CAPITOLUL I - INTRODUCERE I1 � Considera?ii asupra situa?

iei actuale
Pe tot parcursul dezvoltarii de milenii a civiliza?iei umane, nu s-a �nt�mplat
niciodata ca o societate sa fie martora unei �revolu?ii tacute� de o importan?a
at�t de mare ca fenomenul global al �mbatr�nirii popula?iei, care afecteaza rela?
iile dintre genera?ii ?i schimba perspectiva indivizilor, a familiilor ?i a
societa?ilor.
V�rsta a treia, cunoscuta ?i ca perioada batr�ne?ii sau de regresie, este
considerata din punct de vedere cronologic, etapa existen?ei de dupa 65 de ani,
caracterizata prin diminuarea treptata a func?iilor fiziologice.
�n ultimele decenii a existat o cre?tere fara precedent a numarului ?i propor?iei
persoanelor �n v�rsta �n majoritatea ?arilor din �ntreaga lume, o tendin?a care se
a?teapta sa continue ?i sa accelereze (via?a mai buna, �ngrijire ?i servicii
medicale mai bune etc.). Aceasta reflecta o globalizare a problemelor asociate
�mbatr�nirii popula?iei adulte, chiar daca ritmul este mai gradual �n unele ?ari ?i
mai rapid �n altele.
La nivel mondial, propor?ia persoanelor �n v�rsta de 60 de ani ?i peste cre?te mai
rapid dec�t orice alt grup de v�rsta:
� �ntre 2015 ?i 2050, propor?ia popula?iei lumii de peste 60 de ani se va dubla
aproape (de la 12% la 22%).
� P�na �n 2020, numarul persoanelor cu v�rsta de peste 60 de ani va depa?i numarul
copiilor mai mici de 5 ani.
� �n 2050, 80% dintre persoanele �n v�rsta vor locui �n ?ari cu venituri mici ?i
medii.1
Conform Institutului Na?ional de Statistica (INS), Rom�nia avea, la �nceputul
anului 2017, 22,223 milioane de locuitori �nregistra?i oficial dupa domiciliu, �n
scadere cu circa 19.000 comparativ cu �nceputul anului 2016, iar �mbatr�nirea
popula?iei a accelerat semnificativ. La 1 ianuarie 2016, numarul de persoane
�nregistrate cu domiciliul �n Rom�nia era de 22,242 milioane, �n scadere de la
22,279 milioane la �nceputul lui 2015.
Datele oficiale arata ca 56,3% din popula?ie locuie?te la ora?e, iar 51,2% dintre
locuitori sunt femei. Totu?i, datele sunt diferite de cele ob?inute �n urma
recensam�ntului din 2011, care indicau faptul ca Rom�nia are o popula?ie reala mult
mai mica, de circa 20 de milioane de locuitori. Diferen?a provine din nedeclararea
schimbarilor de domiciliu de catre rom�nii care pleaca �n alte state ?i care ram�n
�nregistra?i �n continuare �n registrele rom�ne?ti, spun statisticienii.
1 World Health Report � Ageing and Health, gasit la:
http://www.who.int/mediacentre/factsheets/fs404/en/, accesat:
ianuarie 2018
4
Emigra?ia ?i natalitatea scazuta �nrauta?esc �n continuare situa?ia demografica a
Rom�niei. �Fenomenul de �mbatr�nire demografica s-a accentuat, popula?ia v�rstnica
de 65 de ani ?i peste depa?ind cu 269.000 persoane popula?ia t�nara de 0-14 ani�,
se precizeaza �n comunicatul INS.
La �nceputul acestui an, 3,55 milioane de rom�ni aveau v�rsta de peste 65 ani, �n
timp ce numarul de copii cu v�rsta de cel mult 14 ani era de doar 3,281 milioane,
raportul fiind considerat unul �ngrijorator de catre demografi.2
Astfel, �mbatr�nirea popula?iei este un factor major care influen?eaza rela?iile
intergenera?ionale ?i schimbarile �n cadrul acestor rela?ii. Aceasta schimbare �n
harta demografica trebuie sa se gaseasca �n evolu?iile sociale mai largi ?i �n
felul �n care oamenii se g�ndesc la genera?ii �n via?a lor personala. Exista unele
politici de integrare sociala, se asigura facilita?i persoanelor de v�rsta a treia,
dar acestea nu �ndeplinesc pe deplin rolul de a integra persoana aflata la aceasta
v�rsta �n cadrul comunita?ii.
2 Popula?ia dupa domiciliu la 1 ianuarie 2017, publicat de INS la 26/04/2017, gasit
la
http://www.insse.ro/cms/ro/content/popula%C5%A3ia-dup%C4%83-domiciliu-la-1-
ianuarie-2017, accesat: ianuarie 2018
6
I2 � Considera?ii asupra programului ?i cadrul legislativ
Caminul pentru v�rstnici, azilul, constituie un program care raspunde nevoilor
sociale, adapt�ndu-?i principiile de organizare la evolu?ia �n timp a necesita?
ilor. La �nceputul secolului al XX-lea se observa o schimbare de atitudine cu
privire la rolul azilelor, fiind vizibila tranzi?ia de la adapostul saracilor,
batr�nilor, infirmilor fara familie sau de care nu puteau sau nu voiau sa se
�ngrijeasca familiile, la caminele de batr�ni, care au un spectru mai larg de
tratare a problemelor �n func?ie de categoria sociala sau de v�rsta.
Astfel, daca p�na �n secolul al XX-lea, o unitate de locuit din azil putea sa
adaposteasca peste zece persoane, azi, o data cu dezvoltarea gradului de confort la
nivel de individ, potrivit �Normativului privind proiectarea de camine de batr�ni ?
i handicapa?i pe baza exigen?elor de performan?a�, indicativ NP-023-97, este
obligatoriu ca unitatea de locuit sa aiba maximum doua persoane.3
Defini?ia din DEX a cuv�ntului 'azil' (primul �n?eles) � 'acordare de catre un stat
a dreptului de intrare ?i stabilire pe teritoriul sau unei persoane straine
persecutate �n ?ara sa din motive politice'4 a dat forma sensului de azil de
batr�ni � oferea ajutor ?i gazduire persoanelor v�rstnice, saracilor ?i a tuturor
categoriilor sociale neajutorate, mai apoi urm�nd a fi reglementate ?i �mpar?ite.
Sistemul de asisten?a sociala din Rom�nia s-a dezvoltat treptat, �ncep�nd cu
secolul XX, apoi prin perioada interbelica, c�nd a urmat �n mare parte sistemul
francez ?i cel german (cu care era chiar comparabil), continu�nd �n perioada
comunista, o perioada benefica pentru sistemul de asisten?a sociala �n general, cu
unele excep?ii legate �n general de structura salariala. Dupa 1989, asisten?a
sociala a avut rolul de a sprijini instituirea acestui nou model de petrecere al
batr�ne?ii, odata cu dezvoltarea unor noi reguli de func?ionare.
Astazi, �principiile generale pe care se �ntemeiaza ?i care stau la baza acordarii
asisten?ei sociale pentru persoanele v�rstnice sunt urmatoarele:
a) respectarea demnita?ii umane � fiecarei persoane �i este garantata dezvoltarea
libera ?i deplina a personalita?ii;
b) universalitatea � fiecare persoana are dreptul la asisten?a sociala, �n condi?
iile prevazute de lege;
c) solidaritatea sociala � comunitatea participa la sprijinirea persoanelor care nu
�?i pot asigura nevoile sociale, pentru men?inerea ?i �ntarirea coeziunii sociale;
d) parteneriatul � institu?iile publice ?i organiza?iile societa?ii civile
coopereaza �n vederea organizarii ?i dezvoltarii serviciilor sociale;
3 Ministerul lucrarilor publice ?i amenajarii teritoriului � Normativ privind
proiectarea de camine de batr�ni ?i
handicapa?i pe baza exigen?elor de performan?a, indicativ NP-023-97 4
http://dexonline.ro/definitie/azil
7
e) subsidiaritatea � statul intervine atunci c�nd ini?iativa locala nu a satisfacut
sau a satisfacut insuficient nevoile persoanelor;
f) participarea beneficiarilor � care sunt implica?i direct �n procesul de
decizie ?i acordare a serviciilor sociale;
g) transparen?a � �n raporturile dintre beneficiari ?i autorita?ile publice locale;
h) nediscriminarea � prin respectarea drepturilor omului ?i a liberta?ilor
fundamentale.�5
�n temeiul Legii nr. 17/2000, Lege privind asisten?a sociala a persoanelor
v�rstnice, segmentul de asisten?a sociala se refera la servicii si presta?ii
sociale ce se ofera, la cererea persoanei interesate. Situa?ia poten?ialilor
beneficiari se evalueaza de catre o echipa de asisten?i sociali, iar nevoile de
�ngrijire ale persoanelor v�rstnice se stabilesc pe baza grilei de evaluare conform
criteriilor de �ncadrare �n grade de dependen?a din cauza costurilor mari.
Modalita?ile de acordare a serviciilor de asisten?a sociala, stipulate de lege, se
�ncadreaza �n c�teva categorii: �ngrijire la domiciliu; �ncredin?area; �ngrijirea
temporara sau permanenta �ntr-un camin; �ngrijirile �n centre de zi; case de
�ngrijiri temporare.
Prima situa?ie se rezolva prin angajarea unui personal de �ngrijire cu un anumit
program de lucru. Se refera la persoanele care nu au nevoie de servicii medicale,
dar ?i care nu pot sa mai duca o via?a independenta �n casele pentru v�rstnici.
�ncredin?area persoanei v�rstnice se realizeaza catre o familie sau persoana
capabila sa �i acorde �ngrijire ?i sa �i asigure un mediu familial ?i social
adecvat.
Punctul al treilea se refera la asigurarea condi?iilor de cazare ?i hrana,
acordarea �ngrijirilor medicale ?i de adaptare �n mediul institu?ional, desfa?
urarea de activita?i culturale, de socializare, ergoterapeutice, asisten?a
sociala ?i psihologica. Ele sunt destinate pensionarilor sau bolnavilor cronici ?i
pot deservi mai multe unita?i administrativ-teritoriale. Caminele pentru persoanele
v�rstnice au misiunea de a asigura maximum de autonomie ?i siguran?a persoanelor
�ngrijite, respect�ndu-le identitatea, integritatea ?i demnitatea. Regimul de via?a
�n aceste camine trebuie conceput astfel �nc�t sa permita: men?inerea sau
ameliorarea capacita?ilor fizice ?i intelectuale, stimularea participarii la via?a
sociala, a legaturilor interumane ?i �n mod special men?inerea legaturilor cu
familiile lor, asigurarea �ngrijirilor medicale, prevenirea ?i tratarea consecin?
elor legate de procesul de �mbatr�nire.
�ngrijirile �n centre de zi, case de �ngrijiri temporare, apartamente protejate sau
locuin?e sociale pot fi de o mare diversitate �n func?ie de publicul ?inta,
misiunea declarata, obiectivele propuse.
5 Consiliul na?ional al persoanelor v�rstnice � Respectarea drepturilor sociale ale
persoanelor v�rstnice din Rom�nia �n contextul apartenen?ei la Uniunea Europeana,
gasit la: http://www.cnpv.ro/pdf/analize2007_2009/studiu_as_2009.pdf, accesat:
ianuarie 2018
8