cumnatului sau afirmatia cii
el e acela care vine la putere cind vrea, si, abuma,.
vrea fie si cu 0 colaborare pe care ar domina-o. In in-
vrlstarea ministeriala el se temea ca, neputindu se f Ice
pentru alegeri o lista comuna, din ciocnirea intre deo
sebitele partide represintate de deosebiti mini.stri ar
iesi era terhnistä, la care se gindia cu groaza si conlra
careia, mai mult decit contra unei satisfactii date 1.rdc-
lenilor prin chernarea oamenilor lor, lupR de apro 1.-
pe zece ani de zile. Stringind la piept pe insignifi-
cantii pribegi d , la mine, pe care a avut, o clipa clu-
data ideie de a ma invita la Inscriere, el se pregilia,
nu printr'o frarnInlare a terii, pe care si-o stia ne-
prielnica, ci prin mijloacele care-i reusisera de a ileq
ori.
Cele d'intiiu ciocniri se produseri, firesle, la numirile
de prefecti, pc cind manifestele inflacarate ale tend-
nistilor speriau pe liberali. Inca de la 21 Iunie, trebuind
sit aleaga, mintea Inca' asa de dart si de sigura , Su-
veranului se opri asupra 9.eelora pc cari-i cunostLa, eu
cari lucrase, earl nu aduceau dupa dinsii i npon lera-
bilul, neprevtzutul neUnistilor: asupra liberalilor, adeca
asupra lui loan Bratianu, cu care incepuse i cu care
deci era sh se mintuie aceasta scurta si fara asezare
Domnie a aceluia care fusese totusi, din mila lui Dum-
nezeu, realisatorul unitatii nationale. Doctorul Lupu
con,iintise a se alia cu oamenii In rnijlocul carora pant
la rai.boiu traise.
In alegerile, pe care ministrul dc Interne, d. Duca, le
412 CELE DOUA LUMI DIN NOU FATA IN FATA

orindui, dui:4 exemplul predecesorului sau, nemiloase,


adversarul nu era Insä atita popularitatea teranista In
Vechiul Regat, ori credinta necugetata, dar invincibilä,
a Ardelenilor fata de d. Maniu, a carui meniinere loan
Bratianu, care nu stia, ca mine, ce e trainicia instinc-
tului la terani, marturisia ca n'o poate bite lege, ci ab-
sentuL
Cei cari crezusera. In Ianuar 1925 ca prin votul unor
Camere de partid se omoara un om, un viitor si mai
ales o mare legenda se Inselaserä. In ciuda si a celor
mai mari greseli ale sale, necontenit semnalate, cres-
cute, denuntate unei opinii publice rebele, acela care
fusese printul Carol al Romaniei era foarte viu, depor-
tarea dIndu-i chiar proportii pc care amestecul In
viata zilnicäa terii le-ar fi scazut fatal. Regina, une
ori plina de pareri de ram, Isi visitase fiul la Paris, cu
prilejul calatoriei americane, regele Insusi II vazuse
nu fail emotie i pusese pentru o Intoarcere oonditii care,
din nenorocire pentru amIndoi, pentru prestigiul di-
nastiei si pentru binele terii, nu fusesera acceptate. Ofi-
lerii decorati cu Mihai Viteazul schitara la 22 Novembre
o manifestatie pentru princiarul camarad. Liberalii [re-
buisera sä intervie pentru ca reple, printr'o scrisoare
catre generalul Averescu, sä declare, la 28 Novembre,
ca-si mentine hotaririle" contra ralacirilor 5i so-
vaielilor unui copil iubit". Deci se afirma sentimentul
parintesc, regretindu-se numai neascultarea. Putusem
eu singur sa-mi dau sama cä exilatul doreste aprins sa
revie. National-teranistii, cari-1 cercetasera prin emisari,
si prin d. M. Popovici, facusera, la Inceputul lui 1926,
chiar in plina Camera, propunerea de a se supune
revisiei unui nou Consiliu de Coroana. actuul de la 4 Ia-
nuar". Generalul Averescu, care raspinse cu succes a-
ceastä ofensiva interesatä a unor oameni cari lucrau
mai ales din dorinta de a capata astfel puterea, trime-
seSe totusi la Paris un informator, pe colonelul Mano-
DOMINATIA LUI IOAN BRA I IANU 413.

Iescu, si, falä de iminenta vacantei tronului, discutind


ideia unei regente a princesei Elena, pomenise si de a-
celu pe care-I incunjura o mare popularitate ca des-
robitor din sistemul partidelor. La caderea sa, gene-
ralul nu vedea inainte decit Republica, de care vorbise
la 4 Ianuar, färä aprehensiuni, d. Maniu, sau Carol
al II-lea.
De mull Inca printul, mentinIndu-si reservele in
ce priveste o viatä de familie pe care nu voia s'o reieie
chiar daca i-o cere tara, aratase ca e gata sä se Intoarcif
pentru a o servi, dar, nerecunoscIndu-si nicio gresealii,
ar fi vrut ca revenirea, ceruta de toate partidele, pe care
le Insirase pe rind si in renuntarea de la 1919, vazind
In ele realitätile care nu erau, sä fie un act national.
Asa fiind, masuri strasnice se luara In Iulie 1927 pen-
tru ca oricine ar putea sä trezeasca din nou chestia
Inchise sä nu poata intra In Parlament: pentru in-
taia owl, de pe urma ordinelor scrise in aces t sens,
n'am fost ales nicairi. Se interzicea prin politie pome-
nirea la Intrunirile electorale, de aproape suprave-
ghiate, a numelui celui oropsit.
Acura apararea printului ajunsese i In grija ave-
rescanilor rasturnati, cari pregatiau o intreaga agitatie
carlistä terminul Incepea sa se rdspindeascd. D. Ma-
noilescu se aseza In primele rinduri. Cu atit mai mult,
cu cIt ceia ce de mult se astepta cu o nesfirsitä mila
se indeplinise. Dus la Sinaia, unde regäsise pentru pu-
blicul care-1 privia Induiosat un ultim zimbet pe sup-
tirea-i MO. de ceara, asezat In mijlocul florilor pe care
le iubia si le intelegea, in continuu contact cu natura In.
imensitatea careia statea sä se piarda, regele Ferdinand
atipise linistit Inteo noapte care i se parea mai cru-
taloare declt celelalte (19 Iulie).
De a doua zi se declarase starea de asediu, ziarele fu-
sesera censurate, confiscate sau cumparate, se amenin-
tasera meritosi ofiteri superiori daca vor pomeni de
414 CELE DOUA LI. MI DIN NOU FATA, IN FATA

print; o instiintare caritabild imi pusese in vedere H-


im a". Telegramele catre fiul din strAinAtate nu erau
primite i numai prin stäruinta reginei Maria a Iugosla-
viei se puturAexpune pe sicriul tatälui florile de din
alb ale fiului, trimese pentru a risipi ipocrisia de care
a foq incunjurat".
Rare ori clasa noastrA polilicA a aratat mai mult cä
practica inlrigii Ii vesteje5te ()rice ce sentiment uman
ca la ingroparea regelui, de la ingaduinta cAruia avu-
serA cu totii atitea favoruri. 0 pomp'A \rand si rece: asa
a fost dus in biserica lui Neagoe de la Arges acela care
avuse, ascunsä cu multd ingrijire, o inima asa de sim-
titoare. Cum nu se luaserà toate mäsurile trebuitoare,
lacasul a fost parasit de toti, fàrä exceptie, inainte
ca trupul sA fie coborit in cripta.

Regenta a fost procramatA in Parlament la 26 Iu-


lie,Ioan Bratianu intoväräsind cu obisnuita-i subli-
niere prin lovitura de pumn, caracterul incontes-
tabil" al actului de succesiune se rdspIndise o seri-
scam a defunctului catre dinsul prin care intAria blas-
tamul , si suirea pe tron a lui Mihaiu I-iu; el se ImbrA-
tisase cu generalul Averescu,care,in ciuda multora din-
tre aderentii sAi, declarase ca se raliaza. Rapede, Par-
lai era ,Inchis ca sa nu fie vorba, cu atit mai mult,
cu cit printul declarase cd-si retrage pArAsirea de
drepturi, de altfel farA valoare juridicà si neinregistratä
la un notar italian sau la Legatia Romäniei din Roma,
si-si aratase intentia de a reveni pentru a transmite la
vreme i. cmenita copilului sau Coroana Ronyaniei. Cu
acest prilej, intr'un interview din Le Matin si intr'un
foal te pios 5i frumos articol din Revue des vivants",
prelendentul cad acuma era In toata forma gasia
cm 'nte demne pentru a vorbi de cel ce disparuse si de
pr pri't sa datorie fatd de tard.
D r,indata, cmh nu se prevAzuse, un alt conflict iz-
DOMINATIA LUI 10AN BRATIANU 415

bucnia. acela Intre stdpinul de fapt.al terii i Regenta


pe care intelegea s'o trateze ca un birou subordonat
autoritdtii sale. La observatiile lui Buzdugan, In care
se produsese transformarea trebuitoare pentru a-si in-
deplini cu denmitate rolul, cd o nurnire nu e consti-
tutionala, i s'a rdspuns cit primul-rninistru n'are de
dat explicatii", la care i s'a cerut ilnediat ca alta data
sd se Lica represintat prin altcineva, care e capabil sd
le dea". De fapt regentul era acest frumos batrin ma-
gistrat, care aducea cu el si blindeta, dar si hotari-
rea lduntrica a adevaratului boier moldovean era din
razesii Vrancii).
Eu n'aveam carlism" de vinturat si de exploatat,
ci pastram sentimente de atitia ani de zile si credinta
fermd ca pentru a se intoaree si a domni, a domni
cu stralucire, asa Melt sa-i rdinlie numele In istorie, exi-
latului de la Paris Si trebuia nurnai un lucru: sa stearga
citiva ani din viata sa si sit revie la ce era cind a pdrd-
sit tara, pentru motive de care un Suveran nu trebuie sa
tie sail-4 printul Carol, Cind generalul Averescu, indatd
dun't moartea regelui Ferdinand, mi-a cerut In scris1 o
apropiere, in raspunsul mien Ii aratani dorinta de a
se intemeia un partid de ordine pentru a scapa tar.a
de aservirea lt o clica de familie si la tiranicul ei .sef",
apasind asupra salbaticei lor patimi impotriva cuiva
caruia calitatea lui de fiu de rege nu-i poate rapi ce.le
mai elernentare drepturi In tara lui" si dorinta ca
al doilea putid sa tie deschise usile terii aceluia care,
azi, cu atita Intelepciune, reclama ceia ce dupd mice o-
menie i se cuvine"3.
In toanmd, pe cind, cu poetul Nichifor Crainic, ,se
pregatia ziarul, cu subinteles in titlu: Craiu Nou, d.
Manoilescu-mi cerea, precum ceruse si altora, dupa
insdsi dorinta printului, care tinea la ideia sa a re-
' Ibid., pp. 242-3.
2 Ibid., pp. 243-4.
416 CELE DOUA LUBII DIN NOU FATA IN FATA

chemärii de toate gruparile, sä-1 Intreb cu privire la


declaratiile sale, si am fdcut-o cu placere, In timpul.
cind Universul", vorbind de fostul mostenitor de tron",
se arnesteca In lucruri care de sigur nu priviau decit
pe cei direct interesati. Indata dupa aceasta transmita-
torul scrisorilor era arestat In tren, despoiat de corespon-
denta sa i trimes la Jilava", pe dud se aresta i maio-
rul TeodtWescu de la Aviatie; din nou, cu Inviersunare
fatd de amenintarea care-irevenia necontenit asupra ca-
pului, loan Bratianu, care ordona sä se faca In cea mai
mare graba procesul d-lui Manoilescu Inaintea unui
Consiliu de ,Razboiu, releva in Parlament intangibili-
tatea actului de la 4 Ianuar" i cauta sit atraga la o
recunoastere comuna pe d. Maniu, care se furisa, 5i
pe generalul Averescu, care pastra o atitudine extrem
de prudenta.
Procesul, intentat färä socoteala supt impulsul pati-
mii oarbe, dadu prilej sa se vorbeasca larg de chestia
printului i scoase la iveala lucruri ne5tiute, ca o seri-
soare, contestata vehement, a rdposatului rege In fa-
voarea fiului sau. Chemat ca martur, generalul Averes-
cu vadi raspunsul lui Ferdinand I-iu: ni jamais, ni A
tout prix". Calitatea mea de martur am prefacut-o in a-
ceia de calduros apdrator, ale carui cuvinte pentru fiul
cel mai mare al regelui Ferdinand" au fost fireste ma-
celiirite de censura. Sentinta, rostita la 14 Novembre,
dovedia Inca odatd cä mai toti ofiterii tineri sint pen-
tru Carol al II-lea", camaradul, omul de vrlsta lor.
Un comunibat al guvernulul, care blama Consiliul 5i a-
taca armata Insäsi, nu Ricu decit sä adauge la greulatea
greselii.
Cabinetul iesia atit de slabit din aceastä proasta -afa-
cere, Incit, de mult solicitat de teranisti, cari nu se
mai vedeau stapinii situatiei, am adresat i generalului
Averescu i d-lui Maniu o Intrebare In scris, propuind
unirea opositiei pentru rästurnarea liberarilor. Genera-
DOMINATIA LUI IOAN BRATTANU 417

lul avu simtul politic neeesar ca sä primeased fArd re-


serve, pe cind scri$oarea sefului national-terdnesc jignia
fdrd molly pe acela In care vedea un concurent.
Aceasta era situatia, pe care, din aceleasi eterne ne-
Intelegeri de catheter pur personal, pentru rivnita se-
fie", ale opositiei, dibAcia lui Ioan Bratianu, sldbit Insd
si foarte amärit In timpurile din tirmä, ar mai fi pu-
tul-o prelungi diva timp, cind o anghind difteried ne-
glijatä puse pe neasteptate capdt acestei vieti ames-
tecate cu cele mai mari momente ale terii, la 24 Novem-
bre din anul care vdzuse moartea regelui. Gel doi oa-
meni fuseserd, pared, prea mult legati In cele bune si
In cele rele pentru ca unul, plecat inainte, sd. nu cheme
la dinsul pe celalt.
0 and era Incepea cu moartea lui in viata politicä
a Romäniei.
ILA TERANISTA.
Regenta se gasi inaintea grelei sarcini, mult mai grea
pentru dinsa decit pentru regele dispärut, de a hotari
intre pasiunile aprinse si interesele radical opuse.
Un Ministeriu de coalitie, care de sigur cä se impunea,
si pe care cei trei vicari regali aratau a-1 dori, s'ar fi
putut, In afarä de chestia grea a presiddrii, numai daca
Vintild Bratianu ar fi päräsit liniile generale ale unei
politice pe care economistii" din partidul national-tera.-
nese nu o admiteau cu niciun chip si daca. d. Maniu,
vinturind iaräsi, potrivit cu o tenace ideologie de ab-
stractii, steagul alegerilor libere", ar fi admis sä lu-
creze cu un. Parlament pe care-I considera tot asa
de falsificat ca si pe toate acelea care-1 precedaserä si.
scosesera. din Ardeal si alti deputati si senatori decit
dintre amicii sai. Asa fiind, nu era altä deslegare de-
cit aceia, pe care o presintam eu, de a chema la putere
pe acesta din urind. Ideia unui guvern Titulescu mi-
nistrul nostru la Londra plingindu-se de mult eä nu i
se apreciaza indestul marile-i servicii financiare , nu
putea fi potrivild Inteun ceas eind puterea luneca din-
tr'o asa de tare mina ca a lui Bratianu eel mare, cati-
felatele degete ale diplomatului neavind ce trebuie pen-
tru a tinea cirma in mijlocul atitor furtuni.
Qit priveste situatia dinastica, Vintila Bratianu, si
in convertatia cu mine; plink ca de obiceiu, de o mo-
rata care nu--mi trebuia, si de oferte care ma desgus-
REVOLUTIA TERANIsTA 419

taul, pretindea recunoasterea Inlaturarii printului, pe


care d. Maniu nu credea cà o poate acorda; din parte-
mi, tineam la un punct de drept pe rare nu-1 pkasiam:
orice lege se poate revisui, orice om poate fi util la cea-
sul lui", de gi, asa cum se presintau lucrurile atunci,
chestia la care se gIndiau regentii nu era pentru azi,
poate nici pentru mlne" gi nu cram dispus sä bag sa-
bia in tara" 2.
Astfel Vintila Bratianu ramase, asa cum fusese tot-
deauna, onest, muncitor, patriot, dar nacajicios si iute la
vadirea miniei sale, amestecindu-se In toate si luindu-se
ln gura cu toata lumea, Ince') Ind, fire*, cu d. Mad-
gearu, vechea sa cunostinta, mind orizonturile largi
In care omul de Stat" se pierde si privind cu stra-
lucitoril lid ochi marunti de clrtita amanuntele cele
mai insemnate. Putine garantii pentru o lunga guvernare
lute& astfel de tail si avind Inainte, cu ura puternica,
hotthirea cerbicoasa a Ardelenilor, a lor mai mult decit a
teränistilor, de a merge si pathr a. la luptä, IntrebuintInd
metodele care folosisera pe vremea stapInird ungu-
resti si gindindu-se a Invia, cu Adunarea poporului cu
tot, cu scoaterea afard din lege si cu mersul asupra
Bucurestilor, putintel Imprumutat si de la generalul A-
verescu, metodele de la 1848 ale lor.
De a doua zi dupa mentinerea la guvern el capätä
insä adesiuni mai mult sau mai putin trainice, In frunle
cu a d-lui Argetoianu, doritor de a isprävi Inteo casa
cinstitä", si a d-rului Lupu, bun de lupta contra fosti-
lor tovaräsi, pe cari-i va acusa cä i-au rapit parti-
did Intemeiat de dinsul si ca. deci Sint niste simpli u-
surp atori.
Partidul national-terdnesc Isi urma in acest timp pla-
I V. ibid., p. 259. gi urm.
2 Audienta la Regenta, ibid., p. 259. Cf. gi ibid., p. 265, gi decla-
ratiile lui Vintila BrAtianu, ibid., pp. 259-e0, gi, pe urmA (23 De-
cembre), pp. 265-6.
420 CELE DOUA LUMI DIN NOU FATA IN FATA

nul de luptil, ccrindu-mi, si prin d. Mihalache, sa con-


tinuu macar atitudinea, favorabird fao de dinsii, de pa-
na acum; permiteam ca un prieten al mieu sa vorbeasca
la intrunirile br, cu care, In iarna de la Ineeputul lui
1929, colindau tara, tirInd cu ei si actiunea, evident per-
sonala, divergenta, a lui Stere, care, Inviat din morti7
odata cu putinta de a pescui In apa tulbure, li se pa-
rea util pentru Basarabeni i pentru uncle elemente de
extrema stinga. De altfel conducerea partidului se gin-
dia si la scoaterea In linie a socialistilor, actiunile so-
ciale fiind totdeauna vecine, oricare ar fi crezul lor deo-
sebit. D. Grigorovici, seful romin al socialistilor bucovi-
neni se ralie la actiune. La intrunirile din provin.cii, ca
la Cernauti, se vorbia in toate limbile. Ungurilor pare
ca nu li s'a vorbit, si era tolusi o nota buna, dar Sa-
sii, carora un om ca d-rul Aurel Dobrescu, fara mar-
geni In impulsiile sale barbare, ii &idea asigurarea ca
teranii de la Alba-Iulia 1i vor da puteri de sa poata
desarma o ce frumos se presinta armata,
tintita astfel ca dusmanul de invins, la marcteleserbari
comemorative de la Chisinau!1se aratau Ingrijorati
ca oameni cu avere si cu instinct politic, si, neconsim-
tind a se lega de agonia liberald, nu Intelegeau a da vre-
un concurs acestor nesincere Incercari ale bolsevismului.
Stere, din nou un sef chemat i un candidat de minis-
tru, era organisatorul In Basarabia sa al libertatii popo-
rului", prin ocuparea de terani a oraselor; In strins le-
gaturi cu Curlea de la Balcic a reginei Maria, credea sil
poata cistiga i acest sprijin, care se socotia, din causa
influentei asupra printului NicoIae, de oarecare impor-
tanta; re1aiilc Basarabeanului cu d. Stirbei, alt ele-
ment pretios, erau aproape fratesti". Se trecu peste
noua si puternica afirmare, prin marele congres din
Februar, a unui nationalism care nu se Inchina nici la

I Ibid., pp. 181-4.


REVOLUTIA TERANISTA 421

Ungurii din Ardeal, nici la Rusii din Basarabia, nici la


Bulgarii din Cadrilater" si care nu credea cä o socie-
tate e cusca In care trebuic sä se sfhsie neaphrat fiarele,
Inadins iritate, ale intereselor de clash, existente, dar nu
In prima linie si nici de o eternä neeesitate. Ce-i privia
mai mult pe national-terhnisti era sh deie impresia de
.ansamblu, natiei si mai ales Regentei.
Cu siguranta ch generalul Averescu, neväzind nicio
perspectivä momentanä, s'a potolit, cu bucuria a eu
am plecat pe citva timp in sträinAtate si ca amicii
miei Ii simpatiseazh, luptätorii neaphratei revolutii, a-
dech ai prefacerii totale a Romäniei In Stat pentru te-
rani, oricari terani, i anume nu pentru cä sint Ro-
mini, ci numai pentru ch sint terani, se aruncarg deci
in Camere, ca pe vremuri, asupra dusmanului: strigh-
tele, injuriile, urnele rasturnate i, de partea cealaltä,
excluderile, pentru a incheia cu o retragere eroich din
Parlament, anuntind ch2 In fata acestuia, In curind un a-
devArat Parlament isi va incepe sedintile, Adwiarea
Nationalii." a Ion Un adevärat, i regretabil, 1789. Dupä
un numhr de sedinte la Bucuresti, ca sh se vazh", se
hothri. disolvarea acestei Adundri", dar dosarul si grija
intregii probleme constitutionale se transmiteau celei de
la Alba-Iulia,copie a memorabilei Adundri din Blaj la
1848, care trebuia sa'se adune in curind. Pentru cei wee
.aui de la Unirea Basarabiei, d. Maniu trimetea d-lui
ITalippa un. adevärat mesagiu de suveran.
In vederea noii adunäri se proceda militäreste, cu pli-
curilE marsului Incredintate misterios acelor cari tre-
buiau sa-1 conduch, cu steaguri sfintite 'contra dustna-
nului". La Bucuresti, pe aceiasi zi de 6 Maiu, se pre-
vedea o alta de 40.000" de oameni, D. Maniu, care In-
telegea sä alba biruinta complectä numai pentru sine,
nu void sh attn. de sfatul cumintelui Buzdugan, care
aducea oferta lui Vintilä Brätianu de a parhsi ceva mai
tirziu puterea si anume In folosul acestor adversari. Ca
422 CELE DOUA LUMI DIN NOU FATA IN FATA

si primul ministru, Buzdugan se declara hottrit a


nu ceda sträzii, ceia ce ar fi, de la inceput, totala com-
promitere a regentei, i aceasta adea sperantä libe-
ralilor a vor trece si toanina cu o guvernare in care-
de fapt nu mai era nimica viu.
Pniä la capät am refusat sa merg, pentru cresterea
figuratiei, la Alba-Iulia, unde, de fapt, se adunara cu.
zgomot mare, In jurul tribunelor improvisate, multi te-
rani din judetul Alba, fieful" electoral al d-lui Maniu,
si destui muncitori cari, fireste, aveau alt crez si ur-
mtriau cu totul alte scopuri. Am trimes numai o tele-
gramt cu lute les, In care recunosteam partidului drep-
tul de a fi valorificat Intr'un viitor guvern cum ua lute-
lege Regenfa". Prevedeam ca din toatt imensa recla-
ma, In tart si In strainttate, se vorbia si de coborirea
din aeroplan a printului exilat1, se va alege prea putin_
lucru: de fapt, cu toata stringerea laolaltä a, poate, zeci
de mii de oameni, ascultind lacorni discursurile prin
care se fkaduiau fericiri imposibile, cu toate urletele
de: Azi st se schimbe guvernul, azi!" i Murim azi, 5i
aid", cu tot asaltul de trenuri, care trebuirt sa li fie ce-
date dar nu eel spre Bucuresti, cu toata cererea
de a porni pe jos care blastAmata Capitala a re-
ggienilor" urgisiti, resultatul fu votarea unei motinni
de un iacobinism anacronic In care se cerea, se procla-
ma demiterea guvernului Mimic al Patriei" si se des-
lega poporul romin" de ascultarea faiit de legi; tul-
burari socialiste vor duce la o asprd represiune,
fart vArsare de singe. Iar la Bucuresti generalul Hol-
ban, unit cu d. Madgearu, bucurosi de sigur, et nu iea
rtspunderea exceselor ce astepta la Alba-Iulia, s'au
margenit a da locuitorilor Capitalei, Inteo frurnoast zi
de Maiu, Inca o defilare populart pe linga atitea pe
care le vtzusert.
I Destainuiri recente ale d-lui, Iunian, la discursul din TIrgul
Jiiului.
REVULUTIA TERANISTA 423

Aceasta &Wu curaj guvernului sa se arunce asulpra


printului, räspindind stirile cele mai exagerate, de si-
gur impresionante pentru. oricine, asupra conduitei lui,
la Paris, la Bruxelles. Se presinta o intreaga conspi-
ratie la Londra, cu amestecul unui aventurier romin, si
o proclamatie a printului, mediocra, ca fond si ca forma,
era exploatata cu dibacie. Ministrul Romaniei la Lon-
dra, d. Titulescu, fu invitat st intervie pentru ca sa nu
se mai ingaduie sederea acolo a pretendentului. Pe de
altil parte, toate stäruintile fur5 intrebuintate pe lingO
buna principesä Elena ca s'o fad a cere un divort,
la care sotul, revenind la mai bune sentimente, se o-
puse fara sä poatO impiedeca sentinta, la 21 Iunie.
In acelasi thup, in ajunul sesiunii extraordinare, hi
26 Iu lie, a Camerelor, se incheia o conventie favorabila
cu Germanii in privinta despagubirilor de razboiu, si
se lucra la imprumutul de stabilisare, absolut nece-
sar in jocul continuu al valorii leului, foarte prirnej-
duit. Dar cererile bancherilor, la caH ne adresaserarn cu
mull prea tirziu, erau asa de grele, cu controlul Mr a-
supra veniturilor Statului, trecute prin filiera Bäncii
Nationale pentru constatarea si dijmuirea lor, asa.
de umilitoare, asa de contrare ideilor si senthnentelor,
traditillor i amintirilor personale ale unui om asa de
mindru de tara sa ca Vintilä Bratianu, incit, dese ori
anuntata, operatia se opria iaräsi in Mc.
Astfel se ajunse pänà in toamna, marile serbäri come-
morative de la Constanta, pentru anexarea Dobrogii,
nevklind prin nimic ca se apropie o deslegare, in ve-
derea careia se vinturau atitea planuri mai mult sau
mai putin serioase, dar mai ales acela al noului Mi-
nisteriu national" Stirbei.Aceasta facea pe generalul A-
verescu i pe devotatul sau secund, d. Goga, cari ma vi-
sitasera la Valeni, sa stäruie de o intelegere intro gru-
'Arne noastre, care O. se afiseze la 4 Novembre, cind
nationalii miei aveau o mare intrunire la Bucuresti. Du-
424 CELE DOUA LUMI DIN NOU FATA IN FATA

pa ce acum toate asigurarile se dadusera. In taina na-


tional-teranistilor, demisia, aproape impusa lui Yin-
till Bratianu, era imediat acceptatä In ziva de 2 ale
lunii.
Se recurse de forma la o consultare a celorlalti sefi de
grupari. PlecInd din sala banchetului, unde d. Anibal'
Teodorescu Imi spusese ca Partidul Poporului sta la dis-
positia mea i refusInd In cale oferta grabita a unuia
din cei doi domni Boilä, care, In cas de colaborare cu
ai sai, imi oferia mice vreau pentru ai miei, gasiam la
membrii Regentei, carora, din neincredere, li-am pre-
sintat un memoriu scris, o primire plind de con-
traziceri si de reserve, din care se desfacea doar un
lucru: nacazul, manifestat mai ales de printul Ni-
colae, pcntru intransigenta absoluta, glaciala a d-lui
Maniu, care se voia formal stapin al Romaniei, mai
mull decit fusese Ioan Bratianu, caci nu era numai se-
ful unui mare partid, ci i capetenia unei revolutii
triumfatoare, care, retinuta un moment In mersul ei,
putea fi. deslantuita oricind.
Tot pentru a salva aparentele, se Incredinta la 8 No-
vembre d-lui Titulescu misiunea de a face Ministeriul
National". De la cel d'intaiu pas, el se gasi, ca i regentii
la moartea lui Ioan Bratianu, Inaintea certei cu pri-
vire la Parlament, pe care el ar fi voit sa-I pastreze pen-
tru a se ispravi cu Imprumutul. Peste citeva eeasuri, mi-
nistrul de la Londra depuindu-si mandatul, instalarea
d-lui Maniu se facea, la 9 ale lunii, in strigatele strazii,
carc-si avea biruinta deplina. Douazeci i unul de ini-
nistri de shnpla valoare electorala, agitatori mari $i
mici, erau asezati la locurile bor.
Din acest moment, Regenta putea sa se consacre
singurei operatii a iscalirii decretelor, cu care, de alt-
fel, In ciuda unor rari observatii tehnice ale lui Buz-
dugan, s'a Impacat foarte usor.
Alegerile, la care m'am presintat In cartel cu geue-
REVOLUTIA TERANISTA 425

ralul Averescu, furä violente in sensul a bandele na-


tional-teraniste izgoniau si loviau dupä ordin pe i-
nimic", care In Ardeal era regäteanul", bun sà i se
spare capul, preotii strigind: asa ii trebuie cui nu
tine cu Maniu". Basarabia era Inchisg. oricarui sträin"
-de care Stere, care, din nou refusat pentru vechea trrt-
-dare, si aceasta cu toate pretioasele sale legAturi, voia Fi-
nantele sau presidentia Camerei, care-i fu luatä de
d. Stefan Cicio Pop.
Astfel ince.pu o activitate consacratä 1ntdiu resolvirii
chestiilor financiare indrumate de liberali i servite
in strainatate de influenta d-lui Titulescu. In Februar
1929 se ajunsese la seinnarea imprumutului de stabi-
lisare; cedarea cAtre Suedesii lui Krueger a monopolu-
lui chibriturilor dädea noului ministru de Finante M.
Popovici ceva bani de cheltuialä. Comercialisgrile li-
berale le lua asuprd-si ministrul de Comert Madgearu,
propuind i o nota alaluire a Camerelor de Comert,
rilmase i asa organe costisitoare si inutile, pa (ind,
ca i Sfaturile Negustoresti independente, ar fi pu-
fut fi, dar farä politicianism, adevärate Parlamente e-
conomice, ca 11n G-ermania, ca, in oarecare rnasurd,
si la Francesi. Toate acestea aratau limpede cd un grup
de materialisti urmase altuia, ca, schimbindu-se ilumai
personalul, piesa era in fond aceiasi, cu aceiasi cdpa-
tuiala pe sama Statului. Pe cind in Palatul Presidentiei,
Casa Cretulescu, Casa Cantacuzino, d. Maniu, regu-
lind afacerile clientilor siti politici, adopla maniere ar-
hiducale, fabrica de legi, pastrind in discursuri nota re-
volutionara, nu solutiona nimic fara a se gindi la ce fo-
los resulta pentru partid si miluitii lui. Ca pe vrernea ge-
nerafului Valtoianu cel mic, se facea trafic cu pasapoar-
tele,
tin revolutionarism deci care cu frasa lui 1789 unia
starea de spirit a Directoriului lui Barras. Cei citi-
va invatatori, preoti, intelecluali prinsi In virtej se ui-
.tau uhniti in jurul lor cind se volau capitolele unei le-
426 CELE DOUA LUMI DIN NOU FATI IN FATA

gislatii de armatura, poate nu bancara.", cum numia_


d. Madgearu liberalismul, dar, oricum, foarte capita-
lista".
Doar iscalitura, prin interventia polona, de d. Da-
villa, la Moscova (Februar) a pactului cu Soviet*,
dupd ce d. Duca de mult se lame inselat de dinsii
la Lausanne si luat in batjocura la Vienai dAdea
pacificului ministru de Externe Mironescu putinta de
a proclama ca. si In domeniul politicci externe, mull
timp ocupatä cu procesul, la Geneva, al optantilor,
creatiune a d-lui Titulescu, se iea o noua clirectie. 0
discutie patimasa si stearpa, Ca aceia provocata de d-rul
Lupu cu privire la data serbärii Pastilor era o recoil-
fortare dupä tot acest zornait de statistici in vederca de-
cretarii cu grthnada, imedial, a unei sume de forme moar
te pentru o economie nationala, poate foarte moderna,
dar carturareasca. si Meal nicio atingere adevarata cu
tara. pe care tindrul ministru reformator n'avuse nici
mijlocul, dar nici dorinta, nici pregatirea sufleteasca
pentru a o Intelege.
Se urma, intentia fiind de-a atrage capitalul strain,
care nu se va capata, pentru punerea In valoare a bo-
gatillor terii, cu modificarea legii minelor, cu legea Cai-
lor Ferate, de pe urma careia nu va resulta niciun
prcgres real, cu legea de cointeresare a Pescariilor, In a
caror conducere, pe motive politice, se introdusera oa-
meni fail nicio pricepere.
Si, In timpul cand se Mean toate aceste experiente ale-
teoriei, fail a intreba pe cei interesati si fira a ur-
mini coborirea in realitate a infinititii paragrafelor,
controlorii finantelor noastre, cu d. Rist In frunte, se
Inspaimintau de ce gasisera (8.000 de creante neglijate
numai la Instructie) si puteau constata cd, inteo tail a
carii viati economici n'a fost Intetita, diriguiti :,ii le-
gata impreuni de la o Intreprindere la alta, de la
o provincie la alta, creind astfel noul organism al pro
ductiei rominesti, incasarile shit ingrijitor de slabe.
REVOLUTIA TERANISTA 4 2T

In Maiu situatia era aceiasi, adlugindu-se o recoltd rea.


Utile Ferate presintau deficite de care se lovird planun
rile altui specialist strain venit in virtutea conditiilor-
InTrumutului, d. Leverve.
Dar noul regirn avea patima de chelluieli a tuturor
parvenipor. Serbdrile comemorative de la Alba-Eulia
mIncard surne enorme, a cdror socoteald nu se va
face exact niciodatd. Fiecare profita cum putea. Chel-
tuieli mari le va aduce si legea administrativA, ieitä
din inspiratia, mult corectata cu oarecare simt prac-
tic, a lui Stere, cdruia, in lipsd (le altceva, i s'a dat
acest rost, care multdmia prea putin o formidabila
ambitie pe care n'a domolit-o nici vrista. S'au creat
Consilii de sate pe lingd cele de comund si o droaie
de noi prhnari 1i cereau pliie, oriclt de mici. Pre-
sedintele Consiliului judetean dubla pe prefectul poli-
tic, comandind in mare parte adrninistratiei. Directo-
ratele, care din nenorocire erau pe mrtsura teritoriilor
stabilite de sträini, de dusmanii prin cucerire, implicau
noi apeluri la punga contribuabilului. Cite unul din di-
rectori se simtia un mic suveran acasd la dinsul si,
cum In Banat era si un ministru, d. Bocu, el va fi
vIzut de Zece Maiu cu generalul citlare la usa automo-
bilului srtu. Era la acesti oameni räsdriti din mul-
time o poftd de parada pe socoteala Statului care pen-
tru cei din Vechiul Regat contrasta asa de neplAcut cu
discretia boierilor nostri,
Astfel guvernul asteptat atIta de masele" necon-
tenit prelucrate pierduse foarte rdpede mult din acea
popularitate In virtutea careia singure- si nu a calititilor
politice dovedite sau a serviciilor aduse de partid se ce-
ruse si se capatase puterea cu abia un an Inainte; pre-
coua imbatrinire a oricdrii cirmuiri iesite din f Aga-
duielile demagogiei. Generalul Averescu se agita; li-
beraiii cereau fatis guvernul si strabäteau tara denun-
lind o stare de lucruri care, in asteptarea realisarii
428 CELE DOUA LUMI DIN NOU FATA IN FATA

imprumutului incheiat, nu era mai buna decit inainte,


avalansa greutatilor financiare urmindu-si, peste toate
piedecile usoare puse in cale-i, drumul ei fatal. Stricta
lege, de o contabilitate complicata, a d-lui M. Popovici
nu ajungea ca sä indrepte Finantele impovarate si in-
chinate strainilor.
Lin complot fusese descoperit, al unui bätrin mili-
tar din provincie, dar se citau numele unor gloriosi
generali, caH ar fi complici, si uneltirile unor tineri
coloneli erau sa urmeze. Se vorbia din nou cu in-
sistentä de guvernul Titulescu, socotit capabil de a gäsi
oricind, oriunde, in oHce conditii cirjile unor Ilona
ajutoare Muesli, oH de guvernul, preferat in anu-
me cercuri de la Curte, care nu desarmau, al d-lui
Stirbei, a carui influenta oculta asupra intregii vieti a
terii incepea sä devie nesuferitä. Se ventila si for-
matia Stirbei-Titulescu sau ;Jivers. Cind absurdul pro-
iect de reformit administrativa iesi la ivealä, in lulie,
printul Nicolae, caruia dominatia teranista Ii displäcea
de la inceput, fu cistigat pentru o resistenta, fatisa,
in thnpul chid vadita dorinta a reginei vaduve de a
intra In Regenta, cu omagii de deputatii din toata tara,
sti