A-PDF

20 Page Crop DEMO: Purchase from www.A-PDF.com to remove

DREPT the watermark
ADⅣ IINISTRATIV

corespunzdtoare q sistemului decizional in cadrul regimului politic, perfeclionarea

democraliei constitulionale prin proclamarea unor noi drepturi fundamentale Si,
indeosebi, prin intdrirea mijloacelor constitulionale de protec{ie a drepturilor Si liber-
tayilor cetdlenilor "' au reprezentat principalele obiective ale procesului de modificare a
..1

legii fundamentale in 2003.

Perspectiva integrdrii RomAniei in Uniunea Europeani a atras astfel nevoia de a pune
in consonan!5 administralia publicd naliona16 cu structurile administrative de la nivelul
Uniunii Europene, pentru a le face compatibile cu structurile administrative ale !6rilor
membre ale U.E. A fost astfel nevoie sd se vind cu inovalii nu numai in structura autori-
tililor administraliei publice centrale gi locale, ci qi in ceea ce privegte natura gi regimul
unor sericii publice2.
Nu numai in Romdnia, dar qi in alte sisteme de drept, statele membre au trebuit
s[-gi adapteze sistemele juridice gi administrative3.
Acquis-ul comunitar, formalizat sau neformalizat, contribuie la crearea unei
convergente la nivelul politicilor administrative dezvoltate de guvernele nalionale, con-
ducAnd treptat la crearea unui ,rspafiu administrativ european"4. in plan juridic, se
trece, astfel, de la un drept administrativ na{ional cltre un drept administrativ
comparat gi, in timp, citre un drept administrativ european unitars.
Modificirile care au fost aduse Constituliei prin Legea de revizuire pot fi grupate in
doud mari categorii, din punct de vedere al cauzelor care le-au generat:
a) modificiri impuse de evolu(ia de ansamblu a societifii romAneqti din 1991,
prin intermediul cdrora s-a urmdrit gdsirea unor solulii pentru probleme apIrute in
intervalul scurs de la intrarea in vigoare a legii fundamentale a RomAniei;
b) modificiri impuse de procesul de aderare a RomAniei la structurile euroatlantice6.
Fac parte din cea de-a doua categorie urmitoarele prevederi constitulionale nou
introduse prin legea de revizuire: dreptul conferit cetl{enilor Uniunii Europene de a
alege Ei de a fi aleEi in autoriti{ile administra{iei publice locale din Romflnia [art. l6
alin. (4)J; dreptul cetifenilor rom0ni de a alege 9i de a fi aleqi in Parlamentul
European (art. 3B); dreptul cetlfenilor striini Ei al apatrizilor de a dob0ndi terenuri
in proprietate, prin acte incheiate intre vii (inter vivos) qi pentru cauzil de moarte
(mortis causa), introdus prin art. 44 alin. (2/; posibilitatea inlocuirii monedei nafionale
cu moneda europeani [art. 137 alin. (2)J; consacrarea unor reglementiri speciale, de
drept substan{ial gi de drept procedural, referitoare la procesul de aderare a

1
M. Constantinescu, I. Muraru, A. Iorgovan, Revizuirea Constituliei Romdniei - Explicalii Si comentarii,
Ed. Rosetti, Bucuregti, 2003, NotI explicativS.
2
A. Iorgoran, Tratat de drept administrativ, vol.I, ed. a IV-a, p. 9.
' D. Maus, prefaJa la lucrarea Jean-Luc Sauron, L'administration franqaise et I'Union Europdenne, La
documentation frangaise, Paris, 2000, p. 5.
a
I. Alexandru (coordonator), I. Go{an, I. V. Ivanofe C. C. Manda, A.-L. Nicu, C. S. Sdraru, Drept
administrativ european, Ed. Lumina Lex, Bucureqti , 2005, p. 21.
5
I. Alexandru, Drept administratiy comparat, Ed. Lumina Lex, Bucuregti, 2000, p. 180.
6
S. I. Stinih, Cdteva aspecte ale revizuirii Constituliei Romdniei, in lucrarea Reformele administrative si
judiciare in perspectiva integrdrii europene, Secliunea pentru gtiinle juridice qi adminishative, Caietul $tiinliflc
nr.6l2004,Institutul de $tiinle Administrative ,,Paul Negulescu", pp. 5-6.
 う４
- '',,srttl administrativ ramurd a drepttiltri public

Iom0niei la organismele euroatlantice (titlul VI referitor la ,,integrarea euro-

dlanticd", articolele l48 Si 149).
Trebuie precizat ci aspectele care fac obiectul de reglementare al prevederilor mai
ss menlionate nu sunt rezolvate prin simpla reglementare a lor la nivelul legii
frndamentale. Este nevoie ca ele si fie dezvoltate prin legi, cu caracter organic sau
cdinar, care vor reglementa domeniile la care se refer6 prevederile constitulionale
rrzultate in urma revizuirii.
Un alt aspect foarte important este acela c[ aceste modific[ri, in cea mai mare
lnrte a lor, au fost transpuse in practicl numai dupi momentul integririi Romflniei
I structurile euroatlantice - 1 ianuarie 2007.
Art.l alin.(3)proclamtt Rommia ca s″ ′虎 静り ぁ ル θ6“ ′
′ε′
J sθ θjα6α ″
λ加θ
渤 κJめ ′
ιαθzα ルち″ η 勧′
ブ Jb″ 力′
ル ゞ′′ ′Jθ εθttθ κjあ ろ ′
Jわ θ′“ zソ οJttrθ α θだθηα ″ ′
αル ′ J Jブ

口 ακら 歩 η ゎたα ゞJ′腸Z′ お 笏J′θ′ ′′

′c rψ r"J4ガ ツαわ r,sη rθ の 物 ψ J′ j′ 笏J″ αク ′ ′br
勧 θcrα ι α′
ι′υ θ協 腸ノ′θ “ ∂κ ゞJJグ θα肋′′ わ′Rι νθル″ιJ ttκ “Dθ θ ′jι f9∂ λ ∫J sγ κ
`Jθ “ `zι `
′ rα κ′
α′ θ・
Acest tcxt a fost pεttial modiicat h"de cel existent m f。 .1..a initialtt a Constittiei,
詭 五modiicう 面le inteⅣ enite au o semniicttiC asupra cttcia sc cu宙 ne tt zあ o宙 m.Este
lor demOcratice ale poporului
vorba, 1■ prilnul rand, de referirea la spiritul tradi:五
mman,i idealur■ e Revolutiei din Decembrie 1989,care rclcvtt Jcgグ κ 錫″θ3,ん 訪κα
j′ α θθκ`傷 ′傷′Jθ 4α ′θ∫′ れ
″ ″″εグ 訪κ Rθ ∂刀 ゞ ″Jκ θ″ ノ JJθ ル κ あ θη″ル αル 虎 θθ ′ ′ S′ ′
jα

グαtt πκθ“α κα κα θθκ θ “

′励 κ ι
′ ε
θκ “j`ィ “
ブ
θκα 勉勧 r6θ わ r α′
θ “ 傷
θα
raゎ gJα ′ λ
Jθ sα rα Jソ s′ み
“ “
l.
籠訪″′′θκ″νグ θ θε′ ″′θ∫JJ′ bθ r″ た れ Rθ ´″α
“ “
Acest articol este rOdactat ttn deplin acord cu valori fundamentale,recunoscute
h lll可 Oritatea dOcumentelor europene,i internationale,i m toate democratiile
mmstitutionale.Astfel Tratatul privind Unitlnca Europeantt prevedc in a“ icolu1 2 c五
UIliunea Europeanう se intemei年 五 pe principiilc libcrt4五 , demOcr4ici, respectttii
drcpturilor omulul,1 libё rtれ ilor fundamcntalc,precum§ l al stattllui de drept,princlpli
care sllnt colnllne si statelor inembre,,i respccttt dreptllrile l田 ndalncntale astfel cunl sullt
acestea garantatc in Cowcnlia CurOpc叩 滋a drcptllrilo■ omului,i libc■ 奪lor ftlndal■ cntale
ゞCuln rezu雌 五ele din traditiile constiillionale cOIlllllne Statclor membre.
In cottinutul art.l alin.(3)vom regttsi proclallllate astfel de valori,cum ar i caracterul
ntului rOman de stat de drept,democratic si social,dcllmitatea, dreptatca si plllralismul
politic,dreptll■ le si libert4ile nlldamentalc.Dc altfel,llla p五 m pnncipiu general al
dreptului rectlnoscut m literatura de spccialiatc2 cste protectia drepturilor fundamentale
ale omului,iar primul articol al Constimlici aSCaztt drepturile f翫 ldamentale ale omului
prrntre valorilc suprcmc si garalltate,ceca ce reprezinttt consinurea prin ConstituJe a
acestui principiu fundamental ,i a valorilor unaniln acceptate pe plan european。
た este prevederi din legea fttndal■ cntaltt a Romanici sunt in dcplill acord cu articolu1 2 din
Tratatul de instituire a llnei Constittltii pentru Europa,care prcvede ctt Uniunea se bazeaz滋
pe valor■ e respecarii demni饉 t五 umane,a libertttt五 ,a demOcra,ei,a egalitttii,a

' 1,p5
C. Ionescrr, Constitulia Romdniei, op. ε′
2
O. Manolache, Drept comunitar,Ed. All Bcck,Bucurcsti,2003,p24
22 DREPT ADⅣ IINISTRATIV

statului de drept, precum gi pe respectarea drepturilor omului. Textul mai prevede ci

,,aceste valori sunt comune statelor membre intr-o societate caracterizatd prin pluralism,
toleranld, justilie, solidaritate Si nediscriminare " .

Tot in urma revizuirii Constituliei, articolul 1 a fost completat cu doui noi alineate.
Este vorba, mai intAi, despre alineatul (4) care dispune cd,,statul se organizeazd potrivit
principiului separaliei Si echilibrului puterilor - legislativd, executivd Si judecdtoreascd
- in cadrul democraliei constitulionale." Pe aceastd cale a fost complinitd o carenli
constitufionald, care, in opinia unor autori, ca gi a unor politicieni, a atras vehemente
critici, in vreme ce alli autori au considerat cd nu este nici pe departe vorba despre un vid
al Constituliei care sd afecteze caracterul ei democratic, ci despre o reflectare in legea
noastri fundamentali a spiritului constitutionalismului european modem. Din momentul
in care a fost consfinlit prin Constitu{ii, principiului separaliei puterilor i s-au adus qi
unele corective, cum ar fi colaborarea intre puteril.
Este important de qtiut c[ elemente ale principiului separaliei puterilor au fnceput sd
apard in dreptul nostru in mod treptat, in cadrul unui proces indelungat, tnainte de
consacrarea lui legald. Este un proces original, romdnesc Si a constat, pe de o parte, din
despdr{irea atribuliilor judecdtoreEti de cele executive, iar, pe de altd parte, din inilierea
unor acte de legiferare scrisd, care au pregdtit aparilia unei noi puteri a statului-aldturi
de cea executivd Si cea judecdtoreascd, anltme pttterea legiuitoare2.
Teoria in sine a separaliei puterilor a fost elaboratd in epoca de apogeu a absolu-
tismului monarhic de tip feudal gi a fost promovatS cu scopul de a pune in lumind lipsa de
suport legitim a acelei organizalii statale. Eaviza inldturarea regimului absolutist qi instau-
rarea unui regim demo cratic, prin reformarea radicald a sistemului statal de atunci3.
Un al doilea alineat nou introdus prin legea de revizuire il reprezintd actualul alineat
(5) care prevede cd ,,in Romdnia, respectarea Constituliei, a suprema[iei sale Si a legilor
este obligatorie ". Nu avem de-a face cu o noul prevedere constitu{ionali, ci cu o
noui pozi{ionare in Constitu{ie a unei prevederi preexistente modificirii, dar care
era plasati in titlul al doilea, Capitolul III referitor la indatoririle fundamentale.
Plasarea principiului respectlrii Constituliei, a supremaliei sale qi a legilor in chiar
primul titlu, denumit ,,principii generale" gi primul articol al Constituliei, denumit,,statul
rom6n", nu este o simpl[ modificare de form[, ci una de conlinut, prin care practic s-a
transformat statutul acelei prevederi, care anterior reprezenta una din obliga(iile
fundamentale ale cetifeanului, iar in prezent constituie un principiu fundamental de
organizare gi func{ionare a statului romfln.
Principiul supremaliei Constituliei iqi are originea in pozilia supraordonatd a acesteia
in cadrul sistemului juridic, determindnd supralegalitatea constitu(ionalia.

t
C. Ionescu, Constitulia Romdniei, op. cit., p.6.
' E. Cemea, Aparilia principiului separaliei puterilor in dreptul romdnesc, in Revista de Drept Public
nr. 111999,p.3.
3E.Molcu1,
Despreseparaliuneaputerilorstatului,inRevistadeDreptPublicnr.312003,p. l.
o
L. Viqan, D. I. Pasire, Mutalii aduse instituliei contenciosului administrativ de revizuirea Constituliei.
Necesitatea codificdrii normelor de procedurd administrativd in contextul integrdrii europene a Romdniei, in
lucrarea Reformele administrative Si judiciare in perspectiva integrdrii europene, Secliunea pentru qtiinle
juridice qi adminishative, Caietul $tiinlific w. 612004, Institutul de $tiinfe Administrative ,,Paul Negulescu",
p. 48.
 tdministrativ - ramurd a dreptului public 23

- n a1t arlicol care trebuie avut in vedere este art. 4 alin. (2) care prevede cd. Romania
, -. !..7tt'iu comund Si indivizibild a tuturor cetdyenilor sai, .fdrd deosebire de rasd, de
':' ,..tlitate, de origine sociala, de limba, de religie, de sex, de opinie, de apartenenla
-' .-.7. cle avere sau de origine socialii. Acest text trebuie coroborat cu articolul 16
. r. , 1). potrivit cdruia cetiilenii sunt egali in Jaya legii Si a autoritdlilor pttblice, .fdrd
' .isii Si discriminiiri.
Practic in aceste texte reglsim consacrat un principiu fundamental recunoscut ca atare
- ::-ptul comunitar, aplicabil gi in dreptul administrativ european, evocat de unii autori
:-:. sintagma interdic{ia discriminiriir gi iar de al1ii prin cea de principiul egalitifii2.
O prevedere constitulionalS care are directd aplicabilitate in problematica propusd
.-.,.rzei gi care reprezintd o veritabili bazd constitulionald expresd pentru dreptul admi-
- !::rti\ european o reprezintd art. 16 alin. (4), text rezultat in urma modificdrii
-::.tirutiei Rom6niei in anul 2003, care prevede cd in condiliile aderdrii Romdniei la
-'..'.tu€a Europeand, cetiilenii Uniunii care indeplinesc cerin{ele legii organice att
-'::';ul de a alege Si de afi aleSi in autoritdlile administraliei pttblice locale.
Introducerea prin Constitu{ie a acestui text este o consecinld a aderdrii tArii noastre la
-:--inea European5. Dupd cum se susline cu deplin temei in doctrind, intr-o Europd
'-
:-.:i. in care locuitorii statelor membre ale Uniunii vor avea gi o cetdlenie europeand, va
:.rsrbil ca orice cetdlean al unui stat membru sd fie ales de comunitSlile locale din
i.-:rania in autoritdli ale administraliei publice locale, lardca prin aceasta si se aduci o
: :;Icare esenfialS a principiului suveranitdlii nalionale3.
Un alt text constitutional care are aplicabilitate expresi este arlicolul 38 care con-
un drept fundamental al cetdteanului romdn, dreptul de a li ales in Parlamentul
'..':i
E u ropean.
Este vorba despre o dispozilie constitulional5 nou introdusd in urma revizuirii din
- .t-1. confotm cireia in condiliile aderdrii la (Jniunea Europeand, cetdlenii romani au
:':ttul de a alege Si de afi aleSi in Parlamentul European.
Era firesc ca, odati cu integrarea Rom6niei in comunitatea unicd europeand consti-
.--:a prin Tratatul de la Maastricht, posibilitatea de a candida in alegeri locale gi din
:.:iea cetdlenilor altor state, sd fie consacrata gi in sistemul romdnesca, ceea ce s-a
" ::mplat prin art. 16 alin. (4), analizat anterior.
-\derarea atrage, ins[, qi pentru ceti]enii romini dreptul de a fi alegi in Parlamentul
l -ropean, pe care forma iniliala a legii fundamentale nu-l prevedea qi care a trebuit si fie
,::ltl introdus prin legea de revizuire din 2003. Constatdm cd, in urma revizuirii Consti-
:-:lei. catalogul drepturilor fundamentale ale cet5lenilor a fost completat cu inc6 doud
::epruri electorale recunoscute cetilenilor romAni, dreptul de a alege gi a fi alegi in
l::lamentul European. Analizdnd conlinutul arlicolului 38 vom constata cd exercitarea
efectivl a acestui drept a fost condi(ionati de momentul integr[rii in Uniunea
Europeani qi de respectarea condi{iilor concrete cuprinse in actul de aderare'.

' J. Schwarze, Droit administratil'europien, Office des Publications Offrcielles des Communaut6s
! -roptennes, Bruylant, 1994, vol. I, p. 9.
- O. Manolache , op. cit., p. 35-38.
' C. Ionescu, op. cit., p.23.
l G Iallcu,D′ あ ″ガ乏 ′ ι″
jろ
″′
′′∫′ ガ″′
た /ir″ あ αた Ed All Beck,Bucurcsti,2003,p238
′″′
'I INIllral■l,E.S T独 五scscu,D″ (ψ"あ `ο′s″ ″″0″ α′′
“ノ772S`力 ″ノ′ο′ブ
Jた
1":■ p98 ``ο “ `,vol H,Ed All Bcck,Bucurcsti,
24 DttPT ADPIINISTRATIV

in mod obignuit, prin intermediul drepturilor electorale, cetSlenii sunt implicali in

exercitarea actului de suveranitate la nivel nalional. Drepturile electorale nou introduse
prin articolul 38 nu implicd participarea cetdlenilor romdni la exercitarea puterii la nivel
european. Prin exercitarea acestor drepturi, cetdlenii romdni sunt implicali in desemnarea
membrilor unei institu{ii reprezentative la nivel european, care se alege printr-un proces
electoral asemdndtor celui prin care se constituie parlamentele nalionale ale statelor
membre.

in cadrul organizaliei internalionale suprastatale care este Uniunea Europeand s-a

constituit astfel o institulie care poarti denumirea de Parlament, eare, prin Actul Unic
European din 1984, a dobdndit caracter reprezentativ direct, democraticl.
De aici concluzia cd este vorba despre noi drepturi electorale pentru ceti{enii
romini, dar care nu se incadreazil in categoria celor exclusiv politice in sens tradi-
{ional, intrucflt nu implici o participare la exercitarea suveranitifii de stat, ci o
participare la un proces electoral menit s[ desemneze un organ reprezentativ la
nivelul unei organizafii supras tatalez .

Analiza complexd a acestor drepturi, ca gi a celui introdus prin art. 16 alin. (4),
trebuie realizatd, prin raportare la conceptul de cet[(enie european[, care a fost consacrat
prin Tratatul de la Maastricht qi dezvoltat prin cel de la Amsterdam. Statutul
Parlamentului European este consfinlit gi prin Tratatul de la Lisabona', cate prevede cd
Parlamentul European este ales prin yot wiversal direct de cdtre cetdyenii europeni, prin
scrutin liber Si secret, pentru un mandat de cinci ani.inparteaall-aa aceluiagi Tratat,
regdsim nofina conform cdreia cetdlenii Si cetalenele Uniunii au dreptul de a alege Si de a
fi aleqi in Parlamentul European, precum Si in cadrul alegerilor locale in statul membru
unde iSi au reSedinla, in aceleasi conditrii ca Si resortisanlii acelui stata. Aceleagi drepturi
le regdsim qi in Charta drepturilor fundamentale, adoptati la Nisa in decembrie 2002, care
prevede cd oricare cetdtean sau cetdleand a Uniunii are drept de a alege Si de afi ales in ￨￨￨￨
cadrul alegerilor pentru Parlamentul European, in statul membru tn care acesta iSi are
reSedinla, in aceleasi conditrii ca Si resortisanlii acelui stat.
Prin art. 44 alin. (2) se consacrd regimul dreptului de a dobAndi in proprietate
terenuri in Rom6nia de citre ceti{enii striini. Este cunoscut faptul c5, in forma
ini1ial5, Constitulia Rom6niei interzicea cetdlenilor strdini qi apatrizilor sd dobdndeasci
dreptul de proprietate asupra unor terenuri in lara noastri5.
$i articolul privind dreptul de proprietate privatd a fost modificat, fostul articol 4l
devenit articolul 44, dar analiza lui o vom intreprinde la regimul proprietSlii publice.

1
I. Muraru, E. S. Tdn[sescu, op. cit., p.99.
2lbidem,p.99.
3
Tratatul de la Lisabona (Tratatul privind Uniunea Europeand) a fost semnat 1a 13 decembrie 2007 gi a
intrat in vigoare la 1 decembrie 2009.
a
Articolul 20 (ex-articolul 17 TCE) din Tratat.
5
Fostul art. 41 alin. (2), devenit, in urma republicdrii, art. 44 alin. (2), prevedea cd,,Proprietatea privatd
este ocrotitd in mod egal de lege. Cetdlenii strdini qi apatrizii nu pot dobdndi dreptul de proprietate asupra
terenurilor ".
 administrativ * ramurd a dreptului public 25
ｈ

O alta modificare care a fost impusd tot din necesitatea de a pune in acord legea
ｒ ｄ

: -.s::6 fundamentald cu reglement6rile internalionale in materie o reprezinti recunoag-

:;rea dreptului minoritl{ilor nafionale de a-gi folosi limba maternl in administra{ie
認 ｓ ｙ

il j usti(ie.
\rticolul 120 alin. (2), nou introdus prin legea de revizuire, prevede cd, in unitdlile
;:.::rristrativ teritoriale in care cetdlenii aparlindnd unei minoritdli nalionale au o
:, ''"-iere semnificativd se asigurd folosirea limbii minoritalii nalionale respectiye in scris
: '1':tl in relaliile cu autoritdlile administraliei publice locale Si cu serviciile publice
;. - -,itcentrate, in condiliile prevdzute de legea organicd.
Iar ar1. 128 alin. (2) recunoaqte cetdlenilor apar{indnd unei minoritali nalionale
:-::,tul de a se exprima in limba maternd infa\a instanlelor de judecatd, in condiyiile
.:.. organice.
Constatdm o diferenfi intre cele doui texte, in sensul c5, spre deosebire de art.120
:.:e condilioneazd dreptul minoritdlilor na{ionale de a folosi limba materna in relaliile
:.- autoritdlile administraliei publice gi cu serviciile deconcentrate de existenla unei
:-:deri semnificative a minoritdlii respective, art. 128 nu mai impune nicio limitd de
-:jrn teritorial sau numeric. Altfel spus, principial, cetilenii apa(indnd unei minoritdli
-.::onale se pot exprima in limba maternd in fala instanlelor judecdtoregtil.
Ceea ce este comun celor doul dispozilii este faptul cd ambele trimit la cite o lege
,rrganici prin care sI se dezvolte confinutul dreptului pe care ele il previd.
Ram0ne ca aceste legi si stabileascl modul concret in care cetl{enii aparfinind
unei minoritl{i na{ionale ipi pot folosi limba materni in rela{iile cu autoriti{ile
iarului, legiuitorul romfln avflnd sarcina de a veghea ca exercitarea acestor drepturi
ii nu se transforme in abuz de drept2.
Cele dou5 dispozilii sunt in concordanld atAt cu prevederile Convenfiei-cadru privind
::,-.tec[ia minoritdlilor nationale3 cAt qi cu cele cuprinse in Carta europeand a limbilor
, ::ionale sau minoritarea.

O altd prevedere constitulionalS la care trmeazd s[ ne raportdm, dar care prezinti.

::3res mai ales pentru dreptul financiar este cea de la art. 137 alin. (2) care prevede ci
-l[oneda nalionald este leul, iar subdiviziunea acestuia banul. in condiliile aderdrii
RomAniei la [Iniunea Europeand, prin lege organicd se poate recunoaEte circulaliu Si
inlocuirea monedei na(ionale cu aceea a Uniunii Europene".
Dupd cum se susline in literatura de specialitate, dacd in alte state problema inlocuirii
:-,,rnedei nalionale cu moneda europeand a fost tranqati prin referendum nalional, in tara

″ ¨
現 淵 号 ζ … Convcr●
つ愚 icolul 10 alin(3)an
C prcvcde cう ,,S″ たたsθ ″″
α″″ sι α
″g″ ι sa g。 た″
′ιzι ぼ

だε
a″ ブ ttoα ″
ιの 〃滋′ "グ
′θ 'α
″″″
″ιJ″ ′
″οガ″″″ α″ ο″αたJθ α′″力 α
"り
″,`“ ′Юηワ″滋″″ら ″ο″ ″ι グ′ιω″
"rarJ
Й″′ εZ′ ガツノ ′ι″ ″ο″ッθル α″ as″ ガゴsα l%滋 ′α滋4α ゞJ ια Zα αιクZα ガιJ ειJ Sι αttε ゴ"′
sa s`.′ ι″ θια
`∫
″らど''`″ “ "α
4 Art.9 din Carta prevcde ca,,Sraた
た sa″ ″α″″ Sι Oら ′ ″ブ ″力 ′οS″ ια″ タブ″加οガ 1::加 ブ″S'j″ ι,
:α ε ε ブ
κγ ″scrり,it"ο α ″″ ″ ″う ″′′θ κ ,ο α
″ιあ″α α J″ ′″グ″ ″ ιJ″ ″οガ′4″ ″
“ο″ αルプ 郷 `夕あ α Sι ″οκω
`′

`々
′ 〃'iga sグ 夕″
魔 万 e」S″ ″ツι '' `′
“
26 DREPT ADⅣ IINISTRATIV

noastrb opliunea a fost conferiti forului legislativr. Analiza conlinutului art. 137 alin. (2)
teza a doua duce la urmltoarele concluzii privind aceastd prevedere constitulionali:
a) circula{ia qi inlocuirea monedei nalionale cu aceea a Uniunii Europene se va putea
realiza numai in condiliile aderdrii Romdniei la Uniunea Europeani;
b) textul constitulional consacrd o normi cu caracter permisiv, gi nu imperativ. El
prevede astfel cd se poste recunoagte circula(ia gi inlocuirea monedei nafionale cu
aceea a Uniunii Europene, qi nu se ya recunoa$te respectiva mdsurS.
Va fi astfel posibil si existe situalia care se regisegte qi in alte state, cum este Regatul
Unit al Marii Britanii gi Irlandei de Nord, unde nu a fost aprobatd.lrecerea la moneda
europeand gi renunlarea la moneda specificd acestei !iri, puternica gi bdtrAna lird, englezd,.
c) in sfrrgit, modul in care sevarealiza mdsura respectivi va fi decis prin lege organicd.
O semnifica{ie deosebit[ pentru problema supusd analizei au prevederile titlului VI
din Constitulie referitor la integrarea euroatlantici, art. 148-149.
Articolul 148 poarti denumirea de ,,Integrarea in Uniunea Europeani" qi are
urmdtorul conlinut: ,,Aderarea Romdniei la tratatele constitutive ale Uniunii Europene,
in scopul transferdrii unor atribulii cdtre institttliile comunitare, precum Si ale exercitdrii
in comun cu celelalte state membre a competenlelor prevdzute in aceste tratate, se face
prin lege adoptatd in Sedinla comund a Camerei Deputalilor Si Senatului, cu o majoritate
de doud treimi din numdrul deputalilor Si senatorilor. (2) Ca urmare a aderdrii, preve-
derile tratatelor constitutive ale Uniunii Europene, precum Si celelalte reglementdri co-
munitare cu caracter obligatoriu au prioritate fald de dispoziliile contrare ale legilor
interne, cu respectarea prevederilor actului de aderare. (3) Prevederile alineatelor (l) Si
(2) se aplicd, in mod corespunzdtor, Si penffu aderarea la actele de revizuire a tratatelor
constitutive ale Uniunii Europene. (4) Parlamentul, PreSedintele Romdniei, Guvernul Si
autoritatea judecdtoreascd garanteazd aducerea la indeplinire a obligaliilor rezultate din
actul aderdrii Si din prevederile alineatului (2) (5) Guvernul transmite celor doud
Camere ale Parlamentului proiectele actelor cu carqcter obligatoriu inainte ca acesteit
sdfie supuse aprobdrii instituliilor Uniunii Europene."
Prin articolul 149, se reglementeazd, ad,erarea la Tratatul Atlanticului de Nord.
Textul prevede cd, aderarea Romdniei la Tratatul Atlanticului de Nord se face prin lege
adoptatd in Sedinla comund a Camerei Deputalilor Si Senatului, cu o majoritate de doud
treimi din numdrul deputa{ilor Si senatorilor.
AnalizAnd cele doud noi arlicole, constatim ci ele cuprind prevederi care privesc
atit aderarea in Uniunea Europeani, cf,t Ei la Organiza{ia Atlanticului de Nord.
in ceea ce privegte aderarea la Uniunea Europeand, observdm cI legiuitorul consti-
tuant derivat a adoptat solulia exercit[rii in comun de citre statele membre a puterii de
reglementare, solutie care este prevdzutd in Titlul III referitor la ,,Competen{ele
Uniunii", articolul 9 privind ,,principiile fundamentale", potrivit c5ruia delimitarea
competenlelor Uniunii are la bazd principiul atribuirii iar exercitarea competentelor
Uniunii are la bazd principiul subsidiaritdlii Si al proporlionalitdlii, in virtutea cdrora
Uniunea se bucur[ de competen{e in limitele care i-au fost atribuite de statele membre, in

I
C. Ionescu. op. cit.. p.285.
 27

11■ ■:I:iC actlllui constitutiv§ i in vcdcrea realizttrii scopurilor pentlu cttc a fost crcat五 .

-1■ _:[e adcrarc a Romanicila uniunea Europcantt cstc un act de o impo■ an!五 deOsebit五 ,

1.: 三二i,i adoptarca sa prin lcgc,in sedinl五 comunう a cclor doua Camcre alc Parlamen―
―_二 [u maOritatca caliicaa dc dOua trcimi din numartll parlamcntarilor.
■lincatt11(2)prcvede cぅ urmare a aderttr五 ,prevederile tratatelor constitutive ale
L EliunH Europene, precum ,i celelalte reglement】 ri colnunitare cu caracter obliga―
五u au prioritate fatユ de dispozit五 le cOntrare ale legilor interne, cu respectarea
11、

コ tlderilor actului de aderare.

『 =｀
1■ alincaml(3)rcgttSim pК vcdcrca,■ rcasc五 ,dc altfcl,confoln careia prevederile
l rttnelor doutt alineate se aplicl,in mod corespunztttor,,i pentru aderarea tttr五 nOastre
■ ictele de revlzuire a tratatelor constitutive ale Uniun五 ]Europeneo P五 n silnilitudinc,
二=1=:3 dc revizLlire a廿
試 江elor,avand acccasi fo4五 jllridictt cu actelc supusc rcvizui五 i,vor
fニ ニ:i acelasi rcgimju五 dic↑ n ccca cc p五 vcste procedura dc adoptare si fo4a lori正 diC五・
_ヽ lincatul(4)al aniCOlului 148 instituie obligatia autOritttti10r publice care exercit五

F「 erOgativele celor trei clasice puteri in stat de a garanta aducerea la↑ ndeplinire a
[bligat五 lor rezultate din actul aderユ r五 ,i din prevederile alineatului(2)care insti…
―
■ie prioritatea dreptului comunitar asupra dreptului national・ O ascmenca obliga!ic
,二 ■■lba, ln succcsiune: Parlamentului, ln calitatea acestuia dc θ4gα ″ rψ ″2_― θ77′ α′
′ソ
ρ ′ ″ffJIrブ ″θ/77′ ″ Presedintelui,care,ca§ cf de stat,cste rcρ ′ 77′ α77′ α′s′ α―
iぎ 7,7α ′ ο θ

「
,・

`zθ
:;:ル ,ρ ′
α77′ κ′
θr77∫ ノθχ′
θ″77;Guvernului,carc
arc lllisiunea ca,′ ηわαzα ρ′οgrα 7777r′ 夕′sarr
・ αrθ αεε ″′グθPα 7α θ″ち Stt αSな夕″θrθ α′
!r｀ α ″ ″α′θαρθ′ ′′
たガ ′′ ι″η ′ ′ ι″κ
rご
」 響 7・

j:￨,i autorittttii judectttoresti,carc錫

“ `′ `χ `α
れゎ ′ θα ル S′ ″′ θノ加 Rθ“/77d″ ノ
α ″θわ夕′ θ sタ
"″
1:「 ご
ご′θ′″
θ ′
ZrJ7θ α/7・ θ
ρ′ fr′ ε
θ777fr77'rrr″ αs夕 ρ′
α6θ ′ ′
′θ77α ′
`771′ "′ ",77α
Prin ultilllul alincat al alt. 148 se instituic o rcgultt proccdurala care priveste rapor―
―
■ilc dintrc Guvcm i Parlament si carc obligtt Guvcmul stt transⅡ littt celor dou益
§
t ■mere ale Parlamentului proiectele actelor cu caracter obligatoriu ttnainte ca
■cestea sユ fle supuse aprobttr五 institut五 10r uniun五 Europene。
Articolul 149 continc O dispozitie prOCCduraltt refcritoarc la procedura dc adcrare a
F、 ]IllaniCi la organizatia Atlanticului de Nord.Ca,i adcrarea la Uniunca Europcan嵐 §i

ti■ la organizatia Atlanticului de Nord sc rcalizcaztt prin lege adoptatЙ in ,edinta

comunう a Camerei Deputatilor Si Senatului,cu o majoritate de doutt treimi din
numttrul deputati10r,i senatorilor.
Inscjerca exprcstt m ConsutLltie a pHncipiului sep肛 吋ici si echilibmlui putc五 lo■ 1灘 girca
l=CCSului la■ ulcliilc Si dCllmitailc ptlblicc,cu prcvedcri refcl・ itoarc la dreptul dc a dcge si de
l i alesi in strllctllrile adllllnistrativc localc al cct五 !cni10r statelor mclllbrc alc Uniun五
三uropcnc,drcptLll CCtaenilor romani de a alegc si de a■ alesi m Parlalllcntlll Europeall,noilc
iispozil五 din titlul consacrat intcgrani ewoatlantice rcprczint五 ,ね 轟 mdoial五 ,reglemenari
indispensabile aderttrii Romaniei la uniunea European五 , ce creeaztt la rangul prin―
cipiilor constitulonale,cOmpatibihtatea dephn五 ↑
ntre sistemul na,Onal§ i cel comunitar
de organizare politic五 ,economicl,institutiOnal五 ,i funC10naltt a statuluil.

1
B. Maria Carmen Predescu, Armonizarea legislativd - componentd a integrdrii europene, in lucrarea
J.elbrntele administratiye Si judiciare tn perspectiva integrarii europene, Secliunea pentru qtiinle juridice qi
.dmrnistrative, Caietul $tiin1ifi c rr. 6l2004,lnstitutul de $tiinle Administrative ,,Paul Negulescu", p. 90.
28 DREPT ADⅣ IINISTRATIV

Trebuie avut in vedere cd armonizarea legislativd nu pretinde statelor membre o

identitate de reglementare, ci o compatibilitate, similitudini tntre institulii Si competenlele
acestora, respectarea unor principii largi de organizare Si funclionare ce lin de scopul
reglementdrii Si nu de mijloacele prin carefinalitatea este atinsdl.
Este insd neindoielnic faptul ci dreptul rflmine mijlocul principal de constituire,
de extindere qi de consolidare a U.E. intreaga construcfie europeani are loc in
temeiul normelor de drept qi anume, a celor de drept public, in special a celor de
drept administrativ2. Foaia de parcurs pentru Rom6nia a fost qi continud sdvizeze refor-
mele administrative qi judiciare, aldturi de cele economice3, astfel incdt rolul dreptului
administrativ va rSmdne unul considerabil.

Spre o noud reformd constitulionald: stadiu Si perspective

Problema reformei sistemului constitulional romdnesc preocupi at6t doctrina de
specialitate, cdt gi viala publicd romAneascd, in ansamblul ei. Temele abordate in doctrini
se refer6, in principal, la modalitd{ile prin care Constitulia poate fi revizuitd, distinclia
dintre puterea constituantd, autoritatea constituantd, adunarea constituantii Si ce anume
poate sd schimbe puterea constituantd: intreaga Constitulie sau o parte a acesteiaa.
Astfel de abordSri sunt cu atdt mai legitime cu c0t actuala Constitulie a Rom6niei
conline un articol in care consacrd limitele revizuirii, unde sunt enumerate acele pre-
vederi constitulionale care nu pot face obiectul niciunei revizuiri. Este vorba despre
dispoziliile constitu(ionale privind caracterul nalional, independent, unitar Si indivizibil
al statului romdn, forma republicand de guverndmdnt, integritatea teritoriului, inde-
pendenla justiliei, pluralismul politic Si limba oficiald. Pe l6ngd aceste limite exprese ale
revizuirii, in alineatul (2) al articolului 152 sunt prevdzute anumite limite de rezttltat, care
atrag imposibilitatea deterioririi protec(iei constitu(ionale conferite unui set de
valori5, precizind, cd nicio revizuire nu poate fi Jdcutd dacd are ca rezultat suprimare'a
drepturilor Si a libertalilor fundamentale ale cetdlenilor sau ale garanliilor acestora. in
fine, ultimul alineat conline o interdic(ie, nu o limiti, in sensul cd legea fundamentald nu
poate fi revizuitd pe durata stdrii de asediu, de urgenld sau tn timp de rdzboi.
Necesitatea unei noi modificdri a legii fundamentale este o tem[ care apare din ce in
ce mai des qi in dezbaterile reprezentanlilor diferitelor autoritE{i publice din lara noastri.
Se proiecteazd tot soiul de modele. Se avanseazl solulii, multe dintre ele generate de
anumite interese politice, lipsite de legitimitate, a cdror materializare ar reprezenta o
adevdratd catastrofr pentru viitorul acestei 15ri.

I
lbidem,p.9r.
2
I. Alexandru, Evolulia dreptului in perspectiva integrdrii europene, in lucrarea Reformele administrative
Ei judiciare in perspectiva integrdrii europene, Secliunea pentru gtiinle juridice qi administrative, Caietul
$tiin{ific nr. 712005,lnstitutul de $tiinle Administrative ,,Paul Negulescu", p. 9.
'A. Fuerea, Privire de ansamblu asupra procesului de aderare a Romdniei la Uniunea Europeand, in
Revista de Drept Public nr. 212003,p.62.
a
Pentru dezvoltdri asupra acestei problematici, v. R Carp, Adunarea constituantd, o solulie pentru reforma
sistemuluiconstitulionalromdnesc, inRevistadeDreptPublicnr. l/2008,pp.105-114.
s
M. Constantinescu, A. Iorgovan, L Muraru, E. S. Tindsesct, Constitulia Romdniei revizuitd comentarii
si explicalii, Ed. All Beck, Bucureqti, 2004, p. 344.
 29

1,.:-;u la nivelul vielii publice exist6, s-au conturat mai multe curente, care vin cu
5 -: :::i slujesc mai degrabi unor interese gi oportunitdli politice decdt qtiinlifice, se
- ---..-. diferite modele de regim politic, pendulAndu-se intre modelul prezidenlial gi
"j: :':..nentar. Majoritatea ldrilor din Uniunea Europeand au un regim politic parla-
:-:- -1-. .ub formd de republici parlamentard sau monarhie parlamentard, model care nu
:":r: -- :rod firesc, de altfel, agreat la nivelul instituliei Preqedintelui Romdniei, astfel
:r-:. s3 ;onfigureazd o ,,bdtilie" care nu va fi lipsiti de interes. Nu este mai pulin
--;r c5. printr-o viitoare reformd constitulionald, trebuie aduse unele modificdri legii
-:
---- -.::.entale a statului, avAnd in vedere cd multe din solu{iile pe care ea le ofer[ in
:r::--: eu creat in practicd disfunclii, gi ne referim, in principal la urmdtoarele aspecte:
- :lrrdificarea regimului politic din RomAnia, care, din punctul nostru de vedere,
-:-:-;-i a fi unul de tip parlamentar. Dupi cum ne-am exprimat qi cu alte prilejuri
-:'.,-;la organizare politico-statald, cu regim semiprezidenlial atenLtot sau parla-
*. - :.::ttt. cum l-a caracterizat doctrina, nu mai poate fi menlinut. El a.fost rezultatul
,-. !.€cottlii, legitime, de altfel, pe cqre constituantul romdn din 1991 a avtrt-o, de a
: ' .,'-i t'iscurile alunecdrii in timp, spre un regim de tip totalitar, care fusese abolit.. "l .:

,egat de aceasta, modificarea formulei de executiv bicefal sau dualist, consacratd in

- - r-: : noastrd constirulie:
reformularea atribuliilor Pregedintelui, mai ales a celor de naturi executivi, spre a
,.- :-. -ia in viitor o interpretare abuzivd a lor din partea qefului de stat;
- regAndirea modului de constituire gi a atribuliilor unor autoritili publice, care sI
: :-'i.e riscul ca acestea si fie transformate in instrumente aservite unor fo4e politice qi
,i :-: astfel golite de conlinut. O atenlie speciald va trebui acordatd Cu(ii Constitulionale,
. -j:ei activitate, in unele r6nduri, s-a indepirtat de la misiunea acestei institulii, de
:r::an al Constituliei, devenind ,,gardian" al unor interese conjuncturale, politice, ceea
-: :.; poate fi acceptat.
gi in Franla, odatd cu reforma care a vizat reducerea mandatului preziden\ial de la 7
. j ani. cate aalut loc la 24 septembrie 2000, s-a redeschis disculia cu privire la evolulia
:.;aracteristicile regimului politic din aceastd !ari. Printre subiectele cele mai viu
:,::utate cu ocazia alegerilor prezidenliale qi a celor legislative, desfrqurate in vara anului
'- t,-- a fost in aceastd [ard reformarea sistemului politic francez, preqedintele nou-ales
'.:;c-rlas Sarkozy, la fel ca gi generalul Charles De Gaulle in 1946, vorbind despre
o
reformi institu(ionall qi morall, pentru realizarea c[reia a numit un Comitet de
reformi format din oameni politici, juriqti qi intelectuali, cunoscut sub numele de
Comitet a fost
--..mitetul Balladur, dupd numele celui care l-a condus. Misiunea acestui
..-eea de a gdsi formule cdt mai democratice, prin care organizatea 9i funcfionarea
::srltutiilor siatului sd conducd la rcalizarea unei democra{ii exemplare2. S-au avut in
:dere urmdtoarele trei obiective'. o putere exeadivd mai bine controlatd; tn Parlament
,,:,-ti consolidal, rolul lui trebuind sd creasci at6t in interior, cdt qi in exterior, urmAnd sd
:er-ind un actor al politicii europene qi noi drepturi pentru cetdlenii francezi. Dtncolo de

t
V. Vedinag, D. Ciochini, Prioritdli ale revizuirii Constinliei din perspectiva reglementdrii administrasiei
' 2 in Revista de drept public nr. 112013,pp.64-65.
rublice,
C. Gilia, Franya cdtre a VI-a RepublicdT, in Revista de Drept Public nr. 1/2008, pp. 86-87.

)
30 DREPT ADⅣ IINISTRATIV

aspiraliile specifice fiecirei naliuni, apreciem cd gi o eventuali reformi constitulionald in

lara noastrd trebuie sd-gi propuni, ca qi in Franta, ca Romdnia sd devini o democralie
ireproSabild, cu un stat eficace, care sdfunclioneze intr-o republicd exemplardl.
Ne vom referi in cele ce trmeazd la stadiul actual al revizuirii constitu{ionale.
La nivelul Parlamentului s-a constituit o Comisie de revizuire a Constituli ei2, care a
elaborat un proiect care a fost dat publicitdlii3. in ceea ce ne privegte, ne-am exprimat in
mai multe rAnduri asupra acestui proiect de legea. in analiza lui au fost implicate mai
multe foruri qtiinlifice, in fruntea cdrora s-a aflat Academia Romdnd5. Institutul de $tiinfe
Administrative ,,Paul Negulescu" a consacrat Sesiunii qtiin{ifice anuale care se
organizeazd,la Sibiu, din anii 2013 gi 2014, aceeaqi temd. Primul numir al Revistei de
drept public pe anul 2013 gi un supliment al acesteia au fost dedicate aceleiaqi tematici,
iar articolele referitoare la problema revizuirii au continuat sI se regdseascd in paginile
acestei publicalii. Lucrul acesta nu este intdmpldtor. Revizuirea constitulionald a devenit
frecventi in statele Uniunii Europene qi in multe sisteme democratice (cu exceplia
Statelor Unite)6. Unele state, din motive ce lin de structura lor federalS sau normativS, iqi
revizuiesc Constitulia mai des decAt alteleT.
in stadiul actual al evoluliei
RomAniei, revizuirea este impusi atdt din motive
interne, cAt gi din motive internalionale. O parte dintre motivele interne le-am prezentat
deja. ln ceea ce privegte motivele europene gi intemafionale, avem in vedere, in primul
rdnd, faptul ci Rom6nia a devenit, de la 1 ianuarie 2007, stat membru, cu drepturi
depline, al Uniunii Europene8. Existi la ora actuald texte care folosesc sintagma ,,in
condiliile aderdrii la (Jniunea Europeand"e, care, in condiliile in care Romdnia a aderat,
nu se mai justificE. Inclusiv titlul Constituliei privind ,,integrarea euroatlanticd" se
impune afi adaptat stadiului actual al Romdnieil0.

' c. Gilia, art. cit., p. 104.

2
Comisia comunl a Camerei Deputa,tilor gi Senatului pentru elaborarea propunerii legislative de revizuire
a Constituliei Rominiei a fost constituitd prin HotdrAreaw, 17 din 13 februarie 2013 a celor doui Camere ale
Parlamentului, publicat6 in M.Of. nr. 95 din 15 februarie 2013.
3
Prin publicare pe site-ul Parlamentului www.parlament.ro.
a
A se vedea V. Vedinaq, D. Ciohind, Prioritdli ale revizuirii Constituliei, din perspectiva reglementdrii
administraliei publice, in Revista de Drept Public nr. ll20l3, pp. 64-68;Y. Vedinaq, Cdteva consideralii cu
privire la proiectul Legii de revizuire a ConstituSiei, in Revista de drept public nr.312013, pp. 17-35.
5
Astfel, in Aula Academiei Romdne s-a desfdgurat in ziua de 7 martie 2013 dezbaterea consacrati
revizuirii Constitufiei, evenimentul fiind organizat de lnstitutul de Cercetiri Juridice ,,Andrei Rddulescu" al
Academiei, impreund cu Asocialia RomAnE de Drept Constitulional.
u
D. Maus, Revizuirea constitulionald in ldrile Uniunii Europene, in Revista de drept public nr. 1/2013,
pp.20-22.
7
Exemplu, Germania din 7949 aalut 53 de legi de revizuire a Constitu{iei.
8
Actul de aderare a fost semnat 1a25 apilie2005 qi ratificatprin Legeanr. 157 din 24mat2}}5,publicatd
in M. Of. nr. 465 din 1 iunie 2005.
e
Exemplu, art. 16 alin. (4) potrivit cdru;n,,In condifiile aderdrii la tlniunea Europeand, cetdyenii Uniunii
care tndeplinesc cerinlele legii organice au dreptul de a alege Ei afi aleSi in autoritdlile adnministraliei publice
locale".
'o V. Vedinag, Cdteva consideralii cu privire la proiectul Legii de reyizuire a Constituliei, in Revista de
drept public nr. 3/2013, p.18.
 ●Ｊ
administrativ - ramurd a dreptului public

-:. ;:ea ce prive$te modificdrile care sunt preconizate a fi operate $i care privesc
' :=:. ,iministralia public[ sau au implicalii asupra acesteia, men{iondm:
- modificarea modului de organizare administrativ-teritoriali, prin introducerea
*e::unilor ca unitdti administrative de nivel intermediar aldturi de judelel, a cdrei
-- -:::r.ntare europeand se regdsegte in rolul sporit pe care regiunile l-au dob6ndit in
-,---. Uniunii Europene, ele devenind parteneri ai Comisiei Europene in fundamentarea,
::r.r;re& gi implementarea politicilor finanlate din fonduri structurale, exercitAndu-gi
- - ::in Comitetul Regiunilor. Tratatul de la Lisabona2 stabilegte numdrul Comitetului
;.:.-:Llor pentru fiecare stat membru gi regula cd membrii titulari sunt dublali de
-: :rlti. numili pentru un mandat de 4 ani de Consiliul Uniunii Europene, prin vot
-.- i ,,:r. 1a propunerea statului membru. Dupi cum se apreciazd in doctrin[-', in Romdnia
-::--:Jlismul a ar.ut o existenld relativ scurt6, in anumite perioade de timp regiunea a
-:r.;zint&t un nivel de organizare administrativ-teritoriald, a {irii, in care au fost
-:::.rzate gi au funclionat autoritdli ale administra{iei publice alese gi/sau numite, cu
. :.:3tente stabilite prin legea fundamentald qi prin alte legi organice.
- consacrarea organelor administrative care urmeazi sI se constituie Ia nivel
:r-lionalr, respectiv: prefecfii de regiune, ca organe ale administraliei de stat la nivelul
-=..*:ilor gi consiliile regiunilor gi pregedinfii regiunilor, ca organe autonome la
- =-:1 acestor noi unitdli administrativ-teritoriale).
- modificarea structurii qi secfiunilor capitolului V al titlului III referitor la
rdministrafia publici, in sensul cd acesta, potrivit Proiectului Legii de revizuire, va avea
::;i secfiuni, una pentru administrafia centrali de specialitate qi altele doud, pentru
r,lministrafia de stat din teritoriu gi administra{ia publici locali.
Se propun prin Proiectul Legii de revizuire anumite modificiri referitoare la institulia
:-=.:dintelui qi a Guvernului, pe care le vom analiza in cadrul capitolelor care privesc
::"1:: institulii.
\lodificarea legii fundamentale este o problemd de maximd responsabilitate, care
:.:rie sd fie conqtientizatd, de cei care gi-o arogd, cu atdt mai mult cu c6t ,,Romdnia a
- . s i este campioana .formelor Jdrd fond "6 . Autorul atrage atentia, cu legitimd temere, in
.: -:ra noastrS, cd in ultimii ani s-au petrecut mar multe acliuni, rdmase fErE finalitate,
- -:r ar fi referendumul din 2009, care a avut ca obiect un Parlament unicameral cu 300
-: parlamentari, apoi Proiectul Legii de revizuire a Constitu{iei elaborat la nivelul
rdministrafiei Prezidenfiale, dezbaterea privind regionaliztrea) toate devenite forme
'.,' .'; tbttd, pentru cd ele nu s-au transformat in drept pozitiv.

I. Nicola, Consideralii privind regionalizarea, in Revista de drept public nr.212013, pp. 28-38.
- Semnat la Lisabona la 13 decembrie 2007, prin care s-au modificat qi completat Tratatul privind Uniunea
_;.rpeand 9i Tratatul de instituire a Comunit5fi Europene, ratificat de Rom6nia prin Legea nr. 13/2008,
- --'-icata in M. Of. din 12 februarie 2008.
I I. Nicola, Consideralii privind
regionalizarea, ctrt. cit., p.29.
- D.M. Vesmaq, Regionalism
Si regionalizare in Europa - modele si tendinle actuale, in E. B51an, C. Iftene,
: \'aria. D. Troan{5, M. V[cdrelu (coord.), Administralia publicd - intre misiuni Si constrdngeri bugetare -
-.,,:etrsiurti juridice Si manageriale,Ed Wolters Kluwer, Bucureqti, 2014,pp.213-225.
' \/. Vedinag, D. Ciochind, Prioritdli ale revizuirii Constituliei, din perspectiva reglementdrii administra-
..: tublice, art. cit., p.65.
' D.C. Ddnigor, Modificarea Constituliei: o /brmd fird fond?, inRevista de drept public nr. 212013, p. 13.
32 DREPT ADル IINISTRATIV

TEST DE AUTOEVALUARE

l.Distinctia Fntre cele douこ mari ramuri ale dreptului,drept public,i drept
privat,a fost realizat五 ,lncl din antichitate de ctttre:
a)Ulpian;
b)CelSus;
C)JuStinian.

2.Scopul adΠ linistratiei tt reprezint五 :

a)SatiSfacerea intcrcsului gencral;

b)SatiSfacerea intercsului particular;
C)SatiSfaccrea interesului particular si satisfaccrca intcresului general.

3.Raporturile dintre adnlinistratie,i Cei adnlinistrati se bazeaz五 :

a)pC egalitatejuridic五 ;

b)mtOtdeauna pe inegalitatej■ lridic五 :

C)uneO五 pe incgalitatcjuridicら ,iar alteori pc egalitatejllridic五 ・

4.in sistemul constitutiOnal si legal actual,administratia publictt inseamm五 :

a)numai acti宙 tatea desね §ur江 う dc organcle gnlpatc Fn capitolul V al titlului III din
Constitltie,referitor la,,Administr4ia publicl centraltt de specialitate si Administrttia
public五 local五 ";
b)inClude si atriblltiilC de nattlrtt administrativtt pe care le exercit五 §i Presedintelc si
Guvcmul,autorittti care Se regttsesc Tn alte capitolc alc titlului ⅡI din Constimiic;
uratt dc Parlamentul Romanici.
C)aCti宙 tttea dcsね §

5。 AdⅡlinistratia tnseamn五 :

a)aCtiune Ordonaぬ ,care constt intr― o combinarc de m可 loace,pentru inFaptuirea m

regiln de putcre public五 ,au■ or valori ordonate de structun exterioare si supcrioare;
b)aCtiune Ordonatう ,ctte consa mtr¨ O cOmbinarc de ml10ace,pentru inFaptuirca in
regilrl de putere public五 ,a unor valori ordonate de structuri interioare si superioare;
C)aCtiune Ordonatユ ,care constt intr― o c9mbinare de m巧 loaCe,pentru inFaptuirca m
rcgiln dc drcpt public si privat,a unor valori ordonate de strtlcturi cxterioare si superioare.

6。 Pot ocupa o functie sau o demnitate publictt in stat persoanele care fnde…
plinesc urmtttoarele condit五 :

a)au nlllnai ceぬ tenia roman五 §

i domiciliul↑ n tarう ;

a)atl Cetttlenia rOman醐

C)au Cet4enia rOmanぃ i domiciliulin Romttia.

7.Constitutia revizuittt recunoaste cetttteni10r apartinand unei lninoritttti natiO_

nale dreptul de a folosi lil■ ba lnatern五 :

a)in re14iilC Cu administrttia publictt ccntral五 ;

b)m re14iilC Cu Prcsedintcle si Guvemul;

C)ln rel吋 五le Cu administraia public五 localtt si cu selwic五 lc deconcentrate.
 33

t. Constitufia revizuitl recunoaEte cetifenilor apar(indnd unei minorit[ti

ml,rionale dreptul de a folosi limba materni:
, in relatiile cu administralia publicl locald qi cu serviciile deconcentrate, in con-
..----= prer.dzute de legea organicS;
: r in relaliile cu administralia publicd local5 gi cu serviciile deconcentrate, in con-
r:.-e prevdzute de hotdr0ri de Guvern;
: r in relaliile cu administralia publicd locald gi cu serviciile deconcentrate, in con-
.-:,-: prevdzute prin hotarAri ale autoritSlilor autonome locale qi ordine ale conduc[-
:o-,:, - : : s en'iciilor publice deconcentrate.

f. in condi{iile aderirii la U.E. au dreptul de a alege gi de a fi aleEi in autoritifite

rri"ministra(iei publice locale :
r r toti cetSlenii romAni gi strdini care indeplinesc conditiile prevdzute de legea
- r-.r-ica:
: t numai cetdlenii romAni care indeplinesc condiliile previzute de legea organicd;
. ) atat cetdlenii romdni, c6t qi cei ai U.E. care indeplinesc condiliile previzute de
=..:, organicd.

10. in
'- condifiile
-"----; aderlrii Romflniei la U.E.
-^-;.^. "- poate recunoagte circulafia
";.: se qi
. '*-t-
riucuirea monedei na(ionale cu aceea a Uniunii Europene:
l---
; r prin- lege organici;
^--. ---:-!-

: t prin legc ordinard;

; t prin hotirdre de Guvern.

11. Serviciul public are ca Si scop:

a) satisfacerea unor nevoi sociale prin mijloace specifice;
b ) satisfacerea unor nevoi personale prin mijloace specifice;
c ) satisfacerea unor nevoi sociale qi personale prin mijloace specifice.

12. Fac parte din categoria autorit[{ilor administrafiei publice:

a) numai autorit5lile reglementate de capitolul V al titlului III intifulat,,administrafia
: -r1icd";
b) autoritdlile reglementate de capitolul V al titlului III dar gi alte autoritili publice,
::slementate in alte capitole qi titluri ale Constitutiei, cum ar fi Preqedintele qi Guvernul;
c) toate autoritilile publice reglementate in Constitulie.

13. Constitu{ia Rom0niei, revizuiti gi republicati, recunoagte:

a) principiul separaliei puterilor in stat;
b) principiul separaliei qi echilibrului puterilor in stat;
c) principiul separa{iei, echilibrului gi colabordrii puterilor in stat.
 CAPITOLUL II
DEFINITIA sI TRASATURILE ADMINISTRATIEI PUBLICE
PRIN PRISMA CONSTITUTIEI DIN 1991 REⅥ ZUITE
§I REPUBLICATE

一
    一
§1・ SCOala francezユ face distinctia tntre douユ sensuri ale conceptului
de,,adΠ linistratie":Sens“ f ryncrli。 .α J :sens口 J
ξ dcriυ αちorganicl
llmpttrtむ ind aceasttt distinclic,Care sc rcgttscste si intr¨ o lucrtte dc refcrin!五 pentm
↑
n matcrie2,reZulぬ c五 カ
actuala doctrin江 2 sι κ sメ フ
″″α らθ ζgα れ た rJ77ι κ2′ Sι κ θ湧
`た “ "ζ
α
夕わ″′
疹′ノθρク
b′ たιttν ′ ノたcク sα ε′ノガα グ′ ″ ん
お′α′ソ
′θ,ノ α
“
″加 sι κ
sル″ θα Jた r“ θ η
ノ
ソ
θοε
夕′θθ ′αθ′′
ソノ′
湧′′“
θ
′ “ “ `″ “
777α
′ιθ α″ ル,S夕 rε ′77α ′
ια′θ″θ
`SZr77′
α′Jzα αθθθα ν ′θ′ ′′
arlilη γbJノ ε
θ・ s′

Alt autor3 conSiderう c江 ,ln sens formal,structural sau organic,prin adnlinistralie

public五 lntelegcln α77Sα 777ら ′
γ′α夕′ θ′′だチ
′θrゞ ノ′
βsr′ ′
J′ 夕″′ゎ″′ ノ 6θ θ α′ θ″α′ ″θ a_‐ 夕 ,ρ zα
"b′ `bα
ゞJ tt ν θル′ θααθ ε夕めr′ ノ″gノ ムθαθν αた J′′αηγ ノ ′ψι θ′ε ・In Sens material,prin
`“ “ “
adnlinistraie publicう ,autonll citat in!elege α
`ノ
θ プ ′α′θαグιθζ gα η:zα ″ ααι θ 傷 ガゞ Jグ θ
`ル
θχ ′ α″θ7776θ 77Crθ ′α′ cgJ′ οr de c湧 ′′
ια θ′ ノ′ ′′θθ αrθ ε
17′ θ″ 物9ク κ α θιS′ SJs′ θ′
7, ιηソ
"′ θdC′ θα
`6夕
Sα ′Jら 2Cθ ′ガ加″rθ sθ わ″gι ′θ ′ θ θ
α ′
θα グ ″ αεた 傷ガ 訪ε θ ″ θ α ゞ ー
`″
,scqρ tt 9ρ ノ ら rga“ ttη J αsノ

gタ カ わ α″αルκ″′ θκα′ ιαs`″ ノ “ εノ′′θ′′傷b力εθ∫′αθ 6ク ′グα γ ι′″ ″″ ε J′ ″

う′ θ′υ タル″θ
“ “ prin
Doctrina mai deflneste scnsul inctiOnal al adlninistratici publice “identiflcarea a douう
catcgor五 dc activitttli prin carc aceasta sc concretizeazこ ,actiuni cu caracter de dispo…
Zitie Si actiuni cu caracter de prestalie4.

§2.Precizttri ternlinologice
Potrivit sistemului constialtiOnal si lcgal acttlal si prevederilor Lcg五 Ш.215/2001
5,trebuie stt facem distincliC mtre urln潰
pri宙 nd adlninistralia public五 local五 oarelc conccptc:
一conceptul de ,,α d税′
κお ′
jι
′ 夕b′ たう'', accsta avand un cttactcr integrator, carc
`rα
include atat administra!ia de Stat,cat,i administratia publiC五 local五 ;

t
G. Vedel, P. Delvolve, op. cit., p.2.
2
A. Iorgovan, Tratat, op. cit., ed. aIY-a,vol. I, p. 64.
t A. TrAilesct,, Drept
administrativ, ed.3, Ed. C.H. Beck, Bucureqti,2008, p. 1.
a
E. BAlan, hstitulii administrative, Ed. C.H. Beck, Bucuregti,20O8,p.22.
t Legea administraliei publice locale nr. 2l5l2}Ol a fost publicati
inilial in M. Of. nr. 204 din 23 apnlie
2001 9i republicatd in M. Of. nr. 123 din 20 februarie 2007, fitnd modificatd qi completatd ulterior prin: O.U.G.
nr.2012008, Legea nr. 3512008, O.U.G. nr. 6612008, Legea nr. 131/2008, O.U.G. nr. 10512009, Legea nr. 37512009,
Legea nr. 5912010, Legea nr. 26412011, Legea nr. 1312012, Legea nr. 7412012, Legea nr. 13312012, Legea
w.7612012.
-.,- ' ' : :: rt'osaturile administraliei publice prin prisma Constituliei din l99l 35

-.a:]ceptul de ,,administralie de stat" care evoc6 exclusiv administralia infEptuitd de

uri:,-.:;1 de naturi statald (Pregedinte, Guvern, Prefect, ministere, servicii publice
:*. --::ntrate ale ministerelor);
- sixtagma ,,administralie publica locala" prin care evocdm acel tip de administra{ie
r:,:r -*-: de autoritefl publice alese prin sufragiu universal, egal, direct, secret gi liber exprimat.
-::mmstraliile locale sunt componente ale unei entitili mai mari, colectivitatea statald, gi
r-; -'*\ em are responsabilitatea de a le proteja, in anumite limitel.
l.:21td cd in limbajul actual, spre deosebire de cel specific regimului totalitar, nu
::;. :::em vorbi, intr-un sens identic, de ,,organ administrativ" $i,,organ al adminis-
:'--.: ti€ stat"; de,,funcyionar public" sau,,funclionar de stat"; de,,administratrie
:,. -. , -.-; sau ,,administralie de stat"z.
-..nchidem cd, in actualul sistem constitulional qi legal, administralia publicd este
:-l:-.:itd de doud mari categorii de autoritdli: autorit[{i de naturi statali gi autoritl{i
"totonome locale.
ir doctrina administrativd clasic[, se considerd ci funcliile administraliei publice se
:,. :izuma la ac(iune, consultan(i gi deliberaret. Administralia este activi cdnd aplicd
: ;,,3CUtd legea sau cdnd ia o misurd de utilitate publicS, consultativi cdnd dd avize
,:::--:rstraliei in cadrul cireia func{ioneazd, deliberativl c6nd un organ colegial ia
:-':-ril care obligd administralia activS. in prezent, literatura de specialitate adaugd celor
i* -.ie gi o administra{ie jurisdic(ionall, care solulioneazi litigii generate de admi-
-. ;:'!ie insiqi, utilizAnd o procedurd cvasi-judecdtoreascia.

i 3. Sfera puterii executive

in literatura de specialitate contemporand nu existd o conceplie unitard in ceea ce
::',.)te sfera autoritifilor executive. Existd autori care exclud din sfera executivului
:.-: :,rta1ile administraliei publice localet.
flti autori, analizdnd organizarea Si funclionarea administraliei publice, exclud
i*.-e,Jrntele din sfera organelor care compun sfera executiwlui implicit, a administratirului6.
qi
:-.::i1. autorul citat considerd cd in compunerea administraliei publice intrd'. administralia
:.'.!l'nanlentald centrald, care include Guvemul, ministerele, celelalte organe de speci-
.--:"te din subordinea Guvemului ori a ministerelor, ce poartd denumiri diferite; admi-
' ,:,oria guvernamentald teritoriald, realizatd in principal de prefect gi serviciile publice

t I. Popescu, C.I. Popescu, Pledoarie pentru descentralizare,

factor important al denoltdrii locale, in
I Balan, C. Iftene, G. Varia, D. Troan!6, M. Vdcirelu (coord.), Administralia publicd - intre misiuni Si
- .-rsn'dngeri bugetare - Dimensiuni juridice qi manageriale, Ed. Wolters Kluwer, Bucureqti, 2014, p. 237 .

- -A. se vedea I. Santar, Drept administrativ

Si qtiinld administrativd, Sibiu, i998, p. 5.
' Paul Negulesat, Tratat de drept administrativ, Ed. Marvan, Bucuregti, 1934,pp.41-42.
- Dragodan Aina, Legalitatea $i oportunitatea actelor autoritdlilor administraliei publice locale
:..tentralizate, in Caietul $tiinlihc rr. 1112009, Descentralizarea. Prezent Si perspective in contextul
-:,i:.forndrilor din administralia publicd romdneascd, p. 433.
' ..... administralia publica, ca activitate, mai este realizatd, dupd cum am mai ardtat, in condiyiile descen-
=-.'!:arii administrative, si de organele administraliei locale, care na sunt organe ale puterii executive" (snbt.
:-i V V.). A. Negoild, Drept administrativ Si Stiinla administraliei, Ed. Atlas Lex, Bucureqti, p. 7.
i \,'. Bara, Drept administrativ institulii politico-admit'ristrative,Ed. Transilvanica, 1998,pp.45-46.
Si
36 DREPT ADⅣ IINISTRATIV

descentralizatc(corcCt, deconcentrate, asa cum prevcde si actualul articol 123 din

Constitutia revimitう § i rcpublicatの ale ministerclor si alC CClo■ lalte organe centrale de
spccialitate din subordinea GuvcJnului;α ″ ,77お ′ ′αrブαα傷′ θκθ 湧, carc sc rcalizcaztt atat la
nivcl ccntral,prin autoritttti de Spccialitate “ “ la nivcl te五 to五 al,de c江 廿c
centrale autonollle si
autoritユ tile adlninisttatiei publice constituitc pe baza principiului autonorrllei localel.
Aceasta concepliC Carc llu rccunoaste Presedintelui statutul de autoritate cxecutivtt nu
cstc singular江 ↑
n doctrina de spccialitate. Astfel,un autor considertt cI Presedintele nu
trcbuic considerat ca apartinand nici puter五 lcgislative nici celei exccutive, dat flind
ρrθ ゞ
faptul ctt θ
グ θ ′
θθ χθ rθ ノ
J77′ ″
″ラα′ノわzr″ ′α′́′グθ α′ νrα ρク′ θ′ガ′ cgお ′
α″ッ θc′ ′∫ ′αθ ι
′θ′
θ
ε彿′ブツ “
のdc unde concluzia,ccl putin curiOas五 ,cum cstc ca califlcat,2,ctt P^e、 θ θ
グJκ ′′θ
`χ
力ε θ′α″ θグ′ α777わ ι
′ ′ι′arrθ ガ,′ 加ご錫αε ι ′
αダ′ ″′ルαST″ αθ ω′ θη .

“de sustinut Ctt Presedintcle s¨ ar afla, dc cxcmplu, deasupra puterii

Este grcu
lcgislative,adictt a Parlamcntului,care este caliicat ca unic organ legiuitor de articolu1 61
din Constitulic,atata timp Cat Parlalllcntul cstc accla carc poatc trage la rttspullderc
politictt si penaltt pc Prcsedintc, conforlll articolelo■ 95 §
i 96 din Constitutia reViZLlitう ,

aspccte asupra cttrora vonl reveni la analiza institLlliei presedintelui.

In opinia noastrら ,prescdintcle apa4inc puter五 cxecutive,cstc unul din cci doi sci ai
executivului3, el lndeplinind o scric dc atributii dC naturtt exccutiv五 ,cum ar fl celc din
domeniul apttrttr五 ,al politic五 exteme,nulllirea in mnctii publicc etc.

§4。 Sfera autoritユ ti10r care nnfttptuiesc adnlinistratie publiCtt in actualul sistem
constitutiOnal,i legal include:

刀 И傷わ″
ブ″″ル 刀α′
タカ S″ ′
α筋 脅′
α ″
`jε
a)Cei dOi sefl ai exccutiv■ lui nostrtl bicefali Presedintcle si Guvcrllul;
b)miniSterelc si altc organe centrale de specialitate subordontte Guvemului;
C)Organele centrale de specialitate care nu sunt subordonatc Guverllului(autorit4i
ale administr4iei Centrale autonomc);
d)inStitutiile bugetarc, regiilc alltonome si societ4ilC COmercialc subordonate
organic sau,dllptt caz,ftlnctional,ministerclor§ i autorit4110r centrale autonome;
C)prCfCCtu14;
g)SerViCiile publicc deconcentrate ale ministerclor si celorlalte organe centrale de
spccialitatc,conduse de prcfect.
Accstca sc constituie la nivelul flecanli judet§ i al municipiului Bucuresti.In ceca ce
priveste practica de a se constitui astfel de servicii publice ca structuri regionale,
nc¨ am exprimat Tn sensul caracterului neconstitutiOnal al ei5,pcntru mai multc
considcrentc. Un priln argumcnt estc acela cl sc inccarcl sう sc introduc五 ,,Pθ 夕∫α グJκ

' V. Bara. op. cit.. pp.45-46.

' A. Iorgovan. op. cir.. ed. a IV-a. vol. 1,p.74.
3
A. Iorgovan, Tratat, op. cit., ed. aIV-a, vol. I, p. 82.
a
Cu privire la institulia prefectului, v. M. Preda, Discuyii in legdturd cu natura juridicd a prefectului Si
pr efe c turii, in Dreptul nr. 12 I 199 2, pp. 17 -21
.

' V. Vedinag, Neconstitu{ionalitatea serviciilor publice organizate ca structuri regionale, in Dreptul

n. I1201l, pp. l9I-202.
 a ;i trdsdturile administraliei publice prin prisma Constituliei din I 991 37

i f n carc legea
regiunca ca tip dc organizarc adnlinistrativ― tcritorial五 , in contcxtul ↑
l二 主 mentaltt nu o rccunё astc. In al doilca rand, pCntru ca, potrivit articolului 123
とニ ユ)din Constitutic,servic五 le deconcentrate se constituie pe criteriul judetului,si
― NFCCti｀ al lllunicipiului Bucuresti si sunt conduse de prefecto in cOntcxtul fn care o
f■ ■ mai multe judctc,sc punc p■ oblcma cinc va conduce
「Lこヽ1= rie regionaltt arc arondatc
SCⅣ iCii dcconccntratc? Dc vrcmc cc scIViCiul dcconccntrat cuprindc lllai multc
J嘔
=I=.eStC cvidcnt ctt aparc problema carc prcfcct va conducc rcspcctivLll Serviciu public.
31_4:″ θ″′′α′′α夕′ θ71θ 777ι ′
θθαノ
ι
l

_へ ■icolul 121 alin.(1)din cOnstitutia rcViZuit五 § i rcpublicata prevedc cう αι ″θr′ ′

″rノ ノ
θ
‐
…
it」 ′ι′
'1lSr7・ αノ
ρ ブ
θι,′ ″
′κCα ′
θsθ ′
θα′
ノZ`α z夕 α θθαノ
lrrθ 77θ 771′ α′ タ′″ /77fr′ 7θ ′ノθ″
α∫θS夕 /7′
"bノ `ο
●:ij′ ピ/θ θα′ι α′ι sθ ∫′′r'777α r′ ′α′のブ,加 ε
θ刀″ノ ′ノ ル ′ .Acelasi articol,in alincatul(2),
I_■ 、
3a,tC posibilitatca ca α 夕′θ ″ ノ′ ″ の 一conSiliile localc sl primar五
″ノ′θρ″θソ
タをfrrι ′ αα`g″
′ノ
―j∫ ビρθα′ ″ε θ4s′ j″
む′加s夕 bttν ″ノ ノ ′
θαグ ノ 4ノ s″ αルー
′ たガ′θ たα′ θ777"′ 7た ″ブ
〃θ″ 7・
iα

Dこ ca accst tcxt vorbc§ te gcncric dcsprc “

"“
cθ 77sブ ′ノノ′
θノοεα′
θ,prin articolul 122 alin.(1)
だ [[■ SaCri Sintagllla dc cθ 77Sブ ′
ノ′εθ770ν J7α ′
θゞノθ″湧ゞθ4θ ゞ′
J

Constitutia nu Opcreaza cu conceptcle de αγ′θ″′′″′′汐レノノbθ α′ノソθsi αzr′ θ″

ノ′夕″ ι
χ 7・

`―
1.「 ピr｀ CCaSttt sintagml o rcgttsirll insう ln Legea nr. 215/2001, rcpublicat五 , carc in
I■ こ Cni si unele expres五 , lntrc carc sc rcgascsc
=:ul l alin.(2)deflnestc anunliti tcrl■
三二
「 'rrar′ ノ
_「 Jbθ ″
α′νθ"§ i"α
′ θ′
′′α′
ノ′ ι
′ソθ
′ ''

`de′ "′ `eX``ι

こl autoritttti deliberative: consiliul local; consiliul judetCan; consiliul Gcncral al
l卍
■■icipiului Bucurcsti; consiliile localc alc subdiviziunilor administrativ tcritorialc alc

=二 :=ipiilor.
さl autoritユ ti exeCutive: prilnarii comunclor, oraselo■ , municipiilor, ai stlbdivi―
■二 lior adlllinistrativ― teritorialc alc municipiilor, prilnartll gcneral al municipiului
l_[■ re,ti si prcscdintclc consiliuluijudctcan.
[l organisme prestatoare de servicii publice si de utilitate publictt de interes
loに ■l sau judetean,dCnulllirc gcncrictt in carc sc includ urlllatoarelc:
―'77S′ ′′夕′ノ′′z/わ ′ブ6θ ∫ ブsι フ́
ν′6′ ノ′lrb′ たθiniintatC Si organizatc prin hotttrari alc
Ll[二 titi10r dclibcrativc,pc carc alt.l alin.(2)din Lcgca nf.215/2001,rcpublicata,lc
■■■ mcstc gcncric Jη s′ JrtJ′ ″∫ ノscr,ε ノノ′"b′ θル メ ″′θ/6′ θ θ
Ic・α′sα ング α″ 「
2Tnflintate Sau reorganizatc
"ノ `″ prin hotirari alc
―∫ θεノθ′ガ′′ εθ′ 2θ r`′ α′θ ゞj rθ gガ α夕′
θ77θ 777ι

Llこ ititilor dclibcrative, dcntllnitc ln continuarc sο θ ノθノ

タ′ ノθθ′ αノ
2ι rε ′ θゞ ブ′cgノ ′α傷′θ4ο J77θ
■:rど s′ οε
,で θ′sα frブ 傷グθ rι α 77,・

`ご
― ′Sθ εノ
α′′虎 σιzッ θルα′θ ノ′
′ θ″ 771夕 ″″ra,care reprczint五 ,potrivit a■ .l alin.(2)
_■
“ `θ
[. din Lcgca n1 215/2001, rcpublicat五 , s′ r″ εIJ″ ノdc cθ 9ρ θ
′ rar` `ι ′ρθrs077α ′
ノ′α′
ι
==i」 ′
.グ θル響′ρ′
ルαあム
グ α
た,加 ε
θ″″
″′′
たノ響ノ
ムル タ
′′′ 物ノ
ar′ た α ″
お′′
α′ノ
ソ
「ri′ Jα ′
.‐ θ,f9θ ′″ α′ ノzα ″θαJ71 θ θ7711r77 αtr770r f9″ θj`θ ′
'4′ θ θ ζ
ソθ′
′αrθ グθノ
η′θrθ s zθ 77α ′Sα タ
‐ :″ :J′ θ メ9ι“ "rι `′ `′ `笠

`∫ ノ rη ル αr`加
7・ cθ 777"″ α θ r Sι ″ソた ,J′ ιιわ′たι ,

"′

: Termenul,,1oca1" il folosim at6t pentru autoritif,le la nivel comunal qi oriqenesc, cdt qi pentru cele la
idjrdetean.
t
Institulia regiei autonome, previzuti de art. 136 alin. (4) din Constitufie, pe fondul procesului de
promovat in special inbaza O.U.G. nr. 3011997 (aprobatd cu modificdri prin Legea rc.20711997), a
*it putemice modificdri, regiile autonome Iiind hansformate in societdli comerciale, fiind menlinut in fiinld
lnrmir limitat de regii autonome.
 38 DREPT ADル IINISTRATIV

-furnizdri de servicii sociale, de drept public ori privat, care acordd servicii sociale
in conditriile prevdzute de lege.
In opinia noastri, aceastl categorie de subiecte de drept administrativ, enumerate
distinct de arlicolul I alin. (2) lit. g) punctul 4 din Legea nr. 21512001, republicat5, se
incadreazd fie in categoria serviciilor deconcentrate, fie a instituliilor publice gi serviciilor
publice, fie a asocialiilor qi fundaliilor, atunci c6nd acestea presteazd, servicii sociale,

一    一
astfel incAt nu s-ar fi impus enumerarea lor de sine stititor prin lege.
- asocialii, fundalii qi federayii recunoscute ca fiind de utilitate publicd, in condiyiile
legii;
- operatori de servicii comunitare de utilitdli publice locale sau judelene.

$ 5. Nogiunea de administra[ie publici in sens material

CAt privegte no{iunea de administralie publicd in sens material, func}ional, precizdm
cI in literatura juridic[act:uald a fost formulatd o varietate de defini1ii, in care se regdsesc
atdt note cu valoare de constant6, cAt gi particularit[li care diferenliazd un autor de alfull.
Ne oprim la definilia prof. univ. dr. Antonie Iorgovan, dupi care administralia
publicd reprezintd ansamblul activitdlilor PreSedintelui Romdniei, Guvernului, ctuto-
ritdlilor administrative centrale de specialitate subordonate sau autonome, autoritd-
lilor autonome locale Si, dupd caz, structttrilor subordonate acestora, prin care, tn
regim de putere^publicd, se aduc la indeplinire legile sau, in limitele legii, se presteazd
servicii publice2.
η
Modul in care este conceputi aceastl definilie ne indrituiegte sI facem precizarea cd,
in conlinutul ei se regisesc cele doud dimensiuni esenliale gi tradifionale ale adminis-
traliei3, respectiv: executarea legii qi prestarea de servicii publice in limitele legii.
Expresia ,,executarea legii" are in vedere semnificalia ei acfuald, nu semnificalia ei
tradilionald, astfel c6, inprezent, prin organizarea legii trebuie sd inlelegem:
a) ceea ce in mod tradilional semnificd acest lucru, respectiv: pregdtirea executdrii,'
organizarea propriu-zisd Si executarea, pdnd lafaptul material concret,.
b) semnificatia acfiald a formulei, care presup:une nu doar executarea legii, in
accep[iunea lato sensu, ci Si emiterea de acte normative, cu forld juridicd inferioard sau
similard legii, in cazul Ordonanlei de Guvern.
AvAnd in vedere aceste precizdri, credem cd ar putea fi luat in consideralie qi un alt
mod de definire a administraliei publice qi anume: administra{ia publici reprezinti
ansamblul activitl{ilor desflgurate de autoritl{ile administrative de stat, cele
autonome locale, asociafii de dezvoltare intercomunitarl gi organisme prestatoare
de servicii publice gi de utilitate publici de interes local sau jude{ean, prin care, in

I
V., pentnr exemplificdri, V. Prisdcaru, Tratat de drept administrativ,Ed. All,Bucuregti, 1996, pp. 10-11;
R. N. PetrescU op. cit.,pp. 19-21.
'A. Iorgovan, Tratat, op. cit., ed. aIV-a, vo1. I, p. 82.
3
Misiunile administraliei vaiazd dupd regimurile politice gi sociale. Un regim liberal le va limita la
misiunile de suveranitate a statului. Un regim mai social va intinde misiunile la sindtate, inv6limdnt, culturd etc.
Un regim totalitar le va ingloba in activitatea economici (J. M. de Forges, Les institutions administratiyes
frangaises, P.U.F., I 989, 2"^" 6d, p. 2I).
 ‐ ・
15'′ ′
′ ッ″
S′ ′ ブ
Jθ α″″ 77な trα ″ ′γι′
zブ ブ ′
ノ71ρ ′
ブS771α C077S′ ブ
′1/rlθ ブグブ
77f99′ 39
`ブ ``′

曹理興m de putere public五 ,se executtt legea,in sens lnaterial,concret sau prin eⅡ literea
臓 icte normat市 e cu forttt juridictt inferioartt legii sau se presteazl ser宙 cii publice.
Din aceasttt deflnitic,rezulta trう sttturilc adllninistratici publicc,§ i anul■ e:
: p五 ma trttsttturtt arc in vcdcrc θbノ θ ′α7777″ ″おtra″ θ
zι ノρ励′
ノθθ
,lntelCgand cぅ accsta
`′
ll嘔 II in:
■ elecutarea legii,ln sens matcrial,concrct sau prin cmitcrca dc actc nollllativc cu
.i11■
■ fu五 dicら inferio雛 五 lcg五 , sau egaltt leg五 , cum cstc cazul ordonantclor dC Guvern,
1=■ :=Sau dc urgenl五 ;

publice,ln liinitclc leg五 .

=l prestarea de servic五
E cca de― a doua trttsう tLlrtt arc Tn vederc α θ′ ′′ ノ′θ′Zrb′ ′
εθcarc o realizcaz五 ,flind
"′
:1■ ■dcspre α fr′ ο′′
′夕′′
′ιαd“ ,77ブ S′ ′
α′ノ
θノ ′ブ `湧
ρ 6θ ,care pot i:
"わ
こl autoritttti de naturtt statal五 ,etatic五
;

￨,Ilutoritttti autOnOme localc;

ごl organisme prestatoare dc servic五 publice si de utilitatc publictt dc intcrcs local sau
l_=13an si Structuri asociative alc unitttli10r adlninistrativ tcritoriale, cu sau 011江
]nalitatejuridic五 .

“ 31 Ultima trう stturう ′電ブノル″

rclcv五 ノグたソθ θ′`cttC O Caracterizeazう § i anumc
ul de putere “
publicう ,rcgiln care presupune ansamblul unor prcrogative cu carc
■
…=1l in、
cstitc autoritユ tile adlllinistrative si prin intellllcdiul cう rora intcrcsul public
」:￨:indcstc prccllllincn!う falう dC intcrcsul privat.

16嗜 COrelatia executiv― adnlinistratie public五

Intrc cele doutt conccpte cxist江 o corelatic de la Fntrcg la partc sau,Tn tcrlllcn五 logic五
1.
￨:_=_■ lc,dc la gcnul proxilll la difcrenta speCifFlcう
Insa cxprilnarca↑ n accst fcl a corclalici nu trebuic privittt intr― un mod dogmatic,
L13matic,ea prezintう in prirnul rand un intercs teorctic,Tn practictt lucrurilc flind mult

=i complexc.
・ In sistcmul constitutiOnal actual,cxecutil‐ ul inscallln五 ,Tn primul rand,biccね lislnlll
FTさ edinte¨ Guvem.
El prcsupune,in scnsul inatcrial(functiOnal)al tCmncnului,2`θ αル ′ ノ θαS′ α′
ν′″ ,

I‐ で′ ″ル ′″θ ′θα′ 電 がα ′ブカ ブ

∫ル ルε あ ′
θrι αsε a,′ 万″θ
αr`sθ αsな α 夕″κα′ θg′ ぁ
"だ “
`θ
「fご ご タ″θ αε θκ′
rノ
θ777Pθ rα 77う α rttθ 727′ レ′ .

`θ
Unii
`′ spccialisti fle idcntiflctt conccptele dc ldlllinistratiC Si CXecutiv,flc,dc§ i nu lc
二
=EIiiCa,aprcciaztt ctt cstc greu de realizat o dcpartaarc intrc clc.
Asa cum sc lncnlionCaztt intr¨ o lucrarc,,c``α Sθ ′ θα′θグθ フ′
、 加グθ沈′α6ι sた 99′ ″ノ
あ
`θ
「 F″ ε
θ″′
αグjε ″
θ″ノ
α′′
′″ノ
ノ′θろ ωた ノ″′νJ ε
夕′trrθ ′
ι α αι θ
夕′′
力 sα 夕 α 夕′
′ヵ′
'あ ηα αL勁 “
れ 4滋 あ 励 赫 ″″″
111:蟹 雀 鶏 鶴 復 :競舅 鷲c携 ′"2 “ `υ `ら

-
-\ se vedea M. Enache, Cdteva consideralii in legdturd cu puterea executivd. Concept Si funcyionalitate,
D:e-prul nr.911994, pp. 3-8.
= - I. Vida, Puterea executivd Si administralia publicd, Regia Autonomd Monitorul Oficial Bucureqti, 1994,
40 DREPT ADPIINISTRATIV

in ceea ce ne priveqte, ne raliem la conceplia potrivit cdreia executivul presupune

doua dimensiunir:
a) guvernarea inseamnd ,,a lua decizii esenliale care angajeazd viitorul nafiunii"
sau ,decizii cu bdtaie lungd" cum le nume$te, plastic, prof. univ. dr. Antonie Iorgovan. Ea
reprezintd modalitatea de exercitare a puterii, in prezent frcAndu-se deosebirea intre
guvernare qi buna guvernare. Spre deosebire de prima, care se referd expres la modul
concret in care se exercitd puterea, buna guvernare semniftci, intre altele, imperativul
celor guvernatifa\d de obiectivele qi metodele guverndrii, responsabilitatea guvernanfilor,
eficienla guverndrii qi dreptul cetdleniloi de a fi informali in primul r6nd in ceea ce
priveqte utllizar ea qi r ep arlizarea re surselor fi nanciare ale guvernirii2.
b) administrafia, care inseamnd indeplinirea sarcinilor cotidiene.
Administralia este, astfel, un segment al executivului, fbri a se suprapune cu acesta.
Conceptul de guvernare, semnificalia lui, mutaliile produse in conlinutul siu,
corelaliile cu alte concepte, au pitruns progresiv in zona politicl gi in cea public5, in
general, ele exprimdnd cel mai clar a$teptAille cetdlenilor privind comportamentul
oamenilor politici qi al autoritdlilor gi institutiilor administraliei publice, in ansamblul lor.
Esenla noliunii de guvernare constd in existenta unui mecanism de conducere care nu are
nevoie, pentru a functiona, de autoritatea, sanc{iunile gi interven{ia coerciliei publice. Se
vorbegte din ce in ce mai mult, inclusiv in documentele de la nivel comunitar, despre o
bund guvernare gi o bttnd administrare, noliuni care trebuie corelate cu ideea de respon-
sabilitate, de identificarea formelor optime de colaborare dintre putere gi destinatarii
acliunii sale, cet5lenii, pentru a se ajunge la o aga-zisd eticd a responsabilitdlii, dar qi a
responsabilizdrii. Nu in ultimul rdnd, puterea este legitima numai dacd rezolvd
problemele cetdyenilor, iar misiunea rczolvdrii acestor probleme revine administraliei
publice3.

1
Cu privire la aceasti corela{ie, v. A. Iorgovan, Tratat, op. cit., ed. a IV-a, vol. I, pp. 68-73; A1. Negoi16,
Drept administrativ Si elemente de Stiinla administraliei, Bucureqti, 1981, pp. 7-8 qi Drept administrativ,
Ed. Sylvi, Bucuregti, 1996, pp. 7 -8.
2
C. Ionescu, De la conceptul de guvernare la practica bunei guverndn, in Revista de Drept Public
w.312011,p.4.
3
I. Alexandru, ReJteclii privind evoluliile contemporane ale democraliei constitulionaie, in Revista de
Drept Public m. 312006, pp. 5-7.
 ‐
「i.1● ′
′ ′
α θα″″ノ
″な′
′α″θ
ノ′夕わ′ θ′ 7η ′′
7・ 7′ 75772αlr・ 7・ ′
CO″ s′ ブ
"″ `ブ
″ブ
κ′99′ 41
`S′

TEST DE AUTOEVALUAШ

棚∫
理 ふ 盤驚鑓鮮1猛 littbptthem vestite cu sarcini adIIninistrative;
■ビ b)h SCnS material,incliOnal― act市 itむ 1le Cu caractcr administr江 市 pe care sunt
- , :. : rnate
s[ le realizeze autoritdtile publice;
∝gttC― acti硫 翠 c「 Ctte sunt msttdntte tt b Кdizeze aut∈
自 」 :詰 朧 ;bm魂
i. r in sens material, funclional - autoritilile publice investite cu sarcini administrative.

2. Administra(ia publicl reprezinti:

11 numai administratia dC Stati
i)numai administratia public五 local五 ;
: r atdt administra{ia de stat, cdt gi administra{ia publica locald.

腱 .邑 口
lltllil:lllllFCaredintreautorittttileurllltttoarereprezintttautorittttialeadmi_
: t Pregedintele gi Guvernul;
r ) consiliul jude{ean qi preqedintele consiliului judefean;
,') primarul gi consiliul local.

4.ldentificati care dintre autorittttile urmtttoare au caracter autononl:

a) consiliul local qi consiliul judefean;
b) serviciile publice deconcentrate ale ministerelor qi celorlalte organe centrale de
qFtecialitate;
c) prefectul.

5. Executivul presupune:
a) numai guvernarea;
b) numai administralia;
c) guvernarea qi administralia.

6. Administrafia public[ reprezintl o activitate prin care se executi legea gi se

presteazfl servicii publice:
a) in regim de drept public;
b) in regim de drept privat;
c) atdt in regim de drept public cdt qi de drept privat.

7. Administrafia publici are urmltoarele componente:

a) executarea legii gi prestarea de servicii publice, in limitele legii;
b) executarea legii gi elaborarea de acte normative;
c) executarea legii gi solulionarea de litigii.
 ■■■■︱︱︱︱︱︱︱︱ｌｌｌｌｌｌｌｌｌｌ
42 DREPT ADⅣ IINISTRATIV

8. intre conceptele de executiv qi administrafie publici este o corelafiel

a) de la intreg la parte;
b) de la partela intreg;
c) sunt sinonime.

f. in sistemul constitu{ional actual, executivul este:

a) bicefal, fiind format din pregedinte gi Guvern;
b) este format numai din Guvern;
c) este format numai din preqedinte.

10. Serviciile publice deconcentrate se organizea,zil qi func{ioneazi:

a) in subordinea ministerelor gi celorlalte organe centrale de specialitate ale admi-
nistraliei publice;
b) in subordinea consiliului judefean;
c) in subordinea consiliului local.

11. Serviciile publice deconcentrate sunt conduse de:

a) prefect;
b) pregedintele consiliului judelean;
c) primar.

12. Preqedintele aparfine:

a) puterii executive,
b) puterii legislative;
c) alifi puterii executive, cdt gi puterii legislative.
 CaprroLul III
DEFINITI.A DREPTULUI ADMINISTRATTV

, -. \oEunea dreptului administrativ este analizati diferit in literatura

de specialitate.

-: opinia unui autor, aceastd noliune are doud sensuri, gi anume: un prim sens, prin
---: :: et'ocd un grup de norme juridice care, datoritd particularita{ilor pe care le
: ,: ::.;,. .formeazd o ramurd distinctii de drept, in cadrul sistemului dreptului. intr-un al
&r',iil sens, conceptul evocd acea ramurd a Stiinlei juridice care concretizeazd normele
-.", - ...:ti ctdministrativ. insd intre cele doud sensuri ale noliunii existir o strdnsit legdturd,
' '-:.c' dreptului odministrativ fiind obiect de cercetare pentru disciplina qtiinlificd a
"'.1'.,.'tri administratiy'. Este discutabil[ o asemenea concep{ie, dacd analizdm criteriile
:; --:irentiere intre cele doui sensuri, faptul cd se induce o confuzie terminologicd intre
- : :i de drept 9i gtiinla juridicd, de fapt qtiinlele juridice, intre dreptul administrativ gi
- .' dreptului administrativ.
--1i autori definesc dreptul administrativ ca fiind acea ramurd a dreptului care cuprinde
-" :',::lu/ normelor juridice ce reglementeazii raporturile sociqle referitoare la organizarea
: :.'.itatea administra{iei publice, in baza Si in executarea legif . Dupi cum se poate
r -j,,.Ia analizAnd aceastd defini1ie, ea picdtuieqte prin faptul cd are in vedere exclusiv
-.:,-:::rile de administralie activS, respectiv cele care privesc organizarea gi activitatea
ri:--:istratiei publice, qi nu qi pe cele de naturd conflictuald, dintre autoritdlile publice gi cei
i- -:::ti in drepturile sau interesele lor legitime prin actele ilegale ale acestora.

,,.:',it careia dreptul administrativ reprezintd ramura dreptului public care regle-
-.''..:;r:d concret sou cu valoare de principiu rela{iile sociale din sfera administraliei
:....:e. precum Si pe cele de naturd conflictuald dintre autoritdlile publice sau structuri
:' - rie, investite cu autoritate publicd, pe de o parte, Si cei vdtdmali in drepturile lor prin
--'..': adntinistrative ale acestor autoritdli, pe de altdparte3.

S 3. in ceea ce ne privegte, considerdm cd dreptul administrativ poate fi conceput ca

-:::ezentAnd ramura dreptului public care reglementeazd raportarile din sfera admi-
\:vrstiei publice active, raporturile acesteia cu celelulte autoritdli publice, cu parti-
-ulsrii, cele cure privesc orgunizarea qi funclionareu ei, precum Si pe cele de naturd
' -A.. Negoi1d, Drept administraliv, Ed. Sihy, Bucuregti, 1996,p. 17.
- R. N. Petrescu, Drept administrativ, Ed. Accent, Cluj-Napoca, 2004, p. 44; A. Trdilescr, Drept
,piwn_rsrratiy, ed. a II-a, Ed. A11 Beck, Bucureqti, 2005, p. 3.
' -\. Iorgovan, Trata[ op. cit., ed. a [V-a, vol. I,p. 122.
44 DuPT ADⅣ IINISTRATIV

conflictuald, dintre administralie, pe de o purte, Si cei vdtdmuli tn drepturile sau inte-

resele lor legitime, pe de altd parte.
Apreciem cd aceastd definilie impune urmitoarele precizdri:
a) sintagma ,,administralie", trebuie inleleasd in accepliunea ei lato sensu, care
include atat autoriteli publice, statale sau autonome locale, cdt qi agenlii privali autorizali
si presteze anumite servicii publice 9i implicali astfel in infiptuirea administraliei
publice.
De altfel, Legea nr . 55412004 a contenciosului administrativr , in art. 2 alin. ( 1) lit. b),
defineqte noliunea de autoritate publicd drept ,,orice organ de stat sau al unitdlilor
administrqtiv teritoriqle care aclioneazd, in regim de putere publicd, pentru satisfacerea
unui interes public". Dupi care vine precizarea cd, ,,sunt asimilate autoritdlilor publice,
fn sensul prezentei legi, persoanele juridice de drept privat care, potrivit legii, au oblinut
statut de utilitate publicd sau sunt autorizate sd presteze un serviciu public, in regim de
putere publicd".
b) regisim precizarea, inerentd oric5rei definilii care vizeazd o disciplini juridic[,
privind ramura de drept cdreia apar,tine aceasta, in spe!5 fiind vorba despre ramura de
drept public;
c) nu mai este menlionatd precizarea privind regimul de putere publicS, deoarece
considerim ci acesta este subin{eles din referirea la administratie, cdreia ii este specific
regimul de putere publici;
d) dreptul administrativ reglementeazd doud categorii de relalii sociale:
1) cele care concretizeazd cele trei dimensiuni ale administraliei publice active in
sistemul constitulional gi legal actual, respectiv:
- executarea legii;
- emiterea de acte normative cu for!5 juridicd inferioard, in executarea legii sau egali
legii;
-prestarea de servicii publice, in limitele legii.
2)cele de naturd conflictuald, dintre autoritdlile administrative, pe de o pafte, qi cei
vdtdmati in drepturile sau interesele lor legitime, pe de altd parte.
in literatura de specialitate regdsim abordat[ problema dreptului administraliei Si a
dreptului administrativz, sintagmi care relevi faptul cd administralia publicd nu este
guvematd numai de norme ale dreptului administrativ, ci de norme aparlinAnd gi altor
ramuri ale dreptului public sau privat, normele dreptului administrativ fiind numai o parte
dintre cele care guvemeazd administralia.

l Publicatう
lnヽ 4 01 11r l154 din 7 dcccllabric 2004
2 1 Alcxandru,Z″
αrrr′ グ
「
771J″ 75″ α″ 夕ι′ ″,Ed UiversulJundic,Bucurcsti,2008,p121
Zc・

`α `′
 Ⅲ ｀鍵 ″ルノα♭
レηJκ なた υ
″ッ 45

TEST DE AUTOEVALUA皿

. Dreptul administrativ este ramura de drept public care reglementeazil:

rumai raporturile din sfera administraliei publice active;
:aporfurile din sfera administraliei publice active qi conflictuale;
numai raporlurile din sfera administraliei publice conflictuale.

i. Dreptul administrativ
este ramura de drept public care reglementeazd:
■鷺 a)rapOrlu」 e con■ cmde dintre admhistr4ia pub五 めacuvユ ゛persOande vttmate

詈 ltttml蹴 棚府器ld面面
map・ )lictt activ江 i pcrsoancle vtttttmate
§

匡 l oT喘 :ltticmdedtteadm面 山頌 a帥 lictt activ江 §i pcrsoancle vtttttmate

--, .:-. rntereselelorlegitime.
E
■ Dreptul administrativ este o ralnurtt de drept care apartine:
: :leptului public;
R3鯖 露 :認 」籠 と中 dne飩 激激o額 Q

F
“

;i*I :ll'fi1[
狐 Hn drep面 b“ 血∝∝dd∝ bま he"n ttde
配 留 犠 :fl■ 燎 ∫
警
5,Adnlinistratia publiCtt activtt include:
i nulllai cxccutarca legii:
r nllmai prestarca de scr√ icii publicc;
[ atat cxecutarca lcg五 cat si prcstarca dc scrvicii publicc

6.Raporturile de natur】 con■ ictualtt cuprind:

■.litigiilc dinttc administratie Si CCi vitttmati in drcpturi sau in intcresc lcgitilllc;
i l litigiilc dintrc autoritttlile adlninistratici publicc;
[.litigiilc dintre autorittttilc adlninistratici publicc si alte autoritttti publiCc.
 CAPITOLUL IV
IZVOARELE DREPTULUI ADMINISTRATⅣ

§ 1・ In literatura dc specialitate nu rcgttsiln o opinie unaniintt privind sfera izvoarelor

dc drept,l mai des,scmni■ calia unOra dintre dc dc a constittli ve五 tabilc izvoare ale
MJn%dぅ 血 wL Кj」 mdた Кtte“ L Ш tthd皿 dレ 回 de&
鮮
2 a drCptului "宙
Teoria generalう ↑
mparte izvoarclc dc drcpt in doutt categor五 : ;″ θαr`
772α
=「
′
θ θ
r'α ′, carc relevtt condiliile materiale, concrete dc cxistenttt care genereaztt noma
juridic五 § i″ ソθα″ノ bttα ιθ,prin care sc evoctt forlnele dc concretizare a norlnei juridicc,
de expriinare prop五 u― zistt a drepttllui.
Izvoarele forlnale,la randul lor,sunt de doutt categorii:scrise si nescrise.

二 rzυ Oα た Formα た nescrise αた いぃ ι JIJ′ αd“ れ おrrarfυ

“ “
ln aceasttt catcgorie intrtt anumite izvoare dc dl・ ept carc, ln mod tradilional, in
Rommia si↑ n mttoritatea celorlaltc state,nu sunt consideratc izvoarc de drept.Regimul
lorjuridic,inclusiv din pcrspectiva calitユ tii dC izvor de drept,va trebui regandit ttn v五 tor,
av`md m vedere schimbarca de opticこ intcⅣ cniぬ fn plan legislativ,institltiOnal,m
abordarca dc ansamblu.In accst fel,sc va ttunge la s01utia rCCunoasterii unei illlpo■ ante
din cc↑n ce mai rnari pc carc O au izvoarclc ncscrisc alc dl・ cptului in prezent,ln Romania
si in alte state,cu precう dere in cclc lncmbre ale LTniunii Europcne.Articolu1 21 din Lcgca
nr. 24/2000 privind norlllele dc tchnictt legislativ五
3 prevede c五
′
η αcrJッ ′
′α′
θα グι
あ6夕 ι
″αr`′ θ
″″zル κ
あ ι
κ″′
ια′ん
θたαγ
′γjル α
θ′4θ ttα ′
jソ
sθ ソ
θ′ι
χα ノα′rα ε
″εα
C“ Jヴ“ “
J Cθ S″ ″ ″θ αル 加 αειJあ rraι ″″,」 ipriΨ r″ ″ 加 α″rた α ε″ rii “rqフ ικι α
“E“ r・

`ル
Dr″ ″″θ
“ Jι
“ち rα β
r θrrr″ ル ′ αtts″ ″ わ″」
iZルca″“rι ∫
″加“ Ji6α ″
ιαreぎemι ″ガわr 酬 ￨
J“ αル物 ツなθ α rι ,′ ′
θθ `″
2777∫ “ ノ″riaiθ 滋 れ
J ttrrri4α JPrα
`ψ
″rj′1 0bscⅣ 五 “
m semniicatia
deosebitう pe care legiuitorul o confcrttjurisprudenici n4iOnalC Si Celei a Curtii Europcnc
a Drcpturilor Ornului, dar si doctrinei de specialitatc, pc carc le a§ caztt la baza
indamcntttr五 elaborttrii unui act nollllativ.
￨￨￨‖ 1 _
1 ¨
￨
Pentru o analizd comparativd a izyoarelor dreptului administrativ in unele ldri europene, v. I. Alexandru W¨

Drept administrativ comparar, Ed. Lumina Lex, Bucureqti, 2000, pp. 68-93.
2
Penfu dezvoltiri N. Popa Teoia generald a dreptului, Ed. Actami, Bucureqti, 1994,pp.188-195, R. I. Motica
G. Mihai, Teoria generald a dreptului, Ed. A11 Beck, Bucuregti,200l, pp. l2l-140.
3
Republicatd in M. Of. w.260 din 21 aprilie 2010. Republicatea s-a fEcut in temeiul art. II din Legea
rtr. 6012010 publicatd in M. Of. nr. 215 din 6 aprilie 2010, privind aprobarea O.U.G. nr. 6112009 penhu modi-
ficarea qi completarea Legii nr. 2412000 privind normele de tehnici legislativ6 pentru elaborarea actelor norma-
tive, publicatd in M. Of. nr. 390 din 9 iunie 2009.
o
Art.21din Legea nr. 24|2OOO, in forma in care a fost modificati prin pct. 4 al art.I din Legea nr. 2912011.
publicati in M. Of. nr. 182 din 15 martie 2011.
 .. =t.t.t.!u administrativ 47

力″― θα刀夕 J″ εθ′ θε′

jν
Jれ た ∫J′ θθα′θαCθ αSカ
θ′Jθ ッθJθ“ r`ノ 傷rttι・
o sfera mai largtt decat dreptul,ln ele reg五 ―
じiettttiil.

θr′ b夕 S
dreptul creat de obiceiuri, ,J雰
“
or s α7 θ
α′αθ
た協λ
″ノタr′ ′εθb′ ′
gα わrJπ α′夕 κ%ノ
e
c
lⅢ ■1 0Ste c`θ α蒟
筋´
linut Si fOrlnulare,9レ
`θ
b」 ″♂わ万夕 ζ sα ′″g′ む ブα力S′ Sθ 6θ ′
ノ′
″θ
rη zα ε
θ4s夕 θ
′クグ′`κ
καrα sα 2 40rttα ″νθ
′ αグ′
α′ κ
a
, obicei stt fle un iLvor de drept se cer dou五

椰 聯 鯨 sls」 暉´ .′
tant m planul teo五 ei dreptului este Elvelia・

“
lri dc n0111101C edictate,dreptul ln general,si
t,a―

脇省 郷 があ
θ物
ZiSul,,“ ′4θ Cdit″ ′"sau′ ′ ttS"・ Se
κωε

磨窃〃 筋″ ″
i carc trebuie cumulativ↑ ndeplinite pentm ca
lridic五 , care se regttsesc si in lucrarea citat五

ligato五 u./
ai ll■preuntt pot transfo...la o practictt cutu―

p傷 (repet¨ 11ltatea)si Cり ,Cteru1 911ig年 0111

ca obiceiul sa′ θ″θ夕
εκθSC″ グ zゎ ″
θα ′″夕α
,効 ググ J“ ″J′ 腸J prJ“ κεαζ κα,加
gθ θ%ル
5.
″ル′

鵬 脱 持 脇
)drept,care j90cl算 Sう
:″ 艦 ,m
un r01,9Cu,dar m

S Prrpescu, Teoria generald a dreptului, Ed. Lumina Lex, Bucuregti, 2000, pp. 134-135.
- }:Pasquier, Introductiondlathdoriegindraleetdlaphilosophiedudroit,Sirey, 1937,Paris,p.36.
\ Tirulescu, Drept civil, Ed. All Beck, Bucuregti, 2004, p. 22.
- )i Tirulescu, op. cit., p.22.

'
I Gusti. CLtrs de eticd, Universitatea Bucureqti , 193l-1932, p. 189.
.:- Bunengenbache, op. cit., p.6.
- \lexandrU Drept administrativ compara| op. cit., p. 81.
48 DREPT ADⅣ IINISTRATIV

in EIania,se considcrtt c五 obiceiul,,4"′ θ α′θSタ ノ θαε θグθ θ′′γ ″ ο′ ′″ "1.Dcsi,ln

principiu,ln accastう tartt drcptul cutuiniar estc rccunoscut ca flind o “
sursう
“ a“
dreptului,cl
joacう numai un rol subordonat h dreptul administrat市 2.in Germania,dreptul cuttlmiar

一 
estO aplicat numai la n市 elul autorittti10r 10calc,ms,aplicttea lui dcpinde dc folosirea

＾
prelungittt si continu五 ,ca§ i dc crcdinla acclora care paiiciptt ctt accasttt folosire este legal

・
3.in ltalia,Codul civil cnumcrら

・
・
justiflcatう ,m artic。 lul l,ierarhia izvoarelor de drept,iar
力 stamtul si reglementttile juridice.0
obiceiul ocupう locul trci in accasttt icrarhic,dЧ
asemenca pozilie Semniictt fapttll"汐 υ ′ノ ε″ ノαr刀 %sθ ′θαた η ′ ″
εα ″′ ′9′ 鱈 θ ,θ ′
4 siin Danemarca
"“ sc recunoaste statutul dreptul」
あα タ
r sι εカ/fr“ ″gθ ″ζ
ノ′′
θα′
θ″ gθ Jθ
`θ “
cutumiar de izvOr dc drept,dar cl arc o“rclevinitt minorこ pcntru drcptul administrativ5.in
lrlanda,dreptul cutllnliar,ca si doctrina,respectiv opiniile celor lnai competenti autOri de
spccialitatc,sunt considerate surse secundare alc drcpttllui6.in 01anda dreptul cummiar
este rccunoscut ca un vcritabil izvor de drcpt, lnstt nu are prca multtt relevanttt pClltru
7.in Spania problema statlltului cutllmei ca izvor dc dl・
drcptul administrat市 ept nu cstc
inc, clariflcat五 , Tns五 ln ceca cc priveste drcptul adlllinistrativ, cu grcu fi poate fl
rccunoscuttt vreo influcnt五 .

§3.Consacrarea obiceiului ca izvor de drept potrivit Constitutiei Romaniei

din 1991

0 supcrbtt pledoaric pcnt■ l califlcarea obiceiului ca izvor dc drcpt regttsim la Nicolac

Titulescu ,i, pcntru frtlmusetca dulCelui grai romancsc interbelic, o reproducem
nealterat五 ,nutrind sperania Cう Citirea ei va face o rcaltt pl,cere cititorilor nostri.,,2Drθ ρ′
夕′
θ αrθ r"γ ′
カ グ加θわたαα′ θ夕ηブ 77Zθ η
S α να″惚gノ ン ♂た錫′θ .・ ′″zα κι刀″ε α′
α′ ′θ′ rθ ら ″″ι ′θ
Zθ ι 刀′
笏′ S´ αsθ 乃′
trブ 779bα ′′″
θb"′ η α
′, sθ SCカ メ
η 7わ あ ′
∫ θbノ θθ′α ′ Es′ ιグ′
θ ′∫ク
ρ ρ, ′
夕 ″ lα ′
θαわガ
′′“αε θ ′
θη″ゞ わ 釘ブツ θttα ε夕αθ θαs″ ′ θθθsブ ′α′θαル″ ル α′ S響 腸 θS′ ι sθ εθ′′
カ
α″ '4′αンル 笠ρθ″″θα Sa,シ ε ′ νヵs′ 夕4jj α夕わ′ J`α rθ α ク`zJfrブ
ノ"ノンθ α′θ′た ′ ακψ ′ αrι α
`α ragrθ s" `′ “
drθ ρ J"J εθκ
sttθ rbrグ J77α r cα
"η
Probabil
`γ
accst imens avantagiu l¨ a avut↑n vcderc si lcgiuitortll constituant roman,
carc,p五 n ⅢspOZitiile cup五 nse in legca indamentah a t激 五 ,↑ ngttduie concluziaぬ

¨・
θうたι Jノ sα ″θ
″ αα″ッ ι″セツ θ dン cρ ′
rル ″″昭 6θ ″ srir″ ″ α J.

¨ ¨ 一¨
"“ mai mtai
Avcm↑ n vederc “a■ .44 alin.(6)carc prcvcde c五 “ ,,D′ ψ′ γ′θた′″ こprノ θ
″″
οb′ なグル′ θ Q′ θε ″rθ αsα ′ε
ノ″′θr′ rノ ν
ノ4グ ρ ″θた Jα 777θ dliz腸 ′∫
″αsな ν るα′θαわ θ ′ソθ εノ″湧′
″ム
"刀
′θ ε α
″θα θ
ι ′
θ ′た κ′θα θ ′ γ θ ル ′ソ
θノ″
︲
︲・

′ %779∫ ra2ρ r肋 sα rα
“
rι ′ cg′ J sα
/7/Jl・bJcι
j′
JzJら
'ル `c′
硫 ¨． 叫

′′(フ ′Jθ ″rtr′ クノ".

﹂一

' J. Rivero, J. Waline, op. cit.,2000,p.68.

  ¨  ・．

2
I. Alexandru, Drept administrativ comparat, op. cit., p.69.
3
I. Alexandru, Drept administrativ comparat, op. cit., pp.73-74. Autorul citat d5, ca exemplu, faptul ci un
plan de dezvoltare luat printr-o decizie a unei autoritAli locale poate fi depdqit de legea cutumiard 1oca16, care
reflectd mai bine conditiile specifice locale.
a
I. Alexandru, Drept idministrativ comparat, op. cit., pp.79-80.
5
L Alexandru, Drept administrativ comparat, op. cit., p.83.
6 「
I. Alexandru, Drept administrativ comparat, op. cit., p.86.
7
I. Alexandru, Drept administratiy comparat, op. cit., p. 9t.

:
 J′ 肝 ルノα/777れ お′
′α′
ノッ 49
"ル
"-:.
:it text din Constitulie care trebuie pus in disculie este art. 120 alin. (1), care consacrd

■７
' '" . ..€ care guverneazd administralia publicd din tmitdlile adninistrotiy-teritoriale,
= -'... tlescentralizarea, autonomia localii ;i deconcentrarea serviciilor publicel .

'---:.r1 autonomiei locale permite, cum s-a exprimat deja literatura de specialitate, ca
,. :ractici specifice locului sd capete, in timp, semnificalia unor reguli obligatorii pentru
,r--, i-.r1 din administra{ia publicd, astfel inc6t inc5lcarea lor s[ atragd acelea$i consecinle ca
,ri

- -, ::rea unei norme propriu-zise de drept.

> . in sfhrgit dar nu in cele din urm6, invocim arlicolul 1 alin. (3) din Constitufie, in
*- ' ::zultat[ in urma revizuirii, conform cdruia Romdnia este stat de drept, democratic Si
- ,;. care demnitatea omului, drepturile Si libertdyile cetdlenilor, libera dezvoltare a ′
.:.'itci{ii umane, dreptatea Si pluralismul politic, sunt valori supreme, tn spiritul
rr";;tilor democratice ale poporului romAn Si idealurilor Revoluliei din decembrie l9B9 Si ￨(レ

, ;.;,.tuttate. Constatlm cd texful face referire la tradi{iile democratice ale poporului

-rrin. radiliile fiind practici cutumiare sidite de-a lungul timpului in compoftamentul
- -.: : unui popor. Pdni la revizuirea din 2003, erau enumerate numai cele cinci vaiori, care
"-
:--- ::;larate a fi supreme gi garantate, f[ri a se mai precizacdatdt caracterul suprem, cdt qi
r-i.,.r acestor valori sunt rapofiate la tradi{iile democratice ale poporului, gi la idealurile
fu, ilufiei din decembrie 1989, moment istoric deosebit de important prin mptura pe care a
-r:":-r-.13t-o cu un regim de dictaturd gi si creeze premisele treceni la democralie gi la statul
,. -:jlt In prezent, demnitatea omului, libera dezvoltare a personaliti{ii sale, dreptatea
* p,turalismul sunt constitu(ional garantate, ceea ce corespunde atdt tradi{iilor
rum,-ricratice, cdt qi idealurilor Revolutiei din decembrie 19892.

,, 4. Jurispruden[a
. -nsprudenla este felul in care tribunalele interpreteazil legea. Existd state
: -. modul de interpretare judecltoreascl a tegii constituie un izvor de drept3.

.\utoritSlile administraliei publice prin care se realizeazd autonomia loca15 in comune gi oraqe sunt
': , .:
locale" consiliile judelene qi primarii, alegi in condiliile 1egii. Aqa cum se subliniazd qi in Tratatul prof.
.: :,:tonie Iorgovan, ,,evolulia autonomiei locale conduce la aparilia torcr reguli cutumiare, fiind vorba,
- ,lespre recunoa$terea, inclusitt de instanlele judecdtoreSti, a caractentlui de reguli juridice pentru
-:. '..,::iie acJministratiye, cdt Si pentrtr cetdleni, a unor practici administrative". in dezvoltarea acestei rdei se
r:,:; -:r eremplu care ni se pare relevant pentru situalia dat5. in multe din localitalile tirii, in zi1e1e de sfdrqit de
;-::::nd. respectiv sdmbitd gi duminicd, deci zile declarate oficial libere, se organizeazd unele activit5ti:
-.-;--. Lrboare, chiar nunli etc. Pentru incheierea diverselor tranzac{ii sunt necesare acte emise de autoritdlile
--- - ::liei locale. Exemplu. pentru vdnzarea de produse agricole este nevoie de un act administrativ numit
.-.-:,--r:.t de producitor" care atest6 provenien{a 1ega15 a bunului respectiv. De asemenea, diferite evenimente
--- ,ira oamenilor, cum ar fi nunlile, se celebreazi tot la sf6.rgitul sdptdmAnii, ceea ce presupune ca m6car
:-.-=-1 ;i ofilerul de stare civild si fie prezenli pentru incheierea faptelor gi actelor juridice respective. S5-qi
*: -:.::cd. in aceste zile, un program de lucru accesibil qi util locuitorilor. Funclionarul public in culpd va putea
: :,:rJrloirat in conditiile legii qi avem in vedere Statutul funclionarilor publici aprobat prin Legea nr. 188/1999
- -:irticdrile qi complet6rile ulterioare, republicatd, ca lege generald, precum gi reglementdriie cu caracter
:,., .-. (-{. Iorgovan, Trata| op. cit.,vol.I, ed. a IV-a, p. 35).
- \{. Constantinescu, in M. Constantinescu, A. Iorgovan, I. Muraru, E. S. Tdnisescq Constitulia Rorndniei
' , ::,.::i
- contentarii ;i explicalii, Ed. A11 Beck, Bucureqti, 2001, p. 2.
' \, Titulescu, op. cit., p.74.
50 DREPT ADⅣ IINISTRATIV

Astfel, doctrina francezd admite cd ,,dintre toate cele trei izvoare nesciise ale dreptului,
jurisprudenla, in dreptul udministrstiv, rdmdne singuru direct crestoare'l.
Printre caracterele dreptlrlui administrativ francez se numdrl qi acela cd este tn drept
es enlial jurisprudentiaP .
Doctrina francezd actuali apreciazd cd acest rol al judecdtorului de a crea norme de
drept il transformd pe acesta in jurislator.
Ce se intAmplS pentru ca aceastd regulI jurisprudenliald sI capete autoritate?
Intrebarea sejustificd in contextul in care, din punct de vederejuridic, trebuie recunoscut.cd
judecdtorul nu este legat de o regul5 astfel formulatdlafel cum ilr fi legat de o reguld scrisd.
Insd in practicd, atunci cdnd Consiliul de Stat, prin jurispruden{a sa, consacrd o
regu16, din acel moment ea este respectati. $i se impune acest respec!in raliunea ,,grijii
fald de secttritatea juridicd a particularilor, care impune judecdtorului aceastd fidelitate
fala de propria sa gdndire"s gi fa![ de rodul acestei gdndiri juridice concretizatin norma
de drept formulatS.
in acelaqi spirit, un alt autor afirm5 categoric cd ,,dreptul administrativ este un drept
Jdcut esenyial de judecdtor "a .

■■
Situalia nu este ins[ aceeagi in toate statele. in Germania, instanlele judecdtoregti au
avut contribulii importante in ceea ce privegte dezvoltarea dreptului administrativ. Curtea
Constitulional5 FederalS s-a exprimat chiar in sensul in care formarea principiilor
generale legale este o sarcind ce aparline, in mod natural, inalrelor Curyis. in Anglia,
dreptul administrativ general poate fi glsit in primul rdnd in jurisprudenld, jurispruden{a
precedentelor. in virtutea lui stare decisis, Curlile inferioare sunt limitate de deciziile
luate de Cu(ile superioare lor, cu aceeagi jurisdiclie6. in Belgia, jurisprudenla, cu
precddere aceea care aparline Consiliului de Stat, este considerati. ca av6nd un rol decisiv
pentru dreptul administrativ. Unele din deciziile Consiliului de Stat, respectiv cele date in
anularea unor acte administrative, au fo(d juridicd general obligatorie, se aplicd erga
omnes gi exercitd o influen{d considerabild in dezvoltarea dreptului administrativT. in
Grecia, principiile fundamentale ale dreptului administrativ au fost desprinse din juris-
prudenla Consiliului de Stat, care, l-a rdndul ei, s-a inspirat din jurispruden{a instituliei
omonime din Fran1a8. in Irlanda, jurisprudenfa este aSezatd pe acelaqi plan cu actele
Parlamentului din punct de vedere al vilorii ei de izvor de drept, i" ,r"*" ." ar.p*t

一
  一
cutumiar qi doctrina sunt considerate izvoare secundare de drept administrativ. Un rol
important ocupd gi in Luxemburg, unde procedura administrativd este bazatd pe ,,dreptul
judecdtoresc" (urisprudenla)e. in schimb, in Portugalia, jurispruden(a administrativ[ nu

lJ.RJvero,」
Walinc,ο ρ οノ
2 D A Tofat D″ q″ `,p α
71
αグ確滋お ″ッ C夕 β クn∼e湾 ′
滋′,Ed.C H Bcck,Buctlrestl,2008,ed aⅡ ―
a,vol I
p.56 `′

:き
Ⅷ :l棚 し
窃 l‰ 1ブ
′α″α4qρ σ′
ク′,p 74
ブ `,p 74
9た ,p81
9Jl,p 84.
9′ 1,p 89.
 51

;: --:-:sr semnificalie de care se bucurd in Franla, iar in Spania nu este recunoscutd ca

---, -:Jreptl.
′ rurut constata astfel cd in Europa existi state unde se recunoa$te jurispruden(ei
r-::-

-;-; =:-- de izvor de drept gi cd nimic nu ne impiedicd, este chiar necesar, si facem gi
:, :-.j: 1ucru. De altfel, cum mai putem vorbi despre efectele inter partes litigantes
lr ::ei decizii judecltoregti prin care se anuleazi un act administrativ cu caracter
nur::rrir. de exemplu o hotlrAre de Guvern, o instruc{iune a unui ministru, fi chiar
il rs;,!:rzitie a unui primar sau o hotirAre a unui consiliu local sau jude(ean2?
--:,::1a 1ege,a contenciosului administrativ a gi trangat aceasti problemi, prin
-::: - -, 1,1 care prevede cd hotdrdrile judecdtoreSti definitive Si irevocabile, prin care
メ -- -'...-;i irt tot sau in parte un act admiristrativ cu caracter normativ sunt general
'' r'-:.., Partea I, sau, dupd caz, in monitoarele oficiale ale judetrelor sau al muni-
t: BucureSti, fiind scutite de plata taxelor de publicitate. Este vorba, in alli termeni,
l: :lrecterul de ordine publicl a litigiilor de contencios administrativ care au ca
rrrre-ir acte administrative normative3.
-: ::3zent, in RomAnia asistdm la o contribulie deosebitd a instantelor judecdtoregti
i,. administrativ in consolidarea statului de drept. Aceste instanfe sunt supuse
- , .,::ncios
r.r-r: .,-rcitdri deosebite, care nu trebuie calificatd ,,neapdrat ca un semn in sensul
': ': -'.. abuzurilor autoritiililor publice, ci ca un semn al inlelegerii corecte a rolului
;,. : - ' .tlstcmle de cei ce se considerd vdtdmali prin actele administrative"a.

, i. Jurispruden[a Cur[ii Constitu[ionale

jiscu{ie speciald privind calitatea jurisprudentei ca izvor de drept credem cd se
-
- 1 ---. . t-r fEcutd in ceea ce privegte jurisprudenla Curlii Constitutionale.
--:lnenenta contenciosului constitulional la dreptul public impune examinarea
r-.:,-:r3ticii efectelor deciziilor pronuntate de Curtea Constitulionald in sensul cel mai
*:: : .rbil. mergind pAn5la justificarea opozabilitalii erga omnes a acestor decizits.
i - .rr it art. 147 alin. (4) din Constitu\ie, deciziile Curlii Constitulionale sunt obli-
i,; ' :! ctLt putere numai pentru viitor. Ele se publica in Monitorul OJicial al Romdniei,
--':actetul obligatoriu al acestor decizii6 vizeazd, in primul r?nd, inseqi completele
>1, -;,-tta ale Curyiil, in scopttl realizdrii tmei practici unitare Si a stabilitdlii ordinii
- --'.'.,,ionale.

,{lerandru, Drept administratiy comparat, op. cit., p.91 gi 93.

--
-. i:
contextul in care acestea sunt acte administrative cu caracter normativ, este hresc ca qi incetarea
*t=:=,:: t'.ridice, prin anulare, si se extindd asupra tuturor subiectelor de drept.
\. Iorgovan, Noua lege a contenciosului administrativ, genezd Si explicalii, Ed. Roata, Bucuregti, 2004,
ta
- Giurgiu, R. Lazdr, Rolul instan{elor judecdtoreSti de contencios administrativ in statul de drept, in
-.
{s--s- :: Drept Public nr. 1/1998, pp. 96-103.
' ' . Sdnsu. C. Doldur, Controlul concret, ,,a posteriori", [art. 144 lit. c), actualul art. 146 lit. d) din
-- ,'"'--:.;:c_i. in Revista de Drept Public rtr. 212000, p. 41.
Pclltrtl conlpletari,v.M.c五 stca,Dι οレガセ 励たψ ″″″ν ル P′ ι ′クルノC″ ″ガブCο ″s′ ′
触′:0“ αた h Drcptul
`α
,95,pp 10-12.
Pmtru deろ /olti五 ,v.I.Dclcanu,Lsr″ ″ Gο ″Sガ 滋″ο″α″,Ed Lumina Lcx,Bucuresti,1995,pp.345‐ 379
52 DREPT ADⅣ IINISTRATIV

Dar caracterul obligatoriu imp_lici Si celelalte subiecte de drept, ele sunt opozabile I n
erga omnes, nu inter partes litigantes precum deciziile instanlelor judiciare. If a
O decizie pronunlatd de Curtea Constitulionaldface corp comun cu legea pe care o It
;:"""r::;x:"n::,f;,:f:,::;;i:;?w:::":,,:;;;;::#';;::;:#,i,;:;:,::;:;,'*i"::;:r!;,F
in situalia respingerii unor exceplii de neconstitulionalitate.
Nu este vorba despre autoritatea de lucru judecat, ci despre obligativitatea /7θ ′
′′・
´′́″ ,

″″ρガθ夕777 αS′ α′frα ′(3夕 r′ θα777Sa,ノ

l

Caractcrt1l obligatoriu fattt dC toatc subicctele dc drept,crga omnes,al deciziilQr

Cu4五 COnstittltiOnalc estc ccl mai pregnant rcliefat↑ n cazul deciz五 lor prin carc se
admit excepliilc dC ncconstitutionalitatc insら i legCa Orgallictt a Cu可 五 ConStittltionale
nr.47/1992,rcpublica伍 ,prcvcde in art.3 1 alin.(1),,Dι ε″,α ′″ブ ″εα′ θSθ 6θ κS′ α ιθθ4-
s′ ′
′夕′ jθ
″α′ノ′α′ θα 夕′θ 鱈 ′ sα 夕 θ″あ ″α刀″ ο″ノ α 夕4α οz″ ′
J`Ji″ ′r_ο ′ "κ ―
鱈 θ sα 夕 J′ ″ ο
`Jiψ
θ′ あ 4α ″″加 νなθαrθ'ノωた″グ7“ ″ガ ∫ ′θb′ なα " liι
`′

Ins五 , cca mai important五 , ``α 771α ノψ"f・ θε′αθ 夕め′グε θ4s`ε j4′ あ α グθ εルガ′οr C傷 〃ガ
C077Sr′ ′夕′′ο77α ′θ′r′ ε αr` s― αlr α/77Zメ S ιχcc′ ′
ノノ″θ77θ 604S′ ′ θ77α ′ ″ι
α′θ , οε θ ノ ′
夕′ι
θ″θα訪″ ″ “
"s′
∫εθα′ 改 ′ お肋 θブル ッ θα′θα′ ′
鱈 rノ な ノ
θ4θ rグο α4″ ′
鱈 θ`trrノ
r Sα 傷グ θ z″ ′θ′沈 J鱈′″ J′

νθrあ 刀α″´θ
οηS″ ′
α′θ
,′ ″
′καε
θSた ルε “
ルガ,cα ′加グ′θ
θθ″
S′ ノ
′夕 “
″θ′α′
θ2.
sα

Curtea ConstitutiOnaltt are rnisiunea,la noi si↑ n oricare alttt lartt unde existh institutii
similare,壺 contribuie la,,cor」 arCa''impcrfectiuni10r textelor constitutionalC prin inter‐
pretttile pe care lc dtt acestora3,mOtiv pcntru carc,cum sustine distinsul autor,ln lite―
ratura occidentala sc vOrbeste nu numai despre Constitutie,Ci,i despre blocul consti‐
tutiOnalittttii4.
In opinia autorului citat, blocul dc constitutionalitatc are urlntttoarea structur五 :

Constitlltia prOpriu― zis五 ;Preambulul§ i Declaratia Drcpturilor Omului si Cetユ teanului;

tcxtele de aplicarc a Constitutici;eventualele contributii alC Cuttlinei,care ocuptt un loc ￨は ￨

modOst in blocul dc constitutiOnalitate; constructiilC Constitulionale ale jurisprudeniei, ltll

care, spre deosebirc dc cutum五 , joactt un rol detcllllinant in forlnarca si dczvoltarea

blocului dc constitutiOnalitate.
Dactt acceptttm faptul ctt junsprudenia Cu4五 COnStittlilonale pottc constitui u■ 9o五
iⅣ or de drept,sc cuvine stt scoatcm in eviden"§ i alte realitai Carc se petrec m statclc
Uniunii Europenc.Este vorba dcspre modul de intcrprctarc si aplicarc a nomelor de drcpt
dc ctttre curtile constitlltiOnalc curopenc,dc fapttll cう o,,solutiC"gasiぬ dc O insta可 五poatC

1
Decizia nr. 61 din 1 iunie 1993 publicatd in M. Of. nr. 158 din 29 iunie 7994. Credem cd trebuie pus in
disculie gi un alt aspect. De exemplu, potrivit prevederilor legii organice a Cu4ii Constitulionale, aceastd
autoritate de jurisdiclie constitulionald soliciti anumite ,,puncte de vedere" ale unor institulii sau autoritdli.
despre care se considerd cd ar avea un cuvdnt de spus intr-un litigiu de contencios constitu{ional. Printre acestea
se numdrd qi facultdlile de drept sau de specialitate, care sunt consultate si se exprime gi in acest fel sd ajute
Curtea sd adopte solulia care corespunde cel mai bine situaliei date. Aceasta cu at6t mai mult cu cdt avem in
vedere regimul juridic al deciziilor Cu4ii Constitulionale. despre care am discutat anterior.
' C. Bulai, Problema vidului legislativ in jurisprudenla Curlii Constitulionale a Romdniei, in Revista de
Drept Public m.212000,p. 19.
3
A. Iorgorrun, Revizuirea ConstittQiei Si bicameralismul in Revista de Drept Public nr. 112001,p.23,
4
P . Pactet, Institutions politiques, Droit constitutionnel, 13"m" ed., Masson, 1 994, pp. 85-86.
 . ' ,ltIttIui admitti.stt'ati: 53

}lry institulia similari din alti !ard, av6nd arezolyaun litigiu identic sau asemenetorl.
ft p4ine ori in deciziile pe care le pronunli Curtea Constitulional6 regisim invocarea
tlE@ntei constitulionale din alte liri sau invocarea Curfli Furopene a Drepturilor
*, a hotdrdrilor preliminare ale Cu(ii Europene de Justilie2.
I+
Itpp.ti"a (literatura de specialitate)
E.C*" ce este opiniunea public[ in politici este doctrina in materie de drept",
ENrcolae r rrurescu.
l..ntinu6ndu-gi ideile, marele jurist realizeazd o sublimi pledoarie pentru semni-
:,:ctrinei ca izvor de drept. ,,Autorii, savanlii, profesorii, cu libertatea lor de (t
-:, :lutinla lor de a privi chestiunile dintr-un punct de vedere cdt se poate de inalt Si
al. sunt fatal aduSi a crea, prin priceperea Si prin talentul lor asupra chestiunilor,
ai Si chiar curente de naturd a influenla spiritul acelor chemali sd aplice legea.
udecdtorilor Jiind creat Si alimentat de piirerile doctrinare, acestea sunt
1
t:voare ae arept','1
>: -:,a francezd exprimd teza cd, opinia unui jurist, a unui numdr de jurigti, nu are,
rri: :: -:rsdgi, for!5 juridicd obligatorie. insd un mare num[r de reguli pe care legea sau
tiv ↑si au originea in lucrarilc autorilor de
ipali au avut un rol deosebit↑ n dezvoltarea
′αr′ ια rκ θ4α tt α 康鴇 効脇Jα グ ′ κお″rα

グθsお た α′ Jθ 湧
“
′ル εα″ s″ ′Jた αεαグθ たιグθ
`Jソ

ヮ “
Jル b′ 膨
5. “
“
,i promotorii scolii belgiene de drept public
ca dc altfel si in alte ramuri de drept,nu are
ndoiclnic ctt autor五 prestigiosi,competcntele
m ceca ce pr市 cste forlnarca legisl吋 iei si
S dtta,υ J刀 ノブ θ″
ル θθわr zα J ε η θ″κ″ααわrJ
ら ιθκS′J`タ ノ
θ szだ θSθ θ夕κグ αrθ αル 厨鱒 効′ タノ

[ancczi, sarcina doctrinei, cu precう dere ln

lincat si cste m mare masurttjurisprudential,
嗜drept de o maniett sistcmatiめ ,degttand

l n f-rorrpti gratia, Decizia Cur,tii Constitu.tionale nr. 349 dln 19 decembrie 2001 referitoare Ia excepfia de
Eri4onalitate a art. 53 qi 54 din Codul familiei, publicatl in M. Of. nr. 240 din 10 aprilie 2002.
] 'C. Yrabie, Implicapiile Tratatului instituind o Constitulie pentru Europa asupra ierarhiei izvoarelor de
, I hnplicasiile Tratatului instituind o Constitulie pentru Europa asupra dreptului public gi a serviciilor
EE,Caietul $tiinfifrc nr. 8, Sibiu, 2006,8d. Burg, p. 5.
t N- Tit lescu, op. cit., p. 8l
f tJ-Rrero,Juisprudenceetdoctrinedansl'ilaborationdudroitadministratif,EDCB,w.g,p.2T.
.

f
F ' I. Alexandnr, Drept administrativ comparat, op. cit., p. 75. Autorul citeaz6 numele unor mari autori
I-, creatori de gcoald in dreptul public din aceastd lard, printre care se regdsesc O. Mayer, W. Jellinek 9i
hoff.
j' A Buttgenba ch, op. cit., p. 25;D.A. Tofan, op. cit., p. 55.
54 DMPT ADPIINISTRATR

principiile care inspird soluliile legislative 9i jurisprudentiale, iar pe de altd parte, in a

divulga, a face cunoscut, dreptul astfel organizat,prin lucriri, articole etc. l

De asemenea, misiunea doctrinei constl gi in a judeca, a evalua acest drept, dir:

■■■■
punctul de vedere al adecv5rii sale la scopul social pe care urmdregte s6-1 realizeze, a1
conformitSlii sale cu justilia, pregdtind calea reformelor care rrmeazd s5 se infrp-
tuiasc[.

■■ ■ ■ ロ
in aceastd tripld calitate, doctrina indeplineqte un rol de neinlocuitl. Rolul doctriner
trebuie inleles qi valorificat at6t de citre adundrile constituante, cdt gi de cdtre organele
legiuitoare obiqnuite, rolul s[u fiind acela de a servi adeseori interesele publice majore.
a$a cum a fdcut-o, de exemplu, in secolul al XVIII-1ea, prin fundamentarea teorier
separa{iei puterilor in stat2.

口 ﹄一
II. Izooarele scrise ale dreptului administratio3
Ca gi in caztl izvoarelor nescrise, qi in ceea ce privegte regimul juridic al izvoarelor
formale scrise ale dreptului administrativ au intervenit anumite mutafii, determinate de
statutul RomAniei de stat membru a Uniunii Europene. Aderarea Romdniei gi Bulgariei la
Uniunea Europeani s-a realizat in baza Tratatului intre Regatul Belgiei, Republica

巳■
Cehi, Regatul Danemarcei, Republica Federali Germanfl, Republica Estonia.
Republica Eleni, Regatul Spaniei, Republica Francezi, Irlanda, Republica Italianl.
Republica Cipru, Republica Letonia, Republica Lituania, Marele Ducat al
Luxemburgului, Republica Ungar[, Republica Malta, Regatul lirilor de Jos.
Republica Austria, Republica Poloni, Republica Portughezl, Republica Slovenia.
Republica Slovaci, Republica Finlanda, Regatul Suediei, Regatul Unit al Marii
Britanii qi Irlandei de Nord (state membre ale Uniunii Europene) qi Republica
Bulgaria qi Romflnia privind aderarea Republicii Bulgaria qi a Romflniei la Uniunea
European[4. in conformitate cu prevederile articolului 148 alin. (2) din Constitulia'
Romdniei, ca urmare a aderdrii, prevederile tratatelor constitutive ale (Jniunii Europene.
precum qi celelalte reglementdri comunitare cu caracter obligatoriu, au prioritate.fald de
dispoziliile contrare din legile interne, cu respectarea prevederilor actului de aderqre.
Aceastd prevedere vizeazd raportul dintre dreptul intern gi cel european, care repre-
zint6, dupd cum se apreciazd, cu deplin temei in literatura juridicd, unul din subiectele cele
mai delicate ale construcliei europene. Din perspectiva Uniunii Europene gi a juris-
prudenlei Curlii Europene de Justilie5, prioritatea de aplicare a dreptului european, atA:
originar, cAt qi derivat se justificd pe baza obiectir,ului implicit, negociat impreuni cu

' J. Rivero, J. Waline, op. cit., p.69.

2
puteilor azi, in Revista de drept public nr.1/2011,p.17.
G. Vrabie, Ideea de separalie $i trinitatea
3
,,Puter"a normatiyd aparline statului. Acest privilegiu, incepdnd cu Revolufia din ′た2 sι ル″ 滋 面
pe ideea cd statul este personificarea juridicd a naliunii". (L Dreyfus, F. d'Arcy, Ies 滋s′J″ ″ “ "し
ο郷 ′ο′ ′
″7′ ω
administratives de la France, Economica, Paris,4h'6d, 1992,p. 141). “
a
Aprobat prin Legea nr. l5T l2}Os,publicati in M. Of. nr. 465 din 1 iunie 2005.
' CJCE C.6164. Costa v. Enel.
IV し ″ルノαグ Jκ お″α′
ル 55
“
“
a :L`:「 l=inbrC si consflnlit in tratatcle constitLltiVC,anumc accla al uniflc】 r五 sistemelor
]躙‐ 面 ｀e nationale prin crcarca unei ordinijuridice europenel.
=二
■
_三 l」 01111 22 din Lcgea nr.24/2000 obligtt ca solutiile legislative preconizate prin
in
珊1皿証「■ュ lementare sl aib五 ↑ n vedere reglementttrile↑ nl■ aterie ale Uniun五 Europene,
al
凛 fftt■ i C01■ patibilitatca cu accstca, dispozitiile din tratatele la care Romttnia este
p-
訓 =「 rc culll§ ijurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului.
『 ―
「_■ ごi Cand cstc ncccsar sc vor facc propuneri de l■ odincarc si complctarc a actelor
ei =「
l ア : こintcmc carc conlin diSpozitii contrare cu cclc alc actelor intcmationalc la carc
e ] 二 三:i CStC paiC sau nu asiguri compatibilitatca cu drcptul curopcan ori se all,ln
, ■71L=ic cu jurisprLldCnta Cu■ ii Europcne a Drcptllrilor Omului(CEDO).InitiatiVa
l 皿日 11'「 mOdiflcttri legislative pentru a pune↑ n acord dreptul intern cu cel european

・ -l Gu、 ernului, carc, ln tcllllcn dc cel mult 3 1uni dc la data comunicttrii hothrarii
1「

111]1: rczinta Parlamcntlllui proicctul dc legc pcntrtl modiflcarca sau abrogarca actului
「
■tr― ■ ll carc,ln tot sau in paltc,contravinc dispozit五 lor COnvcntici Europcnc a Drcp―
r ―]:1lului si alc protocoalelor adilionalC ratiflcatc de Romania,prccum si hottttarilor
r
e ‐
l []nstitutia§ i legile cOnstitutiOnale
a
a [:■ stitulia CSte illlpoltanttt in oricc stat,pentl‐ tl ctt flccarc sistclll dc guvcmarc trcbuic
t i 二
=cizii obligatOr五 pcnt■
l intrcaga socictatc, si adoptc mう suri pentru asigurarca
だ r二 ● puШ ∝ ゞ ai∝ 五面 ∝ 町 叫 ∞ ∝Кde r“ dC゛
,
ゴ illl尊
『 謂 thiぷ 鮮
湯
.ね
講躙 『
l
1lT:1策 i澱:li瞬 :c drcメ h gCn`rd“ dc drC,admhiStrativ,
■==二 lil ln Scns tchnic juridic,conccptul cvoca actlll p01itic si juridic hndamcntal al
r ■ 三iC01ul l alin.(5)ascaZら ,printrc clemcntclc indamcntalc alc statului de drept,
ご __1=ri1 0bligatoriu al rat′ ι 夕′ ノブ(3θ ′ダノ′″″θちα∫〃P′ η′ παクセ′Sα ル メ α′ 鱈ノ ο″ NotiunCa
′
`′
■ 11ョ rematie a Constitutiei estc deflnittt Tn literatura de specialitatc ca flind o calitatc a
l
‐
111■ 1lici.care o situcaz五 ↑
n varflll institutii10r politicojuridicc dintr― o socictatc orga―
‐
■f■ 1 51atal. fhcand din accasta sursa tutLlrOr reglcmcntari10r↑ n domcniilc econonlicc,
5 sub ttpectゞ
■ ― っ ddc゛ ル 五山∝ rmⅢ mⅢ a C° 面 Ⅲ CX"面
甲￨ =‐ 「 l Sllpraordonattt a accstcia in cadrul sist :'ご 顧

: S. Tindsescu, in I. Muraru, E.S. Tinisescu (coordonatorl), Constitulia Rorudniei, comentariu pe

u'r". .i. C.H. Beck, Bucureqti, 1998, p. 1437.
-..I -trrre SCu, Regimuri politice contemporane,
Ed. All Beck, Bucuregtt,2004, p. l.
-:nenulde ,,Constitulie" este pentru prima datd utilizat de Aristotel, cu sensul de asezdmdnt juridic cu
rr--- -: - :ateral, fdrd a avea insd accepliune de lege fundamentald. in dreptul roman conceptul este utilizat cu
i:':ra de decrete imperiale, iar in Elul Mediu el desemneazi anumite reguli monahale. Sensul modem al
e-::r-.'.r se contureazd odatd cu aparilia statelor modeme qi cu necesitatea de a se consacra anumite reguli
=;:- r3 ia organizarea gi funclionarea acestuia. (E.S. Tdndsesc\, Politicd Constitulie, in Revista de Drept
;i
ri: :: I
.- 1999, p. 3).
- ?:rmr dezvoltiri cu privire la sensul conceptului de Constitulie, v. E.S. Tdndsescu, art. cit., p.3.
'- \luraru, E.S. Tinisescu, Drept constitilional Si institu{ii politice, vol. I, ed. a XII-a, Ed. A11 Beck,
};---:. 1005. pp. 62-63.
- i C.-Kund, Supremalia Constituliei $i prioritatea dreptttlui comttnitar, in Implicayiile Tratatului
n:;--.,:,; ,', Constitulie pentru Europa asupra dreptului public Si a serviciilor publice, Caietul $tiinfific nr. 8,
:-: - 1...,,:,. Ed. Burg. p. 13.
56 DREPT ADⅣ IINISTRATIV

Etinologic, cuvanttll provine din substantivt11 latin ,,θ θ77s″ rcr″ θ'' care mscalllln五
dispozitie,Ordin,iar in sistemul de drept el cvoca edictul sellmat de負 lpttat si a cttui fo4五
jt正 dictt cra supc五 o雛 五celorlahe actejllndice adoptate de auto五 atile publice ale IЧ pcnulllil.
Metaforic si cuforic,Constitutia a fOSt si,uneori,Tnctt este considerattt un cuvant
magic,o dimensiunc miraculoastt a stamlui de dl‐ ept,可 ung`流 du_sc astfcl,uncori,p`h五 in
pragul ocultismului§ i al fetisismului2.
Ea reprczintう sursa o五 cttmi rcgim politic,a sistemului de drept(Care trebuie stt ic
conforlll rc〔 昇lilor constitutionale)a dreptllrilor si libc■ 4i10r cctttiCnesti3,dar si sursa direct五
sau indirecttt pclltnl lntreaga administraie publicう ,ceca ce a dctellllinat doctrina fl・ anccztt s五
consacrc fo■ 11lularea de,力 ″ιθ θs″ 勧″θ″αたαたαグ 滋お′ rα ″ θJ′ 夕 b′ た〆'sau,ノ ィ κグα θ κた
ε
θκs′
j/tr′
′
θttα ′
θαルαθ たノ “ pe ctte nc― am“
α",fomulare mgttduit s,o folosim si noi. “
“
In pulinc cuvinte,din momcntulln carc a fost creattt si panHn prezcnt,Constitutia a
fost inleleaS' Ca o lege indamentaltt a unui stat, a unei natiuni Organizatc, avand un
guvemttmttt autonom,ca lcge ce stabileste modul de organizare si functionarC a auto―
rittttilor publice,colnpctentele 10r si rapolturilc dintre cle,precunl,i raportllrile accstora
privite ca un tot cu cct4Cn五 ,drcpturile si libertatile 10r4.
Dczvoltand ideca izvoarelor dreptului administrativ care au o deterlnlnare consti―
tutiOnal江 ,idcntiflcttnl doutt catcgor五 :

一 :豹θα′θ ′ ′θソa_7笏 θI′ ′CSグ ι Cο 4s′ ′

′夕′Jθ : CXCmplu lcgile,hotttrarile si ordonantele
dc Guvenl,decrctelc Prc,edintelui;
`θ

一滋νοαrθ ρ″
θνα
Z夕 ′
ι″θ′
cgθ ,Constitutia cOnsacrttd doar autoritatea care lc enlite.
Dc exemplu,Constitulia COnsacrtt institlltia,,prcfectului'',llll si a aCtelor pe ctte le
crllitc acesta, rcspcctiv "ordine", care se rcgttscsc prcvttzute de Legea nr. 215/2001,
privind adnlinistra!ia public五 local五 .

,貧 n art.121-122,institutiilC Cθ κ
Dc ascl■ enea,Constitulia rcglcmenteaz五 タ′
s,′ ノ 夕J′ θ6α λ
ρ″ノ
773α rタ ルメゞ′ε
θκsガ ′
α ングθ ακ
ブ ″ ,fartt stt prcvadう ,i actele pe care le cmit accstc
Jtr′

autoritttti publice,rcspcctiv hotarari sau dispozit五 .

In concluzie,caliicttm Constitulia ε
αノブグε
グ ″α′′ θ″ル 鑽
響 θr″ ″ ルν αグ ノー
77お r77α ″′ ′θ″″タツ′777α ′
θα′θ′
θεθ77s′ グθ′ιれた :
“ "′ “
a)COnStitulia conSacM principiile cu caracter gcncral carc guvemeaztt statul■ omm;

雌 硼
b) COnStitutia reglementeaztt principiilc si instituliile fLIndamentale privind
administrttia publiCtt in lllod expres;
C)COnStitltia conSacrtt izvoarcle propriu¨ zisc ale dreptului administrativ,prcvう ― ￨‖
晰

zandu_le sau trimitand la actul no■ 11lativ carc urlllleazう stt le prevad五・
cat priveste legile constitutionalC,accstca sunt,potrivit art.73 alin。 (2),ccle prin carc
se revizuiestc Constitutia5.

' C. Ionescu, Constitulia-concept si trdsdturi deJinitorii, in Revista de Drept Public nr. 112001,p.36.
2
I. Deleanu, Revizuirea Constituliei. Temele revizuiril, in Revista de Drept Public rr.212003,p.35.
'C. Ionescu, Regimuri politice contemporane, op. cit., p. l.
a
G. Vrabie, Constitulie, stat, stperaiitate concepte ce trebuie regdndite, in Revista de Drept Publir
rtr. 312004, p. 2.
' Procedura de revizuire a Constituliei face obiectul de reglementare al titlului VII al Constitugie
(at. 150-152).
 . . :' i;r,iui admifiistratiy 57

truism inlp“ irea COnstiiltii10r,din punc毎 1

te,m εoκ s′ ″JJ sTル §

J′ i Cθ 4s″ 勧′
″′なJグθ .

zeaztt prin faptul ctt rcgulile de conduittt pe

nct de vedere jllridic ca si lcgilc ordinare,
lative obisnuitc.Constitul五 lC rigide sunt cele
並試de a exista anumite rcglcmentttijuridice
Flca pe calea legislaliCi Obisnuitel・ Acestei
e interlnediar江 ,in care se fncadreaztt actuala
θノ rな Jグこ ε θグリJブ ルル κツ
′ ″傷j“ Jκ ググθ
′ s″ ′
“ “
〕legcm ε tt θ:θ gc θθ κs″ 勉″ θttα 厖 ′θ αたッ ルα
2 ι χθιρ′ `′
Jα α θ θ′α εα ′θ εθ S′ ′
′傷Jら ′ ツ
θ ′
′ブ J′

jθ “
J(diSpozi!iilC privind caracterele statului
3uVemttmant etc.).

筋 観筋 レsゲ 鑑r鴛 重詔雛准

r muritorilor,i nemuritorilor.
′η zル s Jν bθ ′α″πθθθ S′ JttJぁ adiCtt ceea ce
“
Dste dcclarat unica autoritate legiuitoare a
‐o opinie pc care,in cea mai mare parte, o
d locul si rolul leg五 , ca act jllndic al

ltt de vointtt juridic五 ,llcexistttd un alt act

te celelalte acte juridice trebuie sI‐ i lie

trebuie aplicate sau,duptt caz,respectate,

『見
釜:∵ 為lyldCe,de ttept pubHc sau de
ei competen,こ intrtt adoptarea legilor este
距
ntulo inぬ ′
鱈 推 rα rθ α れ夕 rη ′%Jκ ″ あ αrθ η ′
J効 ″ κθ α 乃 ′肋 θκ勧 ル ち θjゞ Jθ
“

Drept constitulional Si institulii politice,Tratat elementar, vol. I, Ed. Lumina Lex, Bucureqti,
E*t;ffiTq
ff G Vrabie, Drept constitulional Si institulii politice, vol. l, Ed. Cugetarea, Iagi, ed. a IV-a, p. 258.
!r' 'I( Titnlescu, op. cit., p.25.
vecdroiu, Izvoarele dreptului roman - o abordare terminologicd, in Revista de Drept Public
frh
teoretice si legitimitatea delegdrii legislative, in Revista de Drept Public
I-:;,t H:t;: ,lundamente
F O :Nemenea concluzie se desprinde gi din nomra constitutionali instituiti prin art. 16 alin. (2) din
fie potrivit cdruia ,,nimeni nu este mai presus de lege".
58 DREPT ADル IINISTRATIV

．
一 
 
imputernicire pe care Naliunea i-o conferd Si il obligd sd o indeplineascd. Parlamentul

 
este dator sd legifereze, in numele poporului, pentru popor Si sub controlul poporuluit ;

１
e) degi este singura autoritate competentd si adopte legi, Parlamentul nu are o sferl
legislativi determinati, astfel cum se intdmpld in Franla, unde materiile care intri in
competen{a de legiferare a Parlamentului sunt previzute de Constitu{ie, restul materiilor
intrAnd in competenla de legiferare a Guvemului prin regulamente. Pentru aceasta.
doctrina francezd s-a exprimat in sensul cd, in aceastdlard, regulamentul a devenit regula,
iar legea, exceplia. Nedispun0nd de o sferd legislativd prestabilita de legiuitorul
constituant, rez:ultd cd Parlamentrl iEi poate revendica dreptul exclusiv sd adopte legi in
cele mai diverse domenii ale vielii sociale2.

“  ¨
inbaza acestor elemente, putem defini legea ca reprezentAnd actul juridic adoptat

           ＾
de Parlament, in calitatea acestuia de unici autoritate legiuitoare qi in conformitate
cu prevederile Constitu(iei, care are o forfi juridici superioarl in raport cu toate
celelalte acte normative care compun sistemul de drept in Rom0nia, supusi con-
trolului exercitat de Curtea Constitu(ionali, care instituie drepturi gi obliga(ii
corelative obligatorii pentru toate subiectele de drept.

Art. 73 consacrd trei categorii de legi, respectiv legile constitu(ionale, legile

organice gi cele ordinare.
Noliunea de lege organici a fost utilizatd in perioada interbelicS, in baza Constitu{iei
din 1923, qi in limbajul instituit in baza Constituliei franceze din 1958, in sensul
reglementdrii unor domenii de raporluri sociale de o importanli deosebitd sau pentru a
reglementa funclionarea unor autoritdli enunlate frri nicio dezvoltare de Constitulie. Prin
crearea ei se urmdrea sd se sublinieze importanla deosebitd atribuitd unor reglementdi, frrit
a se voi sd se facd deosebire din punct de vedere al forleijuridice intre ele gi alte legi3.
Considerim cd prezintd interes didactic o prezentare a legii organice in paralel cu
legea ordinarS.
Doud criterii de distinclie sunt relevante gi anume:
a) Criteriul domeniilor in care intervine legea organicd qi cea ordinarS.
Din analiza textelor constitulionale desprindem urmdtoarele concluzii:
- legea organicd intervine in domeniile pe care i le rezervi expres Constitu{ia, fie
prin enumerarea acestor domenii, in art. 73 alin. (3) lit. a)-s), fie prin norma de
trimitere, cuprinsi la lit. t) citre celelalte domenii pentru care in Constitufie se
prevede adoptarea de legi organice+.
Constitulia nu prevede in ce domenii intervine legea ordinari. O asemenea sarcini
測 枷  一

nu poate fi asumatd de niciun legiuitor, inlelegdnd cd oric6nd poate interveni un domeniu

care sd se impund a fi reglementat prin lege ordinari.

' C. Ionescu, Constitulia Romdniei comentatd Si adnotatd cu dezbateri parlamentare Si jurispruder

Curyii Constitulionale, Trth:J III, Capitolul l, Parlamentul, Ed. Universul Juridic, Bucuregti, 2010,p. 14.
'3 C. Ionescu, Fundamente teoretice Si legitimitatea delegdrii legislative, art. cit., p.30.
T. Driganu, Drept constitulional Si institulii politice, op. cit., vol.l,p.67.
a
Vom constata astfel ci ar1. 3 alin. (2) prevede cit ,,frontierele ldrii sunt consfinlite prin lege organici
art. 5 trimite la o lege organicd prin care si se determine conditriile de dobdndire, pdstrare sau pierdere
cetdleniei romdne Si exemplele ar putea continua.
IV €ptului administrativ 59

tttl :-:, eliminare, vom interpreta cd legea ordinar[ intervine in toate celelalte
@unrrrnii care nu au fost rezervate de legiuitorul constituant legii organice.
eri : Criteriul modului de adoptare este cel de-al doilea element de distincfie intre
in j;*: - - _:r:lica gi cea ordinard.
.

or : ...'. iI afi. 76 alin. (1), legile organice gi hotdrdrile privind regulamentele Camerelor
a, ,, -.- -- ,: :tr t'otul majoritdlii membrilorfiecdrei Camere.
a,
-=:..e ordinare qi hotdririle sunt adoptate, potrivit art.76 alin. (2), cu votul majo-
ul -.- ' " .,,ibrilor prezenli dinfiecare Camerd.
tt --. ;e-al treilea alineat recunoagte Parlamentului dreptul ca, la cererea Guvernului
*ru i'n proprie ini{iativi, si poati adopta proiecte de legi sau propuneri legislative
at a ; -lteduri de urgen{i, stabilitl potrivit regulamentului fiecirei Camere.
e !. ::tizAnd, constatim cd deosebirile dintre categoriile de legi consacrate de
e ' --:,: e privesc atdt conlinutul, domeniile (sensul material), c?i qi procedurile de
… llrrurl {Tr.d sensul formal)t.
,

i E lemente comune ale regimului juridic al legilor organice qi ordinare:

; Obligativitutea publicdrii in Monitorul OJicial.
.- . .:..,'it art.78 din Constitulie ,,legea se publicii in Monitorul Oficial".

-:":_sativitatea publicdrii trebuie coroborati cu principiul concentrat in celebrul

+--- - t.ento censsetur ignorare legem".
--':i nimeni nu se poate apdra in justilie invocdnd
.. necunoasterea legii", dacd
n- :-- - :iigd cetdlenii si cunoascd legea, rezultd cd statul, la rAndul sdu, este obligat si
: ---: --:noaqterea legii, publicAnd-o in Monitorul Oficial.
:, Intrsrea in vigoare a legii.
, .rlit aceluiaqi art.'78,legea poate intra in vigoare la doud momente:
, -l: 1a 3 zile de la data publicirii in Monitorul Oficia1;
: --r: la o datd ulterioard prevdztttd in textul ei.
r-.:rstA a doua vaiantd este justificatd de principiul neretroactiviti{ii legii, previzut
i.* - -5 alin. (2)2, astfel inc6t data prevdzutd in textul legii nu poate fi decdt ulterioard
:--: .:,:ri. pentru a nu se incilca principiul constitulional gi legal3 al neretroactivitalii.
-, Caracterul normativ al legii, faptul cd ea nu este fEcutd pentru anumite persoane
: :.--..;ular, ci pentru toate in general, dupd cum rezuJtd qi din definiliadatd de Ulpian
r-- ..1'.1 tlot't in singulas personas, sed generaliter constutuntura.
Preciziri privind calitatea de izvor de drept administrativ a legilor organice sau
rri-nare,
organice sau ordinare, reprezintd izvoare ale dreptului administrativ atunci
--- --:sile.
:rin obiectul 1or de reglementare, vizeazd materii care constituie obiectul acestei
-r- :. de drept.

- \luraru, N. Popa, E.S. Tdndsescu, Controlul anterior ,,a priori"- [Art. 144 lit. a) din ConstitulieJ,in
-.-: :e Drept Public nr. 212000,p.5.
- \n. 15 alin. (2) prevede cd ,,legea dispune numai pentra viitor, cu exceplia legii penale sau contra-
dnale maifovorabile".
' Principiul neretroactivitifii este previzut 9i de art. 1 din Codul civil, care face referire la legea civil5.
' D. VAcAroiu, Izvoarele dreptului roman - o abordare terminologicd, in Revista de Drept Public
c 11tt06.p.32.
︱︱︱■■■■
60 DREPT ADⅣ IINISTRATIヽ

CAt priveqte legile organice, majoritatea lor sunt izvoare de drept administratir'.
reglementAnd domenii apa(indnd acestei ramuri de dreptl.
Legile ordinare vor reprezenta qi ele izvoare al acestei ramuri de drept, ,,numai ir
mdsula in care ele reglementeazd relalii sociale carefac obiectul administraliei publice"2,
In sistemul actual legea ordinari e regula, iar cea organici excep{ia'.
in afari de cele trei categorii de legi pe care le-am analizat deja, prin articolele 148 gi
149 mai regisim reglementatd o lege speciali, care se adopti de cele doud Camere ale ￨
Parlamentului reunite in qedinfa comun5, cu majoritatea calificatd de 2134. Acest lucru a
determinat autorul si aprecieze cd ne-am afla in prezenla unui conflict intre dispoziliile
constitulionale referitoare la categoriile de legi (articolul 73) gi cele ale arlicolului 148 9i

］伽 瓢 □ 嘔
149. Ne raliem opiniei critice fald de aceastd interpretare, conform cdreia, deqi formal.
s-ar putea sustine cd ne-am afla in prezen\a unui conflict intre prevederile constitulionale
respective, in realitate, trebuie inleles ci atunci cAnd Legea de revizuire a Constituliei a
trebuit sd rezolve problema aderlrii RomAniei la NATO gi la Uniunea Europeand5 a
introdus, doar pentru aceste situafii, o lege special5, care se adoptd in gedinla comund a
celor doud Camere cu votul calificat de 2136.

$ 9. Ordonan[ele Guvernului
Sunt consacrate constitulional de ar1. 108 gi 115 din Constitulie, ele reprezentAnd
rodul instituliei ,,delegirii legislative", adicd al imputernicirii pe care o primegte
Guvemul, deci executirul, de a emite acte normative cu forld juridicd egali legii.
Misiunea ordonanlei este s[ inlocuiasci legea, pe cind hotdrdrea de Guvern, celdlalt
act al Guvernului, are rolul de a pune in executare legea.
Delegarea legislativi reprezintd ,,modalitatea de conlucrare tntre Parlament Si
Guvern, fn virtutea principiului separaliei Si colabordrii puterilor in stat, in temeiul
cdruia Guvernul este investit cu exercitarea, in anumite condilii, a unei funclii
legislative"T.
Sistemul constitulional actual consacrd doud tipuri de ordonanleS:
- Ordonanfe obignuite, emise pe baza unei legi speciale de abilitare adoptate de
Parlament ,,fn domenii care nufac obiectul legii organice".

I Exemplu: contenciosul administrativ, administra,tia publici, statutul funclionarilor publici, regimul

autonomiei locale, regimul general al proprieti{ii (in care se include gi cel al proprietdlii publice etc.).
2
A. Iorgovarl Tratat, op. cit., ed.aIV-a, vol. I, p. 134.
3
D.A. Tofan, op. cit.,vol. I, p. 50.
o_l.Yida,
Antonimii intraconstitulionale, in Pandectele RomAne nr. 112004,pp. 182-196.
5
A. Fuerea, Tratatul de aderare a Romdniei la (Jnitmea Europeand. Aspiite procedurale, inRevista de
Drept Public rc.212005, pp. 106-120; Ion M. Anghel, Tratatul de aderare a Romdniei la {Jniunea Europeana
puteaJi ratificat Si/drd a se ocoli veri/icarea constitulionalitdtii lui, in Revista de Drept Public nr. 212005,
pp.120-132.
6
A. Iorgovan, Din nou despre revizuirea Constituliei (Teze Si antiteze), in Revista de Drept Public
nr.212004, p.31.
7
M. Constantinescu, A. Iorgovan, in M. Constantinescu, I. Deleanu, A Iorgovan, L Muraru, F. Vasilescu,
I. Vida, Constitulia Romdniei comentatd Si adnotatd, Regia Autonomi Monitorul Oficial Bucuregti, 1992, p. 254.
8
Cu privire la regimul juridic al ordonan{ei, v. D. Apostol, Despre natura juridicd qi regimil juridic
aplicabil Ordonanyelor de Guvern, in Revista de Drept Public nr. 1/1995, pp. 94-101.
IV drep″ ′ブα″ ノκお′
7ク ′
ル 61
“ “

h fEzultd ca acest tip de ordonan!5 poate interveni, a contrario, in domenii care fac
lFd de reglementare al legii ordinare.
＾

I !$a impartigimteza, exprimatd de unii autorir, conform cdreia ordonanlele obiSnuite

“ ・

Yaite numai in perioada fn care Parlamentul se aJld in vacanld.

t Cosritulia nu impune o asemenea restricfionare gi nimic nu impiedic[ Parlamentul
§i h- considerente care privesc rulionalizarea-proprie-i activitdfi, sd transfere Guvernului
c
atribulii de legiferare chiar in perioada in care el se afld in sesiune.
a E - Honanfe de urgenfl2, despre care constituantul se rezum[ si statueze doar cI
e -
IFo in situa{ii extraordinare", frcdnd referiri la ,,Ordonanla de urgen!5 a Guvernului
i ftprc cuprinde inclusiv norrne de natura legii organice" fart.1l5 alin. (5)1.
, f Crrea Constitu{ional[ a fost sesizatd cu privire la aceastd problemd, gi s-a pronun{at
e J- multe decizii asupra posibilitdlii ca Ordonanla de urgenli sd intervinl 9i in
a
hiile legii organice. S-emnalSm practica exprimatS consecvent de Curte, de exemplu
a
E nciria nr. 134119983 in care s-a statuat ci interdiclia reglementdrii in domeniile
a IE legii organice nu este aplicabili gi Ordonanlei de urgenlI a Guvernului. Aceeagi
fEFe este sustinutd 9i in Decizianr. 83 din 19 mai 19984.
t L conceplia noastrS, credem cd misiunea ordonanlei in general este s[ completeze gi
Jqlrtlne mecanismele statului de drept, nu si le perturbe. Rolul ei este dedus din
Arui colabordrii puterilor tn stat, care impune ca, din raliuni pe care Parlamentul
[frdr,- sd permitd Guvernului sd-l suplineascd, interyenind cu acte normative adoptate
jpuedura evident mai supld qi mai rapidd decdt cea a legii.
f GcElalt tip de ordonanld, cea de urgen!6, conservdnd misiunea evocat6 anterior, mai
FtEitimat gi de necesitatea ca in anumite situalii, care pot fi calificate ca,,extraor-
ll;-- si existe un instrument juridic prin care situalia sd poat[ fi ,,acoperit6" normativ.
B IH in cazul Ordonanlei obiqnuite Guvernul primegte o abilitare expresd de la
a. in cazul Ordonanlei de urgen!6 abilitarea vine chiar de la legiuitorul
nt. care, in virhrtea rolului pe care Guvernul il are, de ,,a asigura realizarea
interne si externe a !drii", in mod firesc are legitimitatea de a aprecia o anumitd
lieca..extraordinar[" qi de a interveni cu Ordonanld de urgenfi.
} fllmentul poate, oricum, cenz,Jra activitatea Guvemului, art. 1 15 alin. (5) prev6z6nd
Il+ectil'ele ordonanle intrl in vigoare numai dup[ ce au fost depuse spre dezbatere in
ffi de urgenfd la Camera competent6 si fie sesizati gi, evident, dupi ce au fost
E- in Monitorul Oficial, qtiut fiind cd o Ordonanl6 de Guvem (ca qi o HotirAre- de
h sau un decret al Pregedintelui), nepublicati in Monitorul Oficial, este inexistent65.

?::ct. Drept administrativ, Partea generald, ed. revazutl qi adaugitd, Ed. Lumina Lex" Bucuregti,

.::r-l dezvoltEri, M. Constantinescu, Conlinutul Ordonanlei de n"genld a Guverntrlui, in Dreptul

r --' :: -:{-l-i5.
r.-: :.:: in \{. Of. nr. 88 din 25 februarie 1998.
.- .,::irind excep{ia de neconstitulionalitate a dispoziliilor O.U.G. nr. 2211997 pentru modificarea $i
-: - :i -:ji administraliei publice locale nr. 6911991, republicatd in 1996. Aceastd decizie a fost publicati
': - -. i din 19 mai 1998.
-- ! :lrn. (;l) din Constitulie prevede cd nepublicarea unei hotdrdri de Guvern (cu excep{ia celor care

.. -. i.i)l-Ll,
62 DREPT ADⅣ IINISTRATIW

Din modul ln care a fost consacrat dc constittlant rcgilnul ordonantci,rezulta ca s_a

avut in vcdcre mentinerea unui control din partea Parlamcntului si,il■ plicit,conscⅣ area
statutlllui accstuia,de unictt autoritate legiuitoare a tttriil.
OrdonantelC dC Guvem sunt irvoare exprcse alc drcpttllui administrativ,ele emanttd
de la autoritatea cttc tte miSiunea sう cxercite conduccrca gcncraltt a administrttici publiCc,

§10。 Decretele nn vigoare ale fostului Consiliu de Stat

ln vechiul sistem constitutiOnal, instituit in baza legil indamcntalc din 1965

dccretclc fostului Consiliu de Stat rcprezcntau actc nollllative cu lorta juridica situati
ilncdiat dupa lege.
Unele dintre ele sunt inctt in vigOarc si, deci, produc efccte juridicc, insl trcbuiこ
avut五 ↑
n vcderc 154 alin.(1)din COnstitutiC,Care obliga la un prOces d=
incidcnta art・
constitutiOnalizare a drcptului↑ n ansamblul sttu,htelegand ca mentincrea↑ n vigoarcこ
unui ascmcnca act nonnativ il■ plictt un proccs dc trecerc prin flltl‐ tll Constitutici si d=
intcttrctarC a textului a,a cum icgca fllndamcntala,↑n litera si spiritul sttu,oblig五 .

§11.Hotttrarile cuvernului

Se adoptう ,potr市 ■ a■ .108 alin.(2),"′ ι J2rr“ θttα η″α″

θαα rガ ′
鱈′′θ′"Dacニ
`cfrr′
ordonantele dC CJuvem,silnplc sau de urgcntう ,au nlisiunca s五 ↑ nlocuiascう lcgca,rnisiuncこ
hotttrarilor de cTuvcm este stt pun,legea in executare.
‖
Ca§ l ordonantclc, CIC Sθ sι 772刀 θαZガ グι ′″ノ711ノ ー ノ お ″ ク, sθ εθ″′′αs`7724ι αZ″ IⅢ .

`ff
777'′ な″ ′
′ ″θ α夕 θわ′
な α″α ′ νκθrガ ′
θ″ 加 ω θ夕″ ra∫ ′sι “ “
ρ νb′ た ガ 加 Mo″ ノ′θ′夕′θ βθ′αム Sル P‐
`α `θ
sancliunea inexistenlei lor tn cazul nepublicdrii.
Art. 108 alin. (4) ingdduie o exceplie de la principiul obligativitdlii publicdrii ‐
Monitorul Oficial pentru hotdrdrile care au caracter militar Si care urmeazd sd
comunice numai institutiilor interesate.
HotdrArilor Guvernului adoptate in baza actualei legi fundamentale, li se mai p
adiuga unele hotdrAri ale fostului Guverr, respectiv ,,hotdrdrile Consiliului de MiniSt-,
care au fost menlinute in vigoare, ele fiind supuse aceluiagi fenomen de constii:
lionalizare evocatpentru cazul decretelor fostului Consiliu de Stat.

$ 12. Actele administra[iei centrale de specialitate

Avem in vedere atAt autoritdlile centrale subordonate Guvernului, cdt qi c:

nesubordonate (autoritilile centrale autonome) care emit acte cu denumiri difer
(instrucliuni, ordine, precizdri etc.), acestea rcprezentdnd izvoare exprese ale dreptu:
administrativ.
Articolul 78 din Legea nr. 24120002 privind normele de tehnicl legislativi impune ,

ordinele, instrucliunile Si alte asemenea acte trebuie sd se limiteze strict la cadrul lez

l Dc accea,putcm afullla cu dcplh tclnciぬ

putcrcaに gislatiЙ nu apttllle Crllvcnllllut《 cu ttlu p五 ncⅢ
(G Vrabie,MBら lall,Orga″ c励 ′ο″ ο― ″ι夕αRο 77J′ ガこ Instittlttll
7_― Ellropcala,Iasi,2004,p231)
2 Rcpublicatう `協
ln M 01 m 260 din `た
21 aprilic 2010
 しの ″ル′α′ ノκな″α″
ル 63
“

de actele de bazd si in executarea cdrora aufost emise;i nu pot conline solulii

F .d
contravind acestora. Este, de aceea, total ilegal ca unele ordine cu caracter
IEd- sd adopte reglementiri de ansamblu, in care si existe numeroase prevederi care
hsituie norrne de aplicare/executare a unor acte normative de nivel superiorl.
f Ordinele qi instrucJiunile cu caracter normativ care emani de la organele centrale de
ti*itate trebuie publicate in Monitorul Oficial al Romdniei, Partea I, pentru a fi
lFEe gi opozabile erga omnes, ceea ce line de esenla oric[rei legi (lato sensu) sau act
Eismtiv cu caracter normativ. in situalia in care condilia publicirii nu este inde-
E, astfel de ordine nu sunt legal intrate in vigoare qi deci nu au nicio fo(i juridici,
Etna fi, cel mult, considerate niqte proiecte de acte normative2.
I n gi-ul juridic al acestor categorii de acte este reglementat de actul normativ de
I-rc 9i organizare a autorit[fii respective . Exempli gratia, art. 7 alin. (a) din O.U.G.
fIZOOZ privind organizarea gi funclionarea Ministerului Administra{iei 9i Internelor3
ts cd ministrul administra{iei gi internelor, in aplicarea prevederilor legale,
t ordine ;i instrucliunl

E*..ut Prefectutui

t hsdtulia prefectului este consacratd, de art. 123 din Constitufie, el fiind ,,reprezen-
HG*errului in plan local",
E Fotrivit tegii sale de organizare gi funclionare nr. 340120044, republicati, pentru
ppHnirea sarcinilor care-i revin, prefectul emite ordine, in condifiile legii.
Aceste ordine pot avea atdt caracter normativ, cdt gi caracter individual.
t
lff Hot"rarile Consiliului jude[ean;
]
f Potrivit art.97 alin. (l) din Legea nr.21512001, republicati, in exercitarea atribuliilor
Evin, Consiliul judelean adopti hotiriri, care pot avea atdt caracter normativ, cdt qi
F-
ber individual.
). Soare, Discttlii privind nelegalitatea unor ordine ale ministrului administraliei Si intemelor care
' :--.,:ieazd nasterea, desfiqurarea Si stingerea raporturilor de seruiciu ale polilistilor qi ale altor categorii
a :,:-: ,tidl, in Dreptul nr.912006, p. 132. Autorul citat se referd, in mod expres, la doud ordine ale ministrului
,.;:- .::atiei gi intemelor, respectiv Ordinul nr.300 din 2l iunie 2004 privind activitatea de management
-:--.--- *rrane in unitdlile Ministerului Administraliei 9i lntemelor qi Ordinul nr. 400 din 29 octombrie 2004
.:
- * :egimul disciplinar al personalului din cadrul aceluiagi minister, prin care se derogd practic de la
r:- -::rle actelor normative (legi, hotirAri de Guvem) care reglementeazl, cadrtl general privind cariera gi
*-: - disciplinar a1 funclionarului public, ceea ce autorul apreciazd, pe bunl dreptate, cd nu se poate realiza.
). Soare, art. cit., p. 136.
' Publicatd in M. Of. nr. 309 din 9 mai 2007, aprobati prin Legea nr. 15/2008, modificatd prin O.U.G.
r:: :: 1008, O.U.G. nr. 2012009, O.U.G. nr. 9612009, Legeanr. 329l2009,Legeanr. 3812011, O.U.G. nr. 81/2011,
- :- nr. 18/2012,Legeam. 11812012, Legea nr. 7112013, O.U.G. nr. 5912013; Legea nr. 32412013.
Republicatd in M. Of. nr.225 din 24 martie 2008.
'
Consiliul judelean reprezintd, potrivit art. L22 din Constitulie, autoritatea administraliei publice pentru
. , :-:rarea activitAli consiliilor comunale qi ordqeneqti, in vederea realizdrii serviciilor pubiice de interes
i: a:n.
64 DREPT ADⅣ IINISTRATIヽ

HotdrArile se semneazd de pregedinte (sau in lipsa acestuia, de vicepreqedintele care a

condus qedinfa) gi se contrasemneazdpentru legalitate de secretarul judefului.

$ 15. HotdrArile Consiliului locall

Potrivit art. 45 alin. (1) din Legea m.21512001, republicatS, in exercitarea atribuliilor
ce-i revin, consiliul local adoptd hotdrdri care pot avea caracter normativ sau individual.
Legea prevede ci anumite categorii de hotirAri se pot adopta cu votul a cel pufin doua
treimi din num6ru1 consilierilor in func1ie2 sau cu votul majoritilii consilierilor in func1ie3.

$ 16. Dispozi[iile primarului

Potrivit art. 68 din Legea nr.21512001, republicatS, actele pe care primarul le emite
in exercitarea atribu{iilor sale poartd denumirea de dispozi{ii, care pot avea caracter
normativ sau individual gi devin executorii dupa ce sunt aduse la cunoStinld publicc
sau dupd ce aufost comunicate persoanelor interesate.
Art. 115 alin. (7) din Legea nr.21512001, republicatd, prevede cd dispoziliile prima-
rului, hotdrdrile consilittlui local Si ale consiliului judelean sunt supuse controlului de
legalitate exercitat de prefect, in conditriile legii care ii reglementeazd activitatea.

S 17. Tratatele interna[ionale

Constitulia Romdniei consacrd acestei materii mai multe texte, din care desprinden
regimul constitulional actual al tratatului internalional.
a) Mai intdi facem precizarea c[, la fel ca gi in doctrina francezd, vorbim despre
,,tratat" caizvor de drept administrativ, nu despre ,,legea de ratificare q tratatului".
Autorii francezi sus{in cd tratatele internalionale fac parte din sursele de legalitat;
care se impun administralieia.
La aceasti formulare obligl textul constitulional, respectiv art. l1 alin. (2) car:.
prevede cd tratatele interna(ionale ratificate de Parlament fac parte din dreptul
intern. Deci, tratatul face parte din dreptul intern, nu legea prin care este ratificat. DacZ
existd neconcordanle intre tratat qi Constitulie ,,ratificarea tratatului se poate face numa:
dupd revizuirea Constituliei".
b) Art. 11 alin. (1) instituie o obligafie constitu{ionali a statului, qi anume aceea de
a indeplini intocmai Ei cu buni-credin{i obligafiile care ii revin din tratatele la care
este parte.

I Consiliul local reprezinti, potrivit art. l2l din Constitulie gi prevederilor legale, autoritatea publici p=
care se realizeazd autonomia 1ocal5 in comune, oraqe qi municipii, cu rol deliberativ.
2
Este vorba despre hotdririle care privesc patrimoniul.
3
Este vorba despre hot6rArile privind: bugetul local, contractarea de imprumuturi, in condiliile legii; c;r
prin care se stabilesc impozite gi taxe locale; participarea la programe de dezvoltare judeleani, regionald sal
zona16 sau de cooperare transfrontalierS; organizarea gi dezvoltarea urbanisticd a localit[tilor gi amenaja:-*
teritoriului; asocierea sau cooperarea cu alte autorit5li publice, cu organizalii neguvemamentale, cu persoa-T
juridice romAne sau strAine.
a
J. Rivero, J. Waline, op. cit., p.74.
V ,'
t t ru lui administrativ 65

こ[)ilta obligatie COnstitutiOnaltt cstc cca instituita prin alt 20 alin.(1)si Ca cOnst五
町 ■血terpreta§ i aplica dispozitiile din legea fundamental五 ↑ n materia drepturilor
佃皿1正 Eli in concordanttt cu Declaratia Universaltt a Drepturilor Omului,cu pactele,i
世1lute tratate la care Romania este parte。
=電
i si■ latia in care existtt o ncconcordant五 ↑
ntrc lcgilc intcrnc si drcptul internalional in
■三■■l drcptLlri10■ omului,sc institLliC un drept de preemtiune al reglementう rilor
鹸 τ■■ 10nale asupra celor interne, cu exceplia situatiei ln care reglement】 rile
雌 τ■e conlin diSpozitii mai favorabile.
■_[=こ Sta nOrllltt se regう scste si ↑
n Codul civill carc, ↑ n prilnul capitol care regle―
‐‐
■二 i■[二 〃Spθ z′ ′ ブ
〃 κ α′ θ'' conSaCrtt doutt articolc rcfcritoarc la クρ′ たα″ ρ″ ブο―
`gθ `″ `α
-1■ fI:ι ″770`ノ 傷
,!θ 7・ 77θ ′
〃たθEstc vol・ ba despre articolu1 4,care rcglcmcntcaz五 ク ρJた α′θα
I' ・‐
」 α ″α′α′ θJθ ″ ′
η rη α′
ノθ77α ′
θ′′ ,ソ ′
4グ /7・ θ ′ ′
θ θ タブ
, care are dispozit五
e '_テ
′ lfr′ 777"′

(■ :￨■ i■ prOpiatc de cclc ale`θalticolului 20 din Constitutic,Cu anunlitc particularitユ ti,Care

ll‐
_11こ in neccsitatca dc a sc mcntiona ctt tcxtul facc refcrirc la concordanta dintrc Codul

r i1 1,atatclc intcmationale rcferitoarc la drcpturilc si libcrt41lc fllndamcntalc.Astfcl,

ュ[「 i ala■ .4 prcvedc ca,,f77″ α′ ノ ノ
′θ″ 鱈′ θ777θ ″α ′θル prι 7ι ″′ 4diSpθ z″ ′θ Jノ

■ 」 、・
力9′ ブ ′′θθ″γ′ ,渉 ψ′″′
夕′ ′θゞ
`″
ノ′ めθr′ 夕ノた ρ Sθ α″ふ 9″ ソ
“
θ βノ
`θ
″′
θ
′ ψrθ ′
αた ∫ ノ 7・

面r _」 「Jル 7 θ
θ“
″6θ ′
グα″ヵグ6夕 Cθ ″S′“ノ
′ノ α,I)θ θ′α″α′ノαι物ノ
`″
νθ
パαtt αD″υ′ ′ θ″θ777tr7夕 ち
"ガ
・"In alin.(2)rcgttSim cxprimat
"′
:1, == ∫「 θθ′θ′
α′′θ αε′
ιム9 εα′ 777′ ηノα ι∫′θ ρα″′ θ
`Rθ
I二 :Flul priorit4五 ,tcXtul prcvttzand c五 ,′ ヵ εあ α 勝 ″ ″θθο′εO′ グα″″ れ″θ ′αεた′
θ ∫ブ

「
r二 」■ビP″ ′ rノ ′
θα″ ル irep′ 夕rル ル″ 物 ″ルαノ θθ タル′ ,′ αεα″ Rθ ″ルメ αθ ρ″
s′ θ αた ,ブ
7‐ :■ εθ 4 αz/ρ ″
:「 :`」 ノθ′ブ′
α′θ・ “`″
etル J77`フ 2カ ″ノ
′θノ″θ ″ “
″α θ
κα ′
″ ら "ι ε χε (η ″rr ε
αz夕 ′νブ加 ε
α″θ
F=I=:「 シI`θ ″ εθκ
″′θグ″ ψθ ″″ ″ ソ θ″αわブ
ル ".
"カ
1■ rcgiln special cstc instituit prin art. 148 alin.(2)din COnstitutia revizuith § i

‐
― _ilこ こti, potrivit cttruia, εα 彿′777α ″θ α αderar′ ノ
,P′ θν ノ
θ′″α′
α′ι′
Or cθ 77S′ ノ
′ツ′
ノνθα′
θ
l'_■ ■fl`7・ 9ρ θ
40′ ″
θθγ771'ノ ε
θ′θ
ノαルι″ ′ α″ ′θわ′
`伽
cg′ θ
772θ ″″ノεθ777夕 4ノ ″rθ 6ν σ αε′ θ なαrθ ガ傷 ,

製,「 ″
「 rα ′
θブ命″ ″ ∴ ソθ Z″ ′ガθ6θ η′″α′θ清4′θ
g′ ′
θ′″′ θ ,c夕 ″ ιψθ αα′ θ α′κν θグθ ′ガθ″
「 `グ
占 二 : .力 巌 κκ. Accca,i solutic sc apliめ si in cazul “
`′
adeぬ r五 la actele de rcvizuirc a
ュr二 :=:or constitutivc alc l」 niun五 Europcnc.
≒ liCabilitatca prioritartt a drcptLllui Comunitar↑ n raport cu drcptul intcm al statclor
「
■ de CШ tca Europeantt de Justilic dC la Luxcmburg in mai multc
=に =re a fost aflmlaぬ
r=二 l.P五 nte cele mai vcchi§ i mai clllloscutC■ ind Hotttarca,,costa''2,din Conlinuttll
I「 i■ .Ca si al altora carc au ullllat,sc desp五 ndc concluzia c五 加∫″,ノ εθκs″ Jα ε
′ ο′2夕 ″施 ′α
‐二 ,Pa´ ′ ι力θ
」 α c′ εθ ″rκ 夕αr bθ ″グε ノ
αル ′″ ′θガ′α′ια
"ε
strp″ sな た θ ′
θ′ル
「 `ο `シ
rtr′

“ "″ “
r‐ lrl :,ir`,77 グノ
″ Sた 7zセ ′ θ. Pcntru accst motiv, Curtea 77" α θZノ ′
777わ ″ α′′ノ
ε′θグα″ sa
…ご ′ルソκ′″
j∫ ξ ノ刀ε` 77Zθ
″ ル″ 力″θ
刀 ″
″レθ″γθ
〃ノ″
θαル グ
た夕θ
夕″″θ
ακガー′ガθirattα 3. rノ J・

'ノ

,--rdul civil din 17 iulie 2009 a fost adoptat prin Legea w.28712009 publicati in M. Of. nr. 511 din 24
' * -.','9. El a fost pus in aplicare prin Legea nr.7112011 penhu punerea in aplicare a Legii nr. 28712009
-,r- -c Codul civil, publicatd in M. Of. nr.409 din l0 iunie 2011. in baza dispoziliilor art. 218 din Legea
r -. 1,., I 1. Codul civil a fost republicat in M. Of. nr. 505 din 15 iulie 201 1.
' l-..'tdrarea din l5 iulie 1964, cauza t:/64.
: .i Fuerea, Drept comunitar european. Partea generald. Ed. Al1 Beck, Bucuregri,2}O3, p. 162 qi 166.
66 DREPT ADⅣ IINISTRATIヽ

Aplicarea prioritari a dreptului Uniunii Europene o regdsim reglementatd qi de

articolul 5 din Codul civil, care prevede cd in materiile reglementate de prezentul cod,
normele dreptului [Jniunii Europene se aplicd in mod prioritar, indiferent de calitatea sau
statutul pdrlilor.
in ceea ce priveqte condiliile pe care trebuie sd le indeplineascd un tratat internalional
pentru a constitui izvor de drept, considerdm ci doud condilii se impun a fi relinute:
a) o condilie generalS, aceea de a fi ratificate de Parlament. Ca reguld generald.
ratificarea tratatului se face prin lege, insi art. 19 alin. (3) din Legea tratatelor
nr. 590120031 prevede cd in situayii extraordinare, tratatele prevdzute la alin. (1) lit. b)-h1
(al art. 19) a cdror reglementare nu poate fi amdnatd, vor putea fi ratificate prin
ordonanle de urgenla ale Guvernului, sub condiyia justificdrii temeinice a urgenlei
.^ .
rat|tcartf
.,)
.

Prin revizuirea Constituliei a fost promovati solulia conform cireia tratatele se

ratificd intr-un termen rezonabil, renunfdndu-se la termenul de 60 de zile carc era
prevdzut anterior. Ne raliem unei opinii exprimate in literatura de specialitate, care nu
impirtdgegte noua solulie constitulionali pe considerentul cd termenul rezonabil este unul
,,fluid", aproape imposibil de determinat, iar termenul de 60 de zile este el insuSi
rezonabil, astfel inc0t era necesar sd fie menlinut.
b) o condilie speciald, anume aceea de a reglementa rela{ii sociale care se
circumscriu sferei administrafiei publice3.
in dreptul francez4, se admite cd tratatele, ca qi dreptul internalional tn ansamblul
sdu sunt obligatorii pentru administralie, cu singura condilie pentru tratale sau acorduri
de afi ratilicate sau incuviinlate Si de afi publicate.
Importanla tratatelor internalionale pentru Romdnia in actuala etapi este deosebit[, ea
dob6ndind in anul 2007 calitatea de stat membru al Uniunii Europene, ceea ce presupune
continuarea procesului de armonizare din punct de vedere institulional, legislativ, la valorile
consacrate la nivel comunitar. O asemenea nevoie cu caracter permanent este specifici
oricdror state membre ale Uniunii, care au awt in istoria secolului trecut meritul de se
investi cu misiunea construc{iei europene cum este Franqas.
Autorul citat recunoagte ci originalitatea sistemului comunitar obligd administralia
francezd sd opereze modificdri importante in organizarno ra6. O asemenea obligalie
revine gi Rom6niei in calitatea sa de membru al Uniunii Europene.

l Publicatt in M.Of nr.23 dh 12 ianuanc 2004

2 Pentrtl dczvoltう ′ ″ブ ′
′α たあ′
五 asupra acestci mratcni, v K.Bcrke, Cο ″″οル′`ο ′s″ Jο ″α′
′た α″οκαルル クκι
′ たs″ た′ ク″qρ ′
″ ′ 777′ ″α,h Drcptulnr 92006,pp 108-121 `″
ノ `グ `α

“3 A Iorgovan,q?ε j`,2001,p 131;D.A

`′
"RοTofan,qη ′,p 52.
4G.Vedel,P.Dcholv6,9ρ
cjち pp.366‐ 368. `ブ
.
5J._L Sauron,二 'α 6協 れ,srrα ″ο″ルαηξ
αおιι′7'磁 わ″Ell′ ,La dooJment江 lon Fran9dse,Pans
れηι
θ
2000,p 9. "ι
6ル ″
″ι ,p10.
 :
v ご′ ′
ノ
rι″αP/71ブ ′お″α′
ι ブッ 67

al

r
)
n
i k*mrr::
E m;fl :,:'.',ffi :: ;i.,.,.,i,.
e

I**rele formale nescrise ale dreptului administrativ sunt:

E ffi*lffiiH;'ilffiT?,a de sp e c i a,i,a,e

trebuie indeplinite de o normr cutumiari pentru a reprezenta

E*t*l:r;:
Erol,,:?'#i:'#::r;?:.ffi ffiff?H;,11i:"?3:ht11;xllf,:H'l'

E ;#::, ":ffi ; " ffi:HT:u .biceiu,:

B u:m;: nfi 'xi 1"1?::"",:il,'##''

b. Principiile care guverneazi administrafia publici din unitl{ile
&rnistrativ-teritoriale sunt:
, autonomia locali gi descentralizarea serviciilor publice;
: autonomia locald qi deconcentrarea serviciilor publice;
: descentralizarea, autonomia locali qi deconcentrarea serviciilor publice.

-. Judecitorul:
: iste legat de regula formulatd de jurispruden![ la fel cum ar fi legat de o regulS scrisS;
-- :ru este legat de regula formulati de jurisprudenli la fel cum ar fi legat de o reguld scris6;
- , poate lua in considerare regula formulatd de jurispruden15.

t. Deciziile Curfii Constitufionale:

: sunt obligatorii erga omnes;
: r sunt obligatorii inter partes litigantes.
 ■■
68 DREPT ADⅣ IINISTRATR

9. Principalul izvor de drept il reprezinti:

a) Constitulia;
b) Legile organice;
c) Legile ordinare.

10. Legile constitufionale sunt:

a) legile prin care se revizuieqte Constitufia;
b) legile prin care se suspendd Constitulia.

11. Din punct de vedere al aptitudinii de a fi revizuiti, Constitu{ia Romflniei este:

a) o constitulie rigidS;
b) o constitulie semirigidS;
c) o constitulie supld.

12. Alegefi care dintre materiile urmfltoare sunt limite de revizuire a Constitu{iei:
a) caracterul nalional, independent, unitar giindivizibil al statului romin;
b) forma republicand de guvernim6nt;
c) integritatea teritoriului ;
d) independenla justiliei;
e) pluralismul politic;
f) limba oficiald;
g) restrAngerea exercitiului unor drepturi sau al unor libertdli.

13. Printre limitele de revizuire a Constitutiei se numirl:

a) drapelul nalional;
b) ziua na(ionald;
c) imnul nalional;
d) stema !6rii;
e) sigiliul statului:
f) limba oficia16;
g) capitala ldrii.

14. Nicio revizuire a Constitufiei nu poate fi flcuti dacl are carezultatz

a) suprimarea drepturilor qi a libertdlilor fundamentale ale cetdfenilor;
b) suprimarea garanliilor drepturilor gi a libertSlilor fundamentale ale cetdlenilor;
c) restrdngerea exerciliului unor drepturi sau al unor libertdli;
d) restringerea exerciliului tuturor drepturilor gi a libertd{ilor fundamentale ale
cetSlenilor.

15. Legea organicl intervine:

a) in domeniile expres prevlzute de Constitulie in art. 73;
b) in domeniile pentru care in Constitulie se prevede adoptarea de legi organice;
c) Constitulia nu prevede in ce domenii intervine legea organicd.
‐
. . :' :.!. !il 0tltlllrllstratn, 69

E-TnffH[1J;il'rX1" de constitu! ie in art 73;

Illaomeniile
pentru in care Constitufie se prevede adoptarea de legi ordinare;
DCmstitulia nu prevede in ce domenii intervine legea ordinard, fiind vorba despre
Prin lege organici

E-
E)
ffi]ill-
o votuI maj oritdlii membrilor fiecdrei Camere ;
votul majoritilii membrilor prezenli din fiecare Camer6.
Ibor
Ir.irgea orornara se aoopra:
})o votul unanimitalii:
B:
r- ;:ll ilffi,'l;fi fr:il|;,T; X,""",:ft !ffi ::;," c amerd

p':''i::ll'f{:iffiI"'
13 #5, 3::' Til",Ii?#il,i#l1l;-,
i : o 0., u,,
3 zile de la datapublicirii in Monitorul Oficial.
Iell
I frryea dispune:
numai pentru viitor:
I*m"tAeauna
pentru trecut, numai in cazul legilor penale mai favorabile;
IDg
dar gi pentru trecut, numai in cazul legilor penale gi contravenlionale

r
IlffiTJiitor,
JO pentru viitor, dar qi pentru trecut, numai in caz.ul legilor penale, fiscale qi contra-

a 2- l,egile organice gi legile ordinare reprezinti inoare ale dreptului admi-

Ifr etunci cflnd in ele se reglementeazil:
I .)d"-"nii ce apa(in ramurii de drept administrativ;
f D domenii ce aparlin unei ramuri de drept public;
! Q domenii ce aparlin ramurii de drept administrativ gi a celei de drept constitufional.
f oGuvernul adoptl:
I ohotardri;
I lf*ffi;*
 DREPT ADⅣ IINISTRATIヽ

24. Hotiririle se adopti:

a) pentru organizarea executdrii legilor;
b) in temeiul unei legi speciale de abilitare.

25. Ordonan{ele se adoptl:

a) pentru organizarea executdrii legilor; l
b) in temeiul unei legi speciale de abilitare.

26.Hotilririle cu caracter militar adoptate de Guvern:

a) se publicd in Monitorul Oficial al RomAniei;
b) se comunici numai instituliilor interesate;
c) se comunicd numai persoanelor interesate.

27. Ordonanfele adoptate de Guvern:

a) se semne azd de primul-ministru gi se contrasemneazd, de minigtrii care au obligalia
punerii lor in executare;
b) se semneazd.n:umai de primul-ministru;
c) se semneaz5 de minigtrii care au sarcina punerii lor in executare.

28. Ordonan(ele obignuite, emise in baza unei legi speciale de abilitare emise de
Parlament, sunt adoptate in:
a) domenii care nu fac obiectul legii organice;
b) domenii care nu fac obiectul legii constitulionale;
c) domenii care nu fac obiectul legii ordinare.

29. Ordonan{ele obignuite, emise in baza unei legi speciale de abilitare emise de
Parlament, pot fi adoptate:
a) numai in perioada in care Parlamentul se afli in vacantd;
b) numai in perioada in care Parlamentul se afli in sesiune;
c) in perioada in care Parlamentul se afld in vacan\d, dar qi in perioada in care el se
afld in sesiune.

30. Ordonan{a de urgen{I intervine:

a) in situalii extraordinare;
b) in situalii comune, obignuite.

31. in cazul Ordonanfei de urgen{i, Guvernul primeqte:

a) abilitarea expres[ de la Parlament;
b) abilitarea de la legiuitorul constituant;
c) abilitarea de la Preqedintele RomAniei.

32. Prefectul emite:

a) dispozitii;
b) ordine cu caracter normativ gi individual;
c) decizii.
‐

ワ′
--
:: :ttI ui administrativ

ffi
E-:1"uru:
I)trotarari
.Lucar auupra:
cu caracter normativ gi individual:
.?:1'#'##i".ffr',ega,i,a,ede

I-r;--.
r(trsDozlTll.
-:*-:..
--

HJ::*::**
I tratatul internalional ratificat de Parlament;

E;qltffi';l',.";::i[lllli}:.ratincareaacestuia
f ln situafia in care existr neconcordanfi intre legile interne qi reglementirile
E4ionale la care RomAnia este parte, in materia drepturilor omului, se aplici:
DintotAeauna legile inteme in materia drepturilor omului;
f,i*gf"mentirile-internafionale in materia drepturilor omului, chiar dacd Constitulia
*il" interne confin dispozilii mai favorabile;
EG) reglementirile internafionale, cu exceplia cazulti in care Constitufla sau legile
IE coo,Ln dispozi,tii mai favorabile decdt reglementirile internafionale.
 CAPITOLUL V ヽ

NORMA DE DREPT ADMINISTRATⅣ

§1.Consideratii generale

Sistemul social norlllativ contine reguli,nollllc,Care sunt destinate stt reglcmentczc

intre lnemb五 i unci colectivitう li・ Prin intennediul acestor
diferite relalii SOCialc carc cxistう
rcguli, societatca cautう si creezc posibilitatca de a sc aptta illlpotriva acelora care aduc
atingere intcgritttlii Sale,noll■ lclor pc care ca le― a instituitl.
DrcptLll CSte o ordinc nollllativtt a compo■ amcntului uman,adictt un sistenl de no.11le
care regleazう colllportamenttll umal12.in CV01utia iStOriei,rel吋 iile dintre mcttbrii unei
comunitttti au fost condusc de anunlitc comandamcnte cc cxpriinau ncvoile clcmentarc
alc vietii in COmun si care crau cuprinse↑ ntr― un sistenl dc nollllc sociale. _

一
ｍ一
Deflniliile datc norlncijuridicc in literattlra de specialitatc contin clcmentc comunc.
Astfel,norllla juridictt rcprczinttt o rcgultt dc conduittt instituith de puterea publictt sau
rccunoscuttt de aceasta, a cttrei aplicare cste asigurattt prin constiinta juridic五 , iar, la
ncvoie, prin fo4a COercitivtt a acclci putcri, dc obicei a statului3. Pぅ strand accleasi
clcmente rccunoscutc cu valoare dc constantう ln doctrin五 (regultt instituittt sau sanctionai五
dc stat,rcspcctarca de buntt voie sau cu tttltorul fO,ci de COnstrangcrc a statului),norlna
juridictt cste deflnittt ca rcprezentand regula socialtt de colllpo■ament caractcrizattt prin
gencralitatc, impcrsOnalitatc si obligativitatc, instituittt sau recunoscuttt de autoritatca
publictt avand accst atribut confcrit de socictate, §i a cttrci aplicarc se asigurtt prin
acceptarea constienttt de catre destinatarii ci,ncrespcctarca■ ind sancliOnattt dc ctttre forta
dc constrangcre spccializattt a statului4.
M巧 0五 tatea auto五 lor sunt dc pttrere ctt stmctura logico」 uridiCtt a nollllei estc
trihotolnicう ,ca incluzand ipotcza,dispozilia si sanciiunca.Accasta lnai estc denunlit五 §
i

structura interna a norlnei, deoscbindu― sc astfcl de structura ci exterioarう sau

う
tchnicotturidiC五 .

§2.IPoteza normei de drept adΠ linistrativ

lpoteza rcprczintう primul clemcnt al structurii acesteia si ea poate sう factt rcfcrire la:
a)il■praurttrile,condit五 le,Situatiile Fn carc se aplictt norlnajuridicう (art.2 din Legca
llr.60/1991);

I M. Bidescu, La notion de sanction dans le droit avec application spdciale dans le droit international
public, artrcol apdrut in coord. C. Cilinoiu, La science du droit, Ed. V.I.S. Print, Bucureqti,2004,p. 305.
2
H. Kelsen, Doctrina purd a dreptului, Ed. Humanitas, Bucuregti, 2000,p. 17,
3
R. I. Motica, G. Mihai, op. cit., p.80.
a
R. Stancu, No rma juridicd, Ed. Tempus, 2002,p. 43.
'R. Stancu, op. cit.,p.54.
 ル α″ J″ おrraガ ッ 73
― “

: subiectele de drept, persoane fizice sau juridice, care cad sub incidenla normei
::n Legea nr.55412004 a contenciosului administrativ);
: detinilii (art. I din Legea nr. 21512001, a administraliei publice locale, repu-

Ei*cipii (art. 4 din Hotirdrea de Guvern nr.61112008 pentru aprobarea normelor

ts t organizarea gi dezvoltarea carierei funclionarului publict);
J "l scopul unei activit[1i (exemplu, art. 1 din H.G. nr. 103712011 pentru aprobarea
pmentului,de organizare qi funclionare al Consiliului Nalional de Solulionare a
Esa,tiilor");
I f) explicarea semnificaliei unor termeni (art. 2 din Legea w. 55412004 a conten-
Ehi aciministrativr r.
I \nteza normei de drept administrativ este foarte dezvoltati, aceastd situalie fiind
ｍｎ

hinata de specificul administraliei, de a pune in practicd marile comandamente

ｃ
︲ａ

IEpe, de a se adapta la situaliile variate, numeroase, in continud schimbare.

ｒ
ｃ

I h practic[, in linii mari, pot apdrea doui categorii de situafii:

E .l Cdnd legea impune cu precizie administraliei un anumit comportament, ii
bzi" ce anume trebuie si fac5, iar aceastatrebuie si se supund intocmai, fiind vorba
Efunpeten{d legatS" , iar ipoteza are caracter absolut determinat.
f h doctrina francezd., competenla legati este calific atd ca fiind situalia cdnd
山和 %… Ш 脚 減
r率 挙
肌 tttif,臨 :l:鵬 hi糧 ま
r:FttSi∬
駆担 ■
盟 器精
:讐 111∬ ittri肥 雪
∬ 留tF■ 1認 翼
「 Drni generici. Se exemplificd, sugestiv, cu situalia unui juriu, care are deplind
DAa, o anumitd seleclie. Aceast6 libertate de apreciere constituie ceea ce se cheami
libertate

I1e discrelionard a administraliei publice.

E h situalia in care ipoteza nu este precis conturatS, l[sAnd posibilitatea administraliei
f rcintareascd", sd ,,aleagi sau decidi", re aflIm in prezen\a ipotezei relativ
hinate.
Jllspozi[ia normei de drept administratlv
I E$e acea parte a normei juridice care conline prescripfia, comandamentul, permi-
bG. sau autorizarea de a face sau a nu face ceva5. Dispozilia normei juridice, in
ttEal, reprezintA,,miezul normei juridice"6, ea cupnnzdnd drepturile qi obligaliile
Ectelor participante la raporturile sociale, conduita acestora, ceea ce formeazd
J1t"tut normei j uri di ce.
8.A fost modflcata si completata ulterior p五 nHG.
l an 4 hmie 2008,0.U.G.nr.35/2009;Legea― cadru

4.
tchrcsticn,6赫 ёdiion,1999,p.277

らBuCuretti,1994,p.154.
74 DШ PT ADⅣIINISTRATR

一
・
Cum administratia publictt se desL§ oar五 ↑
n rcgirn dc putcrc publictt si arc ca sco「
rcalizarca unui bine de ordin general,a binelui public,cstc lcsnc dc↑ nlclcS Cう dispozilia

 
norlnci dc drcpt adnlinistrativ va ■, dc rcgul五 ,
ilnperativ五 , categorica, illlpunand c
anulnittt prestatic sau intcrzicand o anulnitう activltatc.
Sunt recunoscutc trci categorii dc dispozit五 ,Care se rcgttscsc↑ ntr― un mod spcciflc 5:

一 
in sfcra accstui tip dc norlnttjuridic江 :

a)グ jψ θ Z″ ガθ ″θ ′α′ノνθ,prin carc se impunc o anuIIlittt conduittt subicctului de drept:

b)diSpθ z″ ノ
ノク″
θカプ θ
わJ″ ッ, prin carc sc intcrzicc o anurllittt conduittt subiectului dc

・
drcpt;
C)グ ′
,ソ ο
Z″ ノ
ノρθ
′ おノ
νιatunci cand se prcvcde o anumith acliune,1五 sandu_se la
“ drept dactt vaね
alegerca subicctului dc cさ sau nu ceea ce norlna Fi pcrmite,dar nu― :

oblig江 .

Accasttt clasiflcare a dispozitiei n0111lci de drept adnlinistrativ nu trebuic privit五 1■

mod dogmatic, fn sensul cう un izvor dc drcpt va continc numai dispoziti1 0ncrativc

prohibitive sau perΠ lisive. in gcncral, ln mod concrct,un izvor dc drcpt poate continc
dispozilii dC tOatc catcgor五 lc.

§4。 Sanctiunea normei de drept adlninistrativ

ln tcoria dreptului,conceptul dc sanctiunc estc analizat din doutt punctc dc vcderc:i■
sι ″∫′
α4g,prin sanctiune sc Tntelege Oricc masurtt de nattlrtt sh asigurc rcspcctul regulii d=
drcpt, flc prin a lmpiedica violarea norlllci(Sancliunc prcvcntiv五 ), flC prin a rcprilnこ
accasttt violarc(sanc,iunc rCprcsiv五 ); ↑n sθ κ s rθstraκ s, prin sanctiunc sc Tntelegc oric=
masurtt de represiunc lmpotriva violう rii regulilor dc drcpti
Ca si sanctiunca norlnci juridicc, ln sens rcstrans, sancliunea nonmci dc drerl
administrativ lcprczina consccintelc,umttrilc care intcⅣ in,cc ullllcaztt a sc producc i■
cazul nercspcct激 五 dispozi!iCi nOrlnci juridice.in cOntinutul ci sunt astお l precizatこ
consecintele care umeaztt a fl luatc lmpotriva dcstinatarilor nomci care nu se confor―
mcazう prescriptii10r impusc dc aceasta.Aceste consecintc, mttsuri luatc ↑ mpotri、 こ
subiectLllui Carc nu a respectat norlna, nu presupun intotdeauna inteⅣ entia fo4ei d=
constrallgcre statal五 .Dc accca sc impune a sc facc,,o distinclic intre sancliunc ca clemeni
al strtlctur五 logicotturidicc si sancliunc ca clcmcnt al rttspundcr五 juridicc,lnai exactこ
rttspundcrilorjuridicc in drcptlll administrat市 ''.

Rczulttt cう , dacう nolllla, Tn Structura ci, nu prcvcdc cxpres consccintelC Tn caa■

ncrcspcctarii unei norllac, accasta nu inscalllllう ctt aplicarea ci este l五 satう la voiこ
intamplttr五 .Aplicarca ci cste garantattt in perlllanenttt si asigurattt la nevoic prin coercitiこ
statal五 .

Se cuvinc instt sl sublinicm faptul ctt norlna nu trcbuie respectattt sau dus五 1こ

indeplinirc numai prin fo4a dC COnstrangcre a stattllui.Ea trcbuic rcspcctat五 §

i dintr― l[
spirit dc rcsponsabilitatc,din constiinta cう a,a trcbuicね cut,ctt accasta este conduita car=
trebuie umat五 .Eugcniu Spcrantia arattt c五 十
atllnci cand dOar frica de pedcapsh constitui=

lM Bう dcscu,二 α″ο励 ′グa sα ″ο″ο″aα″s′ ι″。 αッθεapplication speciale dans le droit internatior
J′

′″らんc artlcol apttnlt↑ n coord.C.Cttlinoiu,ι αsci“εθグ″″oブ らEd. V.I.S. Print, Bucuregti, 2004, p. 291.
 'ept administrativ 75

' rplicarii legilor, in viala socialS apare un flux qi un reflux, dupd urmitoarea
i -ogic5: cAnd creqte frecvenla pedepsei, cregte frica; cdnd cregte frica, cregte
:-. iegii; cdnd cregte respectul legii, scade frecvenla pedepsei; cAnd scade frecventa
.... scade frica; cdnd scade frica, scade respectul legiit.
-:-'rderdm, din rafiuni didactice, cd operalia de identificare a tipurilor de sancliuni
- :j se fundamenteze pe existenta unor criterii care genereazd diferitele categorii de
-:-..
--:r prim
la carc se refer5, astfel incAt distingem
criteriu, l-ar reprezenta obiectul
!fruele tipuri:
E .l Sancliuni cu privire la acte juridice (anildri, suspendlri etc.);
I tl Sancliuni cu privire la persoane, institulii, autoritdli publice (amend6, avertisment);
J c) Sancliuni cu privire la bunuri (demolarea unei construclii ilegale);
J O Sancliuni mixte (destituirea gi anularea actului emis de un organ public).
J tr- Din punct de vedere al temeiului obiectiv, identific6m:
J .l Sancliuni administrativ-disciplinare (intervin in cantl s[vdrqirii ilicitului admi-
tbiv propriu-zis, sub forma unei abateri administrative);
J, tl Sancliuni administrativ-contravenlionale (intervin in cazul sdvdrgirii ilicitului
hvenlional;;
I c) Sancliuni administrativ-patrimoniale (annci cAnd s-a s[vdrgit o fapt[ catzatoare
lejudicii materiale qi morale).
f Desi ar mai putea fi identificate gi alte criterii, credem c5 acestea sunt relevante
lr- problemd, in ,irr", qi pentru un curs universitar, in general2.
t i Clasificarea normelor de drept administrativ

\ceasti problem[ este analizatd din unghiuri diferite de autorii contemporani3,

':f--rd criterii comune sau criterii care diferenliazd concepliile diferililor autori.
-. Un prim criteriu il reprezintd obiectul de reglementare,putdnd fi identificate mai
:i:rl-.:3 categorii de norme:
rlnonne de drept material, carevizeazd drepturile gi obligaliile corelative ale autori-
r,-,:: administraliei publice sau agenlilor a:utorizali implicali in activitatea administrativS;
r I norne de drept procedural (procesual) al cdror obiect il reprezintd procedura de
: ::etizare a activitdlii administrativea.
. :-

l. Din punct de vedere al caracterului normelor, identificim:

a) norme imperative care impun subiectelor de drept anumite obligalii. Obligaliile
: -:-:inute de notmele imperative pot fi:

Citat dupd N. Popa, op. cit., p. 158.

- Pentru o alti perspectivi de clasificare, v. A. Iorgovan, op. cit., vol. I, ed. a IV-a, p. 148.
' R. N. Petrescq op. cit., p. 45; A. Negoil5, op. cit., pp.3l-37;Y. Prisdcaru, Tratat de drept administrativ,
:,- .{11. Bucureqti, 1996, pp.34-35; M. Preda, op. cit., p. 41.
'
$. Balacciu, Necesitatea existenlei procedurii administrative, articol apirut in lucrarea Reformele
:;-..:nistrative Si judiciare in perspectiva integrdrii europene, Secliunea pentru qtiinle juridice qi administrative,
,
-- :rul $tiinlific w.712005,Institutul de $tiin{e Administrative ,,Pau1 Negulescu", pp. 387-391.
76 DREPT ADル IINISTRATR

―flc stt il■ puntt subiectului stt factt ccva,caz in carc ne a■ ttm↑ n prezenta nOrlnelor
onerativcl;
一 fle stt interzictt subicctului stt factt un anulllit lucrtl,caz in carc nc aflttm in prczcnia
nonmei prohibitivc,carc intcrzicc o anulllittt conduit五 ;

b)η θ′ θ ρθttη おブ
ツθ 一 care Fngttduic o conduittt dcterlninat五 , care prcvttd pentru
subicctul dc“ drcpt posibilitatea de a avca o anulllit, conduit五 , de a uza dc anuFllite
drepturi,2r五 ↑
nstt s五 ―
i impuntt accst lucrt12.
3.Din punct dc vcdcrc alル ′
ブκ滅?″ ノ
ノジυ
′θ θ′滅7`ψ ′
′′ たα′
ι,idclltiicttm:
a)n0111le cu ε
α″αθ
′gθ κθ
κJ,care sc aplictt tuturor organclor administratici publiCe
`′
sau unci sfcre mari dc organe;
b)刀 θ ″2θ ψθ ε ″
αル,Care sc rcfeぬ la un organ deterlninat,exelnplu Legea nr.90/2001
privind organizarea§ i functiOnarca Guvcmului sau Lcgca nr 188/1999 privind Statutul
inCtiOnarilor publici,cu modiicttilc si complctttilc ultcrioarc.
4)E)in punct de vedcrc alizvoarelor de drept carc lc consacr五 ,idcntiflcttnl:
a)n011lle cuprinsc Tn Constitltic;
b)nOrlne cuprinse in legi organicc si ordinarc;
C)n0111le cuprinsc ttn ordonante alC Guvemului,simple sau de urgeni五 ;

d)n0111le cuprinsc ln hoartti alc Guvcrllului si acte alc autoritユ ti10r ccnialc de
spccialitatc;
C)nOmle cuprinse in acte ale autoritttti10r autonomc localc ctc

§6。 Codificarea normelor de drept adnlinistrativ.Interesul§ i actualitatea

problemei

Diflcultatea,i riscurile codiflcttrii

codincarca juridica reprezint五 ,ar五 ↑
ndoial五 ,chintesenla sistCmatizttr五 drcptului.
codu五 lc constituind,pcntni celc llllai lnultc ramuri dc drcpt,dreptul comun↑ n lnateric3.
Problcma codiflcttr五 dreptului adlllinistrativ a preocupat si continutt s五 ―
i preocupe pe
specialisti Accasta cu atat mai mult cu cat, in ultimclc dcccnii, multc statc prcculE
Gcrlllania,Grecia,Polonia,si― au claborat coduri ln domeniul adminisiativ,rnai cxact al
procedllrii administrative.
Exista statc cu practici adlninistrativc pute■ lice,consolidate,cu doctrin五 ,lcgislatie,:
jurisprudenth avansatc,care rcprczint五 i pentru Romania un rcpcr,unde nu s―
§ a rcaliza:
inc五 o codiflcare a drcptului adlllillistrativ. Ccca ce este dcnulllit prin sintagma,,θθど
αd鶏ブ ル''cste,1■ realitatc,o culegere dc acte nonnativc aplicabile administratici
κおr77α ′
publicc,rcalizatc la initiatiVa,,6″ ″′窃ブsα ″ガ″ ″θ ノブ′ο′'i cum sc cxprimtt profcsomi
"ε
Georgcs Vcde14.in iCrarhia sistcmului actelor administrative,codul are fo4a juridicaこ
‖
綱

1
Cuv6ntul derivl din onus-oneris. care inseamnl sarcind
1 1ロ

2 1臓
R. Stancu, op. cit., p.72.
3
I. Santai, Codificarea administrativd, cerinld a statului de drept Si a integrdrii europene a Romdniei,
Revista de Drept Public w.112003,p.58.
a
Code administratif - mise d jour au 1"' juillet 2000, incluant le Code de la Justice administrative adnc
Dalloz, Textes, jurisprudence, adnotations.
 'ept administrativ 77

rr :_.:. neputand fi ins6 conceput ca o lege obiqnuitd: el trebuie sd reflecte sttuctura

:xc:-; : ramurii de drept respectivel.
,:::.:trunea de codificare intr-un domeniu nu este deloc una simpld, insi rezultatele
ir:' :,: ::isurd. Ca lucrare de referin(d pentru toate vremurile gi toate disciplinele juridice
s:i.: : '.. ramdne Codul civil francez, despre care Napoleon mdrturisea pe insula Sfdnta
l.;:; .1rn cdEtigat 40 de batdlii, dar asta ntt inseamnd nimic, Waterloo va Sterge
;ia '- ' j,; lltttror victoriilor mele; gloria meu veqnicd, insd, vafi Codul civil'Z.
- :..'ultdtile pe care le ridici o eventuald codificare a dreptului administrativ au fost
li -.; de diferili autorij, gi ele ar consta in:
r----

. :.r ersitatea qi caracterul eterogen al materiilor care constituie obiect de regle-

:r:: .-: "l acestei ramuri de drept;
: publice
.-rmdrul mare de autoritdli competente sd edicteze reguli administrative;
- :-,ultitudinea textelor care reglem enteazd activitatea administraf i ei;
: specificul principalei materii care constituie obiect de reglementare al acestuia,
r:t,.-,i::a!ia publicd, aflatd intr-o continud schimbare, transformare, pentru a putea sI
:-l .:. sirualiilor in continud devenire.
: - -.ind de la aceste dificultdli, se qi opineazd in sensul existenlei unui pericol pe care
--;:,:.ise codificarea in dreptul administrativ, deoarece ,,un cod devine repede o
'-j in care administralia crede Si de la care nu se mai abate"a.

‐
alltaiele COdificユ ril.Realitttti§ i perspective
=Aヽ
‐
_■ ul
din argumcntele pentru carc(3odul civil fl・ ancez a rczistat tillllpului si ramanc,
ユi■ doialう , una din cclc mai impo■ ante legi alc mturor tilnpurilor, din care s― au

■■■■■■■■■■︱︱︱︱︱ロロヨーーーーーーーー
「
t=i11. Cu prisosintら , si lCgiuitorii din altc state, inclusiv autorii Codului civil din
i「 三i3.CStC fapttll cう cl θ raル
sた θη θ 滋 ″′
ルηθ
,α た θ′
κ″z″ ブ ιル″θガθ
′′θ
α″ ∫′“
・θ α′ "“
・ ア7α ア
:.「 itフ θJJ・ θρ′
zr′ θ″″?θ グ′ ブ θ `ο 77sθ ツα′
dcノ ′ θ νιε/7′ zr′ γノ グrcρ ′
θα″θ α′ 7´

,α ″′ルS′ ′″ θα
"J ,77′
1‐ 二」Dα ε a Cbぁ ′ ν 〃s― α ″′ ν θ ′ε 夕ε α′Jν ααttj ttα ′
′′θグθf∂ θイ
・ θ ′ろグ
:_■ α ε
a s― α
7α ″ノν
θ″′θ夕θ″ル`α
αα 77i 779α ′
`ノ
′
′〃′
夕αr′ ル ρ ″θα″
θ αε″θ η
αtt θ
夕εれ″ s′

=‐
こ
j:`rs“ わ夕 J777pι ″
ノ 夕 筋θ
′
′ ノα α θ ε Ю′ブゎ″α′
ル 777θ ′′
こ ε夕772ω たのあ′ θ jν j′

“θ教 ム "″α′ιαな19″ ためαν

`′ `虎 `″
I‐ [丁 b Sa Z′
_ゴ ′夕た α,Cθ あ ′εルブ
z′ J′ ノsaッ ′ ″湧′ ηθ ″ θpθ ″zκ
α″ 777θ .

"l
1_‐ j「 :Fピ ノ
ι s"κ ι
″ブ″′
θα,773θ わグα,ρ ″θ jα
ゞ′ε′
αrノ ′
α′θα"5
`′
`.ι `ル

.. \'igan, D. L Pasire, Mutalii aduse instituliei contenciosului administrativ de revizuirea Constituliei.

:ea codifcdrii normelor de procedurd administrativd in contextul integrdrii europene a Romdniei
:arut in lucrarea Reformele administrative Si judiciare in perspectiva integrdrii europene, Sec{iunea
n1e juridice 9i administrative, Caietu1 $tiinlific w. 612004, Institutul de $tiinle Administrative ,,Paul
i'. pp. 55-56.
altfel, Napoleon a st5ruit el insugi in redactarea unor texte ale Codului civil, gi avem in vedere adoplia
prin consimldmAnt mutual, dat frind faptul cd el nu avea copii cu Josephina de Beaurharmais gi cum ii
moqtenitor, se g6ndea pe atunci si adopte unul, sau si se despartd de Josephina, lucru pe care l-a frcut
- c6sitorindu-se cu Maria-Luiza gi avAnd un fiu, pe Regele Romei. De aceea, el a fost nevoit s6-9i
aceste doui posibilitdti din vreme Q.,1. Titulescu, op. cit., p.4l).
Cu pn宙 rc la pcHcolul unci codlicうH範 drcptul administrat市 ,v.Lctourneur,2″ ι々z6・4は あ″S Sν ′″
='α
7励 グrOJ`α ゴ 4お 加 げ M61angcs Juillot dc la Mttalldcra,1964,p276.
`滋
A Buigcllbach,コ ンb″ ″ι′″ D"ル α′″′
κお′
″グ グ MaiSOn Fcmard Larcicr,1959,p17 si urln
ー

N Titulescu,9ρ ιJ`,p 41
78 DREPT ADⅣ IINISTRATIヽ

一
 
・
CAtd dreptate existiin cuvintele de mai sus vedem in zile noastre, cdnd s-au elaborai

・
aqa zise coduri in unele materii, care se schimba insd de la o guvernare la alta qi chiar ir.
mandatul aceleiagi guverndri, de mai multe ori. in condiliile in care un cod, indiferent de

・
domeniul pe care il reglementeazd,treb,,ie sd se caracterizeze prin stabilitate, este eviden:
cd fluctualiile acestea legislative sunt o dovadd nu numai de inconsistenld a actului de
guvernare, ci qi a faptului cd nu ne afldm in niciun caz in prezen[a unui act normativ care
si aibd fie gi vocalia de Cod, ca sI nu mai spunem cd ar putea sd corespundd unur
asemenea statut.
Una dintre calitSlile pe care trebuie sd le indeplineascd orice cod este unitatea de
concepfie, care obligi pe toli autorii unui act normativ de o asemenea importanld si aibz
capacitatea de a depdgi disensiunile, diferenlele de conceplie, pentru a putea sd contribuie
la elaborarea unei opere legislative unitare. La elaborarea Codului civil francez, degi ;
fost flcut de mai multe persoane, Napoleon a fost mereu prezent qi a ar.ut griji ca micile
divergen{e de pireri si se topeasci gi Codul si fie animat de un suflet unic de la
inceput p0ni la sfirEitt. Napoleon a fost, ins5, unic qi irepetabil. Cei care concep azi acr.
notmative sunt mAna{i de ambi{ii politice gi personale care fac ca via,ta noastrd publici s'
fie alimentati de conflicte permanente, din care nu au de cAgtigat nici democra{ia, nic
statul de drept qi cu atdt mai pufin procesul de legiferare.
in ciuda tuturor dificult61i1or qi riscurilor, ne raliem la pdrerea conform cireia,,,
administra{ie publicd modernd, intr-un stat de drept, democratic Si social, in car:
demnitatea omului, drepturile qi libertalile cetd;enilor, libera dezvoltare a personalitity:.
uman4 dreptatea Si pluralismul politic sunt valori supreme Si garantate, nu poatefi decr;.
o administratie transparentd, iar transparenla nu este de conceput Jdrd norme clare, p:
cdt posibil mtitare, cunoscute de toatd lumea. Statul de drept nu inseamnd pluralitate a:
procednri administrative, dimpotrivd, reguli pe cdt posibil identice Si cdnd este yorba d:
colectorul de taxe Si cdnd este vorba de Guyern ..."2.
f

$ 8. Perspective. Pentru RomAnia zilelor noastre, caracterrzatd.printr-o .o.i.tu,-l

democraticd bazatd pe pluralismul politic, pe separalia puterilor in stat, precum qi p:l
statul de drept, problema codificdrii administrative, mai ales a celei procedurale, re pr..l
cu o deosebitd stringenld, iar exigenlele legislative ale preaderdrii comunitare au pus {
fala noastrd cu o mare acuitate gi intr-o lumind cu totul noui gi aceastd temi3. I
De acest adevir s-au dovedit a fr congtiente qi guvernele care s-au succedat i{
Romdnia dupd 1990, cu precddere cele din actuala legislaturi gi din cea trecutS, care a{
inclus in programele de guvernare qi adoptarea unui Cod de proceduri administrativd d
respectiv, unui Cod administrativ. Pe linia acestor preocupSri, s-a constituit un colectil
gtiinlific compus din cadre universitare, cercetdtori, practicieni, in general specialigti
domeniul administraliei publice, in cadrul Centrului Regional de Formare Contin
pentru Administralia Publicd Locald Sibiu, in colaborare cu Academia Funclionari.

1
N. Titulescu, op. cit., p.47.
'A. Iotgo,run, Tratat, op. cit., vol.I, ed. a IV-a, p. 148.
3
I. Saotai, Codificarea administrativd, cerinld a statului de drept Si a integrdrii europene a Rom6.
art. cit.,p.59.
 ept administrativ 79

.-:r Germania, care in perioada 2000-2003 a elaborat doud lucrdri gtiinlifice, doui
:e Coduri, unul pentru Codul de proceduri administrativi qi altul pentru Codul
:::i\'.
frnalizarea proiectului Codului de procedurd administrativd s-a implicat qi
I de $tiinfe Administrative ,,Paul Negulescu", in colaborare cu Institutul Nalional
inistrafie, dar, din pdcate,la data redactdrii prezentei lucrdri nu suntem nici mdcar
rla unui proiect de lege care s[ fie inregistrat la Parlament, degi proiectul elaborat
aliqti a fost inaintat Guvernului pentru ca acesta sd declanqeze procedurile de
- Problema rdmAne insd de act:ualitate gi ne exprimim speranla cd ea va deveni,
iitor nu foarte indepdrtat, o realitate juridici in tara noastr[. Nu este mai putin
iinsd cd munca de codificare este un proces indelungat, auster, uneori ingrat, iar
ste de o importanld major[1. Ne exprimdm speranla cE un asemenea demers
dar important ca qi finalitate, va fi asumat de proasp[tu] Institut de Drept Public
Administrative al Rom6nieiz, a cdrui misiune, astfel cum se desprinde din art. 2
) al Legii rc. 24612007 este de fundamentare Stiinlificd a soluliilor de perfeclio-
organizdrii Si funcliondrii autoritdlilor publice centrale qi locale, iar realizarca
misinni face obiectul unor rapoarte qtiinfifice bianuale, prezentate Parlamentului
Lcaz, Guvernului qi Consiliului Superior al Magistraturii.
1 0rdinul Ministrului Adl■ inistrttici si lnterlllelor llr.84/20103,cu mOdiflcttile si
翻 e ulterioare, a fost constituit Crupul de lucrLl pentm elaborarea proiec仇 1lui
Administrativ al Romanici.Elaborarea accstlli il■ portallt act norlnativ e sustinutこ
山XtLLl,,Un cadru lcgislativ mai coerent pentnl o administr4ie publiCう mai
- :". Cod SMIS 2989, cofinan{at din Fondul Social European, prin Programul
.' - ra1 Dezvoltarea Capacitilii Administrative.

\ :jan. Nece.sitalea codificiirii norntelor de proceclurd administrativii, in Revista de Drept Public

r :- Legea m.21612007, publicatd in M. Of. nr. 485 din 19 iulie 2007. Legea a fost modificati gi
. . :itenor prin Legea nr. 32912009, Legea nr. 155/201 1, O.G. nr. 1712012 qi O.G. nr. 2912013.
::,-:iicat.
80 DREPT ADⅣ IINISTRATR‐

TEST DE AUTOEVALUARE

1. Elementele structurii normei de drept administrativ sunt:

a) ipoteza qi dispozilia;
b) dispoziqia gi sancfiunea:
c) ipoteza. dispozilia gi sancliunea.
2.Ipoteza normei de drept administrativ poate face referire la:
a) imprejurdrile, condiliile, situaliile in care se aplicd norma juridicS, subiectele de
b) drepturile qi obligaliile p6(ilor;
c) consecinlele nerespectdrii normei.

3. Ipotezele normelor de drept administrativ pot fi:

a) numai cu caracter absolut determinat;
b) numai cu caracter relativ determinat;
c) cu caracter absolut determinat qi cu caracter relativ determinat.

4. Dispozi{iile normelor de drept administrativ pot fi:

a) numai imperative qi prohibitive;
b) numai prohibitive gi permisive;
c) imperative, petmisive, prohibitive.
5. Din punct de vedere al temeiului obiectiv, sanc{iunile normelor de d
administrativ sunt:
a) numai sancliuni disciplinare;
b) numai sancliuni contravenfionale;
c) sancliuni disciplinare, contravenlionale qi patrimoniale'

6. Normele de drept administrativ, din punct de vedere al sferei lor de apl

pot sI fie:
a) numai cu caracter general;
b) numai cu caracter special;
c) atAt cu caracter general, cAt gi cu caracter special.

7. Normele imperative sunt acele norme prin care:

a) se impune subiectului de drept o anumitd conduit6;
b) se recomandd subiectului de drept o anumitd conduitI;
c) se propune subiectului de drept o anumiti conduiti.

8. Norma prohibitiv[ este acea norm[ prin care:

a) se interzice subiectului de drept o anumitd conduitd;
b) se recomandi subiectului de drept o anumitd conduiti;
c) se impune subiectului de drept o anumitd conduiti'
f C,qprroLUL VI
I-

r
-} MPORTURILE DE DREPT ADMINISTMTTV

a Defini[ia raportulul de drept administratit)

]
Ef ,. Raportul juridic, ?n general, este o relalie sociald, care a cdzut sub incidenya
jn-" de drept,
J A privegte raporturile de drept administrativ, particularizdnd definilia generald,
] fuFt"ge cd ele reprezintd acele relalii sociale care apar tn sfera de realizare a
b.strayiei publice si care sunt supuse normelor dreptului administrativ.
]O aisputd interesanti a fost generat[ de p[rerile diferite in ceea ce privegte momentul
DF raporrului juridic. S-au conturat doui mari curente de opinii.
J nimut dintre ele, suslinut cu prioritate de specialigtii in teoria dreptuluir, este adeptul
ft A raportul juridic ia na$tere numai dupd ce a interttenit un fapt juridic, generator
Ilrte juridice.
E C.t de-al doilea susline cd pentru na;terea raportului juridic nu este nevoie sd
lfrrt un anumit act omenesc, cd de fapt raportul se na$te chiar din normd, direct Si
j dcio mijlocire. Acest curent este susfinut in special de penaliqti gi teoreticienii
lhhx administrativ.
} Z Pornind pe acest filon de gdndire, se teoretizeazd dold categorii de raporturi:
Irturt de cooperare (conformare), care dweazd cdt norma de drept este respectatd;
frturi de conflict, c0nd aceasti normi s-a incllcat Si statul intervine cu forla lui de
Hfur, a'la careachiesdm o regdsim la prof. univ. dr. Antonie Iorgovan, raporturile
}* de drept administrativ fiind concepute drept acele relalii sociale care au fost
btentate fn mod direct sau indirect, adicd prin intervenlia unor fapte juridice, de
b-t" dreptu lui adm n tra tiv3
i is .

E *no*rile de drept administrativ sunt, astfel, o parte dinjuridice

raporturile juridice in care
F implicate autoritifile administrative prin diferite fapte qi anume acelea in
p antoritdfile administraliei publice infdptuiesc puterea executivl, fiind purtitoare ale
lriugii publicea.

\. Popa Teoria generald a dreptului, Ed. Actami, Bucuregti, 1994,pp.182-183.

: \'ezi pentru alte definiii: R. Ionescu, Drept administrariv, Bucuregti, 1970,pp.27-28.
' \. Iorgovan, Tratat, op. cit., vol.l, ed. atY-a,p. 144.
'I. -{1exandru, Tratat de administralie publicri, Ed. Universul Juridic, Bucuregti, 2008, p. 125
82 DREPT ADⅣ IINISTRATIヽ

II. Clasificarea qi trdsdturile raporturilor de drept administratio

in ceea ce ne privegte, considerdm cd potrivit sistemului constitu,tional gi legal
$ 2.
actual, se identificd urmdtoarele categorii de raporturi de drept administrativ:
a) raporturi de subordonare (exenplu, raporturile dintre Guvern qi ministere; dintre
Guvern gi alte autoritdli centrale subordonate; dintre ministere gi autoritd{ile centrale de
specialitate subordonate 1or);
b) raporturi de colaborare (exemplu raporturile dintre primar gi consiliul loca1.
dintre Preqedinte qi Guvem);
c) raporturi de tuteld administrativd (raporturi intre autoritSlile autonomiei locale.
inclusiv la nivelul judelului qi Guvem, prin reprezentantul sdu in teritoriu, prefectul);
d) raporturi de coordonare (exemplu raporturile dintre consiliul local qi primar, pe
de o parte qi consiliul judelean, pe de altd parte).

$ 3. Trflsiturile fi reliefate pornind de la elementele unui raport juridic

generale pot
1) Din punct de vedere al subiectelor, raporttrile de drept administrativ au in moc
obligatoriu tn purtdtor al autoritd{ii publice, care, potrivit edificiului constitulional actua-
ar putea fi:
- statul, prin organele sale;
- unitalile administrativ-teritorialel ;
un organ al administraliei publice, sau o altl autoritate publica, potrivit art. 52 di:
Constitulie;
- stabilimentele publice qi de utilitate publici.
Doctrina francezd actuali foloseqte sintagma ,,stabiliment public" pentru a evoc3
persoanele morale de drept public. altele decdt statul qi colectivitilile teritoriale.
intr-o valoroasd lucrare din doctrina francezd, se apreciazd ci stabilimentul public
se identificl prin trei elemente: este o persoand morald; este o persoanii de drep:
public; are ca obiect gestionarea unui serviciu public2.
2) Cel de-al doilea element, confinutul, partraiarizeazd raporlurile de drept adnu-
nistrativ prin aceea cd ele sunt formate din drepturile Ei obligafiile plr{ilor care parti-
cipi la procesul de inflptuire a administra{iei, respectiv executarea legii qi prestarea d:
servicii publice in limitele legii, precum gi emiterea de acte normative cu forld juridici
inferioard legii.
3) Trisdtura generali a raporturilor de drept administrativ prin prisma obiectului 1o:
este aceea cd acliunea subiectelor sau inacliunea lor, in general conduita piirlilor, s:
realizeazd intr-un regint de putere publica, raporturile de drept administrativ .fiiri!
,, raporturi de putere "3.

t Co*urre, ora$e sau jude{e conform art. 3 alin. (3) din Constitulie. Poate fi vorba despre primar, c;::
potrivit art.62 din Legea nr. 21512001, republicatd, reprezintd unitatea administrativ{eritoriald in relaliile cu a-e
autoritil publice, cu persoane frzice sau juridice din lari sau striindtate, precum 9i in justilie sau desp-
preqedintele consiliului judelean care, potrivit art. 102 din aceeaqi lege, reprezintd judelul in rela{iile cu celela e
autoritdli publice, cu persoanele fizice qijuridice romAne gi striine, precum qi injustilie.
'J. Rirr..o, J. Waline, op. cit., p.471. l
3
A. Iorgovan, Tratat, op. cit,,vol.I, ed. a IV-a, pp. 153-154.
 ・ ′α′ Jκ お′
力 ′α″ッ 83
1′
“

:r acestora mai sunt raporlurile de drept comun, in care administralia publici se

:a orice subiect de dreptr.
.:a trdsdturilor generale, raporlurile de drept administrativ au gi unele trdsituri

:.:-::urile de tute16 administrativd se partictilarizeazd prin mai multe trdsdturi

L-=- ,:

--.:-" reprezintl o limiti impusd autorit6tilor administrative locale, in vederea

;"r ; -::-i legalitd1ii qi apirdrii interesului public.
- :..-:u1ia noastrd o consacrd in art. 123 alin. (5), Legea nr.21512001 o regle-
::::-: . -. -n mai multe articole, expres sau implicit, precum gi Legea nr. 34012004 privind
a:.-- : :refectului, republicatd.
: , --. ii acestor reglementdri, prefectula , ea reprezentant al Guvernului, exercitd un
-
. i:. :s.lpra activitdfli autoritellor autonome locale gi jude{ene (consiliul judelean,
ri:':-,:.,i.e consiliului judetean, consiliul local gi primarul) sau asupra oricdrui organ
-1eot, potrivit legii, la nivel judeYean put?nd atacain contenciosul administrativ
r-: : :-3iiora atunci cAnd le considerd ilegale.
-:-.:irutia nu consacrd insd expres noliunea de tuteld administrativii, ea
"r::i. --:.--e denumitd gi reglementatd ca atare in Legea nr. 55412004 a contenciosului
*:r- .:.:.iti\, cu modific[rile qi completdrile ulterioare. Avem in vedere articolul 3 din
r::- :-. rormativ5, care face referire la doud tipuri de tutelS, cea exercitati de prefect qi
:- : -:--itata de Agen{ia Nafionali a Funcfionarilor Publici. in ceea ce-l privegte pe
rr:r.tt. .rcesta este, poffivit art. 123 alin. (5) din Constitu{ie gi art. 3 din Legea
r ::-: l,t0J. autoritatea de tuteld administrativl jurisdic[ionilizatd pentru actele
,こ vat al administratiCi)nu Sullt rapOrtri dc
=stc rapOrturi(cu priVirc la buntlrilc apartinand domcniului p五
=… =・・
]=「
iStlativ,clcscrcalizcazttinrcgimdccgalitatcJuridiCう lntrc subicct五 participatti
五、士c la trasitunlc spccincc alc rapOrttlHlor dc dl・ cpt administrativ,v A Iorgovan,9ρ εル, V01 1,

整 timtia tutclei adlllinistrat市 c cstc o instittltic dc ttaditic en Rommia,dc sorginte iallcezう ,care va icc
・よ _ ■ ■Ci analizc v‖ tottc, astfcl lncat nc limitttn si anticipttm doal unclc aspcctc ,,rlrた ′ α′ ιρreZノ ″′ ′
=「
計型‐: _セ ρ″ι ガ′ ′″ノ ″ α ′ ″αたグ ι g′ γ ″ α″わ″ ″α″″ ′ ″α″ν s″ ′ αgθ ″r〃 Or s′ ″ νたガあ″ρクb′ た
`ο `ノ `α “α′ `
‐ j=ュ ′
`ノ
′ゞ ノαs″″ α `′
ε あ″あろ ル sε ″ ノ ″sなι ι
滋″ ′′た″ ″
`夕 '77お
″″ εν メた ο′,ノ ′′οり ′/77ノ ″た″ ιs夕 /17ブ
,こ ‐ 」 ヽI St LaЮ quc,Zα rrr`θ ′ `θ
たα″″ お′ ろα″νθ,Pans,1930,p 10)
J′ "α `α `ノ

5■
13興 a,,prCfCCt''plo宙 ne din latincscul,,′ ″ψ σ″s"Calc Fnscarm道 ,,′ ι rs"ε cρ "El rcprczinta o
l■ ■ _■ ごu SOrgintca↑ n llllpcnul roman. ,,Cα ゞ ′Cο″s〃 ノ γ ′″′ Stα ち こur′ ″ ″″4 3α /7`α Frα77ε eZα Sα ″
=
■._: 加s″ ′ α′角をε ルノ′ ‐′′ `α ` C072′
1/r′
ψre‐ ノ グ″″α″ノ ″ノω g″ α″″′ιε α′ れ″ α″ r`α ∫ ″ ル ク,″ ′′
`′ `ル `Bο `
1品
「
j''「 ごブ′′ ″″ α″ sOε `グ
た力 構 ノS確 ル/17ノ /i7″ 777`′ た あ ン777b″ ′ブ曜 ,ク ルメ "(F Drcyis,FD'Arcy,の
“`sグ cノ ム ,

`力
“
`′

lricolu1 3 arc umttoml co● inuti,,(1)PretCtul poatc ataca dircct ill fala inStantci dc COntencios
_i言 二
tiヽ actclc cmise dc autodt411C administrttici publicc localc,dactt lc consideri nelegalc ActiunCa sc
=_■
■
_こ ヱこul tCrlllcnul prcvう zut la art H alin(1),Carc inccpc sa curgtt dc la momcntlll comunicう rii acttllui
ri「 :CCt Si in condit五 lC prcvう zutc dc prczcnta lcgc ActiunCa inttodusi dc prefcct cstc scutiti dc taxう dc
l―
― =こ
_ 2 1 Agcnlia Nationalう a FunctiOnarilor Publici poatc ataca m fata instattci dC COlltCnCios administrativ

== 二 ■10ntiti10r publicc ccntralc si locale prin calc sc rncalcら lcgislatia pl■ Vind hnclia public五 ,ln conditiilC
==:こ
lcgi si ale Lcgii llr 188/1999 pr市 ind Stattlttll incliOnarilor publici,rcpllblicatう (3)P狙 う la
r:■ rea cauzci,acttll atacat pot五 宙t alin(1),1(2)cstc Suspcndat dc drcpt''
84 DREPT ADⅣ IINISTRATIヽ

autoriti{ilor administra{iei publice localel. in schimb, Agen{ia Na{ionalfl a Func{io-

narilor Publici este autoritatea de tutell administrativl jurisdicfionalizati pentru
toate autoritnflle publice, centrale gi locale, insl numai intr-un domeniu strict deter-
minat, acela al raporturilor de funcfie publici2.
Raporturile de tuteli administrativi au urmdtoarele trisituri:
a) Subiectele acestor raporturi au o determinare constitulionald qi legal[, ele fiind
reprezentate de Guvern, respectiv prefect, precum qi de autoritd{ile autonomiei locale qi
judelene;
b) Nagterea qi realizarea lor exprimd voinla legiuitorului.
Raporturile de tuteld administrativd se nasc din lege, tutela neexistdnd nici fitrd text,
nici dincolo de text3.

1
D.C. Dragog, Legea contenciosului administrativ, Comentarii Si explicayii, ed. a II-a, Ed. C.H. Beck
Bucureqti, 2009, pp. 141-142.
O. Puie, Controlul de tuteld administrativd exercitat de cdtre Agenlia Nalionald a Funclionarilor Publict
2

Contenciosulfuncliei publice qi alfunclionatului public, in Pandectele Romdne nr. 5/2007, p. 55.

3
R. Chapus,Droit administratif g6n6ral, Tome I,7"'" 6d., Paris, Montchrestien, 1992, p. 330.
 'orturile de drept administrativ

TEST DE AUTOEVALUARE

1. Potrivit sistemului constitu{ional Ei legal actual, se identifici urmitoarele

categorii de raporturi de drept administrativ:
a) raporturi de subordonare, colaborare qi tutell administrativd;
b) numai raporfuri de subordonare;
c) numai rapoffuri de colaborare.

2. Subiectul activ, purtitor al autoriti(ii publice, in raporturile de drept admi-

ristrativ poate fi:
a) statul, prin organele sale, unitilile administrativ-teritoriale, un organ al admi-
- -::ratiei publice, dar poate fi gi o alti autoritate public6, potrivit art. 52 din Constitulie,
publice gi de utilitate publicd;
=:ilimentele
b) persoana frzicir;
c) o persoanijuridic5.

3. Stabilimentul public se identific[ prin urmitorul element:

a) este o persoani morali de drept public;
b) este o persoani de drept privat.

l. Tutela administrativi este reglementat[ de:

e) art. 122 alin. (4) din Constitulie;
b\ art. 123 alin. (5) din Constitulie.

5. Raporturile de tuteli administrativ[ se nasc din:

a) lege;
:, ) convenlia pdrfilor.

6. Raporturile de drept administrativ reprezinti:

a t o relalie sociald reglementatd in mod direct sau indirect, adicd prin intervenlia unor
:ir:: -iuridice, prin normele de drept administrativ;
: t o relalie sociali reglementatd prin normele de drept administrativ;
; r o regul5 de conduitd reglementati printr-o normd de drept.
 CAPITOLUL VH
DREPTUL ADMINISTRATⅣ §I sTⅡ NTAADMINISTRATIEI

i mai alcs postbclictt a fost prcocupattt dc

§ 1.Literatura juridictt intcrbclic五 §
indamcntarca particularittttilor a ccca cc sc numestc ccl mai uzual ,,,″ J′ ′ α αグ ′ ―
ηな″α ″ α "Sau,,メ ′ノ
″ αα グ 加な ″ α′′
θjグθs″ ′ ".in rcgimul totalitar,s― a■lrlllttit “
stabilirca
“
locului si rolului accstci stiintc, a intcrfcrcntc10r cu altc st五 ntc, ln spccial cu stiinta
drepttllui adrllinistrativ. ノ
ヽu fost elaboratc lucrttri numcroase care avcau ca obicct dc
ccrcctarc cxclusiv stiinia adnlinistratieil,iar disciplinele de drept administrativ se prcdau.
lnccpand cu anul univcrsitar 1979-1980, sub numelc ,,」 D′ θ ′′αd鶴ブ 77お ′″α′′ソ ゞ′∫′77r′ J″

αグ″加お″α/J`ノ "2.

Un autor sublinia,′ ε α″ αε′

θrlr′ グθゞ″′
77′ 湧 ′
4′ θ′
グ ′
Jη α′δα′α s′ θノ α, θtt θ772ノ Sノ タ71ご
`θ
り
:理 θθ′ α′ ″"D. 'sc`ρ

Un alt autor sc oprcstc la pttrcrca potrivit cttrcia stiin,a adnlinistralici CSte,′ ∫′ ′ノJ7rd

Sα rε ノ θ″α7711ノ 77′ s′ ″
77′ ′ α′θノ
′ ''4.

in ccca cc privcste sarcinile administratici,dOCtrina francez五 ,prin R.Drago5 sc

oprcstc la patrLI SarCini principale ale administraliei:ノ 4カ ″ αrθ α,s′ ノ
γ′,′ ″
鱈夕′
″θ』
グθθ″ブ Jノ θrr αttoprα ′θαゞ′θχ ′ α″θα “ "グ
``ν
Acestca sunt aprcciatc a fl sarcini principalc, cttrora li sc mai adaugtt sarci■
secundarc,cum ar i,4/b″ α ″θαρ ′ ッ
た 夕J,α 6′ ′ ″″虎 ″
′ θ′α′ガρ夕b′ たιθ ′6.
“ "わ "′

§2.Principalele conceptii pri■ ind,tiinta adnlinistratiei

i dc marelc dascl
l.Astfel,lntr― o conccpiiC dC inccput,carc a fost illlpart■ iぬ §
Constantin Disscscu,st五 nla administratiCi a fost califlcattt ca o stiin,a ρ i4θ ″ガ′θ7 7・

障一
″
α′Jθ η θα′
α′ θαグ′ ブ
s′ ′
αr'`′2′ .

“
I in lucrarea sa din 1982, M. T. Oroveanu menlioneazi ci inci din secolul al XIX-lea qi pdnd la acea da-i 蜘〓諄
specialigtii au incercat catacterizarea gtiinlei administraliei in mod sintetic, conhrAndu-se patrusprezece concepr
mai importante, care reprezinti un fel de definilii lapidare ale acestei gtiinle. A se vedea: M. T. Orovean-
Introducere in Stiinla administraliei de stat, Bucuregti, Ed. Enciclopedici RomAnS, 1975; de acelagi autc,: ‐
Elemente ale Stiinlei administaliei de stat, Ed. $tiinlificd gi Enciclopedicd, Bucureqti, 1982; A. Negoitd, ,Slli;:;
administraliei, Ed. Didacticd qi Enciclopedicd, 1977, Bucureqti etc.
2
V., spre exemplu, A. Iorgovan, Drept administrativ Si elemente de Stiinya administraliei, Bucuregti, 198-:
3
Remarcdm preocupdrile in domeniu ale unor autori din aceasti perioadS. Exemplu, profesorul A1. Nego:i ■
combate caracteizarea fEcutd de unii autori cd qtiinla administraliei ar fi o gtiinld multidisciplinard. :t
considerentul cd ea ,,nu preia, pur si simplu, rezultatele dobdndite de celelalte stiinle, ci foloseqte cr,:; ■
cunoStinlele dobdndite de alte discipline Stiinlifice raportdndu-le la obiectul care-i este propriu, administralia z
stat" (A. Negoil[, Drepr administrativ Si Stiinla administraliei, Bucuregti, 1981, p. 30).
t S. M. d. Parades, Curso de direcho administrativo espaniol, Madrid, 1914.
5
R. Drago, Science administrative, Les cours de droit, Paris, 1980, p.72-73.
 Prrα ルzル ぉ加 ゎ ダ′
″ノ″
′αα7772″ お″α
′″θ
ノ 87

- Intr-o altd viziune, qtiin[a administra[iei este analizatd ca o disciplina politicd, a

=:.dlizd implicit, in egald mdsur5, criterii politice qi
juridice.
-: O altd conceplie ne prezintd qtiin{a administraliei ca fiind o Stiinla sociala Si
' '.::cct. in acelaqi timp.
: in sfdr$it, s-au exprimat gi teorii negativiste, care contestd caracterul Stiinlei
,.-- * ' ,.t'stiei ca Stiinld de sine stittdtoare.
.::. -i alin. (2) - ex. articolul 2 TUE - din Tratatul
de la Lisabona prevede: ,,Uniunea oferd
-::-::-.or sdi un spafiu de libertate, securitate gi justi{ie, lErd frontiere inteme, in interiorul
:
-i-- 3ste libera circulalie a persoanelor, in corelare cu mdsuri adecvate privind controlul la
:- -:::31e exteme, drepful de az1l, imigrarea, precum qi prevemrea criminalitdtii qi combaterea
a::-:- iinomen".
:-:: 3 alin. (1) din Tratatul de la Lisabona prevede: ,,Uniunea umAre$te sd promoveze
*r.'- -.
alorile sale gi bundstarea popoarelor sale".
-: conformitate art. 9 din Tratatul de la Lisabona: ,,in toate activititile sale, Uniunea
:-;i---: principiul egalitalii cetd{enilor sii, care beneftciazd de o aten{ie egalS din parlea
:s:.-:.llor. organelor, oficiilor gi agenliilor sale. Este cetdlean al Uniunii orice persoand care are
---j:r: unui stat membru. Cetd{enia Uniunii nu inlocuiegte ceti}enia nationald, ci se adaugd
T:\,::

:r',lstd un drept european de ansamblu, dar gi ramuri ale acestui drept european. Iar
r i-j:-.:a juridica trebuie sd !in[ pasul cu aceste deveniri. Remarc5m, spre pild5, lucrarea
j:ques Zillerl al cdrei obiect de studiu il reprezintd sistemele politico-administrative
-.: -;..rr doudsprezece state membre ale Uniunii Europene laacea datd, in prezent fiind
-, :-:;i gi qapte de state membre, sau dreptul administrativ european fundamentat
:--- .--.-rarea omonimA a lui Jurgen Schwarze2. Iar in doctrina romAneascd semnalim
,:-;:-lfnta lucrare a profesorului Ioan Alexandru, de drept administrativ comparat3,
---': :s:e. prin ea insdgi, o pledoarie pentru perspectiva deschisd, europeani, din care
rrr-.3 sa analizim problematica dreptului administrativ precut] gi lucrarea de drept
rrlministrativ european, coordonatd de acelagi profesora.
J.:lativ recent, colega noastr6, profesoara Dana Apostol Tofan, a publicat lucrarea
, ' ",.,i aclministrative eLtropene, destinatd cursurilor de master, specializarea ,,drept
:-- : care, in stilul documentat, serios gi riguros cu care autoarea ne-a obignuit,
:r:---::i sistemele administrative existente in principalele state ale Uniunii Europene'.
--:ele lucrdri apdrute in literatura de specialitate abordeazd., de o manierd compa-
-,.- .
'. anumite componente administrative, cum este interesanta lucrare Administralia
Zil\er, Administrations comparbes, Montchrestien, 1993 (Les systdmes politico-adminishatifs de
des Douze).
- .'. Schwarze, Droit administratd europien, Office des publications officielles de Communaut6s
r-.r1es. Bruylant, Pais, 1994.
- -\lerandru, Drept administrativ comparat, Ed. Lumina Lex, Bucuregti, 2000.
- ,. -\lexandru (coordonator), I. Gorjan, I. V. Ivanoff, C. C. Manda, A.-L. Nicu. C. S. Sdraru. Drepl
'. ,:irlil european, Ed. Lumina Lex, Bucureqti, 2005.
' ). -{. Tofan, Institulii administrative europene, Ed. C.H. Beck, Bucuregti,2006.
88 DttPT ADⅣ IINISTRATIヽ

ρ わ′ノ6夕 ″θ77ブ ツθ′ノ

71′ θrttθ ″′
α″′ α′ゞ′′
ηグ′Ψ rfrJ εθ711pα ″ ″ 9′ z′ rο /77′ 77θ sc a colcgului lン
/・ iViし
「
“
Coman Kund dc la Universitatca,,Dunarea dc JOs''din Galalil・
Sublin五 nd caractcnll intcgrator al §tiinlci adlllinistratici, prOf univ. dr. ノヘntoniこ
Iorgovan2 111cntioneaZユ Ctt aceasta,,7117″ ″7arθ ∫
7・′θθJ77ソ θ gα ″
s′ ′ θαθ Sθ α″ ′71な ′
″
77′α ″ご :

夕 わ′た θ ε α ″4 Sε ブ ι″″γ ″ 力 θ″′ α″ α sθ J夕 ″ ノθ′グθ ′ θψ ε

`ノ
θ ″α “
″θ,加 SCυ ル
ρ υ ttS'772,ε ρ ル
′α′ θ77α ′
′ ノZarガ α J777ブ 77お ′″ α θノplrわ ′ た ε θ “ ′ ′
77rrα θεα′θ , メ θ″ αJ72“ ″
′" 2へ ccstc aspcctc i:
`ノ
` `, ′
′
deterlllintt pc autor sa dcincasctt stiinta administr4ici Ca,,α J7Sα 771わ ′ fr″ θε 77θ ゞ 77′
`ノ
“ ``:
α ′ た′ θα ″α ル
あ̀′
て
″α ′α
ッ″ θ 腸 ″θα レα
″ι″
′ ″
τ
ρrノ zr7′ /711ノ s″ ″ノ
Ilブ lrグ sθ 0/η "・

κ αわ
in ccca cc nc privcstc,intclcgClll prin stiinia administratici Oゞ SJ“
r山
FiJrfr″
α

協協鶴 協解物 〔 胤 γ 湾筋漁″ ;響 胤 ″″ 紹策

Cmd° r carc con面 mic obた ct dc cerccttte pcntm sim!a admmis仕 ぎ
m廿 ュ :ょ ば
l}瀧 ':鶴
― “
princip五 lc dc mnctionarc a adlllinistratici publicc si aparatului carc o colllpunc,1
dc cicientizarc a accstci activithti;
― pcrsonalul adnlinistrativ, incluzand prin accasta sintagmュ atat pc ccl supus unし :

rcgilll de putcrc public五 , dcci funclionarii si dclllnitarH publici, cat si pc cci supus
drepttllui privat;
一fon■ clc concrctc dc activitatc a adnlinistralici;
― dcsprindcrca unor lcgitttti din studicrca evolutiCi fCnomenului adlllinistrati‐
dintr― un anumc stat,dar§ i din altc sistcmc dc drcpt;
―analiza si combatcrca unor aspccte ncgative carc se lllanifcstう in adlllinistralie,cuII
ar fl birocralia cXagcra籠 ,coruptia,fOmalismul,aglomerttilcl
― studicrea unor modelc adlYlinistrativc in scopul dcsprindcrii clcmcntclor carc pci
inllucnta pOZitiv sau ncgativ activitatea adlllinistrttiv五

§3.Semnificatia crettrii lnstitutului de Drept Public§ i stiinte AdΠlinistrative

al Romaniei

Prin Legca Ⅲ 246/2007 a bst crcat lnstitttt■ ll de Drcpt Public si stiintc Adminisiati、 亡
al Romaniei,fOr nttiOnal stiintiiC,Cu personalitatc jwidictt de drcpt pllblic§ i csIき

continuatorLll traditici StiintiicC a lnstittlttlllli de stiittC Administrttivc al Romaniei miintご

m1925,■ aditie reluata§ i prOmovattt prin Asocittia r/7S′ ′rfr′
"l dc∫
ノ
′′
η″/J777ノ ′お″α′
ノν
θPα :t
￨

Nes夕 ′ω ε夕, rclniintat in 1994.El rcuncstc personalitう li reprCZCntttivc din domcni亡

dl・ cptlllui§ i al stiintclor administrttivc,dc inaltう colllpctc■ 五prOtSional五 ,carc au titli
stiilltiflC dC dOctor sau sc afl五 lnね za dc dcl‐ LllarC a ctapclor pcntru obtinCrea unui doctoral W

ctte all cxpericntう in aCtiVitatea dc cercetttc stiittiicう Ori in↑ nv資 五mtttul juridic supcncr
sau carc ocllptt inctii m administrttia pllbHCう sau in atltoritatcajudccttorcascう .

￨￨ ￨

￨￨｀ ￨￨.￨￨￨￨￨'

I L. C. Kund, Administralia publica de ni,-el intermediar in dreptul comparat Si in dreptutl romdnt,

Ed. Didacticd qi Pedagogici, Bucureqti, 2005.
2
A. Iorgovan, Tratrt, op. cll., r,o1. 1, p. 241.
t Soblini.11 refedrea Ia ,,activitatea administraliei dintr-un stat", ii nt la ,,administralia public,;
deoarece considerim cd misiunea gtiiniei adrninistra{iei excedeazd administraliei publice, cd ea vizeazl tot ce.
ce inseamnd activitatea administrativd intr-un stat determinat.
a
Ne raliem, pe ansamblu, la conceplia profesoarei R. N. Petrescu, op. cit.,pp.51-59.
 ′ ″
,な ′α′
ブソゞブ,′ ″
ブ77`α α/771′ /1Js′ ″
α√ノ
θノ 89

F■ ■slatutul sau,Institllttll sc incadrcaz五 ↑

n catcgoria autoritttti10r centralc de specia―
´
■ 二 ■1]nonlc,a■ ate sub controlul parlamcntar,carc sc flnantcaztt de la bugctul dc stat
￨三

ili lile sursc,↑ n conditillc lCg五 . Concretizarea controlului parlamcntar sc realizeaz五

「
「r=]Cntarca dc rapoarte stiintiflCe.
￨::s■ inea
lnstitLltului, astfcl cum cstc ea cxprilnati prin articolu1 2 din legca dc
:二
[■ rC COnsttt in fundamentarea stiintiliCtt a solutii10r de perfectionare a Organi…
「
肥L=i Si funCtionttr五 autoritttti10r publice centrale si locale.
[1「 ri、 ire la activitatca dOsOtsurat五 ,Institutul prczinth rapoarte stiintiflce・
5_ilinicm i匈 ptul Ctt astた l de rapoarte nu sunt prczentate doar Parlamentului,sub
―■:1li caruia sc afltt lnstittltul, ci si Guvernului,ln vil■ utca rolului pc carc accsta ll
lT I i=513. dc conduccre gcncraltt a adlllinistralici publicc, § i Consiliului Superior al
M正三Straturii,cttc cStC garalltul indcpcndcntci justitici
li col■ pctcnta lnStitutultli sc rcgttscste si Organizarea,i desf五 urarea de cursuri
§
胸iriEliヽ ersitare, de specializare ,i perfectiOnare, ln care scop sc poatc asocia cu
■■
「 _lil de inv五 !五 mant supCrior sau cu institutii dC profll din !ari Sau strttintttatc, Tn
11■
llC ICgii.In activitatca pc carc o dcsh,oarう ,Institutul rcalizcaztt studii,proiectc si
■_: [11:i in domcniul drepttllui adlllinistrativ si al st五 ntclor adlllinistrativc si dezvolt五
‐1■ 1lJ iC COlaborarc cu autoritttti,institLllii si Organizatii ncguvcmamcntalc dc profll din
Jin strSindtate
]]nduccrea lnstitutului sc asigurtt de adunarea general五 ,carc estc foml suprcm de
ti■ こCre.alctttuit din totalitatca membrilor lnstitLltLllui,consiliul,tiintinc,carc asigur五
_ ■1■ §
i
=CrCa Curcnta si se cOlllpune din membri dc onoarc si pre,edinte, carc, ca
l ittr=SCdintclc,i sccretanll gcncral,nu pot face parte din partidele politice。
■iinlarea,prin legc,a lnstitutului dc Drcpt Public,i stiinlc Administrat市 e al
1■ ici
l l■ ‐ reprczinti un momcnt carc va marca viitorul doctrinci de drcpt public si
rr ittI.、 iitorul accstei●ri.Este ncvoie ca,dincolo de cottunctLlri pOliticc trecatoare,

「 二::=dc guvcrne,carc vin,i plcacう ,dc structuri administrative si dc cci care lc conduc,
こ
喝1=Fislc un lor carc sa clttdeasctt osatllra doctrinara,st五 ntiflCtt in baza cttrcia sa sc adOptc
■1_11:lC ICgislative si institutiOnale ncccsare intr¨ un stat autcntic dc drcpt si dcmocratic,
■■1■ ■l trebuie stt dcvinう Romania
[rganizarca§ i inctionarca lnstitutului au fost rcglcmcntate prin H.G.llr.433/20091.
_■ :ri rcdactttrii prczcntci lucrari, s_a dcrulat proccdura de constituirc a structtlrilor dc
il■ 二ccre
三 a lnstitlltului,Tnstt institutul nu a inccput sう ic functiOnal.Este instt ncccsar ca

:譜 理nttTlettfC空 需
il斐 :電 轟謬 :1裁 Ⅷ鶴 '鵬 iaI∬ 嵐北
:=[=5113tea ca un ascmenca institut sl se crcczc in viitorul apropiat,flc Fn mod distinct,flc
r二 :■ iinlarCa ullci sectiuni nOi Fn cadrul lnstittlttllui dc Ccrcctttri Juridicc al Acadcmici
軍:三 inc. care stt dcvintt astibl ,,Institutul dc Ccrcctari Juridicc ,i Adlllinistrative''. In
i=「 だntia pe carc am avtlt― o,am subscris la aceasぬ propunere si am cxprimat spr」 inul
Tt■ ■■lnatCrializarca ci.Crcdclll c五 ,Inai rnult ca niciodat五 ,estc ncvoic de o structuri carc
、
1 := 3onsacre ccrcctar五 fcnOmenului administrativ,ln toattt colllplcxitatca lui,§ i carc s五
r i SiStinut dc stat,flnanciar si logistic.

Publicati in M Of nr.243 din 13 ap五 lic 2009 Hotを 缶缶ca a fost modiicat五 §
i colllplctattt ultcHor p血
‐ 1095/2011
-In luna martic a allului 201l si a avut ca tcmaticる
interdisclplinantatea.
90 DttPT ADル IINISTRATIヽ

TEST DE AUTOEVALUARE:

1. $tiin{a administrafiei este:

a) o qtiinld de sintezi;
b) o disciplind politici;
c) nu este o gtiinli de sine stititoare.

2. Determinafi care dintre activiti(ile urmitoare se includ in obiectul de cercetare

pentru qtiinf a administrafiei :
a) personalul administrativ, in care se includ salarialii care se supun legislaliei
muncii;
b) analiza qi combaterea unor aspecte negative care se manifestd in administra{ie
(birocralia exageratl, coruplia).

3. Institutul de drept public qi qtiin{e administrative are urmitorul statut:

a) autoritate central[ de specialitate subordonatd Guvernului;
b) autoritate central[ de specialitate subordonatd Ministerului Administra]iei qi
Internelor;
c) autoritate centrali de specialitate autonomd, sub control parlamentar.

4.Institutul de Drept Public qi $tiin{e Administrative prezinti rapoarte:

a) Parlamentului;
b) Guvernului;
c) Parlamentului, Guvernului 9i Consiliului Superior a1 Magistraturii.

■■ ■■ ■■ ■
 CapITOLUI VIII
ACTIVITATEAAUTORITATILOR ADMINISTRATIEI PUBLICE

L No{iuni generale
perioada interbelicd, autorii au denumit parlea dedicatd acestei materii ca
.s f . in
* oacele juridice prin care puterea executivd lucreazd asupra administraliei: Actele
n^:trii executive" (subl. ns.)1.
)octrina europeand actmld s-a modificat ca qi concepfie, ,,in sensul cd puterea
-' . -.,rit'd este redusd la Seful statului ;i Guvern, sub conducerea acestuia deffi-
.'..,:,lu-Si activitatea administralia publicd "2.
i iteratura de specialitate, dupl regimul juridic aplicabil, identifica doud mari cate-
:,
- de forme concrete de activitate a organelor administraliei publice, respectiv: forme
:-l:-,-,ra li se aplici un regim administrativ de putere (exclusiv sau aldturi de alt regim
--:.c) 9i forme cirora nu li se aplici un regim administrativ de putere.
.s 2. ceea ce ne privegte, considerdm c6 activitatea administra{iei, ca orice tip de
in
'.
r-! -:ate umand, se poate exprima prin doud forme: prin acte Si prin fapte.
\dministralia publica am convenit cd reprezinti un gen al viefii publice.
\ctele juridice pe care le va adopta, emite sau incheia aceasta sunt de doud categorii:
)
: acte specifice administrafiei, prin care se obiectiveazd esenta acesteia,
;.::;-rcitatea ei, din punct de vedere al obiectivului, mijloacelor gi regimului qi acestea
-- . .rctele administrative sau contractele admini strative ;

:-: rlte subiecte de drept, gi acestea reprezintd actele juridice supuse dreptului comun,
- -::lcte civile, acte emise in regim de drept comun;
leci, actele administrative sunt actele prin care administra{ia se manifesti ca
:,rnatoare a autoritlfii publice.
-\ctele de putere public6, la fel ca gi cele realizate in regim de drept comun, se cla-
- '-. 1a rdndul 1or, in funclie de modul de exprimare a voinfei autoritdtii administraliei
: -: -rce emitente, astfel inc6t vom identifica doud mari categorii de acte:
. r acte unilaterale, care includ atdt actele administrative, cAt qi unele acte de drept
r"r rnun (in sensul larg al termenului), primele rcalizltnd puterea publicd, celelalte nu;
I t acte bi sau multilaterale, care includ: contractele administrative; contractele de
:,:: comunpe care lerealizeazd administralia gi care nasc pentru ea drepturi gi obligalii
, ::i ca pentru orice subiect de drept. Acestea, cum le arati qi titulatura, sunt supuse
:.::rtlui comun.

P. Negulescu, Tratat de drept administrativ, ed. a II-a, vol. I, Bucuregti, 1934, p. 288.
L Vida, Puterea executiyd Si administralia publicir, Regia Autonomd Monitorul Oficial, Bucureqti 1994
92 DMPTADル 1lNISTRATIヽ

A∝ dc拒 適 ∝ de add血 飢rm p詭 H∝ КpК 五饉

acesteia,sav館 §itc in scopul dc a aducc o schilnbarc in ordii∬ 常 麗 tilぶ !器 籍
momcnttll acclci manifcsttti.
In壺 ,rcllitatCa cxistcnt江 ,ccajllridictt m primul r6nd, realitatea social6, politicS, pot f
modiictte si ttrtt illteⅣ ettia unOr actcjuridicc.
in acelaqi timp, administrafia poate, in acest mod, si presteze o activitate care nu fl{
de specificul muncii sale (exemplu o activitate economicd)
|

$ 3. Pentru aceste considerente, apreciem cd faptele materiale ale administrali{

administrative ale acesteia pot fi clasificate in tunclie O"rnrl
L*,::#rr,Xera{iunile
1) Dupa regimul juridic in care intAlnim:
se realizeazd..
a) operaliuni de putere (operaliunile tehnico-administrative qi cele prin care se
r ealizeazd servicii publ ice) :

b) opera{iuni core nu se rectlizeazci intr-un regim juridic de putere (in general cele
productivc);

¨
一  ・
2)Dupi consecintele pC Carc lc produc,putcm distingc:

 閻  証
a)メ 妨りた,α′
α ″″″′ ′″ θあε ″′θα″θθセのセε たノ″″ ′″たθ :

'ι
b)″θグ θ 夕′ ″
θαθル ψ θ たル αルタ″α′ 夕滋,carc allゞ O rdevaniaju五 dlぬ
1.

 ¨
Suntcln “
dc pう rerc cう ,↑ n ciudaね ptului cう ,,α ε
θ s′ θ9ρ θ ″α′′ 77S′ ′
′ θθ
′θ

︲
    Ｐ ．
777θ 7iた fr′

"77'71“ `θ
α′
θソοノ θ ノブ タ″
71′ノ
グ ノ
εθ,α ′θ J7・ 1′ ′ ,c′ rc_‐ ′ グ ′
θ
fr′ Ifブ′ ′ Ir77′
77′刀′ θsプ タ″ ブ
1/′グ′ε ''

`′ `″
3)Duptt scopu1lo■ ,putcm distingc:

［
a)′ ψ′ θゞブ θ′α″ ηノク″ノ η εα″θSθ ″θα′ ″θαZあ れ 7770グ ″″ιε′770な れ″ノ ′θαグ″ノ ″お″αrit i
`フ “
ρfrわ ′
′εθ,si acestca sunt,ill gcncral,cclc dc prcstarc a scrviciilor publicc,sau cclc legate dき
clllitcrca sau punerea in executare a unor actc administrative: ,￨￨￨￨￨￨￨￨￨

b)=噂θゞノυθ″
α″夕
″′′
′ α′
″ι θsθ 777グ ′
θ ダθ′
θ
2ブα′ ′
θαθわた ノ
νθ′
θ″αグ ノ
″お″α
″ご 7_ α ,￨￨lil il ll

″
`θ `′
de,,α 7777'777S′ ″ “ ″
′zrbル ε
`,carc au scllllliiCatia unOr,,θ
ρθαノ グθわノ
′ ″θfr"sau
fr77ノ α′′
θ θ″′ l llllllll

opcratiunilC tChnico― adlllinistrativc si actclc cu caractcr politic2. '77′

C)=呻ヽ
θ777α ′
θ″ノ
αた グι′′
θrtr釘 た,care sunt prestate de toatc catcgorillc dc orga■ ￨

administrativc. lll

Trebuie menlionat ihptul cう ,din pullcttll dc vcdcrc al pondcr五 ,accstca reprezinta l:

pate considerabih din act市 itatca administraliCi・ Administralia inscamni mai mult fttt言
si opcratiuni Si lllai putin aCtejuridice.
llllllllllllllillll

脚Ⅲ‖
‖ ‖
§4.Trttsttturile faptelor inateriale§ i ale operatiuni10r adlninistrative
l)Elc nu concretizeaz】 o manifestare de vointX,sunt fOme concrete,materialc ￨111

prin carc sc actionCaztt asupra realittttii exiStCnte. ￨

l Considcranl ctt nu sc poatc atta l■

lnod catcgoHc ca cxis磁 ‐
fapte materiale. operaliuni ale adminishatr:
carc sう ■c lipshc dc o五 ce mcを 績力極rぅ ,scmmflcttic jundcこ .V,m
acelaqi sens, A. Iorgovan, Tratat, op. c::
vol II,cd.aIヽ r_a,pp 12-19
2 Al Ncgo●
,"ο ,2001,p132.
J夕
 7α ″ο ο′αグ
ガカ″′ ″お″α
′′θ
′′αb″ 93
“ ``

- In al doilea rdnd, faptele materiale 9i operaliunile administrative au ca tris[turd

n . .': -:.lnte scopul pentru care se realizeazd, gi care poate consta:
, in mijlocirea emiterii (adopt[rii) actelor administrative (in sensul cd le
;':=-:n6 sau condilioneazi emiterea, validitatea);
:
in realizarea celuilalt obiectiv al administratiei. executarea legii.
-:- !'oncluzie, putem spune ci ,,datoritd competenlei sale materiale Si teritoriale
:' : ..triate Si in realizarea prerogativelor conferite de Constitulie qi legi, administralia
ru. - - -: realizeazd o intreagd gama de fapte materiale, o varietote infinitd de operalittni
i*':--.-.-l€ l ,,1

II. Actul administratia. Definigie, trdsdturi

S 5. infelegem prin act administrativ una dintre formele prin care administra{ia
:*- :: iSi realizeazl misiunea, chiar cea mai importantd dintre acestea, din punct de
' :.; : -: :LO'idiC.
-:. perioada postbelicd, materia actelor juridice ale administraliei era analizatd sub
;::-:::irea generici ,,actele puterii executive", autorii de drept public distingdnd intre
'-' . : .tdntinistrative de autoritate qi actele administrative de gestiune. Actul admi-
usiTariv de autoritate era definit ca fiind o manifestare de voinyd facutd de un organ
*;-' .strotiv competinte, prin care se creeazd o situaliune juridica generald sau
ir,- .iueld, guuernatd de norme de drept public, in care gdsim ideea de dominaliune Si
,- :':.loment. In schimb, actul de gestiune reprezenta tot o manifestare de voinldJdcuta
*.1 " - ',rgat't competinte, insd el tinde sd creeze unui organism administrativ o situaliune
,r' - -.i de caracter patrimonial, reglementatd de dreptul privaf .
-
:teratura postbelicd nu a fost uniformS in ceea ce privegte noliunile.t'blosite pentru
,i, :'',iitttea qctelor emise de administralie. Regdsim fie denumirea de ,,acte de drept
r.;* ':.strativ", fie pe cea de act administrativ. Sintasma act de drept administrativ a
: r .:rdamentatl de $coala de la Cluj, prin reprezentantul sdu ilustru, profesorul Tudor
lr-.:u intr-o lucrare de referin\d. care poarti chiar aceastd denumire3, din dorinta de a
.r
'',. :egimul juridic care guverneazd actele organelor administra{iei de stat, care este
; -. 13 drept administrativ. Noliunea act administrativ igi are recunoagterea printre
.r-:::ntan!ii $colii de la Bucuregti, care au apreciat ci ea este cea mai potrivitd pentru a
.'' ,,:. :ctele juridice ale organelor administraliei de stata.
-:- imprejuririle actuale, apreciem cI aceastd varietate terminologicd nu se mai
"i:.-..'i. in condifile in care legea fundamentald consacrd sintagma de act admi-
rrsrrrtir.. inart.52 Si 126 alin. (6).
,t definirie care impune prin rigoare gi conciziune regisim in tratatul prof. univ.
. -- :-re Iorgovan, care prin act administrativ infelege ,,acea
forma juridica principald a
* * :-=ttii organelor administraliei publice, care constd intr-o manifestare unilaterald Si
一´一 ヽ・・ 一 ・ ヽ︶

Ionescu op. cit., p.207.

\egulescu, Drept administrativ, vol.l, ed. a IV-a, Ed. ,,E. Marvan", Bucureqti, 1934, p. 304.
Drdgant, Actele de drept administrativ, Ed. $tiinlific[, Bucureqti, 1959, p. 58.
Ionesay Drept administratir, op. cit., p.216.
94 DREPT ADⅣ IINISTRATIヽ

expresd de voinld de a da nastere, a modifica sau a stinge drepturi Si obligalii, ir:

realizarea puterii publice, sub controlul principal de legalitate al instanlelor
judecdtoreSti "t .

$ 6. Valorificdnd elementele de constanti in definirea actului administrativ, aprecien

cd acesta reprezinti forma juridici principall de activitate a administrafiei publice.
care constf intr-o manifestare de voin{fl expresi, unilaterali gi supus[ unui regim de
putere public[ precum gi controlului de legalitate al instan(elor judecitoreEti, care
emanl de la autoriti(i administrative sau de la persoane private autorizate de
acestea, prin care se nasc, modificl sau sting drepturi qi obliga{ii corelative.
in acelagi timp, subliniem faptul cd la nivel legislativ au fost gdsite solulii carc
lSrgesc sfera de accepfie, astfel cum a fost definiti mai sus, a ,,actului administrativ".
Astfel, potrivit art. 2 alin. (1) lit. c) din Legea contenciosului
administratir
rc.55412004, sunt asimilate (in sensul acestei legi) actelor administrative gi contractele
incheiate de autoritdlile publice care au ca obiect punerea in valoare a bunurilor
proprietate publicd, executarea lucrdrilor de interes public, prestarea serviciilor publice.
achiziliile publice, respectiv alte contracte administrative reglementate prin legi speciale.
Cu alte cuvinte, din perspectiva regulilor aplicabile contenciosului administratir.
noliunea de ,,act administrativ" este interpretati lato sensu, inglobdnd qi ,,contractel;
administrative".

$ 7. Trisdturile actului administrativ

Considerdm ci din definilia la care ne-am oprit, se pot desprinde cu ugurint"
urmdtoarele trisituri ale actului administrativ:
a) actul administrativ este forma juridicd principald de activitate a administrafie.
publice;
b) reprezintd o manifestare de voinld expresd, unilaterald Si supusd unui regim o;

■■■■
putere publicit:
c) regimul de putere publici nu exclude exercitarea de cdtre instanlele judecdtore;:
a unui control de legalitate;
d) actul administrativ poate emana de la autoritdtri publice sau de la persoane privati
autorizate de administra{ie sd presteze servicii publice;
‐
e) prin actul administrativ se produc efecte juridice, care, ca la orice act juridic, po:
consta in a da na$tere, a modifica sau a stinge drepturi gi obligatii.
Vom lua aceste trdsdturi qi le vom dezvolta, dupd cum trmeazd,:
‐
1) Actul administrativ este forma juridic[ principali de activitate a adminir ‐
tra{iei publice.
Prin aceastd caracteristic5, se scoate in evidenld faptul cd actul administrativ nr
este singura formi juridici prin care lucreaz[ administra{ia, dar este forma juridici
cea mai importanti.

1
A. Iorgovan, Tratat, op. cir., vol. II, ed. a lY-a,p.24.
■■
 : :t rea autoritdlilor administra{iei publice 95

R.ezult6 cd ,,acest caracter deosebeSte actul administrativ de toate celelalte activitd{i

.' -i.:e sau nejuridice, realizate de organele administraliei de stat, dar care nufac parte
- .:;lministralia de stat, $i anume: contractele, actele iuridice unilaterale ce nu sLtnt
-' ,: itt realizarea puterii de stat, operaliunile tehnice de administralie Si operatiunile
; '.:: Droductive".
)upd cum se remarcd in mod just, in literatura juridica existd o diferenliere in ceea ce
:' ::Ie ponderea fonnelor de activitate ale administraliei publice. Ca principiu, la
,- ,:::diile aflate la baza sistemului organizdrii administraliei publice sunt mai frecvente
".:::.e materiale, pentru ca autoritililor plasate cdtre v6rful ierarhiei administrative sd le
'= .:ecifici emiterea de acte administrative.
I r ^{ctul administrativ reprezinti o manifestare de voin{i expres[, unilateral5 qi
r,xpu.si unui regim de putere publicl.
-r conlinutul acestei trdsdturi pot fi identificate trei elemente:
, r Actul administrativ reprezintl o manifestare de voinfi expres5.
L qeneral, literaturajuridicd reline caracterul unilateral al manifestirii de voinld, in care
-. :-'.:iie,
o constatare, o pdrere sau expresia unui sentiment, ci numqi o voinSd"l .
-\,'est caracter expres al manifestdrii de voinld este determinat de regimul de putere
:,:,.;f in care se emit actele administrative. Voinla juridici se exprimd in mod expres qi
-:.':..reInic in scopul de a aduce o modificare in realitatea juridica existentd, ea
-i-:-':e5te sd dea na$tere, si modifice sau si stingi drepturi gi obligalii. Ea trebuie sI aibd
-:-: .:t;itntts negoti contrahendi, iarnu sd.fie jocandi,ause'.
: , Caracterul unilateral al voin{ei juridice.
?rin aceastd trdsiturd, actul administrativ se deosebeqte pe de o parte de actele bi sau
:- - ..:terale ale administraliei, ca qi de faptele materiale ale acesteia, producdtoare sau
r :::, iucdtoare de efecte juridice'. TrisAtura exprim[ calitatea actului administrativ de a
-:i:-r3ot2 concretizarea unei singure voinle juridice, de a interveni in realitatea juridicd
r :.=rid. ddnd naqtere, modificAnd sau stingAnd drepturi qi obligalii. Degi acest caracter
.:.-lui administrativ este,,cotegoric, simplu Si clar", cum se exprimdun autora, totuqi
: ..:rtura juridicd au fost mai multe disculii in legiturd cu existen{a unor categorii de
-. "Jministrative. Este vorba despre acte la care manifestarea unilaterald de voinld
*-:.:i nu este pregnant conturatds.
-i yimd
categorie o reprezintd actele administrative adoptate cu participarea mai
nnltor persoane. Distingem situalia foarte int6lnitd in care participanlii sunt persoane frzice,
r ,:.l 'r vedere cd autoritdlile adminisfrative sunt, in cea mai mare parte, structuri colegiale.
--) -t doua situalie este aceea cAnd, la emiterea unui act administrativ, participi mai
urlre persoane juridice, in general doui sau mai multe autorit5ti administrative sau
-.-,- - :-:iti administrative qi alte structuri nestatale.

- RIonescu, op. cit., p.222.

-l lorgovan, Tratat, op. cit.,vol. II, ed. alV-a, pp.24-27.
= L Iovdnag, Drept administrad4 Ed. Servo-Sat, Arad, 1997,p.14

'R lonescu, op. cit., p.223.

'\1, Preda, op, cit., p. 172.
96 DREPT ADⅣ IINISTRATIW

Este situalia actelor adoptate in comun, de doud sau mai multe autoritdti
administrative' sau emise cu acordul, confirmarea sau autorizarea altei autoritdli2.
Problema care se pune este dacd qi in aceste situalii mai suntem sau nu in prezen{a
caracterului unilateral al manifestirii de voin{d juridic5.
Ceea ce conferd actului administrativ acest caracter, nu este numdrul de persoane
implicat in emiterea actului. ,,Actul este unilateral nu pentrtt cd este opera unei singure
persoane ori a unui singur organ, ci pentrtt cd el degajd o singurd voinlajuridica"3.
in cazul organului colegial, majoritatea ceruti de lege pentru adoptarea actului, este
numai o formd procedural5 necesari emiterii actului. Voin{ele subiectelor care participd
la vot nu sunt ,,voinle .juridice", ci modalitd{i procedurale care concur[ la exprimarea in
condilii legale a unei singure voin{e juridice, care aparline numai organului emitent.
in ceea ce priveqte situalia actelor adoptate de mai multe autoritdli, cunoscutele
,,hotdrdri comune", mutatis-mutandis, pentru aceleaqi rafiuni, gi ele igi conservi carac-
terul unilateral.
in doctrina de specialitate se mai adaugd acestor situalii qi cea in care A'btul
administrativ este emis cu acordul prealabil al persoanei vizate, precum ordinul de
delegare sau de detagare a persoanei fizicea.
in toate aceste caztri, dup6 cum susline autorul citat, nu ne afl5m in prezenta unu,
concurs sau acord de voinle juridice, precum in cazul unui contract bilateral sau
multilateral, ci avem de-a face tot cu o manifestare unilaterali de voin{6, exist6nd t
singurd voinla juridicd, aceea a organului competent al administra{iei publice.
Actele administrative emise la cerere
Reprezintd o categorie de acte destul de r[sp6ndit6, administralia fiind sesizati pn:
cereri asupra nevoilor subiectelor de drept. Cum s-a pronunlat doctrinas, pot fi identificarc
mai multe situalii:
- acte administrative emise la sesizarea unui alt subiect de drept;
- acte emise la cererea prealabilS; existl o diversitate de acte (permise, autorizalii d-
tot felul) care se emit doar la cererea subiectului de drept interesat.
$i in aceste cazuri, manifestarea de voin!5 juridicd este unilaterald, ea provine de -:
autoritatea juridica emitentd, iar drepturile qi obligaliile corelative care iau naqtere sur:
consecinla acestei unice voinfe juridice.
Pentru a aduce un plus de argumente ideii cd cererea prealabilS nu altereazd carac-
terul unilateral al actului administrativ, in literaturd se abordeazi qi problema renun!a:--
beneficiarului la act, fiind vorba, firegte, de acele acte administrative emise numai "a 剛

cererea prealabilS a subiectului interesat. ■

■
r ¨
Exemplu: Ordinul minishului justiliei qi al ministrului apdrdrii nr.27491C1M.105/2008 privind aproba:a
statelor de func1ii gi de personal pentru instanlele militare, publicat in M. Of. nr.279 din 28 octombrie 2[i.;:
modificat prin Ordinul ministrului justi{iei 9i al apdrarii na{ionale nr.2749lCl din 22 decembrie 2011 u
nr. M.1 12 din 22 decembrie 2011, publicat in M. Oi nr. 932 din 29 decembrie 2011.
2
lbidem,p. 112.
3
A1. Negoild, op. cit., p.219
o
E. Alb.,, Drepttrl contenciosului administrativ, Ed. Universul Juridic, Bucureqti, 2008, p. 38.
'A. Iorgovan, Tratat, op. cit., vol.II, ed. a IY-a,pp.24-39.
 'itatea autoritdlilor administraliei publice 97

Incetarea efectelor actului ar ayea loc fie in momentul manifestirii de vointd

R. Ionescu), fie in momentul retractdrii actului de citre organul emitent (I. IovinaE).
Dupi pdrerea noastrS, pritrenun{are efectele actuluijuridic nu inceteazd.
Pentru ca efectele actului sd inceteze, este nevoie ca renuntarea,,sd fie dublatd" de
'.-;Jtia organului care ar urma sd emitd actttl, concretizatd intr-un act unilateral de
'. .,'rctare, in care sd se.facd menliunea renunldrii beneficiarului.
Putem risca insd ca, in practicd, atitudinea tardivl a autoritAtii emitente sd prejudi-
- :ze subiectul de drept. Considerdm cd actul de renunfare, ca orice act administrativ,
:=:uie emis in 30 de zile, in caz contrar persoana in caszd avAnd deschisd ac{iune in
- .:renciosul administrativ pentru obligarea la emiterea actului respectiv qi despdgubiri.
c) Cdt priveqte dimensiunea emiterii in regim de putere publici a actului admi-
ristrativ, prin ea se deosebesc actele administrative de celelalte acte unilaterale ale
.:rinistraliei, care sunt emise in regim de drept comun.
Fiind emise de ,,atrtoritatea administra/iei ptrblice (in accepliunea lato sensu, in care
::.udem gi agenlii arfiorizali - subl. ns. - V.V.) in calitatea ei de purtdtoare a puterii
. .:iice, dd nastere, modificd sau stinge drepturi Si obligalii, cdrora li se aplica tm regim
:. :r{tere publicd"t .

De regimul de putere publicd se leagd caracterul obligatoriu al actului administrativ,

:. :Jum Si executarea lui din oficiuz.
l) Regimul de putere publicl nu exclude, ci ingiduie exercitarea unui control de
."galitate de citre instanfele judecltoreqti.
Prin art. 52 Si 126 alin. (6) din Constitu{ie se consacrd, iar prin Legea nr. 55412004 se
:.:,oltd, principiul cd actul administrativ este supus controlului de legalitate exercitat de
..::n1ele de contencios administrativ.
Din aceste considerente, desprindem concluzia cd aceastd trdsdtur[ nu trebuie privitd
:, ::od absolutist, din doud considerente:
- pe de o parte, existd unele acte care, deEi sunt emise de autoritiiyi ale administraliei
.:iice, sunt sustrase acestui control de legalitate (tradilionalele fine de neprimire),
,:--'i acele ,,limite" de care vorbeqte legiuitorul constituant;
- pe de alti parte, existd acte administrative, core deSi nu sunt emise de organe ale
:--:lrtistraliei publice, ci de alte autoritdli publice, sunt supuse acestuti control de legalitate3.
l) Actul administrativ emani de la organe administrative sau de la structuri
rutorizate de organe administrative sI presteze anumite servicii publice.
Prin aceasti tr[sdturd, identificSm actul administrativ, din punct de vedere al naturii
:-"nului de la care eman6, fiind vorba despre actul administrativ tipic, respectiv despre
.; .:l emis de administralia publici gi despre actul emis prin delega{ie, adicd de structuri
:,:-.ra le-au fost transferate anumite prerogative de realizare a administraliei publice, prin
.-.-1 de autorizare dat in scopul realizdrii unor servicii publice.
De menlionat ci actuala Constitulie lSrgegte accepliunea sintagmei ,,act administrativ"
--: ounct de vedere al organului de la care emani, adiugAnd celor mai sus enunlate gi
.
R. N. Petrescu, op. cit., p.289.
- A. Iorgovan, op. cit., vol. I, pp. 284-286.
' ln acelagi sens, A. Iorgovan, Tratat, op. cit., vol. II, ed. a IV-a, pp. 33-35.
 DREPT ADⅣ IINISTRATIヽ

actcle cu caracter administrativ clllise de oricc altう autoritatc public五 ,ccca ce inscallma ca
lcgca/1rκ あ θ ″″筋 θ α′′ε 夕渉υ′α6′ αグ ′ ″お″α′ ′να″′αθ ′
θ θ′rtt θ
′ α′ιSθ καルθ αz′

αグ ′′お′
rα ″
“
α― Sθ こ
フ ,C′ む ′
θθθ
′′ 刀ε
α ″
θ“Sθ rθ α′
″θ
rブαz夕 αグ Jη お″α″α 777ノ Oθ グθ″ι
α ′
″α7で

α “″ρθ′ θ J. 'α “
`θ `77′
5)Ultima trttstturi a actului administrativ este aceca c五 ,la fel ca orice alt act
juridic,si actul administrat市 produce efecte juridice de o anumittt fort五 ,adiCtt di
nastere,IInodirlcl sau stinge drepturi,l obligatii COrelative.
Prin aceastう trう 壺tllri sc cvoC五 ,in primul rand,faptul ctt actul administrat市 este o
θ777α 77推 S′ 湧″
α′ j″ ιソ
θJκ r′
categorie de acte juridiceo Noliunea dc act juridic cvoctt
″ε
」ル
「
`ι

夕鶴協暮%免 ん
脇%Ъ鶏解
駕 g%協 努券 ￨:鮒:写第
脇筋 〕 ;;爵
Fiilld o spccic dc actjuridic,,i actlll administrat市 inteⅣ ine pentm a schilllba rcalitatca
juridictt existena,prin nastcrea,modiicarea sau stingcrea
`ガ de dreptllri si obligttii COrelativc
ln literatura de specialitatc sc atragc atcntia,in lllod corect,aprccienl noi,c五 ,pentnl a
fl act juridic,trcbuie ca manifestarea dc vointtt pe Carc O exprimtt actul administrat市 sa
aibtt capacitatca de a prodllcc cfcctcjuridicc propr五 .

JL crastttcα ″ααcJセ JOr adminお frarゎ θ

§8.Considerttm c,pot fl idcntiflcatc urlntttoarclc criterii de clasirlcare:

I.Duptt organul de la care eman五 ,pot fl identiflcate:
a)α ε′θεαrθ ι α′タノンJα α夕 r,あ ′ ノαグ ノ 4お ″α′ ′νθ,dc stat sau autonome localc;
αrθ θ
b)α 6`θ θ “
″α″務″θtt αル ια″θ″
`θ
′′夕“ 夕らJた ιdecat cclc administrative;
″′
C)α θ777α ″グル ル ρθだοα θ′″ναた auto虚 江c tt pК stezc allun丘 te seⅣ icii publice2.
Cα ″
`″ “l reprezintこ intinderea efectelor juridice, ccca cc
Ⅱ.Cel dc‐ al doilca critcriu↑
dctcr「 linう doutt rnari categorii dc actc adnlinistrativc:
a)α θた α/777加 お″α′ ブッθ ηθ″ η2α ″ッθ ― stnt Cele care cuprind reglcmcntm dc principiし
aplicabile la tlll nmtt ncdcterminat dc pcrsoanc3.Ele prodllc deci efcctcjwidicc etta Omncsi
b)α 6′ θα 滅所η お″α ′
,ソ θ,77グ ′
カグ タ α′θ―sunt acca catcgorie dc actc juridice care produc
efectcjuridiceね !う dc un Subiect de drept dctermlnat.
Una din distinciiile dintrc ccle doutt categor五 estc accca ch rlJε ′ θda`湧 α6′ θ′ ι
4
′ ν′
77グ ′ グγα′ ικ θ′ι κι″′εααε′ θ′ θ77θ rmα ソθ
"ρ
Actelc individuale,la randul lor,sc clasiflc五
`′
↑n lnai rnultc catcgorii:
一 actc prin carc sc stabilcsc drcpttlri sau obligatii detcrlllinatc pcntrll subicctul sau
subicctcle cttrora li se adrcseaz五 ,denullllite generic αlr′ θ″′ ′
zα ′ノ ;

Cunl sc aprcciazう si in doctrin江 ,clibcrarca unora din aceste autorizalii cste lttsattt la
aprecierca autoritatii cmitclltc脅 夕′ めθ′
θr″ α″′′ り,itt eliberarea altora arc caractcr
5.
obligatoriu pcntrll autoritatea publictt respectiv五 脅夕ゎ″
″α″′′ ρ夕Sの
“
1
T.Driryanu, Actele de drept administrativ, Ed. $tiinlificd, Bucureqti, 1959, p. 8.
2
Denumite ,,stabilimente de utilitate publicd",in termenii doctrinei interbelice, iar actele sunt calificate
tradilional ,,acte emise prin delega{ie".
'a R. N. Petresct, op. cit., p.297.
D. Brezoianu , Drept administrativ romdn, Ed. A11 Beck, Coleclia Curs universitar, Bucureqti, 2004, p. 71.
5
V., in acelagi sens, R. N. Petrescu, op. cit., p.297; A.Iorgovan, op. cit., vol.Il, p. 39.
 θ
″′αα わ″
′″″ノ
ο′αグ ブ ′
″お′α″ι
ノ′"わ ′
Jθ θ 99
“ “
in situalia in care legea lasd organului de stat un drept de apreciere, putem vorbi
:;:rre autoriza{ii libere, eliberarea unora dintre aceste autorizalii fiind lisati la
.:::cierea autorit5lii emitente, iar dacd, norna stabileqte in sarcina organului numai
.:.r'rcarea indeplinirii cerintelor stabilite de lege, existenla acestora fiind o condilie
--;::sard qi suficientd pentru eliberarea actului administrativ, care devine obligatorie
rtr:-:ru autoritatea emitent6, putem spune cd avem de-a face cu autorizafii impusel.
- acte prin care se atribuie un statut personal, respectiv drepturi qi obligalii pentru un
ir-::ect de drept determinat (diplome, certificate, permise de tot felul);
- acte prin care se aplicd diferite forme ale constrAngerii administrative (diferite
-; : .zit cu caracter sancfionator, procese verbale contravenlionale):
- acte administrative cu caracter jurisdiclional.
cl acte cu caracter intern, care au ca particularitate faptul ci se aplici in interiorul
--3r autoritdli sau institulii publice, qi produc efecte fald de personalul acestei institulii2.
Nu este mai pulin adevirat ca astfel de acte sunt opozabile qi altor subiecte de drept, cum
cetdlenii, persoanele fizice sau juridice, care solicitd serviciile unei autoritdli sau institulii,
": -'-
in
:,-:rent care cad sub incidenla unor dispozilii din regulamentul intern al acesteia. La
-.:-:r1 1or, aceste acte pot fr normative (exemplu un regulament intem de organizare gi
----::ionare) satindividuale (exemplu o decizie de numire a unui func{ionar public).

N. Regimul juridic al actelor administratirse

$ 9. Regimul juridic al actelor administrative cuprinde totalitatea condiliilor, de fond
,, J:.tbrmd, care particularizeazd aceastd institulie, ii dau identitate in raport cu altele'.
In ceea ce priveqte dimensiunile regimului juridic al actelor administrative, aqa
- -.:. am relinut gi in definilia formulatd mai sus, credem cd acestea pot viza:
a t condiliile de validitate ale actului administrativ, respectiv condiliile care privesc
' ::::a gi fondul acestui tip de act juridic;
r ) procedura de emitere sau de adoptare a actului administrativ;
.'r forla juridicl gi efectele juridice ale actului administrativ, incepdnd cu na$terea,
,.:::ele propriu-zise, pAnd la incetarea producerii acestor efecte;
J ) controlul exercitat asupra actului administrativ.

{- Legalitatea actului administrativ

:q 10. Legalitatea este analizatd in doctrina de specialitate ca o dimensiune esenliali a

,:- . -iui de drepta. Constitulia Romdniei, revizuitd qi republicatd, proclamS, prin arlicolul I
-.r (3), RomAnia castat de drept, democrqtic Si social. Despre semnificalia statului de

F.L. Ghencea, Autorizarea administrativd. Teorie. Practicd. Jurisprudenld, Ed. Universul Juridic,
l,; -:.:-ili, 2013,p. 44.
- D, A. Tofan, Drept administrativ, vol.II, Ed. A11 Beck, Bucuregti,2004,p.20.
' D. A. Tofan, Drept administrativ, op. cit., vol. II, p. 26.
- R.-A. Lazdr, Legalitatea actttlui administrativ. Drept romdnesc qi drept comparaL Ed. All Beck,
1,-i
--:iti. 2004, Capitolul I intitulat,,Principiul legalitdlii ca dimensiune a statttlui de drept".
100 DREPT ADル lINISTRATIヽ

drept s-au scris biblioteci intregi, s-au suslinut teze de doctorat, prelegeri ale celor mai
mari specialiqti in drept public, gi tot a mai rdmas teren pentru a se scrie ce trebuie sd
reprezinte el. Sunt qi autori care sustin c5, datoriti complexitdlii semnificaliilor gi
implicaliilor sale, acesta nu se lasi constrAns intr-o definilie rigidd gi exhaustivdr.
,,Patriarhul dreptului public contemporan", profesorul Tudor Dr[ganu, numit at6t de
frumos qi de adevdrat de un alt specialist de marcd, profesorul Antonie Iorgovan.
defineqte statul de drept ca fiind un stat care, organizat pe baza principiului separaliei
puterilor statului, in aplicarea cdruia justilia dobdndeSte o reald independenld, Si
urmdrind prin legisla{ia sa promovarea drepturilor Si libertdlilor inerente naturii umane.
asigurd respectqrea strictii a reglementdrilor sale de cdtre ansamblul organelor lui, it
intreaga lor activitate2.
Cea mai succintd gi mai clard definilie rdm6ne cea formulatd de Rudolf Wassermann.
potrivit cdreia statul de drept este statttl a cdrui activitate este determinatd Si limitatd prin
drept.
Majoritatea autorilor calificd legalitatea drept un principiu fundamental care std la
baza fenomenului administrativ gi cdruia i se subordoneazd ac{iunea administraliei
publice3, precum gi elementul central al regimului juridic al actelor administrativea.
Principiul legalitSlii semnific5, intr-o dihotomie bine cunoscutd epocii contemporane:
- pe de o parte, suprema{ia legii, toate subiectele de drept public sau privat trebuie
sd se supuni legii, incepAnd, se infelege, cu legea fundamentalS qi respectdnd principiul
ierarhiei actelor juridice;
- pe de altd,parte,bazalegalfi in sensul ci acliunea acestor subiecte de drept trebuie
sI se incadrezein limitele dreptului.
El se afli in strAnsd corelafie cu alte doul principii, care derivi din principiul general
al legalitdlii, 9i anume:
a) egalitatea in conlinutul legii - care leagd legiuitorul qi semnificd faptul cd normele
juridice nu trebuie sd conlind un tratament diferit pentru doui cazuri identice;
b) egalitatea infaya legii - careleagd, de aceastd dat6, autoritateacare executi legea-.
deci administralia, gi inseamni cd, in aplicarea legii, administralia nu trebuie si trateze de
o manierd identicd doud cazuri diferite gi invers.
Subliniem faptul cd in conceplia politicd qi juridicd occidentald caracterul obligatoriu
al legii se referi in egali m[suri la individ dar qi la autoriti{ile publice, la stat. in
statele Europei Occidentale, care au vechi tradilii democratice, respectarea legii nu este
numai un principiu de drept, ci gi o trdsiturl de conduitd socialS qi a activitSlii sociale'.

$I l. Corelatia legalitate-oportunitate
Principiul legalit6lii in doctrina romAneasci a fost analizat in mod diferit de cele
doui mari $coli de drept public, in corelalie cu oportunitatea.
口 ﹄ ■

' I. Deleanr, M. Enache, Premisele Si mecanismele statului de drept, inDreptul nr.1211993,p.33.

2T.Draganu,
Introducereinteoria{ipracticastatuluidedrept,Ed.Dacia,Cluj-Napoca,1992,p.10
'E. B51an,Institulii administrative, Ed. C.H. Beck, Bucuregti,2008,p.26.
o
■ 一

A. Iorgoran, Tratat..., op. cit., vol.Il, ed. a IV-a, p. 41.

' C. Ionescu, Regimuri politice contemporane, Ed. A1l Beck, Bucuregtr,2004,p.46.
 ブ
′αたαα夕わ″
ブ″rガ ο″αグ″ブ
′お′
″α″θ
ノ′ ノ 101
"bノ `θ

SCOala de la Cluj a conccput lcgalitatca si oportunitatca ca doua cOndilii diStinctc dc

lliditate a actelor adnlinistrative.
SCOala de la Bucuresti,↑ n schimb, a conccput lcgalitatca ca o sumtt a tuturor
if ndit五 lor de validitate a unui act adnlinistrativ.E》 in accasta pcrspectiva,opoltunitatea ne
l「 ire ca un elemcnt al lcgalitう tii,nu ca o conditie dc validitate dc sine statatOare.
Illlp油威五 sind acest ultiln punct de vcdcre,legalitatea actului adⅡ linistrativ poatc fl
i=inittt ca rcprczcntand conformitatea actului respectiv cu legea fundamental五 , cu
lき gile elaborate de Parlament,cu Ordonantele de Guvern,i cu toate celelalte acte
■ormat市 e care au o fortttjuridicl superioarユ .

Oportunitatea acttllui adlninistrativ dcrivtt din capacitatea pe care o are organul

=are emite actul de a alege,dintre mai multe solutii pOSibile si egale,in aceea,i
EIlisur五 , pe cea care corespunde cel mai bine interesului public care trebuie
satisfttcut.Ea rclevtt astfcl calitatca actului adlllinistrativ dc a satisfacc atat rigOrilc strictc
■i= lcgii, cat si o nevoic socialtt dcterlllinatう , lntr― un timp si loc datc Dactt lcgalitatca
′
″′θ′ιノ ′
θgガ , opo■ unitatca rcprezinttt confonnitatca
= Oca faptlll ctt actul corcspundc
■trllui adlllinistrativ in mod prioritar cu ,ρ ′ ′′ ′γ′′ θgガ , ねra a sc idclltiflca cclc dou五
■]Iiunil.in litcratllra dc spccialitate s― a pus problcma dctclninttr五 sfcrci conditii10r dc
■labilitatc a actclor adlllinistrative, dcsi, asa cum aprcciaztt profcsorul Tudor Drttganu,
‐ S″″ち 加 ″ ιαル ′ ,ル ε′′αψθε′
θ θα′ θ ηθ J sノ 4g夕 rθ θθ″々 ガ,Cα ″ ιSθ ι ψ″ ′グ加
i」 gα ″αε ααε θS′ θα″θsa′ θ
`α
夕rθ Ψ “αrθ αグ′
θθ z″ ノ
,ρ θ ′′
θrたgα た加ν 7gθ α′〆2 “
`711な `6′ 3,conSidcrttlll§
in cOnsens cu idcilc cxprimatc Tn doctrin五 i noi ca cscntialc un■ 五
_

1:irclc condit五 generalc de lcgalitate:

a) reSpectarea principiului suprematiei Constitutiei in eIIliterea actului
4;
■dministrat市
b)reSpectarea principiului legalitttt五 in adoptarea actului adlninistrativ。
Principiul legalitう t五 eVOCう acea calitate a acttllui administrativ dc a corespundc legii
:ニ ュ
cceptiunea ′
α′θsθ ηsグ , atat din punct dc vcderc al categor五 lor de acte nollllativc
■こluse ln sintagma lege, cat si din punct dc vederc al prescriplii10r lcgii ln ccca cc
・ヽ
「 ■ C'tC fOnna,fondul§ i linlitelc compctcnlei Organului carc elllitc acttll adlllinistrativ.
C)aCtul adlllinistrativ stt fle enlis sau adoptat de organul competent,ln lil■ itele
]mpetentei Sale.
ど
In cazul in care actul administrativ cmantt dc la un alt organ decat ccl competent,se
「■
■e problcma intcⅣ enliei cclci lllai drastice sanctiuni,Si anumc inexistenta aCtului,iar

' Asupra distincliei dintre oportunitate gi scopul legii, v. R. lonescu, op. cit., p.251 qi urm.
-.T.Drdgant,Actelededreptadministralix Ed.
$tiin{ificd,Bucureqti, 1959,p. 107.
'A. Iorgovan, Trataq op. cit.,vol.II, ed. aIV-a. p.40; R. N. Petrescu, op. cit.,pp.315-317. F. Ciordscu,
-t3. Galdlanu, Conceptul de putere discrelionard in administralia publicit, articol ap5rut in lucrarea Reformele
:-::nistrative Si judiciare in perspectiva integrdrii europene, Secliunea pentru gtiinle juridice gi administrative,
.::ruI $tiinlific m.712005,Institutul de $tiinte Administrative ,,Paul Negulesct",pp.323- 328.
t Art. 1 alin. (5) vorbegte expres despre respectarea Constituliei, a supremaliei sale a legilor ca repre-
9i
-'"and una din indatoririle fundamentale ale cetilenilor. Ea trebuie interpretatl in sensul cd norma juridica
:lectivd consacrd doud veritabile principii ale statuiui de drept qi anume: supremalia Constituliei qi legalitatea.
i :nstituie totodatE obligalia care hebuie s6 se regiseascd nu doar in comportamentul persoanelor fizice, ci gi in
:r'itatea altor subiecte de drept public sau privat, am putea exprima ideea necesitdlii unui comportament
:-.drutional al autoritalilor publice, al oricdrui subiect de drept public sau de drept privat.
 ‐
102 DREPT ADⅣ lINISTRATIヽ

in cazul ln carc, de,i a fost elnis dc organul colllpctcnt, acesta §

i― a dcpう
sit limitelc dc
conlpcten!五 , aparc problcma cxcesului de putere, carc cadc sub cenzura instanle10r
judecttorcsti.
d)fOrma actului administrat市 ,i procedura de emitere sl ie cele prevttzute de
lege.
In doctrina de spccialitate s¨ a propus o lnttrirc a sfcrci condil五 10r de legalitate,pcntru
o monitorizare mai eflcicnt,a act市 iat五 autOritう 1五 publiCe,Pal・ 五 a transforlna drcptul
administrat市 intr¨ un n calca pcrfomanici publiCe,ci mtr_unul al
pilon de rezistc可 五 ↑
incrcder五 §
i securitう liijuridice si socialel.
Ctt privcste indeplinirea conditii10r dc oportunitate,culrn am prccizat dtta,opOrtu_
nitatca se afl五 貧
n stranstt dcpcndcnttt cu putcrea discrctiOnara a adlninistratiei publice,una
din cclc mai discutatc si disputatc probleme ale drcptului adl■ inistrativ din toate
tilnpurile.
Prin putere discretionar】 a administratortllui si ajudectttorlllui trebuie s五 ↑ nielcgem
力 εノ θα′θεα′ι′ θ―θ痴 ′ 鱈 ια,ル αα′ 鱈 z″ あ η rθ εた′θαJθ 4加 ″ α′ ノ′ θsθ J夕 ″′
"′ ′.Ea cste`,グ `″ “
ρθsJbJた η′ Jε αbブ ル′αθ a_/夕 ′θθ776′ θ analizatユ fn doctrina si a altor statc(Franla.
Gellllania)dar si in cca romaneascぅ ,clcmentul de constantう in explicarca ci nind acclaぬ
ea θθ4sカ ル αヴαル ′ Jら ι
r′ αた めsα ″ ′α′ jbι rα
ψ rθ ε
′θ″ arJ7θ ノαク′θ′ ′
め′ ちα Sr/8′ ε
α加
ソθ ル″ ι α α′ノ 刀 “′ ノノscυ frr"ノ 加訪ε `α
gθ α′虎 及 agブ わ″S夕 ′θα″ ″θθ わ θ′ Jε θ グ′θεグθ
"4gθ “
α″ノ ν″θ ,効 ′ θ
′θεθ ttpα ι″′ αSα ′θ 3. "′

In opinia'777'′
regretatului profesor lovttnas,reputat rcprezentant al sc01ii de la Cl司 ′,′ 7/i″

9ρ θ ″笏″″た ル″を ′θα′″α″α∫ α7℃ ,4ノ わr∫ ノα″め傷 ′′ ′

わ r′ ιgα ′θ錫 ′θrr12θ ′ η ,θ ι
′
ノ ィ
εttθ ′ θ
rtrノ′
′ 加,777ι θ セ“/“ νだθ772α た/Jα ′ θゞ ′ψj′ ′ ′αた ′ε グ (′ ε た″ガ C´ ′″αノ“α′ ι
、
′ ι傷 ′“
α′ θ ′
θα ει′θ′ 膨 αノ′ θ ″ブツプ ′ θ わ α θ“
″″夕 ′θ
`力
α′ルα′ θα scη α′ ′θ “
rθ 777∫ gθ グ ′ z′ g′ ,'4.
Ne ralicm acesttli mod dc a deflni opol■ “ lnitatca,cTe
`θ
sc afl五 ↑n ncccsara depCndc叫 五cu
dreptul dc apreciere al organelor administrative,drept carc nu poatc rezulta,cum aprcciaz五
§
i autorul citat,dcctt dintr― o normtt ju五 dictt a cttei structuぬ logicojuridictt M aibtt un
caracter relativ dcterlnin江 , din carc sう rczulte colllpctcnta dC apreciere a organului
administrat市 .Aprccicm totodat五 ,m acclasi spi五 t evOcat de autorLll Citat antcrior,あ
oporlullitatca unui act administrativ cste sね わ1littt m ttnctie de anumite c五 terii de refe五 可五 .

Un priln criteriu estc cel de timp, mai exact momentul ln carc cstc cnlis un act
administrativ.
Prin acest critcriu se ullll五 reste sa sc respecte:
一ψθ θ′6J′ αたαε θ 4グ ″′
′わ″ 777夕 ca,i de宙 4五 din zona respectiv五 ;

―ッα′θ ′
ノ′cc夕 ′α′θα′θ′ οε
`た
夕′ “ 6″ ν
傷J/2spι ,traditiilC si Obiceiurile speciflce;
`夕 “
―″ θ′ ル rι α′ θαル タ κ ク κ″ ガ′Jα ″ 加お″α ′′レ″′ ノわ′ ′
α′ ιin carc urmeaztt sl sc
`ソ `ノ
“
producう cfectclejuridice alc actului administrat市 respcct市 ;

:l:織
七 貿 %新 結 Z,脇 劣 ″ よ轟 器 執蹴 肌 ″α′励 磁 前 d卿 缶
lucrarca R00″ αグ″ノ ″お″α′・ ノノ″″εブ
7● α′ ′ι′ ″ν
αノ ″ ′
ρρ′″′, SCCliunca pcntrtl stiintc
`錫
7ノ
,ρ
“`ル `ゞ `ε `″
jundicc si adllllnisttat市 c,Caicttll stiintinC nr 7/2005,Institutul dc``gra7・
stiintc Administrat市 c,,PauI Ncglllcscu¨
p.328
41 1。
vina§ ,9′ 1,1997,p 49
ιノ
 totea autoritdlilor administraliei publice 103

―nu Tn ultilnul rand,。 ccrintう de opo■ unitatc este reprezcntattt si de 771グ ′

θαθ
ι′θpc
ilrc le il■ plictt aplicarea↑ n practictt a unui act adlllinistrativ.

Considcrttln si noi,alttmri dc alli autOril,ε タノ θ ′グθ ″ ε

Caゎ rι ι ′
θs αグノ ″お″α′ ブ
ソ
′εタ ッι″′ εα″θα ′
2″ "グ
κ αε′ 加 ノ
`θ `″
ηお″″ ル α″θ ″ θ′“
θ α Sガ Sθ
三 ごα_力 S′ れ ソθS′ ′ 鐵 α′
ノカ″ ψ ″
"′ `ο
´′αstrprα α、
「 71`′ 77rθ α′ θr de ′
ρθ θ′
軍 θgα ′
′′ θ, c′ ′“ゞ′αstrP/α ειノ
α′ θr dc Dpθ ″
′ιι
′ノ′
α′θ .

`′
::ntrolul dc legalitate vizeaztt confollllitatca actului adlllinistrativ fattt dc toatc actclc
―:■ lativc cuお 4五 juridictt supcrio鉗 五 3.Acest control cstc garantia rcSpcctar五
principiului
l_■ dtlmcntal al legalitう !五 , Care cxprilna constrangcrca absoluttt la carc cste supus五
4 controlul dc opoltunitatc
二」■inistratia din cauza naturii sale de activitatc cxccutiv五
[li[i stt dcterlnine cat dc pOtrivitc sunt mttsurile dispusc prin actul administrativ pentrtl
―
tilizarca scopului pcntrLI CarC el a fost cnlis sau adoptat,ln contcxtul condit五 10r concrcte
■11=' PC langtt accasttt opinic,cxista autOri care considcrtt c五 ,dactt legalitatca activittttii
lt■ linistratici publicc cste supustt controlului jurisdictional, Oporl■ lnitatca, dilnpotriv五 ,

i11=exclustt dc la acest contro16.Opinia citatう ,cu care nu putcm fl dc acord,cstc cu atat

ril contradictorie,cu cat insusi autorul ci recunoastc ctt ψ 9,ο ′
′ι
r77ノ ″″らαρι ″
ノノ
」「ノ♂ θ4α ″θα α/711′ 肩s′ ″α″ ′θS′ ι力 αr′ θ 7rr慇 夕,工 εα α′ α′θ,α “JSめ θsノ わノ′ノ′α′θα ル α sc `た
ク
_■ ″あ `ノ εク αわIr_― 夕λ α4推 s励 あ Sa α 6θ sノ ル ′夕′
― θra A lmpan五 興 Oplnia automlui
三S=3mntt a lう sa abuzul “
ncsanctiOnat,ceca ce nu poatc i acccptat.
Practica judiciarう a fost putin cOmcntattt m docmlla dc ttccialitate,sub aspcctul
de cOntr01 judiciar astlpra oporl■ lllitttii actclor administrative.Din pttinelc solutii
=:iSibilit4五
[■ untate,instantelC dC COntencios adminisiat市 aprcciaztt ctt nu stllat compctclltc sう excrcitc
=●
二こ
ontrol de oportllllitate al actelor adminisiat市 c,m sensul rcsiang∝ ii putc五 i discretionare
l=こ IninistraJci,accast,colllpcte叫 五reVenind cxclusiv unor atltorittti administrativc7.
In doctrintt s― a propus rcmodclarea si a condit五 10r dc lcgalitatc pc considerente dc
l=・ i nl■ nitatc,in sensul ca actul adlllinistrativ stt ic confollll cu intercsul public ocrOtit dc
:=き (Cu scopul legii),stt iC neccsar in廿 ‐
o societate democratic五 ,stt fle propo4iOnal cu
l riュ lia carc a dete」 linat elllitcrea lui§ i sa nu fle discrilninatoriu8.
「

-\. Iorgovan, Tratat, op. cit., vol. II, ed. a IV-a, p. 48.
- Legalitatea constituie ,,o limitare a puterii administraliei, un principitt liberal, un Jactor de liberalism
-:inul administrativ, care a fost preluat Si in dreptul comunitar" (A. de Laubad6re, J. C.Venezia,
l' ,-,demet. op. cir.. p. 591).
' -\. Iorgovan, Tratat, op. cit., vol.ll,p.43.
- L.C. Kund, ReJleclii privind controlul administrativ al actelor autoritdlilor administraliei publice locale,
--:::rul $tiinlific nr. 1112009, p. 422.
: I. Santai, Drept administrativ si stiinla administraliei, vol. II, Ed. Risoprint, Cluj-Napoca, 2005,
..::.
B61an, Institulii administrative, Ed. C.H. Beck, Bucureqti,20O8,p.27.
'E.
-
E. M. Fodor, Controlul judecittoresc asupra puterii discrelionare a administraliei publice, articol apirut
---rarea Reformele administrative Si judiciare tn perspectiva integrdrii europene, Secliunea pentru ttiinte
::::;e qi administrative, Caietul $tiinlific nr.812006, Institutul de $tiinfe Administrative ,,Paul Negulescu",

Examen teoretic al practiciijudiciare cu privire la acliunile introduse la instan{a de contencios

' I. Riciu,
-.:,:istrotiv de cdtre autoritatea publicit ce a emis actul administrativ nelegal, in Revista de Drept Public
- i008. p. 137; A. R. Lazdr, Legalitatea actului administrativ, op. cit.,p. 187.
104 DREPT ADⅣ IINISTRATIヽ

B.Forma actului adnlinistrativ

§ 12.Concepttll de formtt dcscmnea力 s″ γε′ γ認 ′ ″′θ あゞ′α ′ ιrη tt αttη 例′θθ″ r

グ de θrgα ηノ zα ″θαθ′ θ′2θ κ′ θ″グノ

θ′ 776α ′θSθ θθ777PIrκ θ “ '4γ
l

773θ
"′
Doctrina a fost intotdeauna consccvent五 ↑ n a sustine neccsitatea ca actul adnlinistrati、
sう lmbrace,de rcgul五 ,forlllla scris益
Aceasta reprezint五 ,dc altfcl,un clcmcllt de distinctic mtre actul administrat市 § i actul
civil,supus principiului consensualismului.
In ceea ce priveste forlna scris五 ,trcbuie acuttt distinctia intrc actclc administrative
individualc si actelc adlllinistrative cu caracter normativ.
Astfel,actele adnlinistrative cu caracter individual,de,i lmbrac五 ,dc rcgul江 ,forlna
scrisう , ele pot illllbrう ca ,i forllla oral五 . Exell■ plul cu titlu dc scoaltt care sc dtt in
literatura de spccialitatc2 cste ανθ′′ ブ
s777ι ′′タム carc, potrivit prcvcderilo■ Ordonantei de
Guverll lllr.2/2001 privind rcgilllul contravcnlii10r,poatc imbrttca atat forlna scris五 ,cat si
fomna oral五 .In maoritatca cazurilor,actclc individllale Tmbrac五 §
i clc folllla scris,,avand
3.
in vederc obligativitatea comunicttrii lor,prin lllodalitttti Carc prcsupun folllla scris五
In ceca ce priveste actcle administrativc nollllativc, clc Fmbractt insl numai folllla
scris五 ,deoarcce se prevcdc obligativitatca public激 五 lor pcntrtl a produce efectejuridice.
Astfcl,Hoぬ rttilc Guvcrllului si OrdonaniCIC Guvcrllului se public五 ↑
n Monitorul
Oflcial,stlb sanctiunea inexistentei aCtului respectiv。
Se cuvine ins, stt prccizttm ctt rcgula publicit五 lii, instituittt prin art. 108 din
ConstituliC,ViZeazう cele doua catcgorii dc acte alc Guvel■ ului si allume:
―OrdonaniclC,Care all,dc regll五 ,caractcr nollllativ,darpot stt aibtt si caracter indi宙 dual;
一Ho餞 静arile,care pot avea atat caracter norlnativ,cat,i caractcr individual.
Art.1 00 alill.(1)din cOnstitulie prevede ca decretelc Prcscdintelui se public五 1■

NIIonitort11 0「lcial,sub sanctiunea incxistentci 10r

Rezultう concluzia cう θ gα ′
b′ ′ Jν ノ
″′ια力 昭 ιi SCrぉ の グιψ″ ブ
κsa ttκ θ αttε ″協′θら′ ′gα ′θ″ル
α′′ Jε ン′ あ ッ″ θαZガ α虎 εた α グ 加お ′rα ′
ル θ 6傷 θ
α rα θ″/η θr777α ″′ ε′′ ∫J αθた α dH」 ‐
"b′ “
κお″α′ θ θ
jッ
zr θ α″α6た″ ノ 77グ ″
'`α ν′
グタαJ. ルz αιθαS女ラ タルカπ夕 θ α′θgθ ″ ′ ′
κε ′
傷 グι 二たガう r∂ ″′
` ″ “
Gタ ッθκタルちε α′α εク7721ρ 夕κθα777,ρ θ′ανθ αジ θ α′αθた′ノ″訪ソiグναみ∫′グι εαθた P7/6`訪 κた′ クノ`
“ 5′
6α κグ aν ″ ′α
″ 傷 ゎ万α z″ α ノε α ″6た r加 ″ッ α ′ ι湧αJα 万 θ ′α
,グ ソια ノθ
″ ″ α確6′ ∫
7707´ ′2α ′
′ν∫′θα′
α6′cr Jη
“
グソ
′“
′グ2α J. 'あ "わ `″

In ccca ce privestc argumcntcle care legitimcazう rcgula fomei scrisc a actului

administrat市 ,le rclinem pc ccle fo.11lulatc dc prof univ.Antonic lorgovan6 m ull■ 1激 。arca
prczcntarc:
a)nCCesitatca cunoastcr五 cxactc si completc a continutului actului;
b)neCCSitatea cxccutarii§ i respcctう r五 dc ctttrc cci carc cad sub incidenta aCtului;
C)nCCCSitatca dc a constitui mゴ loc dC prObう m caz dc litigiu;

I
Mictrl dictrionar academic, Academia Romdnd, Ed. Univers Enciclopedic, Bucureqti, 2002,p.453.
'A. Iorgouan, Trarar. op. cil.. vol. ll, ed. a IV-a. p. 40.
' R.-A. Lazdr, op. cir.. p. 122.
'A. Iorgoran, Tratat, op. cit., vol.I, ed. a IV-a, p. 50.
'6 I. Delearru, Drept constitulional Si institulii politice, Ed. Europa Nova, Bucureqti, 1992,p.358.
A. Iorgovan, Tratat, op. cit., vol.Il, ed. a IV-a, p. 53.
 ′
α′ αク′
0″ ブ
′ ブ
″′ノο′αθ
ケηノ
71ノ strar′
′z7b/ブ 105
`α `ブ `θ

d) necesitatea verificdrii legalitalii lui in vederea sancliondrii celor vinova{i de

.-':nrualele vicii de legalitate a actului sau a celor vinovali de nerespectarea actului legal emis;
e) realizarea rolului educativ al actului administrativ respectiv.
Administralia educi cetSleanul, in opinia noastrS, prin doud modalitafi:
- prin comportamentul siu, care trebuie sd fie conform legii, gi avem in vedere
.-:lrritatea in ansamblul sdu, dar gi personalul care o compune,
- prin formele concrete in care administralia igi desfdgoard activitatea, respectiv
,-:e1e gi faptele sale.
Forma scrisd reprezintd o condilie de validitate a actului, ea fiind impusd ad
:.;clitatem Si nu ad probationem.
De necesitatea formei scrise se leagi qi alte condilii de concretizare exterioard a actului.
a) Una din aceste condilii este limba in care este redactat actul. Potrivit ar1. 13 din
--::rstitulie, limba oficialri in Rom6nia este limba romand.
Rezultl cI 9i actele autoriti{ilor administra{iei publice vor fi emise (adoptate) in
hmba romAnflr.
Reguli cu privire la fondul gi forma pe care trebuie si le aibd actele administrative, cu
:::cddere cele cu caracter normativ, multe din regulile general aplicabrle se regdsesc in
:sea nr. 2412000 privind normele de tehnici legislativi pentru elaborarea actelor
::':rnative, cu modificdrile gi completirile ulterioare2. Articolul 4 alin. (9) din acest act
- :rrnativ consacri norna de principiu conform cdreia actele normative date in executarea
.:ilor, ordonantelor sau a hotdrdrilor Guvernului se emit in limitele Si potrivit normelor
-.;.'e le ordond. Dat fiind faptul cI actele date in executarea legilor sunt, ca naturi
iuridici, in principal3, acte administrative, in{elegem ci regula procedurali mai sus
menfionati are aplicabilitate in ceea ce priveEte elaborarea actelor administrative.
b) O altn condilie exterioard legatd de forma actului este motivarea. $i in legdturi cu
.::astd problemi trebuie fEcutd distinclia (cu limitele pe care le vom evoca) intre actele
.:ninistrative cu caracter individual qi cele cu caracter normativ.
Astfel, actele normative, supuse regulii publicitdlii, se motiveazd printr-o notd de
-.,,:clamentare, expunere de motiye, referat, plasat sub formd de preambul inaintea acfului
;;.',priu-zis. Ele au menirea de a concentra elementele de drept gi de fapt carc legitimeazd
-:.:en'enlia actului juridic respectiv.
Dar, obligalia motivdrii vizeazd qi unele acte administrative cu caracter individual
-i.-,tardrile de Guvern cu caracter individual).
O situalie deosebitd prezintd actele administrativ-jurisdiclionale, care sunt intot-
::3una motivate.

' Trebuie avute in vedere dispoziliile art. 120 alin. (2) din Constitulia revizuiti, conform cdrora cetd{enii
unei minorit5li nalionale cu o pondere semnificativd in anumite unit5li administrativ-teritoriale au
==rndnd
::::ruI de a-gi folosi limba minoritdlii respective in scris gi oral in rela1iile cu autorit5lile administra{iei publice
.::1e gi cu serviciile deconcentrate, in condiliile prevdzute de legea organic5.
t Ulti-a republicare s-a realizat prin Legea nr. 29 din 11 martie 2011, publicatd in M. Of. nr. 182 din 15
:-=ie 2011.
'' Spunem cd este vorba in principal despre acte administrative, dat fiind faptul ci existd gi legi care sunt
:'.-,e in aplicare tot prin /egz, solulie pe care personal nu o impdrtdqim. Exemplu, legile in domeniul salarizirii
-:j:are a personalului din sistemul bugetar sau Codul civi1, au fost puse in aplicare prin legi.
106 DREPT ADⅣ IINISTRATIヽ

In ccca cc pr市 cstc practica,autorit4ilc recurg la mot市 arca actelor administrat市 e si

SuSiinem O asemcnea procedur五 , deoarece in acest mod se indamenteaztt motivele de
legalitate ale unui act administrativ,ccca cc prczinttt relcvan!五 mai ales m cazul cOn_
tcstう r五 legalit4ii unui act.
PentrLl aCeSte considercntc, ne ralicm propuner五 forlnulattt dc prOf univ. Rodica
Petrescul de a introducc θbJなα″ツ滋 ″α θ″況レ″ rJJ"rθ r α6彪レ α″ 滋 お αri7ら ,,θ α θ rr・

ν 4′ た α資勧 κ″ ′ ′Jθgノ J J αθθrθ ′″JJグ“rcρ ″

夕rJJθ ′εθ ′ “ rcgulう va putca
θ θ,ガ Aceasttt
''・

fl “ “
2.
`ク
“ toml Cod de procedurtt adlninistrativ五
cuprinstt Tn v五
Rcalizarea motivttrii tuturor actelor adl■ inistrative are ca,i consccin■ punerca in
acord a practic五 administrative din tara nOastrtt cu accca cxistcntう ln alte statc, sprc
exemplu in Franta.
Prcstigiosi autori francczi cxprimう teza confollll CarCia,,′ θα αε′
θ′θαdm′ 77お tra`′ ソ
`
″ιbγ た sa′ θ θ′ ル sヴ εα′ 復4J′ θ虎 ル ′∫′虎 ノンcρ ′εακ αクS"r
`θ
,ソ α′ら α訪6あ ′ θんα′ ′
jθ
rθ b夕

αbα zα θ77zJ′ θ“
′ ′ガ sα 夕 αdop″ ′ガ わr.Dα ろ θガ νθrb,773∂ ιΨ rθ ttθ ″ッα″α α ルrα ″ み
`わ `″ “′
お″αrivら 4θ ″ ′J“ 勉 α お′ θκ 夕刀θJ θb″ α
″ ι rJ・ ″ α″″ れ お′
を ″ ′ rα カ ル α εθ εν″θSC夕
′ /ケ
“ “ `
zκ dccJzJθ αθιSrC`ヵ
rα ′
Jク κz '3.

Apreciem ctt introduccrca caractcrului obligatoriu al lllotivttrii actelor adnlinistrativc.

care sc regttscste daa cuprins五 ln tezele viitorului cod de procedurtt administrativ五 ,va
dilninua riscul ca administratia sう ia dcciz五 arbitrare,abuzivc,i,ln flnal,va lmbuntttttli
acti宙 tatea administralici.in Orice caz,amintim faptul ctt Lcgea nr.24/2000 pr市 ind
nollllelc dc tehnictt lcgislativtt penttu claborarca actelor no.11latiVe cuprindc si tcxtc
pr市 ind mot市 area proicctelor acestei categor五 de acte(inclusiv cele administrat市 c),■ ind
vorba despre dispozit五 lC art.30-34.
C)legiSl吋 ia actllaltt illlpune si anumite reguli de redactare a actelor normat市 e.

care sunt valabile si pent■ l actclc ad■ linistrative cu caractcr nollllativ.Este vorba desprc
art.35… 39 din Lcgca nr.24/2000,republicat五 ,ca si dispozil五 lC COrcspunztttoare din II.G
nr. 1361/20064 priVind conlinutul instrunlcntllui de prezcntarc si lllotivare a proiectclor
dc actc nollllativc supuse aprobttr五 Guvemului, respectiv H.G. Ш . 561/20095 pentru
aprobarea Regulamcntului privind proccdurilc la nivclul Guvcmului,pcntru elaborarea、
avizarea si prczcnttrca proicctelor dc documcnte dc politici publicc,a proiectelor dc actc
nomative, prccum si a altor documente, ln vedcrea adoptttr五 /aprobttriio Reglement五五
privind redactarca hotttrarilor autoritttti10r publicc locale regttsiln in O.G. nr. 35/2002=
privind RcgulamentL11-Cadru de organizare si funclionare a consil五 lor localc,aprobattt cu
modiflcttri prin Lcgea llr.673/20027.

:lA藷 電
漱i艦 ょ
よ』3認肝鋤ぉ
飩dめ 。
rttc tzdc llnui cod“ proccdllrtt ad血 」
stratM,care
cupnnd si dispozitii pnVhd mOtivarea.

:熙 灘 警∬ ♂ T慧 駕 徐 12面o品 五c2006 Hotttaaお 前modi動 ゛ ∞ 呻 letattte五 ∝ p血

HG nr 219/2010
5 Publicatt m M.of nr.319 dn 14 mai2009.
6 Publicatttin M.Of ur.90 di1 2 fcbruanc 2002
7 Publicatt m M.of nr 953 dn 24 dcccmbHc 2002.
 7た αα夕わ″彦′
ブわ′αグ れな″α′
たブ′夕わ/7θ θ 107
“

\stfel, de exemplu, art.36 alin. (l) din Legea nr.2412000, in forma sa actuald,
:-.', :de cd actele normatiye trebuie redactate intr-un limbaj qi stil juridic specific
, -,1-::ttir, concis, sobru, clar Si precis, care sd excludd orice echivoc, cu respectarea
'' -.,i a regulilor gramaticale Si de ortografie, cerinle care se aplicd, in egalS mdsurS, gi
:- .: -Lrr administrative individuale.
Foarte importanti este prevederea articolului 6 alin. (1) al Legii nr. 2412000t care
:-.-.:de ci proiectul de act normativ trebuie sd intruneascd mai multe condifii:
.: t sd instituie reguli necesare, suficiente qi posibile, care sd conduci la o c6t mai

-::: stabilitate gi eficien{i legislativl;

r ) soluliile legislative sd fie temeinic fundamentate, luAndu-se in considerare
. ":;esul social, politica legislativd a statului romdn gi cerinfele coreldrii cu ansamblul
-._:.:mentdrilor inteme qi ale armonizdrii legislaliei nafionale cu legislalia de la nivelul
-:--nii Europene gi cu tratatele la care Romdnia este parte, precum qi cu jurisprudenla
-- ---:ii Europene a Drepturilor Omului.

C. Procedura emiterii sau adoptirii actelor administrative

13. Din punct de vedere terminologic, autoritdlile administrative unipersonale emit
.S
,:.: administrative (ex. primarul emite dispozilii), iar cele colegiale adopti acte
.-:iinistrative (ex. consiliul local adoptd hotdrAri).
Specialiqtii in drept administrativ, teoreticieni qi practicieni in egald misurd, admit, in
-.=-imitate, cd emiterea sau adoptarea unui act administrativ impune parcurgerea unor
: - .-eduri, care se poate realiza de organul de la care emand actul sau de alte autoritdli
:-:.ice. Exemplu, un proiect de act administrativ se intocmeqte chiar de organul emitent,
-::'Jn aviz sau un acord se emite de un alt organ. Diferenlele apar in ceea ce privegte
-.:.nul juridic al acestor forme procedurale qi efectele pe care ele le produc.
Este astfel unanim acceptat de teoreticienii gi practicienii dreptului administrativ cd
::..:erea actelor administrative presupune respectarea unor forme procedurale care, degi
: :raj oritate nu produc efecte juridice prin ele insele, avdnd in general natura juridicd de
.:::aliuni tehnico-administrative, iniliazd, gi menfin sistemul decizional administrativ2.
Identificdm trei categorii de forme procedurale, in funclie de momentul in care intervin:
a) forme procedurale anterioare emiterii sau adoptirii actului;
b) forme procedurale concomitente cu emiterea sau adoptarea actului administrativ;
c ) forme procedurale ulterioare emiterii sau adoptdrii actului.
In funclie de consecin{ele juridice ale acestor forme procedurale, ele se pot clasifica
:- :ei categorii:
a) forme procedurale care produc prin ele insele efecte juridice;
b) forme procedurale care au implicalii in ceea ce priveqte legalitatea actelor administrative;
c) forme procedurale care nu afecteazd legalitatea actelor administrative.

' In forma in care acesta a fost modificati prin Legea nr. 29lll martie2011, publicatd in M. Of. nr. 182 din
:earrie 20 1 1.
t A. R. Lazdr, Aspecte procedurale ale emiterii actelor administrative. Cdteva considerente privind
.:edura aprobdrii tacite, in Revista de Drept Public nr. 3/2003, p. 85.
108 DREPT ADPIINISTRATIヽ

$ 14. Forme procedurale prealabile (anterioare) emiterii sau adoptirii actului

administrativ
Acestea au o frecvenli destul de mare in activitatea administrafiei, am putea spune cd
sunt cele mai des intAlnite forme procedurale (studii, statistici, proiecte, propuneri.
anchete, referate, rapoarte, sesizdri etc.).
Dintre acestea, relevanli deosebitd prezintd avizul, doctrina vorbind despre o
veritabild ,,teorie a avizului"t gi acordul prealabit.
in literatura juridicd, avizele mai sunt analizate gi sub titulatura de acte pregltitoare2.
Avizele repreztntd puncte de vedere pe care le solicitd altui organ autoritatea care
urmeazd, sd emitd (adopte) un act. intr-o formulare mai dezvoltatd, ele mai sunt definite ca
reprezentAnd opinii pe care un organ al administraliei publice le solicitd altui organ ai
administraliei publice, intr-o problemd sau in mai multe probleme, pentru a se informa Si
a decide in cunostinld de cauzd3. in opinia altor autori, avizele pot fi cerute altui organ.
compartiment sau func|ionara. Nu putem accepta acest punct de vedere, deoarece
relevan!5 are nu cine elaboreazd avizul sau ce structurd din autoritatea publici este
competentd sd-l elaboreze, ci de unde emand avizll, iar el nu poate emana decdt de la o
autoritate sau institulie publicS.
CuvAntul aviz poate avea trei accep{iuni, respectiv aceea de ingtiinfare scrisi cu
caracter oficial; cea de plrere (apreciere) competentd emisi de cineva din afard, o
autoritate externS, asupra unei probleme aflate in dezbatere sau in procesul decizional gi.
in sfArgit, pe aceea de rezolufie a unei autoritdli competente, ceea ce nu inseamnd cd se
pot utiliza toate cele trei accepliuni in sfera actelor administrative5.
in func1ie de regimul lor juridic, avizele sunt de trei categorii:
l) Avize facultative in care organul emitent nu este obligat nici sd solicite aviztl.
nici si-l respecte daci l-a solicitat qi oblinut.
2) Avizele consultative sunt acel tip de avize pentru care legea prevede obliga-
tivitatea oblinerii lor gi facultatea de a le respecta sau nu.
Acest tip de aviz este singurul care are o determinare constitulionali. Avem in vedere
art. 95 din Constitulie care prevede institulia suspenddrii din funclie a Preqedintelui
Romdniei, procedura acesteia impunAnd ,,consultarea" Cur{ii Constitulionale. Dar acest
articol vorbegte despre ,,consultare " ca operaliune in sine, pe cdnd art.146lit. h) prevede
expressis verbis ,,avizul consultativ" pe care il dd Curtea Constitulionald pentru pro-
cedura de suspendare din func{ie a Pregedintelui RomAniei.

1
A. Iorgovan, Trata4 op. cit.,vol.II, ed. aIV-a,pp.58-59; I. Iovdnag, op. cit.,pp.42-43;R. N. Petrescu
ο′ εブ
′ ,
pp.300-301.
2
V. Prisdcaru, Tratat de drept administrativ romdn, Parteo generald, ed. a III-a, revdz:ltd qi addugitE de
autor, Ed. Lumina Lex, Bucuregti, 2002,p.488.
3
T.Dr6,garrr, Actele de drept administrativ, op. cit., p. l2l.
a G. T.
Zaharia, O. Budeanu-Zaharia, T. I. Budeanu, T. A. Chiuariu, Tratat de drept administrati'
Ed. Junimea, Iaqi,2001, p. 335.
' A. R. Lazdr, Aspecte procedurale ale emiterii actelor adminisftative . Cdteva considerenle privin
procedura aprobdrii tacite, in Revista de Drept Public w.312003,p.87.
 t te a autoritdlilor adminis traliei publice 109

へlt text constitulional Carc prevcde accasttt operatiunc adnlinistrativi cste a■ . 90

1:■ l poatc dccide Presedintele Romanici dup江
sacrat rcfcrcndumului, pe carc ↑
_[I nsultarca“ Parlamcnttllui.
3)Avizele conformne sunt acclc avizc care sc caracterizeaztt prin trttsttmra 10r
i=:lgatoric atat din punct dc vcdcrc al ccrerii,cat si din punct dc vcdcrc al rcspectttr五 lor.

5「 rc deosebire dc aspectul retinut la avizul consultativ, intclCgcnl ctt organul

l三 二inistrat市 α
″ b′ むμ αsa
r′
″
cθ αガ,sa α
ゞ αα α
り たε ソ
″s′ ′θ お,Sグ 滅η タ
`θ ``S′ `“ "″
」 ゞ θ71′ θ′ タノェ 加 ′″αム Sa Sι εθф F777“ θ εθ″ ブ
θ 4θ εθSα rι θ77f′ た rノ ノ′ ″ ′ZrFttJ αε′
νノタJ.
Din punct dc vcderc al natllrii lor juridice,avizcle sunt,cum “ s‐ a cxprimat daa
l:[lrina,operatiuni administrativc foaic illlportallte.
Intre avize, indiferent de forlna pe care o fmbrac五 , pc dc o parte, si actcle
li■ linistrative,pc de alttt palte,cxista deosebiri fundamcntalc dar si unclc asemttnttri.
a),i Ⅳ iZelc si actcle administrat市c rcprczinttt manifestttri de vointtt cu Caracter
■Ililateral;
b)daCa manifcstarca dc voi可 こpC Carc o concretizeaztt actul administrativ cste Lcut五
二scopul dc a da nastcre,a modiflca sau a stingc drcpturi si obligatii,deCi dC a produce
if=ctejuridicc,avizele nu au nici acest scop,nici accstc consecinte.
Avizele,prin cle inscle,nu produc efecte juridice.Elc nu lnodiflc五 ,de sine sthttttor,
― litatcajwidicう e対 stent五 .

=こ
Rolu1 lor const五 ↑
n a contribui la caractcnll legal al acttllui adlllinistrativ sau a intari

==31itatea acestllia. Ele conditioneaztt sau, dup】

caz, fundamenteaztt manifestarea
■Elilateraltt de vointこ a Organului adnlinistrativl.
C)si aViZClc si actcle administrativc sunt emise de diferite categorii de autoritttti.
三:き pot si flc solicitatc dc la o autoritate ierarhica sau de la un alt organ public,situat la
lこ .Cun■ sc prccizcaz五
=lasi nivel,la unul infcrior sau supcrior organului pc carc ll solicit江
二 doct五 疵 ,α ソルタ′εθ″s傷 ′ ′α ッ sα 窃ヵ Jめ ′ノソ″夕′θα′ θ′ Sθ ′ ′ α′ル ′ α θttgα れγ′sヮ θr,θ ′
ダガ乃 たθ ι′
夕 j εαrθ ι′ιSα γ α グリ′
`ν
タタ ″αε′α
777′/771れ な′″′
`ブ
'6ノ
れ ρι ″ ε
″ 夕 ψθ′θ
ノ
‐
j「 θ ′
膨″ Orグ θノθ″αr力 ′
θ″ tr7oθ r3spθ θ′
j′
αrι α ′ ιJ∫ 夕 θ″′ θ ′
θrα
"ε
C2
7・
ω qρ 77ブ
ρ rtr′ trノ 7・ /7′

_46θ rduJ
Aceasttt formtt proceduraltt rcprezinttt θθ77Sル η′
う77Z′ 4′ 夕′′θθαrι 〃グタタ77 θζ
gα 4′ Jε
"b′
j「 :″ gα 77,7“ ν
θζ αθ777姥 ″
ノ θαθ αグJ′ 7rr“ 夕αttκ ακttη?′ ′αθ dmJ77,s′ ′
′dc c清 ′ tr′α′′ソ .

`derι `S′
θzα 刀ルsrα κ ル ツ
El reprezintう tot θ′″ αttη α α夕′θ万″″ ′笏b′ ノειル′
`α ιr“ jη α′
ゴ ′ ″
ノ″ε
α αε θα α ′ ι ′ “ ′ 勉θ ″
た ′
θαγκタノα αグ ノ
′ お″ α′`ル
′
ガθ
∫ .ρ rθ s′ な ″ rノ 777a Cθ s′ ″ 4rzr′ 6′

″
_j「 θθα′ α夕rθ r′ ′
α′θ′傷b′ ′
ε夕3.
“ “ “ “
`あ
In inctic dc momcntul ln carc illtcⅣ inc,acordul poate■ ρ″αttb″ ムεθ′εθ77Z′ ′ θ″ sα
・ "
「ピ′ ′
ο″ θ′ αε′
′ 夕′夕′αグ″2,4ノ s′′
Jノ α′ノソ. Precizttm c五 , ln practicう , acordul ,i¨ a picrdut din
`772ノ
「 rCZC可 五 in faZCle concomitente si posterioare ale emiterii actclor administrative,
「inlanand practic doar un acord prcalabi14
Pcntru follllcle proceduralc prealabile,relevan:こ Va avca acordul prealabil.

' A. Iorgovan, Tratat, op. cit., ed. aIY-a, vol. II, p. 57.
r
M. Preda, op. cit., p. 185.
' R. A. Lazdr, Legalitatea actului administrativ, op. cit., p. 135.
- R. A. Lazdr, Aspecte procedurale ale emiterii actelor administrative. Cdteva considerente privind pro-
'a aprobdrii tacite, art. cir., in Revista de Drept Public nr. 312003,p.93.
110 DttPT ADⅣ IINISTRATR

Acordul vizeazd astfel un act administrativ, care fie se afli in fazd, de emitere, fie a
fost deja emis.
Credem cd pot fi identificate urmdtoarele elemente ale regimului juridic al acordului.
indiferent de forma sa;
a) reprezintd o manifestare de voinld cu caracter unilateral emisd de un orgar
administrativ;
b) emiterea lui, atunci cdnd este prealabil, atrage adoptarea unui act administratit
care este rezultatul manifestdrii de voinld a doud organe, cel care a emis acordul Si ce.
care a emis actull. Dubla voin!5 juridic[ exprimatd a determinat calificarea actelor emise
inbaza lui de cdtre doctrind ca,,acte administrative complexe".
Credem ci tot acte administrative complexe pot fi calificate gi acele acte admi-
nistrative a ciror emitere presupune indeplinirea mai multor formalitdli procedurale
prealabile. Exemplu: anumite autorizalii de construclie pentru a cdror emitere, pohir i:
Legii nr. 5011991, republicatd, cu modificlrile ulterioare, se impune oblinerea unor
acorduri (ex. acordul de mediu), certificate (certificatul de urbanism) gi avize de 1a

diferite autoritdli publice (ex. cele care privesc apa, gazele, energia electricd etc.).
c) acordul nu are ca Si consecinla obligarea organului administrativ emitent a.
actului la emiterea acestui act. El condifioneazd. nrmai valabilitatea unui act admr-
nistrativ, care emis in absenfa sau cu incdlcarea acordului, este nul;
d) deqi condilioneazd legalitatea unui act administrativ, acordul, prin el insuSi, nu
acoperd viciile de legalitate ale actului administrativ respectiv2;
e) acordul nu produce prin el insuSi efecte juridice, el condifloneazd, numai efectele
juridice ale actului administrativ pe care il fundamenteazd;
f) nefiind act administrativ, el nu poate forma obiectul unei acliuni in contenciostr.
administrativ de sine stdtdtoare. El poate fi verificat, sub aspectul legalitdlii sale, de cdtre
instanla de contencios administrativ, insd numai in cadrul acliunii formulate impotrir a
actului administrativ pe care il fundamenteazd.
Prin Legea nr. 50ll99l privind artorizarea executdrii lucrdrilor de constnrclii, se
prevede acordul care este solicitat de beneficiarul unei a:utorizatii de construclii de la
vecini, acord care se exprimd in formi autentici gi care, potrivit pct.2.5.6. din Anexa
nr. 1 la lege este necesar doar in urmitoarele situa{ii, enumerate expres gi limitatir
a) construclii noi, amplasate adiacent construcliilor existente sau in imediata lor vect-
ndtate, qi numai dac[ sunt necesare mdsuri de intervenlie pentru protejarea acestora:
b) lucrdri de construclii necesare in vederea schimbirii destina{iei in clidiri existente:
c) in cazul amplasdrii de constructii cu altl destinalie decAt cea a clidirilor invecinate.

$ 15. Alte opera[iuni prealabile emiterii actului

Acestea pot imbr[ca o varietate de forme, de la proiecte de acte administrative, la
propuneri, anchete sociale, alte categorii de anchete, certificate pentru executarea
diferitelor construclii potrivit Legii nr. 5Oll99l, republicatS, cu modificirile ulterioare3.

糞
鮮 静鮮撤l葬詐
l野lム 稿 維
雀《y為 面
はHn M∝
ll1 933 din 13 octomb五 e2004, §i modiflcattt ultc五 or p五 nOUG rビ
yち ,∫

122/2004, Lcgca llr l19/2005,Lcgc

 η″ααZわ ガ″″わ′α
グ 滋お″α
′,θ ノ
′"ら ′
たι 111
“
Unclc din accste fol■ lalitai sunt prcvル utc in Lcgca nf.52/20031 privind transpa―
・「
■in administratia publicう 。Astfcl,a■ 7 din accast五 lcgc prevedc ctt autorit41lc

‖
=■
ll■ linistratici publicc au obligatia stt publice pe site― ul propriu un anunt privind
二てentia de a clnite un act adlninistrativ cu caracter normativ,pc carc ll vor arl,a,i la
彙頁liul propriu,lntr― un spaliu acccsibil publicului si ll vor transmite si c,tre rnass― lnedia
ti■ irali sau local五 ,dupう caz.
O altう fomalitatc prcalabih cstc prevう zLlttt dc alt.8 alin。 (2)din O.G.nr.75/20032 care
li■ Sti in Obligatia autorit五 ,ilor adIIlinistratiei publice locale dc a publica proiectelc dc
ll:=nomative care cad sub incidcnla Leg五 nr.52/2003(privind transparenta decizionaltt in
三二linistra“ a public五 )m monitottele o■ cialc alc jude,lui,rCSpect市 alc scctoarelor
111■ 3.
icipiului Bucuresti sau alc orasclor,dach au lllonitoarc oflciale propr五
Unii autori4 analizcaz五 , ?n cadrtll fomclor proceduralc prcalabile, sesizarea, carc
‐
i「 rezint, o forlntt proceduraltt prcalabiltt prin care autoritatca administrativう ia
l― ■3Stinttt dCSprc o situttiC Carc impunc intcA/cnlia ci,ln scnsul cmitcrii sau adoptう rii

_■ i propunerea,accasta flind un act prcgtttitor

1:act sau luttr五 unei alte lllttsuri,prccunl§
r● ■carc un organ adnlinistrativ scsizcaztt un alt organ?n vcdcrca adoptttrii/cmiter五 unui

l:i■ dHlinistrativ,lnscnsul rccomandar五 ねcute de autorul propuner五 .

In ceea ce nc privcstc,includcln fn categoria folllle10r procedurale,indiferent cl sunt

Li:=rioarc, conconlitente sau posterioarc cmitcrii sau adoptttr五 unui act administrativ,
1[=le proccduri sau operaliuni pe carc lc indcplineste organul adlllinistrativ insusi, nu
l==ratiuni care emantt dc la altc subiecte de drept,ln baza dreptului la pctitionarC Sau a
r ir rapolluri stabilitc Fntrc difcritc organe administrative.
へprccien■ lnstt ctt cstc ncccsartt analiza,ln cadrt11 0pcratiuni10r prcalabilc,a proiec…
、
1=lor de acte administrative,care rcprczinta variante,asemう ntttoarc sau idcllticc cu actul
'■ ll si carc sc Tntocmcsc dc compartimcntclc dc spccialitatc din cadrul unci autoriぬ ti sau
「∫
[:■ ユ
lii publicc compctcntc stt cmit,sau adoptc un act administrativ5.
Certirlcatul de urbanism reprczinttt un act de inforlnarc, cu caractcr obligatoriu,
lS pentrLl aplicarca documentalii10r dc amcnttarC a teritoriului si dc urbanism aprobatc,
=三
1■ ■care autoritatilc adlllinistralici publice localc fac cunoscutc solicitantului rcgilllllll
_二 dic,tehnic,i ccOnonlic al imobilelor si condit五 le§ i CerintclC urbanisticc ncccsarc Tn

: ::1006, Legea nr. 37612006, Legea nr. ll7l2007, Legea nr. 101/2008, O.U.G. nr. 21412008, O.U.G.
:: ll! 1008, Legea nr. 26112009, O.U.G. nr. 8512011, Legea nr. 26912011, O.G. nr. 612010, aprobatd prin Legea
:: :5 2012, Legea nr. 13312012, Legea nr. 15412012, Legea nr. 18712012, Legea nr. 8112013, Legea
:r l- 2013, Legea nr. 25512013.
'Publicat[ inilial in M. Of. nr. 70 din 3 februarie 2003 qi republicatdin M. Of. nr.'749 din 3 decembrie
---: :
Privind organizarea gi funclionarea serviciilor publice de editare a monitoarelor oficiale a1e unitililor
:---ristrativ-teritoriale, publicatd in M. Of. nr. 619 din 30 august 2003. Ordonanla a fost aprobati, cu o
:-' ,:-:lcare, prin Legea nr.27912003.
' Pentru o analizd de ansamblu a reglementirilor enunlate, v. I. Imbrescu, Unele aspecte ale procedurilor
."-.-)ce adoptdrii/emiterii actelor administrative cu caracter normatiy, consecinld a prevederilor Legii
,-:::003,O.G.nr.75/2003SiLegiinr. 189/2004demodificaresicompletareaLegiinr.24/2004,inRevista
- }:pt
-
Public nr. 312004,pp. 113-127.
I. Nicola, Drept administrariv, Ed. Universitdlii ,,Lucian Blaga", Sibiu, 2007, pp. 409-410.
'Ibidem,p.411.
112 DREPT ADⅣ IINISTRAT「 II

vederea realizdrii unor investi[li, tranzac[li sau opera]iuni materiale. Deqi, din punct u
vedere al dreptului administrativ, certificatul de urbanism nu este un act administratir'. ;
un simplu act de informare, in realitatea juridici el are o importan{d deosebiri
Reglementarea cu caracter general in materie este reprezentati de Legea nr. 350120i. -
privind amenajarea teritoriului qi urbanismului2. Legea nr. 50ll99l privind autodzare,
executdrii lucririlor de constructii3, republicati, reglementeazd emiterea acestui certific=
in special in cadrul activititii de executare a lucririlor de constructii.

$ 16. Forme procedurale concomitente adoptirii sau emiterii actului administrath'

Aceste forme se intAlnesc cu prioritate la organele colegiale qi ele vizeazi funclionar:i
1ega15 $i adoptarea de acte juridice de cdtre aceste autoritili publice.
Cvorumul este majoritatea cerutd de lege pentru functionarea valabild a organul:
colegial.
Astfel, potrivit art. 67 din Constitufie, cele doud Camere ale Parlamentului adopj
acte (legi, hotdrdri 9i moliuni) inprezenla majoritdlii membrilor lor.
Majoritatea ceruti pentru votarea actului
Aceasta are in vedere numdrul de voturi impus de lege pentru ca un act al organulu
colegial sd poatd fi adoptat.
Existd trei tipuri de majoritd{ia:
a) majoritatea simpli, care impune pentru adoptarea unui act votul majoritdr:
membrilor organului colegial prezenli la gedin!5;
b) majoritatea absolutl, respectiv majoritatea membrilor care compun organl
colegial respectiv;
c) majoritatea calificatd, reprezentatd de doud treimi (sau trei pdtrimi) din numdru
membrilor care compun organul colegial.
Dupd cum suslin gi alli autoris, gi rezultd din cele enunlate mai sus, distinclia intr.
cele doui tipuri de majoritdli este aceea cd dacd una priveqte intrunirea legald a organulu
colegial, cealalti, raportatd la prima, este impusd pentru ca un act administrativ sd poati f,
adoptat in mod valabil. Este, agadar, necesar a nu se face confuzie intre cvorum ;'.
majoritate, intrucAt primul se referi la numdrul de membri necesar ca un organ sd lucrez;
valabil, iar cel de-al doilea se referi la num[ru] de voturi necesare ca un act si fie lega-
adoptat6.

l R A Moldoveanu,0″
ヴε
α″′
ルクあα
″お礼 h
2 Publicattt m M Of lar 373 din 10 1ulic 2001
Drcptulllr 8/2009,p.106.

3 Rcpublicattt pcntrtl a doua o狂

五m NI. of nr 933 din 13 octomb五 c2004, modiflcatう si completa任
ultcnor,m mai multe rttdu五 (OU.G nr.122/2004,Lcgca nr l19/2005,Lcgea nr.52/2006,Lcgca nr.376/2006
Lcgca Ш l172007,Legca lar. 101/2008,0.UG nr 214/2008,OU.G nr 2282008,Legca Ш 261/2009
0UG Ш 852011,Lcgca nr 2692011,O G lar 62010,aprobatt p五 n Legea Ш .1252012,Lcgca nr.133/2012
L"Z笠
艦眠僣鵠:」T孔 躙 ￡
胤λ嚇腸揚 ・
7鰯l虚 電
:蹴 諸躍 Bucurc韓
1997,p.285;R.N Pctrcsct q9 ι′
′,p 303

:l螢 l:蹴 蹴
聯ノ〃
%ん:肌 励加
ぉ拗″
′″″,p"% Jα
 :「 αlrわ ″
ブar77ο ″
′ ′
α7771′ 71な ′α″ ″7777′ ′
εθ 113
`α `ブ

Regula selnnttril,i contrasemnttrii actului

Daca sclrmarea unui act adlllinistrativ este o operatiunc care cste cfcctuattt dc organul
li li carc actul cman五 , contrasemnarea rcprezintl opcratiunca prin carc un alt organ
iI■ inistrativ sau o strtlcturtt din intcriortll acestuia isi dcpunc sclllllttttlra pe actLll
ュ inistrativ, dupa scmnttura organului clnitcnt,
=二
n scllul dc acord §i asumare a
貧
li=[utarii Ori de conflrlllarc a legalittttii aCtului adlllinistativ rcspectivl.
_へ stfel, decretele Prescdintclui, din punct de vcderc al acestor douう modalit,ti
■
i:こ Cduralc,sunt de doutt catcgor五 :

ュl decrcte carc sunt scmate numai dc ctttrc Presedintc;

b)decrcte care sunt sclllnatc dc catrc Prcscdintc § i sunt contrascllmate dc ctttre
■lul― ministrll.
=■
HOtararilc dc Guvcn■ ,i OrdonantelC de Guverll sunt supusc in totalitate regulii sem―
11二 1 lor dc cttrc primul― ministrtl§ i contrasemnttr五dc catrc ministr五 care au obligalia
Funer五 lor↑ n executare[a■ .108 alin.(4)din COnstitlllie]・ HOt激 館ilc consiliului local,
:=、 it articolului 47 din Lcgea nr. 215/2001, rcpublicat五 , se contrasemneaztt pentru
I、

ieqalitate de secretarul unittttii adlninistrativ teritoriale。

Obligalia↑ nCheierii unei lninute
Potrivit prevcdcrilor Leg五 nr. 52/2003, punctelc dc vcdcrc exprimatc cu ocazia
l=5:35urttr五 scdintc10r autorittttilor adlllinistraliei publicc locale sc conselllllcazう lntr― o
.二 uta,care va includc si vOtul flccttrui mcmbrtl,cu exceptia caZului in carc s― a hotttat
i■ .0コ ■
l Stt fle sccret.
ゝIotivarea am analizat― o daa atunci cand am abordat forma actului administrativ,
If31 cら nu vom insista asupra ci,vom adttuga numai faptul c五 ,dcsi o lungtt perioadtt de
■tt「 S― a considerat cう autoriぬ tilc nu sunt tinute壺 ¨
si lllotivczc actul dcctt dacう lcgea lc
:=::gi cxprcs,din ce in ce mai rnult se rccunoa,te nevoia de a sc proceda la motivarc,ca
:[]nditie dC legalitate a actelor adlllinistrative2.
O decizic cstc mot市 at五 ,duptt cum mttltrisca Bcmard Pactcau,attlnci cand enu■ 五
■I:、 clc dc fapt§ i dc drcpt pentrtl carc autorlll sm a cOnsiderat― o justiicaぬ 3.Ea
rCZint五 o conditie de lCgalitatc cxtemtt a acttllui,carc facc obiccttll unei aprccicriノ η
=「

_J'ij7・ θ′θ,duptt natura accsttlia§ i contextul adoptar五 salc4.

Trcbuic hcuttt distinctia Fntrc motivarea actclor administrative nomative si a celor
三二:ヽ iduale. In cazul actelor adnlinistrativc norlnativc, motivarca trcbuic s, sc refcre,
‐ θιttη ″′θε αrι ノクS′ ′Ca α ■Op″ ′ι ααι ′ノ傷ち
1,Ii、 it articolului 31 din Lcgca nr.24/2000,la

・ξ
r■ ψノ ′
ブ bα zあ ゞ
`ル た, εγル
ノ′″α′
′′
α′ια″鱈′θθ η″′ ′′ υ夕 Sθ ,こ ルε ′θ
Jノた ル θ渤 ″ Sο ε ノαら
,7θ 7'7た ,′ θ ′
1」 タκυ
J′ ιν ′ ン′′
θ, ′
“
″ρ ″
Jた α 〃 θ αsι
ψrα rθ g′ θ θη′
をラ
r,ノ 加 ν′
≦Iθ αrθ ,i
― θ α′ε夕だιtt θ ノ ″θαsα tt “ttOp′ ′θα ε′ In cazul actelor “
indi宙 dualc,mot市 arca
α α α ノ
=ゴ ′
“ `θ "ノ
i=rcた ぬ ,in principal,la cauzclc de fapt si de drcpt care au impus adoptarea actului.
・
1.:,Ii、 area suⅣ ine astfel ca o consccina a cxigcntci Ca flccarc act administrat市 ,cu
:こ ractcr noll■ lativ sau individual,s,aib五 o cauz嵐 ,un motiv,care poate stt flc de fapt sau

' E. Albu, Dreptul contenciosului administrativ, Ed. Universul Juridic, Bucureqti, 2008, p. 56
- R. A. Lazdr, art. cit., in Revista de Drept Public w.312003, pp. 95-96.
' B. Pacteau, Le juge de I'excis de pouvoir et les motifs de I'acte administratiJLGDJ,Pais,'. 1977,p 45
* L. Vigan, Principiul motivdrii in materia procedurii administrative. Aspecte de drept εOη α″αあ 貧
n
sta de Drept Public nr. 412005,p.26.
114 DREPT ADル IINISTRATIl

de dreptl, motilul de fapt constAnd in condiliile necesare ca autoritatea publicd sd poe.j

emite actul, in timp ce motivul de drept constd in normele legale pe care se bazea;
autoritatea in emiterea actului administrativ. Din aceastd perspectivd, utilitatea motivd:-
actului administrativ se relevd sub mai multe aspecte: prin motivare are loc o explicare i
actului qi in acest fel se previn posibile conflicte intre administralie pi uzagerii serviciil:,:
pe care aceasta le presteazd; obligi administralia sd se cdldtzeascd. in actiunile sale, dun:
normele legale; motivarea permite un control mai riguros din partea tuturor titulanl:,:
dreptului de a controla, indiferent cd este vorba despre superiorul ierarhic, opinia public-
instan{a de judecatd sau alt titular2.

$ 17. Forme procedurale ulterioare emiterii actului

De unele din aceste forme procedurale se leagd momentul producerii de efectr

juridice de cdtre actele administrative.
Astfel, comunicarea este operatiunea procedurald care vizeazd actele administratirr
cu caracter individual, care produc efecte juridice din momentul comunicirii lor celcr
interesati. Doctrina o defineqte ca fiind operaliunea prin care organul administratiy emite..-
aduce la cunoStinld celui interesat un act administrativ, fie prin predare directd acestui:
fie prin afiSare la domiciliLtl sau sediul lui, sau prin alte mijloace3.
Publicarea vizeazd, de reguld, actele administrative cu caracter normativ, dar r-
unele acte cu caracter individual. Ea este definiti in doctrind ca reprezentiind operaliun;;
materiald prin care Lo1 act administrativ este adus la cunoStinla cetalenilor fie pr.
imprimare, fie prin afiSare intr-un loc public sau prin alte mijloace de difuzare scrisaa.
Exemplu: Hotdrdrile de Guvern, care pot avea atdt caractet normativ, cAt gi caract;:
individuals, se supun obligatoriu publicdrii, in caz contrar intervenind sanctiunea evoca-
pentru decrete gi ordonante, respectiv inexisten{a.
Constitulia admite totu$i o exceplie de la regul6, este vorba de hotirdrile cu caract.:
militar, care nu se publicd in Monitorul Oficial, ele se comunicd numai instituliilc:
interesate. Articolul 11 din Legea nr.2412000 privind normele de tehnici legislatiri.
pentru elaborarea actelor normative, republicatS, prevede c5, in vederea intrdrii lor i:
vigoare, legile, ordonanlele gi hotirdrile de Guvern, actele normative ale autoritilili:
administraliei centrale de specialitate, subordonate sau autonome, se publici in Monitor*
Oficial al RomAniei,Partea I. Ordinele prefectului se publicl qi ele in monitoarele oficia-.
ale judefelor, potrivit afi. 55 alin. (2) din Regulamentul6 aprobat prin H.G. nr. 56ll2OO9,

l Al.Ncgoitら
,Cο ηた″εノ
οs"′ αグ 力お″α″ν∫
ノθル″′
″た グ
′α7777777お ″αガス Ed Ltullina Lcx,Bucurcェ
1992,p 43 “ `十等
2 E Albu,Motノ
″″ααε ″お″α″″ ―r“ ″たα″υ ルルプル οら″″′αグ ルな′
たわ″α″″ノ ″″ι脅グ確レお′ ″″
範 ReY衰 “
雫 :鳳 欄 移 脇 漁 ん Ed Acccnt,α 可‐
N叩 ∝ ら .

"呻 ““
';・
繁 轍 確 棒 抵雀 鮮 鶴 鶴 鳳 it tc血 ぬ ¨ 面 m_眸
…
proiectclor dc doctllncnte de politici publicc,a prOicctclor dc actc norlllativc,prcculn si a altor documcnte,L
vedcrea adOptう r五 /aprob五 di
 ″たααッわ′
′ ノ″″わ′αグ ブ
″な″α
″θブ
′夕らんι
θ 115
“
Potrivit Lcg五 nr. 52/2003, nlinuta carc sc inchcic in tilllpul ,cdintci publiCc a
二
1loritユ !五 adlllinistratici publicc 10calc sc afl,cazう la scdiul accstcia si sc public, pc
i:13-ul prOpriu

L Fo4a juHdiCtt a actelor administrative

§18.Actul administrat市 1¨ arn deinit caル 昭 αノタ″

ブ訪ι
グ′′
′κε
″αカ メ
しαε Jた 現セα
●″ お″α′ Jθ
j′ abJJθ θ .
`Jν

"加
Prin accasttt forlnulare,α ′Jα sα ′αε勉′αグ 滋お′
′α″ソ物 εα″gθ rJα αε次ガbrノ 2′ J冴 θJ
`α
ν ルθ れ ″ 虎 αα」 iZrJ″ “ “
Speciic “
`.
actelor juridice cstc faptul ctt ele rη ′ 加″ α κtts力 rブ ル ν θれ″ヵθ 夕たθ 傷
arapガ ル α θ グ′ε αrθ α力めたαノ 傷″Jttθ あ αお たκ “め, α6ω“ cra rθ αJ″ ∂κグχ ―sθ ′ 万κ
■口り臓 %ろ Zθ グ “
ツワ ″αSα ″SだКgc″ αα υびυ ノ ″riatcι `ル .

`α `α `″
Problema fo4eijuridiCe a actelor administrat市 e mai este analizatう in doctrin五 § i sub
嗣 atura eFlcienta acte10r adnlinistrativel.
Ceea cc mdamcntcazユ fo4ajllridiぬ a efectelor pe care le produc actele adminisiat市 e
s“ prι %z″ αε ガθ ルα2ヵ s′ θ おθ θ″κα勧劾κr θ θκ″′ JJわ ′ノック Sθ ル ″ 多 加
ノπκθα励わsι κ 切れ ι “′ただ`%rawθ
αルなzε ακ ttbκ ε
協 η′ s笏 ′ グ姥ブ ル印′ :

“ care este subinteleastt conditia actului administrativ

a)preZumtia de legalitate3,prin
dc a corespllnde Constituliei,lCgii si actelorjuridice emise m baza legii.Este o prenttlic
mlativ沈 ,o prealmtie ttrお め″π ,care sc afltt la baza regimului juridic al actului
ninistrttiv,caracterul ei relat市 “rczultttd din fapml ctt ca potte i ttsmm江 五m Oazul m
m acill adlninistrativ a fost atacat↑ n fata instantclor dc contcncios ad■ linistrativ iar
acestea constattt nelegalitatea lui4.
Astfel,lnい o valo■ oastt lucrare se arattt c江 ′θ″J%J′ ogα ′
,,′ Jκ ′′
″ノJα グ Jκ お′
′α″α″た
rarttκ ′εα′肋 J αJS″ ″ ル Jル 康喚 “ s協 6勧 隠 ″ α
ル7″ ιttκ グ C%Sη ακ r`α
″核ι 滋″
ὰ″α″
ル
ω

免競勝ち
Z傷;ぶ競貨 “
“
″
"″
“ J ttθ ttα Sグ gα `ェ ttι
ι

=Z脇
Ψ κ
ι″
Prezumtia de legalitatc,m doctrinう ,加 ′
θ ι 崩ヵ´
冴虎 及 J“ ttα agθ ααε たわ′α グ′ `グ
4お ヵ
ゥ ιtt s"劾 ′ルルψ′ Jソ

“ acca trttsう twtt carc prcnmi

.
Jθ J洗
ル κttZι κttJ∫ Jル s′ ′ 6α κα θbJ,gα ノ

b)preZumtia de autenticitate,care cvoctt cθ ″″α

″肋′αグ ′ ηお″α ル α ′ ι お ル θttα κ夕J“ θκ″θκα′′′ブ κ 力 協 α Sα α ′JOα“
花 ∫J
“認 θ∫′
α αリ“ ノ′a,ακ`Jν
′ scμ κ夕′ “ θ′
arJ ι .
`θ

““ `ち
C)preZumtia de veridicitate,potrivit cttcia actul administrat市 ωた rgz傷 α″α ′
βθ″ ρακdC αdcッ グ″傷′
%J. “
`鳥

1l lovha§
,D′ 9,′ αr/777ノ 72お ′
″α′
メI Ed SclAro― Sat,Arad,1997,p 52
2″
`777,pp 61-63
'Atlto五 i■ alncczi o dcllllmcsc,,P′ ′
Z″ 77Jrノ αル σο ″″ σ ″ 響 ″′"―
ブ J Lvcro,J Wdinc,の ′
,

i 107 “ `ノ

4D A Tofan,D″ "″
“
99′ αグ ノ ム,p41
″お″αr7■ 9′ σ′
° “
」Zillcr,D″ οノ
′α励 ′ ″なr7α ′
√θ夕″こ
フ ″,Oficc dcs publicatiOns offlcciclls dcs Communallt6s EuropccllllCS,
`ι
3ュ l卜 lant,1994,vol l,p 219
6 D Pasttc,arac″
″″
′α′″″9ε 71j αα ′ 0″ α″″777お ″α′
′ν′ Rttα σ″777α ″ ゞリツriψ ″ クル 77rノ α々ル ″ε ′
″″″′″″ ル 777α た″
ノ′■ ″″
rc2`ο ″
`た
Sノ ″ 7 rrr77″
`あ “
:ご 0′ 0077わ α″ αsな た771ノ ル ガ″σЮ777∂ ″′ Sc fn Revista dc Drcpt Pllblic
`′
ri 1 2006,p 35
116 DREPT ADⅣ IINISTRATD

Din accste trei prczumtii Ctte fundamcntcaztt forta cfcctclor unui act administrati、 .

desprindell■ concluzia cユ actul rcspcctiv sc impunc subicctelor de drept carc sunt↑ n cga二
mttsur五 obligatc s五 -l respcctc sau s五 -l cxccute.
Culla s― a subliniat de mai lnllltc ori Tn litcratura de specialitatel,cclc doutt catego■
de obligatii nu sc conind五 ,distinctia dintre cle flind atrastt dc consccintelC juridicc,id=
subiectcle dc drept care cad sub incidenta 10r.
θ bJな α″ ル rι Ψ ″ ″ este o obligttiC dC α 4ν ヵ θθ §iCa ν″θαz夕 θガθθ s夕 b′ θε′ル 励 7:
ν あ α′′θ θι′sα 夕 “
cα κ s傷 ″ 加 Saκ ノ ″α″ θ夕′傷κθκ α tt α θε夕た た α αc効 ル ノraψ ι6′ れ 改 電
“ `α
η″αS舜 ′777α J″ α″ ル ε´
αεω わ κ ノ ′ ειあ ′εακ α夕 Zお J夕 4θ α α cCν″ ′ブ
,α θ劾 ル ′ .

θb魔 旨α″タル αι ンιcste `α o obhgalc de αル θ§ i′ r′ ν

のたαθ ′傷s′ ソαcθ ′
ιs"わ jθ
虎 irepた α′ ια Ob′ 移`″″ “α′γ θ ′ jtt
ノ αθ εγ″″ θαααタルメαttJ刀 お ′ ノ
ッ .
`だ

Fο 〃α jグ“ “ `″ multe elementc:

ブν″ Jε ガααα ノα 7777ブ ″お″α′ este conditiOnattt dc mai
71・

"ル
a)わ θttrα ″ノ ι ′ θ
7Zr in sistcmul organclor administrttiei publiCc;
777′
`ノ "′
b)″ α 励 θζ gα 刀ガタ′ι ′ ′ ,din punct de vedcrc al caracterului,i competcntei sale
777′

lllaterialc si “
`′
teritorialc;
C)θ α′
θgο ′′
αグθα6′ ,respectiv un act cu caractcr individual sau cu caracter norll■ ativ
Ca o consecinttt a f04ei juridicc a actelor adnlinistrative,i ca o particularitatcこ
acestora,ln accla,l timp,rcgasim rcgula αθ
θ″グ′
″訪″″?ε ″
γααθ
′ι′
θr,cunoscut五 §
l Sub
denumirea der″ ノ
″ε″′
trJ αθ ″οα ttη ε
′ο .

`α
Pelltru a se putea face apcl la fo4a de COnstrangere a statului,tcbuie ca un actjuridic
壺 ic executoriu,ccca cc impuncル ッ
ω θ
α′″θ
タメィ″ブレ
′′訪ε
うのに6傷 ′
θ′た。
In cazul actelor adlninistrativc,o`″asemcnca operatiune nu se lnal impune,pentru cこ
αε′
夕′′
ηs“ ゞノθs′ θ′
ノ′ノ
クノcxι ε ο″ブ
zr.
"′
りοα′
Aceasta inseallllltt cl sι 」 θ′rθ θι′
αcχ θι ′
JstFa′ ノ αθ′
z′ 夕
ングJ′ θC′ ′ ′αグη2′
ηba_― ′
"`α `α
あ力 滋 α″α′ ′ れι66α ″″錫νω′
J′ ι “
αル′εタル ′″ ル ″励 εあα θε″θttθ ,α θ′ ノ 錫sク ∫ノ
Jα
ク 刀グタた
′
ノ′′
夕exι εγ′
ο′ブ
22.
Rcgula executttrii din oflciu deoscbcste astfcl actele civilc,care pentnl a fi cxccutatc
au nevoic dc un titlu cxecutor,de cele administrative.Atunci cand obligatia rcZultattt din
act nu c Fndeplinittt dc buna vOic, cel indreptttlit a pretinde exccutarea acclei obligalii
poate ccre inteⅣ cttia f04Ci dC COnstrttlgcre a statului direct in baza actului rcspect市 ,ね ri
a fl ncvoie dc investirca acttllui cu titlu cxecutor3.

Eo Efectele actelor administrative

§19。 Sub accasttt titulamう ,alldセ 疵 ulleori m doctrintt sib dentunirca deグ α ″α Cた わ′
αグ れな α ″ソ♂,iar dc Jl auttn sub cea dc ψ ε たたノ クrJグた θαた α 6た わ′α グ“洵お″ク′
力たデ .

“
mielcgCm tt evoch,Intr― o acccpJullC mai hg五 ,toatc ε
`κ
οs劾 タ ダ ンク ″傷′ ααα /77″力
“
おι
物″ソ .

“
 「ttraα α夕′
ο″ブ
′″″
ノ′
ο′αJ777′ 77′ S″ α′
ブθブ
′17ろ ノ
ブcβ 117

-\ceste consecinle, la r6ndul 1or, sunt de doud feluri:

a\ consecinle (efecte) juridice, care vor constitui obiectul nostru de analizd1'
b\ qlte consecinle (efecte), de naturd economicd, sociald, culturald etc. care nu intrd
: siera de analizd, a prezentei lucrdri.
In ceea ce priveqte efectele juridice ale uctelor administrative,rrmeazd, sd analizdm
::: aspecte:
a) momentul de la care ele incep si se producS;
bl intinderea efectelor juridice ale actelor administrative;
c) incetarea acestor efecte juridice.

at \lomentul de la care actul administrativ incepe si produci efecte juridice

Se impune dintru inceput precizarea dacd avem in vedere organul emitent sa.u alte
'.-::ecte de drept.
1. Astfel, pentru organul emitentl actul administrativ produce efecte din chiar
- ,irentul adoptarii sale. Aceste efecte constau in:
a) obligalia de a-l face cunoscut, prrn publicare sart comunicqre;
b) obligatia de a nu-l modifica sau abroga decdt dup[ procedura ingdduitd de lege.
l. Pentru celelalte subiecte de drept, qi anume pentru cele care cad sub incidenla
.:.'llui. trebuie fdcuti distinclia intre felul actului, respectiv dacd avem de-a face cu un
--: ,tormativ sau cu un act individual.
Legislalia qi doctrina au fundamentatteza dupd care actele normative produc efecte
'.:lice de la data publicdrii lor, iar actele individuale de la data comunicdrii lor.
.\ceastd problemi nu mai poate fi privitd atdt de categoric, deoarece, cum am mai
:.,rt prilejul sd ardtdm, sunt acte individuale pentru care Constitulia prevede
..scttivitatea publicdrii lor in Monitorul Oficial, sub sancliunea inexistenlei lor, in caz
- .::ror. Este vorba despre decretele Pregedintelui, despre Hotir6rile de Guvem, care pot
,:at normative, cdt gi individuale.
-\preciem cd se impune reformularea tezei privind momentul de la care actele
,::inistrative produc efecte juridice, de o manierd care si acopere toate aspectele. Vom
.: -re astfel cd actele administrative incep sd producd efecte juridice din momentul in
:;re ele au fost aduse la cunoqtinld, in formele prevdzute de legd
Prin aceastd formulare, avem in vedere afftt modalitatea comunicdrii, specificd
: - .:ior individuale, cdt qi cea a publicdrii, cu admiterea unor exceplii.
Regula aducerii la cunoStinld a actelor administrative trebuie corelatd cu principiul
i:-::stral de drept, concentrat in adagiul nemo censetur ignonare legem, potrivit cdnia nu
, . nosibil sd te aperi injustilie invocdnd necunoa;terea legii.
-{cestui drept al statului, de a-!i impune cunoasterea legii qr de a nu te absolvi de
':-: in cazul in care nu o cuno$ti, ii corespunde obligalia lui, de aface aceastd lege (in
".-s 1arg,,lege") cunoscutd.

' Cum se exprimd autorii francezi, decizia produce efecte imediat ce a.fost luatd, administralia este linutd
:o.n-formeze conlinutului el. (J. Rivero, J. Waline, op. cit., p.110).
- In acelaqi sens, I. Iovdnag, op. cit., p.52.
118 DREPT ADMINISTRATIl

Potrivit a■ icolului 78 din Constitutie, lCgca intrtt Tn vigoare la 3 zile de la da色

publicttrii sau la o dattt ulterioartt prev】 zut五 ↑
n textul ei。
De la principiul ctt α ε′ θαグ″Jれ な″α″ν θ′″ ルε
θdlrθ α θノν″
′ た力ε
ιdliκ 777θ ι θ7f
4`ノ 加ε
bS′ α
αγノ グfrsθ ′
αθ 夕770∫ ′
jκ
夕`θ
′,CXiSttt unclc cxceptll: “
→ Op五 mtt Catego五 c de cxccpli宙 Zeazぅ αctclc α 滋 is"αわ ι″ ″ツιSα ″dcch“ αrilla
`物 `ag“
in principiu,α ε′
θJθ αグ ′ κお′ /α ′
Jソ ι ″
′ θ″ Ji“ ″′
″ ′ι ″″ ッJJ′ θろ s″ ″′αcril・ a
″ 晨グ θα ッι
J・
l. “ “`90`″ `ι “
“ `″
Exelllplu dc actc dcclarative sunt certiflcatele dc sttre civil五 ,carc atesttt faptllljuridic三
nastcrii sau deccsului cTe s― a petrecut inaintea ellnite五 i lor si care constattt astfel o situal=
juridicう preexistcnぬ ,clc producttld cfcctejuridice dc la o dattt allterioartt emitcr五 lor.
b)a dOua categoric de cxccplii O reprczinttt α6′ ιル αグ J″ お″α′ Jν θθα″ θ′′θグタε。●ε
「 =
ノタ″励 εθ虎 ′ αθあ ″ 夕ι た″″θα4グ αttε θ′jJ′ θr′ α6ク κθ∫′
′4´夕 “ .

Astfel,potrivit art。 78 din Constitutie,legea se publictt in Ⅳlonitorul《 〕rlcial』

Romaniei si intrtt in vigoare la 3 zile de la data publiclrii sau la o dattt ulterioan
prevttzut五 ln textul ei.
Accasttt a doua modalitate,,cs′ θ夕′
′′′
zα ra 777α J αJcs 777 ιεαz夕 ″ノ′
α ′ 77r77α ′
ηθαrθ ′ θαir
`θ
ソ
4gθ α″
θα′
θgガ ρ″ ″θθsθ ″
ノθグ ′ 刀ノ′rθ αルb′ ′
rα J“ θ,cα ″
ι′ο たノ
′ ″ 現″ακ :「 :

`stJp夕 `9,θ `Sθ "″

ノ
η′θ″α′グ ′
″lρ ''2.

`′
Posibilitatea intrttrii in vigoare la o dattt ultcrioartt publicttr五 subzist五 i in
§ cazこ
Ordonante10r,al Hotttarilor Guvcrllului si al Decretelor Prescdintelui.Astfel,art.11
′οrdo4α ′′
alin.(1)din Legea 24/2000, rcpublicat五 , prevedc c五 ′ υ ゞ θ′ιι
772お θどj

Gγ ν
θフ勿 加 bα zα cgブ 平フ
α′ θθ′
αル グιαb〃 ′
″″θj“ ″グ ル`gガ
ッなθαrθ 肋 3Z′ ′
θグθ″ グα r」

"″
ρνb′ ため/J′ 加 Mo′ 7′ ′
θ7ッ ′orθ Jα J α′Rθ ′7z iθ ち′αrた αム sα αθグαめ 夕J′ θttθ α′あP″ θソ2シ ιj
“ "′
加′ α′ ″′′θ/1n ccca cc privestc ordonalltelC dC urgcn“ ,articolul 12 alin.(2)din aCCla::
`「

act norlnativ prcvede ctt elc,4″ 瀕ル ッ なθα″ ι肋 グα″′夕b′ た夕rガ ル νb″ ′ θ′ ノ (γ ε ′α′′
Rθ ′″θ ちPα ′′
θ αtt S"b εο,7グ ″ノαグη η θκεθ″ρθ た刀′ a sa′ θs“ ルα め,ぁ θ ■
タメ
θ “
θκ′77夕 ′
傷′′θ″κtt θ
S′ θ
“ `r′
“
′ ′′ ツ
ι αZν ′aθ dα ′夕ν′ ′ι r′ θ
'7rr αrα
Cα .

Desprindcm astfcl concluzia rθ ε tr770α ゞ ′ι″ ノ′夕 ″θ″εα′

θgο ′ JJ dc α ε α d鶏′ κノ
s′ ′
α′ ッ
ノ θεαご 7‐

′りあθ リワε た ル ″
′グ たι傷 ′
′″ノ θr αあε θ ″ ′′ ′θ r′ αθ 夕
ηθ ′
加
∫ ″ ,r`α ι″α ″
`θ
ρ ′
rJκ γb′ ′
6α ″
ιた
ユイ″ノ
θ ′θ″ノ の96′ α′sα 夕α ′″ θ 励′ ブα′
′ θ′ θθν κθ Sε γカル ′ 鱈ι
3.

“
b)intinderea efectelor juridice ale actelor adnlinistrative

§20。 Abordarea accstci problcme impune distinctiaグ ι ″a ca″ κ

θqβ 夕溜錫′″ θzα 7F』
orκ 夕′α θ′αタレηノ77JS′ ′
α′ノ
ソθ α′
tt ε αε
′θ″77θ rmα ′
′νsα ノ 4グ ′ν′
グ%α ′ .

Actele cu ε α′αθ′
θ″ηθ ″ α ν′rθ Jtrc(権 εセ “ ル′ Jグ たθ′ r傷 渉ψ′ ノα/777加 お″α′
れ ル「
`″
∫ J′ ι ″ ″ αJrg“ ″ ″ガ虎 ル ηち`″ ιχ β η″ θι `ノ
J“ J′ ′ αI
“ “

:金 3龍:織 江
謬篭‰省ざ
Ъttζ群:鳥務趙 翼:競ん″Ld LmhaL∝ ,B“wぃ し
1997,p 241.
3 Excmplul clocvent poatc fl dat p五
n invocarea art 4 din O.G nr2/2001,care prevedc cう actelc nomative
care rcglcmentcazi contravc■ il in廿 う範 宙goarc,dc rcgulう ,ル ′ グ θzJ′ ιグιル αα″ ′′b′ ブ ι夕″J sα ングιた
`θ “`″ `θ
グα″ αグπ ガ′あ′ス
αθッκο′;=れ ッb′ Jε a pot五 vit lcgii,aね rtt dc cazul cttd ele prcvう d un tcrlncn mailung.
`′
'a′
 、
′ ″αα夕′
rα οガ″″ノ
ο′αJ777J″ な物 ′
たノクタ
bん 119
`θ

Fundamcntlll accstci cxceptil ll rcgttsim in alt.73 alin.(3)ht h),pOtr市 it cう rLlia

l',α θ
″夕″ノ
た′ ′
ι∫j reg,772ノ αθ
θ夕めrガ ′
θr"sunt de domcniuHcg五 organicel.
`depsι
cat privestc actclc cu caracter individual,acestea sunt izvoarc dc drcpt,ln principal,
■3ntm drcptul administrativ,dar si pcnt■ l altc ramuri dc drcpt.Exemplu actele dc stare
ib produc efectejuridice si m sfcra ci宙 lului,a dreptLlluiね milici.
=l、
Problcma intinderii efectelor juridice ale actelor administrat市 e trcbuie analizat五
ii sub aspcctul lntinder五 in spaliu a accstor cfcctc Act■lalul Cod civil,sub titlllattlra
rJガ rθ rJα ′
′″′
θα′
θgノ ′αソ
ブル,analizcazう ln articolu1 7'ntinderea efectelor ttn spatiu ale
■
ctelor administrat市 e,醸 at Tn ceca ce pr市 e§ te actele care emantt de la administratia
central】 ,cat,i cele care eman】 de la administratia 10Cal五 .Astfcl,↑ n alin.(1)Se
「rCVede cう ,,α αι′ι″θttα ′
′ツ
θαグυ′α′
θル α夕′ ″
θ′麟ノθ∫ S′ ノ
Jノ ″ ′α″′
θ′ ′ ′θθθ θ ″κル sι
"わ
コノ 6う ′ θル′ ′cg′ θ
′θ ′γ″あ′
′ ガ,び♭
ガ ル Cα Z夕 ′加 θ
Jι α″
θsθ ″θ νθル α′権′ "iar in alin.(2)
rCVCdCめ ,,α α θル κθttα ′
′ θ,ル θθκク ′
ッι α η ″ ′ ノ′θ ′
鱈 れ ル α夕わ ガ カ ノ θ ゞノ 加 S′ j`夕 ′′
j′
ι
「
ノ ε οr虎 6θ ttη θθ ″′ θ″′′
θ″ ノ
αめ".
`′
」
訪″加Js′ κ″ι′ ′ι′
θεα′
ιsθ η ′
′6万 α′加′ ′ 4傷 ′ η
"b′ “ "α
Dcsi textulね ce rcferirc,prin dcnumirea lui,la′ θgθ αε
ル′ め,in rcalitatc cl continc
gθ α αグη
reglcmentari cu privire la′θ 2,77お ′
′ν夕, in scnsul larg al temenului,respcctiv la
`rα
■ctele adminisiativc ctte,cum mcntionam antcrior,produc efcctc juridice si pentrtl altc
ramuri ale drepttllui,inclusiv pcntrLl drepttll civil.O hot2廿 are a Guvemului carc punc in
cxecutarc o lcgc rcferitoare la dl・ epttll dc proprictatc va rcprczenta astfel,ln prilnul rand,
un act adllllinistrativ,din punct dc vcdcre al nattlr五 sale,dar§ lo,,lcge civil五 "prin prisma
efcctelor pe care le produce Fn planul dreptului civil
E》 incolo de accste aspecte, cstc, Tn opinia noastrら , criticabil江 , asiⅡ lilarea pc care
legiuitorul o facc intre αε′ 傷ιαグ ノ ″お″α′ ル si Jggθ α θルJめ .Ea intcⅣ ine in acelasi spirit Tn
“
carc autorii de dl・ ept pr市 at incearca s五 ―
si,,extind五 "obiectlll de ccrcctarc cttrc institllt五
carc apattin altOr ramu五 de drcpt,s五 ′こprブ クθ ''transferandu¨ lc in sfcra dreptlllui
,l lc,,6′
civil,tendinttt Care nu cstc nici pe departe nou五 §
i pe care nu numai ctt nu o lmpttrt五 ,iln,
dar evident ctt ne voln strttdui, cu argumcntc stiintiflCe, acadelnicc, sユ o contracarttnl,
apttrand instituliile drepillui public2.

c)incetarea produceril de efecte juridice de ctttre actele adnlinistrative

§21.Orice act juridic,inclusiv acttll administrativ,producc efectc juridicc′ ′ ガ加

IPrθ ι 詢″Ja“ 6α rι αrι Jθ α″″ιαα:“ ッι
gθ αrι αrι ttρ ιαiツ J“ J α6■ “
“ “ `scθ “

I Se
cuvine aici sd facem o precizare in ceea ce priveqte ordonanlele de urgen!5, despre care, chiar daci in
varianta iniliald Constitulia nu prevedea cd ele pot s6 reglementeze qi materii ale legilor organice, doctrina, in cea
mai mare parte, 9i jurisprudenfa Cu4ii Constitulionale au admis ci pot si reglementeze qi materii ale legilor
organice. in prezent, art. 1 15 alin. (5) teza finald prevede expres o asemenea posibilitate. in aceastd situalie, este
firesc ca prin ordonanli de urgen!6 si se poatd consacra gi infracliuni, qi astfel sd se poat5 reglementa qi in
materia drephrlui penal, astfel incirt teza exceptlrii dreptului penal de la intinderea efectelor actelor
administrative trebuie nuanfatl. (A. Iorgovan, Tratat, op. cit., ed. a IV-a, vol. II, p. 70 qi nota de subsol 1).
2
in acelaqi spirit, a se vedea capitolul privind funcfia publici gi funcfionarul public, secliunea consacratd
disputelor cu specialigti in dreptul muncii asupra statutului juridic al func(ionarului public.
120 DREPT ADⅣ IINISTRATR

θ ″′ θ
Se cuvinc stt faccm distinctlC intre ttια′′θ グタ ′ ガル びり εたノグノグノ
6θ ,ι ″ gθ κι″「 .

`θ
§1加 たκα′′ θttθ ι″ノノ ′ψ ε たル′ θ ′Zノ 4α た ゞ 傷J7tθ θb′ ′ ノ
gα ′αル αθε傷′ αrθ ,care sc
“ p五 n faptul matcrial
producc
"4θ 'α “
al aducerii el la↑ndeplinirel.
Sθ θ θ″
α′ θαグJれ ν′
gθ α′
θα夕4ク ノαε′α∂zt4お ′
″α′
ル,la randul ci poatc avea loc in mai
multe lnoduri:
a)prin anulare,de cltre instanta de judecat五 ,carc f§ i fundal.entcaztt acest drcpt
pe dispozi!五 le alt.52§ i126 alin.(6)din COnstitutie Si alc Lcg五 nr.554/2004 a contcn‐
ciosului administrativ;
C)prin retractare,de organul care l― a emis;
d)prin abrOgare,carc sc poatc dispune dc organul clllltent,organul ierarhic superior
sau Parlament,unica autoritatc lcgiuitoare a tttr五 ;

e)mcctarea efectelor actului↑ n alte moduri2,de eXemplu inteⅣ enlia unui fapt mate‐
rial,cunl ar fl decesul pcrsoanei sau exccutarea unei obligatii lnatcriale,precurn desflin―
tarea sau cdiflcarea unei constructil.
La aceasttt categorie trcbuie stt avem in vederc§ i prescriptia,carc cstc reglcmentatう
dc Ordonanta dc Guvcm nr 2/2001 privilld rcgimuljuridic al contravenlii10r,astfcl cum a
fost ca aprobata prin Lcgca nl 180/2002,cu modiflcttrilc si complctttrile ultcrioare.

Fo Suspendarea actelor adnlinistrative

$ 22. Opera{iunea de suspendare a efectelor unui act juridic poate fi definiti ca

reprezentdnd intreruperea producerii de efecte de cdtre actul tn disculie sau incetarea
temporard a efectelor actelor administrative3.
Consideぬ m ctt trcbuic acuttt distillctia mtrc s"wι κ
グα′
θαν
κzブ ααブ
γ万″C,Carc hsealllln五
merupcrca prodllc∝ 五o五 chi efcct dc cttc actul rcttectiV'ls夕 ψι
κ ε
力καびυたわ″Sα ル
ク
ノれdtθ e care scmiflcこ 缶
JL℃ rllperea cictelor cu acest caracter de actului respectiv.
Fundamente constitutionale privind institutia Suspendttrii
a)Rcferitor la s"ψ θκグα″ια εαsα κ″ノ タηθ6α ′θ′′′ νω ′ j′
θク刀 αθ グ ′ お″α′ ″α湯′
θJ θθηs`J′ γ′
Jθ 4α ′″ rttasブ 加 α′r f23 `α “
αJJ4.の ,cα κ 6ο κSα 6″ あ 辟 ノ“ `ι
′′ψ ε′ ガ ル α
εαみ 04J″
"′
α′αια tt θθηたκ6わ sν ′α励 “加お婉 να″ α6′ αグリ ″′ル Oκ Jル 2′ ιθ"′ 勿 θακ
saν ′r′ αろ ααノ α″εα′ ″グS″
`′
ι 力 ′ル ″ ′
"力
ヵ Ψ η .

“
b)1動 ι
κιわたαε αsα εJttκ ιαグ “ ノ′お′κ″ν イなc″ ′ 加α′ め ln mai
ψ ′ ,O rcgOsim consacrat五
multe articolc “ “
Astfcl,art.95 reglementcaztt institulia,,Sン だ
フ ググ′J″ グJκ /1Jκ ι″ι"a Presedintelui
`“
Romaniei,califlcattt in doctrinう a reprezenta forlna de,,′ αQρ 夕 dCrθ iη θ′
ノ′θ夕"a acestuia
′
sau′ ′ 石夕Qρ 夕κ虎 ″θα αθ レκノκJs`κ ′
′ソー
グお6″ ′Jttα 石湧 α ∫ ルノル S″ ′ ".Un alt tcxt este cel al
“
art.108 alin。 (2)care prevede s夕 ψ θηあ /ι α′ηル κ げJ`α ノな′
`/ン ′ブわr.
““
1
A. Iorgovan, Tratat, op. cit., ed,. a'N-a,vol.lI,7l-72,pp.69-84;I. Iovdnaq, op. cit., p. 53.
2
L Iov6nag, op. cit., pp.66-67;Y. Prisicaru, op. cit., p.11+.
3
in acelaqi sens, I. Iovinaq, op. cit., p. 54. A1!i iutori o definesc ca fiind ,,situalia in care un act
admin,istrativ, Jdra a fi desfiinlat, nu se aplicd in mod temporar Si provizoriu". (M. Preda, op. cit., p. 190).
" Constatdm cd acest text consacrd un tip de suspendare qi anume suspendarea de drept, care intewtne ope
legis, St anume in temeiul unui text de lege (lege fundamentald sau altd lege).
 ,、 ルα′ α夕′
0″ ブ
′ ο′αグ″ノ
α′ ″
′お′ Jθ ′ 夕
α′ ρ ろん 121
`α `θ
`′

Regimul juridic general al suspendirii actelor administrative

Vom analiza aceasti materie, sub mai multe aspecte, gi anume:
a) catzele care determini intervenlia suspendirii;
b) efectele juridice ale suspenddrii;
c) organele care pot dispune suspendarea;
d) categoriile de suspendare.
a) Cauzele care pot determina intervenlia suspenddrii sunt urmdtoarele:
1. Ca regulS generali, suspendarea intervine atunci cdnd existd tndoieli (dubii) cu
privire la legalitatea unui act administrativ.
Suspendarea ne apare ca o garanlie a asiguririi legalitdlii actului administrativ, in
emiterea, dar gi in executarea luir, care intervine doar in situalii de excepfie.
2. in al doilea rdnd, suspendarea poate interveni atunci cdnd se aplicd o anumiti
sancliune administrativ-disciplinar[ unui funclionar public sau unei altei persoane
incadratd intr-un organ public.
b) Efectele juridice ale suspendlrii actului administrativ au ca noti dominantd faptul
ci se produce o intrerupere a efectelor actului, o incetare vremelnicd a producerii 1or, urmdnd
ca, dupi incetarea cauzelor care au determinat intervenlia suspenddrii, sd se producd fie
repunereatnvigoare a actului,fre scoaterea lui dinvigoare prin cdile prevdztfie de lege.
c) In ceea ce priveqte organele care pot dispune suspendarea, putem intdlni una
dintre urmltoarele situalii :
- suspendarea dispusd de organul emitent al actului;
- suspendarea dispusd de organul ierarhic superior. Organul emitent gi cel ierarhic
superior au gi drept de revocare, nu doar de suspendare a actului, conform principiului de
drept qui potest majus, potest et minus2 (cine poate mai mult, poate gi mai pu!in).
- suspendarea dispusi de instan{a de judecati. Precizdm ci actuala lege a conten-
ciosului administrativ rr. 55412004 consacrd doud tipuri de acliuni in suspendare, una
care poate fi introdusd odati cu reclama{ia administrativ5, in cadrul procedurii prealabile,
qi alta care poate fi introdusd odatd cu ac{iunea principald (sau ulterior introducerii
acliunii principale), regimul acestor doud tipuri de suspenddri urmAnd a-l dezvolta odatd
ct analiza instituliei contenciosului administrativ.
- suspendarea dispusd de legiuitor sau de autorul actului. Poate fi vorba despre
insuqi legiuitorul constituant, gi avem in vedere art. 123 alin. (5) din Constitu{ie, care
prevede cd atacarea de cdtre prefect a unui act al consiliului local, cel judelean sau al
primarului atrage saspendarea de drept a actului dedus judecayti. in egali misurS, poate
fi vorba despre legiuitorul organic, art. 22 alin. (4) din Legea nr. 188/1999 privind
Statutul funclionarilor publici, republicatd, prevede cd atacarea de cdtre Agenlia
Nalionala a Funclionarilor Publici a unui act ilegal tn materia funcliei publice atrage
suspendarea de drept a actului respectiv.
d) Ultima problemi care se cuvine a fi, analizatd vizeazd tipurile (categoriile) de
suspendare, existAnd doud tipuri de suspendare:
l) suspendarea de drept savlegald, care intervine ope legis,inbaza unui text de lege;

1
V., in acelagi sens, A. Iorgovan, Tratat, op. cit.,vol.Il, ed. a IV-a, pp.94-91;41. Negoi!5, op. cit., p. 138.
2
I. Iovinag, op. cit.,p.54.
122 DREPT ADMINISTRATR

2) suspendarea dispusd de anumite autoritdli publice, care,la rAndul ei, este de ma-
multe feluri:
- suspendarea dispusd de instanla de judecatd. Astfel, art. 14 din Legea nr. 55412001
a contenciosului administrativ dispune cd instanla poate sd procedeze la suspendarea
actului in cazul in care existd motive bine justificate qi pericolul producerii unor pagube
iminente, cererea fiind formulatd odatd cu sesizarea ficutd tn cadrul procedurii pre-
alabile. Articolul l5 din acelaqi act normativ reglementeazi al doilea tip de suspendare,
care poate ./i solicitatd odatd cu acliunea principald, prin aceeasi cerere sau printr-o
cerere separatd.
- suspendarea dispusd de alte autoritdli publice, qi implicit prin alt gen de acte decdt
cele specifice procedurii judecdtoregti.
Astfel, cum menlionam, prin decret al Pregedintelui poate fi suspendat din funclie
acel ministru impotriva cdruia s-a cerut urmdrirea penal6.
Preqedintele, la rdndul s[u, poate fi suspendat din func]ie, prin hotirflrea Parla-
mentului, in cazul in care a incdlcat grav Constitulia.

G. Revocarea actelor administrative

$ 23. Revocarea este definitd de majoritatea autorilor ca fiind operaliunea juridicd

prin intermediul cdreia organul emitent sau organul ierarhic superior ocestuia
desfiinleazd (scoate din vigoare) un actl.
Revocarea este de doud feluri:
a) retractarea, atunci c6nd desfiinlarea actului se face de organul emitent;
b) revocarea propriu<isd, atunci cdnd se face de organul ierarhic superior celui emitent.
Cauzele care determini revocarea pot ft analizate din doud puncte de vedere:
a) din punctul de vedere al caracterului (confinutul) cauzei, identificim:
- revocarea intervenitd pentru cauze de nelegalitate a actului;
- revocare care intervine pentru cauze de neoportunitate a acestuia.
b) din punctul de vedere al momentului in care intervin fa(i de emiterea actului,
cauzele revocirii, indiferent cdvizeazd nelegalitatea sau neoportunitatea lui, pot fi:
- cavze anterioare emiterii actului, care determini ca efectele juridice ale revocdrii
sd fte ex tunc, deci pentru trecut;
- cauze concomitente cu emiterea actului, determini efecte juridi ce ex tunc;
- catze ulterioare emiterii actului, care produc efecte juridi ce ex nunc (pentru viitor).
in doctrin6 este unanim admis ci revocarea este o specie a nulitdlii, dar cd, in acelaqi
timp, este gi un principiu al regimului juridic al actului administrativ.
Degi revocarea reprezintd, un caz particular al nulitdlif, ea se deosebeqte de anulare,
dar qi de suspendare, din mai multe puncte de vedere:
a) Din punctul de vedere al cauzelor care le determin6, constatlm cd revocarea, ca si
anularea, intervine atunci cdnd existd certitudineu cd actul este viciat, pentru cauze de

1
A. Iorgoran, Tratat, op. cit., vol. II, ed. a IV-a, p. 83; I. Iovdnaq, op. cit., p.55
'A. Iorgoran, Tratat, op. cit., ed,. a|Y-a,vol. It, p. Al.
_46′ ブ
ップ′
α′ αzr′ 0″ ノ
′湯′
げ′ο′αグ″zブ 77JS′ ″
α′ブ
ιブρ夕b′ ブ 123
`α `ι

nelegalitate sau neoportunitate a lui, pe cdnd suspendarea intervine cdnd existd dubii,
tndoieli cu privire la nelegalitatea actului;
b) Din punctul de vedere al autoriti{ilor care pot dispune cele trei tipuri de
opera(iuni juridice, desprindem urmdtoarea situalie:
- revocarea poatefi dispusd, atdt de organul emitent, cdt Si de cel ierarhic superior.
Existi unele categorii de autoritSli ale administraliei publice care nu au organe ierarhic
superioare Si ale cdror acte potfi revocate doqr de ele, potfi astfel doar retractate;
- suspendarea poate fi dispusd de autoritdlile competente sd decidd revocarea, pre-
cizdnd situalia existenfei organelor autonome, care nu au autoritate ierarhic superioarS,
dar qi un alt organ public competent, de reguld instanla de judecatd;
- anularea poate fi dispusd atdt de organul ierarhic superior, dacd existd un asemenea
organ, cdt qi de instanla de judecatd sau exclusiv de instanla de judecatd in cazul existentei
unor acte emise de autoritdlile administrative care nu au organ ierarhic superior.
c) Din punct de vedere al efectelor produse, suspendarea produce doar intreru-
perea, incetarea cu caracter temporar a acestor efecte, in vreme ce anularea qi revo-
carea produc incetarea, cu caracter definitiv, a acestor efecte.

S 24. Excep[iile de la principiul revocabiliti[ii

De la principiul revocabilitalii actelor administrative, existi exceplii care privesc
exclusiv actele administrative cu carqcter individual, deoarece actele administrative nor-
mqtive sunt oricdnd revocabilet.
Aceste exceplii sunt deduse fie din natura actului, fie din efectele pe care le-au
produs, fie din voinla legiuitorului2.
Identificim, in consonanld cu tezele exprimate in doctrinS3, cu soluliile promovate de
Iegisla[ie gi jurisprudenld, gi in conformitate cu criteriile pe care le-am enunfat mai sus,
urmdtoarele categorii de exceplii:
a) actele administrative cu caracter jurisdiclional - sunt emise dupd o proceduri
special[, guvematd de principii similare procedurii judiciare, ele intervenind atunci cdnd
existd un litigiu in domeniul administraliei active care se impune a fi solulionat;
b) actele administrative carefie dau nastere la raporturi de drept prival (civile, de drept
al muncii), fte sunt emise ca urrnare a existenlei unor contracte civile sau administrative.
Este vorba de actele administrative condilie (sau condiliune, in limbajul interbelic), a
cdror existenld a fost fie acceptatda, fie negatd5.
Dintr-un act administrativ se pot nagte gi raporturi de munc56, cum ar fi o dispozilie
de reparlizare in munci emisd de direcliile de munc[ gi ocrotire socialS.
in doctrind s-a pus problema determin6rii momentului in care actul intri in circuitul
civil. Poate fi vorba despre momentul comunic[rii actului sau despre un alt moment.

' A. Iorgorran, Tratat, op. cit., ed. afV-a, vol. II, pp. 85-93, I. Iovdnaq, op. cit., p.56
2
A. Io.govurr, Tratat, op. cit., ed. aIV-a, vol. II, pp. 85-86.
3
A. Iorgovan, op. cit., vol. II, p. 90, I. Iovdnaq, op. cit., p. 56.
a
P. Negulescu, op. cit., p.321.
i R. Ionescu, op. cit., p.279.
6
I. Iovinaq, op. cit., pp.57-58.
124 DREPT ADⅣ IINISTRATIV

Unul dintre cazurile intAlnite in practica judiciarS, care prezintd relevanld sub aspectul
momentului intrdrii actului in circuitul civil, il reprezintd acela care se referd la actul
administrativ prin care se conferd un drept de proprietate titularului, cu referire expresd
la certificatele de atestare a drepturilor de proprietate ce au fost emise, in baza H.G.
nr.834ll99l I privind stabilirea gi evaluarea unor terenuri delinute de societilile comerciale
cu capital de stat de cltre ministerele de resort, ca organe a1e administraliei de stat.
Practica a stabilit in mod constant cd momentul intririi in vigoare a unor asemenea
certificate este momentul c0nd ele au fost inscrise in cartea funciari, operatiune care
constituie o formd de publicitate, in acest fel actul devenind opozabil erga omnes.
Constatdm cd intrarea in circuitul civil se produce nu in momentul comunicdrii actului,
ci in alt moment2.
CAt priveqte actele administrative care au fost emise in baza unui contract civil,
raliunea acestei excepfii, cum s-a subliniat deja in doctrind, rezidd, in faptul ci actul
administrativ care precede un asemenea contract. in conditiile in care contractul s-a
incheiat deja. devine o parte componentd a acesfuia. tn instrument juridic3 de care
depinde executqrea insdsi a contractului, ceea ce inseamnd cd, dacd s-ar admite revocarea
actului administrativ, aceasta ar determina chiar re:ilierea contractttlui, ceea ce nu este
adntis a se realiza de organul administrativ, ci doar de instanla judecdtoreascd.
Exemplu, inbaza unui ordin de repartizare a fost incheiat un contract de inchiriere.
Pentru ocrotirea stabilit5lii raporturilor juridice. ordinul de repartizare nu mai poate fi
revocat, el intrAnd in sfera circuitului civil. De altfel. asigurarea ocrotirii stabilititii
juridice este Ei ra{iunea acestei excep{iia.
c) actele administrative care au fost executate material sunt exceptate de la
principiul revocabilitilii din raliuni care lin de efectele materiale, economice pe care le-au
produs gi de ineficienla pe care ar avea-o un act de revocare in condiliile in care realizarea
materiald a actului s-a produs deja. Raliunea exceptdrii acestei categorii de acte constd in
faptul cd prin revocarea lor nu se poate restabili situa{ia materiall anterioari).
Suslinem insd opinia care a fost deja exprimatd in doctrind, cd in cazul in care orice
act administrativ exceptqt de la principiul ret'ocabilitalii a fost oblinut prin manopere
frauduloase, dolozive, el nu se ntai poate bucura de caracterul irevocabif. Fac tofugi
excepfie, qi in aceastd situalie, actele administrative jurisdiclionale qi cele executate mate-
rial, pentru care irevocabilitatea subzistS, din raliuni care tin de insdgi exceptarea lor de la
principiul revocabilitSlii.
d) Actele administrative declarate irevocabile printr-o dispozilie a legii sau care au
generat drepturi subiectiye garantate de lege sub aspectul stabilitdlii1.

1
PublicatA in M. Of. nr. 259 dtt 20 decembrie 1991.
'L Ricir, art. cit., p. 144.
Actele de drept administrativ, op. cit., p.219.
I* l,Oraeanu,
I. Iovdnaq. op. cir.. p.57.
5
I. Iovinaq, op. cit., p.60.
6
T. Dreganu, Actele de drept administrativ, op. cit.,p. 61; T. Drdganu, Cdteva considerafii cu privire la
actele de drept administrativ oblinute prin manopere frauduloase, in Justilia Noud nr. 511961; R. N. Petrescu,
op. cit., p.324.
7
I. Iov6naq, op. cit., p.59.
^4ご ril″ ′′́
αr`α αι
rο ″′″ ″α
7777′ ″
/ο お′
′
η″θ
ブ′′
ろ′ノ
cι 125

Solutia este impusd de principiul simetriei juridice, care obligd ca un act juridic sd fie
desl-rintat printr-un alt act juridic care are aceeaqi fo45 juridici sau o fo45 juridic6 superioari.
Degi existd anumite asemin6ri cu categoria enunlati mai sus, nu existi totugi
identitate de situalii, in prima categorie legiuitorul decide cd anumite ucte udministrative
nu pot fi revocate, iar in cea de-a doua categorie decizia legiuitorului vizeuzd anumite
cotegorii de raporturijuridice pe care le guranteazd sub aspectul stabilitd\ii.
Constatdm cd in aceastd a doua situalie, nu actul insuSi este garantat, ci raportul
iuridic care se naste din act.
e) .4ctele administrative prin care se aplicd sancliuni speciJice celor trei Jbrme de
rospttorclere existente in dreptul administrativt .
-\ceste acte, denumite de unii autori ,,qcte de sanclionare"2,ntf,pot sd fie revocate de
oreanul care le-a emis sau de cel ierarhic superior, ci de autorit5lile $i dupi procedura
stabilite prin reglementiri speciale.

$ 25. Problema revocdrii actelor administrative in dreptul european

Curtea de Justilie de la Luxemburg a procedat la incorporarea in dreptul european a
unui set de principii existente in sistemele nalionale ale statelor membre, printre care se
regdse;te gi principiul revoclrii actelor administrative, urmare a constatirii cd tratatele
constirutive nu conlineau referiri la aceasti materie3.
Se manifestd astfel pe plan european o preocupare pentru solulionarea litigiilor ivite
intre administralia publicl qi cetdleni cdutdndu-se in acest sens modalitdli amiabile de
reglementare. in cadrul cireia tema revocdrii actelor administrative apare ca fiind
importantd pentru doctrina gi legislalia administrativS, precum gi pentru jurisprudenld,
atat 1a nir-el na1ional, cAt qi europeana. Consiliul Europei a adoptat la data de 5 septembrie
1001 Recomandarea Rec. (2001) a Comitetului de Miniqtri cdtre Statele Membre ale
Consiliului Europei asupra modalitdlilor alternative de reglementare a litigiilor intre
autoritdlile administrative qi persoanele private, care statueazd,in principiu, cd recursul in
fata administratiei trebuie sd fie accesibil subiectului oricdrui act, qi poate avea ca obiect
atAt legalitatea cdt gi oportunitatea actului.
in plus. se mai aratd cdrecursurile administrative pot fi obligatorii, in anumite cazuri,
inainte de sesizarea instanlei, iar acestea trebuie sd facd obiectul unei examiniri atente gi
sd conducd la o decizie din partea autoritSlilor competente. lntr-un asemenea context
trebuie inleleasa gi dispozilia articolului 7 din Legea nr. 55412004 a contenciosului
administrati\'. care consacrd caracterul obligatoriu al procedurii administrative prealabile.

t in parteu consacrat6 acestei probleme, vom identifica trei astfel de forme, respectiv rdspunderea
adnir\isn'ailv disciplinara, contavenlionald gi patrimoniald.
- I. Iovdnag. op. cit..p.61.
' J. Boulois. R.-N{. Chei,allier. Grands ar,€ts de la Cour des Justice du Communautds Europiennes. Tome I,
6*' edition. Editions Dalloz. Paris. 1994, p. 82.
t L. \'iqan. D. I. Pasire, Revocarea actelor administrative dimensiune a principiului bunei administrdri,
-
arrlcol apdrut in lucrarea itp licaliile Tratatului instituind o Constitulie pentru Europa asupra dreptului public Si
a sen iciilor pubilce, Sectiunea pentru qtiinle juridice gi administrative, Caietul $tiin1ific nr. 812006, Ed. Burg,
Sibiu. 2006, pp. 288-289.
 DREPT ADⅣ IINISTRATIV

Precrzam cain doctrini s-a pus in disculie, pe cAnd era in vigoare vechea Lege a
.Llnrenciosului administrativ nr. 2911990, perspectiva de a se renunla la caracterul
obligatonu al procedurii prealabile, disculie reluatd cu ocazia adoptdrii actualei legi a
contenciosului administrativ. S-a optat insd pentru menlinerea obligativitdlii procedurii
prealabile sub forma recursului gralios 9i a celui administrativ ierarhic, din necesitatea
de a rdspunde acestor preocupdri qi reglementdri existente in plan comunitar.
Semnificalia recursului in fala administraliei in materia revocdrii rezidd in faptul c5,
in acest mod, se realizeazd reexaminarea unui act administrativ, in acest fel administrafia
publicd avAnd posibilitatea sd-gi reconsidere solulia gi si reformeze acf.il administrativ
din considerente de legalitate 9i de opornrnitate.
Finalitatea unui asemenea demers este aceea de a asigura respectarea principiului
bunei admirtistrari. deoarece pnn promovarea unui recurs administrativ de citre bene-
ficiarul actului sau de cdtre o persoani vatdmatd intr-un drept sau intr-un interes legitim
se poate ajunge Ia revocarea acelui act:.

$ 26. Anularea actului administrativ

Doctrina definegte anularea ca fiind opera{iwtea juridicii ce constd intr-o manifestare

de voinld in scopul de a deterntirta. in mod direct, des.fiinyarea actului Si, deci, incetarea
definitivd a efectelor juridice produse de ocertot.
intr-o modalitate mai dezr-oltatd, un alt autor definegte anularea unui act admi-
nistrativ unilateral ca fiind acea sanclilole care lipseSte actul de efectele pentru care
acesta a fost emis Si care intbraca forrua wtei manifestdri explicite de voinld, aparlindnd,
in principiu, unei instanle judecatoreSti Si, in subsidiar, unui organ al administraliei
publice, altul decdt cel care a emis respectivltl act, manifestat"e ce se exteriorizeuzd
intrucdt, cu ocazia emiterii acttilui, au fost incalcate dispoziyiile legii3.
Din punctul de vedere al naturii sale, nulitatea unui act juridic, deci qi a actului admi-
nistrativ, reprezintd o sancliune care intervine atunci cand acttrl este lovit de unele vicii
de legalitate.
Existb suficiente asemdniri intre nulitatea din dreptul civil 9i cea din dreptul adminis-
trativ, dar existd qi aspecte care le disting fundamental. in doctrind, elementul de
distinclie cu titlu de gcoali care se dd este acela cd ,,in dreptul privat nu existd nulitate
fird text, pe cdnd fn dreptul administrativ, in cele mai multe imprejurdri nulitatea existd
..1
.lara text' .

I
L. Viqao, D. I. Pasdre, .Revocarea actelor administrative, art. cit., pp.293-294.
2
A. Iorgorran, Tratat, op. cit., ed,. a IV-a, vol. lI, p. 72.
3
C. Clipa, Considerafii cu privire la regimul juridic al anulabilitdlii actului administrativ, in Revista de
drept public nr. 412072, p. 26.
a
J. Vermeulen, Evolulia dreptului administratiy romdn, Blc;ltre$ti, lnstitutul de arte grafice ,,Vremea",
1943,p.107.
 )r administraliei publice 127

in perioada interbelici
こ Cゞ -i$i
lhrl Negulescu consacrd secliunea a VII-a a tratatului sdll ,,teoriei nulitdlii
ffi'e de autoritate ", recunoscdnd urm6toarele categorii de nulitSli:
furte, care nu au nevoie de nicio constatare;
! * drept, care au aparenla legald, dar sunt lovite de un viciu de o
I=me incAt acesta poate fi constatat oricfurd, neputdnd fi acoperit prin
IL. cdnd actul prezintddoar unele vicii de formi, care pot fi invocate
F m, determinat gi numai de acele subiecte de drept, autoritd{i sau
-': - ..r'. interes direct qi personal2.
dC a arunci cdnd analizdm problema nulitdlii actului administrativ,
lt g“ ,tdiyiile
de fond Si de formd pe care legiuitorul le stabileSte, sd

■ endat C
. tterespectarea unei condilii asupra validitalii actului, cine
“
SuSpendat酬 )rqectiv Si in ce termen.
.-ele dascll recunoagte existenJa a trei mari categorii de interese:
hOtttraⅢ Ie, edice interesele colectivitSlii reprezentate prin stat;
(regionale sau speciale), reprezentate prin unite!ile
E
tf*. respectiv interesul particularilor, al administralilor.
*;*a cont de aceste interese Ei sd le concilieze.

嘲tr"
r .:-.-ale a nulita[ii actului administrativ
r籠
F腑 種 翼肥 細 蹴
鸞: 藻轟 諄警
14i鯰
鰯 硝=
::驚
:
b
- -.rnei la nulitatea unui act administrativ, doctrina a
Eidicd care afecteazd efectele unui act cate a fost emis sau

α
舵酬 鶉 ∫ ∬
肌 χ ″ ″
d rκ ″ム
霧γ
Cθ
1:「 lliず ]メ ttZg競
,r, -:* . . --' :le administra(iei publice care nu se subordoneazd
IrL- * : -::-,r-l1e sau locale autonome, anularea nu va putea.fi

pp. 69-80.
2ψ 力ε ιルα″r17ル ノ
α″′
'rative, articol apirut in lucrarea
hd public Si a serviciilor publice, SCCtiunca pclltrtl,tiintc
. Ed Burg, Sibiu, 2006, p. 408.

Ṕ″ 'p