A-PDF Page Crop DEMO: Purchase from www.A-PDF.

com to remove the watermark

14 DШ PT ADⅣ IINISTRATIV Drψ 効′

carc nu a apattinut numai dreptului public, asa Cum subliniaz五 ,i prof univ. Antonic §3.SCO
lorgovanl,rcfe五 ndu‐ sc↑nstt strict la pe五 oada Evului NIlcdiu,undc rcgう silln,,rcgic“ θ
κ′
θθ 震 ノαjノ υγ夕物′κ 励 θ の 勧′″ rJち ′隠 ソブ ルル ゞノ irep勧 ′あ 4α り,ε ακ
arブ
Om
Qρ
`C′ “ “ “ e対 ste■
Cθ ″θ
α笏 "′egα め 湧S%κ α
,“ θη ιル タ
ケぐ ,c∫ ブル ルク ′″
ρ′′ ′ ブソα′ "・ Dcsprc llll drept
“ “ sensul
adminisiativ,ln “ modcm al tcrlllcnului,putem vorbi abia odattt cu Regulamentelc
"わ a intere〔
Neヽ
Orgallicc, dcsprc care profesorul Anibal Tcodorescu aprccia ctt ar constitui, al五 急劇ri dc
scrvlcll
dreptul■ anccz,principala stlrsi a drcptului administrttiv roman2.Alti alltOri au consider江 ,

care pa
mctt din secolul al XIX― lea3,cぅ Regulal■ cntele organicc au reprezentat p五 melc Constitut五
sfertt s
romanesti,opinie Fmpart五 § it五 §i dc reprezentanli ai dOCtrinci contcmporanc.
deci S
colectiヽ
§2.Obiectul dreptului adnlinistrativ
satisi
A§ a culll sc exprilntt prof univ.Antonic lorgovan in valo■ osul tratat al domnici― sale, D
↑
ntr― o dcpcndent五
discutiilc Cu privirc la continutlll si sfera adlllinistf4iei publiCe se an五 istorie
categorictt de cele carc privesc obicctlll dreptului administrativ4. un autor francez lncerC
exprima idcca c五 ′ α∫J騨崎 ′
,α グ ,4お rra′ ブ ノ αグ ブ ″お″″ κz′ θちκたノグJ“ ′ ε′ル ソθル rθ diferi
"′
′ιttrgた ,″ J`jグ 滋 ′夕κε′ル νθル ″ たθ″θ′
“ “ ιグ `Jソ
た,sa′ グ κJ′ ιル θ ακJι 力 α夕′θηθ 夕"5. l
1■ literaturajuridictt s¨ au conttlrat trei mari curente: “ “ sernni
1)Cel Carc promoveazう teza,,unicitltii"potr市 it ctteia administrttiei publice fi cstc specif
aplicabiltt o singurtt ramurtt dc drept,dreptlll administrativ. hscan
2)Cel de― al doilea curcnt estc ccl al"pluralittttii"pOtrivit c沈 1■ ia administra!iCi hΨ li
publice li sunt aplicabile doutt categor五 dc no.11lcjuridice: P
a)nOrlnc alc dreptului public; III su
b)nOme ale drcptului privat.Acestea din ulll.江 ,m functie de autOri,sunt privite ca P
avand aceca§ i ilnportanttt sau, duptt caz, o serllllliflcatie mai redus五 , flind,,conduse"dc
εαrθ
nonnclc drcptlllui administrativ6.in ll10d 10gic,α ′́″ αν rθ θε ´′′″ 加α グ Jん な′″α″α′π― 7θ r
′
わルε 湧加′ θ″ gθ 777,シ ′ み
4α θ αθ′′力 ″ たシ r箸 ノ
777虎 ′ ″ θ rθ ′ 傷“
b′ ノ
εめ,κ た虎“ θθ θυν′θ α
:′

″θr″ zθ ′
θirep′ ar/ν ノ′ν θα′ θθ θ″ %湧 αθ ′ragJ“ sa κ α "ω クな傷rJ"′
“ ι ′″傷
b′ Jε
"“ "ル ″ρ ,,ノ

εθ″′ノ むブ改 ′ αrθZθ ′ソαめ rCgic“ θ

4"″ ′
J′ θ “
ttι Jθ /ル タ
ケ ′ ′″Jν αあ″ κ″κ4′ θ′
θあめ ,
εαrθ

αθ ε 夕“"勧
″ κααε た′ θ′虎 渉″′ ′″ α′ ・ Jν `ρ “ εαrθ

3)h fme,remarcう m§ i opinia potri宙 t ctteiaシ ″ αグ J“ ″ ソsθ

お′ ttρ ′
Jε 湧″傷κ傷 α′
`″
″ μ b″ εの α J αθ″,カ ル r tt κα″ガ α物 れな施“万力 κα物 た ル αtt ο甲“″ι
"ん
bJ″
鮮 .物 `
Estc vorba dcsprc administratia_m増 10C de realizare a competentei evOcattt de
SCOala de la Cl可 in binccunoscuta disputtt cu scOala dc la Bucurcsti9.

l A Iorgovan,rra″
′グ ″お払α ッ,vol.I,ed aIV― a,Ed.All Bcck,Bucurcsti,2005,p.177.
α″″ブ
`ヤ"′
2A.Tcodolcsctルα″′″ιdr"`α J771プ ″
`ブ
お αガt ed aII― a,Instiutul dc Artc Graicc Emincscu S A,
Buculcsti,1929,vol.I,pp 15‐ 20 `′

3c G.Disscscu,Cク
浴 d`arepr′ νb′ た ゎ〃′″,1890,pp 267-268.
4 A Iorgovan,rrarα
4 0p εブム,vol I,cd a「 V‐ a,p l14

聯競瀞競ζ
鸞」 ‖
鶯乱熱
11嚇
9 Pclltnl dczvolt五
H,v A Iorgovan,9ρ `Ir,vol I,cd.aIV¨ a,pp 50-53
 ■、TIv Drepul administrativ ramurd a dreptului public 15
-
‐■ onlc
1i 3. Scopul administra[iei
輌
=.:″ ″
」 ・θ
Omul este o f,tinld socialS. El nu poate sd producd tot ceea ce are nevoie pentru
; ::ept
`7′
:ristenla sa. Diviziunea socialS a muncii presupune diversitatea modurilor de satisfacere
「 ]rcllyt
, ;ntereselor personale gi generale.
_三 dc Nevoile umane pot fi indeplinite atAt prin implicarea parlicularilor in prestarea de
i=rat, sen-icii publice, cAt gi prin realizarea acestui lucru de administralie. Existd domenii in
1'■
111 --are particularii nu pot interveni, spre pild[ apararea, serviciile diplomatice etc. in aceastd
:I'erd se regdseqte una din raliunile care justificd intervenlia administraliei. Ea semnificd
ieci sfera interesului public, respectiv acele necesitdli care sunt vitale atdt pentru
;olectivitate, in ansamblul sdu, cAt qi pentru fiecare membru al acesteia gi care nu pot fi
satisfrcute de iniliativa privatir.
Dupi cum se susline cu temei in literatura juridicS, toate popoarele, in decursul
istoriei, gi-au dorit un nivel de trai decent. ins[, mijloacele prin care guvernarela
incercat si realizeze acest obiectiv au fost la toate popoarele qi in toate timpurile
diferite2.
in literatura juridicd s-a suslinut de mai to{i autorii necesitatea ca demersul privind
semnificalia conceptului de administralie sd lind cont de etimologia cuvdntului, care evocd
specificul de activitate subordonatd al ei. Se are in vedere cuvAntul latinesc ,,minister" care
inseamni servitor, supus, gi care este antonimul lui magister, majus, major, iar, ca pereche,
implicd un raporl de subordonare al primului fald de cel de-al doilea.
Particula ,, ad " care serveqte la formarea cuv6ntului inseamni a sluj i la ceva, sau a fi
in subordine fald de cineva3.
Pornind de la aceastd etimologie, administralia ne apare ca fiind o acliune ordonatd,
:sre constd intr-o combinqre de ntijloace pentru iffiptuirea in regim de putere publicd a
nnor valori ordonate de structuri exterioare Si superioare.
Administra{ia publici, in sens de organizare, desemneazd un ansamblu de organe
:are realizeazd o activitate specificd, iar in sens de actiyitate desemneazd activitatea prin
cqre se executd legea sau se presteazd servicii publice, in limitele legif.
証証

Regimul de putere publicd - definitoriu pentru administralia publicds.

Am stabilit cd scopul administraliei il reprezintd, satisfacerea interesului general, a
binelui public.Un asemenea scop impune ca autoritdlile administrative, pe de o parte, sd
臓ュ
r
Pentru dezvoltdri, v. J. fuvero, J. Waline, Droit administratif, TSi'^" 6d., Pr6cis, Dalloz, 2000, p. 10.
'M. Orlorr, $t. Balacciu, Drept administrallv, Chi$in5u,2005. p. 5.
' P. Bondet, L. Mehl, Lefail administratif, Traiti de science administrative, Ed. Mouton Paris, 1966, p. l2
=.i urm.
a
R. N. Petresct, Drept administratiy, Ed. Accent, Cluj-Napoca, 2004,pp. 19-21. in sens de organizare
administrafia publicd reprezintd ansamblul mecanismelor (organe, autoritdsi publice, institulii Si unitirli publice)
care pe baza Si in executarea legii realizeazd o activitate cu un anumit specific bine conturat. Prin administralie
in sens de activitate, distinsa autoare evocd activitatea de organizare a executarii Si executare in concret a
!egilor.
'Pentru o analizd mai detaliati a cestui concept, v. F. Ciordscu, C.-Gh. G515pnu, Conceptul de putere
discrelionard in administralia publicd, articol ap5rut in lucrarea Reformele administrative Si judiciare in
perspectiva integrdrii europene, Secliunea pentru qtiinle juridice qi administrative, Caietul $tiinlific nr.712005,
Institutul de $tiinf e Administrative,,Paul Negulesc u", pp. 323 -328.
16 DREPT ADⅣ IINISTRATIV

- .' !dl'
dispund de anumite mijloace, iar, pe de altd parte, sa deyind anumite prerogative Si o
-.:.tir-t-
pozilie de superioritatefald de cei administrali. i
Dacd raporturile dintre particulari se bazeazd pe egalitatea juridicd, cele dintre ln
administralie gi cei administrali presupun o inegalitate juridicd, in sensul caracterului .-:'ouie
.,1
''.
tL
supraordonat al celor care administreazd. ,,Sub numele de putere publicd trebuie inleles
un ansamblu de prerogative acordate administraliei pentru a-i permite sd facd sd ::ia \'
prevaleze interesul general attmci cdnd el se gdseSte in conflict cu interesul particular"l. , lJe
Regimul juridic specific administraliei este generat de prerogativele exorbitante pe a
i.-;1-
care le deline adminis^tralia Si care implicd, spre pildd, dreptul de expropriere, dreptul de - 1L-ts
polilie administrativdz . b
I^
O societate comerciali, care igi desfhgoari activitatea in regim de drept privat, in . !If)
\---i-.-
\
principal dreptul muncii gi cel comercial, atunci cAnd doregte s6-gi angajeze personal poate, . '.1 1
--.:
dinfr-un grup de specialigti, dupd criterii proprii, sd se opreascd la unul sau la c6{i are nevoie.
Pe cdnd administralia, pentru a-gi recruta funclionarii, este obligatd sdorganizeze un concurs. l. r,'f

Inlelegem astfel ci regulile de drept administrativ se caracterizeazd mai intAi prin

existenla unor drepturi exorbitante recunoscute administraliei, drepturi care sunt calificate
ca prerogative de putere publici. Administralia poate si acorde particularilor drepturi
dar, mai ales, poate sd-i incarce cu obligalii, fErd consimlimAntul celor dintAi3. Regimul
de putere publici dd dreptul administraliei sd emitd sau si adopte acte administrative care
se supun principiului executio ex fficio, astfel inc6t administralia publici poate s6 treacd ::::--:
direct la executarea 1or, frrd si mai fie necesard parcurgerea unor proceduri de investire
cu formulS executorie. -- -i
Existenla acestui regim de putere publici nu trebuie inleleasi in sensul ci particularul
nu are nicio cale de a se plAnge de mdsurile dispuse de administralie, atunci cdnd acestea
au caracter abuziv gi vatimd drepturi fundamentale qi interese legitime ale cetifeanului. Jrep
Prin intermediul contenciosului administrativ, cetileanul se poate pldnge de abuzurile insta
comise impotriva sa de autoritdlile publice. O asemenea misiune face ca doctrina qi
jurisprudenfa si aqeze controlul legalitilii actelor administrative pe calea contenciosului
administrativ printre mecanismele de infrptuire a statului de drept, aldturi de controlul de : - --
constitulion alitate q i organizarea unei j ustilii indep endentea. '.,-:

$ 4. Ordinea publici Ei serviciul public

Acliunea administraliei de menlinere a ordinei publice a fost denumitd, polilie admi-
nistrativd5, gi ea reprezintd, ca reguld, o activitate de edictare de reguli, deci o activitate

I
J. Rivero, J. Waline, op. cit., p. 11.
2 Conceptul de in sensul curent, ci in cel de acliune a
,,poii1ie administrativd" trebuie inleles nu
administraliei, care urmdreSte pdstrarea ordinii publice.
3
C. Debbasch,Institutions et droit administratif, t. 2, L'action et le control de I'administration, 5e'" 6d.
refondue, P.U.F., 1999, p. 40.
t T. Dr[ganu, Drept
constitulional qi institulii politice, Tratat elementar, vol. I, Ed. Lumina Lex, Bucureqti,
1991,p.291.
s
Doctrina francezd o defineqte ca fiind ,,o formd de actiyitate a administraliei care constd in a reglementa
o activitste particulard tn vederea asigurdrii menlinerii ordinii publice" (A. de Laubaddre, J. C. Venezia,
Y. Gaudemet, Traitd de droit administratif, t.l,74e^" 6d., 1996, LGDJ, p. 789). Alti autori suslin c[ termenul de
 ア ramurd a dreptului public
「 Iヽ -,.tru| administrativ - 17

θ : i caracter preponderent prescriptiv. Ordinea publicd este conceputd a reprezenta un

:,'nim de condilii necesare pentru o viale social5 convenabil[.
:rc Intr-o valoroasS lucrare din doctrina francezd se atrage atenlia asupra faptului cd
・
_111 ::buie sd facem diferenld intre sensul dat no{iunii de ordine publicd prin art. 6 din Codul
f∫ ::',il1 9i sensul acesteia in materie de polilie administrativd; cuvintele sunt identice, dar
17
=ste vorba despre doud lucruri fbrd niciun raport intre ele. Ordinea publicd pe care polilia
::nde sd o asigure se definegte prin urmdtoarele:
:♂ a) caracterul siu pregnant material, in sensul de acliune menitd sd evite dezor-
:rnile vizibile;
b) caracterul siu public, in sensul cd polilia respectd nu numai aspectul intern, dar
.- domeniul privat, in m[sura in care activitilile se deruleazi cu efecte in exterior.
\oliunea de ,,poli1ie " provine din latinesctl ,,politia" eare reprezintd organizarea poli-
:icd. administrativd, gi grecescul ,,politeia", eare inseamni cetate. De aici nojiunea de
polilie administrativd" care semnifici, in sens restrAns, limitele impuse liberei activitdli
n : particularilor in societatea organizatd gi pe care organele " care realizeazd functia
:recutivd o stabilesc Ai o impun celorlalli, dlcit toror'.
c) caracterul siu limitat, in sensul cd se raporteazdla trei aspecte: liniStea (men!i-
:rerea ordinii pe stradi, in locurile publice, lupta impotriva zgomotului); securitatea, in
sens de siguranld in caz de accidente umane sau naturale, incendii, inundalii, conflicte
.:rmate; salubritatea prin care se aplrd igiena publica.
In dreptul gerrnan, dreptul polilienesc are o indelungatd tradilie, prima reglementare
iiind adoptatd in anul 1530, iar activitatea polilieneascl este definitl ca un drept vizdnd
tt「 _1
-tctivitatea statald de prevenire a pericolelor sart ca o activitate de prevenire a pericolelor3.
Ca o concluzie, intr-o societate democratici, ordinea publicl include respectul
drepturilor fundamentale. Exerci{iul lor e grav amenin(at atunci cffnd dezordinea se
instaleazla.
Subliniindu-se cd serviciul public are ca scop satisfacerea unor nevoi sociale prin
oijloace specffice, iar modul de acliune este constituit din prestalii furnizate uzagerilor,
doctrina a definit serviciul public ca rcprezentdnd acea activitate deffisuratd sau
tutorizatd de un organ public, prin care se realizeazd nevoi sociale de interes public5.

..polilie" presupune trei sensuri: a) reguli impuse pentru controlul activitililor private; b) personalul insircinat
s6 aplice aceste reguli; c) actele care intereseazd executarea juridicd sau materiali a reglementirilor de polilie
iP. H. Chalvidan, C. Houter, Droit administratif. Manuel practique avec des documents et des sujets corrigds,
\athan Universit6, Paris, 1996, p. 111).
1
Texful prevede cd ,,Nu se poate deroga prin convenlii particulare de la legile care intereseazd ordinea
トト ト ｈ 鑑

publicd".
2
L Nedelcu, P.l. Nedelcu, Poli1ia administrativd. Analizd comparativir, in E. Bdlan, C. Iftene, G. Varia,
D. Troan!5, M. Vdcdrelu (coord.), Administralia publicd - intre misiuni Si constrdngeri bugetare - Dimensiuni
juridice Si manageriale, Ed. Wolters Kluwer, Bucuregti, 2014, p. 130.
3
G. Goring, I. E. Rusu, Mijloace de coercilie in dreptut polilienesc. Prezentare a mijloacelor de coerci1ie
in sistemul de drept al landurilorfederale germane, inRevista de Drept Public nr. 112008,p.22.
a
J. Rivero, J. Waline, op. cit., pp.428-430.
s
Alfi autori definesc serviciul public ca find,,activitdli asumate de administralie, sau, in anumite cazuri, de
persoane private acliondnd sub autoritatea sa, pentru a indeplini anumite finalitd;i de ordin general " (J. M. Auby,
1996,p.25\.
J. B. Auby. op. cit.^
fi ) r}
-.{_ ?.
t,a(..1-l -)
18 DREPT ADⅣ IINISTRATIV

鳳 FIIndame■ た consIJ′ ξ JO■ αた αcr“ αた pr:υ れごαdmれ おrrarlia

“
ρ bJica ξJ tteprIII αd“ れおfra″ υ
“
§5.Fundamente constituJonale exprese§ i ilnplicite pentru adnlinistratia public五

К ::lW常 :帆 Tril::ef暑剛‖
pu:胤号 蹴llぶ ]乳 棚Ъ
I:4111夏
sau un regilll semiparlamentar.
DIEenlion】 m,de asemenea,ctt legea fundamentah consacrtt un execut市 bicefal,
deci un executiv↑ n care sunt doi,erl,respectiv Presedintele si Guvernul.

一
ヽた

一
Se ilnpunc prccizat ctt unul din capitolcle titlului III, ,i anume capitolul , cste

・
denTltiζ ′
fζ :κ 身frα :よ :【 :II:i':。 ctrina2 sl sc intrcbe dacち Jκ αε″α ′sis惚競 κs″ o4α J
y ιttα らαα 滋 物 ″ι′ bク 6ガ 物∫
jS″
ια″ε κあ″″ αJ αcttitα ″α lc褻″″″ ル θttα κιJθ yη
=税 `θ "羹α惚 加
“ “ “
θι″J"ι ″J/α J″ ″″JrrJ」 LP Illtrebarea,cu tcndn!五 rctO五 C江 ,are llll● sFttns care sc prcsupunc.
Nu putcm admite ctt doar autoriぬ tilc grupatc in accst capit01 lndcplincsc activiぬ li
administrativc.Nu pot i ignorate ttributiilC dc nattlぬ administrat市 五pe carc le cxerc手 五§ i

メ江
Prescdintelc,i Guvemul,autoritttli carC SC rcgttscsc in alte capitolc alc titlului IⅡ .Insう ,

露I器 ∬漁器
∫[椒 星
I潔Ⅷl腑 話器:潔TttTWi漁 謂 “
Ar mai fl dc amintit in mod deoscbit art.52 din Constitttic care rcprczina scdiul
i anume contenciosul
constimilonal al unei institulii tradiliOnalc in dreptul administrat市
§
administrativ.
El rcprezinttt instrumcl■ tul prin ctte,′ ει′αグ ノ
κお′
′α′'',m aCceptiunCa勉 ′
θsθ κsa,SC
poatc plangc dc abuzurile administralici Si O poatc“obliga pc accasta la anularea actului
的 砲 uЫ tt lnat面 Je゛ m∝ 」Q ωamm
誤 :耀 署 濯 ::野 〕;rmJcuplttaun∝

´
ln afara acestor reglemenari constitutiOnale care pot rl caliicate,ln limbaiul
doctrinei franceze,わ α z`θ θttS′ ィノθttα ′
J′θθリヮ′ θα′ θαグ ′ ″お′″′ た,ρ Jε
“ "b′ `mai putem
“ COnstituliOnale,care,de,i
identiflca,la acest capitol,,i anunlite dispozitii nu au lln
caracter expres, vizeaz五 ↑ n mod ilnplicit adlllinistratia public益 § i dreptul adlni…

´
nistrativ in ansamblul sttu.

§6。 Principalele rnodificユ ri aduse prin legea de rc宙 zuire a ConstituJei tn inateria
adnlinistratiei publice

ln uma revizuir五 din 2003, au fost introdusc prcvcderi noi in lcgea noastr五
fllndamcntal五 ,care aduc illlpoiantc modiflclri↑ n ccca cc privcstc cOnccplia de ansamblu
a legiuitorului constituallt asupra adIIlinistratiCi publice.

1
Constitulia RomAniei a fost revizuitd prin Legea nr. 42912003, aprobat6 prin referendumul nalional din
18-19 octombrie 2003 9i republicatdinM. Of.nr.767 din 31 octombrie2003.
' A. Iorgovan. TrataL op. cit., ed. aIY-a, vol. I, pp. ll1-112.
' Spunem acest lucru deoarece de esenla administra{iei publice este ca ea sd transpuni in practici
comandamente politice incorporate in norme juridice.
*
PublicatA in M. Of. nr. 1 I 54 din 7 decembri e 2004, cl modificdrile ulterioare.
ヽTIV .:::tl administrativ - ramurd a dreptului public 19

\lulte din noile prevederi au semnifica{ia de a consacra institu{ii qi principii care dau
. :
_i
:imitate
. constitulionala unui drept admini strativ european.
Vom aborda, in cele ce trmeazd,, elementele de noutate aduse de Constitulia
．
２  ・

?.:ndniei, revizuitd gi republicatdt, in special acele prevederi ale ei care pot fi considerate
--. r-r3r€ de rang constifulional, in sistemul romAnesc, ale dreptului administrativ, in ge-
■ ｍ

:-::a1. gi ale dreptului administrativ european, in special.

Constitulia Romdniei gi-a dovedit, in timp, valoarea, statornicind principiile qi meca-
:-:me1e inteme ale sistemului politic. Dupd aproape 12 ani de la adoptare, a apdrut,
fal,
--=-:r-un nou context politic, de pace sociald, de confruntare democraticd intre idei, dar qi
:: solidaritate civici in jurul intereselor nafionale, cerinla revizuirii ei2. insd, pe bun[
ヽ tc
::eptate s-a constatat in practici gi s-a suslinut in literatura de specialitate cd ,,nicio
.-,-,rtstitulie nu poate Ji veSnicd, cu atdt mai mult una elaboratd la inceputul unei perioade
.:: rranzilie de la un sistem totalitar la unul democratic"'. Este adevdrat cd o Constitulie
r″ s: caracterizeazd, printr-o oarecare rigiditate, de naturd sd-i confere aptitudinea de a
.srgura stabilitate sociali qi politici, dar ea nu trebuie sd devind o frdna in dezvoltarea
￨■ tl .',;ei naliuni, ci, dimpotrivii, sdfie o oglindd a acestei evolulii Si o punte cdtre viitora.
_51 Una din cauzele care au determinat nevoia de revizuire constitulionald a repre-
r.ntat-o gi inexisten{a in legea fundamentali a unor dispozi{ii care si fundamenteze
procesul de integrare a Rominiei in structurile europene qi euroatlantice. Integrarea
R.urmAniei in Uniunea Europeand presupune un amplu proces de reform6, care vizeazd atdt
.spectele constitulionale, cdt qi cele legislative qi institulionale'. Primele s-au realizat
:eia. celelalte sunt in curs de realizare. Cum vom avea prilejul sd aritdm, urnare a
::r izuirii Constituliei a fost introdus un titlu de sine stdtitor intitulat ,,integrarea
euroatlanticil"6, an fost consacrate noi dispozilii sau au fost modificate cele deja
一 一一

:ristente, legea fundamental5 a \drli noastre dobdndind astfel o puternici dimensiune

:rropeani qi conferind Romdniei o vocalie legitimd nu numai de a se integra in structurile
:uroatlantice, dar qi de a-qi exercita statutul astfel dobdndit. Dupi cum se susline cu
jeplin temei intr-o valoroas[ lucrare consacratd coment[rii legii fundamentale revizuite,
.instituirea temeiurilor constitulionale pentru integrarea ldrii noastre in comunitatea
:itro-atlanticd, adicd Uniunea Europeand Si Pactul Atlanticului de Nord, optimizarea

IConstitulia Romdniei din 1991 a fost publicati in M. Of. nr. 233 din 21 noiembrie 1991 a intrat in
9i
:igoare in urma aprobirii ei prin referendumul nalional din 8 decembrie 1991. Ea a fost completatd prin Legea
:e revizuire a Constitutiei RomAniei nr. 42912003, publicatd in M. Of. nr. 758 din 29 octombrie 2003, qi
::publicati de Consiliul Legislativ in temeiul arl. 152 din Constitulie, cu reactualizarea denumirilor, dAndu-se
証録

,ertelor o noud numerotare.

'C. Ionescu, Constitulia Romdniei. Legea de reyizuire comentatd Si adnotatii, cu dezbateri parlamentare,
Ed. A11 Beck, Bucuregti, 2003, prefald.
3
M. Amzulescu, Procesul de reyizuire a Constituliei, in Revista de Drept Public nr. 312003,pp.45-46.
a
lbidem,pp.45-46.
'
L. Vigan, D. I. Pasire, Mutalii aduse instituliei contenciosului administrativ de revizuirea Constituliei.
\-ecesitatea codificdrii normelor de procedurd administrativit in contextul integrdrii europene a Romdniei,
anicol publicat in lucrarea Refotmele administrative qi judiciare in perspectiva integrdrii elropene, Secliunea
pentru qtiinle juridice qi administrative, Caietul $tiintific nr.612004, Institutul de $tiinle Administrative,,Paul
\e-eulescu", p. 48.
6
Este vorba despre titlul VI al Constituliei, art. 148-149.