Sunteți pe pagina 1din 7

'ru

Editor: Claudiu PoPescu Doroth6e Koechlin de Bizemont


Coperta: Andrei Gama4
Tehnoredactare: Florenta Sava
Corecturd: Duqa Udrea
EDGAR CAYCE:
Cayce: La m6moire spirituelle de la matidre
Titlul original: Edgar
Copynght @ Editions du Rocher, 2004 MEMORIA
Copynght @ 2016 Editura Livingstone pentru edilia in limba romdni SPIRITUALA
Descrierea CIP a Bibliotecii Nafionale a Rom0niei
A MATERIEI
KOECHLIN DE BIZEMONT, DOROTHfE Traducere de Nicolae Constantinescu
Edgar Cayce - memoria spirltualtr a materiei / Doroth6e Koechlin
de Biiemont ; tad.:Nicolae Constantinescu. - Pantelimon : Livingstone,
2016
Conline bibliografie
ISBN 978-60 6-8545 -20-2

I. Constantinescu, Nicolae (trad.)

159.961(73) Cayce,E.
929 Cayce,E

Distribuit de SC Multicart Com


Tel.:0733.940.772
www.iuppy.ro
www. edituralivingstone'ro
comenzi@edituralivingstone. ro
www. facebook.com/editura. livingstone

ISBN 978-60 6-8545 -20-2


-{Z-
LrvrrucsroNE
Bucuresti -2016
1945 3 ianuarie - Edgar Cayce moare la virsta de 67 de ani. CUPRINS
1 aprilie, Gertrude Evans Cayce moare la vAirsta de 65 de
ani.

293
Fotografia transcendentali nu dateazL de a2i....................................89
Aerul plstreaz[ amprenta imaginilor
qi sunetelor disp[rute...... ........................90
Teoria c6'mpurilor: obiceiurile sunt in aer! ........................................93
Paleoc1imatele..................... .....................96
Schimbirile aerului depind de modul nostru
de a privi Soarele .............;98
V. Reminiscen[ele focului .........................103
Cerul este o foarte veche fotografie de familie .........104

Big Bang-ul, roman sau realitate?. .......108


Memoria focului.......... ..........................111
De la vlpaia iniliali la punctul Omega .....................113
,,Stind noaptea, inainte de culcare. . .' ........................1 19
Ochii focului ne privesc..... ...................121
Focul reve1ator................... ....................t23

Partea a doua
AMINTIRILE LUMII YII................ .,.......127
VI. De la particuli la ce1u1i......... .............127
Lungul marg al lumii vii .......................127
Memoria genetici........ ..........................132
Creatorul tuturor lucrurilor vlzute gi nevizute ..............................137
Celula memoreazdin mod inteligent instruc}iunile.......................140
Moleculele noastre iqi amintesc de copillria lor?................ ............142
VII. Mentalul regnului vegetaI..,........... .........................145
Plantele ne asculti 9i ne vorbesc .,........146
Soldatul uitat in jungld ................,... .....147
Viala secreti a pl4gtelor .......................150
Memoria vegetal[.............. ............".......153
VIII. Fidelitatea animaIelor..........,...... ..........................;157
Sufletul animalelor... ......157
Programul lor genetic explici de ce pitigoii
albagtri qtiu si-gi foloseasci ciocul
ca s[ deschidl capsulele sticlelor? .......160
Fortele vie!ii............. ..,....163
Niciun cAine nu seam[ni cu altul .........................,,.,.167

Fidelitatea, rodul amintirii.................... ............,.......,,170


Amintirea celorlalte planete........................r........ .....,.171

295
294
CALATORIE ITV UNUORIE

f,xistd cuvinte-aisberg. VArful lor strilucegte la suprafald, ln-


Dcoronind o masi submarini gigantici. GAndirea colectivl
a unei epoci lgi semnaleazd,astfelprezenfa la orizontprin cAteva cu-
vinte care au o incirclturi emofionali enormi. De exemplu, cuvdn-
tul ,,memorie". Iati-l plutind in derivi spre latitudinile noastre joase.
Prima dati c6nd mi-a fost semnalat, era in perioada copillriei com-
puterelor. Am auzit atunci povestea unui informatician care igi in-
stalase computerul IBM intr-un subsol frecventat de o familie de
goareciNew Age, in mod fr1ig infometafi (sunt wemuri grele pentru
micii rozitori!). Unul dintre ei intrase in computer, luindu-l drept
dulipior pentru alimente. (Ce chestii apetisante pot si punl japo-
nezii in circuitele integrate? Plastic cu gust de gumi de mestecat?)
$i, cAnd informaticianul a dorit s[ porneasci aparatul, a fost surprins
de un chiliit de durere, urmat de un fum negru: goarecele murise
electrocutat in pdntecele monstrului din care ronfi{se o parte. Bietul
de el,mincase,,memoria" computerului!
Mai tdrziu, Denise Desjardins a publicat Memoria vielilor an-
terioarel, carte excelenti, deveniti, pe drept cuvAnt, una clasici.
Apoi au apdrut - ca si citez doar citeva - Memoria cedrilot2
de |acqueline Massabki, Memoria lucrnrilof de ]ean Prieur, Me-
moria Uniyersuluia de Rupert Sheldrake, prima dintre toate aceste
clrfi despre memorie fiind celebra Materie Si memorie de Henri
Bergson - o lucrare clasici asupra cireia vom reveni.

L Ed. La Table Ronde (n.a.)


2. Ed. Robert Laffont (n.a.)
3. Ed. Arista (n.a.)
4. Ed. du Rocher (n.a.)

Memoria spirituald a materiei 7


S-a iscat o adevirati pasiune pentru ,,Memoria apei", teza doc- dispar[ vechea pldure galic[ - pentru ci nu aduce nici un bdnuf -,
torului Benveniste (despre care voi vorbi mai departe); in sfArgit, si-!i urbanizez regedinla asta particulari care sti si cadd gi s[-1i
in France-Soir din 30 aprilie 1992 apirea un articol (urmat de fac din ea un supermarket, qi s5-fi inec totul intr-o jungli de betonr
multe altele) despre un subiect dureros, taberele de concentrare, pe fond de pubele!
intitulat Memoria tatuajelor... De ce aceasti pasiune subiti pentru Demolim astfel sufletul poporului nostru, identitatea noastri
,,improspitarea" memoriei? Ce motiva avalanga de emisiuni, de culturali. E nevoie s[ vinl chiar americanii, precum Friends of Les
cIrfi, de ziare, de filme istorice (dintre care unele pornobiblice, Vieilles Maisons frangaises, ca si ne atragd aten{ia asupra inesti-
care constituie o subcategorie deosebit de apreciati...)? Firi a mai mabilei valori culturale a acestor comori. Pentru c5 au mers mai
pune la socoteali acele ,,fiesta" monstruoase pentru ,,comemora- departe decAt noi in respingerea trecutului, mulli dintre ei au de-
rea" unor evenimente pe care mulli la vremea lor ar fi preferat si venit congtienfi de alienarea la care ducea o astfel de acfiune. $i
le uite (precum Revolufia din 1789 gi descoperirea Americii). Ce sunt deseori mai lucizi decit noi in aceasti privinli. Ayivbzut Bag-
frustrare profundl se ascunde in spatele acestei mode a,,memo- dad Cafd? Povestea se deruleazi intr-un decor de barici improvi-
riei"? Simfim oare lipsa trecutului? Este sigur ci renegarea lui zate, scAnduri prost imbinate, stilpi electrici indoifi, care lgi lasi
aduce mari suferinfe, de care nu devenim congtienli imediat. firele si atirne in peisaj, intr-un desinghidos din plastic unsuros
Indivizii, ca gi popoarele, nu suportl si li se fure trecutul - atdt in culori agresive... Oamenii se sfhrqesc acolo asfixiafi de urdfenia
individual, cdt gi colectiv: astfel se explici succesul unor reconsti- ambianti. Acest film remarcabil denunfi modelul de ,,urbanisrn"
tuiri istorice precum satul galic de la,,Arch6odrome",lingi Dijon, american pe care turigtii se feresc si-l ,,vadd," cAnd petrec o luni
sau superbele spectacole de sunet 9i luminl create aproape peste de vacan{i dincolo de Atlantic.
tot in Fran{a in urmi cu cdLteva decenii qi apoi peste tot in lume. La Bile, in Elvefia, cr ocazia unei mari sirbitori care reunea
in Statele Unite am vizitat,la sud de Washington, origelul Wil- trei sute de membri din familia mea, unii Koechlin veniseri special
liamsburg, mai curAnd un sat, cu citeva case in jurul unui,,castel"; din Statele Unite. Virul meu tsernhardt Koechlin qi sofia lui ame-
acest ansamblu relativ modest din secolul al XVIII-lea a fost res- ricancl locuiesc intr-un origel din New ]ersey.
Existi acolo lucruri cu care nu m5' voi obignui niciodati,
taurat cu pricepere qi afec[iune. Yizita este agrementati cu parude -
mi-a mirturisit el, cu aer melancolic. De exemplu, nu-mi pot pis-
ale costumelor de epocd, precum parada unui regiment din timpul
lui La FayStte, iar vinzitoarele din prlvilii sunt imbricate stil Pil- tra prietenii...
De ce?
grims Fathet cu fustelungi gi p[ldrioare de danteli. Succesul este - Pleaci. in America, oamenii se mutl la fiecare trei sau patru
enorm, lumea vine de foarte departe si viziteze Williamsburgul: -
luni. Eu, care locuiesc de patruzeci de ani in aceeagi localitate, am
dovadi a nostalgiei acute dupi un trecut respins, exclus din tristul
univers al periferiilor. vizut fiecare casi schimbindu-gi de opt pini la zece ori proprie-
Cei care iqi las[ patrimoniul arhitectural si se ruineze perrnit
tarii! CAnd m[ gindesc ci, la BAle, familia mea locuiegte de trei
sute de ani in aceeagi cas[... Cum si construiegti prietenii pe o ast-
si se distrug[ memoria propriului trecut. Pe m[suri ce acceptim
fel de instabilitate geografic[?
masiv ceea ce s-a convenit sd se numeascd American Way of Lfe
("p6ine gi jocuri", o traducere mai adevirati fiind: MacDonald gi Da, Elvefia, care are cel mai inalt nivel de viafi din lume, este -
oare intdmplltor? - gi una dintre firile care se striduiesc cel mai
Disneyland!), oamenii cred cu adevirat c[ e urgent ca totul si se
vAnd[ la solduri. S[-[i betonez cisufele din Nognet, si-!i fac si 1. Care se sp:une concrete junglein lara sa de origine (n.a.).

Dorothde Koechlin de Bizemont Mernoria spirituald a materiei 9


mult se-$i conserve patrimoniul cultural. De exemplu, in cantonul inlelegerea rotifelor timpului; acesta i1i permite si te integrezi in
Berna, noile vile trebuie neapirat, conform legii, sd respecte tipul el cu eficacitate. Iati de ce faimoasele ,,lecturi" cuprind atdt de
de locuinll tradilionald: acoperiguri mari gi superbe in panti lini, multe referiri la istorie, iati de ce Cayce descrie civilizafiile dispi-
ferestre mici incadrate de frize sculptate din lemn, decor pictat in rute ai ciror moqtenitori suntem.
rose paintinggi flori la toate balcoanele. Rezultat incdntitor gi nespus Afi citit cartea lui C.S. Lewis, apiruti in Anglia in 1942, cu titlul
de plicut vieluirii! Elvelienii fin mult la ,,memoria colectivii': fami- The krewtape letters? E vorba despre o serie de scrisori scrise de
liile igi intrefin cu griji arhiva, qi blazoanele fiecirui canton, fiecirui diavol nepotului siu preferat, pentru ,,edificarea" sa, daci md pot
oraq sunt afigate foarte sus (vei putea vedea peste tot Ursul de Berna exprima astfel! Satana il invafi o mie gi unu de giretlicuri ca si-i
sau Cdrja episcopului de BAle!). Oamenii fin aici la istoria lor. Nu perverteascd pe oameni, ca si-i faci progti qi rdi: manualul ispiti-
se debaraseazi de strilucirea de altidati: sunt mAndri de ea. torului perfect! Iati unul dintre cele mai hazlii:
Eu insi, trlind in fiecare zi in vechiul Paris, cu monumentele ,,Dragul meu nepot, scrie diavolul, afl5 ci oroarea fap de lu-
sale de o frumusefe sublimi, care respir[ armoniavibratorie a epo- crurile vechi este una dintre pasiunile cele mai importante pe care
cilor displrute, mi imbolnivesc cAnd vid ci se folosegte beton. Ie-am insuflat in inima oamenilor. Re(eta este intotdeauna aceeagi:
Cu siguran![ ci nu sunt singura care simte astfel: ,,sindromul ma- o sursi inepuizabill de erczii in sdnul religiilor, de prostii in arta
rilor ansambluri" a constituit subiectul unor teze universitare. $i de a da sfaturi, de infidelitate in cisnicie, de inconstanfi in prie-
totugi, vid zilnic case vechi splendide l[sate si se ruineze; gi, cu- tenie. Fiinlele omenegti tr[iesc in Timp qi ii experimenteazS.rea-
treierlnd pe la !ari, vechi sate desfigurate, al ciror suflet abando- litatea prin etape succesive. Iati de ce (...) trebuie sd faci experienfa
nat strigl dupi ajutor. Dim dovad[ de o mare prostie renegA.ndu-ne schimbirii. Dar, pentru ci au nevoie de aceast[ schimbare, Dug-
trecutul cu o lagitate care se intoarce impotriva noastri. Cici mi- manult nostru - care este, in fond, un hedonist - le-a inlesnit lu-
lioanele de turigti vin aici ca si respire esenfa spirituali a acestor crurile ficindu-le plicut[ schimbarea, ca la biut gi mAncat. Totugi,
lumi dispdrute! nu a vrut si faci din schimbare un scop in sine, dupl cum nici
mincarea nu trebuie s[ fie. A compensat la ei inclinafia spre
schimbare prin lnclinalia spre continuitate. in aceast[ lume pe care
Cunoaqterea nu poate si creasci a creat-o, a reugit si armonizeze lucrurile contrare, unind schim-
barea gi continuitatea in ceea ce numim ritm.
decAt pe recunoaqterea trecutului
Le-a oferit oamenilor anotimpuri, toate diferite gi totugi ace-
leagi in fiecare an, astfel incAt primivara este intotdeauna perce-
O lari care igi asasineazi memoria gi igi reneagl istoria se con- puti ca noul, fiind in acelagi timp intotdeauna reintoarcerea unei
damni la a nu mai avea viitor. Viitorul igi extrage forla din me-
teme eterne... Ei bine, a$a cum reugim s[ exacerbim la oameni
rnoria colectiviL. Amnezia duce la paralizie,la neputinfi gi la
plicerea de a mAnca, ca si-i impingem la imbuibare, tot a$a putem
moartea civilizaliei. AsasinAnd trecutul, asasinim speran{a tine-
acfiona gi asupra pllcerii de schimbare: o transformim la orn in
relor generafii. Nu putem construi viitorul decAt p ebazele memo-
furia pentru noutate.
riei colective, iar viitorul nu poate fi bun decdt daci igi amintegte
E o intreagl art5!... Datoriti eforturilor noastre neincetate, oa-
de trecut ca de o leclie spirituali. Este util si intorci capul ca sl
menii vor fi riviqifi de o cerere tot mai mare de schimbare, gi de
mlsori drumul stribitut, ca si-[i evaluezi succesele gi gregelile.
Pentru Edgar Cayce, nu poate si existe progres uman fbri t. Este vorba despre Dumnezeu, lntrucdt cel care vorbegte este diavolull (n.a.)

10 Dorothde Koechlin de Bizemont Memoria spirituald a materiei 11


schimbare nereglati de ritmurile universale... Acest demers este Prima parte
interesant pentru noi din diferite puncte de vedere: mai intAi, el
diminueazi plicerea gi sporegte dorin{a (...). Apoi ciutarea conti- Memoria lucrurilor
nu6 de nou costl bani, iar aceast[ sete de nou duce la furia cAgti-
gului sau la ruini, sau la amdndoun (...). Cu c6t mai violenti va fi
aceasti furie dupi noutate, cu atAt mai mult va perverti plicerile
inocente (...). Insufldnd oamenilor oroarea fap de ceea ce este
vechi, am putut - drept exemplu - recent si aclionim asupra
lumii artigtilor: impundnd asupra lor o presiune constant[, i-am
I. MATERIE 9I INTELIGENTA
impins sI caute noul cu orice pre!, Ei astfel i-am frcut si se rosto-
goleasci' in pripistiile desfrdului, nebuniei, cruzimii gi infumur[-
rll . Materia nu mai este cea pe care o credeti...
Pentru c[ memoria ne permite si ne integrdm in ciclurile tim-
puld. Mind, spune Cayce, este gindirea creatoare pe care o pro- Jdeile noastre despre materie s-au schimbat mult in ultimii
iectim asupra lumii materiale. Este mentalul, gdndirea care Icincizeci de ani. La inceputul secolului al XIX-lea, savanfii,
construieSte, repeti el in nenumirate lecturi. GAndirea lucreazd siguri de cunogtinfele lor, credeau, plini de orgoliu, ci o stipdneau
asupra unui stoc de informafii care este memoria. Nu se poate lipsi complet. Universitatea spunea ci, daci tiiem un scaun ln patru,
de ea. Aceast[ memorie se extinde de la o virsti la alta, ea conline apoi una dintre aceste patru bucifi iar ln patru, gi aga mai departe,
(fhri gtirea noastr5!) amintirea acelor ere geologice trecute, a ace- se ajunge ln sfArgit la o bucati mici de tot care nu mai poate fi t6-
lor civiliza(ii uitate, unde am triit, iubit gi suferit. Fiecare individ iatd. Acest lucru mic de tot gi rebel este ,particula fundamentali",
poartl in el amintirea viefilor lui anterioare, la fel gi fiecare civili- care a fost botezati ,,atont'' (de la grecescul atomos: ,,invizibil").
zalie.Pe PimAnt este inscrisi memoria trecutului siu. Fiecare spe- Deci, asta este materia! Savanfii, lnc4ntafi la culme, credeau ci au
cie - minerali, vegetall, animall -, fiecare om poarti in moleculele capturat-o ln microscoapele lor. Nu mai aveau ochi decdt pentru
sale amintirea propriei istorii. Cunoagterea este mai intii recu- acest ,,corpuscul", aceasti ,,particul6" materiali, care pdrea si ex-
noagterea acestui trecut indispensabil pentru cine vrea s[ progre- plice totul. CrezAndu-se pe un teren solid, aveau doar dispret fafi
seze. ,Cunoagte-te pe tine lnsufi", spunea Socrate. Dar astizi s-a de acei nebuni, acei iluminafi, care lucrau asupra fenomenelor
uitat ci el includea aici gi cunoagterea viefilor anterioare: e de-ajuns ,,psi", unde nu se putea pune in evidenfi aceasti materie ,yizibili"
si-l citim sau si-l recitim pe Platon ca sd ne dim seama de asta! atAt de linigtitoare.
Secolul XX, care a fost cel al momentului (,,consumi gi Ne amintim ci era perioada in care marxismul reducea fiinp
arunci"), incepe si-gi intrezireasci gregeala. Existen{a omenirii umani la greutatea ei medie: optzecide kilograme de apd gi de si-
in secolul al XXI-lea va depinde de atentia acordati lecfiilor tre- ruri minerale. S-a incercat chiar gi misurarea greutifii sufletului...,
cutului... cintirindu-se un muribund cu citeva minute inainte de a muri gi,
apoi, dupi cAteva minute: diferenfa era de cincizeci gi gase de
grame. Prin urmare, sufletul cAntlrea cincizeci gi gase de grame
de materie gazoasi. Genial, nu? (Ca si nu mai vorbim despre

12 Dorothde Koechlin de Bizemont Memoria spirituald a materiei 13